Evaluarea Performantelor Sistemelor de Alimentare cu Apa Si Canalizare

=== d6a88016536efb6d616174078f9898f01b0cb45c_77630_1 ===

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de HIDROTEHNICĂ

Ing. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

EVALUAREA PERFORMANȚELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

TEZĂ DE DOCTORAT

– REZUMAT –

Conducător de doctorat

Prof.dr.ing. Gabriel RACOVIȚEANU

– București, 2017 –

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de Hidrotehnică

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucuresti,

cod 020396, ROMÂNIA

Telefon: +4 021-242.12.08: Fax: +4 021-242.07.81

E-mail: [anonimizat]

Ing. Radu-Ștefan RĂUȚU

Facultatea de Hidrotehnică

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucuresti,

cod 020396, ROMÂNIA

Telefon: +4 021-242.12.08: Fax: +4 021-242.07.81

E-mail: [anonimizat]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII, BUCUREȘTI

RECTORATUL

Către

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

Vă facem cunoscut că în ziua de ………………………………, ora …………, în …………………………………………………….., adresa ……………………………………………, va avea loc susținerea publică a tezei de doctorat, cu titlul “EVALUAREA PERFORMANȚELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE” elaborată de domnul inginer RĂUȚU RADU-ȘTEFAN în vederea conferirii titlului științific de doctor inginer.

Comisia de doctorat este formată din:

Prof. univ. dr. ing. ……………………. președinte

Decanul Facultății de Hidrotehnică

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACOVIȚEANU conducător doctorat

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. ………………………………………….. referent oficial

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. ………………………………………….. referent oficial

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. ………………………………………….. referent oficial

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a ne comunica în scris aprecierile și observațiile dumneavoastră.

Cu această ocazie vă invităm să participați la susținerea publică a tezei de doctorat.

RECTOR, Secretar universitate,

Prof. univ. dr. ing. ……………………….. Ing. ………………………

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de HIDROTEHNICĂ

Ing. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

EVALUAREA PERFORMANȚELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

TEZĂ DE DOCTORAT

– REZUMAT –

Conducător de doctorat

Prof.dr.ing. Gabriel RACOVIȚEANU

– București, 2017 –

CUPRINS LUCRARE

1 INTRODUCERE 6

2 PARAMETRI FUNDAMENTALI AI SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE 8

2.1 Parametri tehnici 10

2.1.1 Prognoza dezvoltarii populatiei 10

2.1.2 Cerinta de apa 10

2.1.2.1 Cerinta de apa pentru populatie 11

2.1.2.2 Cerinta de apa pentru consumatorii non-casnici 12

2.1.2.3 Debite de dimensionare si verificare ale sistemului de alimentare cu apa 12

2.1.3 Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare 13

2.1.3.1 Debitul de calcul al apelor meteorice 14

2.1.4 Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare 15

2.1.5 Conducte de aductiune 16

2.1.6 Rezervoare si castele de apa 17

2.1.7 Statii de pompare 18

2.1.8 Reteaua de distributie 18

2.1.9 Sistemul de colectare a apelor uzate 19

2.1.10 Criterii generale pentru epurarea apelor uzate 19

2.1.11 Stabilizarea si valorificarea namolului 20

2.2 Parametri socio-economici si de macro-suportabilitate 20

2.3 Parametri financiari 20

3 ACTIVITATEA DE BENCHMARKING 22

3.1 Istoricul activitatii de benchmarking 22

3.2 Contextul activitatii de benchmarking in industria apei 24

3.3 Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze 25

3.4 Metode de implementare a activitatii de benchmarking 26

3.4.1 Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului 26

3.4.2 Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului 29

3.5 Beneficiile benchmarkingului 31

3.6 Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei 32

3.7 Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking 33

4 APLICAREA BENCHMARKINGULUI IN INDUSTRIA APEI DIN ROMANIA. STUDIU DE CAZ 36

4.1 Metodologia adoptata 36

4.2 Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz 37

4.3 Parametri analizati 39

4.4 Rezultate obtinute si interpretari ale acestora 44

4.5 Analiza parametrilor colectati de la operatori 45

4.5.1 Indicatori tehnici 45

4.5.2 Indicatori economici 51

4.5.3 Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate 58

5 CONCLUZII GENERALE 62

5.1 Continutul lucrarii 62

5.2 Elemente originale ale lucrarii 73

5.3 Dezvoltari viitoare 76

BIBLIOGRAFIE 79

CUPRINS FIGURI

Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21] 30

Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati 45

Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati 46

Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit 47

Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit 47

Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie 48

Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru diferite diametre din reteaua de distributie [28] 49

Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28] 50

Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila 51

Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii 53

Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului 54

Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat 55

Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati 56

Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012 57

Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice 59

Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice 60

Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti 61

ABREVIERI SI ACRONIME

ADI Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara

ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

ARA Asociatia Romana a Apei

BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

CAG Carbune Activ Granular

CE Comunitatea Europeana

DFID Departamentul pentru Dezvoltare Internationala (Department For International Development)

EBC Corporatia Europeana de Benchmarking (European Benchmarking Corporation)

EBCT Timp de contact fara strat filtrant (Empty Bed Contact Time)

EBRD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (European Bank for Reconstruction and Development)

EEC Comunitatea Economica Europeana (European Economic Community)

EPA Agentia de Protectie a Mediului (Environmental Protection Agency)

EUM Management Eficient al Operatorului (Effective Utility Management)

FOPIP Programul de Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale (Financial and Operational Performance Improvement Program)

Φ Coeficient de scurgere

HG Hotarare de Guvern

IBNET Reteaua Internationala de Benchmarking pentru Operatori de Apa-Canal (International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities)

IDF Intensitate Durata Frecventa

INS Institutul National de Statistica

ISU Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

ip% Intensitatea medie a ploii exprimata in l/s

IWA Asociatia Internationala a Apei (International Water Association)

JASPERS Asistenta Comuna pentru Sprijinul Proiectelor din Regiuni Europene (Joint Assistance to Support Projects in European Regions)

Korar Coeficient de neuniformitate orara a debitului

Kp Coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in obiectele sistemului de alimentare cu apa;

Ks Coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea distributie, s.a.

Kzi Coeficient de neuniformitate zilnica a debitului

m Coeficient de inmagazinare a apei de ploaie

MFE Ministerul Fondurilor Europene

MMSC Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

NP Normativ de Proiectare

NPSH Net Positive Suction Head

NTPA Norme Tehnice de Protectia Apei

NTU Unitati nefelometrice de turbiditate (Nefelometric Turbidity Units)

OR Operator regional

PAFSIN Poliesteri Armati cu Fibra de Sticla si Insertie de Nisip

PEID Polietilena de Inalta Densitate

PIB Produs Intern Brut

PUG Plan Urbanistic General

PVC Policlorura de Vinil

qinf Debit specific infiltrat

Qie Debitul de stingere a incendiilor de la exterior

Qii Debitul de stingere a incendiilor de la interior

QIC Debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa amonte de rezervoare

QIIC Debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare

QRI Debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu

Qu Debitul specific al restitutiei de apa

Qzi max Suma cantitatilor de apa maxim zilnice, in m3/zi, pentru acoperirea integrala a necesarului de apa

SCADA Sistem de Control și Achiziție de Date

SR Standard Roman

SUA Statele Unite ale Americii

Tie Timpul de stingere a incendiilor exterioare

Tii Timpul de stingere a incendiilor interioare

UE Uniunea Europeana

VAN Valoare Actualizata Neta

INTRODUCERE

In structura oricarei colectivitati umane, apa si energia reprezinta factori fundamentali indispensabili. Elementele determinante in alegerea schemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt calitatea apei potabile si a apei uzate, cantitatea si cerintele consumatorilor, precum si conditiile privind sursele de apa disponibile si calitatea acestora, costurile de investitie si de operare, pozitia consumatorului fata de sursa si emisar, studiile hidrogeologice, hidrochimice si topografice necesare pentru a stabili amplasamentele cele mai avantajoase.

In ultimii ani in Romania a avut loc o dezvoltare si reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare impusa de:

conectare insuficienta a populatiei la sistemele de alimentare cu apa si canalizare;

starea precara a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existente (instalatii si echipamente vechi si deteriorate, tehnologii improprii noilor conditii de calitate impuse atat pentru apa distribuita consumatorilor, cat si pentru apa epurata descarcata in mediul natural, conducte vechi si materiale improprii);

numar mare de avarii in obiectele sistemului;

intreruperi frecvente in furnizarea serviciului;

lipsa controlului cantitatilor de apa vehiculate in cele doua sisteme;

pierderi de apa ridicate in sistemele de distributie a apei si infiltratii semnificative in retelele de canalizare.

Managementul retelelor de distributie a apei potabile si de colectare a apelor uzate reprezinta partea cea mai dificila din ansamblul sistemului pentru ca:

retelele constituie interfata cu utilizatorii;

prin amplasare fac parte din ansamblul urban fiind dependente de planuri urbanistice si toate celelalte retele (electrice, gaze, termice, telecomunicatii, drumuri);

retelele sunt amplasate in infrastructura urbana cu solicitari deosebite date de trafic, de perfectionarea tramei si amenajarii urbane si cu necesitati obiective de modernizare in etape de 15 – 20 ani;

Benchmarking-ul este o tehnica de management menita sa ajute la imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici existente in piata. Sectorul de apa si apa uzata a devenit interesat in ultimele doua decenii de implementarea acestei tehnici de management, in vederea imbunatatirii performantelor companiilor din sector.

Benchmarking-ul reprezinta procesul prin care o organizatie isi compara si imbunatateste performantele invatand de la cel mai bun dintr-un grup. Procesul implica identificarea, familiarizarea si adoptarea cu succes a metodelor si proceselor folosite de partenerii de benchmarking.

PARAMETRI FUNDAMENTALI AI SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Orice analiza a sistemelor de alimentate cu apa si canalizare existente trebuie sa inceapa cu o identificare corecta si obiectiva a parametrilor de functionare a acestora.

O astfel de analiza efectuata la nivelul principalilor operatori din Romania a pus in evidenta urmatoarele probleme legate de infrastructura existenta:

sisteme de alimentare cu apa:

insuficienta facilitatilor necesare asigurarii sigurantei surselor de apa;

pierderi de apa importante generate de avarii la conductele de aductiune si in retelele de distributie;

tratarea apei ineficienta in anumite situatii datorata echipamentelor uzate sau non-operationale;

tehnologii de tratare incompatibile cu amprenta de calitate a surselor;

intreruperi in furnizarea serviciului;

consumuri excesive de energie;

inexistenta surselor de apa alternative pentru asigurarea necesarului de apa in situatii exceptionale;

lipsa dotarilor pentru pentru combaterea efectelor poluarii accidentale a surselor;

siguranta scazuta a proceselor de dezinfectie pentru sursele subterane;

sisteme de canalizare:

avarii ale colectoarelor de canalizare (ruperi ale imbinarilor, prabusiri ale colectoarelor);

volume importante de apa infiltrata in retea si exfiltrata din aceasta cu un impact deosebit asupra mediului si sanatatii populatiei;

colmatarea colectoarelor secundare datorata scaderii consumurilor de apa si neasigurarea vitezei minime de autocuratire;

acoperire insuficienta a consumatorilor;

echipamente vechi, cu un grad mare de uzura si mari consumatoare de energie in statiile de pompare apa uzata;

statii de epurare insuficiente, o mare parte din acestea fiind nefunctionale;

statii de epurare operate in conditii improprii, cu echipamente cu o stare de uzura morala avansata, care genereaza eficiente scazute ale proceselor si imposibilitatea asigurarii parametrilor ceruti de legile in vigoare pentru descarcarea efluentului;

tehnologii de epurare inadecvate, care nu asigura eliminarea compusilor de azot si fosfor;

deficiente majore ale treptei biologice cu aerare mecanica, care genereaza consumuri extrem de mari de energie electrica;

ineficienta tratarii namolurilor si lipsa unui management adecvat al namolurilor provenite din statiile de epurare.

In aceste conditii, s-a impus reabilitarea si extinderea sistemelor existente de alimentare cu apa si canalizare in concordanta strategia de dezvoltare a sectoarelor de apa si apa uzata pentru conformarea cu cerintele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare.

Parametri tehnici

Sistemele de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa se adapteze la toate transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea deservita.

In acest context, inca din fazele incipiente ale proiectului trebuie analizati si optimizati principali parametri cu un impact major asupra evolutiei ulterioare a sistemului.

Prognoza dezvoltarii populatiei

Un parametru fundamental pentru previzionarea evolutiei ulterioare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare il reprezinta cresterea populatiei.

Prognoza cresterii populatiei este fondata pe baza cifrelor inregistrate la recensamintele anterioare si pe tendinta de crestere a populatiei previzionata de Institutul National de Statistica.

In general sunt luate in considerare 3 scenarii de dezvoltare a populatiei: optimist, normal si pesimist. Toate cele 3 scenarii sunt bazate pe o crestere negativa a populatiei, tendinta manifestata in ultimii 20 de ani. In mod uzual relatia utilizata pentru estimarea cresterii populatiei la o anumita perioada de timp este:

N= (1+p)nN0 (2.1.)

in care:

N – populatia pentru anul de calcul tinta;

p – rata de crestere a populatiei conform scenariului de dezvoltare ales;

N0 – numarul actual de locuitori;

n – durata prognozei.

Cerinta de apa

In vederea stabilirii cantitatilor de apa necesare la nivelul localitatilor in care s-au implementat investitii pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, pentru determinarea debitelor caracteristice ale sistemelor s-a tinut cont de [1], [2]:

apa pentru nevoi gospodaresti;

apa pentru nevoi publice;

apa pentru nevoi gospodaresti in unitati industriale daca acestea au asigurata apa potabila din sistemul centralizat de alimentare cu apa;

apa potabila pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente;

apa pentru nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa: preparare solutii reactivi, spalarea filtrelor, spalare aductiuni, spalare conducte retele de distributie si spalare rezervoare;

necesar de apa pentru acoperirea pierderilor inevitabile in sistemul de distributie datorate avariilor si imperfectiunilor de executie;

necesar de apa pentru combaterea incendiului in situatiile in care reteaua de distributie a apei potabile asigura si cantitatile de apa pentru combaterea incendiului.

Cerinta de apa pentru populatie

Consumurile de apa la populatie au fost estimate pe baza cantitatilor de apa distribuita in momentul actual. S-a efectuat o diferentiere in functie de tipul de locuinta. In acest mod s-au estimat consumurile locuitorilor de la case, respectiv de la bloc.

Estimarile au luat in considerare urmatoarele:

numarul de locuitori existenti diferentiati pe categorii de locuinte: locuitori la blocuri respectiv locuitori la case;

gradul de conectare la sistemele centralizate de distributie si canalizare;

coeficienti de neuniformitate orara a debitului: Korar determinati pentru fiecare utilizator de apa pe baza programelor de functionare in zilele in care se realizeaza consumul zilnic maxim in conformitate cu prevederile SR 1343-1/2006;

coeficientul de neuniformitate zilnica a debitului: Kzi pentru fiecare tip de consum functie de gradul de dotare cu instalatii tehnico-sanitare.

Cerinta de apa pentru consumatorii non-casnici

Necesarul de apa pentru consumatori non-casnici variaza ca debit specific si coeficienti de variatie, functie de specificul activitatii acestora, consumatori industriali, consumatori comerciali sau institutii publice bransate la sistemul de alimentare cu apa.

Debite de dimensionare si verificare ale sistemului de alimentare cu apa

Debitele de dimensionare ale sistemului de alimentare cu apa s-au calculat in conformitate cu specificatiile standardului SR 1343-1/2006 [2].

Toate obiectele si elementele sistemului de alimentare cu apa dintre captare si complexul de inmagazinare, inclusiv obiectele statiei de tratare si aductiunile, se dimensioneaza la:

(2.2.)

unde:

Kp – coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in obiectele sistemului de alimentare cu apa;

Ks – coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa;

Qzi max – este suma cantitatilor de apa maxim zilnice, in m3/zi, pentru acoperirea integrala a necesarului de apa;

QRI – debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu.

Toate obiectele schemei sistemului de alimentare cu apa intre statia de tratare si rezervoarele de inmagazinare (sistemul de aductiuni) s-au dimensionat la debitul:

(2.3.)

Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu apa aval de complexul de inmagazinare se dimensioneaza la debitul [4]:

(2.4.)

unde:

QIIC – este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare;

njQii – este numarul de jeturi si debitele hidrantilor interiori (Qii) pentru incendiile simultane care se combat din exterior (n);

Kp – este coeficient de pierderi; cantitatile de apa suplimentare exprimate prin acest coeficient includ si necesarul de apa pentru curatirea periodica a retelei de distributie (1-2‰) si pentru spalarea si curatirea rezervoarelor (0.4 – 0.5%).

Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare

Apele evacuate prin retea pot fi clasificate astfel:

ape uzate menajere – provenite din apa utilizata pentru satisfacerea necesarului casnic de apa;

ape uzate publice – provenite din institutii publice (scoli, spitale, teatre, fantani publice) dupa utilizarea lor pentru mentinerea igienei spatiului respectiv;

ape uzate industriale, de calitatea apelor uzate menajere / orasenesti – provenite de la sectiile industriale, industria mica sau mari unitati industriale, amplasate distinct sau in cadrul localitatii respective (pot fi numai ape uzate menajere de la grupurile sanitare ale complexului, ape rezultate din tehnologia de fabricatie sau amestec al acestora);

ape meteorice – colectate pe suprafata amenajata si care ajung in reteaua de canalizare; provin din apele de precipitatii (cele mai importante ca debite), sau ape din topirea zapezii.

Debitul de calcul al apelor meteorice

Problemele stabilirii cantitatilor de ape din ploi si topirea zapezilor preluate de sistemul de canalizare sunt complexe datorita urmatoarelor elemente:

cunostintele despre ploile brute nu sunt direct exploatabile, pentru ca numai partial precipitatiile participa la curgere;

intervin numeroase caracteristici hidrologice, meteorologice si geomorfologice in sistem, impuse de mediul urban.

Frecventa ploii de calcul (f) se stabileste, in mod simplificat, dupa valorile date in STAS 4273-83, tabelul 4 [6] si dupa valorile date de SR EN 752/2008, tabelul 5 [7].

Pentru bazine importante frecventa ploii de calcul se stabileste pe baza unor calcule tehnico-economice in care sunt luate in considerare:

valoarea pagubelor produse pentru ploaia data;

costul lucrarilor de canalizare prin care pot fi atenuate pagubele pana la o limita data.

Daca in bazin sunt obiective importante care cer masuri sporite de protectie pot fi adoptate valori diferite pentru frecvente pe sub-bazine.

Pentru toate localitatile importante (sau sectoare din acestea), cu peste 100.000 locuitori, trebuie sa fie efectuat in prealabil un studiu tehnico-economic prin care sa se stabileasca frecventa ploii de calcul. Valoarea obtinuta va fi aprobata de catre autoritatea locala.

Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare

In alegerea tipului de sursa pentru un sistem de alimentare cu apa sunt necesare analize privind stabilirea elementelor fundamentale pe care acestea trebuie sa le asigure:

siguranta: debit asigurat, mentinerea calitatii apei in limite normale in timp;

amplasarea sursei in corelatie cu amplasamentul utilizatorului si minimizarea factorilor de risc privind poluarea sau situatiile extreme (viituri, seceta, seisme).

In cazul surselor subterane sunt necesare studii hidrogeologice, studii hidrochimice si studii topografice necesare pentru determinarea existentei apei subterane si cunoasterea caracteristicilor stratului (capacitate strat, posibilitati de captare, calitate apa, protectie sanitara).

Pentru sursele de suprafata, alegerea captarii va fi facuta numai dupa realizarea de investigatii, studii si cercetari de laborator complexe:

studii topografice;

studii geomorfologice;

studii geologice si geotehnice;

studii hidrologice;

studii climatologice si meteorologice;

studii hidrochimice si de tratabilitate;

studii de impact si de siguranta (risc).

Numai in urma studiilor se poate alege cea mai buna solutie de captare si filiera de tratare adecvata amprentei de calitate a apei sursei.

Dupa analiza rezultatelor determinarilor experimentale sursa se va incadra in una din urmatoarele categorii [10]:

sursa slab incarcata;

sursa cu incarcare medie;

sursa cu incarcare ridicata.

Pe baza studiilor de tratabilitate si a unei analize tehnico-economice se va adopta schema de tratare care sa asigure pentru apa tratata incadrarea in conditiile impuse de legislatia in vigoare pentru apa potabila.

Principalii factori de luat in considerare in alegerea proceselor de tratare a apei includ:

eliminarea contaminantilor;

calitatea apei brute;

siguranta proceselor;

conditiile existente;

flexibilitatea proceselor;

capabilitatea operatorului;

costurile de investitie si operare;

compatibilitatea cu mediul;

dimensiunea proceselor.

Conducte de aductiune

In alegerea solutiilor pentru aductiunile din sistemele de alimentare cu apa s-au avut in vedere urmatoarele elemente fundamentale:

schema generala a sistemului cotele captarii, statiei de tratare a apei si rezervoarelor;

debitele de calcul care sa acopere cerinta de apa;

conditii privind asigurarea debitului minim in caz de avarie;

calitatea apei transportate;

studii geologice si geotehnice privind caracteristicile terenului pe traseul aductiunii, care determina alegeri ale traseului, materialului de constructie a conductei si vor servi la efectuarea calculelor de rezistenta a aductiunii.

Pentru conductele de aductiune cu functionare gravitationala s-a folosit diferenta de cote piezometrice pentru determinarea pantei liniei piezometrice si a diametrului corespunzator.

Pentru aductiunile care functioneaza prin pompare s-a calculat diametrul tehnico-economic, corespunzator diametrului care genereaza cheltuieli anuale minime de investitie si operare.

Materialele utilizate pentru conductele de aductiune au fost: pentru diametre mici (D<500 mm) – conducte din polietilena de inalta densitate (PEID); pentru diametre mari (D>500 mm) – conducte de otel, conducte de fonta ductila, PEID 100 RC si conducte din poliesteri armati cu fibra de sticla (PAFSIN). Se tine cont si de durata de viata a materialului utilizat.

Rezervoare si castele de apa

Amplasamentele rezervoarelor si castelelor de apa au fost stabilite pentru asigurarea corespunzatoare a transportului apei in toate localitatile.

Pentru determinarea volumelor rezervoarelor si castelelor s-au considerat cantitatile de apa necesare.

Volumul total al rezervorului a fost ales astfel incat sa respecte conditia de volum minim care trebuie sa asigure minim 50% din consumul zilnic maxim in conformitate cu NP133/1-2013.

Statii de pompare

Pentru fiecare statie de pompare s-a determinat punctul de functionare considerand caracteristicile pompelor si caracteristicile conductei de refulare.

Nivelul axului pompei a fost stabilit luand in considerare nivelul apei in bazinul de aspiratie, pierderea de sarcina pe conducta de aspiratie, presiunea de vaporizare si NPSH-ul pompei.

La pomparea apei in sistemele de distributie pentru a obtine functionarea optima din punct de vedere energetic s-a asigurat echiparea statiilor de pompare cu pompe actionate cu turatie variabila. Prin capacitatea de a-si regla turatia, pompa/pompele regleaza continuu presiunea pentru a se adapta in acest mod optim debitului cerut de consumatori.

Reteaua de distributie

Retelele de distributie au fost calculate in conformitate cu fiecare situatie in parte si in calculele de dimensionare si verificare s-au respectat criteriul conservarii (continuitatea) debitului si criteriul conservarii energiei.

Calculul hidraulic urmareste stabilirea diametrelor conductelor retelei de distributie in functie de debitele cerintei de apa si a presiunilor de serviciu necesare astfel incat sa fie asigurata presiunea de serviciu. Pentru debite, ipotezele de calcul ale retelelor de distributie sunt cele prevazute in normele in vigoare pentru dimensionare si verificare.

In toate nodurile retelei de distributie s-au prevazut camine dotate cu vane care sa permita izolarea oricarui tronson care alimenteaza sau este alimentat din nod. S-a urmarit dotarea cu vane cu actionare electrica in toate nodurile retelei in vederea integrarii acestora in sistemul SCADA al sistemului de alimentare cu apa.

Sistemul de colectare a apelor uzate

Criteriile principale luate in considerare la dimensionarea retelei de canalizare:

debitul de calcul pentru reteaua de canalizare Quz,h,max, debitul maxim orar;

curgerea in colectoare are loc cu nivel liber, gradul de umplere se alege funtie de dimensiunea diametrelor colectoarelor;

conductele pot fi realizate din PVC sau PEID pentru diametre mici (sub 600 mm) si din PAFSIN pentru diametre mari (peste 600 mm), gresie ceramica (toate diametrele), coeficientul de rugozitate k = 100;

diametrul minim al colectoarelor din retea de canalizare ape uzate menajere in sistem divizor 250 mm;

vitezele admisibile in reteaua de canalizare: 0.7 ÷ 3 m/s; viteza minima admisibila 0.7 m/s (viteza de auto-curatire) pentru evitarea aparitiei de depuneri in colectoare;

distanta maxima intre caminele de vizitare conform normativelor in vigoare.

Criterii generale pentru epurarea apelor uzate

Caracteristicile apei epurate vor fi conforme cu prevederile normativului NTPA 001-011/2002, revizuit de GD(HG) 352/2005, care transpune Directiva Europeana referitoare la Epurarea Apelor Uzate Menajere 91/271/EEC.

Stabilizarea si valorificarea namolului

Capitolul privind strategia namolului identifica avantajele si dezavantajele optiunilor adoptate dintre alte optiuni analizate:

Analizele economice si de mediu au condus la alegerea optiunilor potrivite.

Parametri socio-economici si de macro-suportabilitate

Scopul analizei de suportabilitate este de a determina resursele financiare care pot fi obtinute in urma unei tarifari maxim suportabile, resurse utilizabile pentru finantarea si co-finantarea investitiilor corespunzatoare diferitelor etape de dezvoltare ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, in conformitate cu etapele identificate ca necesare pe termen lung.

Parametri financiari

Obiectivul analizei financiare este acela de a evalua viabilitatea si durabilitatea financiara a proiectului de investitii propus pentru o anumita zona, pe toata durata de viata a proiectului.

Conform standardelor UE privind analiza cost-beneficiu, analiza financiara trebuie sa utilizeze „metoda incrementala” [34]. Aceasta inseamna ca proiectul este evaluat pe baza diferentelor intre scenariul „cu proiect” si un scenariu alternativ „fara proiect”.

Tabel 2.7. Beneficii unitare generate de proiect conform Ghidului pentru Romania [15]

ACTIVITATEA DE BENCHMARKING

Furnizarea de servicii de alimentare cu apa sigure si cu arie de acoperire suficienta reprezinta un obiectiv principal pentru utilitatile publice. Desi cerinta pentru servicii mai bune din punct de vedere calitativ, dar si care sa se adreseze unui numar mai mare de consumatori, este in crestere, nivelul finantarii unor astfel de servicii este din ce in ce mai limitat.

Unul dintre efectele principale ale acestui dinamism este imperativitatea includerii in cadrul strategiei acestor organizatii a masurilor de crestere a calitatii produselor si serviciilor furnizate si a profitabilitatii, elemente absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabila.

Din acest motiv, utilitatile din lumea intreaga cauta cai de imbunatatire a performantei si nivelului serviciilor la costuri cat mai reduse. Una dintre principalele tehnici de management orientate catre imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor prestate si cresterea profitabilitatii este benchmarking-ul.

Aceasta tehnica reprezinta o posibilitate eficienta de a compara propriul nivel de performanta cu cel al unei alte utilitati similare. Prin urmare, utilitatile de apa si apa uzata au nevoie de o baza de date acoperitoare, sigura pentru o astfel de comparatie.

Istoricul activitatii de benchmarking

Aceasta tehnica de management a aparut in mod constant in publicatiile de management in anii ‘70, ‘80 si ‘90 [16], dar ideea de baza dateaza cu mult inainte de aceasta perioada. Inca din antichitate oamenii isi comparau casele cu cele ale vecinilor pentru a vedea daca modelul folosit de acestia lasa mai putina apa sa intre in casa sau daca recoltele acestora erau mai bogate decat ale lor si cautau explicatii pentru aceste diferente. De asemenea regii trimiteau iscoade pentru a afla tipul de armament folosit de dusmanii lor sau pentru a descoperi modalitatile de transport dezvoltate de acestia [16].

Toate aceste preocupari pentru compararea si explicarea diferentelor s-au accentuat odata cu revolutia industriala, deoarece in acest nou mediu o preocupare de baza a devenit fabricarea si livrarea intr-un mod cat mai eficient a produselor. Dar aceasta eficienta nu putea fi masurata in valoare absoluta, astfel incat observarea si compararea cu produsele si procesele de productie ale competitori a devenit o practica esentiala [16].

Ideea de benchmarking a fost dusa la urmatorul nivel de Xerox in anii ’70. Situatia companiei in anii 60’ a fost infloritoare, insa trecerea in urmatoarea decada a adus si declinul companiei, calitatea produselor fiind eclipsata de introducerea produselor japoneze. Ca urmare, rezultatele companiei au inceput sa scada dramatic iar falimentul parea iminent.

Reprezentantii companiei au realizat ca singura solutie pentru supravietuire era intelegerea si adaptarea la practicile concurentilor din Japonia, organizand in acest sens vizite de studiu in Tara Soarelui Rasare. Concluziile vizitelor au fost dezarmante, reprezentantii Xerox constatand ca firma lor suferea de o lipsa de eficienta cronica in domeniul costurilor administrative, al dimensiunii stocurilor si al calitatii produselor livrate.

