Evaluarea Logistica a Tehnicilor de Deservire a Depozitelor

Evaluarea logistică a tehnicilor de deservire a depozitelor

CUPRINS

INTRODUCERE

În prezent nu există o întreprindere, ce se ocupă de producerea sau/și comercializarea de bunuri, care activează fără utilizarea depozitelor. Acestă nevoie în depozite se explică prin faptul că acestea au funcția nu doar de păstrare și acumularea mărfurilor, dar și scurtare timpului și spațiului dintre producerea bunurilor și consumul acestora, precum și pentru asigurarea continuă, neîntrerupă a secțiilor de producere și a întreprinderii în ansamblu.

Activitatea în cadrul depozitelor cuprinde un complex de operațiuni precum pregătirea primirii mărfurilor, recepția propriuzisă a mărfurilor, plasarea acestora în depozit, organizarea procesului de depozitare a mărfurilor, pregătirea penrtu expediția mărfurilor și expediția lor. Toate aceste operațiuni în ansamblu constituie procesul tehnologic ce are loc în cadrul depozitului, gestiunea, controlul, organizare căruia reprezintă un obiectiv primordial pentru atingerea unui nivel maxim de deservire a depozitului.

Actualitatea temei alese este cauzată de faptul că strategia de eficientizare a activității întreprinderii presupune dezvoltarea echilibrată a tuturor domeniilor de activitate ale acesteia. Astfel, depozitul, ca o componentă de bază a activității, merită la fel de multă atenție în vederea optimizării lui, ca și celelalte elemente constituitive ale activității economice.

Importanța temei este argumentată de importanța procesului de depozitare pentru o întreprindere. Ciar și dacă este văzut de mulți ca un simplu loc unde sunt plasate bunurile, operațiunile aferente intrării mărfurilor ce pregătesc bunurile pentru depozitare și operațiunile aferente ieșirii bunurilor ce presupun consolidarea, ambalarea și livrarea comenzilor, furnizează beneficii economice atît pentru întreprindere cît și pentru producători.

Scopul principal al cercetării este de a aducere la cunoștință tehnicile de deservire a depozitelor și rolul acestora în cadrul activității întreprinderii. Ceea ce am dorit să evidențiez prin intermediul acestei lucrări este importanța evaluării logistice a tehnicilor de deservire pentru procesul de eficientizare a activității depozitelor din cadrul întreprinderii, ce permite cunoașterea punctelor forte și a neajunsurilor procesului de depozitare și identificarea direcțiilor de perfecționare a acestuia. O activitate eficientă a depozitului permite activitatea eficientă și a celorlalte verigi ale sistemului logistic, precum aprovizionarea, producția, distribuția.

Pentru realizarea scopului au fost fixate următoarele obiective:

Cercetarea fundamentelor teoretice privind logistica depozitării;

Identificare și caracteristica tehnicilor de deservire a depozitelor într-o întreprindere;

Analiza de marketing a întrprinderii S.A. „Zorile”;

Analiza activității de depozitare a întreprinderii S.A. „Zorile” prin prisma analizei nivelului tehnicilor de deservire a depozitelor aplicate de aceasta;

Caracteristica criteriilor de evaluare logistică a activității de deservire a depozitelor întreprinderii S.A. „Zorile”;

Elaborarea strategiilor logistice pentru eficientizarea activității de depozitare din cadrul întreprinderii S.A. „Zorile”;

Argumentarea necesității de evaluare logistică a activității de deservire.

Obiectul cercetării este reprezentat de întreprinderea S.A. „Zorile” . Actualmente întreprinderea produce și comercializează pe piața actuală încălțăminte pentru femei, bărbați și copii pentru toate anotimpurile și toate vârstele, acordă servicii de reparație a încălțămintei, de producere a încălțămintei în condiții LOHN. În special a fost atrasă atenția asupra activității de deservire a celor două depozite: depozitul de materie primă și depozitul de producție finită a întreprinderii, inclusiv organizarea activității de depozitare din cadrul depozitelor menționate. Organizarea depozitării reprezintă ansamblu de măsuri cu caracter economic și tehnico-organizatoric referioare la stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de păstrare și a forței de muncă în așa fel, încât depozitare produselor să se efectuieze în cele mai bune condiții.

Teza de licență este structurată în trei capitole, ficare din capitole conțin cîteva paragrafe în care sunt caracterizate și analizate problemele și oportunitățile realizării unei activități de depozitare eficiente, în special în cadrul întreprinderii S.A. „Zorile”. La fel pentru realizarea capitolelor au fost utilizate o multitudine de date pentru a evalua cît mai aproape de realitate situația actuală a întreprinderii S.A. „Zorile”.

Primul capitol, numit “Aspecte conceptuale ale logisticii depozitării mărfurilor”, reprezintă o analiză a surselor teoretice, ce abordează în mod direct tema studiată. În primul rînd au fost analizate noțiunile generale privind logistica depozitării. Au fost aduse la cunoștință sarcinile. rolul, funcțiile depozitelor și elaborată o clasificare a depozitelor în dependență de mai multe criterii conform a mai multor autori. Al doilea paragraf cuprinde o concentrare asupra deservirii depozitelor ca un element component a logisticii depozitelor și cuprinde caracteristica tehnicilor utilizate pentru deservirea depozitelor unei întreprinderi, precum metode de recepție și expediție, depozitatea propriu zisă a mărfurilor, organizarea operațiunilor de manipulare, tehnici de asigurare a depozitului cu mijloace de mecanizare, activitatea personalului din cadrul depozitului. În ceal deal treile paragraf este evidențiat rolul evaluării logistice a activității de deservire pentru funcționarea eficientă a depozitului.

Cel deal doilea capitol, numit “Caracteristica întreprinderii S.A. „Zorile” este divizat în trei paragrafe ce conțin caracteristica activității întreprinderii, primul fiind centrat pe analiza de marketing a S.A. „Zorile”, iar al doilea și al treilea pe activitatea de deservire a depozitelor din cadrul întreprinderii. În cadrul analizei de marketing, este realizată analiza micro și macromediului de marketing și aplicarea analizei SWOT pentru identificarea factorilor și măsura în care aceștia acționează asupra activității întreprinderii. În următorul paragraf au fost caracterizate depozitele și circuitul mărfurilor în cadrul acestora, tehnicile de deservire aplicate și nivelul de dezvoltare a acestora. În final, au fost analizate criteriile de evaluare logistică a tehnicilor de deservire a depozitelor din cadrul întreprinderii S.A. „Zorile” prin cuantificarea inficatorilor ce caracterizează activitatea întrprinderii și explicarea valorilor înregistrate de acești indicatori.

Pe baza caracteristicii realizate în capitolul II, propunerile pentru optimizarea activității de depozitare și anume tehnicile de deservire a depozitelor sunt incluse în cel deal treilea capitol, numit “Optimizarea activității de deservire a depozitelor”. Aici sunt incluse strategii logistice de majorare a nivelului de deservire a depozitului și argumentarea necesității aplicării în practică a strategiilor date.

În procesul lucrării au fost aplicate metode generale științifice: analiză sistemică, metode de analiză comparată, metoda analizei SWOT, analiza indicatorilor. În cadrul studiului problemelor abordate în lucrare au fost examinate diferite lucrări ale savanților în care sunt evidențiate problemele legate de depozitarea eficientă a mărfurilor. În acest sens țin să menționez lucrările de bază a următorilor autori: Ph. Kotler, C. Bălan, N.A. Mainzer, G. Godjinskii, V. Dîbskaia, E. Frazelle, D. Bowersox. În cadrul cercetării au fost utilizate documentele oferite de întreprinderea S.A.„Zorile” precum: raportul financiar, statutul întreprinderii, contracte de vînzare-cumpărare, foi de parcurs, contracte individuale de muncă.

Cuvinte cheie: depozit, deservire, evaluare logistică, strategii logistice optimizare, eficientizare, manipulare.

CAPITOLUL I ASPECTE CONCEPTUALE ALE LOGISTICII DEPOZITĂRII MĂRFURILOR

Logistica depozitelor – noțiuni generale

Depozitul reprezintă unul din cele mai importante elemente ale sistemului logistic. Necesitatea în locuri special amenajate destinate pentru păstrarea stocurilor se menține pe parcursul la toate etapele mișcării fluxului material, începînd cu sursele de materii prime și terminînd cu consumatorul final. Conform definiției date în DEX depozitul este o amenajare, construcție, etc. în care se depun pentru păstrare și conservare materiale, mărfuri etc.[9, p .251] Însă, după părerea mea depozitele nu reprezintă doar un spațiu de păstrare a mărfurilor, acesta deține o multitudine de sarcini, pe lîngă sarcina de bază de păstrare și acumulare a mărfurilor.

Conform autorului rus N.A. Mainzer sarcinile depozitului pot fi evaluate sub aspectul trandițional cît și sub aspectul logistic.

Sarcinile tradiționale:

Utilizarea la maximum a capacității depozitului;

Realizarea rațională a operațiunilor de încărcare-descărcare și a celor de manipulare din cadrul depozitului;

Utilizarea eficientă a utilajului de depozitare;

Îndepărtarea pierderilor rezultate din activitatea de prelucrare și păstrare a mărfurilor.

