Evaluarea Managementului Forestier

Capitolul 1 INTRODUCERE ȘI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului

Parcul Forestier Vânători Neamț este o arie protejată înființată în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural și încurajării turismului bazat pe aceste valon.

Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale și istorice; în consecință, obiectivele si acțiunile administrației parcului sunt diverse, legate de specificul local și de principiile generai valabile în managementul unei arii protejate. Existența tuturor acestor valon și importanța integrării armonioase a rezultatelor activității umane cu mediul înconjurător, necesită elaborarea și implementarea unui plan de management specific ariei luate în considerare. In acest mod se poate urmări îndeplinirea obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversității, în cadrul unei strategii adecvate, prin măsuri cu caracter unitar, care să permită cunoașterea cât mai detaliată a situației existente și stabilirea unor obiective realiste.

în conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economica ale comunităților locale din raza de acțiune a parcului,, ținând cont totodată de trăsăturile tradiționale, culturale și sprituale caracteristice zonei. In consecință, elaborarea planurilor de management ale parcului, se desfășoară în cadrul unui larg proces consultativ, prm implicarea activă a tuturor factorilor interesați. Existența unor obiective comune și a consensului privind modalitățile de atingere a acestora, reprezintă condiții fundamentale pentru obținerea suportului necesar derulării activităților parcului.

Totodată trebuie luat în calcul impactul activității umane asupra parcului, impactul negativ pe care un turism inadecvat îl poate avea asupra biodiversității, dar și beneficiile pe care turismul organizat le poate aduce comunităților locale, în această direcție, existența unei strategii referitoare la turism, permite obținerea avantajelor pe care această activitate le poate genera, simultan cu protejarea și conservarea atributelor specifice zonei.

Planul de management va sta la baza activității Administrației Parcului Forestier Vânători Neamț și se constituie ca document de referință pentru planificarea și organizarea tuturor acțiunilor ulterioare.

1.2. Scopul și categoriile de arii protejate

Scopul și încadrarea generală:

Conform prevederilor OUG 236 (art.5 alin. 2 Anexa 1) privind regimul ariilor protejate naturale, Parcul Forestier Vânători Neamț face parte din categoria parcurilor naturale, ce au drept scop protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

Managementul parcului urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.

De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.

Parcul Forestier Vânători Neamț corespunde categoriei V IUCN – "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere".

Alte arii protejate incluse în Parcul Forestier Vânători Neamț

1.3. Bazele legale

Baza legală a planului de management

Elaborarea și aprobarea Planului de Management s-a făcut în baza OUG 236/24.11.2000, art. 18 alin.4 și art.19.

Inființare și funcționare

a) înființare

> OG 47/1999 Ratificarea acordului de asistență financiară nerambursabilă privind

Proiectul Managementul Conservării Biodiversității dintre Guvernul României și

Banca Mondiala pentru Reconstrucție și Dezvoltare > Ord. MAPPM 287/02.04.1999 privind constituirea structurii administrative a

Parcului Forestier Vânători Neamț > Hotărârea nr. 4 /07. 04.1999 a Consiliului de Administrație a RNP privind

înființarea Administrației Parcului Forestier Vânători Neamț > Avizul Favorabil nr. 73/20.03.2000 al Academiei Române privind înființarea

Parcului Forestier Vânători Neamț > HCJ Neamț nr 48/20.10.2000 privind înființarea Parcului Forestier vânători Neamț

b) Funcționare

> OUG 236/24.11.2000 Regimul ariilor naturale protejate

> Legea 462/2001

> Legea 26/24.04.1996 Codul Silvic

> Legea 137/29.12.1995 privind protecția mediului— republicată

> Legea 159/20.10.1999 pentru completarea Legii protecției mediului 137/1995

> HG 314/12.06.1998 privind actualizarea limitelor amenzilor prevăzute în Legea

protecției mediului 137/1995

> Legea 103/23.09.1996 Fondul Cinegetic și protecția vânatului > Legea 107/25.09.1996 Legea Apelor

> Legea 192/10.04.2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura
> OG 96/27.08.1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea

fondului forestier național 5* HG 735/21.10.1998 pentru aprobarea instrucțiunilor cu privire Ia circulația

materialelor lemnoase și al instalațiilor de transformat lemn rotund > Legea 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național

— Secțiunea a- III -a Zone Protejate – Legea 31/03.04.2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice

1.4. Procesul de elaborare a planului

Elaborarea planului de management

Inființarea Parcului Forestier Vânători Neamț și activitatea desfășurată de administrația acestei arii protejate se află în strânsă legătură cu derularea proiectului Managementul Conservării Biodiversității, demarat în noiembrie 1999. Proiectul cuprinde o serie întreagă de obiective, atât la nivel național cât și local, care urmăresc întărirea capacității de management și constituirea unor modele de gospodărire a ariilor protejate.

In acest sens, elaborarea unui plan de management adaptat situației locale reprezintă una dintre activitățile de importanță majoră și o condiție esențială pentru dezvoltare a unui sistem adecvat de gospodărire a parcului.

Planul de management a fost elaborat de către Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț, împreună cu factorii interesați atât la nivel național cât și local.

Pentru a se asigura o largă participare, s-au desfășurat o serie întreagă de activități atât în faza de pregătire cât și pe parcursul lucrărilor:

informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demarării procesului de elaborare a planului;

invitarea grupurilor de interese, a reprezentanților din cadrul Consiliului Științific și Consiliului Consultativ și implicarea acestora în procesul de elaborare a planului în toate fazele, prin ateliere și sesiuni de lucru;

asigurarea cadrului adecvat pentru exprimarea opiniilor și sugestiilor tuturor participanților în cadrul grupurilor de lucru;

difuzarea spre consultare, către toți cei interesați, a rezultatelor obținute de către grupul de lucru pentru elaborarea planului

Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat cu sprijinul specialiștilor de la organizația Fauna și Flora International din Marea Britanie.

Lista instituțiilor și a persoanelor implicate în elaborarea planului de management este prezentată în Anexa l.

Aprobare și revizuire

Planul de- management se supune aprobării Ministerului Apelor și Protecției Mediului după obținerea următoarelor acorduri/aprobări:

acordul Consiliului Consultativ de Administrare

aprobarea Consiliului Științific

aprobarea Regiei Naționale a Pădurilor

aprobarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor

acordul Academiei Române prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

Revizuirea planului de management se va face peste 5 ani.

1.5. Proceduri de modificare a Planului

Este evident faptul că atât cadrul intern cât și cel extern în care Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț își desfășoară activitatea sunt într-o permanentă schimbare, pe termen mai scurt sau mai lung. Fenomene naturale neprevizibile, desfășurate pe o suprafață mai mare sau mai restrânsă, pot produce schimbări care impun reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversității. Prezența și activitatea omului poate accentua și accelera schimbările.

De asemeni noi orientări în ceea ce privește problematica din domeniu, atât la nivel politic dar ți tehnico-științific pot induce schimbări în modul de abordare a managementului unei arii protejate.

Factorul economico-social este de asemeni în continuă schimbare, influențând resursele umane și economice de care dispune Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț pentru realizarea obiectivelor de management.

Având în vedere cele de mai sus, în prezentul plan de management s-au preluat principii de bază ale unui management adaptativ, care să determine o anumită flexibilitate a deciziilor în funcție de schimbările apărute.

Planul de Management al Parcului Forestier Vânători Neamț este astfel conceput încât să definească principalele direcții de acțiune în vederea atingerii, pe termen lung, a obiectivelor Parcului.

Planul cuprinde un set de prevederi, respectiv recomandări pe domenii de activitate/obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil, factorii care pot schimba situația curentă.

Planurile detaliate de acțiune se elaborează anual de către Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț, cu aprobarea Consiliului Științific, având la bază prevederile planului de management, luându-se totodată în considerare și situația curentă, atât pe teritoriul parcului cât și în ce privește resursele de management.

în cazul în care se impun schimbări în planul de management, competența aprobării acestora revine:

Ministerului Apelor și Protecției Mediului, cu avizul Academiei Române, dacă se impun 'modificări la nivel de obiective și acțiuni, sau la nivelul regulamentului de funcționare, cu respectarea procedurii de aprobare descrisă în secțiunea 1.4.

Consiliul Științific dacă modificările se referă la priorități, responsabilități, cercetare – Administrației Parcului Forestier Vânători Neamț dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual.

1.6. Proceduri de implementare a planului de management

După elaborarea participativă și aprobarea planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acțiunile cuprinse în planul de management și să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.

Planul de lucru anual se elaborează de către administrația Parcului Forestier Vânători Neamț și are drept scop punerea în practică a planului de management pentru fiecare acțiune în parte, precum și reanalizarea și actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în planul de management, a unor priorități sau termene.

Prin prezentarea planului de lucru anual și analizarea în cadrul Consiliului Științific și a Consiliului Consultativ, se va realiza consultarea cu factorii interesați, referitor la modul de punere în aplicare a planului de management și a oportunității unor modificări.

Capitolul. 2 DESCRIERE

Localizare și acces

a) Localizare

Parcul Forestier Vânători Neamț se află situat în Nordul județului Neamț, la granița cu Suceava, în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi.

Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munților Stânișoarei, subdiviziunea Munții Neamțului (în partea estică a Carpaților Orientali), și peste Subcarpații Neamțului (aflați în cadrul Subcarpaților Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei și Cracăului, între 4re se impun schimbări în planul de management, competența aprobării acestora revine:

Ministerului Apelor și Protecției Mediului, cu avizul Academiei Române, dacă se impun 'modificări la nivel de obiective și acțiuni, sau la nivelul regulamentului de funcționare, cu respectarea procedurii de aprobare descrisă în secțiunea 1.4.

Consiliul Științific dacă modificările se referă la priorități, responsabilități, cercetare – Administrației Parcului Forestier Vânători Neamț dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual.

1.6. Proceduri de implementare a planului de management

După elaborarea participativă și aprobarea planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acțiunile cuprinse în planul de management și să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.

Planul de lucru anual se elaborează de către administrația Parcului Forestier Vânători Neamț și are drept scop punerea în practică a planului de management pentru fiecare acțiune în parte, precum și reanalizarea și actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în planul de management, a unor priorități sau termene.

Prin prezentarea planului de lucru anual și analizarea în cadrul Consiliului Științific și a Consiliului Consultativ, se va realiza consultarea cu factorii interesați, referitor la modul de punere în aplicare a planului de management și a oportunității unor modificări.

Capitolul. 2 DESCRIERE

Localizare și acces

a) Localizare

Parcul Forestier Vânători Neamț se află situat în Nordul județului Neamț, la granița cu Suceava, în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi.

Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munților Stânișoarei, subdiviziunea Munții Neamțului (în partea estică a Carpaților Orientali), și peste Subcarpații Neamțului (aflați în cadrul Subcarpaților Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei și Cracăului, între 47°03'10" și 47°18'20" Latitudine nordică și 26°4'20" și 26°22'32" Longitudine estică. Suprafața parcului este de 30.818 ha, din care 26.322 ha pădure.

b) Acces:

Accesul către Parcul Forestier Vânători Neamț este în principal posibil dinspre Tg. Neamț, Piatra Neamț, Vatra Dornei-Poiana Largului, Pașcani, Fălticeni, pe drumuri naționale. Accesul către Parcul Forestier Vânători Neamț se poate face astfel:

Dinspre Vatra Dornei se face pe DN 17 B până la Poiana Largului

Dinspre Borsec se face pe DN 15 până la Poiana Largului

Dinspre Durau se face pe DJ 155 F până la Poiana Largului

Dinspre Bicaz se face pe DN 15 până la Poiana Largului

Dinspre Poiana Largului se merge pe DN 15 B Poiana Largului – Vânători – Târgu Neamț. – Dinspre Piatra Neamț se face pe DN 15 C Piatra Neamț – Târgu Neamț.

Dinspre Suceava se face pe DN 2 până la Cristești și apoi pe DN 15 B până la Târgu Neamț

Dinspre București se face pe E 85 București – Roman – Cristești și apoi pe DN 15 B până la Târgu Neamț

Punctul de Informare Turistică se află în satul Văratec pe DJ Valea Seacă – Văratec, lângă Pădurea de Argint.

Dreptul de folosința si administrare

Drepturi de proprietate

Drepturi de administrare

Administrarea fondului forestier se face pe baza amenajamentelor silvice în vigoare. Administrarea intravilanului se realizează pe baza Planurilor Urbanistice Generale și a legislației în vigoare. Administrarea pășunilor este efectuată de către proprietari pe baza unor reguli interne.

Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț a fost desemnată să administreze Parcul Forestier Vânători Neamț de către MAPPM prin Ord. 287/02.04.1999

Resurse de management și infrastructură

Sediul provizoriu al Administrației Parcului Forestier Vânători Neamț se află în satul Văratec, comuna Agapia, jud. Neamț, lângă sediul OS Văratec și în apropierea Pădurii de Argint. Tot acolo se află, într-o clădire separată, Centrul de Informare Turistică al Parcului Forestier Vânători Neamț. Se va construi un centru de vizitare între Rezervația de zimbri și Faună Carpatină "Dragoș Vodă" și pepiniera Dumbrava, lângă Rezervația de stejar a Academiei Române, in pădurea Braniște.

Pentru desfășurarea activităților, Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț are în dotare:

Mijloace de transport: 3 mașini de teren;

Tehnică de calcul inclusiv pentru elaborarea de hărți, analize, prognoze, rapoarte în sistem GIS;

Echipament de teren și campare pentru voluntari și colaboratori incluzând corturi, binocluri, saci de dormit, cât și echipamente utilizate pentru cercetarea florei, faunei precum: plase ornitologice, instrumente de măsurat, determinatoare, etc.