Ca raspuns la aceste probleme, Xerox a introdus conceptul de eficienta a afacerii, concept bazat pe doua elemente principale: implicarea angajatilor si benchmarking.

In ceea ce priveste partea de benchmarking, compania a identificat zone cheie in care cauta sa obtina eficienta, si anume calitatea produselor, fiabilitatea produselor, costurille, reteaua de distributie. Aplicand aceasta metoda, Xerox nu numai ca a reusit sa evite falimentul, dar a intrat intr-o noua era de prosperitate la finalul anilor ’70 si inceputul anilor ’80 [16].

In anii 90’ practica de benchmarking a devenit global raspandita, acest fapt fiind evidentiat de un sondaj referitor la utilizarea acestei practici in cadrul primelor 1000 de companii din topul realizat de „The Times”. Conform acestuia 78% dintre companiile incluse in acest top au afirmat ca folosesc aceasta practica intern [16].

In anii 2000, aceasta tehnica de management s-a raspandit pe toate cele 5 continente, existand in prezent proiecte de benchmarking in cele mai diverse sectoare.

Contextul activitatii de benchmarking in industria apei

Odata cu introducerea noilor reglementari in Marea Britanie privind sectorul de apa si apa uzata in 1989, benchmarking-ul a fost ales de Autoritatea de reglementare a serviciilor de apa ca instrument de reglementare sub forma unei competitii artificiale (yardstick competition) pentru a compara performanta diferitelor companii de apa si a compensa lipsa de competitie din sector, determinand astfel companiile sa-si imbunatateasca performanta.

Fundatia de cercetare a Asociatiei americane a companiilor din domeniul apei a emis un raport privind benchmarking-ul in 1996 pe baza conceptelor utilizate de Xerox si „yardstick competition”. Raportul realizeaza pentru prima data o diferentiere intre benchmarking-ul metric si cel de proces [17].

Dupa aceste inceputuri ale benchmarking-ului in sectorul de apa si apa uzata, acesta a inceput sa fie folosit sub forma programelor de benchmarking realizate de asociatiile de apa din Australia, Statele Unite ale Americii, Austria, Olanda, tarile scandinave, tarile sud-est asiatice si Canada, guvernul Indiei in colaborare cu universitati, Banca Mondiala (IBNET) dar si ca instrument de reglementare in Germania si Marea Britanie.

In Romania au existat un numar de initiative ce privesc benchmarking-ul performantelor companiilor de apa si apa uzata, cele mai notabile fiind programul IBNET al Bancii Mondiale si Apa Bench dezvoltat in cadrul proiectului FOPIP I.

Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze

In vederea intelegerii implementarii unui exercitiu de benchmarking este necesara prezentarea succinta a pasilor principali ai unui astfel de exercitiu. Acestia sunt [19]:

selectarea unui produs, serviciu sau proces ca tinta a exercitiului de benchmarking;

selectarea companiilor si ariilor organizationale ce vor fi incluse in exercitiul de benchmarking;

identificarea indicatorilor principali ce trebuiesc masurati;

colectarea datelor referitoare la rezultatele companiilor si practicile interne;

analizarea datelor si stabilirea rezultatelor comparative, precum si stabilirea zonelor de imbunatatire a performantelor organizationale;

adaptarea si implementarea celor mai bune practici, stabilirea de tinte organizationale potrivite si asigurarea acceptarii rezultatelor si a masurilor luate in cadrul companiei.

Toate aceste elemente formeaza cadrul teoretic de baza al exercitiilor de benchmarking [19].

O conditie esentiala in vederea unui benchmarking de succes este reprezentata de disponibilitatea participantilor de a furniza informatii de calitate la timp, dar nu inainte de a solicita informatii suplimentare pentru cifrele care ies din domeniul de masura, pentru a corecta informatia si a oferi explicatii pentru cifrele in discutie. Este esential ca toti participantii sa considere comparatiile relevante, deoarece informatiile incerte pot invalida rezultatele evaluarii performantelor.

Sistemul de benchmarking are sens atunci cand o organizatie este relativ stabila si pregatita pentru dezvoltari si imbunatatiri ulterioare, deoarece o restructurare sau fuziune vor arata cifre diferite fara a putea prezenta tendinte concludente. Pe de alta parte, compania respectiva care trece printr-o schimbare are posibilitatea sa identifice prin benchmarking practicile care o pot ajuta sa se mute din pozitia actuala in pozitia dorita.

Continuitatea participarii in cadrul exercitiului de benchmarking este un alt aspect important, deoarece in acest fel, participantii pot evalua rezultatul implementarii planului de actiune si isi pot ajusta actiunile in exercitiul urmator astfel incat sa atinga obiectivele pe care si le-au propus.

Metode de implementare a activitatii de benchmarking

Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului

Pe continentul american, in anul 2007, sase asociatii care reprezinta sectorul de apa si apa uzata din Statele Unite ale Americii, respectiv Asociatia America a Companiilor Publice, Asociatia Americana a Companiilor din domeniul Apei, Asociatia Agentiilor de Apa Metropolitane, Asociatia Nationala a Agentiilor de Apa Potabila, Asociatia Nationala a Companiilor de Apa si Federatia pentru Protectia Mediului in Sectorul de Apa, in colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului din SUA (EPA), au semnat acordul EUM (Effective Utility Management).

Prin acord aceste organizatii s-au angajat sa sprijine un management mai eficient al companiilor, atat la nivel colectiv cat si individual, in intreg sectorul de apa si apa uzata si sa dezvolte o strategie comuna pentru a identifica, a incuraja si a recunoaste excelenta in managementul serviciilor de apa si apa uzata.

Zonele indicate de performanta in care companiile trebuie sa caute excelenta sunt [20]:

calitatea produsului: capacitatea de a asigura productia de apa si epurarea apei uzate la standardele de calitate impuse de normele in vigoare;

satisfactia consumatorului: capacitatea sa presteze servicii de calitate in concordanta cu nivelul asteptat si acceptat al serviciului;

dezvoltatea competentei angajatilor si a conducerii: capacitatea sa recruteze si sa retina forta de munca competenta, motivata si adaptabila si sa formeze un mediu propice colaborarii si participarii active a tuturor angajatilor;

optimizarea operatiunilor: capacitatea sa asigure functionarea in parametri optimi a organizatiei cu utilizare de resurse minime la un nivel sustenabil de performanta;

viabilitatea financiara: capacitatea sa inteleaga structura pe termen lung a costurilor organizatiei si sa mentina un echilibru intre datoriile pe termen lung, valoarea activelor, cheltuielile de operare si intretinere si veniturile operationale;

stabilitatea infrastructurii: capacitatea sa inteleaga starea curenta si costurile asociate activelor esentiale ale organizatiei si de a intretine si imbunatati starea activelor companiei;

coeziunea operationala: capacitatea de a crea un gup unit atat la nivel de management, cat si operational ce lucreaza pentru buna functionare a utilitatii in mod proactiv;

sustenabilitatea comunitatii: capacitatea de a gestiona activitatea companiei tinand cont de particularitatile comunitatii deservite. Actiunile trebuie decise tinand cont de factorii sociali si de mediu, punand mereu interesul comunitatii deservite in balanta;

gradul de conformitate al resurselor de apa: capacitatea de a asigura resurse de apa de o calitate corespunzatoare ce pot satisface nevoile curente si viitoare. Pentru aceasta este necesara o estimare si o planificare atenta a necesarului de apa si identificarea surselor din care sa fie asigurat;

cooperarea si sustinerea factorilor implicati: capacitatea de a asigura suportul tuturor factorilor implicati in activitatea companiei prin implicarea activa a acestora in luarea deciziilor ce ii vor afecta.

Programul QualServe este bazat pe principiile imbunatatirii continue a performantelor. Folosirea sa ofera o imagine exacta a organizatiei in momentul realizarii sale si o baza solida pentru elaborarea unui plan de imbunatatire continua a performantelor. Acest plan contine patru pasi in conformitate cu cadrul de benchmarking al IWA:

planifica actiuni pe baza rezultatelor exercitiilor de benchmarking;

implementeaza actiunile elaborate in planul de actiune;

verifica rezultatul actiunilor implementate;

actioneaza din nou pentru rectificarea/rafinarea masurilor implementate in cazul in care rezultatele nu sunt cele scontate.

Aceste aspecte reprezinta esenta exercitiilor de benchmarking agreate si recomandate in cadrul sectorului de apa si apa uzata din Statele Unite ale Americii. Se poate observa ca sunt agreate diferite tipologii de benchmarking din punctul de vedere al participantilor, dar in acelasi timp este evident si faptul ca metodologia bazata pe evaluarea si imbunatatirea proceselor, ce combina metodologia metrica si cea procesuala este metodologia principala agreata in acest moment.

Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului

In anul 2004, asociatiile nationale de apa din Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia si Suedia au stabilit cooperarea Europeana in domeniul benchmarking-ului (EBC).

Obiectivul acestei initiative este de a facilita operatorilor participanti procesul continuu de imbunatatire a serviciilor. EBC ofera operatorilor o platforma profesionala si ocazia de a invata unii de la altii prin schimbul de bune practici in management si operatiuni.

In 2011, EBC a organizat al cincilea exercitiu de benchmarking la care au participat 45 de companii din 19 state, cateva din afara spatiului european. SC Apaserv Satu Mare SA participa in EBC inca din 2009 si a luat parte in cadrul a trei exercitii de benchmarking, in anii 2008, 2009 si 2010.

Pentru a evalua performantele operatorilor de apa, partenerii EBC au dezvoltat un model de evaluare a performantei pentru activitatile de apa si apa uzata care se aplica atat operatorilor mari cat si celor mai mici. Modelul aplica variabilele si indicatorii astfel cum sunt definite in sistemul indicatorilor de performanta ai Asociatiei Internationale a Apei (IWA).

In etapa de evaluare, sunt analizate cinci zone cheie:

calitatea apei;

fiabilitatea serviciului;

calitatea serviciului;

durabilitatea (de mediu, sociala, economica);

finantarea si eficienta investitiilor.

Pentru imbunatatirea performantelor, EBC organizeaza ateliere de lucru pentru schimbul de cunostinte si bune practici si pentru pregatirea planurilor de imbunatatire a performantelor. In cazul in care este posibil, sunt organizate si vizite la fata locului.

Deoarece companiile au caracteristici diferite in ceea ce priveste marimea, tipul activitatilor, etc., modelul de evaluare a performantei a fost dezvoltat pe trei nivele:

nivelul de baza;

nivelul standard;

nivelul avansat.

Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21]

Metodologia de benchmarking a EBC este aliniata cu noul manual de benchmarking al IWA.

Viitorul EBC se previzioneaza a fi o retea de programe de benchmarking conectate si regionale, in care transferul de cunostinte se va realiza pe ambele nivele: asociatii (privind modul de organizare si derulare a programelor de benchmarking) si companii (privind compararea performantelor si schimb de cele mai bune practici).

Beneficiile benchmarkingului

Raspandirea globala a acestei tehnici de management in decursul ultimelor decenii isi gaseste o explicatie in numeroasele beneficii pe care aceasta tehnica le-a demonstrat de-a lungul timpului in randul companiilor care au implementat-o. La un prim nivel de analiza, se poate contura un set de avantaje. Astfel, organizatiile ce folosesc benchmarking-ul beneficiaza in plus fata de organizatiile ce nu folosesc aceasta tehnica de:

cresterea performantelor organizationale prin identificarea unor metode de imbunatatire a produsului/ serviciului prestat prin compararea cu firmele competitioare/ din sector si prin identificarea evolutiei in timp a propriilor rezultate;

intelegerea pozitiei relative pe piata/ in sector in legatura cu costul, marja de profit si alti indicatori cheie ai organizatiei ce ajuta firma sa identifice zonele in care sunt necesare actiuni de imbunatatire si automat posibilitati de imbunatatire a situatiei curente;

castigarea unui avantaj strategic, ce reiese din aceeasi analiza comparativa si identificarea zonelor in care firma detine capabilitati critice sau rezerve strategice cheie pe baza carora isi poate construi o pozitie dominanta.

cresterea ritmului de invatare al organizatiei, deoarece exercitiile de benchmarking aduc idei noi in cadrul organizatiei si astfel ajuta avansarea mai rapida pe curba invatarii. Companiile beneficiaza de impartasirea experientei si de schimbul de idei continuu in cadrul sectorului, putand astfel progresa intr-un ritm mult mai alert.

Reglementatorul/autoritatile in domeniu obtin o imagine corecta a lipsurilor in privinta prestarii serviciului, a provocarilor pentru utilitati si nevoilor de reformare ale sectorului, cand este vorba despre punerea in functiune a unor sisteme de coordonare, colectare si interpretare a datelor de benchmarking.

Benchmarking-ul necesita indicatori de performanta clar definiti si surse de date consistente: benchmarking-ul are la baza analiza comparativa, iar compararea nu este fezabila daca nu se utilizeaza o abordare standardizata pentru colectarea si analizarea datelor.

Pragmatismul planificarii imbunatatirii performantei: utilitatile raspund concluziilor exercitiului de benchmarking cu planuri de imbunatatiri semnificative in anumite zone dale performantei. „Mai putin” poate insemna „mai mult”: prea multe obiective pot insemna o pierdere a concentrarii si eficientei, iar fara o corelare a obiectivelor in legatura cu timpul si asigurarea finantarii, planurile de imbunatatire pot sa-si piarda actualitatea.

Retelele create intre utilitatile care aplica benchmarking-ul creeaza premisele succesului si promoveaza adoptarea bunelor practici: sprijinul comun si schimbul de cunostinte intre utilitati reprezinta unul dintre cele mai valoaroase rezultate ale exercitiului de benchmarking. Acesta modifica accentul pus pe evaluarea comparativa a performantei catre recunoasterea succesului si discutii referitoare la imbunatatirea performantei si implementarea bunelor practici intr-un context diferit.

Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei

Succesul unui exercitiu de benchmarking poate fi asigurat numai printr-o raportare corecta si sa fie aplicat tuturor participantilor un set de indicatori standardizati, pentru a masura performanta financiara si operationala a operatorilor.

Reteaua Internationala de Benchmarking pentru utilitatile de apa si canalizare (International Benchmarking Network – IBNET), lansata in 1996, pune la dispozitie optiuni de masurare standardizata a performantei financiara si operationala a operatorilor [22]. IBNET a stabilit pentru prima data un standard global de benchmarking pentru utilitatile de apa si canalizare, asigurand un etalon global fata de care utilitatile si factorii de decizie politica pot sa masoare performanta si astfel sa aiba o mai buna intelegere a punctelor lor tari si slabe.

Rolul IBNET este acela de a pune la dispozitie instrumente pentru a sustine acest proces. IBNET organizeaza si seminarii pentru a asista agentiile locale in pregatirea personalului pentru colectarea de date si analizarea acestora, si asigura feedback-ul odata ce datele sunt colectate. In acest feedback, IBNET controleaza calitatea datelor pentru a asigura consistenta interna si a ajuta participantii sa analizeze aceste date. Experienta a demonstrat ca dupa ce procesul de colectare a datelor a fost repetat de cateva ori, asistenta tehnica devine din ce in ce mai redundanta, si organizatia poate, de aici inainte, sa isi asume colectarea de date in mod direct.

Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking

Sistemul romanesc al indicatorilor de performanta se bazeaza pe listele din manualele IWA si este adaptat la nevoile, conditiile si obiectivele operatorilor regionali din Romania [24]. Acesta contine variabile pentru functiile principale ale companiei, respectiv:

Comercial, continand date referitoare la conectarea la serviciu, contoare si consum;

Financiar, cu date operationale referitoare la apa, apa uzata si alte activitati, tarife, contul de profit si pierdere si bilantul contabil;

Balanta apei si apei uzate;

Tehnic-operational, separat pentru activitatile de apa si apa uzata;

Investitii, din surse proprii, sau de la autoritatile locale si POS Mediu;

Resurse umane, continand date referitoare la personalul companiei.

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. Unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametri (sau derivati din parametrii IWA).

Grupurile de variabile pentru apa si apa uzata sunt dupa cum urmeaza:

A Volumul de apa (apa potabila) / wA Variabile referitoare la mediu (apa uzata)

(w) B Date privind personalul

(w) C Date privind activele fizice

(w) D Date operationale

(w) E Date referitoare la demografie si consumatori

(w) F Date privind calitatea serviciului

(w) G Date economice si financiare

Indicatorii de performanta sunt aranjati in urmatoarele grupuri pentru activitatea de apa:

Pe – Indicatori privind personalul

Ph – Indicatori fizici

Op – Indicatori operationali

QS –Indicatori referitori la calitatea serviciului (Calitatea apei si serviciile pentru clienti)

Fi – Indicatori economici si financiari

Indicatorii de performanta sunt divizati in urmatoarele grupuri pentru activitatea de apa uzata:

wEn – Indicatori de mediu

wPe – Indicatori privind personalul

wPh – Indicatori fizici

wOp – Indicatori operationali

wQS – Indicatori referitori la calitatea serviciului

wFi – Indicatori economici si financiari

Pentru metodologia de benchmarking romaneasca, o parte din variabilele si indicatorii IWA sunt ajustati sau adaugati pentru a se potrivi cu sectorul romanesc. Variabilele si indicatorii specifici pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania contin “RO” in cod. Particularizarea are legatura fie cu faptul ca a fost facuta o schimbare minora in intelesul variabilei, in unitatea de masura sau o subdivizare a unei variabile IWA.

Indicatorii au fost particularizati pentru specificul romanesc fie deoarece contin o variabila modificata, insa calcularea se face ca in cazul IWA, fie pentru ca au o unitate de masura diferita sau reprezinta o versiune diferita a indicatorului IWA original.

In activitatea de benchmarching pentru sistemele de alimentare cu apa sunt utilizate 113 variabile ce se refera la informatia de context, domeniul comercial, financiar, balanta apei, tehnic si operational si investitii.

Variabilele utilizate in metodiologia romaneasca pentru domeniul apa potabila sunt prezentate in subcapitolele urmatoare sub forma tabelara, cu explicatii generale in ceea ce priveste semnificatia indicatorului respectiv.

APLICAREA BENCHMARKINGULUI IN INDUSTRIA APEI DIN ROMANIA. STUDIU DE CAZ

Autorul a realizat un studiu de caz pe baza parametrilor si indicatorilor furnizati de catre 22 operatori regionali de apa in Romania. Reprezentand circa jumatate din numarul total de operatori din tara, studiul de caz se considera relevant iar concluziile acestuia sunt interesante. In cele ce urmeaza se prezinta metodologia, parametrii indicatorii si rezultatele obtinute in urma studiului de caz.

Metodologia adoptata

Abordarea de benchmarking folosita si recomandata pentru exercitiile de benchmarking viitoare este cea propusa de IWA [23], respectiv evaluarea si imbunatatirea performantelor.

Etapa de evaluare a performantelor stabileste cat de eficient sau la ce standard opereaza o anumita companie sau se realizeaza o functie, o sarcina sau un proces. Aceasta evaluare se realizeaza prin intermediul indicatorilor de performanta care trebuie comparati cu un valori de referinta (un standard sau o tinta) pentru a obtine o evaluare. Aceasta este numita etapa de evaluare comparativa a performantei.

In etapa de imbunatatire a performantelor sunt identificate si adaptate cele mai bune practici ale operatorilor care au performante mai bune, cu scopul imbunatatirii performantei unei anumite companii pentru o anumita functie sau proces. Aceasta faza necesita participarea mai multor companii sau parteneri de benchmarking pentru a reuni informatii suplimentare, care vor duce la indentificarea si adaptarea celor mai bune practici.

Aceste doua etape sunt partile necesare ale benchmarking-ului definit ca “un instrument pentru imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici”.

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. Unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametri (sau derivati din parametrii IWA).

Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz

Exercitiul de benckmarking a fost initiat in Romania cu ajutorul Bancii Europeane de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), printr-un program privind furnizarea serviciilor de asistenta tehnica si a sprijinului pentru implementarea proiectelor finantate prin intermediul instrumentelor structurale ale Uniunii Europene.

Conform acestui acord, sectorul de apa si apa uzata a fost identificat ca fiind una dintre prioritatile strategice cheie. Prin urmare s-a convenit ca BERD va colabora indeaproape cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) si Asociatia Romana a Apei (ARA) pentru a pregati si implementa programele de cooperare tehnica, inclusiv proiectul “Extinderea sistemului de benchmarking pentru Operatoriii Regionali (OR) si sprijin pentru Asociatiile de Dezvoltare Interecomunitara (ADI)”.

„Programul de Benchmarking si Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale”, a fost implementat implementat in perioada cuprinsa intre ianuarie 2012 si martie 2014 si a fost finantat din EBRD’s Special Shareholder Fund.

In decembrie 2014, responsabilitatea pentru acest proiect a fost transferata catre Ministerul Fondurilor Europene, care va fi un actor cheie in continuarea programului de benchmarking. De asemenea, Autoritatea de Management pentru POS Mediu a fost preluata in structura MFE.

Principalele obiective ale asistentei tehnice sunt consolidarea capacitatii operatorilor regionali si sprijinirea Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitare, astfel incat sa-si indeplineasca rolul, conform aranjamentelor institutionale prevazute pentru acest sector.

Aceste obiective se bazeaza pe regionalizarea realizata de catre Guvernul Romaniei, pentru a asigura conformarea cu directivele de apa si apa uzata ale UE.

Programul a inclus doua exercitii de benchmarking, desfasurate pentru a oferi sprijin in vederea imbunatatirii performantei celor 22 de operatori regionali participanti. De asemenea, programul a avut ca rezultat o metodologie de benchmarking, aliniata cu variabilele si indicatorii de performanta ai IWA, dar adaptata sectorului de apa si apa uzata romanesc, permitand comparatia intre companiile de apa si apa uzata locale, dar si cu sistemele europene sau internationale de benchmarking.

Operatorii participanti la acest program au fost: Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timis, Valcea.

Autorul, ca si reprezentant JASPERS, care sprijina Autoritatea de Management de la nivelul Ministerului Fondurilor Europene dar si operatorii in procesul de pregatire a proiectelor, a fost direct implicat in program, in principal in:

Identificarea variabilelor ca si date de intrare in clacului indicatorilor;

Stablirea indicatorilor relevanti;

Interpretarea rezultatelor raportarilor;

Stabilirea concluziilor exercitiului de benchmarking;

Participarea la seminariile organizate pe tema exercitiului de benchmarking.

Parametri analizati

Parametrii utilizati in exercitiul de benchmarking sunt indicatorii principali utilizati in metodologia IWA, particularizati pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania si completati cu indicatori specifici noi, generati de necesitatea prezentarii imaginii detaliate, specifice sectorului de apa si apa uzata din Romania. Autorul a facut parte din echipa de lucru a programului de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” – Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România [24], in baza caruia s-au completat datele din tabelul urmator.

Tabel 4.1. Indicatori analizati in exercitiul de benchmarking [24]

In tabel s-au calculat valorile minime, medii si maxime pentru indicatorii respectivi, pentru a putea localiza mai bine plasarea unuia sau altuia dintre operatorii analizati.

Rezultate obtinute si interpretari ale acestora

Rezultatele raportate de operatorii implicati, au acoperit in mare parte indicatorii ceruti prin acest exercitiu. Indicatorii nu au putut fi completati in totalitate de catre toti operatorii din cauza lipsei datelor, dar acest lucru nu influenteaza valabilitatea raportarii.

Datele raportate prezinta un grad relativ ridicat de incredere, marea majoritate a participantilor au constientizat faptul ca numai o prezentare fidela a realitatii poate conduce la imbunatatirea ulterioara a performantelor in activitatatea desfasurata.

Analiza datelor este extrem de complexa, se pot realiza corelatii intre diversi parametri care sa ofere o imagine completa asupra modului de functionare al unui sistem de alimentare cu apa.

In cele ce urmeaza sunt prezentate o serie de analize realizate in urma datelor raportate de consumatori.

Analiza parametrilor colectati de la operatori

Indicatori tehnici

In figura urmatoare sunt prezentate procentual valorile inregistrate pentru gradul de conectare al populatiei la sistemul centralizat de alimentare cu apa, respectiv procentul locuitorilor contorizati din totalul celor conectati la sistem.

Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati

Analiza cantitatilor de apa consumate pe cap de locuitor si gradul de contorizare sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati

De asemenea, in cazul in care apar consumuri mari, care nu sunt justificate, este necesara o analiza si a altor parametri care pot conduce la cresteri ale consumurilor.

Analiza cantitatilor de apa care nu aduce venit pune in evidenta faptul ca majoritatea operatorilor inregistreaza valori de peste 50% apa care nu aduce venit din cantitatea totala injectata in sistem. Se observa ca nu exista o corelatie intre consumul de apa si cantitatea de apa care nu aduce venit, din acest motiv reducerea cantitatilor de apa necesita o analiza interioara in cadrul fiecarui operator.

Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit

Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit

Datele legate de numarul de avarii si pierderile fizice de apa raportate de operatori sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie

Un alt aspect important al eficientei operarii il reprezinta eficienta investitiilor propuse pentru reabilitarea sistemului.

Dupa cum se poate observa din figura anterioara costurile necesare ce trebuie recuperate pentru fiecare diametru de conducta inlocuita sunt foarte mari, ceea ce conduce la ideea ca nu este fezabil sa fie inlocuita intreaga zona afectata. Inlocuirea conductelor poate fi realizata eficient din punct de vedere economic numai atunci cand costurile cu inlocuirea conductelor este egal sau mai mic cu rate de profit generata de recuperarea pierderilor reale de apa.

Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru diferite diametre din reteaua de distributie [28]

Considerand costurile unitare ale apei potabile pentru fiecare operator si pragul de rentabilizare pentru conductele de diferite diametre se poate calcula pentru fiecare operator media minima a reducerilor de apa pierduta necesara a fi recuperata pentru atingerea rentabilitatii investitiilor.

In figura urmatoare sunt prezentate volumele minime de apa pierduta ce trebuie recuperate pentru a deveni rentabile investitiile pentru reabilitarea conductelor pentru operatorii analizati. Valorile au fost calculate considerand o valoare medie de rentabilitate pentru intreaga gama de diametre prezentata in figura anterioara.

Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28]

Din punct de vedere strict financiar in unele situatii pare a nu fi fezabila inlocuirea conductelor, dar mentinerea unor conducte avariate nu este o solutie acceptabila din punct de vedere tehnic, chiar daca costurile sunt foarte mari si recuperarea investitiilor se face intr-o perioada foarte lunga de timp. Analiza si decizia inlocuirii conductelor trebuie facuta pe o analiza multicriteriala, deoarece aspectele financiare sunt importante, dar nu sunt singurele implicate in decizia de reabilitare.

Este necesara o analiza multicriteriala in care sa se tina cont de cele mai afectate conducte si o esalonare a investitiilor, mai ales ca nu se poate inlocui reteaua in totalitate datorita nivelului investitiilor si timpului disponibil pentru implementarea lucrarilor.

Indicatori economici

Obiectivul principal al fiecarui operator economic il reprezinta realizarea de profit. Pentru genera profit, in orice activitate economica trebuie sa se minimizeze costurile componentelor generatoare de cheltuieli la limita rentabilitatii. Toate aceste componente ale activitatii economice se regasesc pana la urma in costul total de exploatare si implicit in tariful aplicat de operator produsului comercializat. Pentru o analiza generala financiara este necesara realizarea unei comparatii intre costurile totale de exploatare si tarifele practicate de catre operatori. O comparatie intre costurile unitare totale din exploatare, in care sunt incluse amortizarea si redeventa si tarifele medii ale operatorilor, este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila

Se constata ca foarte multi operatori nu-si pot acoperi costurile de productie din tarifele practicate, de aceea este necesara o analiza detaliata a tuturor elementelor care genereaza pierderi financiare operatorului. Diferenta dintre costul de productie si tariful practicat de operator, in situatia in care aceasta este negativa (costul de productie este mai mare decat tariful) este suportata fie de operator, putand determina acumularea de datorii si chiar falimentul acestuia, sau este asigurata de autoritati (primarii, consilii judetene) in baza unor reglementari speciale.

Trebuie mentionat faptul ca nivelul tarifului nu poate fi crescut pentru a acoperi ineficienta unui operator. Tariful este aprobat de catre Consiliul Local in baza Avizului ANRSC si a comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local, cu respectarea prevederilor Legii 241/2006 [29], si trebuie in primul rand sa nu depaseasca pragul de suportabilitate al consumatorilor. Pentru reducerea costurilor de productie este necesara analiza componentelor care genereaza cheltuieli unui operator. In acest mod se poate realiza o structura a cheltuielilor pe componente care include:

costuri generate de achizitionarea apei brute;

costuri generate de consumul de energie electrica;

costuri pentru materii prime si materiale;

costuri de personal;

costuri cu intretinerea si reparatiile;

costuri generate de externalizarea unor servicii (servicii prestate de terti);

alte cheltuieli de exploatare specifice unui anumit operator, date de conditiile locale si specificul ariei de operare.

Analiza datelor operatorilor participanti la exercitiul de benchmarking, realizata pentru valorile medii ale raportarilor individuale ale operatorilor, pentru fiecare componenta, este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii

Se poate observa din graficul anterior ca cea mai mare pondere in structura cheltuielilor o reprezinta cheltuielile cu personalul.

Pentru o analiza detaliata in ceea ce priveste eficientizarea activitatii personalului unui operator, este necesara o identificare a procentului generat de costurile cu personalul din totalul cheltuielilor societatii.