Sarcinile logistice:

Furnizarea la timp a mărfurilor și serviciilor consumatorilor;

Concentrarea și suplinirea stocurilor cu costuri optime;

Protecția producerii și consumatorilor de la circumstanțe neprevăzute;

Consolidarea livrărilor;

Formarea nivelului de deservire logistică;

Dezvoltarea integrării și coordonării interacțiunii cu celelalte verigi ale sistemului logistic;

Prestarea serviciilor cu valoare adăugată.[15, p. 5]

Întrucît sarcinile depozitelor sunt foarte importante în toate etapele circulației mărfurilor, există o multitudine diversificată de depozite. Astfel, diferiți autori propun clasificarea depozitelor în dependență de diferite criterii.

Autorul rus N.A. Mainzer a clasificat depozitele în dependență de veriga logistică din care fac parte depozitele, de tipul producției și de mărime. Astfel, după veriga logistică, depozitele pot fi:

Depozitele logisticii aprovizionării;

Depozitele logisticii producției;

Depozitele logisticii distribuției.

După tipul producției:

Depozit de materie primă și semifabricate;

Depozitul de producție finită;

Depozitul de ambalaje;

Depozite de resturi de materiale;

Depozite de instrumente.

În dependență de dimensiune depozitele pot căpăta o mare diversificare, de la depozite mici de cîțiva m2 pînă la depozite gigantice cu o suprafață de sute de m2.[15, p. 15]

Un alt autor, de origine română, C.Bălan diferențiază depozitele după următoarele criterii:

După forma de proprietate depozitele se clasifică în următoarele categorii:

Depozitul privat – aflat în proprietatea și managementul aceleiași firme care deține proprietatea asupra bunurilor păstrate și manipulate în depozit;

Depozitul public – ce aparține unei firme specializate în operațiuni de depozitare sau logistice, care oferă servicii clienților interesați, în schimbul unei taxe;

Depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung și destinat în exclusivitate unui anumit client.

După caracterul activității principale pe care o îndeplinesc, se definesc următoarele tipuri de depozite:

depozit de colectare– concentrează partide relativ mici de mărfuri primite de diverși furnizori în vederea formării unor cantități mai mari, pentru diferiți beneficiari;

depozit de repartizare– destinate acumulării mărfurilor în partide mici pentru a le livra beneficiarilor în partide mari;

depozit de transbordare– amplasate în port sau noduri comerciale mari, servind drept păstrarea temporară în vederea transportării ulterioare la beneficiari;

depozit pentru păstrarea sezonieră sau de lunga durată– destinate acumulării de mărfuri într-o perioadă scurtă de timp, pentru păstrarea sezoniera sau de lunga durată. [5, p. 221]

Autorul rus G. Godjinskii în lucrările sale „Logistica” și „Depozitul modern” propune o clasificare a depozitelor în conformitate cu forma depozitului, cu beneficiarii serviciilor de depozitare, cu nivelul nivelul de mecanizare și cu sormtimentul de producție păstrat.

Depozitele pot avea diferite forme. Conform acestui criteriu acestea se clasifică în felul următor:

Depozite închise;

Depozite semideschise – aceste depozite dețin doar acoperiș și unul sau doi pereți. Sunt destinate pentru păstrarea mărfurilor, care nu sunt afectate de temperatura aerului;

Depozite deschise – destinate mărfurilor care nu pot fi afectate de acțiunile factorilor de mediu.[13, p. 269]

Depozitul poate fi destinat pentru păstrarea mărfurilor unei singure întreprinderi, dar poate la fel fi destinat arendei persoanelor fizice sau juridice. Astfel, se disting:

Depozite individuale;

Depozite colective.

După nivelul de mecanizare a operațiunilor realizate în acesta, depozitele se împart în:

Depozite nemecanizate;

Depozite parțial mecanizate;

Depozite automatizate;

Depozite complet automatizate.

În dependență de sortimentul de produse păstrat pe suprafața depozitului acestea se clafifică în:

Depozitele de mărfuri generale– capabile să păstreze o gama largă de produse;

Depozitele specializate– un anumit produs sau grupa de produse, care ofera condiții adecvate caracteristicilor specifice ale mărfurilor, care la rîndul lor se clasifică în: strict specializate (se păstrează un singur tip de marfă); specializate (stocarea unui singur grup de mărfuri); combinate (păstrarea a 2-3 grupuri de mărfuri apropiate prin cererea de consum); generale (destinate pe un sector); mixte (păstrarea marfurilor atît alimentare cît și nealimentare).[14, p. 9-10]

Existența depozitelor este legată de necesitatea menținerii stocurilor. Depozitarea este considerată o activitate de susținere, care contribuie la îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit , în cantitatea și de calitatea solicitată, în locul potrivit și la momentul potrivit, în condițiile celei mai mari contribuții la profitul firmei.[5, p. 214]

Utilizarea depozitelor nu trebuie să fie redusă, în mod simplist, la păstrarea unor cantități de mărfuri. Rolul depozitelor constă în:

Coordonarea ofertei cu cerearea. Această fațetă a rolului depozitelor este legată de asigurarea cantităților de produse necesare pentru satisfacerea cererii.

Obținerea de economii de costuri. Depozitarea are impact asupra costurilor din alte arii ale activității firmei. Poate determina obținerea de economii de costuri în următoarele domenii:

Cumpărare. Achiziționarea unor cantități mai mari decît cele corespunzătoare necesităților imdeiate poate face posibilă valorificarea discounturilor cantitative acordate de către furnizori. Anticiparea unei conjucturi nefavorabile pe piața de aprovizionare permite obținerea de economii prin cumpărarea în avans, la prețuri mai mici decît cele viitoare;

Producție. Costurile pot fi diminuate prin efectuarea economiilor de scară. Producția în loturi mari asigură mai buna utilizarea a capacităților de fabricație și reducerea relativă a costurilor pe unitate de produs. Filizofia „ a produce pentru a stoca” poate conduce la pierderi importante în cazul necorelării ofertei cu cererea;

Transport. Pe măsura creșterii cantității de produse comandate furnizorilor, gradul de utilizare a capacității mijloacelor de transport crește, iar numărul operațiunilor de transport scade. Obținerea unor economii efective presupune din partea managerilor logistici, analiza comparativă a costurilor de transport și depozitare.

Continuarea sau amînarea producției. Procesul de producție sau prelucrare poate continua în spațiile de depozitare. În cazul anumitor mărfuri alimentare, de exemplu vinuri, brînzeturi și fructe, păstrarea în depozit, în condiții speciale, are scopul de a asigura învechirea/coacerea produselor. Concepția modernă asupra depozitării susține și amînarea finalizării procesului de prelucrare pînă în momentul în care sunt cunoscute cerințele cererii.

Îndeplinirea unor obiective de marketing. Legătura dintre depozitare și marketing este determinată de rolul spațiilor de depozitare în satisfacerea cererii clienților. Contribuția la realizarea obiectivelor de marketing se concentreză în următoarele aspecte:

Reducerea timpului de livrare;

Adăugarea de valoare;

Creșterea prezenței pe piață.[5, p. 214-216]

În conformitate cu rolul specific, depozitele îndeplinesc anumite funcții. Pentru fiecare depozit, gama funcțiilor și importanța lor depind de numeroși factori, printre care: proprietarul și utilizatorul spațiului de păstrare, politica acestora, particularitățile bazei de furnizori și de clienți, amploarea activității utilizatorului și mărfurile care fac obiectul depozitării.

În cadrul sistemelor logistice, depozitele pot îndeplini următoarele funcții:

Păstrarea mărfurilor. Funcția tradițională a depozitului este menținerea stocurilor de mărfuri și protejarea lor. În funcție de condițiile de păstrare pe care le oferă, depozitele pot fi destinate mărfurilor generale sau specializate pe grupe de produse;

Consolidarea livrărilor. Produsele primite din mai multe surse sunt reunite în vederea livrării către client, prin intermediul unui singur transport. Funcția de consolidare este necesară în cazul în care cantitățile necesare clientului din fiecare sursă sunt prea mici pentru a justifica transporturi individuale. Sursele pot fi unitățile de fabricație ale aceluiași producător sau firme producătoare diferite. Avantajele consolidării sunt următoarele: obținerea unor tarife de transport mai mici; reducerea costurilor totale de distribuție pentru fiecare producător, comparativ cu situația în care ar fi distribuit mărfurile în mod individual; descongestionarea platformei de descărcare a clientului.

Divizarea lotului. Într-o primă variantă sursa este un singur producător. Depozitul primește de la firma producătoare, o combinație de comenzi ale clienților și livrează mărfurile către clienții individuali, fără a păstra produsele pe o perioadă îndelungată. Mărfurile sunt livrate de la sursă la depozit în cantități mari, ceea ce are efecte favorabile în privința costurile de transport. Livrările către clienți se realizează în cantități mici, pe măsura solicitărilor. Într-o altă variantă, depozitul primește mărfuri de la mai mulți producători. Această funcție este îndeplinită în situațiile în care: tariful de transport pe unitate de produs este mai mare de la sursă la depozit, decît de la depozit la client; clienții comandă în cantități mai mici decît capacitatea unui mijloc de transport; distanța dintre sursă și client este mare.

