Evaluarea Performantelor Globale A S.c. Azomures S.a

MotivaȚia, importanȚa Și metodologia cercetării

În contextul economiei de piață care se află în permanentă mișcare și transformare ca rezultat al acțiunilor factorilor economici, sociali, politici, analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaștere a stării economico-financiare a unui agent economic. Necesitatea anlizei reiese din sporirea eficienței întregii activități a societății comerciale, care este obiectivul central al acestei analize.

Am ales această temă, din considerente de ordin teoretic, cât și practic, având în vedere importanța analizei economico-financiare asupra viitorului economic al societății comerciale, axându-mă pe obiectivele principale ale analizei, descrierea și formarea unei opinii în ceea ce privește entitatea S.C. Azomureș S.A.

Motivația alegerii temei constă în cunoașterea esenței fenomenelor și proceselor ce se derulează la nivel microeconomic, cu influență asupra entităților. Cercetând informațiile se poate ajunge la o imagine fidelă și reală asupra situației financiare, de asemenea se pot implementa programe de generare de beneficii viitoare. Toate acestea au o importanță subliniată de posibilitatea previzionării riscului la care se supune societatea pentru formarea de strategii de acaparare a lui, astfel încât societatea să-și poată îndeplini scopul.

Bazele teoretice ale investigației mele sunt lucrări ale unor economiști, profesori universitari, contabili, legistația și materiale de specialitate pe baza cărora am recurs la cuantificarea rezultatelor, pentru elaborarea de ipoteze și posibile direcții de acțiune în scopul fundamentării politicii și strategiei financiare. Am folosit indicatori și tehnici precum: comparația, interpretare, deducție, gruparea, metode ( ale riscului de faliment), indicatori de eficiență, indicatori ai rezultatelor, indicatori ai resurselor (materiale, umane, tehnice, financiare), indici cu bază în lanț, rate de structură, descompunerea rezultatelor, analiza SWOT pentru a puncta concluziile. Ca tehnici de cercetare am folosit analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor, analiza poziției financiare, analiza performanțelor financiare Azomureș S.A., alcătuite practic după urmărirea activității societății pe cinci ani de zile.

Cuprins:

MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI S.C. AZOMUREȘ S.A TÂRGU-MUREȘ

1.1.PREZENTAREA FIRMEI S.C. AZOMUREȘ S.A. TÂRGU-MUREȘ

DENUMIREA, SEDIUL FIRMEI, FORMA JURIDICĂ, CAPITALUL SOCIAL ȘI MODUL DE CONSTITUIRE A SOCIETĂȚII

SCURT ISTORIC

OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE

1.2. ANALIZA PERFORMANȚELOR GLOBALE

STRUCTURĂ FURNIZORI

STRUCTURĂ CLIENȚI ȘI CANALELE DE DISTRIBUȚIE UTILIZATE

PIAȚA ȘI CONCURENȚA

ORGANIZAREA SOCIETĂȚII PE COMPARTIMENTE ȘI ANGAJAȚI

1.3. PERFORMANȚELE GLOBALE SOCIALE ȘI DE MEDIU

DREPTUL MEDIULUI

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

1.4. ANALIZA PERFORMANȚELOR GLOBALE FINANCIARE

CAPITOLUL 2: PERFORMANȚA GLOBALĂ A ENTITĂȚII ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII GLOBALE

2.1. CONCEPTUL DE PERFORMANȚĂ GLOBALĂ

2.2. PERFORMANȚELE GLOBALE ALE SOCIETĂȚII AZOMUREȘ

2.3. MAXIMIZAREA INTERESELOR ECONOMICE ALE TUTUROR PARTICIPANȚILOR

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA PERFORMANȚELOR GLOBALE A S.C. AZOMUREȘ S.A.

3.1. ANALIZA EVOLUȚIEI POZIȚIEI FINANCIARE

3.1.1. Analiza evoluției activelor

3.1.2. Analiza dinamicii datoriilor

3.1.3. Analiza evoluției capitalurilor proprii

3.2 ANALIZA STRUCTURII POZIȚIEI FINANCIARE

3.2.1. Analiza structurii activelor

3.2.2. Analiza structurii pasivelor (datorii/capitaluri proprii)

3.3. ANALIZA EHILIBRULUI POZIȚIEI FINANCIARE

3.3.1. Lichiditatea

3.3.2. Solvabilitatea

3.3.3. Analiza capitalului de lucru

3.3.4. Analiza gestiunii resurselor controlate

3.4. ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE

3.4.1. Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

3.4.2. Analiza structurii performanțelor financiare

3.4.3. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

Analiza corelativă ROE , ROA

Din comparașia ROA și ROE putem constata o mai bună evoluție a ROE comparativ cu ROE.

3.4.4. Analiza ratelor bursiere

3.5. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE LA S.C AZOMUREȘ. S.A

3.6. ANALIZA RISCURILOR LA S.C AZOMUREȘ S.A

CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI PROPUNERI

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ANEXELE LUCRĂRII

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI S.C. Azomureș S.A TÂRGU-MUREȘ

PREZENTAREA FIRMEI S.C. AZOMUREȘ S.A. TÂRGU-MUREȘ

DENUMIREA, SEDIUL FIRMEI, FORMA JURIDICĂ, CAPITALUL SOCIAL ȘI MODUL DE CONSTITUIRE A SOCIETĂȚII

DENUMIREA: S.C. Azomureș S.A.

SEDIUL: TARGU MURES, str. Gh. Doja, nr. 300 ROMANIA

FORMA JURIDICĂ: – persoană juridică română

societate pe acțiuni

capital integral privat

NR. DE ÎNREGISTRARE LA REGISTRUL COMERȚULUI: J/26/1/1991

COD INREGISTRARE FISCALA : RO1200490

CAPITAL SOCIAL SUBSCRIS SI VARSAT 52.603.263,30 lei

PIAȚA ORGANIZATĂ PE CARE SE Categoria a I-a a

TRANZACȚIONEAZĂ Bursei de Valori Bucuresti

SC Azomureș SA este o societate deschisă, cotată la Bursa de Valori București. Acțiunile societății (simbol AZO) sunt listate la categoria I-a a Bursei de Valori București prin decizia Comitetului BVB nr. 10/07.11.1995 și se tranzacționează, începand cu data de 16.01.1996, pe piața de capital din România.

Structura acționariatului societății în 2010 se prezintă astfel:

Tabel: Structura acționariatului societății Azomureș 2010

Grafic: Structura acționariatului societății Azomureș 2010

Sursa: Prelucrări ale autorului din informațiile date de Bursa De Valori București

SCURT ISTORIC

Azomures SA a fost fondata in anul 1962 sub denumirea de Combinatul de Ingrasaminte Azotoase Targu Murreș și este o societate pe acțiuni înființată conform Legii nr. 15/1990 și prin Hotărârea Guvernului nr. 1200 din 2 noiembrie 1990.

Platformele societății sunt organizate independent ca centre de profit separate în cadrul unei scheme financiare comune.

OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE

Obiectul principal de activitate al societății Azomureș este producerea și comercializarea îngrașamintelor chimice cu azot , fosfor și potasiu și a melaminei.

1,8 milioane tone fizice de îngrașăminte chimice fac obiectul principal de activitate, clasând astfel societatea pe primul loc în această industrie în România. Avantajul competițional este oferit de faptul că societatea dispune de instalații de producție fabricate de produători mondiali de mare prestigiu, cum ar fi: Stamicarbon, Kellogg, Kaltenbach –Thuring, Grande –Paroisse, Montedison, Norsh Hydro, etc.

Unul din avantajele Azomureș este și faptul că firma este unică producatoare de melamină în România.

Conform Actului Constitutiv al societății, obiectul de activitate constă în desfășurarea următoarelor activități:

producerea și comercializarea de îngrășăminte chimice cu azot, fosfor și potasiu, melamină;

prestări servicii;

activitate de export-import și comerț intern;

prestări servicii în domeniul alimentației publice, producerea și comercializarea de mărfuri, produse agro-alimentare și industriale din țară și import;

activitatea de comisionar în vamă.

Concret, obiectul de activitate al societății constă în :

activitatea principala : producția îngrașămintelor chimice și melaminei

activități secundare:

industria construcțiilor metalice și a produselor din metal

recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile

energia electrica, termica, gaze și apa

construcții

servicii

comerț

1.2. ANALIZA PERFORMANȚELOR GLOBALE

S.C. Azomureș S.A. are peste 2600 de angajați, un volum al activelor de peste 507 891 654 mii lei și o cifră de afaceri de peste 1.202.016.666 mii lei.

S.C. AZOMUREȘ S.A. este un emitent “veteran“ al pietei de capital din România și se încadrează în categoria ”entități mari”, acțiunile societății fiind cotate la Bursa de Valori București înca din anul 1996, fiind din 1997 și primele acțiuni cotate la categoria I-a a Bursei de Valori București.

STRUCTURĂ FURNIZORI

La nivelul societății există alternative de aprovizionare atît de pe piața internă cât și din import pentru toate reperele. Aprovizionarea se face intr-un sistem concurential, respectiv prin analizarea din punct de vedere tehnic și financiar a cel putin 3 oferte. Bineînțeles că există și cazuri de excepție când pe piața internă există doar un furnizor , dar și în aceste cazuri ofertele sunt analizate prin comparare cu ofertele unor furnizori externi.

În ceea ce privește dimensiunea stocurilor de materii prime și materiale , acestea nu sunt niciodată supradimensionate, deoarece, așa cum am arătat există contracte ferme de aprovizionare , cu termene de livrare astfel calculate încât societatea să fie în masură de a asigura activitatea de producție. Bineînțeles că, pe lângă cantitatea minimă necesară între două termene de livrare se calculează o marjă de risc ( stoc de siguranță) care să acopere o eventuală situație de excepție – întârziere în livrare, cazuri de calamintate, etc.

STRUCTURĂ CLIENȚI ȘI CANALELE DE DISTRIBUȚIE UTILIZATE

Produsele realizate de societate sunt oferite pieții interne și externe. Societatea asigură realizarea unei părți importante din producția internă de îngrășăminte chimice și este unicul producător intern pentru melamină.

Ponderea exportului pe principalele piețe de desfacere în anul 2010 ca valoare este următoarea:

Tabel: Procentele de export din producția Azomureș anul 2010

Produsele Azomureș sunt distribuite pe piața externă în baza contractelor directe încheiate de societate cu firme străine, care vând produsele societății pe diferite piețe.

Distribuția producției pe piața internă se face în proporție de 94 % printr-o rețea bine organizată de distribuție. Această rețea de distribuție internă acoperă practic întreg teritoriul țării, asigurând în prezent o capacitate de depozitare de cca. 150.000 de tone îngrășăminte chimice, distribuite uniform în marile centre de consumatori din România.

Dacă se observă o scădere a vânzărilor la intern pe parcursul perioadei 2008-2010, aceasta se datorează în mare parte scăderii puterii de cumpărare a îngrășămintelor chimice de către fermierii români și datorată neintervenției Guvernului Român prin subventionarea achiziționării de îngașăminte chimice.

În volumul total al clientilor o pondere însemnată o detin clienții externi ai societății.

Funcție de valoarea livrărilor, top 5 clienți pe export respectiv intern, se prezintă astfel:

Tabel : Top 5 clienți interni și externi ai societății Azomureș

Sursa: Informații referitoare la furnizorii socității aprobate de Șeful departamentului de Logistică

PIAȚA ȘI CONCURENȚA

În ceea ce priveste piața internă, S.C. AZOMUREȘ S.A. Tărgu Mureș deține poziția de lider. În ceea ce privește totalitatea pieței externe, nu se poate vorbi despre deținerea unei cote importante de piață. Există însă țări în care produsele Azomureș sunt vândute în cantități semnificative.