Un procent mare poate sa insemne o ineficienta a activitatii personalului operatorului, numar prea mare de angajati sau o repartizare ineficienta a angajatilor in cadrul institutiei.

De asemenea, un cost prea mic cu personalul arata o crestere exagerata a celorlalte costuri care poate insemna: fie ca operatorul face investitii si reabiliteaza sistemul, externalizeaza servicii si isi creste eficienta prin operare orientata pe un anumit specific, ceea ce inseamna o operare eficienta in ansamblu, fie poate sa insemne o operare ineficienta prin cheltuieli exagerate cu energia sau cheltuieli cu reparatii si intretinere mari. Controlul acestor elemente generatoare de cheltuieli conduce la cresterea eficientei operarii.

In figura urmatoare sunt prezentate procentele costurilor cu personalul din tarifele practicate de operatori.

Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului

Se poate observa ca pentru operatorii mari, cu arie mare de acoperire, care opereaza localitati urbane cu precadere (Constanta, Iasi, Prahova, Timis, Arges, Buzau) cheltuielile cu personalul se incadreaza sub media de 51% (intre 35-40%).

O serie de operatori depasesc media pe tara, valoarea maxima inregistrandu-se la Covasna unde costurile cu personalul depasesc 65% din tariful total practicat.

Pentru a analiza eficienta personalului este necesara o comparatie intre costurile generate de angajat si veniturile pe care acesta le asigura operatorului. O astfel de comparatie este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat

Se poate observa din graficul anterior ca toti operatorii isi acopera cheltuielile cu angajatii, realizand profit. Pentru operatorii mari se inregistreaza cele mai mari valori ale profitului pe angajat.

Pentru a se putea analiza eficienta personalului angajat este necesara determinarea rentabilitatii angajatilor analizata in concordanta cu numarul acestora.

Valorile rentabilitatii calculate pentru operatorii implicati in procesul de benchmarking si numarul de angajati/1000 de bransamente sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati

Se poate observa ca cei mai rentabili operatori sunt operatorii mari, al caror numar de angajati variaza in jurul mediei pe tara (Arges, Constanta, Iasi, Mures). Acesti operatori se remarca prin rentabilitate peste media pe tara, variind intre 2.90 – 3.30. Trebuie remarcat faptul ca toti acesti operatori au arii mari de operare, iar o imbunatatire a acestui parametru este relativ dificil de realizat intr-un timp scurt, de aceea cresterea in continuare a rentabilitatii personalului devine o tinta pe un termen mediu si lung.

Sunt de remarcat operatorii cu un numar de angajati mult sub media pe tara (4-6 angajati/1000 de bransamente fata de 8 angajati/1000 de bransamente media pe tara) care realizeaza o rata a profitului peste medie sau apropiata de medie: Timis, Satu Mare, Maramures, Bihor. Pentru acesti operatori se poate afirma ca au realizat o optimizare in ceea ce priveste eficienta angajatilor, iar eforturile acestora trebuie sa se concentreze in mentinerea si imbunatatirea nivelului actual.

La restul operatorilor se remarca profituri mai mici decat media si numar de angajati peste medie. Este evident faptul ca forta de munca nu este utilizata eficient sau ca personalul este supradimensionat. In acest context, operatorii trebuie sa inceapa urgent un proces de eficientizare, chiar daca acesta inseamna masuri radicale in ceea ce priveste reducerea numarului de angajati.

Un alt aspect ce trebuie luat in calcul si care genereaza cheltuieli operatorilor il reprezinta nivelul de investii realizat in sistemele operate, deoarece pentru realizarea acestora operatorii s-au imprumutat, iar costurile suplimentare date de rambursarea creditelor au o influenta directa in costurile de productie.

In figura urmatoare sunt prezentate nivelele de investitii realizate intre anii 2010-2012, raportate la m3 de apa produsa pentru fiecare operator.

Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012

Dupa cum se poate observa in graficul anterior exista o preocupare permanenta a operatorilor in ceea ce priveste investitiile pe care le realizeaza pentru reabilitarea sistemelor existente. Nivelele de investitie sunt influentate in mod direct de puterea financiara a operatorilor si depind de o serie de factori care nu tin in mod direct de eficienta acestora. Nivelul de inviestitie depinde de creditele anterioare, datoriile istorice ale operatorilor, nivelul de suportabilitate al consumatorilor.

Cert este ca exista o preocupare permanenta a operatorilor pentru a realiza investitii in sistemele existente, ceea ce constituie premisele unei eficientizari a operarii viitoare, iar efectele investitiilor actuale se vor concretiza dupa finalizarea implementarii acestora.

Pe langa investitiile realizate este necesara analiza componentelor deficitare, generatoare de pierderi, care pot fi imbunatatie in vederea obtinerii performantei.

Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate

Un aspect important al activitatii unui operator il reprezinta calitatea serviciului oferit clientilor. Controlul calitatii serviciului oferit clientilor are la randul lui doua componente ce furnizeaza informatii despre satisfactia acesta: o componenta interna a operatorului si o componenta externa ce provine de la consumatori.

In ceea ce priveste componenta interna, fiecare operator are grija ca produsul furnizat sa se incadreze in limitele de calitate impuse ce legislatia in vigoare. In acest sens, fiecare operator are laboratoare de analize de calitate a apei prin care isi testeaza apa distribuita. In conformitate cu prevederile Legii 458/2002 [12], operatorii sunt obligati sa realizeze o monitorizare de control permanenta a apei potabile, conform unui program stabilit, astfel incat sa poata fi realizat un control al eficientei filierei tehnologice de tratare, a calitatii apei produse si distribuite.

Scopul acestei monitorizari realizata de operator este de a furniza permanent informatii despre calitatea organoleptica, fizico-chimica si microbiologica a apei potabile produsa si distribuita, despre eficienta filierei tehnologice de tratare (in mod special treapta de dezinfectie) pentru a verifica permanent incadrarea parametrilor de calitate in limitele prevazute in Legea 458/2002 amendata de Legea 311/2004 si modificarile ulterioare.

In figurile urmatoare sunt prezentate gradele de conformitate a probelor de apa analizate la consumator, din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si microbiologic, de catre laboratoarele operatorilor, conform prevederilor legale.

Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice

Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice

Se poate observa ca sunt putini operatori la care valorile inregistrate pentru toate analizele de calitate sunt conforme 100%. Marea majoritate a operatorilor inregistraza neconformitati sub 5% din totalul analizelor efectuate.

Din punct de vedere al perceptiei clientilor in ceea ce priveste calitatea serviciului furnizat, elementul ce transmite gradul de satisfactie al acestora il reprezinta numarul de reclamatii.

Reclamatiile inregistrate de catre clienti sunt prezentate pentru fiecare operator in figura urmatoare.

Se poate observa o variatie semnificativa a numarului de reclamatii inregistrate de catre operatori. Cele mai mici valori sunt inregistrate la operatorii mari, care au realizat investitii consistente de-a lungul timpului, care controleaza sistemul si care au reusit sa creeze o situatie de stabilitate in relatia cu consumatorii, acestia fiind mai deschisi la intelegerea problemelor operatorului.

Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti

Pentru a putea analiza strategiile de interventie pentru rezolvarea reclamatiilor depuse de clienti este necesara o cunoastere a tipului reclamatiilor, pe categorii de sesizari.

Este posibil ca reclamatiile legate de intreruperile din sisteme sa fie o consecinta a lucrarilor de reabilitare aflate in desfasurare in marea majoritate a sistemelor, dar acest lucru trebuie verificat si luat in considerare de fiecare operator in parte.

CONCLUZII GENERALE

Continutul lucrarii

Lucrarea cuprinde 164 pagini, 37 tabele, 19 figuri si o bibliografie cu 51 titluri.

In Capitolul 1 al lucrarii se prezinta necesitatea abordarii subiectului si actualitatea acestuia, in conditiile schimbarilor demografice si a modificarii caracteristicilor cerintelor de apa ale populatiei. Operatorii se confrunta cu probleme din ce in ce mai mai variate, imprevizibile, care necesita o atentie deosebita, deoarece sunt principalele elemente generatoare de stres financiar si operational.

In ultimii ani in Romania a avut loc o dezvoltare si retehnologizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare impusa de:

conectare insuficienta a populatiei la sistemele de alimentare cu apa si canalizare;

starea precara a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existente (instalatii si echipamente vechi si deteriorate, tehnologii improprii noilor conditii de calitate impuse atat pentru apa distribuita consumatorilor, cat si pentru apa epurata descarcata in mediul natural, conducte vechi si materiale improprii);

numar mare de avarii in retelele;

intreruperi frecvente in furnizarea serviciilor;

lipsa controlului cantitatilor de apa vehiculate in cele doua sisteme;

pierderi de apa ridicate in sistemele de distributie a apei si infiltratii semnificative in retelele de canalizare.

Neconcordanta intre debitul cerut si cel asigurat, face imposibila alimentarea cu apa in regim continuu, cu toate consecintele care deriva din aceasta calitate slaba a serviciului furnizat:

risipa de apa;

suprasolicitarea retelei de distributie in orele de functionare;

regimuri nefavorabile ale instalatiilor de pompare;

valori sporite ale consumului specific de energie pentru pompare;

cheltuieli ridicate de exploatare.

In toate aceste situatii indicatorii de performanta energo-economici au valori mari, in conditiile tehnologice disponibile, conducand la o reducere drastica a competitivitatii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare.

O necesitate obiectiva o reprezinta demararea unor programe adecvate de retehnologizare si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, prin care, cu un consum rational de resurse, sa asigure:

capacitate de furnizare a apei corespunzatoare in situatia actuala si de perspectiva a consumatorilor;

imbunatatirea calitativa a deservirii consumatorilor prin alimentarea continua cu apa a acestora si realizarea unor presiuni adecvate cerintelor, preluarea cantitatilor de apa uzata evacuata si epurarea corespunzatoare inainte de returnarea in mediul natural;

optimizarea debitului prin calculul de optimizare a sistemului.

Schimbarile din ultimii ani si necesitatea alinierii la tehnicile, conceptele si normele adoptate pentru tarile membre ale Uniunii Europene impun:

stabilirea solutiilor si necesarului de lucrari pentru cresterea sigurantei si diminuarea riscului in sistemele de alimentare cu apa si canalizare, concomitent cu cresterea numarului de utilizatori pentru satisfacerea necesarului de servicii de apa si canalizare la un numar sporit de oameni;

abordarea pe baze stiintifice a lucrarilor de reabilitare si dezvoltare a sistemelor pentru: reducerea costurilor, pierderilor, a consumului specific de energie;

introducerea celor mai avansate tehnologii si materiale in reabilitarea/ extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.

Managementul retelelor de distributie a apei potabile si de colectare a apelor uzate reprezinta partea cea mai dificila din ansamblul sistemului, iar identificarea corecta a modului de functionare si implicit a eficientei acestui serviciu constituie premisele unei operari adecvate.

O posibilitate eficienta de identificare a principalelor elemente ce pot oferi o imagine asupra eficientei unui sistem este aceea de a compara propriul nivel de performanta cu cel al altui sistem similar. Prin urmare, sistemele de apa si apa uzata au nevoie de o baza de date acoperitoare, sigura ce poate asigura o astfel de comparatie.

Benchmarking-ul este o tehnica de management menita sa ajute la imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici existente in piata. In acest proces o companie isi compara si imbunatateste performantele invatand de la cel mai bun dintr-un grup. Procesul implica identificarea, familiarizarea cu, si adoptarea cu succes a metodelor si proceselor folosite de partenerii de benchmarking.

Sectorul de apa si apa uzata a devenit interesat in ultimele doua decenii de implementarea acestei tehnici de management, in vederea imbunatatirii performantelor companiilor din sector.

Parametrii fundamentali ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt prezentati in Capitolul 2 al lucrarii.

Orice analiza asupra sistemelor de alimentate cu apa si canalizare existente trebuie sa inceapa cu o identificare corecta si obiectiva a parametrilor de functionare a acestora.

Conceptia obiectelor schemei trebuie sa tina seama din punct de vedere tehnologic si constructiv de posibilitatea dezvoltarii sistemului pe aceeasi configuratie (extindere captare, retehnologizare statia de tratare, dublare aductiuni sau introducerea unor statii de pompare intermediare).

Sistemele de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa se adapteze la toate transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea deservita, luand in considerare:

previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica pentru o perioada de minim 25 de ani;

cresterea confortului in locuinte si la utilizatori publici (dotarea cu instalatii de apa calda si caldura centralizate) dotari pentru prepararea hranei si asigurarea curateniei, sali de sport dotate cu dusuri, bazine de inot);

dezvoltarea localitatii prin cresterea numarului de utilizatori (locuitori sau utilizatori publici);

reducerea pierderilor in retelele de distributie si infiltratiilor in retelele de canalizare supuse reabilitarii;

tendinta descrescatoare a necesarul mediu specific de apa (sau de a se stabiliza, relativ constant) pe plan mondial, odata cu introducerea progresului tehnologic si a cresterii nivelului de trai; mediul social a inceput sa pretuiasca importanta apei potabile si economisirea acesteia.

In acest context, inca din fazele incipiente ale proiectului trebuie analizati si optimizati principalii parametri cu un impact major asupra evolutiei ulterioare a sistemului: parametri tehnici, socio-economici si de macro-suprotabilitate si ai analizei financiare.

Din punct de vedere tehnic sunt analizati principalii indicatori tehnici si parametri ai obiectelor tehnologice ai sistemelor, ce influenteaza fundamental proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare: cresterea populatiei, cerinta de apa, cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare, tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare adoptata in conformitate cu amprenta de calitate a apei brute, conducte de aductiune, rezervoare si castele de apa, statii de pompare, reteaua de distributie, sistemul de colectare a apelor uzate, epurarea apelor uzate, stabilizarea si depozitarea/valorificarea namolului.

Pe langa elementele tehnice definitorii pentru functionare si operare eficienta sunt analizati parametrii ce stau la baza analizei de suportabilitate.

Scopul analizei de suportabilitate este de a determina resursele financiare care pot fi obtinute in urma unei tarifari maxim suportabile, resurse utilizabile pentru finantarea si co-finantarea investitiilor corespunzatoare diferitelor etape de dezvoltare ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, in conformitate cu etapele identificate ca necesare pe termen lung. Sunt luate in considerare urmatoarele aspecte in estimarea macro-suportabilitatii:

analiza si previziunea indicatorilor demografici relevanti disponibili pentru regiunea analizata (inclusiv populatia, veniturile medii in zona urbana si rurala, sursele de venit, caracteristicile gospodariilor);

analiza situatiei economice a zonei si previziunea nivelului PIB-ului;

analiza si previziunea productiei si consumului de apa potabila si apa uzata;

nevoile de investitii in sectorul de apa si apa uzata, asa cum sunt definite in pe termen lung;

costurile de exploatare ale sistemelor reabilitate si extinse de apa si apa uzata.

Evaluarea viabilitatii si durabilitatea financiara a proiectului de investitii propus pentru o anumita zona, pe toata durata de viata a proiectului se poate analiza numai in urma unei analize financiare.

In termeni generali, analiza financiara ia in considerare toate datele relevante, informatiile disponibile din diferite surse si in mod special rapoartele, situatiile financiare si datele legate de productie/servicii furnizate de catre operatorul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare. De asemenea sunt luate in considerare datele socio-economice si informatiile de fond prezentate in planurile strategice de lunga durata, precum si conceptele tehnice, proiectiile cererii si estimarile costurilor.

In marea majoritate a situatiilor, costurile de investitii estimate contin in primul rand costul de investitie al proiectului ce urmeaza a fi implementat in perioada imediat urmatoare (parte din planul de investitii pe termen lung) si in plus, costuri de investitie suplimentare, necesare asigurarii facilitatilor de dezvoltare ulterioara in conformitate cu necesitatile estimate pe termen lung.

In vederea selectarii optiunilor cele mai favorabile atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere economic, pentru fiecare componenta de investitie se realizeaza o analiza de optiuni detaliata. Sunt luate in considerare optiuni specifice viabile pentru fiecare locatie in care se vor executa lucrari.

Acolo unde este necesar se realizeaza o analiza de optiuni detaliata cu ajutorul analizelor costurilor de operare si de investitii (inclusiv analiza financiara de optiuni).

In situatia in care Proiectul va avea ca rezultat indicatori economici satisfacatori, cu beneficii depasind semnificativ costurile economice, atunci investitiile pot fi implementate.

In Capitolul 3 al lucrarii se analizeaza activitatea de benchmarking. Aceasta tehnica reprezinta o posibilitate eficienta de a compara propriul nivel de performanta cu cel al unei alte utilitati similare. Se pune in evidenta necesitatea crearii unei baze de date acoperitoare, sigura ce poate asigura o astfel de comparatie.

Datele de benchmarking evidentiaza de asemenea limitele reformelor interne ale operatorilor care pot fi atinse si nevoia de reformare a sectorului in ansamblu, pentru a clarifica si dirija tendintele in privinta responsabilitatii, asigurarii unei mai clare delimitari intre rolul autoritatilor si furnizorii de servicii si motivarea orientarii mai accentuate catre consumator si aspectul comercial.

Sunt evidentiati pasii principali in vederea implementarii unui exercitiu de benchmarking:

selectarea unui produs, serviciu sau proces ca tinta a exercitiului de benchmarking;

selectarea companiilor si ariilor organizationale ce vor fi incluse in exercitiul de benchmarking;

identificarea indicatorilor principali ce trebuiesc masurati;

colectarea datelor referitoare la rezultatele companiilor si practicile interne;

analizarea datelor si stabilirea rezultatelor comparative, precum si stabilirea zonelor de imbunatatire a performantelor organizationale;

adaptarea si implementarea celor mai bune practici, stabilirea de tinte organizationale potrivite si asigurarea acceptarii rezultatelor si a masurilor luate in cadrul companiei.

Toate aceste elemente formeaza cadrul teoretic de baza al exercitiilor de benchmarking.

Continuitatea participarii in cadrul exercitiului de benchmarking este un alt aspect important, deoarece in acest fel, participantii pot evalua rezultatul implementarii planului de actiune si isi pot ajusta actiunile in exercitiul urmator astfel incat sa atinga obiectivele pe care si le-au propus.

Beneficiile utilizarii unei astfel de metode sunt demonstrate de-a lungul timpului in randul companiilor care au implementat-o. Sunt evidentiate principalele beneficii directe ale implementarii exercitiului de benchmarking:

cresterea performantelor organizationale prin identificarea unor metode de imbunatatire a produsului/ serviciului prestat prin compararea cu firmele competitioare/ din sector si prin identificarea evolutiei in timp a propriilor rezultate;

intelegerea pozitiei relative pe piata/ in sector in legatura cu costul, marja de profit si alti indicatori cheie ai organizatiei ce ajuta firma sa identifice zonele in care sunt necesare actiuni de imbunatatire si automat posibilitati de imbunatatire a situatiei curente;

castigarea unui avantaj strategic, ce reiese din aceeasi analiza comparativa si identificarea zonelor in care firma detine capabilitati critice sau rezerve strategice cheie pe baza carora isi poate construi o pozitie dominanta.

cresterea ritmului de invatare al organizatiei, deoarece exercitiile de benchmarking aduc idei noi in cadrul organizatiei si astfel ajuta avansarea mai rapida pe curba invatarii. Companiile beneficiaza de impartasirea experientei si de schimbul de idei continuu in cadrul sectorului, putand astfel progresa intr-un ritm mult mai alert.

Benchmarking-ul nu poate sa explice cauzele slabiciunilor evidentiate, dar poate releva zone care contribuie la performanta slaba, ca de exemplu – eficienta scazuta a colectarii tarifului, tarife prea mici si nerealiste, contorizare insuficienta, etc.

Toate acestea reprezinta motive suficiente pentru a justifica si incuraja implementarea proiectelor de benchmarking in cadrul organizatiilor. Aceste beneficii sunt aplicabile atat companiilor din sectorul de apa si apa uzata in general cat si celorlalte companii din sectorul romanesc.

Se prezinta detaliat organizarea indicatorilor de performanta, variabilelor si informatiilor de context. Sunt analizati principalii indicatori de raportare general acceptati ca fiind definitorii pentru evaluarea propriei performante, justificarea solicitarilor de finantare si altor asistente care pot facilita obtinerea de imprumuturi, analiza comparativa a performantei, evidentierea punctelor tari si punctelor slabe.

Pe baza eforturilor altor entitati cu activitati de benchmarking, in special Asociatia Internationala a Apei (International Water Association – IWA), IBNET, administrata sub Programul pentru Apa si Canalizare al Bancii Mondiale si finantat de Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii (DFID), s-a dezvoltat de la o initiativa pe termen scurt pana la cel mai larg mecanism de colectare a datelor privind performanta operatorilor din sectorul de apa pus la dispozitie in mod public.

Cu toate ca s-a incercat ca indicatorii, variabilele si informatiile de context utilizati in metodologia dezvoltata de IWA sa reprezinte concepte generale, aplicabile oriunde in lume, toti utilizatorii sunt constienti ca fiecare situatie in parte necesita o analiza individuala, iar din multitudinea elementelor propuse si utilizate conform metodologiei IWA este necesara selectarea parametrilor definitorii pentru fiecare sistem in parte, care sa aiba relevanta in contextul in care se aplica metodologia.

Implementarea metodologiei de benchmarking propusa de IWA a fost initial privita cu reticenta, in principal datorita neintelegerii conceptelor propuse de aceasta si inertiei in adaptarea la analiza din perspectiva mai multor puncte de vedere.

Cu toata reticenta initiala, in timp sistemul propus de IWA s-a dovedit a fi viabil, iar in timp a fost adoptat si implementat de marea majoritate a operatorilor.

Fiecare operator a adaptat la conditiile proprii parametrii propusi de IWA, rezultand sisteme ce pot fi comparate, chiar daca nu sunt identice.

De la publicarea sa, sistemul de indicatori de performanta al IWA a devenit standardul industriei in domeniu. Manualele IWA pentru serviciile de apa si apa uzata, prezinta liste de indicatori si variabile pentru calcularea acestor indicatori si reprezinta un punct de pornire bun pentru proiectarea unui sistem de evaluare a performantei.

Sistemul indicatorilor de performanta implementat in Romania se bazeaza pe listele din manualele IWA si este adaptat la nevoile, conditiile si obiectivele operatorilor regionali din Romania.

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. In metodologia romaneasca, unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametrii (sau derivati din parametrii IWA). Acestia sunt prezentati detaliat in capitolul 3.

Evaluarea valorilor indicatorilor de performanta ai sistemului trebuie sa fie facuta in concordanta cu obiectivele si strategiile definite in prealabil.

Un indicator de performanta nu poate fi evaluat decat daca este comparat cu o valoare de referinta sau un prag de referinta. Aceste valori de referinta pot fi obiective predefinite (obtinute din proiectele de benchmarking sau referinte externe), sau valorile inregistrate anterior ale aceluiasi indicator.

In scopul maximizarii beneficiilor evaluarii, ar trebui sa fie folosita o abordare sistematica. Procedurile de evaluare si rezultatele datelor prelucrate si interpretate trebuie comunicate participantilor la procesul de evaluare, astfel incat toti participanii sa primeasca un feedback in urma evaluarii care sa mentina interesul pentru exercitiul de evaluare.

Studiul de caz privind implementarea primului program de benchmarking pentru Operatorii Regionali de apa din Romaina este prezentat in Capitolul 4 al lucrarii.

Exercitiul de benchmarking a fost initiat in Romania cu ajutorul Bancii Europeane de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), printr-un program privind furnizarea serviciilor de asistenta tehnica si a sprijinului pentru implementarea proiectelor finantate prin intermediul instrumentelor structurale ale Uniunii Europene.

Programul a inclus doua exercitii de benchmarking, desfasurate pentru a oferi sprijin in vederea imbunatatirii performantei a celor 22 de operatori regionali participanti. De asemenea, programul a avut ca rezultat o metodologia de benchmarking, aliniata cu variabilele si indicatorii de performanta ai IWA, dar adaptata sectorului de apa si apa uzata romanesc, permitand comparatia intre companiile de apa si apa uzata locale, dar si cu sistemele europene sau internationale de benchmarking.

Rezultatele raportate de operatorii implicati, au acoperit in mare parte indicatorii ceruti prin acest exercitiu. Indicatorii nu au putut fi completati in totalitate de catre toti operatorii din cauza lipsei datelor, dar acest lucru nu influenteaza valabilitatea raportarii.

Datele raportate prezinta un grad relativ ridicat de incredere, marea majoritate a participantilor au constientizat faptul ca numai o prezentare fidela a realitatii poate conduce la imbunatatirea ulterioara a performantelor in activitatatea desfasurata.

Analiza datelor este extrem de complexa, se realizeaza corelatii intre diversi parametri care ofera o imagine completa asupra modului de functionare al fiecarui sistem de alimentare cu apa.

Elemente originale ale lucrarii

In lucrare se realizeaza o sinteza detaliata a tuturor parametrilor care intervin in mod direct in operarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, inca din faza de proiectare. Se evidentiaza legaturile intre acesti parametri, influentele pe care le genereaza in operare si mecanismele prin care pot fi controlati acestia.

Abordarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare este realizata multidisciplinar, cu intercalarea in analiza a unor elementelor interdisciplinare, care genereaza influente majore asupra sistemelor, nu numai din punct de vedere tehnic, cat si din punct de vedere social, economic si financiar.

Este evidentiata necesitatea introducerii benchmarking-ului performantei in industria apei care atrage dupa sine o noua recunoastere a importantei masurarii performantei si a compararii intre companii ca si instrumente de management.

Acestea releva lipsurile in privinta performantei si evidentiaza valoarea sistemelor integrate de informatie care sprijina procesul de luare a deciziilor si urmarirea progresului pe baza tintelor predefinite. Informatia are o importanta critica pentru planificarea imbunatatirii performantei si pentru conturarea politicii guvernamentale si a cadrului institutional. In absenta datelor cantitative sigure, managerii opereaza in general in necunoscut, neavand capacitatea de a identifica evolutiile si impactul acestora asupra deciziilor lor. In egala masura, lipsa de informatii credibile privind performanta face dificil pentru autoritatilor centrale si locale ca si pentru cetateni sa-i responsabilizeze pe prestatorii de servicii si contribuie si la prestarea de servicii de slaba calitate.

Data fiind absenta sistemelor de monitorizare formala a performantei operatorilor, institutionalizarea benchmarking-ului reprezinta un pas inainte major pentru elaborarea sistemelor necesare, procedurilor si structurilor necesare pentru ansamblul sectorului.

Autorul participa la implementarea mecanismului de benchmarking in industria apei si sustine implicit dezvoltarea sectorului, fiind recunoscut faptul ca in Romania sistemele de urmarire a performantei sunt slab dezvoltate in cazul majoritatii operatorilor de apa si canalizare.

Autorul evidentiaza pentru operatorii din Romania, prin analiza datelor de benchmarking culese, limitele reformelor interne ale operatorilor care pot fi atinse si nevoia de reformare a sectorului in ansamblu, pentru a clarifica si dirija tendintele in privinta responsabilitatii, asigurarii unei mai clare delimitari intre rolul autoritatilor si furnizorii de servicii si motivarea orientarii mai accentuate catre consumator si aspectul comercial.

Este sustinuta pregnant de catre autor necesitatea unei culturi organizationale, care tinde catre imbunatatirea continua a performantei, cu generarea asociata de date, management al performantei si sisteme de benchmarking care o insotesc. In lipsa unei astfel de culturi organizationale, lipsa de motivatie in ceea ce priveste schimbarea si eficientizarea serviciilor furnizate nu reprezinta o necesitate. Benchmarking-ul pune bazele pentru sisteme de gestionare mai puternice si responsabilitate in cadrul sectorului.

Autorul propune si realizeaza in lucrare o metoda de analiza concreta a indicatorilor de functionare si de performanta colectati de la Operatorii de sisteme de alimentare cu apa si canalizare, reuseste sa realizeze corelatii intre diversi indicatori raportati, iar analizele acestora si legaturile intre ei, ii permit sa ofere solutii de imbunatatire a activitatii operatorilor si sa schiteze directii in care acestia ar trebui sa actioneze pentru eficientizarea activitatii.

Autorul identifica puncte tari si puncte slabe in ceea ce priveste performantele, tehnice, operationale, economice, financiare, administrative si de personal ale operatorilor de apa analizati.

Ca si rezultat al acestei analize, se pot identifica anumite masuri de natura tehnica si investitionala, care sa intereseze anumite componente ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si sa imbunatateasca indicatorii analizati, cum ar fi:

Atingerea unui grad de contorizare care sa tinda catre 100%; in cazul amplasamentelor dificile din punct de vedere al accesului sau riscului de acces, se pot instala contori cu citire la distanta;

In privinta reducerii pierderilor de apa, in afara masurilor de reabilitare a acelor parti ale sistemului de distributie responsabile de un nivel semnificativ de pierderi, si/sau concomitent cu aceasta, trebuie avut in vedere controlul presiunilor (pompe cu turatie variabila, controlul presiunilor cu vane speciale, mai ales in cazul sistemelor de distributie cu niveluri de presiune diferite);

Cresterea gradului de conectare al consumatorilor la retelele de apa uzata;

Reducerea consumurilor energetice, prin retehnologizarea diferitelor componente ale sistemelor de alimentare cu apa si colectare si epurare a apei uzate, utilizand echipamente cu randament ridicat;

Optimizarea utilizarii personalului, din punct de vedere al numarului si pregatirii acestuia;

Re-utilizarea namolurilor pentru generarea de energie si a comusilor sai beneficiu pentru agricultura.