Mijloace de comunicare mobilă: telefoane mobile, stații de emisie-recepție. Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț este subunitate a Direcției Silvice Neamț, desfășurându-și activitatea în colaborare cu ocoalele silvice Tg.Neamț și Văratec.

Personalul utilizat pentru administrare de către Parcul Forestier Vânători Neamț este compus din:

Șeful administrației parcului și responsabil cu activitatea de pază și certificarea managementului forestier – Contabil Șef

Responsabil achiziții și relații cu comunitățile

Informatician și responsabil cu educația și conștientizare publică și turism Responsabil managementul zimbrului, inventariere și monitorizare floră și faună In activitățile de administrare a PFVNT sunt implicați angajații celor două ocoale silvice amintite, respectiv din centrala ocoalelor și personal de teren.

Acoperirea pe hartă

Parcul Forestier Vânători Neamț folosește tehnologia GIS pentru prelucrarea datelor geografice, prin utilizarea programelor ESRI Arc View 3.2, Arc Info 8.01 prin care au fost create straturile cu suprafața parcului, ariile de strictă protecție, rețeaua hidrografică, rețeaua de transport, categoriile de folosință a terenului, traseele turistice precum și punctele de atracție turistică și administrativă

Acoperirea fotografică

Parcul utilizează imaginile satelitare LANDSAT 5 din iunie 1994, cu acoperire 100% a suprafeței Parcului Forestier Vânători Neamț, și aerofotograme ce acoperă cca 10%.

în arhiva de imagini a Parcului Forestier Vânători Neamț se găsesc cea 500 imagini cu elemente reprezentative din parc, din care unele pot fi vizualizate și înregistrate de pe pagina web a parcului.

Granițele prezente, zone si compartimente

Suprafața Parcului Forestier Vânători Neamț este de 30.818 hectare.

a)Limite

Limita de nord

Pornește din Vârful Chițigaia Rea (124m), boma 149 din UP III Mănăstirea Neamț, Ocolul Silvic Tg. Neamț), pe interfluviul ce desparte bazinul Neamțului de bazinul Rașca, prin Culmea Neamțului și Poiana Strugâria, până la Dealul Comorii, continuă prin Vf. Comorii (632m) și de aici pe Culmea Pleșului, Culmea Piscului și Dealul Cărbunelui, până în Valea Slătioara. De aici urmează limita fondului forestier până la marginea sudică a satului Groși și cea vestică a comunei Brusturi.

Limita de est

Se continuă pe la vest de comuna Brusturi pe valea cu același nume, până ia borna 92 din UP IV Cetate, O.S. Tg. Neamț, de unde trece pe limita fondului forestier până la boma 89 din aceeași unitate de producție. De aici trece în borna 86 și continuă pe limita fondului forestier pe sub Dealul Neamțului, lăsând în afara parcului localitățile Tg. Neamț, Lunca și Nemțișor, pe care le ocolește pe la nord-est până la borna 251 din uP 111 Mănăstirea Neamț, OS Tg. Neamț. Coboară apoi pe valea Iftimia până la drumul spre Nemțișor, continuând pe acesta până la Pădurea Dumbrava (boma 44 din UP K Dumbrava, OS Tg. Neamț) pe limita căreia merge până la borna 41. De aici coboară în valea Neamțului (Ozana) și apoi în Valea Rea până la boma 298 din UP l Secu, OS Tg. Neamț, continuând pe limita fondului forestier până la pârâul Muncelu (boma 200 din UP III Agapia, OS Văratec) pe care coboară până la Valea Agapia și trece din nou pe limita fondului forestier în borna 55. Ocolește localitățile Văratec. Filioara. Valea Arini și Bâlțitești pe limita fondului forestier peste Dealul Filioara, până în valea Cracăului (borna 180 din UP l Cracăul Negru, OS Văratec) pe care o urmează până la boma 34 și continuă pe bornele 35 și 9 din aceeași unitate de producție.

Limita de sud

Continuă de la borna 9 pe interfluviul dintre bazinele Cracăului și Almașului, pe Culmea Crăcăoanilor, Dealul Măgurii peste Vf Măgura Gârcina (l 162m) apoi pe Culmea Hotarelor peste Vf. Tamițelor până la Vf. Buhalnița (1231m), pe interfluviul dintre bazinul Cracăului și bazinul Cuejdiului.

Limita de vest

Continuă din Vf. Buhalnița pe culmile Steregoaia și Stânișoara, peste Vf. Crainicu -interfluviul dintre bazinele Cracăului și Hangului, apoi trece în bazinul râului Neamț, pe interfluviul dintre bazinele râurilor Secu și Domesnic, peste Bâtca Cucului, Bâtca Hotarelor și Bâtca Târgurilor, de unde urcă pe Obcina Chitelor, Obcina Săscuțelor și coboară până aproape de confluența văii Săscuța cu Neamțul (borna 297 din UP I Secu, OS Tg. Neamț). Aici își schimbă direcția spre est, pe limita fondului forestier până la drumul spre comuna Leghin pe care o ocolește și intră din nou pe limita fondului forestier în borna 19 din UP II Dumbrava, OS Tg. Neamț, menținându-se pe limita fondului forestier până în borna 17, de unde urcă pe interfluviul dintre Neamț și Nemțișor, pe Dealul Rașca și Dealul Leghin. De aici continuă pe Dealul Dobreanu și Coasta Fagului, apoi pe Piciorul Bompa, până în Vf. Chițigaia Rea.

b) Zonare

în funcție de tipul de administrare se pot distinge următoarele zone:

– fondul forestier, organizat în cadrul a două ocoale silvice, cu un număr de 7 unități de producție și 39 de cantoane silvice. Gospodărirea fondului forestier se face pe baza amenajamentelor silvice. /' – Rezervația de zimbri

intravilanul comunităților terenuri agricole gospodării particulare

2.1. Descriere

Geologie

Din punct de vedere geologic, există diferențe între zona de Nord și cea de Sud a parcului, motiv pentru care vor fi tratate separat

TÎRGU NEAMȚ

Din punct de vedere geologic, teritoriul montan se află în zona externă a flișului din Carpații Orientali.

Formațiunile geologice aparțin Neogenului și Paleogenului. Este, de asemenea, caracteristică prezența stratelor de Hangu, constituite din gresii, mame și intercalații ale acestora. Gresiile sunt situate sub formă de fâșii, constituind limitele bazinetelor hidrografice ale pâraielor principale din această zonă.

în zona ocupată de Depresiunea Ozanei, formațiile geologice sunt din cuaternar și anume din pleistocen. Substratele sunt alcătuite din nisipuri, pietrișuri și depozite loessoide.

In dealurile subcarpatice sau zona pericarpatică se află miocenu] subcarpatic, care constituie ultimul val al orogenului carpatic și este format din depozite de argilă, mame și gresii.

Rocile de solificare au rezultat din formațiile geologice arătate, în urma distrugerii și alterării (materiale diluviale). Ele au fost transportate gravitațional și de apele de șiroaie pe versanți cu înclinarea moderată până la repede. Mai puțin se semnalează materialele aluviale (rămase pe locul de formare), prezența lor fiind întâlnită pe vesanții slab înclinați sau pe terase plane.

Materialul parental fiind constituit din roci relativ moi, ușor dezagregabile, a favorizat formarea unor soluri mijlocii profunde și chiar profunde.

In partea superioară a UP I Secu, în apropierea limitei cu Ocolul Silvic Văratec, se întâlnesc roci mai dure (gresii), pe care s-au format soluri mai superficiale, cu un procent ridicat de schelet, iar respectivele arborete au fost încadrate în grupa I-a cu rol de protecție a solului și luându-se măsura ca în aceste cazuri să nu se execute decât tăieri de conservare.

O situație asemănătoare se semnalează și în UP IV Cetatea, pe vesanții drepți ai Ozanei, în zona Cetății Neamțului. Aici gresiile dure de calcare verde-închisă au rămas nealterate formând pripoane abrupte. Arboretele care vegetează pe acești versanți au fost încadrare în grupa I-a funcțională, tot cu rol de protecție a solului.

în exteriorul Culmei Pleșului, la Oglinzi, sunt identificate teri izvoare cu apă sărată (numite slatine). Acestea sunt : Fântâna lui Baliban (în dealul Carugea), fântâna de slatine și fântâna puturoasă, ambele în Poiana Dăscăliței. Ele conțin ape minerale clorosodice, sulfatate, cu concentrație mare (de la 160 Ia 300 gr. °/ao ) folosite pe vremuri la băi calde în afecțiunile aparatului locomotor și în afecțiuni ginecologice cronice.

Și pe versantul apusean al Culmii Pleșului, în apropiere de Mănăstirea Neamț, reapar ape minerale asemănătoare, cum este izvorul Puturosul cu apă minerală sulfuroasă, clorosodică, folosită je localnici pentru băi calde.

VĂRATEC

Partea montană a teritoriului ocolului se află situată în zona externă a flișului Carpaților Orientali. Vârsta formațiunilor geologice este cuprinsă între cretacicul superior, eocen-paleocen si oligocen.

Dintre acestea cel mai bine reprezentat este cretacicul superior reprezentat

prin fliș calcaros-șistos (strate de Hangii) localizat în părțile superioare de UP I și UP II.

In părțile inferioare ale UP I și UP II, precum și în UP III apar o serie de intercalații sub irmă de fâșii pe direcția nord-sud între eocen-paleocen reprezentat prin flișul calcaros-șistos (un :cies intermediar) și fliș grezos (facies de Tarcău) și ologogen, reprezentat prin fliș grezos-șistos ;:acies de Fusarii), pe alocuri fliș conglomeratic.

în zona de munte a ocolului dezvoltarea zonei flișului carpatic, cu rocile sale variate bazice și acide a dus la formarea a două benzi externe, una de soluri brun-acide si una de brune si mezobazice. Limitarea cu zona de deal se face prin intermediul unei benzi întrerupte iluri argiloiluviale.

în general, rocile din raza ocolului sunt roci care se degradează cu ușurință, determinând formarea unor soluri, în general profunde și foarte profunde.

Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic în raza parcului sunt indentificate 3 zone distincte și anume: zona munților mici, zona depresiunilor subcarpatice și a dealurilor subcarpatice.

Parcul este situat la zona de interferență dintre Carpații Orientali, mai precis Munții Stânișoarei și Subcarpații Neamțului.

Munții fac parte din Carpații Orientali, subținutul munților flișului, districtul marginal paleogen, fiind cei mai tineri din geosinclinalul alpino-carpatic. Ei sunt încadrați în Munții Stânișoarei și anume subdiviziunea Munții Neamțului.

Sunt munți de tip obcine, caracterizați prin prezența culmilor paralele orientate de la nord-vest spre sud-est.

Relieful se caracterizează prin prezența unor culmi fragmentate, cu pro file de creastă larg volurate și rotunjite. Tipică în acest sens este culmea Pleșului, care constituie limita bazinelor hidrografice ale pîraielor Ozana și Rașca, amândouă afluenți de dreapta ai râului Moldova. O obcină importantă din acesta zonă este Obcina Stânișoarei care constituie și limita bazinelor hidrografice Bistrița și Moldova și în același timp și limita ocolului cu ocoalele Ceahlău și Bicaz.

Formele de relief mai des întâlnite sunt versanții cu înclinări repezi și foarte repezi, în acesta zonă se întâlnește cea mai mare energie de relief și cea mai mare altitudine (Vârful Buhalnița-1231 m).

Venind de la Fălticeni către Târgu Neamț, Culmea Pleșului se vede ca un pinten la înălțimi mari (față de dealurile scunde din apropiere), care se frânge față de direcția generală a culmilor, prelungindu-se până Ia Tîrgu-Neamț. Ea închide întregul orizont, drapată ca o cortină cu păduri de brad. înălțimile sunt cuprinse aici între 1150 m (Vf. Chițigaia, la limita cu Ocolul Silvic Pipirig) și 915 m Vf. Pleșu (la limta cu Ocolul Silvic Rașca), coborând treptat spre sud-est până la 630 m în apropiere de Târgu Neamț, iar de aici coborârea se face brusc prin pripoane și contraforturi naturale direct la apa Ozanei. Pe un astfel de pripor este situată Cetatea Neamțului care domină dealurile scunde din împrejurimi, oferind vizibilitate până peste apa Moldovei.

Partea sudică a parcului se află pe catenele și ramificațiile sudice ale Obcinei Stânișoarei care se prelungesc în partea exterioară până în zona piemontului carpatic și a depresiunii Cracăului, la contactul cu Subcarpații Neamțului aflat pe o linie dintre localitățile Agapia, Bălțătești, Crăcăoani. Acesta zonă este cunoscută sub denumirea de Munții Neamțului. Relieful se prezintă aici sub formă de culmi paralele rotunjite, domoale, caracterizate prin prezența măgurilor separate de depresiuni alungite pe pâraie (Cracau, Cracâul Negru, Agapia). Unitățile geomorfologice cel mai frecvent întâlnite sunt versanții ușor ondulați cu înclinare ușoară și mijlocie. Pe alocuri se întâlnesc platouri și coame. Vârfurile cele mai proeminente sunt: Măgura, Secu, Agapia Veche.

Zona montană se termină prin catenele culmilor principale, care scad treptat în altitudine până la 550-600m și se prelungesc pînă Ia contactul cu depresiunea Ozanei și cu dealurile subcarpatice.

O delimitare strictă pe teren a celor două zone geomorfologice este greu de realizat.