În domeniul fabricării melaminei nu există concurență pe piața internă, S.C AZOMURES S.A fiind unica societate producătoare și furnizoare din țară.

Pentru îngrășămintele chimice produse și comercializate pe piața internă există societăți comerciale concurențiale care au același obiect de activitate.

Funcție de cotele de piață deținute, principalii concurenți ai societății comerciale AZOMUREȘ sunt:

PETROM – Sucursala DOLJCHIM Craiova

GRUP INTERAGRO cu sucursalele:

-TURNU Turnu Măgurele

-AZOCHIM Piatra-Neamț

-SOFERT Bacău

-AMONIL Slobozia

Produsele importate din fosta URSS (Rusia, Ucraina, Bielorusia, Kazakhastan etc.) și Ungaria.

ORGANIZAREA SOCIETĂȚII PE COMPARTIMENTE ȘI ANGAJAȚI

Numărul mediu de salariați în anul 2010 a fost de 2.629 persoane față de 2.489 persoane în anul 2009.

Structura personalului pe principalele activități, la data de 31.12.2010, conform structurii organizatorice este următoarea:

sumatori din România.

Dacă se observă o scădere a vânzărilor la intern pe parcursul perioadei 2008-2010, aceasta se datorează în mare parte scăderii puterii de cumpărare a îngrășămintelor chimice de către fermierii români și datorată neintervenției Guvernului Român prin subventionarea achiziționării de îngașăminte chimice.

În volumul total al clientilor o pondere însemnată o detin clienții externi ai societății.

Funcție de valoarea livrărilor, top 5 clienți pe export respectiv intern, se prezintă astfel:

Tabel : Top 5 clienți interni și externi ai societății Azomureș

Sursa: Informații referitoare la furnizorii socității aprobate de Șeful departamentului de Logistică

PIAȚA ȘI CONCURENȚA

În ceea ce priveste piața internă, S.C. AZOMUREȘ S.A. Tărgu Mureș deține poziția de lider. În ceea ce privește totalitatea pieței externe, nu se poate vorbi despre deținerea unei cote importante de piață. Există însă țări în care produsele Azomureș sunt vândute în cantități semnificative.

În domeniul fabricării melaminei nu există concurență pe piața internă, S.C AZOMURES S.A fiind unica societate producătoare și furnizoare din țară.

Pentru îngrășămintele chimice produse și comercializate pe piața internă există societăți comerciale concurențiale care au același obiect de activitate.

Funcție de cotele de piață deținute, principalii concurenți ai societății comerciale AZOMUREȘ sunt:

PETROM – Sucursala DOLJCHIM Craiova

GRUP INTERAGRO cu sucursalele:

-TURNU Turnu Măgurele

-AZOCHIM Piatra-Neamț

-SOFERT Bacău

-AMONIL Slobozia

Produsele importate din fosta URSS (Rusia, Ucraina, Bielorusia, Kazakhastan etc.) și Ungaria.

ORGANIZAREA SOCIETĂȚII PE COMPARTIMENTE ȘI ANGAJAȚI

Numărul mediu de salariați în anul 2010 a fost de 2.629 persoane față de 2.489 persoane în anul 2009.

Structura personalului pe principalele activități, la data de 31.12.2010, conform structurii organizatorice este următoarea:

Tabel : Situația angajaților Azomureș 2010

Sursa : Organigrama Azomureș 2010

1.3. PERFORMANȚELE GLOBALE SOCIALE ȘI DE MEDIU

DREPTUL MEDIULUI

Având în vedere profilul de activitate al SC AZOMUREȘ SA, printre planurile actuale și de viitor ale societății, un loc important îl au preocupările continue pentru reducerea poluării mediului, cu atât mai mult cu cât trebuie să se conformeze limitelor extrem de restrictive cuprinse în directivele Uniunii Europene în acest domeniu, transpuse în legislația românească de mediu

În iunie 2010, Azomureș împreună cu ANPM București au convenit realizarea unui Plan scurt de măsuri pentru reducerea emisiilor de amoniac până la sfârșitul anului 2011.

Fideli motto-ului “Succesul nostru depinde de calitate și performanță” în AZOMUREȘ a fost implementat Sistemul de Management Integrat Calitate-Mediu, sistem certificat de firma TUV NORD CERT.

În afara obiectivelor cuprinse în Planul de acțiuni, în Azomureș au fost realizate și alte investitii suplimentare, necuprinse în acest plan, toate având ca scop reducerea poluării, creșterea calității produselor și scăderea consumurilor specifice de materii prime și energie.

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

Față de angajați

Societatea prețuiește și apără sănătatea și securitatea în muncă, asigură protecția la locul de muncă și respectă drepturile angajaților ca fiind elemente fundamentale ale dezvoltării și desfășurării profitabile a afacerilor. Pentru protejarea vieții și sănătății salariaților societatea:

organizează examinarea medicală și psihologică a salariaților, în scopul de a constata dacă sunt apți pentru desfășurarea activității în postul pe care ar urma să-l ocupe sau pe care îl ocupă, precum și pentru prevenirea imbolnăvirilor profesionale, la angajare și ulterior, cel puțin o dată pe an.

asigură toți salariații pentru risc de accidente de muncă și boli profesionale, în condițiile legii.

ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, pentru informarea și pregătirea salariaților în acest domeniu, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor de organizare a protecției muncii și acordarea mijloacelor necesare pentru protecția muncii, securitatea și sănătatea în muncă, respectând dispozițiile legilor speciale.

achizitionează echipamentele individuale de protecție numai de la producători autorizați conform legii în proiectarea și fabricarea acestora.

asigură existenta unor condiții de muncă și de igienă care să protejeze sănătatea și integritatea fizică a personalului.

asigură dotări (materiale/ echipamente/ aparate etc.) care să permită personalului îndeplinirea sarcinilor de serviciu în condiții normale și cu operativitate;

asigură participarea personalului la programe și acțiuni de instruire, dezvoltare și pregătire organizate sau facilitate de Societate participarea la conferințe/simpozioane/ateliere de lucru în țară sau străinătate, cu respectarea drepturilor/reglementărilor recunoscute prin lege.

asigură constituirea și funcționarea în condițiile legii, Comitetul de securitate și sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaților la elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul sănătății și securității muncii. Comitetul de securitate și sănătate în muncă funcționeză în baza regulamentului de funcționare propriu.

Societatea are convingerea că aportul salariaților care lucrează într-un climat de corectitudine și încredere reciprocă reprezintă cheia succesului oricărei afaceri așadar , respectă și protejează demnitatea angajaților săi și dreptul la viața privată, inclusiv al protecției și asigurării confidențialității anumitor date de natură personală. Angajații care, prin natura postului, dețin și utilizează astfel de date și informații vor asigura protecția acestora în conformitate cu procedurile interne în vigoare. Relațiile de muncă sunt dezvoltate și gestionate astfel încât să asigure și să garanteze oportunități egale și să promoveze climatul necesar și propice pentru dezvoltarea personală a fiecărui angajat. În cadrul societății mediul de muncă nu face nici un fel de discriminare legată de sex, religie, vârstă, etnie sau alți factori. Societatea nu tolerează și va lua măsuri disciplinare împotriva oricărui fel de acțiuni de hărțuire sexuală, intimidare psihică, amenințări sau violență fizică.

Față de comunitate

Societatea se obligă să contribuie la bunăstarea și creșterea economică a comunității în care acționează, prin furnizarea de servicii eficiente și avansate din punct de vedere tehnologic. Azomureș menține relații de colaborare cu autoritățile locale, naționale și multinaționale pe bază de colaborare și transparență deplină și activă, care nu compromit independența și obiectivele economice ale societății și respectă principiile de comportament și valorile Codului de etică. Azomureș recunoaște rolul său și răspunderea morală care îi revine privind contribuția sa la ridicarea nivelului calitativ al societății în cadrul căreia își desfășoară activitatea și este implicată în susținerea de proiecte de responsabilitate socială corporativă, prin sprijinirea promovării organizării și desfășurării evenimentelor și manifestărilor cu caracter social și cultural și, mai ales, prin ajutorul acordat categoriilor sociale defavorizate și persoanelor cu vulnerabilități, bolnavi, bătrâni, copii. Implicarea societății se face în special prin sponsorizări direcționate spre sănătate, cultură, sport și comunitate.

1.4. ANALIZA PERFORMANȚELOR GLOBALE FINANCIARE

Exercitiul financiar al anului 2008 s-a incheiat cu un profit net de 50.540.752 lei, al anului 2009 s-a încheiat cu un profit net de 9.474.189 lei, iar exercitiul financiar al anului 2010 s-a încheiat cu un profit net de 153.958.847 lei.

Cifra de afaceri inregistrata de S.C. AZOMURES S.A. in exercitiul financiar 2008 este de 1.144.100.219 lei, 743.309.774 lei în anul 2009 iar cifra de afaceri înregistrata în 2010 este de 1.202.016.666 lei.

Cantitatea totală a exportului la îngrășăminte chimice în anul 2008 a fost de 856.245 tone, și s-a putut observa o creșterea a veniturilor realizate din exportul de ingrasaminte care s-a datorat cererii mai mari pentru produse precum și a prețurilor bune obtinute în 2008. În acest an, ponderea exportului în total vânzări de îngrășăminte reprezintă 83,65%. Cantitatea totală a exportului la îngrășăminte chimice în anul 2009 a fost de 501.788 reprezentând 59,21%. În anul 2010 cantitatea totală de export a fost de 781.662 tone, înregistrând o creștere a veniturilor realizate care se datorează schimbarii dramatice a conditiilor pietei externe, respectiv creșterea cantitatii de marfa solicitata la export – mai mul decit dubla față de anul precedent – precum și prețurilor mai ridicate, practicate la îngrășăminte, pe piața externă, pe parcursul intregului an. Ponderea exportului în total vânzări de îngrășăminte reprezintă 67,91% .

Rezultatul din exploatare în anul 2008 a fost de 95.292.700 lei. În anul 2009, acesta a fost în valoare de 16.078.697 lei. Scăderea rezultatului din exploatare în anul 2009 față de aceeași perioada a anului precedent se explica astfel : scaderea cu 35,03% a cifrei de afaceri realizata în anul 2009 față de anul 2008, scăderea cu 23,60% a costurilor aferente bunurilor vândute în anul 2009 față de anul 2008, scaderea cu 50,08% a cheltuielilor de desfacere și administrative în anul 2009 față de anul precedent.

Anul 2010 a înregistrat un rezultat al exploatării de 163.627.057 lei, creștere față de aceeași perioada a anului precedent datorită: creșterii cu 61,71% a cifrei de afaceri realizată în anul 2010 față de anul 2009, creșterii cu 42,61% a costurilor aferente bunurilor vândute în anul 2010 față de anul 2009, creșterii cu 40,94% a cheltuielilor de desfacere și administrative în anul 2010 față de anul precedent.

Disponibilitățile bănești ale societății în anul 2008 au fost de 30.432.125 lei și includ conturile curente în lei și în valută, disponibilul din casa precum si alte valori de încasat ( CEC-uri). În anul 2009 societatea a înregistrat o valoare de 94.345.414 lei a disponibilităților bănești iar în anul 2010 o valoare de 282.838.712 lei.

CAPITOLUL 2: PERFORMANȚa GLOBALĂ A ENTITĂȚII ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII GLOBALE

2.1. CONCEPTUL DE PERFORMANȚĂ GLOBALĂ

Performanța globală a firmei este o sumă a performanțelor economice, sociale si ecologice. Mentinerea sau obtinerea unui anumit nivel de performanta de catre firmele care vor supravietui contextului economico-financiar actual trebuie sa raspunda unui set de patru intrebari, care in general raman aceleasi, indiferent de contextul economic, dar la care raspunsurile variaza considerabil in functie de acelasi context economic in care firmele actioneaza. Cele patru intrebari sunt formulate dupa cum urmeaza (Thorne, R., Hollowaz, J., Performance management, Palgrave MacMillan, New Zork, 2008, pp. 26 si urmatoarele):

– ce factori considera o organizatie ca sunt cruciali pentru continuarea succesului si cum pot fi masurate si monitorizate performantele acestor factori?