Cercetarile premergatoare dar si rezultatele prezentei teze de doctorat au fost diseminate prin mai multe publicatii printre care se mentioneaza:

Jonas Byström, Radu Rautu, Magnus Emanuelsson – „Sustainable sewage sludge management”, Knowledge and learning center, Jaspers, EIB, 2010;

Radu Rautu, Eduard Dinet – „Benchmarkingul in industria apei in Romania”, Buletinul Stiintific UTCB, 2017;

Radu Rautu, Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet – „Use of Benchmarking for the Improvement of Operation of the Drinking Water Supply Systems”, International Conference SUB-URBAN 2017, Workshop ”State of the art in the construction, composition and functioning of the hydro-urban networks”, Bucharest 2017, in curs de publicare in Procedia Engineering, Elsevier;

Radu Rautu – „Utilizarea benchmarkingului in managementul namolurilor de la statiile de epurare”, Revista Romaqua, 2017.

Dezvoltari viitoare

Toate procesele de benchmarking sunt destinate sa faca parte dintr-un proces continuu de imbunatatire a performantelor unui operator. Este evident faptul ca definirea obiectivelor si strategiilor si implementarea pentru atingerea si mentinerea nivelului de performanta este o sarcina periodica pentru managementul oricarei organizatii.

Deoarece responsabilitatea pentru dezvoltarea proiectului benchmarking a fost transferata catre Ministerul Fondurilor Europene, acesta este un actor cheie in continuarea programului de benchmarking.

Indicatorii de performanta nu sunt un scop in sine, desi pot juca un rol-cheie, conducand catre gestionarea mai eficienta a activitatii si abordarea sistematica pentru a atinge se obiectivele.

Cu toate acestea, beneficiile punerii in aplicare a unui sistem de masurare a performantei pe baza indicatorilor de performanta conduc odata cu trecerea timpului la rafinarea si asimilarea acestuia in activitatea curenta.

Se intampla destul de des ca operatorul sa renunte la implementarea sistemului in cazul in care implementarea metodei nu se realizeaza cu succes din primele faze de implementare din care nu sunt obtinute rezultate palpabile. Din aceste motiv, punerea in aplicare a unui sistem de indicatori de performanta trebuie sa fie privit ca un proiect cu implementare pe termen mediu.

Daca resursele alocate proiectului sunt limitate, este de preferat sa se reduca marimea sistemului de indicatori pentru a extinde durata de viata a proiectului, obtinand o utilizare pe o perioada mai mare comparativ cu utilizarea o singura data a unui set complet de date.

Procesul trebuie continuat, iar obiectivele acestuia trebuie extinse astfel incat rezultatele anterioare sa constituie baza de pornire a cresterii eficientei. In acest sens la nivelul Ministerul Fondurilor Europene, intr-o etapa imediat urmatoare a programului de benchmarking ce se va dezvolta in continuare, trebuie asigurate urmatoarele obiective:

analiza programului realizat, cu identificarea eficientei acestuia ca instrument de management eficient pentru evaluarea performantei Operatorilor Regionali intr-un mod transparent si apolitic;

extinderea conceptului de benchmarking ca instrument de management la toti cei 43 de Operatorilor Regionali din Romania, prin actualizarea metodologiei de benchmarking dezvoltata in cadrul R2CF BERD si efectuarea de noi exercitii de benchmarking;

initierea si fundamentarea planurilor de actiune menite sa imbunatateasca performanta financiara si operationala pentru fiecare operator, precum si asistenta pentru Operatorilor Regionali si ADI in vederea implementarii planurilor de actiune elaborate in urma exercitiului de benchmarking;

consolidarea capacitatii institutionale a Centrului de Excelenta nou infiintat, in vederea sustinerii Operatorilor Regionali in utilizarea benchmarking-ului ca un instrument eficient de management;

instruirea partilor implicate in implementarea programului de benchmarking la nivel national, a reprezentantilor tuturor Operatorilor Regionali, ADI, a Centrului de Excelenta si AM POS Mediu / MFE, prin instruiri la locul de munca, ateliere de lucru interactive, vizite de studiu, precum si prin stabilirea de grupuri de lucru;

dezvoltarea capacitatilor tehnice, financiare si juridice ale ADI pentru a-si indeplini responsabilitatile, precum si a unui mecanism eficient de asistare a ADI in monitorizarea progresului Operatorilor Regionali si Autoritatilor Locale, conform Contractelor de Delegare a Managementului Serviciilor, inclusiv a unor propuneri de modificari legislative si de reglementare;

cresterea capacitatii institutionale si a transferului de informatii prin seminarii nationale pentru Operatorii Regionali si ADI participante, in vederea impartasirii realizarilor si lectiilor invatate de acestia.

BIBLIOGRAFIE

NP 133/1 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a I-a. Partea I: Sisteme de alimentare cu apă a localităților – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

SR 1343/1 – 2006 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localități urbane și rurale

SR 1846/1-2006 – Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

NP 133/2 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II-a. Sisteme de canalizare a localitatilor – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

Drobot, R. Serban P. – Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Editura H.G.A., 1999.

STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

SR EN 752:2008 Rețele de canalizare în exteriorul clădirilor.

AWWA – Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.

Racovițeanu Gabriel – Teoria decantării și filtrării apei, Matrix Rom, 2003.

M. Sandu G. Racoviteanu, E. Vulpasu, E. Dinet – Ghid de conformare a uzinelor de apa din Romania la prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ARA, Bucuresti, octombrie 2003.

M. Sandu, G. Racoviteanu – Manual pentru inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei in sistemele de alimentare cu apa – Editura Conspress Bucuresti, 2006, ISBN 973-7797-78-7.

Lege nr. 458/2002 privind Calitatea apei potabile publicata in Monitorul Oficial nr. 552 din 29.07.2002 – Versiune actualizata la data de 24/01/2012, Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 58 din 24/01/2012.

HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind Modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Modernization of Water and Wastewater Infrastructure in Caras Severin County, ROMANIA CCI No 2011 RO 161 PR 005 – Application for Co-Financing on Cohesion Funds for modernization of the water and wastewater infrastructure in Caras Severin County.

MEF – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – Ghid pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor finanțate din instrumentele structurale – 2014.

Stapenhurst, Tim, The Benchmarking Book: A How-to-Guide to Best Practice for Managers and Practitioners, 2009, Elsevier Publishing.

Cabrera Jr. Enrique, Dane Peter, Haskins Scott and Theuretzbacher-Fritz Heimo, Benchmarking Water Services, Guiding water utilities to excellence, 2011, IWA Publishing.

Agus Arawati, Hassan Za’faran, Can benchmarking through TQM implementation improve performance?: Some empirical evidence, World Journal of Manangement, Vol. 1, 2009, pp. 62-81

Mihnea Zamfir, Anca Bors – Best practices for organizational performance improvement in the water and wastewater utilities: European and Nord-American benchmarking exercises.

WaterEUM, Effective Utility Management: A primer for Water and Wastewater Utilities, 2008

The European Benchmarking Co-operation – https://www.waterbenchmark.org/

The International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities (IBNET) – https://www.ib-net.org/

Helena Alegre, Jaime M. Baptista, Enrique Cabrera Jr, Francisco Cubillo, Patricia Duarte, Wolfram Hirner, Wolf Merkel, Renato Parena – Performance Indicators for Water Supply Services – Second Edition (Manual of Best Practice Series), 2nd ed., IWA Publishing, London, UK.

BDO, PWN, AQUANET, CH2MHILL – Programul de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” – Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România.

ORDIN Nr. 343 din 13 iulie 2010 – pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termica între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încalzire si apa calda de consum – Autoritatea Nationala de Reglementare Pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – MO nr. 501 din 20 iulie 2010

Pelli, T; Hitz, H U. Energy indicators and savings in water supply – American Water Works Association. Journal 92.6 (Jun 2000): 55.

Committee report: Applying worldwide BMPs in water loss control AWWA Water Loss Control Committee, Journal (American Water Works Association), Vol. 95, No. 8 (August 2003), pp. 65-79, Published by: American Water Works Association.

Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet and Augustin Boer – Assessment of the Current Level of the Non-Revenue Water in Romania – International Conference “Water Loss Management 2015”, 15-17 Iunie 2015, Bucharest, ARA and IWA, ISBN 978-606-93752-6-6.

Legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicata 2013 – Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 8 februarie 2013.

R Matos, A Cardoso, R Ashley, P Duarte, A Molinari, A Schulz, Performance Indicators for Wastewater Services. (Manual of Best Practice Series), 2003, IWA Publishing, London, UK.

V.A. Stanescu – Hidrologie urbana – Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti, 1995.

M. Negulescu – Canalizari – Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978.

U.T.C.B., A.R.A., Worldwide Environmental Protection Services – Managementul Apelor Meteorice Urbane – Curs de perfectionare profesionala post – universitara CONSPRESS 2003, ISBN 973-8165-40-7.

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale), MINISTERUL MEDIULUI (Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu) – Ghid Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apă și apă uzată finanțate din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională in 2007-2013, Decembrie 2008.

R. Liemberger, K. Brothers, A. Lambert, R McKenzie, A Rizzo, T Waldron – Water Loss Performance Indicators – The 2nd Edition of ‘Performance Indicators for Water Supply Systems’

Alegre H., et al. (2000) Performance Indicators for Water Supply Services. IWA Manual of Best Practice, 1st Edition. ISBN 900222272

American Water Works Association (AWWA) Water Loss Control Committee, 2003. Applying Worldwide Best Management Practices in Water Loss Control. AWWA Journal August 2003.

AWWA Research Foundation (2007): Evaluating Water Loss and Planning Loss Reduction Strategies. Report 1P-4.5C-91163-03/07-NH

Seago C, McKenzie R., Liemberger R. (2005) International Benchmarking of Leakage from Water Reticulation Systems, Paper to Leakage 2005 Conference, Halifax, September 2005

Booth, D. Benchmarking – the essential phase of preparation, in Kanji, G.K. (Eds), Total Quality Management: Proceedings of the First World Congress. (pp.493-6). 1995, Chapman & Hall, London.

Camp, R.C. Business Process Benchmarking: Finding and Implementing Best Practices, Milwaukee, 1995, WI: ASQC Quality Press.

Zairi, Mohamed. Benchmarking for best practice: Continuous learning through sustainable innovation. Butterworth-Heinemann, 1998, Oxford.

Wood, Brad – 7 Steps to Better Benchmarking, 2008, Business Performance Magazine Online http://bpmmag.net.

McNair, C.J. & Leibfried, Kathleen H.J. – Benchmarking: A tool for Continuous Improvement, John Wiley & Sons, 1992, New York.

Andreas Hoffjan, Nicole Annett Müller, Vittorio Di Federico, Tonino Liserra – Advice to water management practitioners on competition, efficiency and new business opportunities, D22.2, Transitions to the Urban Water Services of Tomorrow, TRUST, July 2014.

Cabrera, Enrique; Dane, Peter; Haskins, Scott; Theuretzbacher-Fritz, Heimo (2011): Benchmarking Water Services – Guiding water utilities to excellence, IWA publishing, London.

Hein, Andreas; Merkel, Wolf (2010): Process Benchmarking in Drinking Waterworks in Germany, in: gwf-Wasser Abwasser, Vol. 151, International Issue S1/2010, pp. 64-70.

Prajogo, D. I., & Brown, A. The relationship between TQM practices and quality performance and the role of formal TQM programs: An Australian empirical study. Quality Management Journal, 2004, 11(4), 31-41.

Schaffer, R. H., & Thompson H., Successful change programme begin with results. Harvard Business Review, September/October, 1992, 80-89.

A. Waldman, David, Designing Performance Management Systems for Total Quality Implementation, Journal of Organizational Change Management, 7 (2) 1994, pp. 31–44.

Arawati Agus, Reducing the effects of multicollinearity through Principle Component Analysis: A study on TQM practices Malaysia Management Review. June 2000, 35(1): 43-50.

=== d6a88016536efb6d616174078f9898f01b0cb45c_89584_1 ===

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de HIDROTEHNICĂ

Ing. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

EVALUAREA PERFORMANȚELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

TEZĂ DE DOCTORAT

– REZUMAT –

Conducător de doctorat

Prof.dr.ing. Gabriel RACOVIȚEANU

– București, 2017 –

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de Hidrotehnică

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucuresti,

cod 020396, ROMÂNIA

Telefon: +4 021-242.12.08: Fax: +4 021-242.07.81

E-mail: [anonimizat]

Ing. Radu-Ștefan RĂUȚU

Facultatea de Hidrotehnică

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucuresti,

cod 020396, ROMÂNIA

Telefon: +4 021-242.12.08: Fax: +4 021-242.07.81

E-mail: [anonimizat]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII, BUCUREȘTI

RECTORATUL

Către

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

Vă facem cunoscut că în ziua de ………………………………, ora …………, în …………………………………………………….., adresa ……………………………………………, va avea loc susținerea publică a tezei de doctorat, cu titlul “EVALUAREA PERFORMANȚELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE” elaborată de domnul inginer RĂUȚU RADU-ȘTEFAN în vederea conferirii titlului științific de doctor inginer.

Comisia de doctorat este formată din:

Prof. univ. dr. ing. ……………………. președinte

Decanul Facultății de Hidrotehnică

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACOVIȚEANU conducător doctorat

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. ………………………………………….. referent oficial

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. ………………………………………….. referent oficial

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Prof. univ. dr. ing. ………………………………………….. referent oficial

Universitatea Tehnică de Construcții, București

Vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a ne comunica în scris aprecierile și observațiile dumneavoastră.

Cu această ocazie vă invităm să participați la susținerea publică a tezei de doctorat.

RECTOR, Secretar universitate,

Prof. univ. dr. ing. ……………………….. Ing. ………………………

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Facultatea de HIDROTEHNICĂ

Ing. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

EVALUAREA PERFORMANȚELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE

TEZĂ DE DOCTORAT

– REZUMAT –

Conducător de doctorat

Prof.dr.ing. Gabriel RACOVIȚEANU

– București, 2017 –

CUPRINS LUCRARE

1 INTRODUCERE 4

2 PARAMETRI FUNDAMENTALI AI SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE 6

2.1 Parametri tehnici 6

2.1.1 Prognoza dezvoltarii populatiei 6

2.1.2 Cerinta de apa 7

2.1.3 Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare 8

2.1.4 Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare 9

2.1.5 Conducte de aductiune 9

2.1.6 Rezervoare si castele de apa 10

2.1.7 Statii de pompare 10

2.1.8 Reteaua de distributie 10

2.1.9 Sistemul de colectare a apelor uzate 10

2.1.10 Criterii generale pentru epurarea apelor uzate 11

2.1.11 Stabilizarea si valorificarea namolului 11

2.2 Parametri socio-economici si de macro-suportabilitate 11

2.3 Parametri financiari 12

3 ACTIVITATEA DE BENCHMARKING 13

3.1 Contextul activitatii de benchmarking in industria apei 13

3.2 Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze 14

3.3 Metode de implementare a activitatii de benchmarking 15

3.3.1 Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului 15

3.3.2 Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului 16

3.4 Beneficiile benchmarkingului 17

3.5 Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei 18

3.6 Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking 18

4 APLICAREA BENCHMARKINGULUI IN INDUSTRIA APEI DIN ROMANIA. STUDIU DE CAZ 20

4.1 Metodologia adoptata 20

4.2 Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz 20

4.3 Parametri analizati 22

4.4 Rezultate obtinute si interpretari ale acestora 27

4.5 Analiza parametrilor colectati de la operatori 28

4.5.1 Indicatori tehnici 28

4.5.2 Indicatori economici 32

4.5.3 Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate 36

5 CONCLUZII GENERALE 38

5.1 Continutul lucrarii 38

5.2 Elemente originale ale lucrarii 38

5.3 Dezvoltari viitoare 40

BIBLIOGRAFIE 42

CUPRINS FIGURI

Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21] 17

Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati 28

Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati 28

Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit 29

Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit 29

Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie 30

Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru diferite diametre din reteaua de distributie [28] 30

Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28] 31

Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila 32

Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii 33

Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului 33

Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat 34

Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati 34

Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012 35

Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice 36

Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice 36

Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti 37

ABREVIERI SI ACRONIME

ADI Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara

ARA Asociatia Romana a Apei

BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

CAG Carbune Activ Granular

CE Comunitatea Europeana

EBC Corporatia Europeana de Benchmarking

EBCT Timp de contact fara strat filtrant (Empty Bed Contact Time)

EBRD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

EEC Comunitatea Economica Europeana

EPA Agentia de Protectie a Mediului

EUM Management Eficient al Operatorului

FOPIP Programul de Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale

HG Hotarare de Guvern

IDF Intensitate Durata Frecventa

INS Institutul National de Statistica

ISU Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

IWA Asociatia Internationala a Apei

MFE Ministerul Fondurilor Europene

NP Normativ de Proiectare

NPSH Net Positive Suction Head

NTPA Norme Tehnice de Protectia Apei

NTU Unitati nefelometrice de turbiditate

OR Operator regional

PEID Polietilena de Inalta Densitate

PIB Produs Intern Brut

PUG Plan Urbanistic General

PVC Policlorura de Vinil

SR Standard Roman

SUA Statele Unite ale Americii

UE Uniunea Europeana

VAN Valoare Actualizata Neta

INTRODUCERE

In structura oricarei colectivitati umane, apa si energia reprezinta factori fundamentali indispensabili. Elementele determinante in alegerea schemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt calitatea apei potabile si a apei uzate, cantitatea si cerintele consumatorilor, precum si conditiile privind sursele de apa disponibile si calitatea acestora, costurile de investitie si de operare, pozitia consumatorului fata de sursa si emisar, studiile hidrogeologice, hidrochimice si topografice necesare pentru a stabili amplasamentele cele mai avantajoase.

In ultimii ani in Romania a avut loc o dezvoltare si reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare impusa de:

conectare insuficienta a populatiei la sistemele de alimentare cu apa si canalizare;

starea precara a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existente (instalatii si echipamente vechi si deteriorate, tehnologii improprii noilor conditii de calitate impuse atat pentru apa distribuita consumatorilor, cat si pentru apa epurata descarcata in mediul natural, conducte vechi si materiale improprii);

numar mare de avarii in obiectele sistemului;

intreruperi frecvente in furnizarea serviciului;

lipsa controlului cantitatilor de apa vehiculate in cele doua sisteme;

pierderi de apa ridicate in sistemele de distributie a apei si infiltratii semnificative in retelele de canalizare.

Managementul retelelor de distributie a apei potabile si de colectare a apelor uzate reprezinta partea cea mai dificila din ansamblul sistemului pentru ca:

retelele constituie interfata cu utilizatorii;

prin amplasare fac parte din ansamblul urban fiind dependente de planuri urbanistice si toate celelalte retele (electrice, gaze, termice, telecomunicatii, drumuri);

retelele sunt amplasate in infrastructura urbana cu solicitari deosebite date de trafic, de perfectionarea tramei si amenajarii urbane si cu necesitati obiective de modernizare in etape de 15 – 20 ani;

Benchmarking-ul este o tehnica de management menita sa ajute la imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici existente in piata. Sectorul de apa si apa uzata a devenit interesat in ultimele doua decenii de implementarea acestei tehnici de management, in vederea imbunatatirii performantelor companiilor din sector.

Benchmarking-ul reprezinta procesul prin care o organizatie isi compara si imbunatateste performantele invatand de la cel mai bun dintr-un grup. Procesul implica identificarea, familiarizarea si adoptarea cu succes a metodelor si proceselor folosite de partenerii de benchmarking.

PARAMETRI FUNDAMENTALI AI SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Orice analiza a sistemelor de alimentate cu apa si canalizare existente trebuie sa inceapa cu o identificare corecta si obiectiva a parametrilor de functionare a acestora.

O astfel de analiza efectuata la nivelul principalilor operatori din Romania a pus in evidenta urmatoarele probleme legate de infrastructura existenta:

sisteme de alimentare cu apa:

sisteme de canalizare:

In aceste conditii, s-a impus reabilitarea si extinderea sistemelor existente de alimentare cu apa si canalizare in concordanta strategia de dezvoltare a sectoarelor de apa si apa uzata pentru conformarea cu cerintele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare.

Parametri tehnici

Sistemele de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa se adapteze la toate transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea deservita.

In acest context, inca din fazele incipiente ale proiectului trebuie analizati si optimizati principali parametri cu un impact major asupra evolutiei ulterioare a sistemului.

Prognoza dezvoltarii populatiei

Prognoza cresterii populatiei este fondata pe baza cifrelor inregistrate la recensamintele anterioare si pe tendinta de crestere a populatiei previzionata de Institutul National de Statistica.

In general sunt luate in considerare 3 scenarii de dezvoltare a populatiei: optimist, normal si pesimist. Toate cele 3 scenarii sunt bazate pe o crestere negativa a populatiei, tendinta manifestata in ultimii 20 de ani. In mod uzual relatia utilizata pentru estimarea cresterii populatiei la o anumita perioada de timp este:

N= (1+p)nN0 (2.1.)

in care:

N – populatia pentru anul de calcul tinta;

p – rata de crestere a populatiei conform scenariului de dezvoltare ales;

N0 – numarul actual de locuitori;

n – durata prognozei.

Cerinta de apa

In vederea stabilirii cantitatilor de apa necesare la nivelul localitatilor in care s-au implementat investitii pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, pentru determinarea debitelor caracteristice ale sistemelor s-a tinut cont de [1], [2]:

apa pentru nevoi gospodaresti;

apa pentru nevoi publice;

apa pentru nevoi gospodaresti in unitati industriale daca acestea au asigurata apa potabila din sistemul centralizat de alimentare cu apa;

apa potabila pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente;

apa pentru nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa: preparare solutii reactivi, spalarea filtrelor, spalare aductiuni, spalare conducte retele de distributie si spalare rezervoare;

necesar de apa pentru acoperirea pierderilor inevitabile in sistemul de distributie datorate avariilor si imperfectiunilor de executie;

necesar de apa pentru combaterea incendiului in situatiile in care reteaua de distributie a apei potabile asigura si cantitatile de apa pentru combaterea incendiului.

Cerinta de apa pentru populatie

Consumurile de apa la populatie au fost estimate pe baza cantitatilor de apa distribuita in momentul actual. S-a efectuat o diferentiere in functie de tipul de locuinta. In acest mod s-au estimat consumurile locuitorilor de la case, respectiv de la bloc.

Cerinta de apa pentru consumatorii non-casnici

Necesarul de apa pentru consumatori non-casnici variaza ca debit specific si coeficienti de variatie, functie de specificul activitatii acestora, consumatori industriali, consumatori comerciali sau institutii publice bransate la sistemul de alimentare cu apa.

Debite de dimensionare si verificare ale sistemului de alimentare cu apa

Debitele de dimensionare ale sistemului de alimentare cu apa s-au calculat in conformitate cu specificatiile standardului SR 1343-1/2006 [2].

Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare

Apele evacuate prin retea pot fi clasificate astfel:

ape uzate menajere – provenite din apa utilizata pentru satisfacerea necesarului casnic de apa;

ape uzate publice – provenite din institutii publice (scoli, spitale, teatre, fantani publice) dupa utilizarea lor pentru mentinerea igienei spatiului respectiv;

ape uzate industriale – provenite de la sectiile industriale, industria mica sau mari unitati industriale, amplasate distinct sau in cadrul localitatii respective;

ape meteorice – colectate pe suprafata amenajata si care ajung in reteaua de canalizare; provin din apele de precipitatii (cele mai importante ca debite), sau ape din topirea zapezii.

Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare

In alegerea tipului de sursa pentru un sistem de alimentare cu apa sunt necesare analize privind stabilirea elementelor fundamentale pe care acestea trebuie sa le asigure:

siguranta: debit asigurat, mentinerea calitatii apei in limite normale in timp;

amplasarea sursei in corelatie cu amplasamentul utilizatorului si minimizarea factorilor de risc privind poluarea sau situatiile extreme (viituri, seceta, seisme).

In cazul surselor subterane sunt necesare studii hidrogeologice, studii hidrochimice si studii topografice necesare pentru determinarea existentei apei subterane si cunoasterea caracteristicilor stratului (capacitate strat, posibilitati de captare, calitate apa, protectie sanitara).

Pentru sursele de suprafata, alegerea captarii va fi facuta numai dupa realizarea de investigatii, studii si cercetari de laborator complexe:

Conducte de aductiune

In alegerea solutiilor pentru aductiunile din sistemele de alimentare cu apa s-au avut in vedere urmatoarele elemente fundamentale:

schema generala a sistemului cotele captarii, statiei de tratare a apei si rezervoarelor;

debitele de calcul care sa acopere cerinta de apa;

conditii privind asigurarea debitului minim in caz de avarie;

calitatea apei transportate;

studii geologice si geotehnice privind caracteristicile terenului pe traseul aductiunii, care determina alegeri ale traseului, materialului de constructie a conductei si vor servi la efectuarea calculelor de rezistenta a aductiunii.

Rezervoare si castele de apa

Amplasamentele rezervoarelor si castelelor de apa au fost stabilite pentru asigurarea corespunzatoare a transportului apei in toate localitatile.

Volumul total al rezervorului a fost ales astfel incat sa respecte conditia de volum minim care trebuie sa asigure minim 50% din consumul zilnic maxim in conformitate cu NP133/1-2013.

Statii de pompare

Pentru fiecare statie de pompare s-a determinat punctul de functionare considerand caracteristicile pompelor si caracteristicile conductei de refulare.

La pomparea apei in sistemele de distributie pentru a obtine functionarea optima din punct de vedere energetic s-a asigurat echiparea statiilor de pompare cu pompe actionate cu turatie variabila. Prin capacitatea de a-si regla turatia, pompa/pompele regleaza continuu presiunea pentru a se adapta in acest mod optim debitului cerut de consumatori.

Reteaua de distributie

Retelele de distributie au fost calculate in conformitate cu fiecare situatie in parte si in calculele de dimensionare si verificare s-au respectat criteriul conservarii (continuitatea) debitului si criteriul conservarii energiei.

Sistemul de colectare a apelor uzate

Criteriile principale luate in considerare la dimensionarea retelei de canalizare:

debitul de calcul pentru reteaua de canalizare Quz,h,max, debitul maxim orar;

curgerea in colectoare are loc cu nivel liber, gradul de umplere se alege funtie de dimensiunea diametrelor colectoarelor;

diametrul minim al colectoarelor din retea de canalizare ape uzate menajere in sistem divizor 250 mm;

vitezele admisibile in reteaua de canalizare: 0.7 ÷ 3 m/s; viteza minima admisibila 0.7 m/s (viteza de auto-curatire) pentru evitarea aparitiei de depuneri in colectoare;

distanta maxima intre caminele de vizitare conform normativelor in vigoare.

Criterii generale pentru epurarea apelor uzate

Caracteristicile apei epurate vor fi conforme cu prevederile normativului NTPA 001-011/2002, revizuit de GD(HG) 352/2005, care transpune Directiva Europeana referitoare la Epurarea Apelor Uzate Menajere 91/271/EEC.

Stabilizarea si valorificarea namolului

Capitolul privind strategia namolului identifica avantajele si dezavantajele optiunilor adoptate dintre alte optiuni analizate:

Analizele economice si de mediu au condus la alegerea optiunilor potrivite.

Parametri socio-economici si de macro-suportabilitate

Scopul analizei de suportabilitate este de a determina resursele financiare care pot fi obtinute in urma unei tarifari maxim suportabile, resurse utilizabile pentru finantarea si co-finantarea investitiilor corespunzatoare diferitelor etape de dezvoltare ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, in conformitate cu etapele identificate ca necesare pe termen lung.

Parametri financiari

Conform standardelor UE privind analiza cost-beneficiu, analiza financiara trebuie sa utilizeze „metoda incrementala” [34]. Aceasta inseamna ca proiectul este evaluat pe baza diferentelor intre scenariul „cu proiect” si un scenariu alternativ „fara proiect”.

Tabel 2.7. Beneficii unitare generate de proiect conform Ghidului pentru Romania [15]

ACTIVITATEA DE BENCHMARKING

Furnizarea de servicii de alimentare cu apa sigure si cu arie de acoperire suficienta reprezinta un obiectiv principal pentru utilitatile publice. Desi cerinta pentru servicii mai bune din punct de vedere calitativ, dar si care sa se adreseze unui numar mai mare de consumatori, este in crestere, nivelul finantarii unor astfel de servicii este din ce in ce mai limitat.

Unul dintre efectele principale ale acestui dinamism este imperativitatea includerii in cadrul strategiei acestor organizatii a masurilor de crestere a calitatii produselor si serviciilor furnizate si a profitabilitatii, elemente absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabila.

Din acest motiv, utilitatile din lumea intreaga cauta cai de imbunatatire a performantei si nivelului serviciilor la costuri cat mai reduse. Una dintre principalele tehnici de management orientate catre imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor prestate si cresterea profitabilitatii este benchmarking-ul.

Aceasta tehnica reprezinta o posibilitate eficienta de a compara propriul nivel de performanta cu cel al unei alte utilitati similare. Prin urmare, utilitatile de apa si apa uzata au nevoie de o baza de date acoperitoare, sigura pentru o astfel de comparatie.

Contextul activitatii de benchmarking in industria apei

Odata cu introducerea noilor reglementari in Marea Britanie privind sectorul de apa si apa uzata in 1989, benchmarking-ul a fost ales de Autoritatea de reglementare a serviciilor de apa ca instrument de reglementare sub forma unei competitii artificiale (yardstick competition) pentru a compara performanta diferitelor companii de apa si a compensa lipsa de competitie din sector, determinand astfel companiile sa-si imbunatateasca performanta.