Hidrologie

Cursul principal de apă este pârâul Ozana, afluent de dreapta al râului Moldova. Teritoriul ocolului ocupă bazinul mijlociu și inferior al acestui pârâu. Pe partea dreaptă Ozana primește următorii afluenți: Valea Rea, Secu și Săscuța, iar pe partea stângă Carpenul și Nemțisorul. La

rândul său Nemțișorul, care are un bazin hidrografic apreciabil, primește o serie de afluenți și anume: Maghernița, Nilului și Afmișu pe partea dreaptă și Alunu, Iftimia și Cărbuna afluenți pe stânga.

în UP IV Cetatea sunt câteva pâraie ce curg direct în râul Moldova: Sărata, Brusturi, Culeșa și Târzia.

Rețeaua hidrografică din UP V Plăieșu este constituită din pâraie mici cu scurgere în pârâul Ozana.

în UP 1-IV, rețeaua hidrografică are o densitate de l Im/ha. Regimul hidrologic se încadrează în zona IV (D), corespunzător Carpaților Orientali, cuprinzând versanții lor estici.

Rețeaua hidrografică se caracterizează printr-o alimentare pluvială intensă a râurilor, prin predominarea apelor mari de primăvară și viituri puternice în timpul verii și uneori toamna.

Alimentarea pluvială și nivală, este dominantă (60%). în unele primăveri ploioase se înregistrează viituri care produc avarii instalațiilor de transport.

Albia Ozanei este mobilă în plan orizontal, semnalându-se dese deplasări laterale, datorită eroziunii malurilor. Această deplasare poate afecta pădurile situate în luncă (parcela 55 din UP V).

în afară de cunoașterea sursei de aprovizionare, de o importanță mai mare este și prioritatea solurilor de a primi, reține și a ceda apa, ca și gradul de umiditate, caracteristici ce permit departajarea și clasificarea stațiunilor forestiere și implicit contribuie la adoptarea celor mai indicate măsuri de gospodărire rațională a fondului forestier.

Regimul hidric al solurilor din cadrul ocolului a fost stabilit prin observații și a fost corelat cu climatul local (topoclimat), caracterizându-se printr-un maxim la începutul perioadei de vegetație (martie-aprilie) și printr-o diminuare lentă în timpul verii spre toamnă, în luna septembrie se realizează de obicei cea mai redusă umiditate a solului.

Pe teritoriul ocolului, solurile prezintă o paletă largă în ceea ce privește capacitatea de aprovizionare cu apă cât și regimuri de umiditate estivală. Astfel capacitatea de aprovizionare variază de la foarte mică până la foarte mare și chiar excesivă în lunci.

în mod similar și regimul de umiditate estivală variază de la uscat-reavăn până la jilav-umed. Dar fiindcă valorile extreme (uscat și mlăștinos) sunt slab reprezentate, majoritatea solurilor prezintă caracteristici favorabile dezvoltării vegetației forestiere, cu mențiunea că doar partea în partea estică a teritoriului gradul de umiditate poate fi considerat ca un factor limitativ.

VARATEC

Principalele cursuri de apă din raza ocolului sunt parafele Cracau și Agapia. Pârâul Cracau cuprinde în bazinul său superior UP I și UP II, deci cea mai mare parte din suprafața păduroasă a ocolului (cea. 10.000 ha). Pârâul Agapia cu afluenții săi mai mici cuprind în bazinul său, în partea superioară UP III.

în general, pâraiele au văile închise și versanții abrupți. Regimul hidrologic se încadrează în zona IV a Carpaților Orientali, localizată pe versanții estici ai acestora. Face parte din regimul hidrologic de tip D, caracterizat prin absența viiturilor de iarnă (datorită apelor mari de primăvară ce încep din luna martie și până în luna mai), cât și prin existența viiturilor în perioada iulie-august. Alimentarea din ploi este predominantă iar din această cauză, în timpul averselor puternice, apele capătă caracter torențial, producând pagube prin distrugerea drumurilor.

Clima

Clima se încadrează în sectorul de climă de munte (IV) si anume în clima munților mijlocii, favorabil pădurilor (C).

Acest sector se caracterizează printr-un regim moderat al oscilațiilor temperaturii aerului prin amplitudini termice anuale cuprinse între 18° și 22 . Iernile sunt în general răcoroase, iar gradienții termici verticali au valori reduse (0,3-0,4/1 OOm).

Zona subcarpatică se încadrează în tipul de climat II B P 4, ceea ce înseamnă districtul continental de dealuri cu păduri. Iernile sunt mai accentuate și de durată mai lungă. Verile sunt secetoase, înregistrându-se ploi scurte sub formă de averse. Toamna sunt frecvente burnițele. Primăvara este mai răcoroasă decât toamna din pricina consumului de căldură pentru topirea zăpezilor. Ceața și norii stratiformi sunt caracteristici pentru anotimpul rece.

Vântul dominant este cel din N-NV. Canalizarea vântului se face după relief. Uneori se produc turbulențe dinamice care fac ca vântul să ia direcții foarte diferite

Principalele date climatice, caracteristice celor 2 zone sunt redate în cele ce urmează :

Soluri

în cadrul parcului au fost identificate următoarele soluri:

Molisoluri, ce se găsesc pe aprox. 1% din suprafața UP I, II, III de la O.S.Vâratec Argiluvisoluri, ce se găsesc pe aprox. 7% din suprafața UP I, II, UI, IV de la O.S.Tg.Neamț si într-un procent nesemnificativ la O.S.Vâratec

Cambisoluri, care ocupă procentul cel mai mare din suprafață, aprox. 91% în raza O.S.Tg.Neamț și 75% în raza O.S.Văratec

Spodosoluri, în procent nesemnificativ, prezent doar în UP I Secu,O.S.Tg.Neamț Soluri brun acide, bine reprezentate în raza O.S.Văratec Soluri slab evoluate, în procent nesemnificativ

Ca urmare a diversității condițiilor fizico-geografice, învelișul de sol de pe raza O.S.Văratec este relativ variat, remarcându-se o adevărată succesiune zonală între culmea

munților și zonele de deal. Zona de munte se caracterizează prin soluri cu profil scurt și un conținut ridicat de material scheletic, neînregistrându-se fenomene de stagnare a apei și respectiv o diluție înaintată a soluției solului, ceea ce atrage după sine lipsa proceselor de reducere care au un rol foarte important în podzolire. La poalele zonei montane, datorită prezenței materialului parental mai fin, încep să apară fenomene de podzolire, această fâșie îngustă reprezentând o tranziție către zona de deal, unde condițiile de relief si cele de substrat sunt favorabile migrației fracțiunii argiloase.

în raza O.S.Tg.Neamț, factorii pedogenetici care au contribuit la formarea solurilor sunt relativ uniformi și în consecință si tipurile genetice de soluri prezintă o uniformitate evidentă, în general textura este ușoară spre mijlocie, iar din punct de vedere al conținutului în schelet, solurile sunt slab scheletice sau semischeletice, un conținut mai ridicat de schelet apărând în porțiunile unde stratul Utologic este alcătuit din roci mai dure.

2.2. Descrierea Mediului Biologic

Flora și comunități de plante

Flora

Aspectul floristic al zonei Parcului reliefează caracteristicile tipice ale zonei de dealuri și munți joși din zona subcarpatică cu o largă diversitate și cu păstrarea caracterului natural, nealterat. .

Materialele bibliografice referitoare la aria Parcului reliefează existența unui număr relativ mare de cercetări efectuate, dar localizate pe anumite zone de interes cum ar fi: bazinul Nemțișorului, bazinul pârâului Secu, zonele adiacente mănăstirilor, Pădurea de Argint, Codrii de atârnă, Rezervația de Stejari Dumbrava.

Astfel, un conspect al plantelor cormofite din Bazinul Nemțișorului efectuat în anul 1974, pe baza a 47 de titluri din perioada 1879-1971 listează un număr de 852 specii existente.

Un studiu al ariilor protejate din județul Neamț (1999) adresează alte zone și ne dau informații despre numărul de specii de plante existente:

în cele două rezervații din Agapia au fost identificate un număr total de 350 specii de plante vasculare după cum urmează :

Codrii de aramă — cea. 300 specii Pădurea de argint – cea. 150 specii

în ceea ce privește Rezervația de stejari Dumbrava inventarul listează un număr cea. 210 specii.

Inventarul plantelor cormofite efectuat în bazinul pârâului Secu listează un număr de S72 de specii, 40 subspecii, 5 hibrizi și 9 specii cultivate aparținând Ia 388 genuri și 90 familii din care 5 specii endemisme dacice și caipatice.

Inventarierea efectuată în anul 2000 de către administrația parcului, axată pe zone mai uițin studiate, listează un număr de 142 specii de plante superioare, 102 specii de ciuperci, 62 pecii de licheni.

Spre vest de comuna Vânători, pe vale Ozanei, se află o frumoasă dumbravă de stejari numită Braniștea, în prezent, arboretele din "Dumbravă" sunt constituite ca rezervație științifice a Academiei, având în vedere că sunt singurele arborete de stejar situate la o altitudine așa de mare (450 m) și în imediata vecinătate a zonei de munte.

Flora acestui teritoriu se remarcă în primul rând printr-o serie de endemite:

Centaurea carpatica ssp.rărăurensis (crește numai In Moldova), Cirsium decussatum, C.furiensis, C.greceseni, Dentaria glandulosa. Hepatica transsilvanica, Leucanthemum waldstenii, Phyteuma wagneri, Ranunculus carpaticum, Symphytum cordatum.

Pe de altă parte, flora Parcului Forestier Vânători-Neamț conține peste 50 de rarități floristice în România, printre care menționăm :

Allium schoenoprasum ssp.sibiricum, Anacamptis pyramidalis, Carex disticha, Cephalanthera rubra, Caelogossum viride, Corallorhiza trifida, Crepis mollis, Dactylorhiza cordigera ssp. cordigera, D. incarnata, D, maculata ssp.maculata, D. sambucina, Dianthus campestris ssp.campestris, D. collinus ssp. glabriusculus, Epipactis atrorubens, E. helleborine, E. palustris, E. purpurata, Epypogyum aphyllum, Erigeron alpinus, Galium pumilum ssp.pumileum, Gentrinella germanica, Gymnadenia conopsea, G.odoratissima, Herminium monorchis, Hypochoeris glabra, Lathyrus pannonicus ssp.collinus, Leguosia speculum-veneris, Liparis loeschii, Listera cordata, Luzula forsteri. L, luzulina, Mercurialis ovata, Microstylis monophyllos, Monotropa hypopytis ssp. hypopytis, Neotia nidus-avis, Orchis coriophora ssp.coriophora, O. elegans, O. mascula ssp. signifera, O. morio, O. ustulata, Pedicutaris sceptntm-carolinum, Petasites paradoxul, Platanthera bifolia, Polemonium coeruleum, Potentilla neumanniana, Ranunculus circinatus, Salix aurita, Scandix pecten-veneris ssp. pecten-veneris, Scorzonera humilis, Streptopus amplexifolius, Traunsteinera globosa, Trolliits eufopeaiis, Typha schuttleworthii, Valeriana simplicifolia etc.

La aceasta se adaugă unele specii ocrotite în întreaga țară : Angelica archangelica, Cypripedium calceolus, Taxus baccatafcult.).

Cercetări efectuate asupra macromicetelor în perioada 1960-1967 semnalau la acea vreme existența unui număr de 11 specii și două varietăți noi pentru flora României și un număr de 20 specii și o varietate pentru flora Moldovei

O serie de cercetări floristice efectuate în perioada 1965-1971 în Depresiunea Neamțului au identificat un număr de 62 taxoni de plante cormofite rare sau nesemnalate în flora Moldovei la acea vreme.

Din punct de vedere al fondului forestier compoziția pe specii se prezintă astfel : 40% din suprafață este acoperită cu fag(Fagus sylvatica) urmat, în ordine de brad (Abies alba)-30%, molid (Picea abies)-15% și gorun(Quercus petraea)-2%. ,-"

Vegetația (Comunități de plante) '

Din punct de vedere fitogeografic, înt'reg teritoriul județului Neamț aparține regiunii floristice eurosiberiene și provinciei floristice central europene est-carpatice. După Al. Borza (Monografia Geografică a R.P.R.), teritoriul județului Neamț cuprinde două circumscripții floristice :

Circumscripția floristică a flișului moldo-transilvan, care se întinde pe relieful carpatic și subcarpatic (pe circa 80 % din suprafața județului, aici aflându-se 50% din totalul speciilor și subspeciilor de plante endemice din România)

Circumscripția floristică a Podișului Central Moldovenesc ce cuprinde flora de pe relieful colinar de la estul subcarpaților și din Culoarul Siret-Moldova.

Cercetările fitosociologice au contribuit la identificarea a circa 50 fitocenotaxoni care constituie păduri și pajiști aparținând etajului pădurilor de foioase și de foioase în amestec cu rășinoasele, diferențiat in două subetaje:

Subetajul pădurilor de gorun,situat in zona subcarpaților și depresionară,reprezentat prin:păduri in care participă activ speciile Quercus dalechampii (element mediteranean) și Quercus pedunculiflora (element pontic-anatolic), constituenți ai fitocenotaxonilor: Cytiso-Ouercetum petraeae subas. Ouercetosum dalechampii, Euonvmo europaea-Carpinetum (specia dominantă Quercus dalechampii) și Corvlo avettanae-carninetum suhas. Ouercetosum pedunculiflorae (cu Quecus robur dominantă și Quercus pedunculiflora subdominantă);

Subetajul fagului și a amestecului de fag cu rășinoase, care ocupă peste 90% din suprafața parcului,reprezentat prin păduri in care pe lângă Fagus sylvatica (element european), participă și Fagus orientalii (elementbalcano-anatolic-caucazian) și mai ales Fagus (aurica (element pontic-anatolic).