– ce nivel de performanta doreste o organizatie sa atinga in fiecare domeniu si ce face pentru a atinge cele mai apropiate tinte de performanta?

– ce recompense (atat monetare, cat si nemonetare) vor castiga managerii pentru atingerea nivelurilor de performanta (sau invers, ce sanctiuni vor suferi pentru esec)?

– ce fluxuri de informatii sunt necesare intr-o organizatie pentru a fi capabila sa monitorizeze performantele proprii la aceste dimensiuni, sa invete din experientele trecute si sa-si adapteze comportamentul in lumina acestor experiente?

Raspunsurile la toate aceste întrebări acumulate într-o singură definiție a performanței intreprinderii, caracteristică literaturii economice din tara noastră ar putea fi: “ o

intreprindere este performanta daca ea este in acelasi timp productiva si eficace” ,

productivitatea reprezentand raportul dintre rezultatele obtinute si mijloacele angajate pentru obtinerea rezultatelor, iar eficacitatea reprezentand raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele asteptate.

Performanța= productivitate+eficacitate

Conceptului de performanta i se asociaza astfel trei notiuni: economicitatea (procurarea

resurselor necesare la cel mai mic cost), eficienta (a maximiza rezultatele obtinute, pornind de la o cantitate data de resurse, fie a minimiza cantitatea de resurse pentru un rezultat prestabilit) si eficacitate (rezultatele obtinute sa atinga rezultatele prevazute).

Cuantificarea acestor trei elemente la nivelul fiecărei funcțiuni a firmei poate așadar să redea conceptul de perfomanță globală, așa cum arată figura următoare:

Figura: Performanța globală în relație cu funcșiunile firmei

Sursa: conf. univ. dr. Mihaela Herciu în lucrarea ” De la performanța managerială la performanța globală a firmei”

Dimensiunea pe care termenul performanță globală a luat-o prin utilizarea acestuia în toate domeniile economicului a determinat conturarea unui nou concept, și anume, cel de management al performanței, care presupune abordarea performanței ca fiind preocuparea centrală a managementului entității economice.

Cu toate acestea se consideră că ignorarea aspectelor sociale și de mediu poate determina pierderi entităților economice, în special marilor corporații multinaționale sau cum e și cazul Azomureș, marilor combinate si uzine, pierderi care se pot concretiza: în diminuarea cotelor de piață, în diminuarea cifrei de afaceri, în reducerea numărului de clienți, în diverse costuri de ecologizare, în campanii pentru dobândirea încrederii consumatorilor în produsele și serviciile oferite de acestea. Ținând cont de aceste aspecte considerăm necesară integrarea în strategia de dezvoltare a entităților economice a standardelor referitoare la elementele sociale și de mediu cu scopul de a asigura sustenabilitatea activităților derulate prin armonizarea obiectivelor economice, sociale și ecologice.

Un studiu realizat la Harvard Business School a urmărit timp de 18 ani performanța a 180 de companii. Rezultatele celor 90 de firme care au implementat politici de mediu și de responsabilitate socială au fost semnificativ mai mari decât ale celorlalte companii.

Așadar, performanța globală a entității presupune luarea în considerare și a performanțelor sociale și de mediu pe langă cele economice, iar figurii anterioare i de adaugă următoarele caracteristici importante:

Figura: Performanța globală a firmei in contexul dezvoltării globale

Sursa: Reynauld, 2003

PERFORMANȚELE SOCIALE

În prezent asistăm la o inflație a cerințelor morale îndreptate către mediul de afaceri datorită creșterii influenței sociale a entităților economice pe fondul creșterii forței economice a acestora ceea ce determină existența unui set de obligații morale ce trebuie asumate de către acestea. E ceea ce numim responsabilitatea socială a entităților (RSE).

Responsabilitatea socială presupune gestionarea unei afaceri într-o manieră responsabilă social astfel încât acea afacere:

să promoveze practicile etice în politica de angajare și să se preocupe în sensul îmbunătățirii condițiilor de muncă;

să fie implicată în construirea unei comunități locale și să își facă cunoscute acțiunile în acest sens;

să investească în construirea unei infrastructuri sociale;

să contribuie la menținerea unui mediu înconjurător cât mai curat, la protecția și sustenabilitatea acestuia;

să contribuie la dezvoltarea economică în sens larg prin activitățile derulate.

Figura: Matricea responsabilităților sociale a enităților economice

Sursa: Prelucrări pe baza tezei de doctorat Pintea Mirela

Evaluarea performanței sociale și de mediu oferă entităților economice cel puțin următoarele beneficii:

încurajează entitățile să își îmbunătățească managementul performanței sociale;

promovează transparența performanței sociale și a riscurilor sociale aferente activităților derulate;

oferă o bază pentru realizarea de comparații cu alte entități economice din sector sau cu standarde internaționale sau reglementări legale (acolo unde este cazul);

oferă informații relevante prin raportarea socială diverselor categorii de părți interesate;

atrage și promovează investițiile în entități economice cu o performanță socială crescută. (Mirela Oana Pintea, 2011)

2.2. PERFORMANȚELE GLOBALE ALE SOCIETĂȚII AZOMUREȘ

Pentru a evalua performanța globală a societății Azomureș am ales să utilizez ca bază, teza de doctorat ” Abordări financiare și non-financiare privind creșterea performanțelor entităților economice” de Pintea Mirela.

Pentru obținerea rezultatului global, conform modelului prezentat în această teză am ales, pentru cuantificarea criteriilor financiare dar și a criteriilor non-financiare, să folosesc o matrice de evaluare( Achim Monica, Diagnostic conomico-financiar, 2011) :

Tabel: Matricea de evaluare simplă

dacă se apreciază simultan atât nivelul cât și tendința se va utiliza grila de notare complexă sub formă de matrice astfel:

Tabel: Matricea de evaluare complexă

Tabel : Diagnosticarea performanței financiare Azomureș conforma modelului stabilit de Pintea Mirela

Sursa: Prelucrări pe baza situațiilor financiareAzomureș și anexelor lucrării

Tabel: Diagnosticarea performanței non-financiare a societății Azomureș pe baza modelului propus de Mirela Pintea

PERFORMANȚA GLOBALĂ = 50% PERFORMANȚA FINANCIARĂ + 50% PERFORMANȚA NON-FINANCIARĂ

PERFORMANȚA GLOBALĂ AZOMUREȘ = 3.7549

Punclajul final ponderat al societății, conform modelului,

Sursa: Proiecția Mirelei Pintea

Societatea Azomureș se încadrează în categoria G3 – performanță globală medie, cu tendință de stagnare a ambelor categorii de criterii;

Menținerea performanței globale a societății Azomureș se datorează în cea mai mare măsură faptului că în anul 2009, societatea înregistrează o scădere la nivelul tuturor indicatorilor de performanță considerați, ca effect al crizei economico financiare și al planului de contracarare a crizei care provoacă o tensiune atât la nivel cantitativ cât și la nivel calitativ. În anul 2010, societatea intra pe un trend ascendent, care compensează scăderea anului precedent și face ca per total firma să se mențină pe toată perioada studiată.

Notele criteriilor non-financiare mi le-am bazat pe următoarele considerente:

1. în iunie 2010, Azomureș împreună cu ANPM București au convenit realizarea unui Plan scurt de măsuri pentru reducerea emisiilor de amoniac până la sfârșitul anului 2011. Acesta cuprinde 10 măsuri. În anul 2010 au fost finalizate 8, respectiv 80% din total, o mare parte în avans.

2. Concret, obiectul de activitate al societății constă, ca și activitate secundară în recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile

3. Societatea are convingerea că aportul salariaților care lucrează într-un climat de corectitudine și încredere reciprocă reprezintă cheia succesului oricărei afaceri și de aceea societatea respectă și protejează demnitatea angajaților săi și dreptul la viața privată, inclusiv al protecției și asigurării confidențialității anumitor date de natură personală.

4. Relațiile de muncă sunt dezvoltate și gestionate astfel încât să asigure și să garanteze oportunități egale și să promoveze climatul necesar și propice pentru dezvoltarea personală a fiecărui angajat. În cadrul S.C. AZOMUREȘ S.A. mediul de muncă nu face nici un fel de discriminare legată de sex, religie, vârstă, etnie sau alți factori. Societatea nu tolerează și va lua măsuri disciplinare împotriva oricărui fel de acțiuni de hărțuire sexuală, intimidare psihică, amenințări sau violență fizică.

5. Implementarea și funcționarea Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu asigură că toate activitățile desfășurate în cadrul societății au ca rezultat furnizarea produselor corespunzătoare calitatativ și cantitativ, cu generarea unui impact minim și controlat asupra mediului înconjurător, în deplină conformitate cu legislatia în vigoare și obligă la îmbunătățirea continuă a performantelor în domeniul calității și mediului, în special prin adoptarea măsurilor de prevenire a poluării.

6. Mai mult, societatea se folosește de un chestionar numit ” DECLARAȚIA APLICI SAU EXPLICI” prin care face publică toate informațiile referitoare la gestionarea problemelor atât financiare cât și non-financiare în cadrul activității zilnice.

***Raportul anual consolidat pentru exercițiile financiare 2008, 2009, 2012, Azomureș

2.3. MAXIMIZAREA INTERESELOR ECONOMICE ALE TUTUROR PARTICIPANȚILOR

Conceptul de performanțã globalã a companiei are la bază teoria deținătorilor de interese. Managerii nu pot maximiza valoarea firmei dacă ignoră interesele partenerilor săi sociali: acționari, salariați, creditori, furnizori, clienți etc. Performanța firmelor cotate este influențatã semnificativ de forma de guvernare corporativã, respectiv de capacitatea factorilor decizionali de a identifica și armoniza interesele celor mai semnificativi parteneri sociali ai acestora. Armonizarea acestor interese se asigurã prin intermediul sistemului de guvernanțã corporativă.

Datorită utilității pe care o aduce transparența societăților diferiților participanți pe piața economică, se încearcă implementarea anumitori coduri de conduită cu privire la informarea publicului după stabilirea performanței globale a societăților. Majoritatea, aproximativ o treime din totalul codurilor aplicabile în țările membre ale UE, însă au fost elaborate de grupurile sau asociațiile de investitori.

Așadar, societatea Azomureș recunoaște rolul informațional fundamental al mijloacelor media către public, în general, și către investitori, în particular. În acest scop, o societate trebuie să se angajeaze să colaboreze cu toate mijloacele de informare, fără discriminare, cu respectarea reciprocă a rolului și obligațiilor părților și a exigențelor de confidențialitate comercială, pentru a răspunde cu promptitudine, în manieră completă și transparentă atât nevoilor de informare corectă a publicului, cât și altor solicitări de informații cu caracter public. În scopul asigurării posibilității luării unor decizii ale acționarilor bine documentate, societatea va trebui să asigure dezvăluirea oportună a informatiilor credibile despre societate către actionari, bănci, clienți, furnizori și investitori și utilizatorilor publici, inclusiv situația financiară, indicatorii economici, rezultatele afacerilor derulate, structura managementului și capitalului, precum și structura acționariatului, mai mult, performanța globală a societății.

În relația cu acționarii : valorizarea investițiilor propriilor acționari trebuie să constituie unul dintre obiectivele prioritare ale societății în îndeplinirea obligațiilor și misiunii sale, aceasta trebuie să pună astfel în practică o politică care să le asigure încredere pe termen lung și, în timp, importante beneficii economice.