Fundatia de cercetare a Asociatiei americane a companiilor din domeniul apei a emis un raport privind benchmarking-ul in 1996 pe baza conceptelor utilizate de Xerox si „yardstick competition”. Raportul realizeaza pentru prima data o diferentiere intre benchmarking-ul metric si cel de proces [17].

Dupa aceste inceputuri ale benchmarking-ului in sectorul de apa si apa uzata, acesta a inceput sa fie folosit sub forma programelor de benchmarking realizate de asociatiile de apa din Australia, Statele Unite ale Americii, Austria, Olanda, tarile scandinave, tarile sud-est asiatice si Canada, guvernul Indiei in colaborare cu universitati, Banca Mondiala (IBNET) dar si ca instrument de reglementare in Germania si Marea Britanie.

In Romania au existat un numar de initiative ce privesc benchmarking-ul performantelor companiilor de apa si apa uzata, cele mai notabile fiind programul IBNET al Bancii Mondiale si Apa Bench dezvoltat in cadrul proiectului FOPIP I.

Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze

In vederea intelegerii implementarii unui exercitiu de benchmarking este necesara prezentarea succinta a pasilor principali ai unui astfel de exercitiu. Acestia sunt [19]:

selectarea unui produs, serviciu sau proces ca tinta a exercitiului de benchmarking;

selectarea companiilor si ariilor organizationale ce vor fi incluse in exercitiul de benchmarking;

identificarea indicatorilor principali ce trebuiesc masurati;

colectarea datelor referitoare la rezultatele companiilor si practicile interne;

analizarea datelor si stabilirea rezultatelor comparative, precum si stabilirea zonelor de imbunatatire a performantelor organizationale;

adaptarea si implementarea celor mai bune practici, stabilirea de tinte organizationale potrivite si asigurarea acceptarii rezultatelor si a masurilor luate in cadrul companiei.

O conditie esentiala in vederea unui benchmarking de succes este reprezentata de disponibilitatea participantilor de a furniza informatii de calitate la timp, dar nu inainte de a solicita informatii suplimentare pentru cifrele care ies din domeniul de masura, pentru a corecta informatia si a oferi explicatii pentru cifrele in discutie. Este esential ca toti participantii sa considere comparatiile relevante, deoarece informatiile incerte pot invalida rezultatele evaluarii performantelor.

Sistemul de benchmarking are sens atunci cand o organizatie este relativ stabila si pregatita pentru dezvoltari si imbunatatiri ulterioare, deoarece o restructurare sau fuziune vor arata cifre diferite fara a putea prezenta tendinte concludente. Pe de alta parte, compania respectiva care trece printr-o schimbare are posibilitatea sa identifice prin benchmarking practicile care o pot ajuta sa se mute din pozitia actuala in pozitia dorita.

Metode de implementare a activitatii de benchmarking

Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului

Pe continentul american, in anul 2007, sase asociatii care reprezinta sectorul de apa si apa uzata din Statele Unite ale Americii, respectiv Asociatia America a Companiilor Publice, Asociatia Americana a Companiilor din domeniul Apei, Asociatia Agentiilor de Apa Metropolitane, Asociatia Nationala a Agentiilor de Apa Potabila, Asociatia Nationala a Companiilor de Apa si Federatia pentru Protectia Mediului in Sectorul de Apa, in colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului din SUA (EPA), au semnat acordul EUM (Effective Utility Management).

Zonele indicate de performanta in care companiile trebuie sa caute excelenta sunt [20]:

calitatea produsului

satisfactia consumatorului:

dezvoltatea competentei angajatilor si a conducerii;

optimizarea operatiunilor:;

viabilitatea financiara:;

stabilitatea infrastructurii:;

coeziunea operationala:;

sustenabilitatea comunitatii:;

gradul de conformitate al resurselor de apa:;

cooperarea si sustinerea factorilor implicati:.

Programul QualServe este bazat pe principiile imbunatatirii continue a performantelor. Folosirea sa ofera o imagine exacta a organizatiei in momentul realizarii sale si o baza solida pentru elaborarea unui plan de imbunatatire continua a performantelor.

Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului

In anul 2004, asociatiile nationale de apa din Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia si Suedia au stabilit cooperarea Europeana in domeniul benchmarking-ului (EBC).

Obiectivul acestei initiative este de a facilita operatorilor participanti procesul continuu de imbunatatire a serviciilor. EBC ofera operatorilor o platforma profesionala si ocazia de a invata unii de la altii prin schimbul de bune practici in management si operatiuni.

In 2011, EBC a organizat al cincilea exercitiu de benchmarking la care au participat 45 de companii din 19 state, cateva din afara spatiului european. SC Apaserv Satu Mare SA participa in EBC inca din 2009 si a luat parte in cadrul a trei exercitii de benchmarking, in anii 2008, 2009 si 2010.

Deoarece companiile au caracteristici diferite in ceea ce priveste marimea, tipul activitatilor, etc., modelul de evaluare a performantei a fost dezvoltat pe trei nivele:

nivelul de baza;

nivelul standard;

nivelul avansat.

Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21]

Beneficiile benchmarkingului

Raspandirea globala a acestei tehnici de management in decursul ultimelor decenii isi gaseste o explicatie in numeroasele beneficii pe care aceasta tehnica le-a demonstrat de-a lungul timpului in randul companiilor care au implementat-o. La un prim nivel de analiza, se poate contura un set de avantaje. Astfel, organizatiile ce folosesc benchmarking-ul beneficiaza in plus fata de organizatiile ce nu folosesc aceasta tehnica de:

cresterea performantelor organizationale

intelegerea pozitiei relative pe piata;

castigarea unui avantaj strategic.

cresterea ritmului de invatare al organizatiei,.

Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei

Reteaua Internationala de Benchmarking pentru utilitatile de apa si canalizare (International Benchmarking Network – IBNET), lansata in 1996, pune la dispozitie optiuni de masurare standardizata a performantei financiara si operationala a operatorilor [22]. IBNET a stabilit pentru prima data un standard global de benchmarking pentru utilitatile de apa si canalizare, asigurand un etalon global fata de care utilitatile si factorii de decizie politica pot sa masoare performanta si astfel sa aiba o mai buna intelegere a punctelor lor tari si slabe.

Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking

Sistemul romanesc al indicatorilor de performanta se bazeaza pe listele din manualele IWA si este adaptat la nevoile, conditiile si obiectivele operatorilor regionali din Romania [24].

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. Unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametri (sau derivati din parametrii IWA).

Grupurile de variabile pentru apa si apa uzata sunt dupa cum urmeaza:

A Volumul de apa (apa potabila) / wA Variabile referitoare la mediu (apa uzata)

(w) B Date privind personalul

(w) C Date privind activele fizice

(w) D Date operationale

(w) E Date referitoare la demografie si consumatori

(w) F Date privind calitatea serviciului

(w) G Date economice si financiare

Indicatorii de performanta sunt aranjati in urmatoarele grupuri pentru activitatea de apa:

Pe – Indicatori privind personalul

Ph – Indicatori fizici

Op – Indicatori operationali

QS –Indicatori referitori la calitatea serviciului (Calitatea apei si serviciile pentru clienti)

Fi – Indicatori economici si financiari

Indicatorii de performanta sunt divizati in urmatoarele grupuri pentru activitatea de apa uzata:

wEn – Indicatori de mediu

wPe – Indicatori privind personalul

wPh – Indicatori fizici

wOp – Indicatori operationali

wQS – Indicatori referitori la calitatea serviciului

wFi – Indicatori economici si financiari

Pentru metodologia de benchmarking romaneasca, o parte din variabilele si indicatorii IWA sunt ajustati sau adaugati pentru a se potrivi cu sectorul romanesc. Variabilele si indicatorii specifici pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania contin “RO” in cod. Particularizarea are legatura fie cu faptul ca a fost facuta o schimbare minora in intelesul variabilei, in unitatea de masura sau o subdivizare a unei variabile IWA.

In activitatea de benchmarching pentru sistemele de alimentare cu apa sunt utilizate 113 variabile ce se refera la informatia de context, domeniul comercial, financiar, balanta apei, tehnic si operational si investitii.

APLICAREA BENCHMARKINGULUI IN INDUSTRIA APEI DIN ROMANIA. STUDIU DE CAZ

Autorul a realizat un studiu de caz pe baza parametrilor si indicatorilor furnizati de catre 22 operatori regionali de apa in Romania. Reprezentand circa jumatate din numarul total de operatori din tara, studiul de caz se considera relevant iar concluziile acestuia sunt interesante. In cele ce urmeaza se prezinta metodologia, parametrii indicatorii si rezultatele obtinute in urma studiului de caz.

Metodologia adoptata

Etapa de evaluare a performantelor stabileste cat de eficient sau la ce standard opereaza o anumita companie sau se realizeaza o functie, o sarcina sau un proces. Aceasta este numita etapa de evaluare comparativa a performantei.

In etapa de imbunatatire a performantelor sunt identificate si adaptate cele mai bune practici ale operatorilor care au performante mai bune, cu scopul imbunatatirii performantei unei anumite companii pentru o anumita functie sau proces.

Aceste doua etape sunt partile necesare ale benchmarking-ului definit ca “un instrument pentru imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici”.

Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz

Exercitiul de benckmarking a fost initiat in Romania cu ajutorul Bancii Europeane de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), printr-un program privind furnizarea serviciilor de asistenta tehnica si a sprijinului pentru implementarea proiectelor finantate prin intermediul instrumentelor structurale ale Uniunii Europene.

Conform acestui acord, sectorul de apa si apa uzata a fost identificat ca fiind una dintre prioritatile strategice cheie. Prin urmare s-a convenit ca BERD va colabora indeaproape cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) si Asociatia Romana a Apei (ARA) pentru a pregati si implementa programele de cooperare tehnica, inclusiv proiectul “Extinderea sistemului de benchmarking pentru Operatoriii Regionali (OR) si sprijin pentru Asociatiile de Dezvoltare Interecomunitara (ADI)”.

„Programul de Benchmarking si Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale”, a fost implementat implementat in perioada cuprinsa intre ianuarie 2012 si martie 2014 si a fost finantat din EBRD’s Special Shareholder Fund.

In decembrie 2014, responsabilitatea pentru acest proiect a fost transferata catre Ministerul Fondurilor Europene, care va fi un actor cheie in continuarea programului de benchmarking. De asemenea, Autoritatea de Management pentru POS Mediu a fost preluata in structura MFE.

Principalele obiective ale asistentei tehnice sunt consolidarea capacitatii operatorilor regionali si sprijinirea Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitare, astfel incat sa-si indeplineasca rolul, conform aranjamentelor institutionale prevazute pentru acest sector.

Programul a inclus doua exercitii de benchmarking, desfasurate pentru a oferi sprijin in vederea imbunatatirii performantei celor 22 de operatori regionali participanti.

Operatorii participanti la acest program au fost: Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timis, Valcea.

Autorul, ca si reprezentant JASPERS, care sprijina Autoritatea de Management de la nivelul Ministerului Fondurilor Europene dar si operatorii in procesul de pregatire a proiectelor, a fost direct implicat in program, in principal in:

Identificarea variabilelor ca si date de intrare in clacului indicatorilor;

Stablirea indicatorilor relevanti;

Interpretarea rezultatelor raportarilor;

Stabilirea concluziilor exercitiului de benchmarking;

Participarea la seminariile organizate pe tema exercitiului de benchmarking.

Parametri analizati

Parametrii utilizati in exercitiul de benchmarking sunt indicatorii principali utilizati in metodologia IWA, particularizati pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania si completati cu indicatori specifici noi, generati de necesitatea prezentarii imaginii detaliate, specifice sectorului de apa si apa uzata din Romania. Autorul a facut parte din echipa de lucru a programului de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” – Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România [24], in baza caruia s-au completat datele din tabelul urmator.

Tabel 4.1. Indicatori analizati in exercitiul de benchmarking [24]

In tabel s-au calculat valorile minime, medii si maxime pentru indicatorii respectivi, pentru a putea localiza mai bine plasarea unuia sau altuia dintre operatorii analizati.

Rezultate obtinute si interpretari ale acestora

Rezultatele raportate de operatorii implicati, au acoperit in mare parte indicatorii ceruti prin acest exercitiu. Indicatorii nu au putut fi completati in totalitate de catre toti operatorii din cauza lipsei datelor.

Analiza parametrilor colectati de la operatori

Indicatori tehnici

In figura urmatoare sunt prezentate procentual valorile inregistrate pentru gradul de conectare al populatiei la sistemul centralizat de alimentare cu apa, respectiv procentul locuitorilor contorizati din totalul celor conectati la sistem.

Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati

Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati

Analiza cantitatilor de apa consumate pe cap de locuitor si gradul de contorizare sunt prezentate in figura 4.2.

Analiza cantitatilor de apa care nu aduce venit pune in evidenta faptul ca majoritatea operatorilor inregistreaza valori de peste 50% apa care nu aduce venit din cantitatea totala injectata in sistem.

Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit

Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit

Datele legate de numarul de avarii si pierderile fizice de apa raportate de operatori sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie

Dupa cum se poate observa din figura anterioara costurile necesare ce trebuie recuperate pentru fiecare diametru de conducta inlocuita sunt foarte mari, ceea ce conduce la ideea ca nu este fezabil sa fie inlocuita intreaga zona afectata.

Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru diferite diametre din reteaua de distributie [28]

Considerand costurile unitare ale apei potabile pentru fiecare operator si pragul de rentabilizare pentru conductele de diferite diametre se poate calcula pentru fiecare operator media minima a reducerilor de apa pierduta necesara a fi recuperata pentru atingerea rentabilitatii investitiilor.

In figura urmatoare sunt prezentate volumele minime de apa pierduta ce trebuie recuperate pentru a deveni rentabile investitiile pentru reabilitarea conductelor pentru operatorii analizati. Valorile au fost calculate considerand o valoare medie de rentabilitate pentru intreaga gama de diametre prezentata in figura anterioara.

Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28]

Din punct de vedere strict financiar in unele situatii pare a nu fi fezabila inlocuirea conductelor, dar mentinerea unor conducte avariate nu este o solutie acceptabila din punct de vedere tehnic, chiar daca costurile sunt foarte mari si recuperarea investitiilor se face intr-o perioada foarte lunga de timp.

Este necesara o analiza multicriteriala in care sa se tina cont de cele mai afectate conducte si o esalonare a investitiilor, mai ales ca nu se poate inlocui reteaua in totalitate datorita nivelului investitiilor si timpului disponibil pentru implementarea lucrarilor.

Indicatori economici

Obiectivul principal al fiecarui operator economic il reprezinta realizarea de profit. Pentru o analiza generala financiara este necesara realizarea unei comparatii intre costurile totale de exploatare si tarifele practicate de catre operatori. O comparatie intre costurile unitare totale din exploatare, in care sunt incluse amortizarea si redeventa si tarifele medii ale operatorilor, este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila

Se constata ca foarte multi operatori nu-si pot acoperi costurile de productie din tarifele practicate, de aceea este necesara o analiza detaliata a tuturor elementelor care genereaza pierderi financiare operatorului.

Analiza datelor operatorilor participanti la exercitiul de benchmarking, realizata pentru valorile medii ale raportarilor individuale ale operatorilor, pentru fiecare componenta, este prezentata in figura urmatoare.

Se poate observa din grafic ca cea mai mare pondere in structura cheltuielilor o reprezinta cheltuielile cu personalul.

Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii

In figura urmatoare sunt prezentate procentele costurilor cu personalul din tarifele practicate de operatori.

Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului

Se poate observa ca pentru operatorii mari, cu arie mare de acoperire, care opereaza localitati urbane cu precadere (Constanta, Iasi, Prahova, Timis, Arges, Buzau) cheltuielile cu personalul se incadreaza sub media de 51% (intre 35-40%).

Pentru a analiza eficienta personalului este necesara o comparatie intre costurile generate de angajat si veniturile pe care acesta le asigura operatorului. O astfel de comparatie este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat

Valorile rentabilitatii calculate pentru operatorii implicati in procesul de benchmarking si numarul de angajati/1000 de bransamente sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati

Se poate observa ca cei mai rentabili operatori sunt operatorii mari, al caror numar de angajati variaza in jurul mediei pe tara (Arges, Constanta, Iasi, Mures). Acesti operatori se remarca prin rentabilitate peste media pe tara, variind intre 2.90 – 3.30.

La restul operatorilor se remarca profituri mai mici decat media si numar de angajati peste medie.

In figura urmatoare sunt prezentate nivelele de investitii realizate intre anii 2010-2012, raportate la m3 de apa produsa pentru fiecare operator.

Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012

Dupa cum se poate observa in graficul anterior exista o preocupare permanenta a operatorilor in ceea ce priveste investitiile pe care le realizeaza pentru reabilitarea sistemelor existente. Nivelele de investitie sunt influentate in mod direct de puterea financiara a operatorilor si depind de o serie de factori care nu tin in mod direct de eficienta acestora. Nivelul de inviestitie depinde de creditele anterioare, datoriile istorice ale operatorilor, nivelul de suportabilitate al consumatorilor.

Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate

Un aspect important al activitatii unui operator il reprezinta calitatea serviciului oferit clientilor.

In figurile urmatoare sunt prezentate gradele de conformitate a probelor de apa analizate la consumator, din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si microbiologic, de catre laboratoarele operatorilor, conform prevederilor legale.

Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice

Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice

Se poate observa ca sunt putini operatori la care valorile inregistrate pentru toate analizele de calitate sunt conforme 100%. Marea majoritate a operatorilor inregistraza neconformitati sub 5% din totalul analizelor efectuate.

Reclamatiile inregistrate de catre clienti sunt prezentate pentru fiecare operator in figura urmatoare.

Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti

Pentru a putea analiza strategiile de interventie pentru rezolvarea reclamatiilor depuse de clienti este necesara o cunoastere a tipului reclamatiilor, pe categorii de sesizari.

CONCLUZII GENERALE

Continutul lucrarii

Lucrarea cuprinde 164 pagini, 37 tabele, 19 figuri si o bibliografie cu 51 titluri.

In Capitolul 1 al lucrarii se prezinta necesitatea abordarii subiectului si actualitatea acestuia, in conditiile schimbarilor demografice si a modificarii caracteristicilor cerintelor de apa ale populatiei.

Parametrii fundamentali ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt prezentati in Capitolul 2 al lucrarii.

In Capitolul 3 al lucrarii se analizeaza activitatea de benchmarking. Aceasta tehnica reprezinta o posibilitate eficienta de a compara propriul nivel de performanta cu cel al unei alte utilitati similare. Se pune in evidenta necesitatea crearii unei baze de date acoperitoare, sigura ce poate asigura o astfel de comparatie.

Studiul de caz privind implementarea primului program de benchmarking pentru Operatorii Regionali de apa din Romaina este prezentat in Capitolul 4 al lucrarii.

Rezultatele raportate de operatorii implicati, au acoperit in mare parte indicatorii ceruti prin acest exercitiu. Indicatorii nu au putut fi completati in totalitate de catre toti operatorii din cauza lipsei datelor, dar acest lucru nu influenteaza valabilitatea raportarii.

Elemente originale ale lucrarii

Autorul participa la implementarea mecanismului de benchmarking in industria apei si sustine implicit dezvoltarea sectorului, fiind recunoscut faptul ca in Romania sistemele de urmarire a performantei sunt slab dezvoltate in cazul majoritatii operatorilor de apa si canalizare.

Autorul evidentiaza pentru operatorii din Romania, prin analiza datelor de benchmarking culese, limitele reformelor interne ale operatorilor care pot fi atinse si nevoia de reformare a sectorului in ansamblu, pentru a clarifica si dirija tendintele in privinta responsabilitatii, asigurarii unei mai clare delimitari intre rolul autoritatilor si furnizorii de servicii si motivarea orientarii mai accentuate catre consumator si aspectul comercial.

Este sustinuta pregnant de catre autor necesitatea unei culturi organizationale, care tinde catre imbunatatirea continua a performantei, cu generarea asociata de date, management al performantei si sisteme de benchmarking care o insotesc.

Autorul propune si realizeaza in lucrare o metoda de analiza concreta a indicatorilor de functionare si de performanta colectati de la Operatorii de sisteme de alimentare cu apa si canalizare, reuseste sa realizeze corelatii intre diversi indicatori raportati, iar analizele acestora si legaturile intre ei, ii permit sa ofere solutii de imbunatatire a activitatii operatorilor si sa schiteze directii in care acestia ar trebui sa actioneze pentru eficientizarea activitatii.

Autorul identifica puncte tari si puncte slabe in ceea ce priveste performantele, tehnice, operationale, economice, financiare, administrative si de personal ale operatorilor de apa analizati.

Cercetarile premergatoare dar si rezultatele prezentei teze de doctorat au fost diseminate prin mai multe publicatii printre care se mentioneaza:

Jonas Byström, Radu Rautu, Magnus Emanuelsson – „Sustainable sewage sludge management”, Knowledge and learning center, Jaspers, EIB, 2010;

Radu Rautu, Eduard Dinet – „Benchmarkingul in industria apei in Romania”, Buletinul Stiintific UTCB, 2017;

Radu Rautu, Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet – „Use of Benchmarking for the Improvement of Operation of the Drinking Water Supply Systems”, International Conference SUB-URBAN 2017, Workshop ”State of the art in the construction, composition and functioning of the hydro-urban networks”, Bucharest 2017, in curs de publicare in Procedia Engineering, Elsevier;

Radu Rautu – „Utilizarea benchmarkingului in managementul namolurilor de la statiile de epurare”, Revista Romaqua, 2017.

Dezvoltari viitoare

Procesul trebuie continuat, iar obiectivele acestuia trebuie extinse astfel incat rezultatele anterioare sa constituie baza de pornire a cresterii eficientei. In acest sens la nivelul Ministerul Fondurilor Europene, intr-o etapa imediat urmatoare a programului de benchmarking ce se va dezvolta in continuare, trebuie asigurate urmatoarele obiective:

analiza programului realizat, cu identificarea eficientei acestuia ca instrument de management eficient pentru evaluarea performantei Operatorilor Regionali intr-un mod transparent si apolitic;

extinderea conceptului de benchmarking ca instrument de management la toti cei 43 de Operatorilor Regionali din Romania, prin actualizarea metodologiei de benchmarking dezvoltata in cadrul R2CF BERD si efectuarea de noi exercitii de benchmarking;

initierea si fundamentarea planurilor de actiune menite sa imbunatateasca performanta financiara si operationala pentru fiecare operator, precum si asistenta pentru Operatorilor Regionali si ADI in vederea implementarii planurilor de actiune elaborate in urma exercitiului de benchmarking;

consolidarea capacitatii institutionale a Centrului de Excelenta nou infiintat, in vederea sustinerii Operatorilor Regionali in utilizarea benchmarking-ului ca un instrument eficient de management;

instruirea partilor implicate in implementarea programului de benchmarking la nivel national, a reprezentantilor tuturor Operatorilor Regionali, ADI, a Centrului de Excelenta si AM POS Mediu / MFE, prin instruiri la locul de munca, ateliere de lucru interactive, vizite de studiu, precum si prin stabilirea de grupuri de lucru;

dezvoltarea capacitatilor tehnice, financiare si juridice ale ADI pentru a-si indeplini responsabilitatile, precum si a unui mecanism eficient de asistare a ADI in monitorizarea progresului Operatorilor Regionali si Autoritatilor Locale, conform Contractelor de Delegare a Managementului Serviciilor, inclusiv a unor propuneri de modificari legislative si de reglementare;

cresterea capacitatii institutionale si a transferului de informatii prin seminarii nationale pentru Operatorii Regionali si ADI participante, in vederea impartasirii realizarilor si lectiilor invatate de acestia.

BIBLIOGRAFIE

NP 133/1 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a I-a. Partea I: Sisteme de alimentare cu apă a localităților – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

SR 1343/1 – 2006 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localități urbane și rurale

SR 1846/1-2006 – Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

NP 133/2 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II-a. Sisteme de canalizare a localitatilor – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

Drobot, R. Serban P. – Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Editura H.G.A., 1999.

STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

SR EN 752:2008 Rețele de canalizare în exteriorul clădirilor.

AWWA – Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.

Racovițeanu Gabriel – Teoria decantării și filtrării apei, Matrix Rom, 2003.

M. Sandu G. Racoviteanu, E. Vulpasu, E. Dinet – Ghid de conformare a uzinelor de apa din Romania la prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ARA, Bucuresti, octombrie 2003.

M. Sandu, G. Racoviteanu – Manual pentru inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei in sistemele de alimentare cu apa – Editura Conspress Bucuresti, 2006, ISBN 973-7797-78-7.

Lege nr. 458/2002 privind Calitatea apei potabile publicata in Monitorul Oficial nr. 552 din 29.07.2002 – Versiune actualizata la data de 24/01/2012, Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 58 din 24/01/2012.

HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind Modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Modernization of Water and Wastewater Infrastructure in Caras Severin County, ROMANIA CCI No 2011 RO 161 PR 005 – Application for Co-Financing on Cohesion Funds for modernization of the water and wastewater infrastructure in Caras Severin County.

MEF – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – Ghid pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor finanțate din instrumentele structurale – 2014.

Stapenhurst, Tim, The Benchmarking Book: A How-to-Guide to Best Practice for Managers and Practitioners, 2009, Elsevier Publishing.

Cabrera Jr. Enrique, Dane Peter, Haskins Scott and Theuretzbacher-Fritz Heimo, Benchmarking Water Services, Guiding water utilities to excellence, 2011, IWA Publishing.

Agus Arawati, Hassan Za’faran, Can benchmarking through TQM implementation improve performance?: Some empirical evidence, World Journal of Manangement, Vol. 1, 2009, pp. 62-81

Mihnea Zamfir, Anca Bors – Best practices for organizational performance improvement in the water and wastewater utilities: European and Nord-American benchmarking exercises.

WaterEUM, Effective Utility Management: A primer for Water and Wastewater Utilities, 2008

The European Benchmarking Co-operation – https://www.waterbenchmark.org/

The International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities (IBNET) – https://www.ib-net.org/

Helena Alegre, Jaime M. Baptista, Enrique Cabrera Jr, Francisco Cubillo, Patricia Duarte, Wolfram Hirner, Wolf Merkel, Renato Parena – Performance Indicators for Water Supply Services – Second Edition (Manual of Best Practice Series), 2nd ed., IWA Publishing, London, UK.

BDO, PWN, AQUANET, CH2MHILL – Programul de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” – Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România.

ORDIN Nr. 343 din 13 iulie 2010 – pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termica între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încalzire si apa calda de consum – Autoritatea Nationala de Reglementare Pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – MO nr. 501 din 20 iulie 2010

Pelli, T; Hitz, H U. Energy indicators and savings in water supply – American Water Works Association. Journal 92.6 (Jun 2000): 55.

Committee report: Applying worldwide BMPs in water loss control AWWA Water Loss Control Committee, Journal (American Water Works Association), Vol. 95, No. 8 (August 2003), pp. 65-79, Published by: American Water Works Association.

Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet and Augustin Boer – Assessment of the Current Level of the Non-Revenue Water in Romania – International Conference “Water Loss Management 2015”, 15-17 Iunie 2015, Bucharest, ARA and IWA, ISBN 978-606-93752-6-6.

Legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicata 2013 – Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 8 februarie 2013.

R Matos, A Cardoso, R Ashley, P Duarte, A Molinari, A Schulz, Performance Indicators for Wastewater Services. (Manual of Best Practice Series), 2003, IWA Publishing, London, UK.

V.A. Stanescu – Hidrologie urbana – Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti, 1995.

M. Negulescu – Canalizari – Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978.

U.T.C.B., A.R.A., Worldwide Environmental Protection Services – Managementul Apelor Meteorice Urbane – Curs de perfectionare profesionala post – universitara CONSPRESS 2003, ISBN 973-8165-40-7.

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale), MINISTERUL MEDIULUI (Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu) – Ghid Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apă și apă uzată finanțate din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională in 2007-2013, Decembrie 2008.

R. Liemberger, K. Brothers, A. Lambert, R McKenzie, A Rizzo, T Waldron – Water Loss Performance Indicators – The 2nd Edition of ‘Performance Indicators for Water Supply Systems’

Alegre H., et al. (2000) Performance Indicators for Water Supply Services. IWA Manual of Best Practice, 1st Edition. ISBN 900222272

American Water Works Association (AWWA) Water Loss Control Committee, 2003. Applying Worldwide Best Management Practices in Water Loss Control. AWWA Journal August 2003.

AWWA Research Foundation (2007): Evaluating Water Loss and Planning Loss Reduction Strategies. Report 1P-4.5C-91163-03/07-NH

Seago C, McKenzie R., Liemberger R. (2005) International Benchmarking of Leakage from Water Reticulation Systems, Paper to Leakage 2005 Conference, Halifax, September 2005

Booth, D. Benchmarking – the essential phase of preparation, in Kanji, G.K. (Eds), Total Quality Management: Proceedings of the First World Congress. (pp.493-6). 1995, Chapman & Hall, London.

Camp, R.C. Business Process Benchmarking: Finding and Implementing Best Practices, Milwaukee, 1995, WI: ASQC Quality Press.

Zairi, Mohamed. Benchmarking for best practice: Continuous learning through sustainable innovation. Butterworth-Heinemann, 1998, Oxford.

Wood, Brad – 7 Steps to Better Benchmarking, 2008, Business Performance Magazine Online http://bpmmag.net.