împreună cu Abies alba și Picea abies,speciile de Fagus costituie asociațiile:

– s Pulmonario rubrae-Fagetum (bradeto-făgete și brădete pure),

-' Leucanthemo waldsteinii-Faselum (bradeto-fageto-molidete), Ga'lio schultesu-Faeetum (carpino-fagete) și Svmohyto cordati-Fagetum (făgete pure).

In lungul sectoarelor mijlocii și superioare ale râurilor se dezvoltă arinișuri aparținând asociațiilor:

Stellario nemontiti-Alnelurn glLitinosae și Telekio speciosae-Alnetum incanae.

Cea mai mare parte a pădurilor sunt constituite din arbori seculari,cu dimensiuni impresionante:peste 80 cm in diametru și peste 40 m înălțime.

Pajiștile: sunt constituite in special din asociațiile: Festiico-Agrostetum capiai'is Trifolîo-Lolietitrn perennis

Rorippo-A°rostetiim stolonifere ctc., care reprezintă o vegetație potențială de bună calitate.

Studnle fitocenologice efectuate arată existența următoarelor asociații vegetale : Valea Neamțișorului

Au fost identificate 9 asociații forestiere :

Alnctum glutinosae Meyer-Drees 1936

Alnetum elutinosum-incanae Soo 1929

Ouerceto (petraeae) – Cvtiselum nisricans Paucâ 1941

Ouerco petraeae – Caroinetnm Soo et Pocs 1957

– Ouerco robori – Carpinetum Soo et Pocs 1957

Carpino – Faeetum Paucă 1941

Faeetum carpaticwn (Borza 1930) Moor 1938

Abieti – Faeetum Knapp 1942

Abietiim daciciim Beldie 1962 Valea Secului

Au fost identificate 7 asociații vegetale forestiere :

Hieracio rotundati – Faeetum (Vida 1963) Touber 1987

Pulmonario rubrae – Faeetum (Soo 1964) Touber 1987

Leuchantemo waldsteinii – Favelum (Soo 1964) Touber 1987

Carpino — Faeetum Păucă 41 Zăvoaie

Stellario nemori – Alnetum elulinosae Lohm 1957 pajiști

Festuco rubrae – Aerostetum capillaris Horv. 1951

Trifolio repenti – Lolietum perennis Krippelova 1967

Rezervația Codrii de Aramă

As. Cytiso-Ouercetum oetraeae Paucâ 1941 subass dalechampsietosum Chifu et al. 1995

As. Pinetum sihestris-nierae Mititelu et Al. 1989 Rezervația Pădurea de Argint

As. Agrostio tenuis-Betuletum pendulae Remeritâ 1970

As. Chaerophylletum aurei Oberd. 57 Rezervația de stejar Dumbrava

As. Ouerco robori-Carpinetum Soo et Pocs 1957 Pajiștile naturale din Valea Nemtisorului

As. Calthetum laetae Krajina 1933

As. Scirpetum svhatici Schvik. 1941

As. Aerostetum albae Soo 1957

As. Deschampsietum caesmtosae Horvatik 1930

– As. Filipendulo-Geranietum palustris W. Koch 1926 As. Lolieto-Cynosuretum Tx. 1947

Fauna

Parte a lanțului Carpatic, zona Parcului Forestier Vânători Neamț surprinde aspectele generale caracteristice acestei arii: Mamifere Zona Parcului se constituie adăpost pentru :

ursul brun (Ursus arctos),

\upu\(Cfinis lupus),

vulpea (Vulpes vulpes),

râsul (Lynx lynx).

pisica sălbatică (fe/ir sylvestris),

jderul (martes marîes)

cerbul carpatin (Cervus elaphus), câpr\or(Capreolus capreolus), mistrețul(5uj scrofa),iepurele

Nu se poate face referire la fauna existentă în Parcul Forestier Vânători-Neamț fără a aminti de prezența zimbrului. Altădată componentă a faunei sălbatice, acest simbol al Moldovei mai poate fi întâlnit astăzi doar în cadrul rezervației Dragoș Vodă.

Nu există studii efectuate asupra chiropterelor (lilieci), în ceea ce privește fauna de mamifere mici, un studiu efectuat în bazinul Cracăului Alb a scos în evidență o densitate mare a speciilor de mamifere mici. Datele obținute în urma inventarierii sunt în curs de prelucrare

Avifauna (Păsări)

în cadrul inventarierii efectuate în anii 2000-2001 în cuprinsul parcului au fost evidențiate un număr de 91 specii de păsări.

Numărul speciilor existente se va mări pe măsura efectuării de noi cercetări și. a consultării lucrărilor de specialitate.

Amfibieni si Reptile

In cadrul inventarierii efectuate în anul 2000 în bazinul Cracăului Alb au fost identificate un număr de 8 specii de amfibieni , 5 din Ordinul Anura și 3 din Ordinul Caudata (Fam Salamandridae) incluzând endemismul carpatic Triturus montandoni.

3 specii de reptile au fost menționate, cu o concentrare mare de Vipera berus în zona Chitele.

Ihtiofauna (Pești)

Fauna acvatică identificată pe cursul pârâului Cracau in amonte și în aval de satele Mitocul Bălan și Cracăul Negru, precum și pe Râul Ozana în amonte de orașul Târgu Neamț cuprinde un număr de 7 specii, 3 familii și 2 ordine, amintind aici prezența salmonidelor (Salmo trutta) pe Pârâul Media (lângă cabana Chitele).

Nevertebrate

In cadrul inventarierii efectuate în anul 2000 în bazinul Cracăului Alb au fost identificate specii de nevertebrate aparținând la 5 încrengături, 9 clase, 22 de ordine și 28 familii.

Habitate

Habitate forestiere :

Relieful complex a influențat structura vegetației forestiere, în sensul că în zona montană se întâlnesc arborete de brad și fag și amestecurile dintre ele.

în zona de deal, gorunetele predomină pe expozițiile însorite, iar făgetele de deal pe cele umbrite.

Pe luncile și terasele din zona dcpresionară, este semnalată prezența stejăretelor și a gorunetelor.

Principalele formații forestiere întâlnite sunt reprezentate de brădeto-făgete, făgete pure, amestecuri molid-brad-fag, brădete pure.

O situație deosebită este semnalată în Bazinul Nemțișorului. în părțile mai înalte ale unității se întâlnesc arborete pure sau aproape pure de fag. La altitudini mai joase, în relieful cu caracter depresionar, se găsesc arborete de brad și brădeto-făgete.

80% din arboretele existente sunt clasificate din punct de vedere forestier în categoria arboretelor natural fundamentale cu o structură apropiată de cea naturală, nealterată.

Aproximativ 50% din stratul forestier este constituit din arborete pluriene (de vârste inegale) și amestecate (mai multe specii constituie compoziția arboretului).

Merita remarcată necesitatea abordării din punct de vedere al conservării biodiversității a unui tratament aparte asupra arborilor seculari și a materiei organice moarte.

Habitatele existente la marginea masivelor forestiere se remarcă printr-o concentrare
ridicată de specii, cu un subarboret și un strat arbustiv bine reprezentat, unde se creează condițiile
optime de habitat pentru fauna de nevertebrate și păsări. :

Habitatele de pajiști :

Pajiștile ocupă o suprafață de 2% din suprafața parcului. In general acestea se constituie în proprietăți ale comunelor din zonă sau adiacente parcului, fiind folosite pentru pășunat. Potențialul din punct de vedere al biodiversității este ridicat, dar există o diminuare a calităților sale naturale datorită folosirii relativ intensive – suprapășunat.

Caracterul de pășuni cu aspect împădurit (prezența arbuștilor și a pâlcurilor de arbori) coflferă un potențial ridicat pentru fauna de nevertebrate, păsări și chiroptere (lilieci).

Habitatele acvatice :

Sunt constituite din bazinele hidrografice ale râului Ozana și ale pâraielor Secu, Nemțișor și Cracau.

Modul de alimentare al apelor este pluvio-nival moderat și izvoare subterane cu debit relativ redus.

Debitul înregistrează variații mari, în funcție de anotimp și cantitatea de precipitații.

în cursurile inferioare albiile se lărgesc dând naștere luncilor cu vegetație specifică.

Habitatele acvatice sunt constituite din :

păraie având albia de curgere constituită dintr-un substrat stâncos iazuri : în cadrul Zimbrăriei Dragoș Vodă, zona Chitele, M-rea Neamț – zone mlăștinoase : în zona M-rea Neamț, valea Secului

Alte tipuri de habitate:

stâncăni (în jurul Schitului Sihla)

așezări umane (locuințe, grădini, terenuri agricole,)

Peisaj caracteristic și ecosisteme

Principalele tipuri de peisaje existente in aria Parcului Forestier Vânători Neamț și împrejurimi sunt:

Zona forestieră a munților și dealurilor înalte. Determină trăsătura caracteristică , cu suprafețe întinse acoperite cu păduri administrate în regimul codrului (păduri cu regenerare prin sămânță și conduse până la vârste înaintate).

Pădurile domină în mod detașat peisajul din cadrul Parcului Forestier Vânători Neamț. Alcătuite din arborele pure sau de amestec de brad, molid și fag realizează prin aspectul mozaicar al cu/orii coronamentului un caleidoscop veritabil, de la verdele închis al rășinoaselor întrepătruns cu verdele crud al pădurilor de foioase, specific sezonului de vegetație, la galbenul și roșul brun specific sezonului autumnal. Privită din interior, pădurea impresionează prin arborii înalți, zvelți, având corona concentrată spre vârf: prezența poienilor din interiorul pădurilor și a ochiurilor deschise pentru regenerare, în care prezența covorului vegetal si ci arbuștilor este mai bogată, contrastează cu uniformitatea din interiorul pădurii. Zonele de lizieră, ca si cele de contact între două tipuri de habitate, determină o notă aparte prin concentrarea de specii existente, atât sub raportul vegetației cât și a faunei.

Pășuni și poieni montane, în general acestea se constituie în proprietăți ale comunelor din zonă sau adiacente parcului fiind folosite pentru pășunat și sunt situate spre culmilor versanților ce delimitează văile; pe alocuri este prezentă vegetația forestieră sub foma unor arbori izolați sau pâlcuri răzlețe.

Prezența lor nu este remarcată din afara parcului delimitat de o vegetație forestieră abundentă. Cu aspectul unor pete de un verde mai deschis ce se intercalează cu verdele crud al pădurilor de rășinoase, determină un mozaic coloristic ce se suprapune peste ansamblul văilor largi cu versanfi abrupți și culmi domoale. Pe alocuri, pot fi întâlnite stăni, păstorind făcând parte din ocupațiile tradiționale încă practicate zonă.

Văile pâraielor. Sunt caracteristice văile largi, plate, delimitate de versanți abrupți acoperiți cu vegetație forestieră. Luncile pâraielor sunt largi, cu terase inundabile constituite în -pășuni spiănețe.

Așezările din zonă sunt situate de-a lungul drumurilor ce străbat văile de la obârșia apelor și până la vărsare. Tot în lungul acestor văi sunt situate și mănăstirile din zonă.

Peiaje mănăstirești. Constituite din mănăstirile împrejmuite cu garduri sau ziduri, datând din secolul XV-XVII, adăpostind comunitățile monahale de călugări și maici. Sunt caracteristice turlele înalte, coloanele din piatră și lemn, clădirile cu balcoane largi și împrejmuirile din gard de lemn.

Terenurile agricole. Suprafețele joase sunt dominate de terenurile agricole neîmprejmuite; din loc în Ioc se remarcă prezența arborilor izolați sau a pâlcurilor de arbori.

Contrastul cit zonele de dea! și munte împădurite adiacente este izbitor. Aspectul monoton este "întrerupt pe alocuri de prezența așezărilor umane, cu sate împrăștiate de-a lungul drumurilor sau cursurilor de ape. Lemnul este folosit preponderent ca material de construcții; în jurul gospodăriilor prezența grădinilor cu flori și a livezilor cu pomi fructiferi constituie un element caracteristic. Suprafețele agricole sunt fragmentate în parcele de dimensiuni mici, munca câmpului făcându-se preponderent manual sau cu ajutorul cailor

2.3. Aspecte Culturale, Folosința în Trecut a Terenului

Cultura și folosința terenului, istoric

Prezența mărturiilor arheologice și istorice. Date istorice

Toponimul „Neamț", este de origine slavă, termenul „nemeti", care înseamnă liniștit sau tăcut, definind caracteristicile zonei și ale râului principal (Neamț). Prin traducere locală s-a ajuns la numele prezent.

De la orașul Neamț, și-a luat numele cetatea din apropiere – Cetatea Neamț, apoi M-rea Neamț, apoi întreaga regiune.

Orașul Tg. Neamț prezintă o serie de vestigii arheologice din neolitic și din epoca bronzului. Cele mai vechi urme de locuire s.au găsit în așezările de la Lunca-Poiana Slatinei-Oglinzi-Cetățuia-Băi, aflate în preajma izvoarelor de slatină din sud-estul Culmii Pleșului. Aici s-a găsit un important material ceramic care aparține culturii Starcevo-Criș (mileniul VI-V î.Hr). Aceasta a fost succedată de cultura ceramicii liniare și de cultura Precucuteni(mileniul V-IV î.Hr), ateatată prin siturile de la Târpești, Lunca, Oglinzi, Topolița, Davideni.