Societatea va asigura un tratament echitabil tuturor acționarilor, indiferent de numărul de acțiuni deținute, și, de asemenea, le va asigura un acces egal la informațiile Societății, respectând față de toți aceleași reguli de transparență, facilitând exercitarea drepturilor acestora.

În relația cu investitorii: informațiile care pot produce efecte asupra evoluției operațiunilor la Bursă, definite ca “informații privilegiate” de legislația incidentă în vigoare și de procedurile interne, ar trebui să fie comunicate în mod operativ către acționari și piața de capital, fiind apoi publicate pe site-ul societății și transmise către mass-media prin comunicate de presă. Pentru a contribui la funcționarea corectă a pieței de capital, este interzis ca informațiile cu caracter de „informații privilegiate” să fie făcute publice.

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA PERFORMANȚELOR GLOBALE A S.C. AZOMUREȘ S.A.

Analiza performanțelor globale se realizează prin o imagine de ansamblu asupra situației financiare a entității prin sintetizarea analizelor pe componente și evidențierea punctelor tari și/sau slabe ale activității, precum și a disfuncționalităților care apar în activitate și cauzele lor. (Ișfănescu, 1993). Această analiză se reprezintă prin descrierea relației dintre activele, datoriile și capitalurile proprii ale acesteia. Aceast tip de analiză necesită urmărirea modificărilor structurale ale acestor elemente pe orizontală, în decursul a cinci ani consecutivi 2005-2009, modificări survenite de la un an la altul (indici cu bază în lanț). (Achim, 2012).

Trendul poziției financiare rezultă din studierea Anexei 1: 'Analiza evoluției poziției financiare', după cum urmează:

3.1. ANALIZA EVOLUȚIEI POZIȚIEI FINANCIARE

3.1.1. Analiza evoluției activelor

Grafic : Evoluția activelor

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanțului Azomureș S.A.

Se observă un trend ascendent la toate categoriile de active, creșterea cea mai mare se înregistrează în anul 2010, fată de anul 2009 creșterea e de 56%. Creșterea în total active în anul 2009 față de anul 2008 e de doar 2%. Creșterile sunt influențate de activele imobilizate care înregistrează cea mai mare creștere în anul 2010 față de anul anterior.

Analiza evoluției activelor imobilizate

Grafic : Analiza activelor imobilizate

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1 : Analiza evolouției pozițiwei financiare

Se poate observa o creștere a activelor corporale și a activelor imobilizare în anul 2010, și o scădere a activelor corporale și a activelor imobilizate în anul 2009 față de anul 2008. Activele financiate se mențin relativ constante pe toată perioada studiată. Imobilizările corporale înregistrează o scădere cu 6% în 2009, și se dublează în anul 2010 față de anul 2009, ceea ce sugerează un interes al societății pentru investiție în aparatul tehnologic necesar producției.

A.1. Analiza evoluției imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporate sunt reprezentate de concesiuni, brevete, licențe, mărci și drepturi, societatea nu mai deține altă categorie de imobilizări necorporale, iar valoarea acestora scade în fiecare an față de anul anterior, demonstrând faptul că societatea se axează pe producție.

A.2. Analiza evoluției imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale sunt reprezentate de terenuri și construcții, instalații tehnice, utilaje cât și avansuri pentru imobilizări corporale. Acestea scad în anul 2009 față de anul 2008, și cresc în anul 2010 față de anul 2009. Se observă o creștere a terenurilor și construcțiilor de 10 ori față de valoarea din anul 2009, ceea ce poate sugera o investiție făcută de societate cu scopul de a-și lărgi suprafața de producție. Dacă această creștere a avut effect se recomandă efectuarea unei analize intensive. Aceasta demonstrează că eforturile pentru investiția în capacitatea de producție sunt mai mari față de efectele produse. Acesta este un aspect negativ, utilizarea imobvilizărilor corporale nu este eficientă.

A.3. Analiza evoluției imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare ale societății sunt reprezentate de 'Investiții deținute la societățile din cadrul grupului' și 'Alte creanțe'.

.

Conform Notei 6, societatea deține participații la capitalul social al următoarelor societați, în perioada 2008-2010

Tabel : Participații ale societății Azomureș S.A.

Situația titlurilor de participare în sold la data de 31.12.2010 se prezintă după cum urmează:

Interesele de participare care se află în sold la 31.12.2010 ale societății reprezintă investiția în S.C. CHIMPEX S.A ( în sumă de 47.205.460 lei), care este o societate cu sediul în Constanța. Principalul obiect de activitate al S.C. CHIMPEX S.A. îl reprezintă activitățile de manipulare și depozitare produse. Interese de participare mai sunt și la S.C Broker S.A Cluj Napoca ( în sumă de 29.691 lei).

Societatea nu detine filiale. Interesele de participare pe care le deține societatea au fost înregistrate la cost.

B.1. Analiza evoluției activelor circulante

Grafic: Analiza evoluției activelor circulante pe perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanțului Azomureș S.A. 2008-2010

Se observă o creștere la categoria creanțe, trezorerie și total active circulante, însă stocurile cresc în fiecare an față de anul precedent.

În anul 2009 față de anul 2008 se remarcă o scădere de 25% la stocuri, o creștere de 40% la creanțe și o creștere semnificatovă a trezoreriei , aceasa se dublează, provocânt per total o creștere a activelor circulante cu 8%.

În anul 2010 față de anul 2009, creșterea activelor circulante cu 45% se explică prion creșterile înregistrate în componența acestora, adică o creștere de 25% a creanțelor, dar o scădere de 22% în stocuri. Trezoreria crește cu 45%.

B.1.1. Analiza evoluției stocurilor

Grafic: Analiza evoluției stocurilor

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1

În structura stocurilor se observă următoarele :

Stocurile de materii prime și materiale la sfârșitul anului 2010 au crescut cu 61,08% față de anul precedent. Creșterea se datorează aprovizionării cu materii prime în vederea onorării contractelor aflate în derulare. Menționez faptul că societatea mai are stocuri de materi prime în curs de aprovizionare sau la terți. Aceste materii prime pentru care conform condițiilor de livrare toate riscurile și beneficiile sunt în sarcina societății, vor fi recepționate și inregistrate ulterior.

Stocurile aflate la terți cuprind produsele finite aflate la consignatari (produse destinate pieței interne), produse aflate în port (produse destinate pieței externe) și materiile prime și materialele în curs de aprovizionare. Aceste stocuri au scăzut la finele anului 2010 față de anul 2009 cu 22,45%, scădere influențată de acele stocuri de produse finite aflate la consignatari respectiv a produselor aflate în portÎn situațiile financiare, ale societății stocurile sunt prezentate la valoarea realizabilă netă ( informație din nota 6), diferența între valoarea realizabilă netă și valorile din contabilitate fiind reprezentată de provizioane pentru deprecierea stocurilor.

În contabilitate, stocurile sunt evaluate după cum urmează pe toată perioada studiată 2008+2010:

materiile prime, materialele, obiectele de inventar si ambalajele pe baza metodei costului mediu ponderat;

semifabricate la pretul de achizitie sau de fabricatie,

productia în curs de executie la costuri istorice efective generate de prelucrarea acesteia;

produsele finite la cost prestabilit.

Analiza evoluției stocului de materii prime și materiale

Analiza evoluției stocurilor se face sub două aspecte: analiza extensivă în care se evidențiează modificările stocurilor de la un an la altul și analiza intensivă care studiază eficiența utilizării stocurilor pentru procesul de producție.

Extensiv: Stocurile de materii prime și materiale scad foarte mult în anul 2009 cu 60%, dar acestea se redresează pe parcursul anului 2010 când cresc cu 44%.

Corelativ: În anul 2009: I Stocului de materii prime =40,73%; I Cheltuielilor cu materii prime =65,36%; I Cifra de afaceri netă = 64,97%.

Situația reflectă o scădere a volumului stocurilor de materii prime și materiale pe fondul reducerii producției și a reducerii de personal și a scăderii normelor de consum.

În anul 2010 : I Stocului de materii prime =106,3%; I Cheltuielilor cu materii prime =134,30%; I Cifrei de afaceri netă =161,71%

Față de anul precedent, situația se îmbunătățește din punct de vedere al producției prin creșterea stocurilor de materii prime și materiale datorită creșterii valorificării lor, prin aceasta măsura se sporesc livrările interne, deci se necesită un volum mai mare de stocuri.

Concluzie: Anul 2010 este anul cu cea mai bună gestionare a stocului de materii prime, prin mărirea lui, a utilizării lui și a transformării lui într-un beneficiu pentru societate, corelat cu creșterea cifrei de afaceri.

Analiza în dinamică a stocurilor de producție în curs de execuție(SPCE)

Costul produselor finite al semifabricatelor și al producției în curs include costul materiilor prime și al materialelor, costurile cu salariile directe și cota cheltuielilor de producție indirecte alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricația acestuia.

În anul 2009 față de anul 2008 are loc o scădere a stocului de produse în curs de execuție cu 15% datorată restrângerii volumului de producție. În perioada următoare, 2010 stocul scade cu 10% datorită lipsei de comenzi, deci a restrângerii volumului de activitate, ca efect al crizei economice.

Analiza corelativă intre ISPCE si ISPF:

Analiza comparativă acestot indici evidențiează faptul că pe parcursul anilor dacă stocul de produse în curs de execuție scade, atunci stocul se produse finite crește, ca efect al scăderii ciclului de fabricație. Dacă la aceste informații se atașează si faptul că viteza de rotație a stocurilor scade, se obține un efect pozitiv, în sensul ca societatea își mobilizează tot mai eficient resursele, reușind să-și onoreze comenzile clienților la timp. Indicele stocurilor de produse finite și mărfuri ISPF=101% și scăderea indicelui de produse în curs de execuție ISPCE=85%, indică un blocaj de stocuri de produse finite, datorită creșterii clienților incerți și care nu-și mai onorează plățile, cauză care face societatea să renunțe la livrări. Anul 2010, Indicele SPCE e mai mare decât indicele SPF, situație care reflectă o creștere a duratei ciclului de fabricație, aspect nefavorabil.

Analiza în dinamică a stocurilor de produse finite și mărfuri

Pe perioada studiată, aceste stocuri înregistrează atât scăderi cât și creșteri, În anul 2009, se înregistrează o creștere a stocului de PF cu 1%, iar în anul următor 2010, acesta scade la jumătate, situație datorată reducerii volumului activității pe fondul conjuncturii actuale a pieței, adică diminuarea cererii.

Analiza în dinamică a avansurilor pentru cumpărări de stocuri

În anul 2009, avansurile pentru stocuri cresc cu 47%, fenomen datorat unui ritm al acordării de avansuri furnizorilor mai mare față de ritmul decontării avansurilor anterioare.

Anul 2010 reflectă o creștere foarte mare a avansurilor acordate furnizorilor, datorate adoptării politicilor care nu mai sunt permisive la plata stocurilor, pentru protejarea impotriva neîncasărilor.

B.1.2. Analiza evoluției creanțelor

Analiza creanțelor se face prin studierea creanțelor: comerciale și alte creanțe.

Creanțele societății au crescut cu 25,36% creștere influențată de volumul de vânzări mai ridicat din cursul anului 2010. Creanțele în sold sunt curente neavând termenele de încasare depășite.

Grafic: Analiza evoluției creanțelor

Sursa: prelucrări pe baza Anezei 1

Creanțele comerciale

Creanțele comerciale sunt înregistrate în bilanț la valoarea inițială a facturii. Se mențin în evidența contabilă: clienți incerți neîncasabili care au fost analizați în Consiliul de Administrație și pentru care au fost stabilite soluții concrete de rezolvare în următoarea perioadă.