McNair, C.J. & Leibfried, Kathleen H.J. – Benchmarking: A tool for Continuous Improvement, John Wiley & Sons, 1992, New York.

Andreas Hoffjan, Nicole Annett Müller, Vittorio Di Federico, Tonino Liserra – Advice to water management practitioners on competition, efficiency and new business opportunities, D22.2, Transitions to the Urban Water Services of Tomorrow, TRUST, July 2014.

Cabrera, Enrique; Dane, Peter; Haskins, Scott; Theuretzbacher-Fritz, Heimo (2011): Benchmarking Water Services – Guiding water utilities to excellence, IWA publishing, London.

Hein, Andreas; Merkel, Wolf (2010): Process Benchmarking in Drinking Waterworks in Germany, in: gwf-Wasser Abwasser, Vol. 151, International Issue S1/2010, pp. 64-70.

Prajogo, D. I., & Brown, A. The relationship between TQM practices and quality performance and the role of formal TQM programs: An Australian empirical study. Quality Management Journal, 2004, 11(4), 31-41.

Schaffer, R. H., & Thompson H., Successful change programme begin with results. Harvard Business Review, September/October, 1992, 80-89.

A. Waldman, David, Designing Performance Management Systems for Total Quality Implementation, Journal of Organizational Change Management, 7 (2) 1994, pp. 31–44.

Arawati Agus, Reducing the effects of multicollinearity through Principle Component Analysis: A study on TQM practices Malaysia Management Review. June 2000, 35(1): 43-50.

=== d6a88016536efb6d616174078f9898f01b0cb45c_92785_1 ===

TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST

FACULTY OF WATER RESOURCES ENGINEERING

Eng. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

EVALUATION OF THE PERFORMANCE OF WATER SUPPLY AND SEWAGE SYSTEMS

DOCTORAL THESIS

– SUMMARY –

Doctoral Advisor

Prof. Eng. PhD. Gabriel RACOVIȚEANU

– Bucharest, 2017 –

TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST

Faculty of Water Resources Engineering

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucharest,

code 020396, ROMANIA

Phone: +4 021-242.12.08: Fax: +4 021-242.07.81

E-mail: [anonimizat]

Eng. Radu-Ștefan RĂUȚU

Faculty of Water Resources Engineering

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucharest,

code 020396, ROMANIA

Phone: +4 021-242.12.08: Fax: +4 021-242.07.81

E-mail: [anonimizat]

TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING, BUCHAREST

RECTOR'S OFFICE

To

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

We inform you hereby that on May 26, 2017 at 12:00 in UTCB, Faculty of Water Resources Engineering, Room II-7 at the address Bd. Lacul Tei124, Sector 2, Bucharest, there will take place the defense of the thesis titled "EVALUATION OF THE PERFORMANCE OF WATER SUPPLY AND SEWEGE SYSTEMS" written by Eng. RĂUȚU R-STEFAN in order to grant him the scientific title of Ph.d..

The Doctoral Commission is composed of:

Univ. Lect. Eng. PhD. Alexandru DIMACHE President

Dean of the Faculty of Water Resources Engineering

Technical University of Civil Engineering, Bucharest

Univ. Prof. Eng. PhD. Gabriel RACOVIȚEANU Doctoral Advisor

Technical University of Civil Engineering, Bucharest

Prof. Univ. Dr. ing. Alexandru MANESCU Official Reviewer

Technical University of Civil Engineering, Bucharest

Prof. Univ. Dr. ing. Constantin FLORESCU Official Reviewer

Polytechnic University of Timișoara

Univ. Lect. Eng. PhD. Augustina TRONAC Official Reviewer

University of Agronomical Sciences, Bucharest

We are sending you the summary of the doctoral thesis, with the request to communicate us in writing your assessments and observations.

On this occasion, we invite you to participate in the defense of the doctoral thesis.

RECTOR,

Prof. Univ. Dr. Eng. Radu Sorin VĂCĂREANU

TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST

FACULTY OF WATER RESOURCES ENGINEERING

Eng. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

EVALUATION OF THE PERFORMANCE OF WATER SUPPLY AND SEWAGE SYSTEMS

DOCTORAL THESIS

– SUMMARY –

Doctoral Advisor

Prof. Eng. PhD. Gabriel RACOVIȚEANU

– Bucharest, 2017 –

CONTENTS

1 Introduction 1

2 Fundamental Parameters of Water Supply and Sewage Systems 2

2.1 Technical parameters 2

2.1.1 Population development forecast 2

2.1.2 Water requirements 3

2.1.3 Quantity of water discharged into sewage networks 4

2.1.4 Source type, water quality and treatment sequence 4

2.1.5 Intake pipes 5

2.1.6 Reservoirs and water towers 5

2.1.7 Pumping stations 5

2.1.8 Distribution network 5

2.1.9 Wastewater collection system 6

2.1.10 General criteria for wastewater treatment 6

2.1.11 Stabilization and capitalization of sludge 6

2.2 Socio-economic and macro-affordability parameters 6

2.3 Financial parameters 6

3 Benchmarking activity 8

3.1 Context of the benchmarking activity in water industry 8

3.2 Issues and hypotheses on benchmarking activities 9

3.3 Methods of Implementation of the Benchmarking Activity 10

3.3.1 American Methodology for the Implementation of Benchmarking 10

3.3.2 European Methodology for the Implementation of Benchmarking 10

3.4 Benchmarking benefits 11

3.5 Indicators specific to the benchmarking activity in the water industry 12

3.6 Romanian system of benchmarking indicators 12

4 Application of Benchmarking in the Water Industry of Romania. Case Study 14

4.1 Adopted methodology 14

4.2 Short description of the operators from the case study 14

4.3 Analyzed parameters 15

4.4 Obtained Results and their Interpretations 21

4.5 Analysis of the Parameters Collected from the Operators 21

4.5.1 Technical Indicators 21

4.5.2 Economic Indicators 24

4.5.3 Quality indicators for the provided services 28

5 General Conclusions 30

5.1 Content of the thesis 30

5.2 Original elements of the thesis 30

5.3 Future developments 31

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY 33

FIGURES

Figure 3.1. EBC performance evaluation model [21] 11

Figure 4.1. Degree of connection of the population and degree of usage of water meters among connected consumers 21

Figure 4.2. Quantities of consumed water and the degree of usage of water meters among connected consumers 22

Figure 4.3. Household consumption per inhabitant and non-revenue water 22

Figure 4.4. Total real losses and non-revenue water 23

Figure 4.5. Total actual losses and number of breakdowns in the distribution network 23

Figure 4.6. Profitability threshold between investments and the reducton of variable operating costs for different diameters in the distribution network [28] 23

Figure 4.7. Minimum volumes of water loss reduction required to reach the profitability threshold of the investment for different operators in Romania [28] 24

Figure 4.8. Unit cost and tariff for 1 m3 of drinking water 25

Figure 4.9. Structure of the expenditures generated by drinking water activities – average values 26

Figure 4.10. Percentage of staff costs in the total tariff. 26

Figure 4.11. Costs and revenue generated by an employee 27

Figure 4.12. Personnel profitability and number of employees 27

Figure 4.13. Unit investments made by each operator between 2010 and 2012 28

Figure 4.14. Compliance degree of the physical-chemical and microbiological tests 28

Figure 4.15. Compliance degree of the organoleptic tests 29

Figure 4.16. Number of complaints submitted by clients 29

ABBREVIATIONS AND ACRONYMS

ADI Intercommunity Development Associations

ARA Romanian Water Association

EBRD European Bank for Reconstruction and Development

CAG Active Granular Carbon

CE European Community

EBC European Benchmarking Corporation

EBCT Empty Bed Contact Time

EBRD European Bank for Reconstruction and Development

EEC European Economic Community

EPA Environmental Protection Agency

EUM Operator's Efficient Management

FOPIP Financial and Operational Performance Improvement Program

HG Government Decision

IDF Intensity Duration Frequency

INS National Institute of Statistics

ISU Inspectorate for Emergency Situations

IWA International Water Association

MFE European Funds Ministry

NP Design Standard

NPSH Net Positive Suction Head

NTPA Technical Standards for Water Protection

NTU Non-Phelometric Turbidity Units

OR Regional Operator

HDPE High Density Polyethylene

PIB Gross Domestic Product

PUG General Urban Plan

PVC Vinyl polychloride

SR Standard Roman

SUA United States of America

EU European Union

VAN Net Updated Value

Introduction

In any the structure of any human collectivity, water and energy represent indispensable fundamental factors. The determining elements in the choice of water supply and sewage schemes are the quality of drinking and wastewater, the quantity and requirements of the consumers, the conditions related to available water sources and their quality, the cost of investment and operation, the position of the consumer towards the source and the emissary, as well as the hydrogeological, hydrochemical and topographical studies necessary to establish the most advantageous locations.

In recent years, water supply and sewage systems have been developed and rehabilitated in Romania. This situation has been imposed by:

the insufficient connection of the population to water supply systems and sewage systems;

the poor condition of the existing water supply and sewage systems (old and deteriorated equipment, old technologies unsuitable for the new quality conditions required from both, the water distributed to consumers and the purified water discharged into the environment, old pipes and unsuitable materials);

a large number of breakdowns in the system objects;

frequent interruptions in the provision of services;

lack of control of the water that circulates in both systems;

high water losses in water distribution systems and significant infiltrations in sewage networks.

Benchmarking is a management technique, which intends to improve performance through systematic research and adaptation of the best existing practices in the market. In the last two decades, the water and wastewater sector has become interested in the implementation of this management technique, in order to improve the performance of companies in the sector.

Benchmarking is the process, by which an organization compares and improves its performance, by learning from the best in a group. The process involves the identification, familiarization and successful adoption of the methods and processes used by benchmarking partners.

Fundamental Parameters of Water Supply and Sewage Systems

Any analysis of existing water supply and sewage systems must begin with the correct and objective identification of their operating parameters.

Such an analysis, performed at the level of the main operators in Romania, has highlighted the following problems related to the existing infrastructure:

Water supply systems:

Sewage systems:

In these circumstances, it was necessary to rehabilitate and extend the existing water supply and sewage systems according to the development strategy of the water and wastewater sector, in order to comply with the general requirements negotiated by Romania during the accession and post-accession process.

Technical parameters

Water supply and sewage systems must be adapted to all the changes and developments that may take place in the served area or locality.

In this context, since the early stages of the project, it is necessary to analyze and optimize the main parameters with a major impact on the subsequent evolution of the system.

Population development forecast

Population growth forecast is based on the figures recorded in previous censuses and the population growth tendency foreseen by the National Institute of Statistics.

In general, 3 population development scenarios are taken in consideration: optimistic, normal and pessimistic. The three scenarios are based on a negative population growth, which is the tendency manifested in the past 20 years. Usually, the relation used to estimate population growth at a certain period of time is:

N= (1+p)nN0 (2.1.)

in which:

N-population for the target year of calculation;

p- population growth rate according to the selected development scenario;

N0 – actual number of inhabitants;

n – duration of the forecast.

Water requirements

In order to determine the quantities of water required at those places, where investments have been implemented for the rehabilitation and expansion of water supply and sewage systems, the following factors were taken into consideration to determine the characteristic flow of the systems [1], [2]:

Water for households needs;

Water for public needs;

water for households needs in industrial units, if they have provided drinking water from the centralized water supply system;

drinking water for other purposes, which cannot be provided by independent systems;

water for the own needs of the water supply system: preparation of solutions and reagents, washing of filters, intakes, distribution network pipes and tanks;

water required to cover unavoidable losses in the distribution system, due to failures and execution imperfections;

water required for fire-fighting, in situations where the drinking water distribution network ensures the quantities of water used for fire-fighting.

Water requirements for the population

Water consumption by the population has been estimated on the basis of the quantities of water distributed in the present time. A differentiation was made depending on the type of housing. In this way, it was possible to establish water the consumption of both, house and apartment residents.

Water requirements for non-household consumers

Water requirements for non-house consumers vary as specific flow and variation coefficients, depending on the specifics of their activity: industrial consumer, commercial consumers or public institutions connected to the water supply system.

Measurement and verification flow of tne water supply system

The measurement flow of the water supply system has been calculated in accordance with the specifications of the standard SR 1343-1/2006 [2].

Quantity of water discharged into sewage networks

The water discharged through the network can be categorized as follows:

Household wastewater – originating from the water used for household purposes;

public wastewater – originating from public institutions (schools, hospitals, theatres, public fountains), after using it in order to maintain the hygiene of the premises in question;

industrial wastewater – originating from industrial units, small industry or large industrial units situated separately or within the respective locality;

meteoric waters – it is collected on arranged surfaces and reaches the sewage system. It comes from water precipitations (the most important water flow) or from melting snow.

Source type, water quality and treatment sequence

When we choose the type of source for a water supply system, it is necessary to carry out analyses, in order to establish the fundamental elements that they must ensure:

Security: secured flow, maintaining water quality in normal time limits;

location of the water source in correlation with the user's location, as well as the minimization of risk factors related to pollution or extreme situations (floods, drought, earthquakes).

In the case of underground sources, it is necessary to carry out the hydrogeological, hydrochemical and topographical studies required to determine the existence of underground water and find out the characteristics of the layer (layer capacity, caption possibilities, water quality and health protection).

In the case of surface sources, caption will be chosen only after carrying out complex investigations, studies and laboratory researches:

Intake pipes

The following elements were taken into consideration, in order to choose the solutions for the intakes of water supply systems:

the general scheme of the caption quota system, water treatment station and reservoirs;

calculation flow rates that cover water requirements;

conditions for the minimum flow in case of breakdown;

the quality of water that is transported;

geological and geotechnical studies on the characteristics of the terrain along the adduction route, which determine the choice of the route and materials used to build the pipeline. They shall also be used to carry out the resistance calculations for the adduction.

Reservoirs and water towers

The locations of the reservoirs and water towers have been established, in order to ensure the proper transportation of water to all localities.

The total volume of the reservoir was determined, in such a way that it complies with the minimum volume condition of ensuring at least 50% of the maximum daily consumption in accordance with NP133/1-2013.

Pumping stations

An operating point was determined for each pumping station, taking into consideration the characteristics of the pumps and discharge pipes.

Pumping stations are equipped with variable speed pumps, in order to ensure optimal functioning from the energetic point of view, when water is pumped into the distribution systems. Thanks to their capacity of adjusting their speed, the pump(s) continuously adjust(s) pressure to fit, in this way, the optimum flow rate demanded by consumers.

Distribution network

Distribution networks have been individually calculated in accordance with each situation. The criteria of flow conservation (continuity) and energy conservation have been observed in sizing and verification calculations.

Wastewater collection system

Main criteria taken into account for the dimensioning the sewage network:

Calculation flow for the sewage network Quz, h, max, maximum hourly flow;

flow into the collector takes place with free level, the degree of filling is chosen according to the size of the diameters of the collectors;

the minimum diameter of the collectors in the separate sewage system for household wastewater is 250;

permissible speeds in the sewage network: 0.7 ÷ 3 m/s; minimum permissible speed 0.7 m/s (auto-cleaning speed), in order to avoid the appearance of deposits in the collectors;

maximum distance between manholes according to the norms in force.

General criteria for wastewater treatment

The characteristics of purified water shall be in accordance with the standard NTPA 001-011/2002, revised through GD(HG) 352/2005, which transposes the European Directive related to Household Wastewater Treatment 91/271/EEC.

Stabilization and capitalization of sludge

The chapter on sludge strategy identifies the advantages and disadvantages of the options chosen out of other analyzed options:

Economic and environmental analyses led to the choice of the suitable options.

Socio-economic and macro-affordability parameters

The purpose of the affordability analysis is to determine the financial resources that can be obtained from maximal affordable tariffs. Such resources can be used to finance and co-finance investments corresponding to the different stages of development of water supply and sewage systems , in accordance with the stages identified as necessary at long-term.

Financial parameters

According to EU standards regarding the cost-benefit analysis, financial analysis must use the "incremental method" [34]. This means that the project is assessed on the basis of differences between the scenario "with project" and an alternative scenario "without project".

Table 2.1. Unitary benefits generated by the project in accordance with the Guide for Romania [15]

Benchmarking activity

The provision of reliable water supply services with a sufficient coverage area represents a primary goal for public utilities. Although the requirement for better services in terms of quality, addressed to a higher number of consumers, is actually increasing, the level of funding for such services is becoming more and more limited.

One of the main effects of this dynamism is that the strategy framework of these organizations must necessarily include measures intended to increase the quality of the delivered products and services, as well as to enhance profitability, as absolutely necessary elements for sustainable development.

For this reason, utilities from the entire world are looking for ways to improve the performance and level of services at a cost as low as possible. Benchmarking is one of the main management techniques oriented towards improving the quality of products/services and increasing profitability.

This technique represents an effective possibility of comparing the own level of performance with the one of other similar utilities. Therefore,water and wastewater utilities require a comprehensive database that is reliable for such a comparison.

Context of the benchmarking activity in water industry

When new regulations regarding the water and wastewater sectors were introduced in the United Kingdom in 1989, the Regulating Authority for water services chose Benchmarking as a regulatory instrument, in the form of yardstick competition, in order to compare the performance of different companies and compensate the lack of competition in the sector, prompting such companies to improve their performance.

The Research Foundation of the American Association of companies in the field of water issued a report on benchmarking in 1996, based on the concepts used by Xerox and "yardstick competition". The report made for the first time a differentiation between metric and process benchmarking [17].

After the beginnings of benchmarking in the field of water and wastewater, it began to be used in the form of benchmarking programs carried out by water associations from Australia, the United States of America, Austria, the Netherlands, the Scandinavian countries, the Southeast Asian countries and Canada, as well as by the Government of India in collaboration with universities and the World Bank (IBNET), but also as a regulatory instrument in Germany and the United Kingdom.

In Romania, there has been a certain number of initiatives related to the benchmarking of the performances of water and wastewater companies. The most notable ones are the the IBNET program of World Bank and Apa Bench, which was developed within the FOPIP I program.

Issues and hypotheses on benchmarking activities

For the purpose of understanding the implementation of a benchmarking exercise, it is necessary to present briefly the main steps of such an exercise. They are [19]:

Selecting a product, service or process as target of the benchmarking exercise;

selecting the companies and organizational areas that will be included in the benchmarking exercise;

identifying the main indicators to be measured;

collecting data related to the results and internal practices of the companies;

analyzing the data and establishing comparative results, as well as establishing the enhancement areas for the organizational performances;

adapting and implementing the best practices, setting suitable organizational targets and ensuring the acceptance of the results and measures taken within the company.

An essential condition for a successful benchmarking is the willingness of the participants to provide timely and high-quality information, but not before requesting additional information on the figures coming from the field of measurement, in order to correct the information and explain the discussed figures. It is essential that all the participants take into consideration the relevant comparisons, because uncertain information can invalidate performance evaluation results.

The benchmarking system makes sense when an organization is relatively stable and ready for further developments and improvements, because a restructuring or merger will show different figures without being able to present conclusive trends. On the other hand, the company that is going through changes has the possibility of identifying, through benchmarking, the practices that might help it to move from the current position into the desired position.

Methods of Implementation of the Benchmarking Activity

American Methodology for the Implementation of Benchmarking

In 2007, on the american continent, six associations representing the water and wastewater sectors of the United States of America, namely the American Association of Public companies, the American Association of Water Companies, the Association of Metropolitan Water Agencies, the National Association of Drinking Water Agencies, the National Association of Water Companies and the Federation for Environmental Protection in the Water Sector, signed the EUM (Effective Utility Management) in collaboration with the Environmental Protection Agency of the United States (EPA) .

The performance areas, in which companies should seek excellence are [20]:

Product quality

Consumer satisfaction

Development of the competences of staff and leadership;

Operation optimization

financial viability

infrastructure stability

operational cohesion;

Community sustainability

Degree of conformity of water resources

Cooperation and support of the involved factors

The QualServe program is based on the principles of continuous performance improvement. Its use provides an exact image of the organization, in the moment when it was carried out, and it represents a solid base for the elaboration of a continuous performance improvement plan.

European Methodology for the Implementation of Benchmarking

In 2004, the National Water Associations of Denmark, Finland, the Netherlands, Norway and Sweden established the European Benchmarking Cooperation (EBC).

The objective of this initiative is to make the ongoing service improvement process easier for the participant operators. EBC provides operators with a professional platform and the opportunity of learning from others by exchanging best practices in management and operations.

In 2011, EBC organized the fifth benchmarking exercise, which was attended by 45 companies from 19 countries, some of them from outside the European space. S.C. Apaserv Satu Mare S.A. has participated in EBC since 2009 and has taken part in three benchmarking exercises in 2008, 2009 and 2010.

Given that companies have different characteristics in terms of size, type of activities, etc., performance evaluation model has been developed in three levels:

Basic level;

Standard level;

Advanced level.

Figure 3.1. EBC performance evaluation model [21]

Benchmarking benefits

The global spread of this management technique during the last decades is explained by the numerous benefits that this technique has demonstrated over the years among the companies that have implemented it. At a first level of analysis, it is possible to outline a set of advantages. Thus, organizations that use benchmarking have the following additional benefits, compared to companies that do not use this technique:

Increasing organizational performance

Understanding the relative position on the market

Securing a strategic advantage

Increasing the organization's pace of learning.

Indicators specific to the benchmarking activity in the water industry

The International Benchmarking Network for Water Supply and Sewage Utilities (International Benchmarking Network – IBNET ), launched in 1996, provides options for the standardized measurement of the financial and operational performances of operators [22]. IBNET established for the first time a global standard for the benchmarking of water supply and sewage utilities, providing a global norm, by which utilities and political decision factors can measure their performance and secure a better understanding of their strengths and weaknesses.

Romanian system of benchmarking indicators

The Romanian system of performance indicators is based on the lists of IWA manuals and is adapted to the needs, conditions and objectives of regional operators in Romania [24].

Variables and indicators are presented separately for water and wastewater activities. IWA parameters are used whenever is possible, but new parameters (or derived from IWA parameters) are introduced where appropriate.

The groups of variables for water and wastewater are as follows:

A Water volume (drinking water) / wA Environmental variables (wastewater)

(w) B Data of personnel

(w) C Data on physical assets

(w) D Operational data

(w) E Data on demographics and consumers

(w) F Data concerning the quality of services

(w) G Economic and financial data

Performance indicators are arranged in the following groups for water activities:

Pe – Indicators on personnel

Ph – Physical Indicators

Op – Operational indicators

QS – Quality Service Indicators (Quality of Water and Customer Services)

Be – Economic and financial indicators

Performance indicators are divided in the following groups for wastewater activities:

wEn – Environmental indicators

wPe – Indicators on personnel

wPh – Physical Indicators

wOp – Operational indicators

wQS – Quality service indicators

wFi – Economic and financial indicators

In the case of the Romanian benchmarking methodology, some IWA variables and indicators are adjusted or added to fit the Romanian sector. The variables and indicators specific to the Romanian water and wastewater sector contain "RO" in the code. Customizing is related to the fact that a minor change was made in the sense of a variable, unit of measure or subdivision of a IWA variable.

In benchmarking activities for water supply systems, 113 variable are used referring to context, water balance, commercial, financial, technical and operational information, as well as investments.

Application of Benchmarking in the Water Industry of Romania. Case Study

The author has conducted a case study based on parameters and indicators provided by the 22 regional water operators in Romania. Representing approximately half of the total number of operators in the country, this case study is considered relevant and its findings are interesting. The methodology, parameters, indicators and results obtained from this case study are explained hereunder.

Adopted methodology

The performance evaluation stage determines the efficiency level and the standard, at which a particular company operates or carries out a function, task or process. That is the name of the stage of comparative evaluation of the performance.

In the performance improvement stage, the best practices of those operators that have the best performances are identified and adapted, in order to improve the performances of a certain company for a certain function or process.

These two stages are necessary parts of benchmarking, which is defined as "a tool to improve performance through systematic research and adaptation of best practices".

Short description of the operators from the case study

The Benckmarking exercise was initiated in Romania with the assistance of the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) by means of a program for the provision of technical assistance services and support for the implementation of projects funded with EU structural instruments.

According to this agreement, water and wastewater were identified as key strategic priorities. Therefore it was agreed that the EBRD will work closely with the Ministry of Environment and Climate Change (MMSC) and the Romanian Water Association (ARA), in order to prepare and implement technical cooperation programs, including theExtension of the Benchmarking System to Regional Operators (OR) and support for Intercommunity Development Associations (ADI)".

The "Program for Benchmarking and Improvement of Financial and Operational Performance," was implemented in the period between January 2012 and March 2014 and it was financed from the EBRD's Shareholder Special Fund.

In December 2014, the responsibility for this project was transferred to the Ministry of European Funds, which will be a key actor in the follow-up of the benchmarking program. Also, the Managing Authority of the Environment POS was taken incorporated in the MFE structure.

The main objectives of technical assistance are to strengthen the capacity of regional operators and to support Intercommunity Development Associations, so that they might fulfill their role according to the institutional arrangements provided for this sector.

The program included two benchmarking exercises intended to improve the performances of the 22 regional operators that participated in the program.

The operators that participated in the program were: Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Constanța, Covasna Dâmbovița, Dolj, Galați, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sibiu Timiș Vâlcea.

As JASPERS representative, the author supports the Managing Authority at the level of the Ministry of European Funds, as well as well as the operators in the project preparation process, and he was directly implied in the program, mainly in:

Identifying variables and input data for the calculation of indicators;

Establishing the relevant indicators;

Interpreting reports on the results;

Drawing conclusions from the benchmarking exercise;

Participating in seminars on the benchmarking exercise.

Analyzed parameters

The parameters used in the benchmarking exercise are the main indicators used in IWA methodology, customized for the water and wastewater sector of Romania and completed with new specific indicators, generated by the need for a detailed image specific to the water and wastewater sector of Romania. The author was part of the work team of theTechnical Assistance Program "Expansion of the Benchmarking System to Regional Operators (OR) and Support for Intercommunity Development Associations (ADI)" – Benchmarking Methodology for Water and Wastewater from Romania [24], based on which the following chart was filled out.

Table 4.1. Indicators analyzed in the benchmarking exercise [24]

The minimum, average and maximum values ​​of those indicators were calculated in the table, in order to locate better the placement of one or other of the analyzed operators.

Obtained Results and their Interpretations

The results reported by the involved operators covered mostly the indicators required by this exercise. The indicators could not be fully completed by all operators due to the lack of data.

Analysis of the Parameters Collected from the Operators

Technical Indicators

The following figure presents the percentual values registered for the connection degree of the population to the centralized water supply system, i.e. the percentage of metered inhabitants out all those connected to the system.

Figure 4.1. Degree of connection of the population and degree of usage of water meters among connected consumers

Figure 4.2. Quantities of consumed water and the degree of usage of water meters among connected consumers

The analysis of water quantities consumed per capita and the degree of of usage of water meters are presented in Figure 4.2.

The analysis of the quantities of non-revenue water highlights the that most operators display values of over 50% of non-revenue water, out of the total quantity injected into the system.

Figure 4.3. Household consumption per inhabitant and non-revenue water

Figure 4.4. Total real losses and non-revenue water

The following figure contains data regarding the number of breakdowns and physical losses of water, as reported by the operators.

Figure 4.5. Total actual losses and number of breakdowns in the distribution network

As can be seen from the previous figure, the necessary costs to be recovered for each diameter of the replaced pipe are very high, which leads to the idea that it is not feasible to replace the entire affected area.

Taking into consideration the unit cost of drinking water for each operator and the profitability threshold for pipelines of different diameters, it is possible to calculate, for each operator, the minimum average of water loss reductions that should be recovered, in order to achieve investment profitability.

Figure 4.6. Profitability threshold between investments and the reducton of variable operating costs for different diameters in the distribution network [28]

The following figure contains the minimum volumes of water loss that should be recovered, in order to make profitable the investments that the analyzed operators must make to rehabilitate the pipes. The values ​​were calculated, taking into consideration the average profitability value for the entire range of diameters shown in the previous figure.

From a strictly financial point of view, in some situations it seems feasible not to replace the pipes, but maintaining damaged pipes is not a technically acceptable solution, even if the costs are very high and the investments are recovered over a very long period of time.

It is necessary to carry out a multi-criteria analysis taking into consideration the most affected pipelines and the schedule of investments, especially because it is not possible to replace the entire network due to the level of investments and the time available for the implementation of the works.

Figure 4.7. Minimum volumes of water loss reduction required to reach the profitability threshold of the investment for different operators in Romania [28]

Economic Indicators

The main objective of each economic operator is profit. For a general financial analysis it is necessary to make a comparison between the total operating costs and the tariffs applied by the operators. A comparison between the total unit operating costs, including depreciation, revenues and the average tariffs of the operators , is presented in the following figure.

Figure 4.8. Unit cost and tariff for 1 m3 of drinking water

It has been established that many operators cannot cover their production costs with the applied tariffs and, therefore, it is necessary to analyze in detail all the elements that generate financial losses to the operator.

The following figure presents an analysis of the data of the operators that participated in the exercise. The analysis was carried out for the average values of the individual reports of the operators and for each component.

It can be observed from the graph that personnel expenses represent the largest share in the expenditure structure.

Figure 4.9. Structure of the expenditures generated by drinking water activities – average values

Figure 4.10. Percentage of staff costs in the total tariff.

The following figure shows the percentage of personnel costs in the tariffs of operators.

It can be noticed that in the case of large operators with a large area of ​​coverage, operating mainly in urban areas (Constanța, Iași, Prahova, Timiș, Argeș, Buzău), personnel costs are below the 51% average (between 35-40%) .