Crearea unui structuri sortimentale. Această funcție este întîlnită sub două variante, în funcție de sursa de proviniență a produselor:

Unitățile de producție a aceleiași firmă. Depozitul primește mărfurile de la mai multe fabrici ale producătorului și livrează clienților o combinație de produse. Mărfurile sunt sortate, pentru a îndeplini solicitările fiecărui client sau piețe țintă, în privința structurii sortimentale;

Firme diferite. Depozitul creează combinații de produse în mod anticipat față de comenzile clienților. Sprtimentul include mai multe linii de produse de la diverși furnizori.. Avantajele oferite clienților sunt următoarele: reducerea numărului furnizorilor cu care trebuie să stabilească relații fiecare cliet; costuri de tranport mai mici decît în cazul aprovizionării de către fiecare client, în mod indiviadual, de la furnizor; asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, adaptate cerințelor clienților.

Oferirea de servicii de valoare adăugată. Cele mai obișnuite servicii care constau în adăugarea de valoare sunte cele legate de ambalarea mărfurilor. Avantajele principale sunt următoarele: satisfacerea cerințelor clienților în privința ambalalării și etichetării; reducerea riscului datorită finalizării ambalării și etichetării în funcție de comenzile primite; scăderea nivelului stocului necesar, în condițiile în care același produs primit de la furnizor este utilizat pentru realizarea unor configurații adaptate cerințelor clienților.[5, p. 216-219]

Opinia pe care o susțin eu este că depozitul reprezintă un element important al sistemului logistic, care în dependență de tipul acestuia, îndeplinește o multitudine de funcții pe lîngă funcția de bază de păstrare. Optimizarea activității depozitului este o sarcină importantă pe care trebuie să o îndeplinească întreprinderea pentru a realiza o activitate cît mai eficientă.

1.2 Caracteristica tehnicilor de deservire a depozitelor

Tehnicile de deservire a depozitelor presupun un șir de activități realizate cu scopul de a asigura depozitul cu resursele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor acestuia. Serviciile de bază ale unui depozit sunt următoarele: recepția, păstrarea, livrarea, consolidarea, divizarea lotului și crearea structurii sortimentale. Majoritatea depozitelor oferă o gamă mai largă de servicii. American Warehousemen’s Association a întocmit o listă a serviciilor care pot fi așteptate de la un depozit:

Serviciile de manipulare, păstrare și distribuție;

Depozitarea în tranzit;

Spațiile cu tempratură și umiditate controlată;

Închirierea de spațiu;

Spațiile pentru birouri și expunere;

Manipularea și distribuția expedierilor consolidate;

Facilități moderne de date;

Servicii de ambalare și asamblare;

Marcarea, etichetarea, imprimarea;

Încărcarea și descărcarea în/din mijloacele de transport;

Repararea, eșantionarea, cîntărirea, controlul;

Transportul local și la distanțe mari;

Controlul stocurilor;

Depozitarea produselor care necesită echipament de utilizare special;

Manipularea, păstrarea și ambalarea în saci a produselor primare uscate;

Manipularea, păstrarea și îmbutelierea produselor lichide în vrac;

Manipularea și stocarea materialelor containerizate, ect.[5, p. 223]

Asigurarea circuitului mărfurilor în cadrul depozitului reprezintă realizarea recepției, depozitării și expediției mărfurilor.

Recepția mărfurilor la depozite presupune realizarea următoarelor acțiuni:

Controlul cantității producției primite;

Controlul calității producției primate;

Asigurarea recepției mărfurilor cu documentația corespunzătoare;

Primirea mărfurilor pentru depozitare.[14, p. 70]

Cel mai apropiat contact logistic realizat de firmă cu furnizorii și clienții se realizează în momentul executării operațiunilor aferente ieșirii și intrării mărfurilor din/în depozit, adică operațiuni de încărcare și descărcare a mărfurilor. Anume în acest moment se simte necesitatea de cooperare în luarea deciziilor, în planificare.

Tehnologia realizării operațiunilor de încărcare-descărcare în cadrul depozitului depinde de caracterul mărfurilor, tipul modalității de transport, la fel și de tipul mijloacelor de mecanizare utilizate.

O altă, importantă în ceea ce privește întregul proces logistic, operațiune reprezintă recepția mărfurilor după cantitate și după calitate.

Deciziile privind gestiunea fluxului material se i-au pe baza prelucrării fluxului informațional, care nu de fiecare dată oglindește structura cantitativă și calitativă a fluxului material. În timpul realizării a diferitor opeațiuni cu fluxul material pot avea loc modificări neautorizate a acestuia, care au un caracter aliatoriu, cum ar fi deteriorarea și furtul loturilor. Înafară de acest fapt, nu sunt excluse greșelile personalului furnizorului în timpul formării lotului care este supus operațiunilor de descărcare, în rezultatul cărora se formează deficit de marfă, exigența de marfă, necorespunderea structurii sortimentale.

În procesul de recepție se realizează cotrolul parametrilor reali a mărfurilor primite cu datele din documentele însoțitoare. Aceasta ne dă posibilitatea de a actualiza fluxul informațional.

Realizarea recepției la toate etapele mișcării fluxului material începînd cu sursele primare și finisînd cu consumatorul final ne permite actualizarea informației privind structura lui cantitativă și calitativă. [13, p. 274-276]

Procesul de păstrare a mărfurilor începe cu plasarea acestora în depozit în urma recepției cantitative și calitative a acesteia. Modalitatea de plasare se alege în dependență de sarcinile, destinația mărfurilor, modalitatea de depozitare aleasă, necesitatea utilizării maximale a suprafeței și volumului depozitului prin amplasarea rațională a secțiilor, accesul ușor și rapid la mărfuri.

O cerință importantă, care trebuie să fie respectată în cadrul unei organizări corecte a depozitării mărfurilor, este asigurarea securității cantitative și calitative a mărfurilor. Personalul depozitului trebuie să cunoască proprietățile mărfurilor depozitate, cerințele de păstrare a mărfurilor, tehnici de păstrare, ect. La cerințele de păstrare se atribuie temperatura, umiditatea, lumina solară și altele. Ca tehnici de păstrare se pot atribui schemele de amplasare a mărfurilor pe suprafața depozitului, modalități de ambalare și prelucare a acestora. Amplasarea mărfurilor în depozit se poate realiza utilizînd două modalități: după sortiment și după lot.

În cazul depozitării după sortiment fiecare marfă intrată la deposit se alătură la mărfurile deja existente la depozit din același sortiment. Mărfurile de sortiment diferit se păstrează separat. Avantajul acestui tip de depozitare este utilizarea rațională a spațiilor de depozitare iar dezavantajul – majorarea volumului de muncă în legătură cu posibila necessitate de a separa mărfurile din același sortiment, însă cu prețuri diferite.

În cazul depozitării după lot fiecare lot intrat la depozit se păstrează separat. Avantajul acestei metode este posibilitatea de a identifica exigențele și neajunsurile de marfă după prima realizare a mărfurilor, dar nu după inventarierea depozitului, ce ușurează gestiunea operativă a stocurilor. Ca dezavantaj putem menționa micșorarea eficienței utilizării spațiilor de depozitare și procesul de depozitare este mai complicat de gestionat din cauza că stocurile de mărfuri din același sortiment sunt amplasate în locuri diferite. [14, p. 76-77]

Sarcina depozitului – organizarea funcționării efective. Criteriul de eficiență – satisfacerea în cea mai mare măsură a comenzilor, care este realizată prin operațiunea de expediție.

Expediția mărfurilor din depozit include următoarele operațiuni:

Prelucrarea comenzilor în conformitate cu disponibilitatea de mărfuri în depozit;

Preluarea mărfurilor de la locurile de păstrare;

Mișcarea mărfurilor în zona de consolidare a comenzilor;

Consolidarea comenzilor și ambalarea mărfurilor;

Incărcarea mărfurilor în mijloacele de transport.[15, p. 67]

Realizarea comenzilor începe cu preluarea mărfurilor de la locurile de păstrare a acestora. Ca metode de preluare a mărfurilor putem menționa:

Selecția individuală. Produsele sunt preluate pe rând, unul câte unul. Dintr-un anumit loc din spațiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienți. Ulterior, este preluat un alt produs;

Preluarea complexă. Este metoda de preluare prin care mărfurile sunt colectate din depozit simultan pentru mai multe comenzi. Consolidarea comenzilor se efectuează dintr-o multitudine diversificată de tipuri de mărfuri dintr-un asortiment anumit, disponibile în depozit, în conformitate cu comanda beneficiarului. [16, pag 99]

Ruta de preluare. Personalul responsabil de manipularea mărfurilor parcurge în depozit o anumită rută, care îi permite să preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre platforma de expediere. Numărul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora și de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.