Trendul general de modificare al creanțelor comerciale este de creștere a acestora de la un an la altul. Acesta este un aspect general favorabil mai ales când atașăm la aceste modificări și o viteză de rotație a creanțelor în continuă scădere.

Din analiza corelativă a indicelor creanțelor comerciale și indicilor cifrei de afaceri nete, reiese că în anul 2009 se acumulează creanțele comerciale fără realizarea unei activități comerciale corespunzatoare. (ICAN=64%, ICC=293%). În următorul an 2010, activitatea comercială crește și creanțele se acumulează în continuare.

B.1.3. Casa și conturile la bănci

În anul 2009, în comparație cu anul 2008, numerarul societății se triplează, reflectând astfel o creștere a lichidității financiare a firmei cât și buna capacitate de autofinanțare.

Anul 2010 se caracterizează prin creștere asemănătoare anului anterior , astfel se menține capacitatea firmei de a-și onora plațile imediate, fapt datorat creșterii vitezei de rotație a activelor.

3.1.2. Analiza dinamicii datoriilor

Datoriile sunt clasificate după termenul de lichiditate, în datorii curente (sub 1 an) și datorii pe termen mediu (peste 1 an) fiind prezentate corespunzător în Nota 5.

Veniturile în avans sunt recunoscute în momentul încasării (realizării) și se trec la venituri curente în momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor livrate (veniturile comerciale).

Grafic nr. 20 : Analiza evoluției datoriilor pe perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanțului Azomureș S.A.

C.1. Analiza ritmului de modificare al datoriilor propriu-zise

Societatea are credite pe termen scurt, utilizate în proporție redusă, pentru finanțarea activității curente. Facilitatea de credit s+a incheiat în iulie 2010. Împrumutul pe ternem scurt are două componente – finanțare a activității curente și emiterea de scrisori de garanție- .

Interesant este faptul că societatea nu are datorii pe termen lung, ceea ce e un avantaj pentru aceasta.

Grafic: Analiza datoriilor

Sursa: prelucrări pe baza Anexei 1

Toare categoriile de datorii cresc de la un an la celălalt, în anul 2009 față de anul 2008, datoriile toate cresc cu 2% și cu 6% în 2010 față de 2009, majorare datorată în principal creșterii datoriilor pe termen scurt.

După cum se observă în graficul alăturat, trendul datoriilor totale este dat de datoriile pe termen scurt care înregistrează creșteri cu 27% în 2009, și 17% în 2010.

În ceea ce privesc datoriile pe termen scurt, cea mai mare creștere se înregistrează la avansurile în contul comenzilor, ceea ce sugerează o întărire a politicii de efectuare a livrărilor, în sensul restricționării creditării clienților, mai mult, pretinderea unui avans pentru scăderea riscului de neplată ale clienților în condițiile actuale ale pieței cauzate de criza economică.

Datoriile comerciale față de furnizori cresc și ele mai ales în anul 2009.

C.2. Analiza ritmului de modificare al veniturilor în avans

Veniturile în avans sunt reprezentate de subvenții pentru investiții, acestea scad de la un an la celălalt, fapt ce indică o accesare a subvențiilor din ce în ce mai grea, datorită normelor europene impuse cu privire la mediul înconjurător.

3.1.3. Analiza evoluției capitalurilor proprii

Grafic: Analiza evoluției capitalurilor proprii pe perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanțului Azomureș. S.A.

Analiza capitalului propriu se face pe componente astfel:

Capitalul social nu se modifică pe perioada studiată 2008-2010.

Rezervele sunt formate din rezerva legală, care crește până atinge nivelul maxim admis de 20% din capitalul social în anul 2008, după care se mentine constantă, și din alte rezerve cu tendința de creștere pe toata perioada.

Rezultatul reportat este constant, iar rezultatul exercițiului scade foarte mult în anul 2009 față de anul 2008, după care are o creștere bruscă, ca o majorare a profitului ce determină o creștere a capitalurilor proprii.

În anul 2009 capitalurile proprii cresc cu doar 2,42%, datorită scăderii foarte semnificative a rezultatului exercițiului.

Conform Standardelor Internationale de Contabilitate, repartizarile din profit reprezentând datorii bilanțiere se înregistrează ca atare după aprobarea lor de A.G.A, în fiecare an.

Comparativ cu evoluția datoriilor, se observă că ritmul de creștere al capitalurilor nu este superior ritmului de creștere al datoriilor în anul 2009, situație ce se schimbă în anul 2010.

3.2 ANALIZA STRUCTURII POZIȚIEI FINANCIARE

Sistemul intreprindere se obligă în mod necesar la atingerea unor performanțe de ordin calitativ si cantitativ, pentru a putea demonstra că poziția financiară pe piață este una care se încadrează în cerințele de optim, prin activitatea financiară desfășurată la nivelul societății. Pentru a observa procesele ce au loc la nivelul intreprinderii se face studierea poziției financiare prin analiza mutațiilor structurale care au loc în componența activelor, datoriilor, capitalului propriu. (Achim, 2010).

În continuare se descriu ratele de structura ale elementelor așa cum sunt prezentate ele în Anexa 2 „Analiza structurii pozitiei financiare”.

3.2.1. Analiza structurii activelor

În decursul perioadei studiate se observă că ponderea cea mai mare în total active bilanțiere o au activele circulante deoarece societatea este orientată spre producție. Se încearcă dezvoltarea politicii de exploatare, însa ponderea activelor circulante în total active gestionate de societate (aprox. 55%-60%) fluctuează de la an la an ca urmare a creșterii ponderii activelor imobilizate și a preferinței pentru lichiditate mai mare.

În anul 2010, societatea recurge la investiții (crește treptat ponderea activelor imobilizate).

Ratele imobilizarilor față de anul 2009 semnifica o modernizare a infrastructurii si adoptarea unei politici de extindere și modernizare a dotărilor cu echipamente tehnico-materiale care este în detrimentul adoptarii politicilor de exploatare.

Rata cheltuielilor în avans este nesimnificativa (sub 5%), specific societatilor din România.

Grafic: Analiza structurii activelor pe perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanțului Azomureș S.A.

Ratele interne ale activelor imobilizate

Prin analizarea componentelor interne ale activelor imobilizate prin prisma ratelor lor se contureazâ politica de marketing adoptată cu privire la investițiile făcute pentru beneficiile firmei.

Grafic: Analiza ratelor activelor imobilizate

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 2

Ponderea cea mai mare în total active imobilizate o reprezintă activele corporale peste 80%, aceasta ca urmare a faptului că firma alege să investească în capacitățile sale de producție. Se poate observa că plasamentele efectuate de firmă se orientează spre investiții, acestea fiind imobilizările financiare care au și ele o pondere semnificativă de peste 20%. Imobilizările necorporale au o pondere nesimnificativă, sub 1% în activele imobilizate.

Toate aceste modificări în structura au loc cu rezultatul unei activități eficiente, activele generează beneficii viitoare, acest lucru se poate observa din urmărirea indicelui cifrei de afaceri nete care crește atunci când ponderea activelor corporale crește.

Ratele interne ale activelor circulante

Societatea are un caracter productiv, cu cicluri de fabricație mai mici ca urmare rata stocurilor este 50% în medie, trendul general este de scădere a ponderii lor în total active circulante.

Grafic: Analiza structurii activelor circulante

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 2

Creanțele își măresc ponderea în anul 2009, apoi și+o dimnuează, această modificare datorându+se în principal creșterii foarte mari s trezoreriei. Se poate observa că în anul 2010, ponderea principală de peste 50% este atribuită trezoreriei. Dacă în anul 2008, această pondere era de sub 10%, în anul 2010 aceasta crește de 5 ori mai mult, ca urmare a protejării societății de un eventual risc de lichiditate datorat crizei economice.

Ratele interne ale stocurilor

Grafic: Analiza structurală a stocurilor

Cea mai mare pondere în total stocuri o au produsele finite și mărfurile 50%, urmate de materiile prime și materiale de 40%,

Produsele în curs de execuție au o pondere de sub 10%.

O pondere mai mare în produse finite și mărfuri poate însemna o scădere a comenzilor clienților, societatea nu reuseste să le plaseze produsele pe piață, afectând grav lichiditatea firmei. Observând și rata mare a creanțelor comerciale în total active circulante, se poate concluziona faptul că firma nu beneficiaza de o politica a efectuării comenzilor foarte bună, în sensul că se lansează comenzile de către clienți, firma produce produsele necesare, iar mai apoi, unii clienți se află în incapacitate de plată, astfel produsele finite se blochează pe stoc, creanțele comerciale cresc, iar lichiditatea are de suferit.

Ratele interne de structură a crențelor

Grafic: Ratele interne ale creanțelor

Creanțele cresc de la o rata de 30% la o rată de 70% în anul 2010.

Rata creanțelor comerciale reprezintă ponderea cea mai înseamnată în totalul creanțelor. În categoria „Alte creanțe”, se poate observa o modificare în sens contrar, în anul 2008 pondere de 70%, scăzând în 2010 pînă la 30%.

Rata trezoreriei pe parcursul anilor studiați este peste nivelul acceptabil dat de specialiști, la societatea Azomureș creascând și până la 50%, aspect nefavorabil, deoarece consider că acesti bani sunt imobilizați în casierie și conturi în locul plasării lor cu scopul aducerii unei randament pentru societate. Societatea evită investițiile pe termen scurt, ceea ce conduce la ideea că nu se preferă obținerea de câstiguri pe perioade scurte din plasamente pe piața de capital.

În concluzie, prin analiza ratelor interne ale activelor circulante se deduce faptul că societatea nu își mobilizează cu eficiență resursele pentru a-și respecta politica de exploatare și a o dezvolta. Pe termen lung, se impune a se revizui rata lichidităților, deoarece întreaga existență a enității e legată de risc, iar firma trebuie să suporte în permanență un grad de incertitudine generat de mediul economic, pentru aceasta este bine să-și plaseze banii pe piața de capital. (Achim, 2010).

3.2.2. Analiza structurii pasivelor (datorii/capitaluri proprii)

Analiza structurii generale a pasivelor

Intreprinderea își determină capitalul propriu, iar apoi îl plasează pe diferite căi, după nevoi, gradul lor de dependență financiară este pus în evidență prin ratele de structură generale ale pasivelor:

Grafic: Analiza structurii pasivelor perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanțului Azomurel S.A.

Rata generală a capitalurilor proprii sau rata autonomiei financiare

Aceasta rată crește de la an la an ceea ce indică o situație favorabilă pentru firmă, în condițiile în care observăm că ratele generale ale datoriilor rămân între aceleași intervale. Ponderea lor ajunge la 60% din total pasiv, și chiar depășește în anul 2010, ajungând la 70%, aspect favorabil, rată care se încadrează în intervalul de siguranță acceptat de specialiști.

Rata generală a datoriilor totale

Se observă o scădere a ratei datoriilor totale de la an la an pe parcurul celor 3 ani de studiu de la 35% la 25%, dar în sumă absolută acestea se mentin la aceleași valori, situație explicată de creșterea ponderii capitalurilor proprii în total pasiv.

Analiza structurii datoriilor

Acum se evidențiează cum sunt finanțate nevoile intreprinderii și dacă după alegerea surselor de finanțare acestea vizează activitatea de exploatare sau investiții.

Rata internă a datoriilor (datorii pe termen scurt, pe termen mediu și lung, provizioane și rata veniturilor în avans)

Ponderea cea mai însemnată în structura datoriilor o reprezintă datoriile pe termen scurt 40%-60% pe tot parcursul perioadei studiate, pondere care se menține constantă, atât în rate de structură cât și în valori absolute, cu o creștere în anul 2010 până la 63%.

Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate cu cea mai mare pondere de către sumele datorate instituțiilor de credit, pondere care își diminuează valoarea de la un an la altul, în sumă absolută de asemenea. Acesta nu reprezintă un fenomen favorabil deoarece îndatorarea se face la costuri mai mari și în condiții mai riscante, cele ale băncilor, în detrimentul condițiilor de acordare a creditului-furnizor mai permisiv.

Provizioanele constituite sau cheltuielile cu provizioane au o pondere semnificativă aceasta fiind de 50% în anul 2008, și scade pana la 34% in anul 2010. Aceste provizioane se constituie ca urmare a protejării societății contra a diferite riscuri.

Veniturile în avans se efectuează doar pentru subvențiile pentru investiții, iar ponderea lor totală în datorii totale este sub 2%.

Analiza structurii capitalurilor proprii

Formarea unei structuri optime ale capitalurilor proprii reprezintă un factor hotărâtor pentru definirea unei structuri financiare optime a intreprinderii.

Ponderea capitalului propriu crește în fiecare an de la 64% la mai mult de 75% 2010, ajungând astfel la o creșterii valorii intreprinderii prin creșterea semnificativă a rezervelor și menținerea capitalului social la aceeași valoare.

Grafic: Analiza structurii capitalului propriu

Sursa: Prelucrări pe baza Anexe 2

Rezervele totale au cea mai mare pondere din total capitaluri, ponderea acestora scade în anul 2010 la aproape jumătate din ponderea anului 2009.

Rezultatul exercițiului crește în cei 3 ani de analiză, dar creșterea rezervelor este mai pronunțată și afectează ritmul de creștere a rezultatului exercițiului. Rezultatul nu se repartizează .

3.3. ANALIZA EHILIBRULUI POZIȚIEI FINANCIARE

Se structurează pe analiza lichidității și solvabilității, a capitalului de lucru și gestiunea resurselor controlate. Informațiile sunt preluate din Anexa 3-„ Analiza lichidității și solvabilității entități”.

3.3.1. Lichiditatea

Lichiditatea financiară este o stare a echilibrului financiar ce exprimă capacitatea de plată pe termen scurt, prin sincronizarea în timpul exercițiului financiar a intrărilor și ieșirilor de numerar. (Batrâncea- coord, 2007)

Grafic:: Lichiditatea entității în perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Notei 9 din Situațiile financiare Azomureș S.A.

Lichiditate curentă

Lichiditatea în formă relativă nu se încadrează în intervalul optim stabilit de specialiști, ci depășește nivelul, și crește de la an la an, fiind un aspect nefavorabil mai ales că modificările tind să crească fparte mult, ceea ce sugerează un excedent de lichiditate, care poate fi nefavorabul pentru societate întru-cât acești bani sunt imobilizați în casă și conturi și nu aduc niciun beneficiu societății. Alternativa ar fi plasarea acestor excedente în plasamente de capital care pot aduce dobânzi ca un beneficiu pentru societate.

În anul 2010 lichiditatea ajunge la 360%, în comparație cu limita superioară dată de specialiști de 250%, aspect nefavorabil.

Lichiditate imediată

Lichiditatea în formă relativă nu se încadrează nici ea în intervalul optim, valoarea recomandată maximă este 100%, iar firma nu respectă această proporție pe parcursul anilor 2008-2010. Gradul de acoperire al datoriilor curente prin elemente de creanțe sau trezorerie este nu în concordanță cu limita impusă de specialiști. Lichiditatea imediată are tendință de creștere de la an la an și depășește tot mai mult intervalul optim, influențând negativ societatea. În anul 2010 acest indicator este dublu față de intervalul optim.

Lichiditate efectivă

Lichiditatea în forma relativă crește în fiecare an, în 2008 sub nivelul optim dat se specialiști, ceea ce sugerează un deficit de acoperire de trezorerie, în 2009 în intervalul optim, iar apoi depășind limita superioară a inervalului optim în 2010

Pe ansamblu se ajunge la concluzia că entitatea deține un nivel al lichidității care este peste limitele prevăzute de specialiști, nivelul ei fiind menținut într-atat cât să se înregistreze un excedent de trezorerie, fără garanție că aceasta strategie să funcționeze pe termen lung.

3.3.2. Solvabilitatea

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a rambursa la scadență datoriile curente, față de bănci și față de alte instituții financiare. (Bătrâncea- coord, 2007).

Grafic: Solvabilitatea generală relativă pe perioada 2008-2010

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza informațiilor din Situațiile Financiare Azomureș S.A.

Solvabilitatea finananciară generală

Solvabilitatea generală se prezintă ca un excedent de solvabilitate, în forma relativă se observă că ea depăsește foarte mult intervalele propuse de specialiști, și tendința generală este de creștere, fenomen favorabil datorită capacității ridicate a societății de a rambursa datoriile pe termen lung. În anul 2010, această rată crește la nivelul de 400%., de 4 ori mai mult decat limita superioară a intervalului propus de specialiști.

3.3.3. Analiza capitalului de lucru

Grafic: Analiza capitalului de lucru

Sursa: Bilanțul societății – postul F

Echilibrul financiar al entității pe termen lung reiese din analiza acestui capital de lucru, aceasta însemnând de fapt capitalul permanent atras în circuit, peste nivelul activelor imobilizate, de unde și dorința manifestată de a reduce la minimum necesar acest plasament, deoarece orice capital „costă”. Capitalul de lucru al entității este >0, ceea ce înseamnă ca firma și-a stabilit echilibrul financiar pe termen scurt, prin formarea acestei marje de siguranță. Tendința generală este de scădere, dar nu scade sub nivelul de 5%, cu este de 8 ori mai mare decât valoarea dată de specialiști.

3.3.4. Analiza gestiunii resurselor controlate

Analiza gestiunii resurselor controlate se face prin intermediul indicatorilor ai gestiunii, care prin esența lor sunt meniți să măsoare viteza cu care activele intreprinderii se transformă în lichidități, respectiv, în cazul pasivelor, viteza de reînnoire a resurselor. Sub forma de coeficienți, ei arată numărul de circuite care le săvârșește activul (pasivul) într-un an, ca durata în zile a unui singur circuit. (Achim, 2010). Analiza acestor indicatori se face folosind datele din Anexa 4- „Analiza indicatorilor de activitate”.

Grafic: Evolutia vitezelor de rotație

Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Notelor contabile și Bilanțului Azomureș S.A.

Viteza de rotație a activelor

Viteza de rotație evidențiează utilizarea eficientă a activelor și capitalului propriu, instrument prin care se pot depista punctele slabe ale gestionării resurselor.

Viteza de rotație a activelor imobilizate

Tendința generală de modificare a ritmului de înlocuire a imobilizărilor este descendent, aspect nefavorabil deoarece societatea nu se adaptează la noile cerințe ale pieței în materie de progres tehnic, în condițiile în care se observă că valoarea indicatorului este sub media ritmului actual de dezvoltare a societăților din Romania care este de cel putin 3 ani.

În dimnamică, viteza de rotație a AI scade pe toata perioada analizată, ajungând din 2008 să scadă cu 30% iar apoi să scadă încă cu 13%, ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil.

Gestionarea activelor corporale se face unmând același trend ca AI. Îndicele arată o scădere de la an la an a vitezei de rotație a activelor corporale, ajungând la o viteză de 6 ori ca număr de rotații. În medie pentru înregistrarea CAN se efectuează 4 rotații ale activelor corporale.

Viteza de rotație a activelor circulante

Viteza de rotație a stocurilor variază, scade în anul 2009, iar apoi crește în 2010, acest lucru indică o gestionare a stocurilor mai puțin bună . Gestionarea rațională se face ca urmare a planului de contracarare a crizei. În 2008 se efectuează cea mai buna gestionare a stocurilor, raportate la costul lor, prin realizarea unei viteze de rotatii de 3.32. Anul 2009 indică o gestionare mai deficitară a stocurilor. Cea mai mare viteză de rotație se situează la nivelul stocurilor de produse în curs de executie și a celot finite, iar cea mai mică viteză, la nivelul stocurilor de mărfuri ceea ce reflectă un blocaj pe stoc, datorită politicii de efectuare a comenzilor de către clienți.

Viteza de rotație a debitelor- clienți, scade din anul 2008, apoi crește în 2010 aspect favorabil deoarece arată că încasarea creanțelor se face tot mai rapid.

În general , viteza de rotație a activelor totale crește, având în vedere ca vitezele componentelor lor scad, acesta înseamnă ca activele se modifică într-un ritm mai accentuat față de modificările cifrei de afaceri. Viteza de rotație a activelor totale este sub nivelul optim acceptat de specialiști, aspect nefavorabil din punct de vedere al gestionării activelor.

Viteza de rotație a datoriilor

Viteza de rotație a datoriilor scade până în anul 2009, după care începe să crească ajungând la un indice de 151% față de anul precedent. În comparație cu viteza de rotație a creanțelor se poate spune că societatea își onorează foarte bine furnizorii, creanțele încâsandu-se întodeauna mai repede decât momentul de efecuare al plății furnizorilor.

Viteza de rotație a capitalurilor proprii

Viteza de rotație a capitalurilor proprii are același trend ca și celelalte viteze de rotație, scade în 2009 și crește în 2010.

În concluzie: Prin analiza corelațiilor dintre indicatorii de activitate se deduce faptul că societatea își gestionează foarte bine resursele, și își onorează datoriile în conformitate cu termenele impuse de creditori. Se observă că angajamentele față de creditori sunt respectate, în limite mai permisive de plată, iar termenul de încasare a creanțelor este mai mic decât aceasta, afectând în sens pozitiv diponibilitatile firmei.

În ceea ce priveste capacitatea entității de a finanța ciclul de producție din resursele procurate de la furnizori, se efectuează corelația viteza de rotație a creditelor-furnizori și viteza de rotație a stocurilor, și se observă că stocurile se nu rotesc mai repede decât durata de achitare a datoriilor comerciale, ceea ce înseamnă că societateanu are dificultăți în finanțarea ciclului de producție.

3.4. ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE

Prin analizarea Contului de Profit si Pierdere, în decursul celor 3 ani de studiu, 2008-2010, se vor pune în evidență modificările cu privire la performanțele financiare ale firmei.

3.4.1. Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

Aceasta analiză se poate face pe nivele ale activității care se adancește pentru următoarele nivele, informații existente în Anexa 5- „Analiza pe nivele a performanțelor financiare”:

nivelul de exploatare

nivelul financiar

nivelul extraordinar

nivelul global

1. Nivelul de exploatare

Se calculează indicatorii pe baza contului de profit și pierdere: cifra de afaceri netă, producția exercițiului, marja comercială, marja industrială, valoarea adăugată, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, rezultat net al exercițiului, capacitatea de autofinanțare.

Grafic: Nivelul de exploatare

Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit si pierdsere

Evoluția activității de exploatare se modifică de la un an la altul, modificare manifestată prin creștere ajungând la nivelul maxim în 2010. În anul 2009 activitatea scade datorită conjuncturii actuale, a crizei economico-financiare.

Rezultatul exploatării se manifestă prin profit, dar are o scădere drastică în anul 2009. În anul care urmeaza acesta se redresează, ajungând să aibă creșteri de până la 10 ori.

Cifra de afaceri netă crește în anul 2010, dar scade în anul 2009 față de anul 2008. Anul 2009 este nefavorabil pentru întreaga activitate a societății, indicatorii scăzănd la nivel minim întâlnit în toți anii de analiză.

Producția exercițiului urmează aceelași trend ca și cifra de afaceri.