Elementele ceramicii pictate din zonă aparțin în principal civilizației Cucuteni (mileniul IV-III Î.Hr)

Zona a fost locuită și de comunități ale epocii bronzului tracic (1800-1100 î.Hr)-culturile Costișa și Nouă.

Folosința trecută a terenului

Folosința în trecut a terenului a fost puternic influențată de tipul de relief din zonă, de succesiunea civilizațiilor și a așezămintelor umane, precum și de oportunitățile legate de dispunerea geografică.

în perioada premergătoare constituirii statului feudal Moldova, pe teritoriul actualului oraș Tg. Neamț s-a închegat o așezare umană importantă. Apariția acestei așezări a fost favorizată de poziționarea sa la întretăierea unor drumuri comerciale importante, care făceau legătura între zona Moldovei și Ardeal, localitatea căpătând în timp funcția de târg.

în secolului al XllI-Iea, sași originari din Flandra au colonizat parte din zonă, aducând o seamă de meșteșuguri din care se remarcă acelea de obținere a stofelor și pânzeturilor, transmise și populației autohtone, contribuind la dezvoltarea comerțului, în secolul al XlV-lea, numărul sașilor crește, așezarea prosperând, situându-se pe locul al doilea ca importanță în zona Moldovei, în această perioadă se construiesc mori de apă, pive pentru sumane și dârste pentru postav, fabrici de bere, produsele de bună calitate contribuind la dezvoltarea semnificativă a comerțului, orașul devenind la această dată centru vamal cu pecete. Principalei ocupații în zonă erau diversele meșteșuguri (între care prelucrarea lemnului), creșterea animalelor, comerț.

Existența așezărilor umane în zona parcului este puternic influențată de întemeierea Cetății Neamțului, în prima parte a secolului XIV, urmată de construirea primelor așezăminte monahale: M-rea Neamțului ridicată în perioada 1375-1391 de către Petru Mușat, M-rea Secii {1602). M-rea Agapia <1644), M-rea Sihăstria (sec XVIII), M-rea Văratec (sec. XVIII).

în trecutul îndepărtat, pădurile din raza ocolului nu au fost în proprietatea unei anumite persoane ci au constituit bunuri obștești, fiind utilizate în diverse scopuri (lemn de foc și

construcții, pășunat, vânătoare) de către locuitorii din așezările de pe Valea Moldovei și a Bistriței. Ulterior, pe măsură ce populația a crescut și Moldova a căpătat o organizare feudală, pădurile și terenurile au devenit terenuri boierești, prin donații voievodale pentru fapte de arme sau credință si devotament față de unii domnitori.

După înființarea așezămintelor de cult, acestea au fost au primit de-a lungul timpului importante suprafețe de teren agricol și pădure, în decursul timpului, robii și servitorii care lucrau pe moșiile mănăstirești au întemeiat sate în imediata vecinătate a acestor domenii.

In urma secularizarea averilor mănăstirești, din perioada domnitorului Alexandru loan Cuza (1864) și apoi în 1983, cea mai mare parte a pădurilor a trecut în proprietatea statului, ulterior (1935 și 1938), unele mănăstiri primind spre folosință anumite suprafețe de terenuri agricole și pădure. O parte a pădurilor a rămas în posesia contesei Blome, până în anul 1919 când și acestea devin proprietate de stat în urma confiscării întregii averi a contesei Blome.

Semnificație, interes

Cadrul natural deosebit al zonei și liniștea așezămintelor monahale au constituit în decursul timpului sursă de inspirație pentru însemnați oameni de cultură și artă.

Amintiri și descrieri despre zonă sunt lăsate posterității de către Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuță, Calistrat Hogaș, Veronica Miele.

Mănăstirea Agapia a fost pictată în anul 1858 de către Nicolae Grigorescu, care a îmbinat tradiția bizantină cu stilul neoclasic și cu arta românească creată de geniul său artistic.

Sculptorul Ion Jalea a realizat statuia din bronz a Saftei Brâncoveanu, aflată în curtea mănăstirii Văratec. în muzeul mănăstirii se află și lucrăn ale Smarandei Neculce, nepoata cronicarului Ion Neculce.

C/fetatea Neamțului, a fost stavilă în calea năvălirilor otomane, ungare sau polone, jucând un rol crucial .în istoria Moldovei.

Toponimia locurilor este de asemeni încărcată de istorie (Săcălușești – după numele tunarilor din oastea lui Ștefan, Vânători – după numele celor ce apărau cetatea și vânau pentru curtea domnească).

Semnificative sunt și denumirile date apei Moldovei, pârâul Bourul, Vârful Cornurii, Piciorul Zimbrăriei, pârâul Bivolul, Piciorul Coamele și altele, strâns legate de existența bourului și a zimbrului pe aceste meleaguri.

Rol deosebit în istoria și cultura neamului au avut și comunitățile mănăstirești, între care M-rea Neamțului, (considerată de către specialiști ca cea mai elocventă expresie ci stilului arhitectural moldovenesc), adăpostind totodată o bibliotecă de cea 15.000 volume, din care 549 manuscrise. Biblioteca este considerată a ti cea mai veche din țară și ,,cea mai bogată'' prin nurnăru! volumelor și valoarea conținutului lor.

în anul 1825, aici a fost tipărită pentru prima oară opera lui Dimitrie Cantemir,,Descriptio Moldavae".

Administrare în trecut

Pădurile administrate de ocolul Tîrgu-Nreamț au fost în trecut proprietatea Mănăstirilor Neamț, Secu, Sihăstria și Rașca. De asemeni, pădurile aflate în administrația Ocolului Silvic \ ăratec, se aflau în mare majoritate în proprietate mănăstirească.

Până în anul 1843 nu există documente referitoare la modul de gospodărire.

Din datele existente, administrațiile mănăstirești extrăgeau cu precădere exemplarele de rășinoase situate în locurile accesibile pentru nevoile curente. Materialul este utilizat pentru construcții și draniță. De asemenea se extrâgeau fagi pentru foc.

în anul 1843 obșteasca adunare a Moldovei votează "Pravila pentru cruțarea pădurilor de pe moșiile mănăstirești și altele" prin care obliga proprietarii de păduri să introducă un regim rațional de exploatare. Ca urmare în anul 1853 a fost întocmit "Planul pădurii parchetuite".

Prin decretul domnesc Nr. 4380 din 10 iunie 1859, administrarea acestor păduri a fost trecută în grija statului și anume a Ministerului Cultelor căruia îi erau subordonate mănăstirile, fiind însă administrate mai departe de Mănăstirile Neamț și Secu, până în 1890 când după înființarea Ministerului Domenilor statul a luat în stăpânire și administrare aceste păduri, în anul 1935, prin "Legea privitoare la reintegrarea Mănăstirilor Neamț și Secu, în folosința vetrei înconjurătoare" a fost atribuit mănăstirilor terenul denumit "Vatra înconjurătoare", așa cum a fost delimitat în baza Decretului Domnesc din 1859. Statul era deci proprietarul, iar mănăstirile uzufructarul. Această situație a dăinuit până în anul 1948, când potrivit constituției, toate pădurile, indiferent de proprietar, au trecut în proprietatea statului.

Primele amenajamente silvice s-au întocmit în anii 1928, 1929 și 1931, pentru diverse suprafețe de pădure.

în anii care au urmat s-a realizat și regenerarea naturală pe suprafețe apreciabile.

în intervalul 1957-1962 s-a semnalat o afluență mare de turiști în zona mănăstirilor Agapia-Văratec monumente istorice și de cultură. Din aceste motive o bună parte din arboretele din zona Agapia au fost încadrate în grupa I cu rol peisagistic în apropierea monumentelor istorice. (1046,6ha).

Din cele arătate mai înainte reiese că au existat totuși preocupări, relativ minime, în ce privește orsanizarea producției forestiere, la un nivel silvo-tehnic corespunzător acelui timp.

Preocupările au constat în întocmirea de studii de exploatare sau chiar amenajamente destul de sumare, care prevedeau anumite reguli după care să se execute tăierile.

Exploatările ce s-au practicat în baza acelor elaborate, au fost restrânse și au avut ca urmare, menținerea unui excedent apreciabil de arborele exploatabile, existent în toate unitățile de producție. Ele nu au fost executate pe suprafețe prea mari în raza ocolului, deoarece nu erau instalații de transport forestiere, iar distanța până la calea ferată Suceava-București era destul de mare (până la gara Pașcani). Totodată, în zonă încă nu existau fabrici de prelucrare a lemnului care să solicite materie primă.

Trebuie menționat că între anii 1925-1935, s-au făcut plantații cu molid și cu pin pe dealul de lângă Tîrgu-Neamț (în zona Monument), cu scopul de a împiedica fenomenul de eroziune declanșat.

2.4. Aspecte Socio-Economice, Folosința Terenului în Prezent

Comunități locale

Comunitățile umane din zona parcului sunt situate în partea de est și nord, în lungul drumurilor naționale și a cursurilor de apă.

Orașul Tg. Neamț

Suprafața localității este de 4731 ha, cu o populație de 25437 locuitori.

Din punct de vedere economic, orașul se confruntă cu probleme dificile legate de situația globală a țării. Lipsa unor materii prime si resurse energetice concretizate în slaba utilizare a capacităților de producție, a dus la o rată a șomajului de 25,3%.

La nivelul orașului există un număr de 1290 agenți economici, din care doar 548 erau active la sfârșitul anului 2000.

Orașul nu are un potențial agricol foarte ridicat, însă prezintă importanță pentru comunele din jur prin prisma relațiilor între forța de muncă – resursele agricole și lemnoase – piața acestor produse.

Oferta turistică este complexă, un rol important având peisajul și tradițiile etnoiolclorice, precum și patrimoniul istoric, cultural, balneo-climateric.

Modul de utilizare a terenului:

Comuna Vânători Neamț

Sate componente: Vânători Neamț, Lunca, Mănăstirea Neamț, Nemțișor

Deține suprafața de 17.743 ha și o populație de 8859 locuitori.

Rppulația activă: 2957 persoane

Șomeri: 507 persoane

Număr de agenți economici: 85

5 școli, o bibliotecă, 4 muzee

Comuna Agapia

Sate componente: Agapia, Filioara, Săcălușesti, Văratcc

Suprafața: 5858 ha, cu o populație de 4500 locuitori.

Populația activă: 2600 persoane

Șomeri: 80

Agenți economici: 16

4 școli

Modul de utilizare a terenului:

Comuna Bâltătesti

Sate componente: Bălțătești, Valea Seacă, Valea Arini, Ghindăoani

Suprafața: 5869 ha; locuitori:7309

Populația activă: 4750 persoane

O bibliotecă, un muzeu, trei cămine culturale

Agenți economici – 26

Modul de utilizare a terenului:

Comuna Crăcâoani

. Sate componente: Crăcăoani (2092 locuitori), Cracăul Negru (1246 locuitori), Magazia • (689 locuitori), Mitocul Bălan (352 locuitori), Poiana Crăcăoani (95 loc) Suprafața: 13479 ha. Populația: 4474 locuitori. Populația activă: 2442 persoane

Mod de utilizare a terenului:

Alți factori interesați

Factori de decizie în zonă

Pădurile deținute de stat sunt administrate de către Regia Națională a Pădurilor, iar cele ale comunelor de primării, existând și mici suprafețe de pădure deținute și administrate de mănăstiri.

Pășunile(islazurile) sunt administrate de primării, constituind proprietatea comunității.

Activitatea primăriilor e supervizată de Consiliile locale ale comunelor, iar a acestora de Consiliul Județean Neamț

La nivel central, ministerele cu atribuții strâns legate sunt Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, și agențiile din teritoriu -Inspectoratul de protecția mediului, Secția de Gospodărire a Apelor, Inspectoratul Școlar Județean, Direcția Agricolă, Direcția Sanitar Veterinară.

Fânețele si terenurile agricole sunt deținute de persoane particulare.

Fondurile de vânătoare sunt proprietate de stat și administrate de ocoalele silvice sau AJVPS.

Referitor la turism, există în zonă un centrul local pentru promovarea turismului. Alte instituții/factori interesați: Fundația „Speranța, Tg. Neamț Fundația de dezvoltare locală „Partener" Tg. Neamț Fundația „Pădurea de Argint" Fundația "Ștefan cel Mare", Bălțătești Firme de exploatare și prelucrarea lemnului Universități

Instituții de învățământ preuniversitar Pensiunile agroturistice, alți agenți de profil

Folosința actuală a terenurilor

Folosința actuală a terenurilor și interacțiunile ce se manifestă în cadrul acestei secțiuni

sunt reprezentate în schema de mai jos.

Păduri

Pășuni – Fânețe

Terenuri agricole (culturi agricole și livezi)

Zone conservate și peisaj (rezervația de stejar „Braniște", Pădurea de Argint, Codrii de Aramă)

Gospodării individuale

Lăcașuri de cult

Este evident că există o anumită suprapunere în ceea ce privește interferența tuturor categoriilor de folosințe cu segmentul antropic, de aceea s-a urmărit ordonarea aspectelor semnificative și scoaterea în evidență a acestora.

Starea actuală de conservare Păduri

Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Există o serie de aspecte legate de biodiversitate care e necesar a fi incluse în prevederile amenajamentelor. O marc parte a pădurilor din raza parcului sunt incluse în grupa funcțională I (păduri cu rol de protecție).

Rezervația de stejar „Braniște „ este gospodărită doar în scop de conservare, iar în Pădurea de Argint și Codrii de Aramă se fac doar intervenții de menținere a caracteristicilor definitorii care au dus la instituirea regimului de rezervație peisagistică.