Aria repartizată pe lucrător. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumită zonă. Pentru asamblarea comenzilor, aplică fie selecția individuală fie ruta de preluare, în aria atribuită.[6, p.102]

Procedura de consolidare se reduce la pregătirea producției în conformitate cu comanda beneficiarului. Aici se includ:

Primirea listei de selecție, care conține comanda beneficiarului;

Controlul asupra pregătirei comenzii;

Consolidarea lotului care trebuie să fie expediat în baza unei rute;

Deplasarea loturilor consolidate în zona de încărcare;

Pregătirea lotului destinat expedierei spre ieșirea acestuia din depozit(ambalare, marcare, reaambalare, amplasarea pe palete, ect);

Combinarea comenzilor beneficiarilor în lotul de expediție și întocmirea documentației necesare;

Încărcarea lotului în mijloacele de transport;

Livrarea mărfurilor.

Informația, de care trebuie să dispună persoana ce se ocupă de colectarea mărfurilor în procesul de realizare a comenzilor:

Informația privind locul amplasării mărfurilor;

Informația privind necesarul de mărfuri de preluat;

Informația privind cine sunt beneficiarii de mărfuri;

Ce trebuie de făcut dacă mărfurile preluate s-au finisat;

Ce trebuie de făcut după preluarea mărfurilor comandate.

Transmitea informațiilor persoanei care se ocupă de preluarea mărfurilor se realizează prin mai multe metode. Utilizarea metodelor modern de transmitere reprezintă o cerință necesară a unei intensități sporite a procesului de colectare a mărfurilor din depozit.[16, p. 99-100]

O altă tehnică de deservire a depozitului este realizarea operațiunilor de manipulare.

Îndeplinirea funcțiilor depozitului presupune desfășurarea unor operațiuni de manipulare a produselor. În lucrarea sa „Business Logistics Management” autorul Ronald H. Ballou clasifică operațiunile de manipulare din cadrul depozitului în următoarele categorii:

Încărcare și descărcare. Au loc cu ocazia primirii mărfurilor la depozit și livrării din spațiul de depozitare. Mijloace mecanice de manipulare sunt utilizate frecvent pentru încarcarea și descărcarea în/din mijloacele de transport. Astfel de operațiuni se desfășoară în strânsă legatură cu o serie de activități asociate. Descărcarea este urmată de activități de sortare și control. Încarcarea este precedată de verificarea finală a conținutului comenzii și stabilirea succesiunii comenzilor, eventual de operațiuni de ambalare;

Mișcări spre și dinspre aria de depozitare. De la platforma de descărcare, mărfurile sunt deplasate spre zona de păstrare, apoi spre platforma de expediere sau spre zona de executare a comenzilor. Sunt fotosite în acest scop, mijloace mecanice sau sisteme automatizate și computerizate;

Executarea comenzilor. Pe măsura primirii de comenzi, mărfurile sunt preluate din zona de păstrare sau din zone speciale de depozitare temporară. Executarea comenzilor mici presupune un consum mare de muncă și este mai costisitoare decât celelalte operațiuni.[7 p. 244-245]

Organizarea muncii la depozit presupune o totalitate de activități organizaționale îndreptate spre utilizarea rațională a forței de muncă, realizarea nivelului planificat de productivitate a angajaților.

Angajarea și instruirea personalului calificat care va opera într-un depozit este o adevărată provocare pentru întreprindere. Indeferent de cît de eficient funcționează sistemul de depozitare în teorie, în practică eficiența acestuia depinde de eficiența personalului care activează în depozit. O parte a provocării este de a atrage personal competent și productiv în mediul depozitului. Deoarece depozitul presupune activitate fizică și nu totdeauna în codiții ideale a lucrătorilor, devine destul de dificil de a atrage muncitori. După ce este angajat, personalul trebuie să fie instruit în mod corespunzător pentru a asigura rezultatele dorite de întreprindere. Personalul angajat pentru sarcini specifice trebuie să fie complet instruit pentru a îndeplini cerințele de muncă și pentru a înțelege contribuția lor la întregul sistem de performanță. Personalul angajat care operează într-un depozit poate fi grupat în dependență de tipul muncii realizat. Gruparea poate stimuli munca a angajatului în parte și a performanței întregului grup. Personalul de bază a depozitului incude următoarele grupe:

Administratorii depozitului;

Șoferii mecanismelor de ridicare și transport a mărfurilor;

Persoane anagajate pentru realizare operațiunilor de manipulare;

Persoane care se ocupă de ambalarea mărfurilor, ect.(bowersox, pag 403)

În ultimile trei decenii, gama serviciilor pe care le oferă depozitele a înregistrat schimbări majore. Operatorii depozitelor și-au extins serviciile de bază, pentru a satisface în mai mare măsură carințele de distribuție a clienților. Printre noile servicii de includ asigurarea unei diversități de construcții, sprijinirea eforturilor de marketing, combinarea în loturi integrate a produselor distribuite de diferiți membri ai canalelor de marketin și oferirea de servicii de susținere a producției. De la simpla păstrare a produselor, depozitele s-au orientat spre servicii de tip linie completă. În afara de servicii tradiționale, sunt disponibile servicii de valoare adăgată și de terminal.[5, pag 224]

1.3 Rolul evaluării logistice a activității de depozitare

Evaluarea logistică a activității de depozitare presupune analiza caracteristicilor depozitului pentru identificarea punctelor forte și a celor slabe, cu scopul cunoașterii direcțiilor în care vor fi îndreptate resursele pentru activitatea de optimizare.

Ideea de bază presupune că depozitele joacă astăzi un rol foarte important în aigurarea succesului businessului. E. Frazelle în lucrarea sa „World-Class Warehousing and Material Hangling” susține următoarele principii ale panificării și gestiunii procesului de depozitare:

Evaluarea operațiunilor din cadrul depozitului utilizînd analiza activității de depozitare proprii și schimbului de experiențe;

Raționalizarea, optimizarea și ușurarea operațiunilor de recepție și plasare, depozitare, preluarea comenzilor, descărcare și organizarea mișcării fluxului material din interiorul depozitului;

Implementarea inovațiilor în gestiunea procesului de depozitare prin utilizarea tehnologiilor informaționale moderne și deciziilor în domeniul gestiunii personalului.[10, p. 19]

Evaluarea logistică a activității de depozitare permite luarea deciziilor cu privire la alegerea sistemului de depozitare.

Sistemul de depozitare – totalitatea elementelor care oferă formarea, mișcarea, modificarea fluxului material la depozit și gestionarea acestuia.

Principalul principiu în crearea sistemului logistic ca un instrument de bază a logisticii depozitării – utilizarea deciziilor individuale avînd în vedere toți factorii ce îl condiționează – va furniza rezultat economic pozitiv ce caracterizează funcționalitatea depozitului.

Prin dezvoltarea sistemului de depozitare este necesar de a lua în considerare atît factorii de ordin intern, cît și cei de ordin extern. Ca factori de ordin extern sunt atribuiți: modalitatea de transport, locul firmei în sistemul logistic, intensivitatea circuitului de mărfuri, modalitățile de circulație a informației, caracteristicile furnizorilor, necesitățile consumatorilor. Factorii de ordin intern pot fi considerați: mijloacele de încărcare-descărcare, tipul clădirii, gradul de mecanizare a depozitului, modalități de prelucrare a informației.

Dezvoltarea sistemului de depozitare este direcționat spre asigurarea localizării optime a mărfurilor în depozit, prelucrarea mărfurilor și gestiunea rațională a acestora.

Sistemul de depozitare are în componența sa trei subsisteme de depozitare: tehnologic, funcțional și un complex de sisteme de suport. La rîndul său, subsistemele menționate se împart în următoarele module:

Tipul și mărimea paletelor unde este plasată marfa înainte de ralizarea operațiunilor de manipulare;

Tipul de depozitare;

Utilaje de manipulare și transport pentru deservirea depozitelor;

Tehnologii de consolidare a livrărilor;

Gestiunea deplasării mărfurilor;

Sistemul de prelucrare a informațiilor;

Clădirea depozitului și parametrii acesteia.[15, p. 27]

Luarea deciziilor logistice se realizează respectînd consecutivitatea următoarelor activități:

Identificarea scopurilor strategice ale sistemului logistic de depozitare;

Calculul valorii și mărimii prognozate a fluxului material care va trece prin sistem;

Elaborarea prognosticului mărimii stocului necesar;

Studierea rețelei de transport regiunii deservite, elaborarea schemei mișcării fluxului material în limitele sistemului logistic de depozitare;

Elaborarea mai multor variante pentru crearea sistemului de depozitare: cu unul sau mai multe depozite, poziționate în aceste, sau alte zone de deservire, realizînd diferite funcții în dependență de opțiune;

Evaluarea cheltuielilor logistice pentru fiecare opțiune;

Alegerea pentru realizare a unei din opțiunile propuse.[14, p. 35]

În continuare, voi analiza deciziile care trebuie să fie luate pentru crearea unui sistem logistic efectiv.

Alegerea tipului și mărimii paletelor are o importanță majoră deoarece permite economisirea suprafeței depozitului și permite depozitarea rațională a mărfurilor. La alegerea paletelor influențează următorii factori: tipul și mărimea ambalajului, sistemul de consolidare a comenzii, utilajul utilizat pentru depozitarea mărfurilor, caracteristicile utilajelor de manipulare a mărfurilor ce deservesc depozitul. Criteriul de bază în alegerea corectă a paletelor este lipsa posibilității de a întoarce mărfurile din zonele de consolidare în locurile de păstrare în timpul formării comenzilor.