In order to analyze personnel efficiency, it is necessary to compare the costs generated by the employee with the revenues he/she provides to the operator. Such a comparison is shown in the following figure.

Figure 4.11. Costs and revenue generated by an employee

The profitability figures calculated for the operators involved in the benchmarking process and the number of employees/1000 branch-pipes are shown in the following figure.

Figure 4.12. Personnel profitability and number of employees

It can be seen that the most profitable operators are the large ones, whose number of employees is near the average at country level (Argesș Constanța, Iași, Mureș). These operators are remarkable in terms of profitability above the country average, varying between 2.90 and 3.30.

The rest of the operators have lower profits than the average and a number of employees above the average.

The following figure contains the level of investments made between 2010 and 2012, reported by m3 of water produced for each operator.

Figure 4.13. Unit investments made by each operator between 2010 and 2012

As can be seen in the previous graph, there is a permanent concern among operators regarding the investments that they make for the rehabilitation of the existing systems. Investment levels are directly influenced by the financial strength of operators and depend on the number of factors that are not directly related to their effectiveness. The investment level depends on previous loans, historic debts of the operators and the affordability levels for consumers.

Quality indicators for the provided services

An important aspect of the activity of an operator is the quality of the services provided to clients.

The following figures show the compliance degree of the water samples analyzed at the consumer's location, from the organoleptic, physico-chemical and microbiological point of view, by the operators' laboratories, according to the legal provisions.

Figure 4.14. Compliance degree of the physical-chemical and microbiological tests

Figure 4.15. Compliance degree of the organoleptic tests

It can be seen that there are few operators have 100% compliant quality results for all the analyses. The vast majority of operators recorded non-compliances below 5% of the total analyses.

The following figure presents the complaints submitted by clients for each operator.

Figure 4.16. Number of complaints submitted by clients

In order to analyze the intervention strategies intended to resolve the complaints filed by clients, it is necessary to understand the type of complaint, by complaint categories.

General Conclusions

Content of the thesis

The thesis has 164 pages, 37 tables, 19 figures and a bibliography with 51 titles.

Chapter 1 of the thesis explains the necessity to approach the subject and its actuality in the conditions dictated by demographic changes and changes in the characteristics of water requirements of the population.

The fundamental parameters of water supply and sewage systems are presented in Chapter 2 of the thesis.

Chapter 3 of the thesis analyzes benchmarking activities. This technique represents an effective possibility of comparing the own level of performance with the one of other similar utilities. It highlights the necessity of creating a comprehensive database, which can ensure such a comparison.

The case study on the implementation of the first benchmarking program for Regional Water Operators in Romania is presented in Chapter 4 of the thesis.

The results reported by the involved operators covered mostly the indicators required by this exercise. Indicators could not be fully completed by all operators due to the lack of data, but this does not affect the validity of the report.

Original elements of the thesis

The author participates in the implementation of the benchmarking mechanism in the water industry and implicitly supports the development of the sector, given that it is recognized that in Romania performance monitoring systems are poorly developed for most water and sewage operators.

After analyzing the benchmarking data collected from Romanian operators, the author highlights the limits of the internal reforms that operators can achieve and the need to reform the sector as a whole, in order to clarify and guide accountability trends, to ensure a clearer delimitation between the roles of authorities and service providers and to promote a motivation more oriented to consumers and commercialization.

The author strongly supports the need for an organizational culture that tends to continuously improve performance, with the associated data generation, performance management and benchmarking systems that accompany it.

The author proposes and implements in his thesis a method for the concrete analysis of the operation and performance indicators that were collected from the Water Supply and Sewage System Operators. He manages to make correlations between the various reported indicators, while their analyzes and the links between them offer solutions for the enhancement of the operators' activities, outlining the directions, in which they should act to make their work more efficient.

The author identifies strengths and weaknesses in terms of the technical, operational, economic, financial, administrative and personnel performance of the analyzed water operators.

The preliminary research, as well as the results of this PhD thesis have been disseminated through several publications, among which:

Jonas Byström, Radu Rautu, Magnus Emanuelsson – „Sustainable sewage sludge management”, Knowledge and learning center, Jaspers, EIB, 2010;

Radu Rautu, Eduard Dinet – „Benchmarkingul in industria apei in Romania”, Buletinul Stiintific UTCB, 2017;

Radu Rautu, Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet – „Use of Benchmarking for the Improvement of Operation of the Drinking Water Supply Systems”, International Conference SUB-URBAN 2017, Workshop ”State of the art in the construction, composition and functioning of the hydro-urban networks”, Bucharest 2017, in curs de publicare in Procedia Engineering, Elsevier;

Radu Rautu – „Utilizarea benchmarkingului in managementul namolurilor de la statiile de epurare”, Revista Romaqua, 2017.

Future developments

The process must continue, while its objectives should be expanded so that previous results might represent the basis for increasing efficiency. To this end, it is necessary to ensure the following objectives at the level of Ministry of European Funds, during the next stage of the benchmarking program, which will be further developed:

Analysis of the implemented program, by identifying its effectiveness as an effective management instrument for assessing the performance of Regional Operators in a transparent and apolitical way;

Expanding the benchmarking concept as a management instrumentto the 43 Regional Operators of Romania, by updating the benchmarking methodology developed within R2CF EBRD and performing new benchmarking exercises;

Initiating and substantiating action plans intended to improve the financial and operational performance of each operator, as well as the assistance to Regional Operators and ADIs, in order to implement the action plans developed after the benchmarking exercise;

Strengthening the institutional capacity of the newly established Excellence Center, in order to support Regional Operators, so that they might use benchmarking as an effective management instrument;

Training the parties involved in the implementation of the benchmarking program at national level, including representatives of all Regional Operators, ADIs, Center of Excellence and Environment AM POS/MFE, through workplace trainings, interactive workshops, study visits and the establishment of working groups;

Developing the technical, financial and legal capacities of ADIs, so that they might fulfill their responsibilities, as well as an efficient mechanism to assist ADIs, so that they might monitor the progress of Regional Operators and Local Authorities, according to Delegation Contracts for the Management of Services, including proposals for legislative and regulatory changes;

Increasing institutional capacity and information transfer through national seminars for Regional Operators and participating ADIs, in order to share the achievements and lessons learned by them.

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY

NP 133/1 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a I-a. Partea I: Sisteme de alimentare cu apă a localităților – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

SR 1343/1 – 2006 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localități urbane și rurale

SR 1846/1-2006 – Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

NP 133/2 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II-a. Sisteme de canalizare a localitatilor – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

Drobot, R. Serban P. – Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Editura H.G.A., 1999.

STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

SR EN 752:2008 Rețele de canalizare în exteriorul clădirilor.

AWWA – Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.

Racovițeanu Gabriel – Teoria decantării și filtrării apei, Matrix Rom, 2003.

M. Sandu G. Racoviteanu, E. Vulpasu, E. Dinet – Ghid de conformare a uzinelor de apa din Romania la prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ARA, Bucuresti, octombrie 2003.

M. Sandu, G. Racoviteanu – Manual pentru inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei in sistemele de alimentare cu apa – Editura Conspress Bucuresti, 2006, ISBN 973-7797-78-7.

Lege nr. 458/2002 privind Calitatea apei potabile publicata in Monitorul Oficial nr. 552 din 29.07.2002 – Versiune actualizata la data de 24/01/2012, Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 58 din 24/01/2012.

HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind Modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Modernization of Water and Wastewater Infrastructure in Caras Severin County, ROMANIA CCI No 2011 RO 161 PR 005 – Application for Co-Financing on Cohesion Funds for modernization of the water and wastewater infrastructure in Caras Severin County.

MEF – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – Ghid pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor finanțate din instrumentele structurale – 2014.

Stapenhurst, Tim, The Benchmarking Book: A How-to-Guide to Best Practice for Managers and Practitioners, 2009, Elsevier Publishing.

Cabrera Jr. Enrique, Dane Peter, Haskins Scott and Theuretzbacher-Fritz Heimo, Benchmarking Water Services, Guiding water utilities to excellence, 2011, IWA Publishing.

Agus Arawati, Hassan Za’faran, Can benchmarking through TQM implementation improve performance?: Some empirical evidence, World Journal of Manangement, Vol. 1, 2009, pp. 62-81

Mihnea Zamfir, Anca Bors – Best practices for organizational performance improvement in the water and wastewater utilities: European and Nord-American benchmarking exercises.

WaterEUM, Effective Utility Management: A primer for Water and Wastewater Utilities, 2008

The European Benchmarking Co-operation – https://www.waterbenchmark.org/

The International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities (IBNET) – https://www.ib-net.org/

Helena Alegre, Jaime M. Baptista, Enrique Cabrera Jr, Francisco Cubillo, Patricia Duarte, Wolfram Hirner, Wolf Merkel, Renato Parena – Performance Indicators for Water Supply Services – Second Edition (Manual of Best Practice Series), 2nd ed., IWA Publishing, London, UK.

BDO, PWN, AQUANET, CH2MHILL – Programul de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” – Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România.

ORDIN Nr. 343 din 13 iulie 2010 – Autoritatea Nationala de Reglementare Pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – MO nr. 501 din 20 iulie 2010

Pelli, T; Hitz, H U. Energy indicators and savings in water supply – American Water Works Association. Journal 92.6 (Jun 2000): 55.

Committee report: Applying worldwide BMPs in water loss control AWWA Water Loss Control Committee, Journal (American Water Works Association), Vol. 95, No. 8 (August 2003), pp. 65-79, Published by: American Water Works Association.

Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet and Augustin Boer – Assessment of the Current Level of the Non-Revenue Water in Romania – International Conference “Water Loss Management 2015”, 15-17 Iunie 2015, Bucharest, ARA and IWA,

=== d6a88016536efb6d616174078f9898f01b0cb45c_92786_1 ===

UNIVERSITÉ TECHNIQUE DE GÉNIE CIVIL DE BUCAREST

Faculté d’HYDROTECHNIQUE

Ing. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

ÉVALUATION DES PERFORMANCES DES SYSTÈMES D’APPROVISIONNEMENT EN EAU ET DES SYSTÈMES D’ÉGOUTS

THÈSE DE DOCTORAT

– RÉSUMÉ –

Directeur de thèse

Pr. Dr. Ing. Gabriel RACOVIȚEANU

– Bucarest, 2017–

UNIVERSITÉ TECHNIQUE DE GÉNIE CIVIL DE BUCAREST

Faculté d’Hydrotechnique

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucarest,

code 020396, ROUMANIE

Téléphone : +4 021-242.12.08 ; Fax : +4 021-242.07.81

E-mail : [anonimizat]

Ing.Radu-Ștefan RĂUȚU

Facultaté d’Hydrotechnique

B-dul Lacul Tei, Nr. 124, sector 2, Bucarest,

code 020396, ROUMANIE

Téléphone : +4 021-242.12.08 ; Fax : +4 021-242.07.81

E-mail : [anonimizat]

UNIVERSITÉ TECHNIQUE DE GÉNIE CIVIL, BUCAREST

RECTORAT

À

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

Veuillez noter que le 26 mai 2017 à 12h00 à l’UTGCB, Faculté d’Hydrotechnique, dans la salle II-7 adresse Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, Bucarest, aura lieu la défense publique de la thèse de doctorat intitulée « ÉVALUATION DES PERFORMANCES DES SYSTÈMES D’APPROVISIONNEMENT EN EAU ET DES SYSTÈMES D’ÉGOUTS » de monsieur l’ingénieur RĂUȚU RADU-ȘTEFAN pour l’obtention du titre scientifique de docteur ingénieur.

Jury de doctorat :

Maître de conf. Dr. Ing. Alexandru DIMACHE président

Doyen de la Faculté d’Hydrotechnique

Université Technique de Génie Civil, Bucarest

Pr. Dr. Ing. Gabriel RACOVIȚEANU directeur de thèse

Université Technique de Génie Civil, Bucarest

Pr. Dr. Ing. Alexandru MANESCU référendaire officiel

Université Technique de Génie Civil, Bucarest

Pr. Dr. Ing. Constantin FLORESCU référendaire officiel

Université Polytechnique de Timisoara

Maître de conf. Dr. Ing. Augustina TRONAC référendaire officiel

Université de Sciences Agronomiques, Bucarest

Ci-joint le résumé de la thèse de doctorat. Nous vous prions de nous communiquer par écrit vos avis et observations.

Nous profitons de cette occasion pour vous inviter à participer à la défense publique de la thèse de doctorat.

RECTEUR,

Pr. Dr. Ing. Radu Sorin VĂCĂREANU

UNIVERSITÉ TECHNIQUE DE GÉNIE CIVIL DE BUCAREST

Faculté d’HYDROTECHNIQUE

Ing. RĂUȚU RADU-ȘTEFAN

ÉVALUATION DES PERFORMANCES DES SYSTÈMES D’APPROVISIONNEMENT EN EAU ET DES SYSTÈMES D’ÉGOUTS

THÈSE DE DOCTORAT

– RÉSUMÉ –

Directeur de thèse

Pr. Dr. Ing. Gabriel RACOVIȚEANU

– Bucarest, 2017 –

TABLE DES MATIÈRES

1 Introducere 1

2 Parametri Fundamentali ai Sistemelor de Alimentare cu Apa si Canalizare 2

2.1 Parametri tehnici 2

2.1.1 Prognoza dezvoltarii populatiei 2

2.1.2 Cerinta de apa 3

2.1.3 Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare 4

2.1.4 Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare 4

2.1.5 Conducte de aductiune 4

2.1.6 Rezervoare si castele de apa 5

2.1.7 Statii de pompare 5

2.1.8 Reteaua de distributie 5

2.1.9 Sistemul de colectare a apelor uzate 5

2.1.10 Criterii generale pentru epurarea apelor uzate 6

2.1.11 Stabilizarea si valorificarea namolului 6

2.2 Parametri socio-economici si de macro-suportabilitate 6

2.3 Parametri financiari 6

3 Activitatea de Benchmarking 8

3.1 Contextul activitatii de benchmarking in industria apei 8

3.2 Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze 9

3.3 Metode de implementare a activitatii de benchmarking 10

3.3.1 Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului 10

3.3.2 Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului 10

3.4 Beneficiile benchmarkingului 11

3.5 Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei 12

3.6 Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking 12

4 Aplicarea Benchmarkingului in Industria Apei din Romania. Studiu de Caz 14

4.1 Metodologia adoptata 14

4.2 Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz 14

4.3 Parametri analizati 15

4.4 Rezultate obtinute si interpretari ale acestora 20

4.5 Analiza parametrilor colectati de la operatori 21

4.5.1 Indicatori tehnici 21

4.5.2 Indicatori economici 24

4.5.3 Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate 28

5 Concluzii Generale 30

5.1 Continutul lucrarii 30

5.2 Elemente originale ale lucrarii 30

5.3 Dezvoltari viitoare 31

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 33

FIGURES

Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21] 11

Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati 21

Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati 21

Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit 22

Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit 22

Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie 23

Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru diferite diametre din reteaua de distributie [28] 23

Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28] 24

Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila 25

Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii 25

Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului 26

Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat 26

Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati 27

Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012 27

Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice 28

Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice 28

Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti 29

ABRÉVIATIONS ET ACRONYMES

ADI Associations de Développement Intercommunautaire

ARA Association Roumaine des Eaux

BERD Banque Européenne pour la Reconstruction et le Développement

CAG Charbon Actif Granulaire

CE Communauté Européenne

EBC Coopération Européenne d’Analyse Comparative

EBCT Temps de contact en fût vide (Empty Bed Contact Time)

EBRD Banque Européenne pour la Reconstruction et le Développement

EEC Communauté Économique Européenne

EPA Agence de Protection de l’Environnement

EUM Gestion Efficiente de l’Opérateur

FOPIP Programme d’Amélioration des Performances Financières et Opérationnelles

HG Arrêté Gouvernemental

IDF Intensité Durée Fréquence

INS Institut National de Statistique

ISU Inspectorat pour les Situations d’Urgence

IWA Association Internationale de l’Eau

MFE Ministère des Fonds Européens

NP Règlementation de Conception

NPSH Charge Nette Absolue à l’Aspiration

NTPA Normes Techniques de Protection de l’Eau

NTU Unités de Turbidité Néphélométriques

OR Opérateur régional

PEID Polyéthylène Haute Densité

PIB Produit Intérieur Brut

PUG Plan Général de Développement Urbain

PVC Polychlorure de Vinyle

SR Standard Roman

SUA États-Unis d’Amérique

UE Union Européenne

VAN Valeur Actualisée Nette

Introduction

L’eau et l’énergie représentent des facteurs fondamentaux indispensables dans la structure de toute collectivité humaine. Les éléments décisifs dans le choix des schémas d’approvisionnement en eau et des systèmes d’égouts sont la qualité de l’eau potable et des eaux usées, la quantité et les exigences des consommateurs, tout comme les conditions liées aux sources d’eau disponibles et à leur qualité, les coûts d’investissement et de fonctionnement, la position du consommateur par rapport à la source et à l’émissaire, les études hydrogéologiques, hydrochimiques et topographiques nécessaires afin de trouver les meilleurs emplacements.

Le développement et la réhabilitation des systèmes d’approvisionnement en eau et des systèmes d’égouts qui ont eu lieu en Roumanie ces dernières années ont été imposés par :

un nombre trop petit de consommateurs reliés aux systèmes d’approvisionnement en eau et d’égouts ;

l’état précaire des systèmes existants d’approvisionnement en eau et d’égouts (installations et équipements vieux et détériorés, technologies impropres aux nouvelles exigences de qualité imposées tant à l’eau fournie aux consommateurs, qu’à l’eau traitée rejetée dans le milieu naturel, conduites vieilles et matériaux impropres) ;

un grand nombre de pannes dans les systèmes ;

les interruptions fréquentes dans la fourniture du service ;

l’impossibilité de contrôler les quantités d’eau passant par les deux systèmes;

les pertes importantes d’eau des systèmes de distribution d’eau et les infiltrations importantes dans les égouts.

Le benchmarking (l’analyse comparative) est une technique de gestion censée améliorer les performances par la recherche systématique et l’adaptation des meilleures pratiques du marché. Le secteur des eaux et des eaux usées est devenu intéressant pendant les deux dernières décennies de mise en œuvre de cette technique de gestion, afin d’améliorer les performances des entreprises dans ce domaine.

Le benchmarking est le processus par lequel une organisation compare et améliore ses performances en apprenant du meilleur membre du groupe. Le processus implique l’identification, la familiarisation et la mise en œuvre réussite des méthodes et processus employés par les partenaires de benchmarking.

Paramètres fondamentaux des systèmes d’approvisionnement en eau et des systèmes d’égouts

Toute analyse des systèmes existants d’approvisionnement en eau et d’égouts doit commencer par une identification correcte et objective de leurs paramètres de fonctionnement.

Une telle analyse effectuée au niveau des principaux opérateurs de Roumanie a mis en évidence les problèmes suivants liés à l’infrastructure existante :

systèmes d’approvisionnement en eau :

systèmes d’égouts :

Dans ces conditions, il a été nécessaire de procéder à la réhabilitation et l’extension des systèmes existants d’approvisionnement en eau et d’égouts, conformément à la stratégie de développement des secteurs d’eau et d’eaux usées pour des raisons de conformité aux exigences générales négociées par la Roumanie dans le cadre du processus d’adhésion et de post-adhésion.

Paramètres techniques

Les systèmes d’approvisionnement en eau et d’égouts doivent s’adapter à toutes les transformations et les développements qui pourraient survenir dans la région ou la localité desservie.

Dans ce contexte, les stades précoces du projet doivent être consacrés à l’analyse et à l’optimisation des principaux paramètres ayant un impacte majeur sur l’évaluation ultérieure du système.

Pronostic du développement de la population

Le pronostic de la croissance démographique est fondé sur les chiffres enregistrés lors des recensements antérieurs et sur la tendance de croissance démographique prévue par l’Institut National de Statistique.

En général, 3 scénarios de développement de la population sont pris en compte : optimiste, normal et pessimiste. Tous ces 3 scénarios reposent sur une croissance démographique négative, qui est la tendance des 20 dernières années. La formule employée en général pour estimer la croissance démographique d’une certaine période temporelle est :

N= (1+p)nN0 (2.1.)

où :

N – population de l’année cible ;

p – taux de croissance démographique conformément au scénario de développement choisi ;

N0 – nombre actuel d’habitants ;

n – durée du pronostic.

Demande en eau

Afin de calculer les besoins d’eau des localités où il y a eu des investissements de réhabilitation et d’extension des systèmes d’approvisionnement en eau et d’égouts, et afin de calculer les débits spécifiques des systèmes on a tenu compte [1], [2] :

des besoins d’eau des ménages ;

des besoins d’eau publics ;

des besoins d’eau des entreprises si leur eau potable provient du réseau public d’approvisionnement en eau ;

des besoins d’eau potable utilisée à d’autres fins et qui ne peut pas être fournie par des systèmes indépendants ;

des besoins d’eau du système même d’approvisionnement en eau : pour préparer les solutions de réactifs, pour laver les filtres, pour laver les adductions, pour laver les conduites du réseau de distribution et les réservoirs;

des besoins d’eau pour compenser les pertes inévitables du système de distribution dues aux pannes et aux imperfections d’exécution ;

des besoins d’eau pour la lutte contre les incendies si le réseau de distribution de l’eau potable assure également les besoins d’eau en cas d’incendie.

Demande en eau de la population

Les consommations en eau de la population ont été estimées en fonction des quantités d’eau fournis à présent. Une distinction a été faite en fonction du type d’habitation. Ainsi, ont été estimées les consommations des gens habitant des maisons et respectivement des appartements.

Demande en eau des consommateurs autres que les ménages

Les besoins d’eau des consommateurs autres que les ménages varient en fonction du débit spécifique et des coefficients de variation, de la spécificité de leur activité, consommateurs industriels, consommateurs commerciaux ou institutions publiques reliées au réseau d’approvisionnement en eau.

Débits de dimensionnement et de vérification du système d’approvisionnement en eau

Les débits de dimensionnement du système d’approvisionnement en eau ont été calculés avec le respect des dispositions de la norme SR 1343-1/2006 [2].

Quantités d’eau rejetée dans les réseaux d’égouts

Les eaux usées rejetées par ce réseau sont classées en :

eaux ménagères usées – provenant des eaux utilisées pour satisfaire aux besoins d’eau des ménages ;

eaux usées publiques – provenant des institutions publiques (écoles, hôpitaux, théâtres, fontaines publiques) après leur utilisation pour le maintien de l’hygiène des locaux ;

eaux usées industrielles – provenant des entreprises, grandes ou petites, situées distinctement ou au sein de la localité en question ;

eaux de ruissellement – collectées des surfaces aménagées et qui finissent dans les égouts ; elles proviennent des précipitations (dont les débits sont plus importants) ou de la fonte des neiges.

Type de la source, qualité de l’eau et filière de traitement

Le choix du type de source d’un système d’approvisionnement en eau nécessite des analyses pour établir les caractéristiques fondamentales de ces sources :

sécurité : débit assuré, maintien de la qualité de l’eau dans des limites normales dans le temps ;

emplacement de la source en fonction de l’emplacement de l’utilisateur et minimisation des facteurs de risque de pollution ou d’événements extrêmes (crues, sécheresse, tremblements de terre).

Les sources souterraines nécessitent des études hydrogéologiques, des études hydrochimiques et des études topographiques pour dépister l’eau souterraine et connaître les caractéristiques de la couche (capacité de la couche, possibilités de captation, qualité de l’eau, protection sanitaire).

Pour les sources de surface, le choix du captage sera fait uniquement après des analyses, études et recherches de laboratoire complexes :

Conduites d’adduction

Le choix des solutions d’adduction des systèmes d’approvisionnement en eau a tenu compte les éléments fondamentaux ci-dessous :

le schème général du système, les niveaux du captage, de la station de traitement de l’eau et des réservoirs ;

les débits de calcul capables de satisfaire aux besoins d’eau ;

les conditions concernant l’assurance du débit minimum en cas de panne ;

la qualité de l’eau transportée ;

les études géologiques et géotechniques concernant les caractéristiques du terrain le long de l’adduction, qui déterminent des choix du trajet, des matériaux utilisés pour la fabrication de la conduite et qui serviront à la réalisation des calculs de résistance de l’adduction.

Réservoirs et châteaux d’eau

Les emplacements des réservoirs et des châteaux d’eau ont été établis pour le bon approvisionnement en eau de toutes les localités.

Le volume total du réservoir respecte la condition de volume minimal qui doit assurer au moins 50% de la consommation quotidienne maximale, conformément à la NP133/1-2013.

Stations de pompage

Pour chaque station de pompage on a calculé le point de fonctionnement en fonction des caractéristiques des pompes et de la conduite de refoulement.

Pour réaliser le pompage de l’eau dans les systèmes de distribution dans le but d’atteindre le fonctionnement optimal du point de vue énergétique, on a doté les stations de pompage de pompes à vitesse de rotation variable. Grâce à la capacité de réglersa/leur vitesse de rotation, la pompe/les pompes règle(ent) sans cesse la pression pour s’adapter ainsi de manière optimale au débit demandé par les consommateurs.

Réseau de distribution

Les réseaux de distribution ont été conçus en fonction de chaque cas et les calculs de dimensionnement et de vérification on a respecté le critère de la conservation (continuité) du débit et le critère de la conservation de l’énergie.

Système de collecte des eaux usées

Voici les principaux critères pris en compte lors du dimensionnement du réseau d’égouts :

le débit de calcul de réseau d’égouts Quz,h,max, débit maximum horaire ;

l’écoulement dans les tuyaux collecteurs a leu au niveau libre, le degré de remplissage est choisi en fonction des dimensions des diamètres des tuyaux collecteurs ;

le diamètre minimum des tuyaux collecteurs du réseau d’égouts pour eaux urbaines résiduaires en système diviseur 250 mm ;

les vitesses admissibles dans le réseau d’égouts : 0,7 ÷ 3 m/s ; vitesse minimale admissible 0,7 m/s (vitesse d’auto-nettoyage) pour empêcher les dépôts dans les tuyaux collecteurs ;

la distance maximale entre les bouches d’égout conformément aux règlementations en vigueur.

Critères généraux appliqués au traitement des eaux usées

Les caractéristiques de l’eau traitée respecteront les dispositions de la règlementation NTPA 001-011/2002, révisée par le GD(HG) 352/2005 de transposition de la Directive Européenne 91/271/EEC relative au traitement des eaux urbaines résiduaires.

Stabilisation et utilisation des boues

Le chapitre sur la stratégie liée aux boues identifie les avantages et les désavantages des options choisies d’autres options analysées :

Les analyses économiques et environnementales ont permis de choisir les meilleures options.

Paramètres socio-économiques et de macro-soutenabilité

Le but de l’analyse de soutenabilité est d’établir les ressources financières qui peuvent être obtenues après l’application de tarifs maximaux soutenables, des ressources utilisées pour le financement et le cofinancement des investissements des différentes étapes de développement des systèmes d’approvisionnement en eau et d’égouts, en fonction des étapes identifiées comme nécessaires à long terme.

Paramètres financières

Conformément aux normes de l’UE relatives à l’analyse coût-avantage, l’analyse financière doit utiliser la « méthode du coût de prestation différentiel » [34]. Cela signifie que le projet est évalué en fonction des différences entre le scénario « à projet » et un scénario alternatif « sans projet ».

Tableau 2.1. Avantages unitaires générés par le projet conformément au Guide pour la Roumanie [15]

Activité de benchmarking

La fourniture de services d’approvisionnement en eau sûrs et ayant une couverture suffisante représente l’objectif principal des services publics. Bien que la demande de services d’une meilleure qualité et adressés à un nombre plus grand de consommateurs soit croissante, le niveau de financement de tels services est de plus en plus limité.

Un des principaux effets de ce dynamisme est l’impérativité de l’inclusion dans le cadre de la stratégie de ces organisations des mesures d’amélioration de la qualité des produits et des services fournis et de la rentabilité, éléments absolument nécessaires pour un développement durable.

Pour cette raison, les services publics du monde entier cherchent des moyens d’amélioration de la performance et du niveau des services aux coûts les plus bas. Une des techniques principales de gestion orientées vers l’amélioration de la qualité des produits/services fournis et la hausse de la rentabilité est le benchmarking.

Cette technique représente une possibilité efficiente de comparaison de son propre niveau de performances à celui d’un autre fournisseur de services publics similaires. Par conséquent, les services publics d’approvisionnement en eau et de collecte des eaux usées ont besoin d’une base de données complexe, qui puisse permettre une telle comparaison.

Contexte de l’activité de benchmarking dans le secteur de l’eau

Après la mise en œuvre en Grande Bretagne, en 1989, des nouvelles dispositions régissant le secteur de l’eau et des eaux usées, le benchmarking a été choisi par l’Autorité de règlementation des services d’approvisionnement en eau comme instrument de règlementation sous forme d’une concurrence par comparaison (yardstick competition) censée comparer les performances des différents fournisseurs d’eau et compenser le manque de concurrence dans ce secteur, en convaincant ainsi les fournisseurs à améliorer leurs performances.

La fondation de recherche de l’Association Américaine des Fournisseurs d’Eau a dressé un compte-rendu concernant le benchmarking en 1996 sur la base des concepts employés par Xerox et la « yardstick competition ». Ce compte-rendu propose pour la première fois une distinction entre le benchmarking métrique et le benchmarking de processus [17].