Pășuni

Nu există studii referitoare la pășuni (bonitate, capacitate de suport), dar informațiile existente nu relevă existența unui suprapășunat de proporții, deși unele comunități au insuficiente terenuri pentru pășunat.

Fânețe ( unele împădurite 1 si fermierit de scara mica

în fănețe se desfășoară activități tradiționale ( cositul și pășunatul după cosit cu un număr foarte mic de animale) de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantități de material lemnos – acolo unde există- pentru activități gospodărești sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu- se folosesc îngrășăminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrășăminte organice (gunoi de grajd). Aceste fănețe prezintă o stare bună de conservare și o biodiversitate ridicată.

Turism și facilități de recreere

Nu există studii de turism speciale pentru parc – momentan se află în derulare un studiu în colaborare cu Facultatea de Geografie din Iași. Zona are însă o valoare turistică ridicată, confirmată de numărul mare de turiști, mai ales pe timp de vară, sau în perioada unor sărbători religioase. S-au identificat totuși un număr de 5 tipuri de turism:

Turism de tranzit (Tg. Neamț)

Turism pentru vizitarea mănăstirilor (M-rea Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia, Văratec, etc.)

Agrement și cură balneară (stațiunile Bălțătești și Oglinzi)

Agroturism

Marea majoritate a turiștilor vizitează în principal mănăstirile și rezervația de zimbri "Dragoș Vodă".

Facilitați:

Drumuri: densitatea rețelei de drumun naționale, județene, comunale, forestiere permite accesul facil în toate zonele parcului.

Poteci: există o rețea executată în principal cu elevii și alți voluntari din zonă. Unele poteci necesită refacerea unor porțiuni și a marcajului turistic. De asemeni s-au identificat o scrie de noi trasee. Spatii de campare nu există, deși sunt necesare. Pensiuni: există un număr de 20 pensiuni agroluristice, în special în zona Agapia, apte a caza un număr redus de persoane (4-8): acestea necesită însă creșterea gradului de confort.

Stațiuni balneare: Bălțătești, Oglinzi. Hoteluri: Casa Arcașului, Plăieșul, Tg, Neamț. Rezervații peisagistice în scop cultural-recreativ: Codrii de Aramă. Pădurea de Argint.

Mănăstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turiști. Acestea oferă pensiune completă și ghid de prezentare. Unele mănăstiri găzduiesc ateliere de broderii, țesături, covoare, carpete și puncte de vânzare a unor obiecte cu specific religios.

Alte obiective

Casa muzeu Ion Creangă

Muzeul memorial Mihail Sadoveariu

Casa memorială Veronica Miele

Muzeul de istorie și etnografieTg. Neamț

Colecția de istorie, etnografie și artă populară Nicolae Popa

Baza de agrement ecvestru „DUMBRAVA"

Centre etnografice:

Humulești-țesutul covoarelor Agapia-costume populare și covoare Văratec-ateliere de covoare Vânători-colecție muzeală sătească

Educație și facilități pentru educație

Fiecare localitate din raza parcului deține un anumit număr de unități de învățămând de diferite grade.

Tg. Neamț:

preșcolar-237 cursanți

general obligatoriu (primar, gimnazial)-2881

cursanți secundar superior (liceu, școală profesională, școală de ucenici)-1792

– postliceal-122

personal didactic: 514

Există o școală pentru copii cu cerințe educative speciale, proveniți din familii defavorizate. Finanțarea se face de la buget, precum și din sponsorizări, donații, alte finanțări. Există un Club al Copiilor, frecventat de 1980 copii în anul 2000.

In comuna Vânători Neamț se află cinci școli, cu învățământ primar, gimnazial și profesional.

Agapia – deține un număr de patru școli – învățământ primar și gimnazial.

Bălțătești – cinci școli cu învățământ primar și gimnazial.

Crăcăoani – cinci școli cu învățământ primar și gimnazial.In ideea utilizării acestor resurse administrația parcului întreprinde acțiuni de implicare a elevilor și cadrelor didactice în activitățile complexe, cu caracter de protejare a mediului înconjurător.

Actualmente, conform unui program stabilit de comun acord cu conducerile unităților de învățământ, administrația desfășoară cursuri și activități practice specifice. La două din școlile existente în comuna Vânători s-au constituit cluburi ecologice, editându-se și un ziar de educație ecologică, cu sprijin logistic din partea parcului. De asemeni, prin organizarea unor simpozioane și manifestări, cum sunt Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua Mondială a Mediului, se urmărește implicarea elevilor și conștientizarea lor referitor la problemele ecologice globale sau locale.

Cercetare – facilități de cercetare

Parcul Forestier Vânători Neamț asigură numeroase oportunități și oferă suport pentru diverse studii științifice.

Pană în prezent au fost demarate inventarierea florei si faunei în colaborare cu Facultățile de Biologie din Bacău și Iași, Facultatea de Silvicultură din Suceava, Muzeul de Științe Naturale din Bacău și sunt în curs de desfășurare în colaborare cu Facultatea de Geografie din Iași o serie de studii complexe pe teme geologice, pedologice, hidrologice, turism, folclor și tradiții, GIS . De asemenea, s-au efectuat o serie de studii și cu specialiști individuali din cadrul diverselor instituții de specialitate din Cluj și Timișoara.

Totodată au fost deja efectuate studii privind bonitatea terenului pentru susținerea reintroducerii zimbrului de către ICAS și Societate Zoologică Regală din Londra.

Deasement există lucrări de cercetare a florei și faunei în bazinul Nemțișorului, bazinul Ozanei. Rezervația de stejar a Academiei Române de la

Vânători – Braniște și Rezervația Naturală Pădurea de Argint, efectuate în ultimii ani de către Facultatea de Biologie din Iași.

Capitolul. 3 SCOPUL ȘI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT ALE PARCULUI FORESTIER VÎNĂTORI

NEAMȚ

Parcul Forestier Vînători Neamț – o arie naturală protejată destinată gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural și încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Obiectivele de management al parcului sunt:

Menținerea biodiversitțăii prin conservarea speciilor și ecosistemelor cheie, precum și a peisajelor din cuprinsul parcului

Realizarea centrului de creștere a zimbrului, procurarea materialului genetic corespunzător și crearea condițiilor de punere în libertate a primului grup

Certificarea managementului forestier adaptat obiectivelor ariei protejate Parcul Forestier Vânători Neamț

Atragerea turiștilor și extinderea perioadei de ședere în zonă prin dezvoltarea ecoturismului și promovarea valorilor naturale, tradiționale, istorice și culturale ale regiunii • – Sprijinirea comunităților în păstrarea valorilor spirituale, deprinderilor și obiceiurilor }' tradiționale în beneficiul tuturor

Să promoveze și să creeze oportunități pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanta cu obiectivele parcului

Implicarea publicului și a comunităților în conservarea valorilor parcului prin programe de educație și conștientizare

întărirea capacității administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activităților specifice și promovarea unei strânse colaborări cu factorii interesați din aria de cuprindere a Parcului Forestier Vânători Neamț

Capitolul. 4 EVALUARE

4.1. A. Evaluare pentru biodîversitate

In cadrul Parcului Forestier Vânători Neamț întâlnim o mare varietate de tipuri de păduri naturale și seminaturale, alături de suprafețe mici de pajiști și pășuni, alcătuind un mozaic de ecosisteme dintre cele mai diverse. Toate acestea cuprind un sistem natural de păduri tipice zonei de dealuri și munți mijlocii, care împreună cu peisajul antropic asociat, crează o zonă cu un specific aparte.

Aspectul natural al zonei este dat de existența unor suprafețe mari de pădure apropiate de tipul natural fundamental, de abundența regenerării naturale și de marea diversitate de specii care trăiesc în armonie. Prezența regenerării naturale constituie un indicator al stării de adaptare al ecosistemului forestier, precum și o premisă a continuității pădurii.

în decursul timpului, interacțiunea dintre om și natură a păstrat neschimbat echilibrul ecosistemic, precum și complexitatea ecologică. Lipsa unei dezvoltări industriale masive sau a unor aglomerări populaționale au reprezentat în timp un factor de menținere a echilibrului natural creat în decursul timpului. Tradiția unui management forestier adecvat și evitarea supraexploatării resurselor au avut de asemeni o importantă contribuție. Modul de gospodărire a pădurilor promovează speciile de plante autohtone, regenerări naturale, utilizarea resurselor de masă lemnoasă în limitele capacităților de susținere a pădurii, tratarea distinctă a diferitelor tipuri de ecosisteme și menținerea funcțiilor proiective ale pădurii, încadrarea pădurii cu așezările monahafe și umane definesc un peisaj unic, cu valențe istorice și religioase multiple

rjacă până în prezent, nu a fost semnalat un număr mare de specii amenințate sau periclitate, aceasta se datorează faptului că parcul este o zonă cu diversitate bogată și slab alterată, unde se întâlnesc numeroase specii de floră și faună din Româna. De asemeni, existența unui număr important de specii indicatoare demonstrează calitatea unor intervenții care nu afectează ecosistemul.

în zona Parcului au fost identificate regiuni care păstrează intacte caracteristicile naturale și în care pot fi surprinse aspecte floristice și faunistice cu un caracter aparte. Aspectul forestier al zonei, cu suprafețe predominant împădurite determină o anumită dinamică a proceselor, ce nu implică transformări majore în perioade scurte de timp. Pădurea reprezintă un elemete de stabilitate, intervenind benefic asupra solui. versanților, apei. microclimatului, asigurând un regim hidrologic relativ constant.

în afara ecosistemelor forestiere, parcul conține și alte habitate de mare importanță: fanețe, pășuni, ecosisteme acvatice, pe cursuri de apă sau ape stătătoare, mici ecosisteme aliate pe stâncarii sau mlaștini, caracteristice încadrării alitudinale și geografice a zonei. Energia de relief mică cu pante domoale, culmi rotunjite, văi deschise acoperite de păduri nu determină procese geomortologice de amploare mare și imediată.

Ca parte componentă a lanțului carpatic .și subcarpatic, zona evidențiază o mare diversitate faunistică constituind adăpost pentru numeroase mamifere, inclusiv carnivore mari: lup (Caniș lupus), urs (U'rsus arctos), râs (Lynx lynx). Prezența acestora indică de asemeni

existența unui sistem stabil, neafectat de activitățile umane. Reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor taxonomice specifice asigură suport pentru evoluție stabilă.

Elementele diversității biologice se regăsesc în cultura locală: zimbrul-emblemă a Moldovei, măști urs,lup, casele din lemn, dranița, meșteșuguri specifice.

Actualmente, parcul prezintă un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce în timp poate prezenta un potențial pericol din punct de vedere al biodiversității. De asemeni, situația economică precară, precum și permanenta nevoie de resurse este un factor de presiune asupra mediului.

In ultima perioadă, în special după 1990, braconajul a căpătat o amploare deosebită, ceea ce a dus la scăderea efectivelor unor specii de animale.

Deși din punct de vedere industrial zona nu prezintă pericol, nu trebuie neglijat aspectul poluării cu deșeuri menajere, rumeguș sau resturi aruncate de turiști, cu implicații negative atât asupra mediului cât și a peisajului.

Trebuie subliniat că, apariția unor modificări în regimul de proprietate și nerespectarea unui regim silvic adecvat ar putea aduce mari prejudicii valorilor ariei protejate, putând conduce Ia degradarea în timp a habitatelor. Fragmentarea suprafețelor forestiere în perspectiva schimbării regimului de proprietate, poate crea de asemeni discontinuități în conceptul unitar de abordare a managementului forestier.

Mecanizarea intensivă bazată pe folosirea și deschiderea de drumuri forestiere alături de pericolul reprezentat în declanșarea de procese erozionale constituie de asemenea un element de discontinuitate în structura peisagistică.

Zona prezintă o bogată diversitate de specii și ecosisteme tipice lanțului Carpatic, oferind oportunități de integrare a obiectivelor de menținere a biodiversității cu cele referitoare la cultură, tradiție, turism, etc

4.2. B. Evaluare pentru zimbru

Managementul zimbrului și în mod particular acțiunea de reintroducere a speciei în libertate reprezintă un capitol cu semnificație și importanță aparte pentru activitatea desfășurată de către Administrația Parcului Forestier Vânători Neamț. In atingerea acestui obiectiv, este necesar a fi luate în calcul toate aspectele de ordin științific, ecologic, social, economic și cultural pe care aceste demersuri le implică.

Este demn a sublinia faptul că în derularea acțiunii beneficiem de o largă experiență pe plan internațional, de experiența specialiștilor români, dar și de cunoștințele acumulate în zonă prin managementul zimbrilor aflați în rezervația „Dragoș Vodă" încă din anul 1970. Studiile de fezabilitate privind activitatea de reintroducere a speciei în libertate, efectuate de către ICAS București și Societatea Zoologică Regală din Londra au scos în evidență faptul că zona prezintă un potențial adecvat pentru creșterea și înmulțirea zimbrului. Un fapt pozitiv îl constituie și faptul că actualmente, exemplarele existente în cadrul rezervației deja se înmulțesc pe cale naturală. Trebuie totuși menționat că cercetările efectuate s-au axat în principal pe latura biologică a speciei și mai puțin pe aspectele de management forestier sau de ordin social, în acest sens este necesar a se continua cercetările prin efectuarea unor studii care să completeze cunoștințele existente și a permite analiza pertinentă a situației în ansamblul ei.