Privind tipul de depozitare se disting cîteva modalități de păstrare a mărfurilor în depozite:

blocuri stivuite;

sisteme de rafturi pînă la 6 m;

sisteme de rafturi mobile;

sisteme de rafturi de tip carusel;

depozitare pe podea.

Ca avantaje a utilizării diverselor tipuri de depozitare sunt considerate: un nivel înalt al utilizării suprafeței și volumului depozitului, accesul comod și ușor la mărfuri, posibilitatea depozitării pe înălțime, ușurință în întreținerea instalațiilor, posibilitatea de control automatizat, realizarea principiilor FIFO (primul intrat-primul ieșit), cheltuieli minime de expluatare și întreținere.

În cadrul depozitelor moderne se utilizează o combinare a diferitor tipuri de depozitare, în special în depozitele logisticii distribuției, ceea ce se explică de o diversitate mare de mărfuri.

La momentul actual se utilizează diferite mecanizme de manipulare și transport a mărfurilor pe suprafața depozitului. Procesul de alegere a acestora se află într-o strînsă legătură cu subsistemele menționate și depinde de caracteristicile mijloacelor tehnice și direcțiilor de optimizare a gradului de mecanizare a depozitului. Astfel, un nivel înalt de mecanizare și automatizare a operațiunilor din depozit, atît și utilizarea tehnologiilor de performanță înaltă este recomandabil pentru depozitele mari, cu o suprafață mare de depozitare și un flux material omogen și stabil.

La depozitele destinate pentru aprovizionarea întreprinderilor de se ocupă cu comerțul cu amănuntul, se pot utiliza într-o măsură mai mică mijloacele de mecanizare, în special pentru realizarea activității de formare a comenzilor. Cele mai des utilizate tipuri de mijloace de manipulare și transport a mărfurilor utilizate în cadrul depozitelor mecanizate sunt electrostivuitoarele și transpaletele electrice.

Tehnologia de consolidare a mărfurilor este un alt element important în crearea sistemului de depozitare. În procesul de prelucrare a mărfurilor procesul de consolidare a acestora se petrece în trei etape:

Prelucrarea mărfurilor în conformitate cu comenzile clienților;

Consolidarea comenzii clientului în corespondență cu produsele solicitate de aceștia;

Consolidarea comenzilor pentru livrarea centralizată sau descentralizată.

Prin fiecare verigă a lanțului logistic trece un număr foarte mare de unități de mărfuri. În acelați timp în cadrul fiecărei verigi mărfurile sunt de nenumărate ori deplasate pe locurile de păstrare și prelucrare. Întregul sistem de mișcare a mărfurilor – sunt fluxuri continuie, viteza cărora depinde de potențialul producției, ritmicitatea livrărilor, mărimea stocurilor, viteza de realizare a mărfurilor și de consum. Pentru a putea funcționa eficient cu acest dinamic sistem logistic, este necesar în orice moment de a avea acces la informații detaliate privind intrarea și ieșirea fluxurilor materiale în/din sistemul logistic, dar și a fluxurilor materiale care circulă în interiorul sistemului.[13, p. 217]

Procesul logistic în cadrul depozitului modern (în primul rînd în cadrul celor automatizate) presupune existența sistemelor de gestiune a fluxului informațional. Astfel de sisteme presupun realizarea următoarelor activități: gestiunea intrărilor și ieșirilor din depozit, gestiunea stocurilor din depozite, pregătirea documentației însoțitoare expediției comenzilor, etc.

Pregătirea datelor referitoare la mărfurile intrate și descărcate în cadrul depozitului se realizează manual sau automatizat. Informația se introduce în sistemul informațional odată cu mișcarea mărfurilor, sau, mai precis, în momentul trecerii acestora prin punctele de control. Pentru introducerea și prelucrarea informațiilor se utilizează rețele moderne de terminale și capacitatea de procesare a sistemului informațional. În dependență de unele condiții sistemul informațional poate fi reprezentat de un mecanism aparte, un mecanism comun pentru mai multe depozite, sau unul comun pentru întreaga activitate a întreprinderii.

Sistemele de gestiune a informației nu depind de caracteristicile tehnice a mărfurilor și tehnicilor de prelucrare a acestora la depozit. Acestea pot fi aplicate atît în depozitele deservite manual, cît și în depozitele cu un grad înalt de mecanizare.

În subsistemul „Clădirea depozitului și caracteristicile acesteia” se iau în considerare parametrii depozitului, care direct influențează capacitatea acestuia după cele trei direcții în spațiu: lungime, lățime, înălțime. Înălțimea încăperilor de depozitare în depozitele de construcție veche este de la 4,5 pînă la 5,6 m, depozitele mecanizate ajung la înălțimea de 6 m, iar pentru cele automatizate înățimea este de 12 m. Pentru un depozit modern preferința se oferă clădirilor cu un singur etaj, dar luînd în considerare scumpirea terenurilor și tehnologiilor destinate deservirii depozitelor – depozitelor cu zone de depozitare la înălțime. Cheltuielile medii pentru întreținerea unui depozit cu o înălțime mare sunt de cîteva ori mai mici decît cheltuielile pentru întreținerea depozitului cu aceiași volum, dar cu o înălțime mai mică.

În practică se disting următoarele tipuri-dimensiuni de bază a depozitelor: 600, 800, 1000, 1250, 2500, 5000, 7500, 10000, 25000 m2. Cu cît este mai mare suprafața depozitului, cu atît mai ușor și rațional pot fi amplasate mijloacele utizate pentru păstrarea mărfurilor și punerea în funcție a utilajelor aferente activității de depozitare, ceea ce înseamnă că există mai multe posibilități pentru majorarea nivelului de mecanizare.

Alegerea optimă a variantei sistemului de depozitare se realizează după analiza indicatorilor tehnico-economici a tuturor opțiunilor evaluate. În calitate de criterii de evaluare pot fi considerați indicatorii utilizării eficiente a spațiului și volumului depozitului, indicatorii cheltuielilor care revin unei unități de marfă, legate cu asigurarea depozitului cu echipamente și utilaje necesare pentru realizarea operațiunilor din acesta.

Indicatorii utilizării eficiente a suprafeței și volumul depozitului ne arată cît de eficient este utilizat spațiul depozitului prin instalarea tipurilor concrete de utilaje, iar indicatorii economici ne dau posibilitatea de a evalua cheltuielile aferente cu procurarea și expluatarea acestora.

În așa mod, există cîteva probleme de bază, rezolvarea cu succes a cărora poate garanta funcționarea eficientă a depozitului. Acestea includ:

Alegerea dintre depozitul proriu și un depozit de utilizare colectivă;

Identificarea numărului necesar de depozite și amplasarea rețelei de depozite;

Alegerea dimensiunii și amplasării depozitului;

Alegerea sistemului de depozitare.[15, p. 26-32]

Gama deciziilor legate de depozitarea mărfurilor este deosebit de amplă. Importanța acestor decizii este influențată de faptul că depozitarea mărfurilor îndeplinește rolul de susținere a sistemului logistic al firmei și contribuie la îndeplinirea eficientă a obiectivelor logistice.[5, p. 238]

CAPITOLUL II CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII S.A. „ZORILE”

2.1 Analiza de marketing a întreprinderii

Un element foarte important în analiza activității unei întreprinderi este analiza mediului de marketing al acesteia cu scopul de a identificare care sunt factorii ce influențează activitatea întreprinderii. Pentru a putea lua decizii, atît bine informate, cît și imaginative, în ceea ce privește marketingul, firmele trebuie să posede un bagaj corespunzător și actualizat de informații despre tendințele din macromediu, dar și despre mai multe efecte din micromediul specific activității lor.[11, p. 103]

Macromendiul de marketing reprezintă factorii variabili de mediu care afectează toate ramurile și întreprinderile implicate în activitatea economică care nu pot fi preveniți sau controlați de activitatea întreprinderii.

Există patru categorii de astfel de factori, în literatura de specialitate aceștia fiind cunoscuți ca factori STEP.

Figura 2.1 Clasificarea factorilor STEP pentru analiza macromediului de marketing

Sursa: Realizat de autor

Astfel, în ceea ce privește macromediul întreprinderii S.A „Zorile” voi analiza următorii factori:

Factorii socio-culturali. În cazul întreprinderii S.A. „Zorile” acest factor este foarte important pentru activitatea întreprinderii, căci aceștia implică nevoile și cerințele consumatorilor, ceea ce impune întreprinderea mereu să se adapteze preferințelor consumatorilor locali pentru a satisface în cea mai mare măsură clienții săi și să ocupe o cotă cît mai mare de piață.

Factorii tehnologici reprezintă unul din cei mai importanți factori pentru întreprinderea dată. S.A. „Zorile” este nevoită să țină pasul progresului tehnologic și științific. Astfel, întreprinderea trebuie să utilizeze tehnici și tehnologii inovaționale pentru a produce și comercializa produse de cea mai înaltă calitate la un preț accesibil, majorînd, în așa mod, satisfacția consumatorului față de produsele sale.