Marja comercială are acelasi trend ca și ceilalti indicatori, crește ca urmare a scăderii cheltuielilor cu desfacerea, precum și creșterii veniturilor din vânzări în anul 2010.. Aceast fapt nu reprezintă un risc pentru societate pe termen îndelungat, dacă veniturile din vânzări cresc sau se găsește o soluție de reducere a cheltuielilor, deoarece în anul 2009 marja comercială începe să scadă.

Marja industrială crește oscilează în fiecare an. Aceste modificări se datorează unor aspecte precum creșterea în fiecare an a producției exercițiului, care generează creșteri ale cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile, dar compensată de o scădere în medie a cheltuielilor privind prestațiile externe.

Modificările valoarii adaugate se datorează în mai mare măsură trendului marjei comerciale, deoarece ea are un ritm de scădere care este în proporție mai mică decât creșterea marjei industriale

Utilizând Nota 4 „Analiza rezultatului de exploatare” a anilor analizați, se obține următoare concluzie:

Rezultatul din exploatare scade foarte mult în anul 2009, cu explicația că toate cheltuielile din exploatare se majorează pentru a antrena producția, rezultate evidente sau beneficiul acestei modificări se observă din anul 2010 când rezultatul din exploatare crește. Cheltuielile de desfacere și cheltuielile activității de bază au un trend ascendent, aspect favorabil datorat creșterii activității societății, în general, exceptând anul 2009.

2. Nivelul financiar

Rezultatul financiar este reprezentat de pierdere în anul 2008 și 2009, dar aceasta nu este un aspect nefavorabil, deoarece rezultatul este compensat de surplusul de efecte pe care le generează entitatea pentru activitatea de exploatare. Aici sunt incluse provizioanele pentru deprecierea stocurilor, care nu reprezintă întotdeauna un aspect negativ, ele putând fi transformate în venituri, și provizioanele pentru creanțe clienți.

3. Nivelul extraordinar

La nivelul societății nu se realizează rezultat extraordinar:

4. Nivelul global

Grafic: Evoluția profitabilității la nivel global

Sursa: prelucrări pe baza anexei 5

Rezultatul curent se concretizează în profit și acesta are următoarea evoluție: scade foarte mult în anul 2009 ca urmare a pierderii din rezultatul financiar. După acest an rezultatul curent crește brusc. Aceeleași modificări le prezintă și rezultatul brut al exercițiului care este aproape egal cu rezultatul curent, din lipsa obtinerii rezultatului extraordinar.

Capacitatea de autofinanțare , influențată și ea în mare măsura de rezultatul net al exercițiului, manifestă aceleași modificări pe parcursul perioadei studiate, creștere foarte mare în anul 2010, fapt datorat influenței cheltuielilor din exploatare și veniturilor din provizioane.

Autofinanțarea reprezintă volumul potențial de resurse financiare proprii care rămâne la dispoziția entității după redistribuirea categoriilor de participanti la activitatea entității și este egală cu capacitatea de finanțare în cazul societății.

3.4.2. Analiza structurii performanțelor financiare

Prin analizarea ratelor de structură ale elementelor din Contul de Profit și Pierdere se pun în evidență mutațiile structurale care au loc în urma desfășurării activităților pentru obținere de beneficii în cadrul entității. Informațiile sunt obținute din Anexa 7- „Analiza structurii performanțelor financiare”.

Analiza ratelor generale de structură ale rezultatelor

Se observă ca rezultatul din exploatare contribuie cel mai mult la calcularea rezultatului brut, iar rezultatul financiar fiind pe pierdere influențează negativ rezultatul brut, prin scăderea lui sub nivelul rezultatului din exploatare, și astfel activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exercițiului, peste 70%, chiar și 90% în anul 2010. Rezultatul financiar influentează negativ rezultatul brut, având o pondere de aprox. 20%, fiind o pierdere în anii 2008-2009.

Ratele generale ale veniturilor și cheltuielilor totale

Veniturile totale se generează în majoritate covărșitoare din activitatea de exploatare (peste 95%), ele fiind în oscilație datorită modificării în proportii foarte mici a veniturilor financiare.

Cheltuielile totale sunt generate în proporție de peste 95% de cheltuielile de exploatare.

Analiza ratelor interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor

Analiza ratelor de structura interne ale veniturilor din exploatare și veniturilor financiare:

Ponderea ce mai mare în generarea veniturilor din exploatare o are cifra de afaceri netă, restul elementelor având o pondere nesemnificativă.

Cheltuielile de exploatare sunt generate de cheltuielile cu materii prime și materiale în proporție de peste 50% din cheltuieli totale de exploatare, în fiecare an, avînd un trend de scădere în anul 2010, datorita deciziilor de management de a adopta o politica de reducere a costurilor datorată crizei

O pondere în creștere o au și alte cheltuieli privind personalul, care cresc în fiecare an atingand o proporție de peste 8% în 2010.

Cheltuielile financiare se datorează dobânzilor la creditele deținute de entitate, aceste dobânzi afectând cheltuielile totale financiare în proporție de peste 10% și aflandu-se în scădere de la an la an.

Analiza raportului efort/efect în funcție de cheltuielile/veniturile totale

Acest raport se situează la un procent de peste 90%, ajungând la 98% în anul 2009, și continuând cu o ușoară scădere până în anul 2010 .

3.4.3. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

Se calculează și interpretează pe baza Anexa 8- “Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”

Grafic: analiza ratelor profitabilității

Sursa: Prelucrări pe baza bilanțului și a contului de profit si pierdere Azomureș

Analiza ratelor de profitabilitatate comercială

Ultimele rezultate publicate de companie, arată o revenire a afacerilor peste nivelul sfarsitului anului 2008, depășindu+se considerabil nivelul înregistrat la finele anului 2009. Se observă o creștere semnificativă a marjei nete, pe seama creșterii cererii și prețurilor pe piața internațională și internă a îngrașămintelor chimice și pe seama diminuării ponderii cheltuielilor de desfacere și administrative în total cheltuieli de exploatare comparativ cu anul anterior, în condișiile menșinerii neschimbate a ponderii costului bunurilor vândute în cifra de afaceri.

Din analiza ratei marjei brute a profitului se poate constata că valorile acestei rate oscilează, scad în anul 2009 și cresc foarte mult în anul 2010. Anul 2009 având cea mai mică rată, indică o capacitate redusă de a genera profit din cifra neta de afaceri , cu o redresare în 2010.

Marja netă a profitului cunoaște cam aceleași oscilații, creștere cea mai mare în anul 2010, și valoare de 1,27% în anul 2009, acpect nefavorabil.

Entitatea se află într-o stare bună de profitabilitate comercială, situație care este îmbunătățită de faptul că rezultatul net crește în ritm mai accentuat față de rezultatul brut.

Analiza ratelor de rentabilitate financiară

În ceea ce priveste rata de rentabilitate financiară ROA, se constată o scădere bruscă în anul 2009, demonstrează că societatea nu mai poate utilizeaza cu eficiență mijloacele puse la dispoziția ei datorită situației conjuncurale a economiei. Această rată scade la 2%, situație nefavorabilă. ROE crește până la 20 % în anul 2010.

Rata rentabilitatii capitalului angajat are aceeași evoluție ca și ceilalți indicatori. Redresarea din anul 2010 este o situație favorabilă, deoarece semnifică capacitatea intreprinderii și implicit a capitalului angajat de de a produce beneficii tot mai mari.

Grafic: Analiza ratelor rentabilității financiare

Sursa: Prelucrări pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere

Analiza ratelor de rentabilitate economică

Grafic: Analiza ratelor de rentabilitate economică

Sursa: Prelucrări pe baza anexei 8

Se observă că rentabilitățile economice au cam aceleași oscilații de la un an la celălat, toate scad în anul 2009, urmat de o creștere brusca în anul 2010. În anul 2009 toți indicatorii înregistrează scăderi datorită efortului depus de societate pentru a respecta un plan de contracarare a crizei economice. Pe perioada studiată, evoluția indicatorilor reflectă tendința societății de a utiliza activele pentru a produce beneficii viitoare. Desi profitul crește, asemenea modificări ale ratelor de rentabilitate economică se datorează creșterii efortului în raport cu efectul produs de activitatea de exploatare.

Rentabilitatea cheltuielilor oscilează în fiecare an pe perioada analizată creea ce sugerează că ritmul de creștere al cheltuielilor este superior ritmului de creștere al rezultatului net al exercițiului.

Starea de rentabilitate financiară și economică a entității este influențată de adoptarea acestei strategii pentru contracararea crizei și aceasta a fost benefică, și a fost ca o salvare pentru întreaga activitate a firmei, cu implicații asupra rentabilității utilizării resurselor.

Analiza corelativă ROE , ROA

Sursa: Prelucrări pe baza Anexei 8

Din comparașia ROA și ROE putem constata o mai bună evoluție a ROE comparativ cu ROE.

În 2009 ambii indicatori scad sub 5%, aspect nefavorabil, acest fenomen se explică prin prisma unui efect de levier financiar ce acționează negativ.

În anul 2010 crește ROE peste 15% li ROA peste 20%, care este cauza creșterii, precum și datorită creșterii ratei marjei nete a profitului cât și creșterea vitezei de rotație a avtivelor totale.

3.4.4. Analiza ratelor bursiere

Situația economică a României și conjuncturile internaționale in domeniul comerțului cu îngrășăminte chimice impun adoptarea unei strategii specifice de desfășurare a activităților de producție și financiare în cadrul entității.

În acest sens obiectivul principal îl reprezintă, pentru perioada imediat următoare, asigurarea continuității activității societății.

Riscurile generate de evoluția preturilor materiilor prime corelate cu tendințele existente pe piața internațională în domeniu impun o abordare prudențială a managementului financiar al societății.

Titlurile Azomureș sunt cotate la categoria 1 a BVB unde au înregistrat o variație pozitivă de 65% în ultimele 12 luni și o variașie pozitivă de 3.2% de la inceputul anului 2011. Dacă în 2010 evoluția acestor titluri a fost peste performanța indicelui BET.

Ultimele rezultate financiare arată o revenire a afacerilor peste nivelul sfarsitului anului 2008, depășindu+se considerabil nivelul înregistrat la finele anului 2009.

Grafic: Analiza indicatorilor bursieri

Sursa: Prelucrări pe baza anexelor societății

Coeficientul de capitalizare bursieră crește foarte tare în anul 2009, și scade în 2010 sub nivelul înregistzrat în anul 2008. Dacă valoarea P-E optimă este de 7 ori, se observă că pentru societatea Azomureș aceasta crește și până la 25 ori, aspect nefavorabil, dar se redreseara pe parcursul anului 2010, când valoarea sa scade sub 5 ori.

3.5. Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C Azomureș. S.A

Informațiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folosite la stabilirea capacității intreprinderii de a genera numerar și echivalente de numerar și dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare și comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor intreprinderi.

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activități de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activitățile intreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile, a menține capacitatea de funcționare a intreprinderii, a plăti dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de finanțare

La societatea Azomureș, fluxurile de trezorerie sunt înfaptuite după metoda directă și cuprind Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, din activitatea de investiții și din activitatea de finanțare, la sfarsitul Anexei 9- “Analiza fluxurilor de trezorerie”

fiind calculate fluxurile totale de trezorerie, trezoreria la începutul perioadei precum și la sfarsitul perioadei. Din analiza acestor sume reies urmatoarele aspecte:

Grafic: Analiza fluxurilor de trezorerie

Sursa: Prelucrări pe baza fluxurilor de trezorerie Azomureș si Anexei 11

Entitatea realizează un exedent de trezorerie pe perioada 2008-2010. Aceste valori sunt obținute ca urmare a contribuției în mai mare măsură a activității de exploatare, având un excedent de fluxuri pe toata perioada, cel mai mare fiind în anul 2010, datorită redresării societății după perioada de criză economică..