îndeplinirea cu succes a obiectivului de reintroducere a zimbrului necesită o serie întreagă de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung. în vederea îndeplinirii corespunzătoare a tuturor condițiilor reclamate de această activitate, este necesar a se realiza evaluarea corectă a factorilor ce pot interveni în cadrul procesului, selectarea materialului genetic adecvat, crearea facilităților de management, inclusiv echipamentele veterinare și de localizare a exemplarelor în teren, precum și pregătirea temeinică a personalului. Crearea unui grup de zimbri suficient adaptat la condițiile de mediu și apt a se dezvolta în condițiile date este de asemeni o condiție esențială de îndeplinit înainte de operațiunea de lansare în libertate.

Un aspect foarte important îl reprezintă realizarea unei atente monitorizări a exemplarelor de zimbri, pentru cunoașterea în permanență a stării acestora, cât și a modului de interacțiune cu ecosistemul, a relațiile inter și intraspecifice,

Este de menționat faptul că actualmente nu beneficiem de experiență adecvată referitor la managementul zimbrului în libertate, ceea ce va impune și atragerea unor specialiști internaționali din domeniu, în vederea atingerii obiectivului.

De asemeni vor trebui surmontate anumite dificultăți legate de materialul genetic existent în lume la ora actuală și evitarea consangvinizării, prin efectuarea unei atente selecții a exemplarelor ce urmează a fi aduse în zonă.

Existența braconajului, pregătirea de specialitate a personalului, realizarea centrului de reproducere a zimbrului și a țarcurilor de înmulțire și pre-eliberare, sunt provocări ce vor trebui abordate și rezolvate de către administrația parcului în perioada ce va urma. de asemeni este necesar a se introduce în prevederile amenajistice aspecte referitoare la managementul zimbrului, în special în ceea ce privește asigurarea liniștii și a hranei necesare. Considerăm însă că datele existente la ora actuală, precum și posibilitățile deschise de existența parcului și a finanțării reprezintă oportunități ce trebuiesc utilizate în ideea realizării acestui obiectiv.

4.3. C. Evaluare pentru management forestier

Managementul forestier se face în baza prevederilor amenajamentelor silvice, cu luarea în considerare a unei strategii pe termen lung (care poate depăși 60 ani) cât și prin elaborarea unui plan pe termen scurt, mai detaliat, pentru o perioadă de 10 ani.

Managementul forestier urmărește:

• menținerea si dezvoltarea fondului forestier;

• asigurarea continuității funcțiilor de protecție și/sau producție ale pădurii (ape. soi. alunecări de teren, factori poluanți, facilități de recrccre. protejarea comunităților umane)

• utilizarea în mod rațional a resurselor pădurii;

• asigurarea stării de sănătate a pădurii si monitorizarea acesteia.

Actualmente, înființarea și îngrijirea pădurii se face de către ocoalele silvice pe baza planurilor de amenajament, în timp ce exploatarea resurselor se tace în cea mai marc pane de către agenții economici. Principala sursă de venit pentru ocoalele silvice din zonă o constituie valorificarea masei lemnoase, dar și utilizarea altor produse ale pădurii.

Pădurea este îngrijită începând din faza de regenerare prin diverse operațiuni culturale, prin care sunt promovate speciile proprii zonei, se înlătură exemplarele necorespunzătoare și se asigură spațiul vital pentru arbori.

Tratamentele promovate sunt cele cu asigurarea regenerării naturale sub protecția arboretului matern, asigurându-se în permanență acoperirea solului cu vegetație. Arborii uscați, bolnavi, afectați de fenomene naturale sunt extrași pentru a se evita deprecierea arboretelor. Sunt promovate tratamente intensive care implică extrageri repetate de intensitate redusă.

Recoltarea masei lemnoase se face cu luarea în considerare a capacității de regenerare a pădurii, astfel încât să se asigure continuitatea exercitării funcțiilor multiple ale acesteia, în prezent aproximativ 50% din pădurile din zona parcului sunt gospodărite pentru a îndeplini roluri de protecție (a solului, apelor) și de recreere, în special cele din zona de centru si nord. Există o serie de prevederi amenajistice referitoare la biodiversitate, iară însă ca acestea sa fie foarte specifice sau extinse. Amenajamentul adresează pe larg informațiile privind speciile arborescente, solul și substratul, geologia și geomorfologia, iar intr-o anumită măsură, flora erbacee și fauna (în principal cea care prezintă interes cinegetic). Aplicarea acestui management permite menținerea pe termen lung a caracteristicilor definitorii ale pădurii și peisajului din zona parcului.

In zonă există o tradiție în ceea ce privește prelucrarea lemnului, activitatea reprezentând o parte importantă a economiei zonei. Industria fiind destul de slab dezvoltată, economia forestieră atrage o bună parte a forței de muncă disponibile. In afara capacităților industriale de prelucrare există o serie de activități tradiționale desfășurate de micii meșteșugari (sculptură, dogărie, construcții de case din lemn etc.).

Schimbările apărute în ultimii ani în ceea ce privește apariția economiei de piață și a regresului industriei centralizate au determinat modificări în sensul trecerii de la capacități mari la mici inițiative cu amplasare dispersată în teritoriu. Majoritatea gospodăriilor individuale depind de existența masei lemnoase pentru asigurarea încălzirii locuințelor și ca material de construcții. Problema folosirii lemnului ca sursă de încălzire are o abordare aparte în managementul silvic, prțh asigurare de resurse destinate direct populației. Populația din zonă utilizează și alte resurse nelemnoase în special pentru nevoi proprii (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale).

In condițiile socio-economice actuale, un potențial pericol asupra pădurii ar putea fi supralicitarea funcției economice a acesteia în detrimentul funcțiilor de protecție. Este posibilă apariția unor contradicții între obiectivele de conservare a unor elemente de biodiversitate sau peisaj și prevedirele amenajistice.

Facilitățile de recreere, prin ampalasarea lor, pot contravine unor scopuri de management forestier. De asemeni, pot apare conflicte între obiectivele parcului și modul de executare a lucrărilor de exploatare a resurselor de către agenții economici.

Implicarea în cadrul activităților parcului a tuturor factorilor interesați facilitează dialogul și creează un cadru participativ de identificare,expunere și mediere a eventualelor conflicte de interese, precum și posibilitatea exploatării în comun a potențialului existent indiferent care ar fi natura acestuia. Interesul pe care principalii actori din domeniul forestier au început să-1 arate față de certificarea pădurilor poate constitui deasemenea o oportunitate care trebuie să fie adresată de către administrația parcului. Existența administrației parcului în structura RNP poate constitui un avantaj în ceea ce privește armonizarea obiectivelor de management forestier cu scopurile parcului.

Armonizarea managementului forestierei! scopurile parcului implică deopotrivă latura de planificare cât și cea de implementare a activităților. Tradiția îndelungată a amenajării silvice generează o serie întreagă de avantaje, dar există și unele domenii insuficient acoperite. Dacă

diversele prevederi cum ar fi aspectul utilizării durabile a resurselor sunt principii de bază regăsite în amenajamentele silvice, suprapunându-se peste principalele obiective ale parcului, statutul actual impune o abordare complexă care nu se regăsește în totalitate în prezentele reglementări. Introducerea unor aspecte suplimentare de natură a modifica, suplimenta sau armoniza prevederile amenajistice implică o serie de acțiuni la nivelul instituțiilor abilitate în proiectarea lucrărilor silvice (de ex. ICAS) precum și la nivelul MAAP și RNP.

La nivel de implementare, armonizarea managementului forestier cu scopurile parcului depinde in mare măsura de specificațiile amenajamentelor cat si de conștientizarea necesitații aplicării principiilor specifice unei arii protejate. Avându-se în vedere faptul că certificarea managementului forestier este unul dintre obiectivele majore ale activității desfășurate de către administrația parcului, este necesară implicarea tuturor factorilor interesați, în scopul concentrării eforturilor și obținerii sprijinului necesar pentru derularea acestei acțiuni de interes național.

4.4. D. Evaluare pentru turism și recreere

Parcul reprezintă un punct de atracție deosebit pentru publicul larg datorită în principal -valorilor deosebite ale zonei:

existența mănăstirilor; tradițiile zonale; istoria și cultura locurilor; peisajul caracteristic foarte variat; tratamentul balnear; rezervația de zimbri.

Obiectivele de interes turistic, pentru care zona Parcului Forestier Vânători Neamț este vizitată sunt obiectivele culturale, istorice și tradiționale cum ar fi mănăstirile (Agapia, Văratic, Sihăstria, Secu, Neamț), Cetatea Neamțului, Casa Memorială Ion Creangă, Casa Memorială Minai Sadoveanu, Casa Memorială Alexandru Vlahuță, Mormântul Veronicâi Miele, Muzeul Măștilor, Muzeul Lemnului. In mai mică măsură turiștii sunt atrași și de valorile naturale, totuși cu implicare în istorie și cultură, cum ar fi „Pădurea de argint", „Codrii de aramă", „Rezervația de Zimbri —Dragoș Vodă", sau de vizitarea stațiunilor de tratament Oglinzi și Băltățesti.

Totodată, frumusețea peisajelor măresc interesul turiștilor pentru vizitarea zonei. Accesul către toate obiectivele din parc este facil, putând fi făcut cu autoturismele, fapt ce favorizează turismul de tranzit. Această situație este cauzată și de faptul că posibilitățile de cazare sunt insuficiente și nu dispun de toate facilitățile necesare. Ponderea capacității de cazare este deținută de mănăstiri, cea 50% din total.

Activitățile turistului se axează în general pe vizitarea punctelor de interes, dar în cazul turismului de wcck-end sau cel de concediu (vacanță) cu camparea pe văile pitorești din parc (Valea Agapia, Valea Secu, Valea Nemțisor) se ajunge la apariția vetrelor de foc, a resturilor menajere, deranjarea vânatului (utilizarea aparatelor audio la un nivel sonor ridicat).

Un impact dăunător asupra biodiversității o are și obiceiul de a intra cu mijloacele auto în albia pâraielor pentru spălare, în interiorul fondului forestier sau pe tânețe. Prezența.vizitatorilor în Parcul Forestier Vânători Neamț se concretizează într-un benehciu indirect, dar important pentru zonă. respectiv stimularea dorinței de protecție a zonei și cunoașterea istoriei și a tradițiilor

locale prin sensibilizarea vizitatorilor. Programele de educație și conștientizare publică aduc beneficii suplimentare semnificative în acest sens.

în plus în stațiunile Oglinzi și Bălțătești turiștii pot beneficia de proprietățile curative ale apelor minerale clorosodice și de tratament în bazele acestor stațiuni.

Beneficiile directe pe care vizitatorii le pot aduce zonei se împart în: – îmbunătățirea-infrastructurii Parcului prin taxele de vizitare a Rezervației ..Dragoș Vodă" ;

beneficii pentru cabanele, hotelurile și pensiunile din zona parcului; beneficii pentru comunitățile locale din zona Parcului Forestier Vânători Neamț prin dezvoltarea turismului rural și valorificarea obiectelor de artizanat.

In cadrul evaluării posibilităților de apariție a unor conflicte între diverși factori interesați, au fost identificate următoarele situații:

conflicte între unii turiști și pelerinii ce vin cu pioșenie în zonă.
între unii turiști și cei ce vin pentru recreere și liniște, pentru admirarea peisajului,
între unele activități ale vizitatorilor și activitatea de conservare a biodiversității, cauza
principala a conflictelor fiind poluarea apelor și a mediului în general cu deșeuri, vetre de
foc, spălare mașini, fapt ce poate afecta ecologic zona de impact. . .

braconajul reduce efectivele de vânat, care pot fi un punct de atracție turistică a zonei, camparea ilegală pe terenurile proprietate privată a locuitorilor zonei.

Având în vedere aceste considerente, este util ca accesul turiștilor la țarcul de pre-eliberare al zimbrilor să fie restricționat, fără a-1 exclude complet, pentru ca zimbrii să dispună de liniștea necesară adaptării la viața in sălbăticie.

Existența parcului oferă oportunități deosebite pentru turiști de a de a lua contact într-o manieră structurată, clar definită, cu valori deosebite ale biodiversității în general, cât și cu elemente specifice referitoare la faună și floră, certificarea managementului forestier, reintroducerea zimbrului, etc. Toate acestea se pot constitui totodată în posibilități de implementare a conceptelor privind protejarea mediului și educarea turiștilor. In acest sens, este necesar a se utiliza oportunitățile existente, a se elabora o strategie referitoare la turism și o infrastructură adecvată, prin implicarea tuturor factorilor interesați.

4.5. E. Evaluarea pentru conservarea tradițiilor locale și patrimoniul cultural

Preocupările și stilul de viață din zona Parcului Forestier Vânători Neamț se desfășoară de sute de ani în strânsă legătură cu pădurea. Locuitorii și-au tăcut o tradiție din folosirea pădurii ca sursă de venituri, folosind lemnul sau produsele secundare; deasemeni preocupări tradiționale pot fi considerate și cultivarea pământului, horticultura, creșterea animalelor și comercializarea produselor de natură animală sau vegetală în târgurile din zonă, precum și producerea și valorificarea obiectelor de artizanat.

Multe din formele tradiționale de viață și muncă s-au menținut. Caii sunt încă folosiți într-un mod rudimentar pentru transport, munca la pădure sau la câmp: rasele de animale întâlnite în zonă nu sunt cele mai performante, aceasta ducând la o productivitate medie. Casele, uneltele și multe din obiectele folosite în viața de zi cu zi sunt realizate folosind materiale locale și cu o

tehnică tradițională. O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradițională, casele din lemn, cu învelitori din draniță și ornamente din lemn, împrejmuiri din lemn cu stâlpi sculptați și porți ornamentate.