Factorii economici reprezintă un șir de variabile economice, precum nivelul PIB-ului, gradul de ocupare a forței de muncă, inflația, evoluția prețurilor, evoluția veniturilor pe diferite categorii sociale, situația financiar-valutară a țării. Întreprinderea S.A. „Zorile” trebuie să analizeze acești indicatori care influențează puterea de cumpărare a consumatorilor locali, pentru a identifica unde trebuie să fi îndreptate eforturile pentru minimizarea efectului negativ adus de mediul economic nefavorabil. Analizînd indicatorii economico-financiari a întreprinderii observăm că această înregistrează valori mai mici a volumului de vînzări, respectiv și a profitului, în anii de instabilitate economică din Republica Moldova. Evident, în aceste perioade, de criză, este necesar de a implementa strategii de marketing cu scopul de ași menține poziția pe piață.

Factorii politico-juridici. Acești factori influențiază activitatea întreprinderii în măsura în care aceasta respectă legile privind protecția consumatorului, protecția concurenței, responsabilitatea social-corporatistă, ș.a.

Micromediul firmei reprezintă totalitatea factorilor externi ce afectează în mod direct activitatea întreprinderii și asupra cărora se poate exercita un control din partea acesteia. Componentele principale ale micromediului sunt următoarele: concurenții, furnizorii, intermediarii, clienții.

Pentru întreprinderea S.A. „Zorile” voi analiza concurenții, furnizorii și beneficiarii produselor întreprinderii.

Furnizorii întreprinderii sunt organizațiile sau persoanele care oferă întreprinderii mijloace (materie primă, utilaje, forța de muncă, informații, ș.a.) pentru realizarea produselor proprii. SA “Zorile” pentru producerea încălțămintei trebuie să-și asigure resursele de producție necesare: capital tehnic fix, materii prime și materiale, personal apt de lucru. Calitatea produsului este determină în mare măsură de calitatea materiei prime, și experiența lucrătorilor. De aceea de selectarea riguroasă a furnizorilor depinde în final calitea produselor realizate.

Pentru anii 2012 -2013 furnizorii de materie primă și materiale auxiliare ai „Zorile” SA sunt prezentați în Tabelul 2.1

Tabelul 2.1 Furnizorii materiei prime ai S.A. „Zorile”

Sursa: Realizat de autor

Concurenții sunt întreprinderele similare care tind să satisfacă aceleași nevoi ale consumatorilor, produsele cărora sunt privite de clineți ca alternative produselor întreprinderii.

Ca concurenți locali principali SA „Zorile” consideră:

„Cristina” SRL- Chișinău-încălțăminte pentru bărbați și femei, adoleșcenți și copii;

„Tighina” S.A.- încălțăminte pentru bărbați;

„Rotan” S.A.- încălțăminte pentru bărbați,încălțăminte specială

„Hîncu” Î.I.- încălțăminte pentru bărbați și femei;

„Olesea” SRL- încălțăminte pentru bărbați,femei și copii;

„E.Miron” Î.I.- încălțăminte pentru bărbați;

Alți concurenți: ”Tabita Com”; ”Emerson” SRL; ”Svitic și Varzari” SRL; ”Margot” SRL; ”Priap” SRL; ”Potehin Veaceslav” ÎI; ”Zelter Eduard” ÎI; ”Tocușor” SRL; ”Gedeon Com” ; ”S-Plex” SRL”Sachco- producere” SRL; ”Acont Expert” SRL; ”Ilad Tezaur” SRL; ”Goldvis Lux” SRL; ”Lux Elegant” SRL; ”Stil – M”; ”aStiv Max Grup” SRL; ”Versandi” SRL; ”Ianițchii” ÎI; ”Parșutchin shoes” SRL; ”Izvorul Cucului” SRL; ”Tiras” SRL; ”Armir” SRL; ”Cogan Isac” ÎI; FPC ”Delta” SRL; ”Barsovschi și Covali” SRL ; ”Malindi” SRL, ”Benita Sohoțcaia” ÎI; etc.

Producători străini din : Polonia, China, Republica Cehă, Turcia, România, Rusia, Germania, Italia etc., încălțămintea cărora este importată prin canale legale sau ilegale fiind vîndută în preponderență pe tot teritoriu Republicii Moldova.

Fabrica S.A. „Zorile” are experiență și este recunoscută ca lider pe piața locală în producerea încălțămintei pentru copii, care este confecționată din materie primă naturală de calitate superioară și este supusă certificării.

O altă componentă importantă a micromediului de marketing a unei întreprinderi sunt consumatorii.

Consumatorii întreprinderii sunt cercurile de organizații sau persone individuale care beneficiază de producția întreprinderii.

Întreprinderea S.A „Zorile”, la moment dispune de o rețea de distribuție reprezentată de diferite canale, acoperind o bună parte a teritoriului Republicii Moldova. În acest sens managementul întreprinderii a adoptat poziția descrisă de următoarele dimensiuni:

Distribuția prin canale scurte (cu o sungură verigă intermediară – Parteneri Zorile) – Ceadîr Lunga, Orhei, Căușeni, Nisporeni, Cimișlia, Basarabeasca, Bălți, etc.

Distribuția directă prin intermediul magazinului de firmă din:

Centrul Comercial S.A „Zorile” etaju 1, 2, Stoc (str. Calea Ieților 8);

Plaza (str.Brîncuși 3);

Kiev (str, Kiev16/1);

Centru (bd. Stefan cel Mare 132);

Grand Hall (bd. Negruzzi 2/4 et.3);

Ciocana (str.Mihai Sadoveanu 20/1) etc.

Principalii beneficiari externi ai societății sunt: „Loncar Due” SRL, Italia și SRL “Ara” Germania .

Evaluarea generală a ansamblului de puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări cu care se confruntă o firmă se numește analiza SWOT („Strengths, Weaknessed, Opportunities, Threats”). Acest tip de analiză presupune monitorizarea mediului extern al firmei, precum și a mediului intern. [11, p. 72]

Punctele forte ale întreprinderii sunt caracteristicile distinctive care le deține înreprinderea și care îi oferă un evident avantaj față de concurenții săi. Analiza întreprinderii S.A. „Zorile” a condus la identificarea următoarelor puncte forte:

Lider pe piața Republicii Moldova în ceea ce privește producerea de încălțăminte;

Producerea încălțămintei de înaltă calitate la preț accesibil;

Cunoașterea brandului de către consumatori, fidelizarea clientelei;

Personal pregătit și instruit în domeniu;

Sistem logistic bine organizat;

Colaborarea cu întreprinderile străine;

Amplasarea favorabilă a locului destinat producției față de principalii beneficiari.

Punctele slаbe ale întreprinderii sunt cаrаcteristici ale acesteia cаre îi determină un nivel de performanțe inferior celоr ale întreprinderilor cоncurente (profit scăzut, climat de muncă necоrespunzător, cоsturi ridicate de prоducție, birocrație în exces etc.). Punctele slаbe reprezintă аctivități pe cаre întreprinderea nu le realizează la nivelul propriu celоrlalte întreprinderi cоncurente sau resurse de cаre аre nevoie dar nu le pоsedă. Аstfel, au fost identificate următoarele puncte slabe:

Utilajul utilizat la producerea încălțămintei este uzat atît moral cît și fizic;

Ponderea mică a angajaților în departamentele de marketing și logistică;

Puțini angajați tineri, inventivi, cu spirit de inițiativă și un sistem invechit de gestiune cu personalul;

Lipsa unor decizii strategice concrete în vederea optimizării activității întreprinderii;

Surse unice de aprovizionare pentru fiecare categorie de produs;

Nivel scăzut a tehnicilor de deservire a depozitelor.

Oportunitățile reprezintă factorii externi care sunt oferite întreprinderii de mediu pentru o continuă optimizare a activității. Un foarte important scop al demersului de scanare a mediului îl reprezintă depistarea noilor ocazii favorabile. În multe privințe, marketingul bine făcut este arta de a descoperi, de a dezvolta și de a fructifica ocazii favorabile.[11, p. 73]

Iată cele mai importante oportunități ale întreprinderii S.A. „Zorile”:

Posibilitatea de extindere pe mai multe pieți străine;

Acces la tehnici, tehnologii, metode, informații inovative;

Creșterea încrederii consumatorilor locali asupra produselor autohtone;

Cadre profesionale pregătite.

Amenințările sunt acei factori externi care pot influența nefavorabil activitatea întreprinderii, și pot împiedica într-o măsură oricare realizarea obiectivelor stabilite de aceasta. Analiza mediului extern al întreprinderii S.A. „Zorile” a condus la sublinierea următoarelor amenințări:

Instаbilitate economică și politică;

Corupțiа;

Inflațiа;

Control exagerat din pаrtea statului;

Utilizarea rezultatelor analizei SWOT și a mediului de marketing a întreprinderii ne permite evidențierea unor recomandări care ar sta la baza unor strategii:

Efectuarea activităților din cadrul întreprinderii din toate departamentele cu o eficiență maximă pentru sporirea capacității de producție și respectiv obținerea unui porfit maxim;

Realizarea cu o frecvență mai mare a analizei situației întreprinderii, prin realizarea cercetărilor de marketing, a evaluării sistemului logistic, studii de piață, ș.a;

Asigurarea întreprinderii cu tineri specialiști din domeniul marketingului, logisticii, tehnologiilor informaționale, design-ului pentru departamentele respective de specialitate;

Aplicarea strategiilor date ar permite fructificarea oportunităților și diminuarea impactului amenințărilor create de mediul extern și valorificarea punctelor forte și diminuarea la maximum a celor slabe pentru fortificarea mediului intern.