Anul 2009 se caracterizează prin excedente de trezorerie pe toate nivelele de activitate ale entității,mai puțin la nivelul financiar.

În anul 2010 se observă cel mai accentuat exedent de trezorerie, în creștere foarte mare față de anul precedent, prin prisma activitatilor generatoare de fluxuri. Influența cea mai mare asupra fluxurilor totale față de anul precedent o are activitatea de exploatare.

Activitatea societății este generatoare de excedente de trezorerie, acestea înregistrând o creștere în fiecare, deficit înregistrându+se din acttivitatea de finanțare și de investiție (Bătrâncea I, 2008).

Se observă în rândul indicilor creșteri foarte mari a fluxurilor de trezorerie în anul 2010 față de anul 2009, cu 79% creștere a activității de exploatare, triplarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de investiții, iar per total o triplare a fluxurilor nete.

3.6. Analiza riscurilor la S.C Azomureș S.A

Se poate constata că potrivit modelului Altman, firma este foarte aproape de starea de solvabilitate optimă, deoarece pe tot parcurul celor 3 ani de analiză, scorul Z este foarte aproape de „limita” de 3. Situația firmei este destul de bună, are unele dificultăți financiare dar se poate redresa prin adopratea unei strategii corespunzatoare. Pe tot parcursul perioadei scorul Z este mai mare de valoarea 2,4, cea mai apropiată valoare de valoarea de optim înregistrandu-se în anul 2008, valoare ce atinge 3.53. În anul 2009, situașia firmei se deteriorează, scorul Z ajungând la valoarea de 2,36 ceea ce sugerează faptul că societatea are dificultăți financiare, dar își poate redresa activitatea în măsura în care poate să mențină stabil planul de contracarare a crizei economice.

Grafic: Analiza riscului conform modelelor Altman și Canon-Holder

Sursa: Prelucrări ale autorului din notele contabile ale societății Azomureș S.A.

Potrivit modelului Canon-Holder, situația financiară a societății se încadrează mai sus de nivelul de 9, ceea ce înseamnă că firma este solvabilă Situația financiară a firmei se încadrează într-o zona fără dificultăți financiare, în fiecare an de analiză 2005-2009 societatea înregistrează valori ale modelului Z mai mari decaât valoarea de 16, care indică o probabilitate a falimentului mai mică de 10%. (Bătrâncea, 2003).

CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Sectorul chimic al României este reprezentat pe piața de capital prin diverse segmente, dintre care segmentul de îngrăsâșăminte este reprezentat cel mai bine de Azomureș. Acest sector a fost susținut de către Guvernul României, ceea ce a facilitat obținerea unor rezultate financiare favorabile. În aceste condiții, Azomureș, este ocupantul primului loc în topul creatorilor de valoare din 2010, înregistrând un profit net de 153,96 mil. RON, de peste 16 ori mai mare decat în 2009. Desi anul anterior a marcat o scadere drastica a rezultatelor financiare ale Azomures, in 2010 compania a reusit sa se redreseze. În ceea ce privește poziția pe piața internă, Azomureș deține poziția de lider.

Într-un clasament al companiilor din industria chimică făcut de ContrastConsulting București, societatea Azomureș sare de pe locul 32 ocupat în 2009 pe prima poziție.

Aceast progress se datorează îmbunătățirii semnificative a rentabilității activelor (de la -1,5% la 16%%), a rentabilitatii capitalului propriu (de la 2,40% la 21%) și a indicatorului de creștere. La creșterea ROE a contribuit și creșterea vitezei de rotatie a activelor.

Marjele de profit înregistrează valori ridicate în condițiile în care cifra de afaceri generata de companie este de 4 ori mai mare decât capitalizarea bursieră.

Se remarcă o creștere a profitului Azomureș de circa opt ori pentru anul 2010. Aceasta se datorează unei bugetări optimiste, un mai bun control al cheltuielilor, așa cum se vede din bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2010. Rezultatul financiar a contribuit cu profit in 2010 (+11mln. lei) fata de situatia anului trecut cind se inregistra o pierdere de 6,5 mln. lei. Per ansamblu, profitul net a cunoscut o crestere vertiginoasa fata de anul 2009 (de peste 15 ori).

Azomureș a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de peste 1,2 mld. RON, în creștere cu 62% față de anul precedent, evoluția fiind posibilă datorită:

─creșterii substanțiale a prețurilor și cererii de îngrățăminte chimice pe piața internă și externă, comparativ cu 2009- cererea mondială de îngrășăminte pe baza de azot a crescut cu 3,1% în 2010

─cresterii producției cu 35,67% față de anul precedent

─aplicarii unei politici de pret foarte flexibile pe piața internă în ultimele luni ale anului 2010, determinănd vănzarea unor cantități semnificative de produse pe aceasta piață.

─acordarii facilitatii de catre Guvern de a primi gaz exclusiv din producția internă în primele 3 trimestre din 2010

Exporturile de îngrașăminte chimice au crescut cu 55,77%, produsele Azomureș ajungând pe piețele din Ungaria, China, Turcia, Kenya, Franta, Italia, SUA, Guatemala, Bulgaria și Algeria și aducănd venituri de 240,03 mil. USD.

Compania Azomures se află într-o perioadă de tranziție pentru conformarea cu cerințele de mediu emise de ARPM Sibiu prin Autorizația integrată de mediu din octombrie 2007. Astfel, din bugetul total de investitii pentru 2010 de 32,08 mil. RON, 26,19 mil. RON au fost directionați către investiții pentru mediu. Din cele 30 de investitii pentru mediu care trebuie realizate pana la 31.12.2015, Azomureș a finalizat până în prezent 23 dintre ele.

În 2010, titlurile Azomureș au înregistrat o evoluție pozitivă de 65%, peste performanța indicelui BET, care a crescut cu 10,1%.

Capitalizarea bursieră a companiei este mai mică decit lichiditățile deținute, asta în condițiile în care Azomureș nu are datorii financiare. Datoriile financiare au scazut la 0, compania axându-se mai mult pe creditul comercial decât pe cel bancar. Azomureș nu înregistrează riscuri de lichiditate sau solvabilitate.

Ca și puncte slabe ale societății menționez faptul că, din cauza termperaturilor scăzute înregistrate la începutul anului 2010, alimentarea corespunzatoare cu gaze nu a fost posibilă astfel încât combinatul a fost nevoit să oprească producția timp de 2 săptămâni.

Din aspectele negative mai pot menționa probabilitatea mai mare ca rezultatele sa scadă înviitor și lipsa dividedelor.

Ca și propuneri pentru societatea Azomureș, aș sugera creșterea bugetului alocat anual, pentru ca societatea să nu mai fie nevoită să depășească sumele stabilite inițial, așa cum s-a întâmplat în anul 2010. Acest aspect poate avea un impact asupra imaginii societății, imagine care poate fi deteriorată și poate conduce la scepticism din partea acționarilor. O depășire a bugetului anual, poate fi explicată prin neîncrederea investitorilor față de sustenabilitatea unei profitabilități în viitor. O posibilă cauză ar fi întreruperea subvenționării la gazele naturale de care se bucură în present Azomureș. În lipsa acestor subvenții profitul operațional ar suferi o scădere importantă.

În ciuda unor profituri exceptionale extrem de consistente, Azomureș nu a acordat deloc dividende din 2004 pănă în prezent și e greu de crezut că o va face în viitor. Acest aspect descurajează investițiile în societate, de aceea propun o revizuire a politicii de dividend a societății.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Achim M., (2010), Analiză Economico- Financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

Achim M. (2010)- Diagnostic Economico- Financiar- Note de Curs – Cluj-Napoca;

Bătrâncea I. , Bătrâncea L.M, Borlea S-N, (2008), Analiza financiară a entității economice, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca

Bătrâncea I (coord.), Bătrâncea M., Dragoș V., Bătrâncea L, Trifor I. (2004), Diagnosticul și Evaluarea Întreprinderii, Editura Risoprint Cluj- Napoca;

Bătrâncea I. (2008),- Analiza trezoreriei entității economice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bârsan M. (2003), Analiza Economico- Financiară, Editura Universității Suceava;

Buhociu F., Moga L., Jors C. (2001), Analiză Economică –Teorie și Practică, Partea I, Editura Fundației Universitare „Dunărea De Jos” Galați;

Contrast Management Consulting & Training– Analiza performanței strategice 2010

CityNews.ro – ”Azomureș cea mai performană companie listată la bursă”, 13 septembrie 2011

Emil Chirilă – Definirea și măsurarea performanței intreprinderilor, 2004

Lazăr I., Bătrâncea I. (1997), Analiza Economico Financiară a Întreprinderilor, Editura Intercredo, Deva;

Mirela Oana Pintea- Abordări financiare și non-financiare privind creșterea performanțelor entităților economice, UBB, Cluj-Napoca, 2011

Mihaela Herciu – ” De la performanța managerială la performanța globală a firmei”, 2010

Vasile Robu – Analiza performanțelor firmelor românești cotate în contextual integrării în Uniunea Europeană, 2004

Thorne, R., Hollowaz, J., Performance management, Palgrave MacMillan, New Zork, 2008

*** Rapoarte anuale Azomureș S.A.

*** Raport audit financiar Azomureș S.A.

*** Raportul Administratorilor Azomureș S.A.

Informații financiare anuale Azomureș S.A.. disponibile la secțiunea „ Știri Piața„ de pe site-ul Bursei de Valori București : http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AZO

Informații disponibile pe site-ul oficial Azomureș S.A.: http://www.azomures.com/

http://www.tranzactiibursiere.ro/?lang=ro – Analiza fundamentală Azomureș 2010

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Achim M., (2010), Analiză Economico- Financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

Achim M. (2010)- Diagnostic Economico- Financiar- Note de Curs – Cluj-Napoca;

Bătrâncea I. , Bătrâncea L.M, Borlea S-N, (2008), Analiza financiară a entității economice, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca

Bătrâncea I (coord.), Bătrâncea M., Dragoș V., Bătrâncea L, Trifor I. (2004), Diagnosticul și Evaluarea Întreprinderii, Editura Risoprint Cluj- Napoca;

Bătrâncea I. (2008),- Analiza trezoreriei entității economice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bârsan M. (2003), Analiza Economico- Financiară, Editura Universității Suceava;

Buhociu F., Moga L., Jors C. (2001), Analiză Economică –Teorie și Practică, Partea I, Editura Fundației Universitare „Dunărea De Jos” Galați;

Contrast Management Consulting & Training– Analiza performanței strategice 2010

CityNews.ro – ”Azomureș cea mai performană companie listată la bursă”, 13 septembrie 2011

Emil Chirilă – Definirea și măsurarea performanței intreprinderilor, 2004

Lazăr I., Bătrâncea I. (1997), Analiza Economico Financiară a Întreprinderilor, Editura Intercredo, Deva;

Mirela Oana Pintea- Abordări financiare și non-financiare privind creșterea performanțelor entităților economice, UBB, Cluj-Napoca, 2011

Mihaela Herciu – ” De la performanța managerială la performanța globală a firmei”, 2010

Vasile Robu – Analiza performanțelor firmelor românești cotate în contextual integrării în Uniunea Europeană, 2004

Thorne, R., Hollowaz, J., Performance management, Palgrave MacMillan, New Zork, 2008

*** Rapoarte anuale Azomureș S.A.

*** Raport audit financiar Azomureș S.A.

*** Raportul Administratorilor Azomureș S.A.

Informații financiare anuale Azomureș S.A.. disponibile la secțiunea „ Știri Piața„ de pe site-ul Bursei de Valori București : http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AZO

Informații disponibile pe site-ul oficial Azomureș S.A.: http://www.azomures.com/

http://www.tranzactiibursiere.ro/?lang=ro – Analiza fundamentală Azomureș 2010