Zona are o bogată tradiție și în ceea ce privește lucrurile confecționate manual: sculpturi în lemn și piatră, broderii, țesături, împletituri din nuiele, pielărie, asigurând valorificarea materiei prime locale.

Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (sărbători, nunți, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific local, târguri ale meșteșugarilor, care constituie adevărate parade ale portului popular tradițional.

Unii factori ce ar putea afecta negativ menținerea specificului local sunt reprezentați de acele influențe așa-zise moderne precum și de apariția unor persoane cu posibilități financiare mari, care investesc în zonă, nerespectând tradițiile și dezvoltarea de până acum.

Cadrul natural deosebit ce impresionează prin diversitatea naturală nealterată a constituit de-a lungul timpului sursă de inspirație pentru mari scriitori, pictori, sculptori. Valoarea peisajului rezidă și din faptul că fenomenul industrializării nu a afectat această zonă.

De asemeni, prezența apelor sărate și sulfuroase, în prezent insuficient exploatate, constituie o oportunitate pentru dezvoltarea economică și socială a zonei.

Conservarea valorilor istorice, spirituale și culturale a fost asigurată și de prezența numeroaselor mănăstiri, a căror stil de viață a influențat puternic zona, constituind un atribut cheie în păstrarea specificului local.

Oamenii din zonă trebuie conștientizați asupra valorilor care există aici, precum și asupra modului în care sunt păstrate tradițiile și valorile locale, deoarece tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață, situație în care activitățile legate de pădure se pot reduce la nivelul conservării biodiversității.

Creșterea interesului comunităților asupra conservării biodiversității, în condițiile păstrării ' tradițiilor locale, se poate realiza într-o mare măsură, prin promovarea tuturor acestor valori la nivel turistic, situație în care s-ar ajunge și la o dezvoltare prosperă a zonei.

4.6. F. Evaluare pentru aspectele sociale si comunitare precum si economia rurala

Ca și arii de activitate, în cadrul comunităților din zona Parcului Forestier Vânători Neamț distingem cu o pondere majoritară exploatarea și industrializarea lemnului în elemente finite și semifinite , cherestea, panouri și mobilă. In strânsă legătură cu aceasta găsim și un număr mare de artizani specializați în arta sculpturii în lemn. De asemenea aici se află gospodării unde se practică o serie întreagă de activități tradiționale, cum sunt țesutul covoarelor și confecționarea de costume populare, pielărie.

O altă îndeletnicire a localnicilor o constituie agricultura, pomicultura și creșterea animalelor. Deși nu dispune de un potențial agricol însemnat, datorită așezării sale în mijlocul localităților rurale, orașul Tg. Neamț reprezintă un centru de interes pentru o zonă largă de comune adiacente direct învecinate sau nclimitrofe, dar cu legături socio-economice importante cu orașul, din punct de vedere al forței de muncă, din punct de vedere agricol sau al prelucrării lemnului, în această regiune se practică de asemeni un comerț intens. Cu toate acestea se simte

lipsa unor structuri organizatorice care să stimuleze "și să promoveze valorificarea produselor locale.

Mai nou au apărut o serie de preocupări în domeniul agroturismului, aflat înîr-o continuă dezvoltare,

în această zonă de mare atracție pentru turismul intern si internațional, oferta turistică este complexă, un rol important având peisajul natural submontan, de o mare frumusețe și tradițiile etnofolclorice, la care se adaugă obiective aparținând patrimoniului istoric, cultural si balneoclimateric.

Ca și tipuri de folosință a resurselor din zona parcului distingem terenuri arabile, pășuni și fânețe, livezi, terenuri împădurite, aparținând comunităților, persoanelor fizice/juridice, mănăstirilor. O resursă importantă o reprezintă pădurea, aflată în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor. La nivel cultural și istoric mănăstirile, casele memoriale, rezervațiile naturale și științifice, monumentele istorice reprezintă tot atâtea resurse din punct de vedere turistic; alături de acestea în zonă există peste 20 de pensiuni agroturistice precum și o serie de popasuri turistice, campinguri, moteluri și hoteluri.

Ca și valoare economică relativă, pe primele locuri se situează activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului și comerțul. Cu un procent mai mic de aport economic se situează turismul, producția industrială, agricultura, zootehnia și meșteșugurile. Aceste activități economice aduc în primul rând beneficii agenților economici și populației locale. Totuși, datorită ratei ridicate a șomajului populația este înclinată către utilizarea excesivă a unor resurse precum și către practicarea unor activități ilegale.

La nivelul comunităților parcul are un impact pozitiv prin acțiunile de educație și conștientizare, prin promovarea imaginii zonei, încurajarea agroturismului; deasemeni oferă posibilitatea realizării de venituri prin turismul practicat pentru recreere, agrement și punctele de atracție locală (zimbru), în acest sens gospodăriile țărănești care oferă posibilități de cazare trebuie să fie sprijinite printr-o serie de facilități, în special pentru echipamente sanitare modeme, iar atelierele meșteșugărești sau gospodăriile ce produc obiecte artistice sau artizanale îndrumate către o valorificare turistică complexă și eficientă a acestor produse. Parcul acționează în această direcție prin aplicarea unui program de mici granturi și derularea de proiecte proprii.

De mare însemnătate este și promovarea eficientă a zonei, care necesită editarea, anual, a unui catalog și realizarea unui site Internet privind oferta turistică locală.

La rândul lor, comunitățile locale oferă parcului o mai mare atractivitate prin păstrarea obiceiurilor, și tradițiilor precum și prin menținerea multitudinii de puncte de interes istoric, cultural, spiritual. Ele pot avea un rol important în acțiunea de conservare și protejare a biodiversității printr-o atitudine adecvată în spiritul înțelegerii față de natură, a slăbirii presiunii asupra pădurii prin practicarea de activități alternative.

Ca interacțiuni negative între comunități și zona parcului amintim :

depozitarea deșeurilor menajere și a celor rezultate din practicarea turismului

depozitarea rumegușului în albiile pâraielor

poluarea apelor prin spălarea mașinilor și deversarea apelor menajere

pășunatul în zona parcului

braconajul

deranjarea liniștii vânatului

tăierile ilegale

lucrările de exploatări forestiere mecanizate nerespectarea stilului tradițional pentru unele construcții

Potențiale interacțiuni negative :

posibilitatea nerespectării regimului silvic, în cazul retrocedării către foștii proprietari deranjarea liniștii vânatului și în special a zimbrului

în concluzie este evident că prin activitatea sa parcul nu reprezintă un factor de îndreptare a tuturor neajunsurilor prezentate, însă poate oferi soluții și sprijin cel puțin pentru rezolvarea unora dintre acestea.

4.7. G. Evaluare pentru educație și conștientizare

Un avantaj în dezvoltarea activităților de educație și conștientizare publică îl reprezintă faptul că o mare parte din factorii implicați acceptă ideea de protejare a naturii. Activitățile tradiționale nu au un impact negativ semnificativ asupra mediului înconjurător, astfel încât nu există conflicte majore între acestea și obiectivele parcului.

Totodată frumusețile zonei au constituit izvoare de inspirație pentru scriitori și poeți celebri (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Calistrat Hogaș, Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu)

în zonă există școli în fiecare comunitate, deschise ideii de parteneriat; unele dintre acestea au profil de meserii tradiționale, de agroturism sau de ghizi. Totodată, ONG-urile locale desfășoară activități de promovare a protejării mediului și respectului față de natură.

Educația și conștientizarea publică pot contribui în principal la implicarea factorului uman în activități concrete de protejare a mediului, promovare a unui turism civilizat și a unor activități cu impact negativ redus asupra naturii, promovare a imaginii parcului, atragerea de resurse pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a biodiversității.

Grupurile țintă vizate pentru conștientizare sunt structurate astfel: elevi și cadre didactice comunitatea locală; comunitatea monahală; turiști; agenți economici.

Din punct de vedere al nivelului de conștientizare grupurile țintă sunt: indiferenți, eventual având un impact negativ față de mediu; cu atitudine favorabilă față de mediu, dar care nu acționează în nici un fel; implicați în protecția mediului;

Pentru fiecare din aceste ținte trebuie elaborate mesaje cheie specifice în așa fel ca grupurile vizate să devină treptat implicate în protecția valorilor naturale, culturale, tradiționale și istorice. Pentru cei indiferenți mesajul va ținti în principal conștientizarea, comunicând faptul că omul face parte din natură iar distrugerea acesteia poate afecta însăși existența sa. Oamenii cu atitudine favorabilă protecției mediului trebuie conștientizați asupra ideii că lipsa de implicare în

protecția naturii va contribui la distrugerea ei, iar cei care deja acționează într-un fel sau altul pentru conservarea valorilor vor trebui încurajați și sprijiniți în desfășurarea acestor activități.

Educația și conștientizarea publicului este necesară în ideea în carese dorește a se produce modificarea reală a atitudinii față de mediu. Se pot face eforturi mari consumatoare de resurse pentru protejarea anumitor zone, dar dacă oamenii vor fi conștienți de importanța conservării naturii, și se vor comporta ca atare, aceste eforturi vor fi mult reduse iar protejarea naturii va fi aplicată pe scară mult mai largă.

Ca parc natural, Parcul Forestier Vânători Neamț reprezintă o foarte diversă și bogată oportunitate pentru a realiza studii și cercetări, care pot deveni parte componentă a activității de educare și conștientizare. Această zonă poate susține proiecte de cercetări sociologice, științifice, studii de turism, etc. Exemple de cercetări efectuate recent sunt inventarierea completă a florei și faunei în parc, și începerea monitorizării speciilor periclitate.

în ideea sprijinirii activităților specifice educației și conștientizării publicului, este necesar a fi luate măsuri în direcția creării facilităților de informare și de interpretare a informației, prin construirea unor. centre de informare și vizitare, realizarea și amplasarea panourilor de direcționare și avertizare, participarea la viața culturală și științifică a zonei.

4.8. H. Evaluare management

Analiza modului de administrare a Parcului Forestier Vânători Neamț scoate în evidență o serie de aspecte legate de cadrul intern și extern în care se derulează activitățile.

Administrația parcului este constituită ca parte integrantă a Regiei Naționale a Pădurilor, beneficiind de deschiderea spre colaborare a Direcției Silvice Neamț și a ocoalelor silvice Tg Neamț și Văratec. Aceasta conferă stabilitate și existența suportului necesar. Conform organigramei, echipa este formată din șapte specialiști, (actualmente șase angajați efectiv), cu mare disponibilitate la efort colectiv și puternic implicați în derularea unor activități cu caracter relativ nou. în acest sens, experiența deja obținută este necesar a fi în permanență completată prin pregătire profesională adecvată și acumularea de noi cunoștințe, în principal pentru domeniile insuficient acoperite în prezent. Paleta largă de activități desfășurate presupune aptitudini dintre cele mai diverse, care nu sunt în mod obligatoriu legate de actuala pregătire a membrilor echipei.

Existența unei finanțări internaționale, care asigură condițiile pentru buna desfășurare a activităților (Proiectul Managementul Conservării Biodiversității) este un factor pozitiv, care însă are un caracter limitat la termenul efectiv de finanțare. Este vital ca, în perioada derulării acestui proiect, administrația să elaboreze o strategie financiară care să permită continuarea lucrărilor. Aceasta presupune în primul rând crearea capacității de atragere a noi fonduri, având în vedere și situația favorabilă pe plan internațional în ceea ce privește conservarea biodiversității, dar și crearea unor mecanisme financiare proprii generatoare de venit.

Diversitatea de valori existentă în zonă. din punct de vedere natural, cultural, tradițional, istoric și religios, care au determinat înființarea acestei arii protejate, crează oportunități deosebite de promovare a imaginii zonei și conferă o motivație substanțială a activităților întreprinse. In acest sens, există o bună colaborare la nivelul tuturor factorilor interesați. Organizațiile neguvemamentale cu preocupări în domeniul protecției mediului, desfășoară o serie de activități ce vin în întâmpinarea eforturilor depuse de administrația parcului, realizandu-se o

serie de contacte și colaborări în acest sens. Urmărim a întări colaborarea cu aceste instituții, în scopul desfășurării de activități comune, a creșterii capacității de management în beneficiul tuturor partenerilor și a atragerii altor factori în activitatea de conservare a biodiversității. Totodată, diversitatea de obiective și existența unui turism intens în zonă impun realizarea unei strategii adecvate, conforme cu statutul de parc natural, prin integrarea ofertei turistice în cadrul unei rețele naționale și locale.

Constituindu-se într-o arie protejată recent înființată, zona nu a beneficiat în trecut de studii și cercetări pe scară extinsă, acest neajuns trebuind suplinit prin activitățile întreprinse de către administrație, în colaborare cu instituțiile specializate. Crearea unei baze de date complexe, structurată cu ajutorul tehnologiei GIS reprezintă o prioritate maximă, constituind un suport indispensabil unui management eficient.

în același timp, administrația trebuie să facă față unor provocări legate de situația economică defavorabilă din zonă, schimbărilor permanente datorate tranziției către economia de piață, lipsei unei educații ecologice adecvate, imobilitatea și lipsa de interes a unor factori.

In vederea depășirii acestor probleme, în desfășurarea întregii activități, parcul beneficiază de implicarea tuturor factorilor interesați din zonă prin activitatea Consiliului Consultativ, precum și de sprijinul și îndrumarea Consiliului Științific, care se întrunesc semianual sau trimestrial. Administrația își propune aplicarea unui larg proces consultativ și a unei activități decizionale cu caracter participativ, ca factor esențial în obținerea adeziunii din partea tuturor celor implicați și concentrarea eforturilor în direcția îndeplinirii obiectivelor propuse.