2.2 Identificarea nivelului de dezvoltarea a tehnicilor de deservire a depozitelor

Întreprinderea S.A. ”Zorile” este specializată în producerea încălțămintei îndeplinindu-și cu succes misiunea de a produce și comercializa pe piața actuală încălțăminte pentru toate categoriile de populație, acorda servicii de reparație și de producere în condiții LOHN. S.A. ”Zorile” își menține pe parcursul activității sale viziunea sa de a oferi consumatorilor un produs cu un grad înalt de satisfacție pentru aceștia, cu un brand puternic, o rețea de distribuție bine organizată, o poziționare și promovare corespunzătoare ce va rezulta o poziție competitivă pe piață.

Activitățile companiei cuprind mai multe domenii principale :

Managementul superior;

Domeniul de administrare;

Domeniul tehnic;

Domeniul de producere;

Domeniul de vînzări;

Departamentul de dezvoltare;

Departamentul serviciilor acordate producției și rețelei proprii de distribuție.

Numărul nivelurilor ierarhice este mai mare în domeniul administrării, care este urmat de domeniul producerii organizarea căruia reprezintă ansamblu de măsuri cu caracter economic și tehico-organizatoric referitoare la stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în așa fel, încît fabricarea produselor să se efectuieze în cele mai bune condiții. Domeniul de producere cuprinde următoarele niveluri :

Serviciul asigurării materiale a producerii;

Serviciul de pregătire a partidelor de producție;

Depozitul de materii prime;

Sectorul tehnologic de pregătire a producției;

Sectorul tehnologic;

Sectorul elaborării asortimentului;

Sector de coasere a monstrelor;

Sectorul dirijare operative a producerii;

Etajele de producere nr.2,3,4;

Depozitul de producție finită.

Totalitatea activităților de depozitare și a altor activități aferente depozitelor a întreprinderii se realizează în cadrul a două depozite: depozitul de materie primă și depozitul de producție finită.

Caracteristica tehnicilor de deservire a depozitelor date presupune analiza activităților operaționale ce au loc în cadrul acestora : circuitul mărfurilor în depozite, activități de manipulare a mărfurilor, activitatea personalului încadrate în activitatea de depozitare.

Analizînd circuitul materialelor/mărfurilor din cadrul depozitului de materie primă și a depozitului de producție finită distingem trei activități de bază pentru organizarea eficientă a fluxului de materiale/mărfuri în depozite: primirea materialelor/mărfurilor, depozitarea fizică, ce presupune tehnici și modalități de organizare și gestiune a stocurilor, și ieșirea mărfurilor din depozite.

Intrarea mărfurilor în depozitul de materii prime se realizează în urma livrării marterialelor de la furnizorii întreprinderii. În situația depozitului de producție finită intrarea mărfurilor în depozit de efectuează în urma transportării producției realizate din secțiile de producere. Livrarea se realizează de către S.A ”Zorile” utilizînd mijloacele de transport proprii și personalul angajat pentru realizarea operațiunilor de încărcare/descărcare și respectiv de conducere a autovehicolului.

Procesul ce recepție a produselor în depozit cuprinde următoarele etape:

Prelucararea fluxurilor de mărfuri;

Identificarea mărfurilor;

Specificarea cantitatea și calitatea mărfurilor;

Deplasarea produselor la locurile destinate depozitării.

Pentru a optimiza la maxim timpul și eforturile pentru realizarea activităților aferente primirii proriuzisă a mărfurilor în cadrul depozitului de materie primă a S.A. „Zorile” sunt efectuate un șir de operațiuni de pregătire pînă la sosirea mărfurilor. Acestea includ:

Stabilirea locului unde marfa va fi descărcată din vehicol;

Se verifică disponibiliatea necesară de palete;

Se determină care vor fi utilajele și echipamentele care vor fi utilizate pentru descărcarea și deplasarea mărfurilor;

Se stabilește numărul de lucrători necesar pentru realizarea operațiunilor de manipulare;

Se pregătește toată documentația necesară.

Activitatea de primire a mărfurilor în depozitul de materie primă include efectuarea următoarelor operațiuni:

Realizarea activităților de pregătire pentru recepția mărfurilor;

Descărcarea vehiculelor;

Controlul calității ambalajelor (în cazul mărfurilor ambalate);

Înregistrarea diferențelor și daunelor pînă la semnarea documentației necesare;

Deplasarea mărfurilor în zona de recepție a depozitului;

Despachetarea mărfurilor (în cazul mărfurilor ambalate);

Verificarea cantității și calității produselor;

Controlul documentar și fizic al corespunderii mărfurilor livrate cu cele comandate;

Întocmirea documentației necesare recepției mărfurilor;

Plasarea la locurile de depozitare.

Următoarea etapă presupune depozitarea fizică a mărfurilor. Întreprinderea S.A ”Zorile” în procesul de producție utilizează o multitudine de materii prime, de diferite dimensiuni, forme, structură (Anexa 1). Astfel este necesar organizarea eficientă a operațiunilor de depozitare în cadrul acestui depozit pentru optimizarea activității de preluare a materialelor din acesta. Suprafața depozitului de materii prime a S.A ”Zorile” este ocupată de instalații cu o înălțime de doi metri, a cîte trei rafturi, unde sunt poziționate materialele și care sunt amplasate în linii drepte pe toată suprafața depozitului. Materialele sunt sortate în dependență de structură, dimensiune și frecvența utilizării. De exemplu materiile prime de origine textilă pentru confecționarea încălțămintei sunt amplasate pe o instalație, bobinele mari de piele, blană și materiale sunt amplasate pe rafturile de jos, respectiv materialele de dimensiuni mai mici – pe rafturile de mai sus. În așa mod sunt repartizate toate tipurile de materiale necesare producției, fiecărui tip fiind destinate rafturi separate. La fel materialele sunt sortate după frecvența de utilizare a acestora, adică materialele cu o circulație mai mare sunt amplasate pe rafturile din apropierea locului de recepție și locului de expediere.

Organizarea suprafeței de depozitare a depozitului de producție finită S.A ”Zorile” este aceiași ca și a depozitului de materii prime, însă aici sunt utilizate alte modalități și tehnici de poziționare a mărfurilor pe rafturi. Acest depozit deține și funcția de ambalare a mărfurilor, astfel încălțămintea transportată din secțiile de producere este ambalată în cutii, dimensiune cărora diferă de la un tip de încălțăminte la alta, adică de dimensiunea acestora. Sortarea încălțămintei se realizează conform colecției – sunt destinate instalații cu rafturi separate pentru colecțiile de toamnă-iarnă și cele de primavară-vară. Fiind aranjate după colecție, sortimentul de încălțăminte este grupat după consumatori, adică categoria de populație care va beneficia de produsul dat. Astfel, încălțămintea se grupează în produse pentru barbați, femei și copii. În ultima etapă modelele de încățlăminte în cutii se ordonează în ordine descrescătoare după mărimile acestora.

Figura 2.2 Amplasarea instalațiilor cu rafturi în depozitele S.A „Zorile”

Sursa: Realizată de autor

Organizarea suprafeții de depozitare a depozitului de producție finită S.A ”Zorile” este aceiași ca și a depozitului de materii prime, însă aici sunt utilizate alte modalități și tehnici de poziționare a mărfurilor pe rafturi. Acest depozit deține și funcția de ambalare a mărfurilor, astfel încălțămintea transportată din secțiile de producere este ambalată în cutii, dimensiune cărora diferă de la un tip de încălțăminte la alta, adică de dimensiunea acestora. Sortarea încălțămintei se realizează conform colecției – sunt destinate instalații cu rafturi separate pentru colecțiile de toamnă-iarnă și cele de primavară-vară. Fiind aranjate după colecție, sortimentul de încălțăminte este grupat după consumatori, adică categoria de populație care va beneficia de produsul dat. Astfel, încălțămintea se grupează în produse pentru barbați, femei și copii. În ultima etapă modelele de încățlăminte în cutii se ordonează în ordine descrescătoare după mărimile acestora.

Baza tehnologică a depozitelor întreprinderii S.A ”Zorile” este reprezentată de următoarele utilaje – transpaletele(cîte unul pentru fiecare depozit), utilizate pentru plasarea/preluarea cutiilor de pe rafturile de sus, încărcarea cutiilor în autovehicule și cărucioarele care asigura transportarea mărfurilor pe suprafața depozitului în cadrul operațiunilor de manipulare.