Après ce début du benchmarking dans le secteur de l’eau et des eaux usées il a commencé à être également utilisé sous la forme des programmes de benchmarking réalisés par les associations d’eau d’Australie, des États-Unis d’Amérique, d’Austriche, des Pays-Bas, des pays scandinaves, des pays dans le sud-est de l’Asie et du Canada, par le Gouvernement d’Inde en partenariat avec des universités, par la Banque Mondiale (IBNET) et aussi comme instrument de règlementation en Allemagne et en Grande Bretagne.

Il y a en Roumanie un certain nombre d’initiatives de benchmarking des performances des fournisseurs d’eau et de collecte des eaux usées, dont les plus notables sont le programme IBNET de la Banque Mondiale et l’Eau Bench développé dans le cadre du projet FOPIP I.

Problèmes dans l’activité de benchmarking et hypothèses

Afin de comprendre la mise en œuvre d’un exercice de benchmarking, il est nécessaire de faire une courte présentation des étapes principales d’un tel exercice. Les voici ci-dessous [19] :

le choix d’un produit, d’un service ou d’un processus comme cible de l’exercice de benchmarking ;

le choix des entreprises et les secteurs organisationnels inclus dans l’exercice de benchmarking ;

l’identification des principaux indicateurs qui doivent être mesurés ;

la collecte de données liées aux résultats des entreprises et à leurs pratiques internes ;

l’analyse des données et des résultats comparatifs, tout comme l’établissement des améliorations possibles des performances organisationnelles ;

l’adaptation et la mise en œuvre des meilleures pratiques, le choix de cibles organisationnelles adéquates et l’assurance de l’acceptation des résultats et des mesures prises dans le cadre de l’entreprise.

Une condition essentielle pour un benchmarking réussi est la disponibilité des participants de fournir des informations de qualité à temps, mais pas avant de demander les renseignements supplémentaires sur les chiffres qui dépassent le domaine de mesure, afin de corriger les informations et d’offrir des explications aux chiffres mis en discussion. Il est essentiel que tous les participants trouvent les comparaisons pertinentes, car les informations incertaines peuvent invalider les résultats de l’évaluation des performances.

Le système de benchmarking a du sens lorsqu’une organisation est relativement stable et prête au développement et à l’amélioration ultérieure, car une restructuration ou une fusion indiquera des chiffres différents sans pouvoir présenter des tendances concluantes. D’autre part, toute entreprise qui change peut identifier grâce au benchmarking les pratiques qui peuvent l’aider à atteindre la position désirée.

Méthodes de mise en œuvre de l’activité de benchmarking

Méthodologie américaine de mise en œuvre du benchmarking

En 2007, six associations représentant le secteur de l’eau et des eaux usées des États-Unis d’Amérique, notamment l’Association Américaine des Entreprises Publiques, l’Association Américaine des Entreprises dans le Secteur de l’Eau, l’Association des Agences d’Eau Métropolitaines, l’Association Nationale des Agences d’Eau Potable, l’Association Nationale des Entreprises d’Eau et la Fédération pour la Protection de l’Environnement dans le Secteur de l’Eau, en partenariat avec l’Agence pour la Protection de l’Environnement des États-Unis d’Amérique (EPA), ont signé l’accord EUM (Effective Utility Management).

Les domaines de performance recommandés où les entreprises doivent chercher à atteindre l’excellence sont [20] :

la qualité du produit ;

la satisfaction du consommateur ;

le développement des compétences des employés et de la direction ;

l’optimisation des opérations ;

la viabilité financière ;

la stabilité de l’infrastructure ;

la cohésion opérationnelle ;

la durabilité de la communauté ;

le degré de conformité des ressources d’eau ;

la coopération et le soutien des facteurs impliqués.

Le programme QualServe repose sur les principes de l’amélioration continue des performances. Son utilisation donne une image exacte de l’organisation au moment de sa réalisation et une base solide pour l’élaboration d’un plan d’amélioration continue des performances.

Méthodologie européenne de mise en œuvre du benchmarking

En 2004, les associations nationales d’eau du Danemark, de la Finlande, des Pays-Bas, de la Norvège et de la Suède ont établi la coopération européenne dans le domaine du benchmarking (EBC).

L’objectif de cette initiative est de faciliter aux opérateurs impliqués le processus continu d’amélioration des services. EBC offre aux opérateurs une plateforme professionnelle et l’occasion d’apprendre les uns des autres par l¡intermédiaire de l’échange de bonnes pratiques de gestion et d’opérations.

En 2011, l’EBC a organisé le cinquième exerce de benchmarking auquel ont participé 45 entreprises de 19 pays, dont quelques-unes de l’extérieur de l’espace européen. SC Apaserv Satu Mare SA participe à l’EBC depuis 2009 et a pris part à trois exercices de benchmarking, notamment en 2008, 2009 et 2010.

Puisque les entreprises ont des caractéristiques différentes en ce qui concerne la dimension, le type d’activités, etc., le modèle d’évaluation de la performance a été développé sur trois niveaux :

le niveau de base ;

le niveau standard ;

le niveau avancé.

Figure 3.1. Modèle EBC d’évaluation des performances [21]

Avantages du benchmarking

La propagation au niveau mondial de cette technique de gestion ces dernières décennies trouve une explication dans les nombreux avantages de cette technique au sein des entreprises qui l’ont mise en œuvre le long du temps. Lors d’une première analyse on peut trouver une série d’avantages. Ainsi, les organisations qui utilisent le benchmarking ont en plus des organisations qui n’utilisent pas cette technique :

de meilleures performances organisationnelles ;

une compréhension de la position relative sur le marché ;

un avantage stratégique ;

un rythme d’apprentissage plus élevé.

Indicateurs spécifiques à l’activité de benchmarking dans le secteur de l’eau

Le Réseau International de Benchmarking des services publics d’eau et d’égouts (International Benchmarking Network -IBNET), lancé en 1996, met à la disposition des options de mesure standardisée des performances financières et opérationnelles des opérateurs [22]. IBNET a défini pour la première fois une norme globale de benchmarking pours les services publics d’eau et d’égouts, en fournissant un étalon global en fonction duquel les fournisseurs de services publics et les décideurs politiques peuvent mesurer la performance et donc avoir une meilleure compréhension des points forts et des points faibles.

Système roumain des indicateurs de benchmarking

Le système roumain des indicateurs de performance repose sur les listes des manuels de l’IWA et il est adapté aux besoins, aux conditions et aux objectifs des opérateurs régionaux de Roumanie [24].

Les variables et les indicateurs sont présentés séparément, pour les activités d’eau et d’eaux usées. Si possible, sont utilisés les paramètres IWA. Le cas échéant, de nouveaux paramètres sont utilisés (ou des paramètres dérivés des paramètres de l’IWA).

Voici les groupes de variables pour l’eau et les eaux usées :

A Volume d’eau (eau potable) / wA Variables liées à l’environnement (eaux usées)

(w) B Données sur le personnel

(w) C Données sur les actifs physiques

(w) D Données opérationnelles

(w) E Données sur la démographie et les consommateurs

(w) F Données sur la qualité du service

(w) G Données économiques et financières

Les indicateurs de performance sont classés comme il s’ensuit pour l’activité d’eau :

Pe – Indicateurs sur le personnel

Ph – Indicateurs physiques

Op – Indicateurs opérationnels

QS – Indicateurs sur la qualité du service (Qualité de l’eau et services aux clients)

Fi – Indicateurs économiques et financiers

Les indicateurs de performance sont classés comme il s’ensuit pour l’activité des eaux usées :

wEn – Indicateurs sur l’environnement

wPe – Indicateurs sur le personnel

wPh – Indicateurs physiques

wOp – Indicateurs opérationnels

wQS – Indicateurs sur la qualité du service

wFi – Indicateurs économiques et financiers

Quant à la méthodologie de benchmarking roumaine, une partie des variables et des indicateurs IWA sont ajustés ou ajoutés pour correspondre au secteur roumain. Les variables et les indicateurs spécifiques au secteur de l’eau et des eaux usées de Roumanie contiennent les lettres « RO » dans leur code. La particularisation a affaire soit au fait qu’un changement mineur a été fait dans le sens de la variable ou dans l’unité de mesure, soit à une sous-division d’une variable IWA.

Le benchmarching des systèmes d’approvisionnement en eau emploie 113 variables liées à l’information de contexte, au domaine commercial ou financier, au bilan de l’eau, au domaine technique et opérationnel et d’investissements.

Application du benchmarking au secteur de l’eau en Roumanie. Étude de cas

L’auteur a réalisé une étude de cas en fonction des paramètres et des indicateurs fournis par 22 opérateurs régionaux d’eau en Roumanie. Comme ils représentent presque la moitié du nombre total d’opérateurs du pays, l’étude de cas est considérée comme pertinente et ses conclusions sont intéressantes. Voici ci-dessous une présentation de la méthodologie, des paramètres, des indicateurs et des résultats de l’étude de cas.

Méthodologie adoptée

L’étape d’évaluation des performances détermine l’efficience ou le standard auquel fonctionne une certaine entreprise ou auquel est réalisée une fonction, une tâche ou un processus. Cette étape est appelée l’étape d’évaluation comparative des performances.

L’étape d’amélioration des performances identifie et adapte les meilleures pratiques des opérateurs aux performances meilleures, dans le but d’améliorer les performances d’une certaine entreprise pour une certaine fonction ou un certain processus.

Ces deux étapes sont les parties nécessaires du benchmarking défini comme « instrument d’amélioration des performances par une recherche systématique et par l’adaptation des meilleures pratiques ».

Courte description des opérateurs de l’étude de cas

L’exercice de benckmarking a été initié en Roumanie à l’aide de la Banque Européenne pour la Reconstruction et le Développement (BERD), par un programme de fourniture de services d’assistance technique et de soutien à la mise en œuvre des projets financés par l’intermédiaire des instruments structurels de l’Union Européenne.

Conformément à cet accord, le secteur de l’eau et des eaux usées a été identifié comme une des priorités stratégiques clé. Par conséquent, il a été convenu que la BERD travaille de près avec le Ministère de l’Environnement et des Changements Climatiques (MMSC) et l’Association Roumaine de l’Eau (ARA) pour préparer et mettre en œuvre les programmes de coopération technique, y compris le projet « Extension du système de benchmarking aux Opérateurs Régionaux (OR) et soutien aux Associations de Développement Intercommunautaire (ADI) ».

« Le programme de benchmarking et d’amélioration des performances financières et opérationnelles » a été mis en œuvre entre janvier 2012 et mars 2014 et il a été financé par le Special Shareholder Fund de la EBRD.

En décembre 2014, la responsabilité de ce projet a été transférée au Ministère des Fonds Européens, qui sera un acteur clé dans la continuation du programme de benchmarking. Également, l’Autorité de Management du POS Environnement a été incluse dans la structure du MFE.

Les objectifs principaux de l’assistance technique sont la consolidation de la capacité des opérateurs régionaux et le soutien aux Associations de Développement Intercommunautaires, pour leur permettre de remplir leur rôle, conformément aux engagements institutionnels prévus pour ce secteur.

Le programme a compris deux exercices de benchmarking censés soutenir l’amélioration des performances des 22 opérateurs régionaux participants.

Les opérateurs qui ont participé à ce programme provenaient de : Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timis, Valcea.

L’auteur, en tant que représentant de JASPERS, qui soutient l’Autorité de Management du Ministère des Fonds Européens et aussi les opérateurs dans le processus de préparation des projets, a été directement impliqué dans le programme, surtout dans :

l’identification des variables et des données d’entrée dans le calcul des indicateurs ;

l’établissement des indicateurs pertinents ;

l’interprétation des résultats des comptes-rendus ;

l’établissement des conclusions de l’exercice de benchmarking ;

la participation aux séminaires organisés sur le thème de l’exercice de benchmarking.

Paramètres analysés

Les paramètres utilisés dans l’exercice de benchmarking sont les principaux indicateurs utilisés par la méthodologie de l’IWA, adaptés au secteur de l’eau et des eaux usées en Roumanie et complétés par des indicateurs spécifiques nouveaux, générés par le besoin d’une image détaillée, spécifique au secteur de l’eau et des eaux usées de Roumanie. L’auteur a fait partie de l’équipe de travail du programme d’assistance technique « Extension du système de benchmarking aux Opérateurs Régionaux (OR) et soutien aux Associations de Développement Intercommunautaire (ADI) » – Méthodologie de benchmarking pour le secteur de l’eau et des eaux usées de Roumanie [24], en vertu duquel ont été remplies les données dans le tableau ci-dessous.

Tableau 4.1. Indicateurs analysés pendant l’exercice de benchmarking [24]

Le tableau comprend les valeurs minimum, moyennes et maximum des indicateurs mentionnés, pour une meilleure localisation de l’emplacement de l’un ou de l’autre des opérateurs analysés.

Résultats obtenus et leurs interprétations

Les résultats rapportés par les opérateurs impliqués ont couvert en grande partie les indicateurs demandés par cet exercice. Les indicateurs n’ont pas pu être remplis par tous les opérateurs impliqués à cause du manque de données.

Analyse des paramètres collectés des opérateurs

Indicateurs techniques

La figure ci-dessous présente les pourcentages des valeurs enregistrées pour le taux de ménages reliés au système centralisé d’approvisionnement en eau et respectivement le pourcentage d’habitants qui ont un compteur d’eau du total des consommateurs reliés au système.

Figure 4.1. Pourcentage de ménages reliés et nombre de consommateurs reliés qui ont un compteur d’eau

Figure 4.2. Quantités d’eau consommée et nombre de consommateurs reliés qui ont un compteur d’eau

L’analyse des quantités d’eau consommée par habitant et le nombre de consommateurs reliés qui ont un compteur d’eau sont illustrés dans la figure 4.2.

L’analyse des quantités d’eau non génératrice de revenu met en évidence le fait que la plupart des opérateurs enregistrent de quantités qui dépassent 50% d’eau non génératrice de revenu de la quantité totale injectée dans le système.

Figure 4.3. Consommation par habitant de ménage et eau non génératrice de revenu

Figure 4.4. Pertes réelles totales et eau non génératrices de revenu

Les données liées au nombre de pannes et pertes physiques d’eau rapportées par les opérateurs sont illustrées dans la figure ci-dessous.

Figure 4.5. Pertes réelles totales et nombre de pannes dans le réseau de distribution

Comme on peut l’observer dans la figure ci-dessus, les coûts nécessaires qui doivent être récupérés pour chaque diamètre de conduite remplacée sont très élevés, ce qui fait que cela ne soit pas rentable de remplacer toute la zone atteinte.

Figure 4.6. Seuil de rentabilité entre investissements et baisse des coûts variables de fonctionnement pour différents diamètres du réseau de distribution [28]

Compte tenu des coûts unitaires liés à l’eau potable de chaque opérateur et le seuil de rentabilité des conduites de différents diamètres, on peut calculer pour chaque opérateur la moyenne minimale des réductions des pertes d’eau qu’on doit récupérer pour atteindre la rentabilité des investissements.

La figure ci-dessous illustre les volumes minimaux d’eau perdue qui doit être récupérée pour rendre rentables les investissements de réhabilitation des conduites pour les opérateurs analysés. Les valeurs ont été calculées sur la base d’une valeur moyenne de rentabilité pour toute la gamme de diamètres présentée dans la figure ci-dessus.

Figure 4.7. Les volumes minimaux nécessaires de réduction des pertes d’eau pour atteindre le seuil de rentabilité des investissements pour différents opérateurs de Roumanie [28]

Du point de vue strictement financier, dans certains cas, il semble que le remplacement des conduites ne soit pas faisable. D’autre part, le maintien de conduites abîmées n’est pas une solution acceptable du point de vue technique, même si les coûts sont très élevés et le retour sur les investissements dure très longtemps.

Une analyse multicritère serai nécessaire qui tienne compte des conduites les plus abîmées et d’un échelonnement des investissements, surtout vu le fait qu’on ne peut pas remplacer le réseau en son entier à cause du niveau des investissements et du temps disponible pour la mise en œuvre des travaux.

Indicateurs économiques

L’objectif primordial de tout opérateur économique est de faire du profit. Pour une analyse générale financière il serait nécessaire de faire une comparaison entre les coûts totaux de fonctionnement et les tarifs perçus par les opérateurs. Une comparaison entre les coûts unitaires totaux de fonctionnement, qui comprennent l’amortissement, la redevance et les tarifs moyens perçus par les opérateurs, est présentée dans la figure ci-dessous.

Figure 4.8. Coût et tarif unitaire pour 1 m3 d’eau potable

On constate qu’il y a un très grand nombre d’opérateurs dont les tarifs perçus ne leur permettent pas de couvrir leurs coûts de production. Il serait donc nécessaire de réaliser une analyse détaillée de tous les éléments générateurs de pertes financières de l’opérateur.

La figure ci-dessous est une illustration de l’analyse des données des opérateurs participant à l’exercice de benchmarking, réalisée pour les valeurs moyennes rapportées individuellement par les opérateurs, pour chaque composante.

Comme on peut l’observer sur le diagramme ci-dessous, les frais de personnel ont le taux le plus élevé dans la structure des dépenses.

Figure 4.9. Structure des frais générés par l’activité de fourniture d’eau potable – valeurs moyennes

Voici dans la figure ci-dessous les pourcentages des frais de personnel des tarifs perçus par les opérateurs.

Figure 4.10. Pourcentage des frais de personnel du total du tarif

On peut remarquer que les frais de personnel des grands opérateurs, qui ont une couverture étendue et qui déroulent leur activité surtout dans les localités urbaines (Constanta, Iasi, Prahova, Timis, Arges, Buzau), sont en dessous de la moyenne de 51% (entre 35 et 40%).

Pour analyser l’efficience du personnel il serait nécessaire de réaliser une comparaison entre les coûts par employé et les revenus générés par celui-ci pour l’opérateur. Une telle comparaison est illustrée dans la figure ci-dessous.

Figure 4.11. Coûts et revenus générés par un employé

Les valeurs de la rentabilité calculées pour les opérateurs impliqués dans le processus de benchmarking et du nombre d’employés/1000 branchements sont présentées dans la figure ci-dessous.

Figure 4.12. Rentabilité du personnel et du nombre d’employés

On peut observer que les grands opérateurs, ceux dont le nombre d’employés touche à la moyenne du pays (Arges, Constanta, Iasi, Mures), sont les plus rentables. Ces opérateurs se distinguent par une rentabilité qui est au dessus de la moyenne du pays et qui varie de 2,90 à 3,30.

Les autres opérateurs ont des profits inférieurs à la moyenne et un nombre d’employés au dessus de la moyenne.

La figure ci-dessous présente les niveaux d’investissements réalisés entre 2010 et 2012, rapportés à un m3 d’eau produite pour chaque opérateur.

Figure 4.13. Investissements unitaires réalisés par chaque opérateur entre 2010 et 2012

Comme on peut l’observer sur le diagramme ci-dessus, il y a une préoccupation permanente des opérateurs pour les investissements de réhabilitation des systèmes existants. Les niveaux d’investissement sont influencés directement par la puissance financière des opérateurs et dépendent d’une série de facteurs qui ne sont pas directement liés à leur efficience. Le niveau d’investissement dépend des crédits antérieurs, des dettes historiques des opérateurs, du niveau de soutenabilité des consommateurs.

Indicateurs de la qualité des services fournis

Un aspect important de l’activité d’un opérateur est représenté par la qualité du service fourni aux clients.

Les figures ci-dessous illustrent les degrés de conformité des échantillons d’eau analysés chez le consommateur, du point de vue organoleptique, physique-chimique et microbiologique, par les laboratoires de opérateurs, conformément aux dispositions légales.

Figure 4.14. Conformité des analyses physiques-chimiques et microbiologiques

Figure 4.15. Conformité des analyses organoleptiques

À remarquer qu’il y a un petit nombre d’opérateurs dont les valeurs des analyses de qualité sont conformes à 100%. La grande majorité des opérateurs enregistre des non-conformités des analyses effectuées qui se situent en dessous du seuil de 5%.

Voici dans la figure ci-dessous les plaintes des clients contre chaque opérateur.

Figure 4.16. Nombre de plaintes des clients

Afin de pouvoir analyser les stratégies d’intervention censées solutionner les plaintes des clients, il faut connaître le type de plaintes sur catégories de plaintes.

Conclusions générales

Contenu de la thèse

La thèse a 164 pages, 37 tableaux, 19 figures et une bibliographie comprenant 51 titres.

Le Chapitre 1 de la thèse présente la nécessité de l’approche su sujet et son actualité, vu les changements démographiques et les modifications des caractéristiques du besoin en eau de la population.

Les paramètres fondamentaux des systèmes d’approvisionnement en eau et des systèmes d’égouts sont présentés dans le Chapitre 2 de la thèse.

Le Chapitre 3 de la thèse est consacré à l’analyse de l’activité de benchmarking. Cette technique est une méthode efficiente de comparaison du niveau de performance propre au niveau d’un autre fournisseur de services publics similaire. On met en évidence le besoin de création d’une base de données consistante, la seule capable de permettre une telle comparaison.

L’étude de cas sur la mise en œuvre du premier programme de benchmarking consacré aux Opérateurs Régionaux d’eau de Roumanie est incluse dans le Chapitre 4 de la thèse.

Les résultats rapportés par les opérateurs impliqués ont couvert, en grande partie, les indicateurs exigés par cet exercice. Les indicateurs n’ont pas pu être remplis en totalité par tous les opérateurs à cause du manque des données, mais cela n’entrave pas la validité des chiffres rapportés.

Éléments d’originalité de la thèse

L’auteur participe à la mise en œuvre du mécanisme de benchmarking dans le secteur de l’eau et implicitement soutient le développement de ce secteur, car il est de notoriété publique qu’en Roumanie les systèmes de suivi des performances sont faiblement développés chez la plupart des opérateurs d’eau et d’égouts.

L’auteur souligne, pour les opérateurs de Roumanie, en analysant les données de benchmarking collectées, les limites des reformes internes des opérateurs qui peuvent être atteintes et le besoin de reforme du secteur en son ensemble, afin de clarifier et diriger les tendances en ce qui concerne la responsabilité, l’assurance d’une délimitation plus claire entre le rôle des autorités et les fournisseurs de services et la motivation d’une orientation plus claire vers le consommateur et le côté commercial.

L’auteur soutient fortement la création d’une culture organisationnelle centrée sur l’amélioration continue des performances, et, à titre subsidiaire, sur la génération de données connexes, la gestion des performances et les systèmes de benchmarking connexes.

L’auteur propose et réalise dans la thèse une méthode d’analyse concrète des indicateurs de fonctionnement et de performance collectés des Opérateurs de systèmes d’approvisionnement en eau et d’égouts, il arrive à réaliser des corrélations entre les différents indicateurs, et l’analyse de ceux-là et les rapports entre eux lui permettent de proposer des solutions d’amélioration de l’activité des opérateurs et d’esquisser des directions d’action de ceux-là qui leur permettent de rendre leur activité plus efficiente.

L’auteur identifie les points forts et les points faibles des performances, techniques, opérationnelles, économiques, financières, administratives et de personnel, des opérateurs d’eau analysés.

Les recherches préliminaires et les résultats de cette thèse de doctorat ont été diffusés par l’intermédiaire de plusieurs publications, notamment :

Jonas Byström, Radu Rautu, Magnus Emanuelsson – „Sustainable sewage sludge management”, Knowledge and learning center, Jaspers, EIB, 2010;

Radu Rautu, Eduard Dinet – „Benchmarkingul in industria apei in Romania” (Benchmarking dans le secteur de l’eau en Roumanie), Bulletin Scientifique de l’UTGCB, 2017;

Radu Rautu, Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet – „Use of Benchmarking for the Improvement of Operation of the Drinking Water Supply Systems”, International Conference SUB-URBAN 2017, Workshop ”State of the art in the construction, composition and functioning of the hydro-urban networks”, Bucharest 2017, en cours de publication chez Procedia Engineering, Elsevier;

Radu Rautu – „Utilizarea benchmarkingului in managementul namolurilor de la statiile de epurare” (Utilisation du benchmarking pour la gestion des boues d’épuration), Revue Romaqua, 2017.

Évolutions futures

Le processus doit continuer, et ses buts doivent être étendus à ce que les résultats antérieurs constituent la base de départ d’une croissance efficiente. Dans ce sens, au niveau du Ministère des Fonds Européens, l’étape suivante du programme de benchmarking qui continuera à se développer devraient avoir les objectifs énumérés ci-dessous :

analyse du programme réalisé, avec l’identification de son efficience comme instrument de gestion efficiente d’évaluation des performances des Opérateurs Régionaux, dans une manière transparente et apolitique;

extension du concept de benchmarking comme instrument de gestion chez tous les 43 Opérateurs Régionaux de Roumanie, par la mise à jour de la méthodologie de benchmarking développée dans le cadre de R2CF BERD et la réalisation de nouveaux exercices de benchmarking ;

initiation et consolidation des plans d’action censés améliorer les performances financières et opérationnelles de chaque opérateur, tout comme soutien aux Opérateurs Régionaux et ADI pour la mise en œuvre des plans d’action établis à la suite de l’exercice de benchmarking ;

consolidation de la capacité institutionnelle du Centre d’Excellence récemment créé, dans le but de soutenir les Opérateurs Régionaux pour l’utilisation du benchmarking comme instrument efficient de gestion ;

formation des acteurs impliqués dans la mise en œuvre du programme de benchmarking au niveau national, des représentants de tous les Opérateurs Régionaux, ADI, du Centre d’Excellence et AM POS Environnement / MFE, par des formations sur le lieu de travail, des ateliers de travail interactifs, des visites d’étude, tout comme par la création de groupes de travail ;

développement des capacités techniques, financières et juridiques de l’ADI pour remplir ses responsabilités, tout comme d’un mécanisme efficient de soutien à l’ADI pour suivre le progrès des Opérateurs Régionaux et des Autorités Locales, conformément aux Contrats de Délégation de la Gestion des Services, y compris de propositions de changements de législation et règlements ;

développement de la capacité institutionnelle et du transfert d’informations par l’intermédiaire de séminaires nationales pour les Opérateurs Régionaux et les ADI participantes, dans le but de partager leurs réussites et les leçons apprises.

BIBLIOGRAPHIE SÉLECTIVE

NP 133/1 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a I-a. Partea I: Sisteme de alimentare cu apă a localităților – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

SR 1343/1 – 2006 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localități urbane și rurale

SR 1846/1-2006 – Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

NP 133/2 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II-a. Sisteme de canalizare a localitatilor – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

Drobot, R. Serban P. – Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Editura H.G.A., 1999.

STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase deimportanta.

SR EN 752:2008 Rețele de canalizare în exteriorul clădirilor.

AWWA – Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.

Racovițeanu Gabriel – Teoria decantării și filtrării apei, Matrix Rom, 2003.

M. Sandu G. Racoviteanu, E. Vulpasu, E. Dinet – Ghid de conformare a uzinelor de apa din Romania la prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ARA, Bucuresti, octombrie 2003.

M. Sandu, G. Racoviteanu – Manual pentru inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei in sistemele de alimentare cu apa – Editura Conspress Bucuresti, 2006, ISBN 973-7797-78-7.

Lege nr. 458/2002 privind Calitatea apei potabile publicata in Monitorul Oficial nr. 552 din 29.07.2002 – Versiune actualizata la data de 24/01/2012, Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 58 din 24/01/2012.

HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind Modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Modernization of Water and Wastewater Infrastructure in Caras Severin County, ROMANIA CCI No 2011 RO 161 PR 005 – Application for Co-Financing on Cohesion Funds for modernization of the water and wastewater infrastructure in Caras Severin County.

MEF – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – Ghid pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor finanțate din instrumentele structurale – 2014.

Stapenhurst, Tim, The Benchmarking Book: A How-to-Guide to Best Practice for Managers and Practitioners, 2009, Elsevier Publishing.

Cabrera Jr. Enrique, Dane Peter, Haskins Scott and Theuretzbacher-Fritz Heimo, Benchmarking Water Services, Guiding water utilities to excellence, 2011, IWA Publishing.

Agus Arawati, Hassan Za’faran, Can benchmarking through TQM implementation improve performance?: Some empirical evidence, World Journal of Manangement, Vol. 1, 2009, pp. 62-81

Mihnea Zamfir, Anca Bors – Best practices for organizational performance improvement in the water and wastewater utilities: European and Nord-American benchmarking exercises.

WaterEUM, Effective Utility Management: A primer for Water and Wastewater Utilities, 2008

The European Benchmarking Co-operation – https://www.waterbenchmark.org/

The International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities (IBNET) – https://www.ib-net.org/

Helena Alegre, Jaime M. Baptista, Enrique Cabrera Jr, Francisco Cubillo, Patricia Duarte, Wolfram Hirner, Wolf Merkel, Renato Parena – Performance Indicators for Water Supply Services – Second Edition (Manual of Best Practice Series), 2nd ed., IWA Publishing, London, UK.

BDO, PWN, AQUANET, CH2MHILL – Programul de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” – Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România.

ORDIN Nr. 343 din 13 iulie 2010 – Autoritatea Nationala de Reglementare Pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – MO nr. 501 din 20 iulie 2010

Pelli, T; Hitz, H U. Energy indicators and savings in water supply – American Water Works Association. Journal 92.6 (Jun 2000): 55.

Committee report: Applying worldwide BMPs in water loss control AWWA Water Loss Control Committee, Journal (American Water Works Association), Vol. 95, No. 8 (August 2003), pp. 65-79, Published by: American Water Works Association.

Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet and Augustin Boer – Assessment of the Current Level of the Non-Revenue Water in Romania – International Conference “Water Loss Management 2015”, 15-17 Iunie 2015, Bucharest, ARA and IWA,