Ieșirea mărfurilor din depozit în cadrul S.A. ”Zorile” este etapa finală a procesului de depozitare și se realizează cu scopul aprovizionării spațiilor de producere cu materii prime în cadrul depozitului de materii prime și distribuția producției finite la beneficiari în cadrul depozitului de produse finite.

Această activitate implică realizarea următoarelor operațiuni:

Primirea comenzii, fie de la secțiile de producție în care se includ materialele necesare pentru realizarea unui ciclu de producție, fie comenzile sunt primite de la beneficiarii întreprinderii pentru distribuția ulterioară a acestora;

Preluarea mărfurilor de la locul de depozitare;

Sortarea comenzilor și ambalarea acestora;

Deplasarea mărfurilor deja sortate spre locul de expediție din cadrul depozitului;

Încărcarea mărfurilor în vehicole.

Un avantaj semnificativ în organizarea circulației mărfurilor dintre depozite și secțiile de producție este poziționarea depozitelor în raport cu acestea. Depozitul de materie primă, cel de producție finită și secțiile de producere sunt amplasate în apropiere, ce scutește întreprinderea de cheltuieli suplimentare pentru realizarea circulației materialeleor/mărfurilor.

Un alt factor ce caracterizează nivelul de dezvoltare a tehnicilor de deservire a depozitelor este personalul încadrat în activitatea depozitelor. Personalul încadrat în activitatea depozitelor reprezintă 1% din numărul scriptic al personalului pentru anul 2013. Pentru gestiunea activității de depozitare în cadrul depozitelor S.A ”Zorile” sunt angajați doi administatori (cîte un administrator pentru fiecare depozit). Administratorul depozitului deține următoarele funcții:

Asigură primirea de la furnizori/subcontractanți a produselor livrate de aceștia, în baza comenzilor transmise și a contractelor semnate de întreprindere;

Verifică preluarea cantitativă și calitativă a mărfurilor și ambalajelor, pe baza documentelor însoțitoare ale acestora;

Organizează descărcarea mijloacelor de transport și depozitarea corectă a mărfurilor recepționate;

Coordonează depozitarea mărfurilor conform cerințelor impuse de normele în vigoare;

Solicită asigurarea depozitului cu mijloace de mecanizare și transport adecvate și cu personalul necesar, calificat și instruit;

Urmarește efectuarea lucrărilor de întreținere și reparație a mijloacelor de mecanizare și transport puse la dispoziția depozitului;

Organizează și asigură paza și securitatea bunurilor tehnico-materiale intrate în spațiile de depozitare;

Răspunde de asigurarea în permanență a curățeniei în depozit.

Pentru îndeplinirea operațiunilor de manipulare a mărfurilor – de încărcare și descărcare a acestora, sunt angajați patru hamali, iar responsabili pentru transportul mărfurilor de la frunizori la depozitul de materie primă și transportul de la depozitul de producție finită la centrele de distribuție sunt doi șoferi.

Depozitele întreprinderii ”Zorile” necesită o analiză riguroasă și evaluare a eficienții funcționării tehnicilor de deservire cu scopul de a identifica care sunt neajunsurile procesului de deservire și activitățile spre care este necesar de a direcționa resursele și a concentra eforturile pentru realizarea cu o eficiență maximă a funcțiilor depozitelor.

2.3 Analiza criteriilor de evaluare logistică a activității de deservire a depozitelor S.A. „Zorile”

Pentru cunoașterea eficient sau nu funcționează un depozit se pot utiliza anumiți indicatori, performanța generală a depozitului fiind afectată atît de caracteristicile tehnologice a acestuia cît și indicatorii economico-financiari.

Eficiența funcționării unui depozit reprezintă utilizarea rațională a spațiului de depozitare, reducerea timpului necesar pentru efectuarea diverselor operațiuni, obținerea de profit maxim cu costuri minime. Pentru evaluarea eficienței funcționării unui depozit sunt folosiți următorii indicatori tehnico-economici:

Intensitatea funcționării depozitului;

Productivitatea muncii unui lucrător din depozit;

Coeficientul de utilizare a suprafeței depozitului;

Coeficientul de utilizare a volumului depozitului;

Nivelul de mecanizare a operațiunilor de depozitare.[15, p. 120-121]

Intensitatea funcționării depozitului este determinată de circuitul mărfurilor din depozit și poate fi identificată analizînd intrările și ieșirile mărfurilor în/din depozit pentru o anumiă perioadă de timp (zi, lună, an) și costul mărfurilor care au intrat sau au ieșit din depozit. Astfel acesta reprezintă raportul dintre valoarea exprimată în bani a intrărilor și ieșirilor și costul mediu a unei unități de marfă. In cadrul S.A „Zorile” intensitatea depozitelor pentru luna februarie a anului 2014 este calculată în Tabelul 2.2. Analizînd indicatorul ce caracterizează intensitatea depozitelor, observăm că depozitul de producție finită deține o valoare mai mare a intensității, caracerizată de valoarea circuitului de mărfuri după ieșiri și intrări, decît depozitul de materie primă. Acest rezultat poate fi explicat de activitatea celorlalte verigi ale sistemului logistic al întreprinderii. De exemplu, intrările în depozitul de materii prime este condiționat de politica de aprovizionare întreprinsă de întreprindere, adică de ritmicitatea cu care sunt aprovizionate materiile prime și metodele de suplinire a stocurilor alese de firmă. Ieșirile din depozitul dat și întrările în depozitul de producție finită sunt condiționate de activitatea de producție a întreprinderii, și anume de durata și capacitatea unui ciclu de producție. În aceași mod, ieșirile din depozitul de producție finită este rezultatul activității de distribuție, valoarea cărora depinde de comenzile primite de la beneficiarii întreprinderii.

Tabelul 2.2 Indicatori utilizați în calculul intensității depozitelor întreprinderii „Zorile” pentru luna februarie 2014

Sursa: Realizat de autor

Alt criteriu care caracterizează eficiența funcționării unui depozit este productivitatea muncii a pesonalului din depozit. Acest indicator are următoarea semnificație: cantitatea de marfă sau mărimea circuitului de mărfuri care îi revine unui lucrător din depozit pe o perioadă anumită de timp. Poate fi calcutat atît pentru ficare lucrător în aparte cît și pentru o anumită categorie de lucrători (hamali, șoferi…). Cu ajutorul acestui indicator se identifică productivitatea reală a muncii lucrătorilor din depozit, care se compară cu cea planificată, pentru obținerea unei imagini generale a zonelor slabe ale procesului tehnologic din cadrul depozitului. Productivitatea angajaților depozitelor S.A „Zorile” este prezentată în Tabelul 2.3.

În urma calculelor realizate observăm că în cadrul depoztilui de materie primă unui lucrător din depozit îi revine 92,65 lei din valoarea ieșirilor și 35,81 lei din valoare intrărilor pentru perioada lunii februarie a anului 2014. În cazul depozitului de producție finită, analizînd aceiași perioadă, unui lucrător a acestui depozit îi revine 498,69 lei din valoarea circuitului mărfurilor în timpul intrării acestora în depozit, și respectiv 346,09 lei – în timpul ieșirii mărfurilor. Observăm o productivitate mai mare în această perioadă a lucrătorilor angajați în depozitul de producție finită ce este motivat de un circuit mai mare a mărfurilor în perioada dată.

Tabelul 2.3 Indicatori ai productivității unui angajat a înteprinderii S.A „Zorile”

Sursa : Realizat de autor

Pentru a identifica cît de eficient funcționează un depozit este necesar la fel de a cunoaște în ce măsură este utilizat spațiul depozitului dat. Eficiența utilizării spațiilor de depozitare poat fi cunoscută prin identificarea coeficientului de utilizare a spațiului depozitului. Acest coeficient se află ca raport din totalul suprafeței depozitului și suprafața destinată depozitării mărfurilor.

Pentru depozitul de materie primă acest coeficient are valoarea de 27% iar pentru cel de producție finită de 31%. Însă, valoarea mai mare a coefieintului nu semnifică o eficiență mai mare a suprafeței de depozitare, deoarece plasarea a unui volum mare de mărfuri în depozit nu optimizează timpul și eforturile aferente operațiunilor realizate cu mărfurile date, pe cînd o strategie de amplasare rațională a mărfurilor în depozit este o decizie corectă pentru optimizarea spațiilor de depozitare. Aceeași idee este actuală pentru coeficientul de utilizare a volumului de depozitare, care pentru depozitul de materie primă este de 21% iar pentru cel de producție finită de 35%. Aici pentru optimizarea volumului depozitului se recomandă aplicarea principiilor de depozitare pe înălțime.

Nivelul de mecanizare a operațiunilor de depozitare este un alt criteriu de evaluare a nivelului de deservire a depozitelor. Acest indicator se determină ca raport dintre operațiunile realizare în cadrul depozitului cu ajutorul tehnologiilor de manipulare și totalul operațiunilor realizate în depozit. Dacă să analizăm toate operațiunile realizate în cadrul depozitelor S.A „Zorile” putem observa că doar activitățile de transport a mărfurilor pe teritoriul depozitelor se realizeză cu ajutorul cărucioarelor, celelalte activități precum plasare, preluare, încărcare, descărcare sunt efectuate de către angajații depozitelor. Astfel, putem constata că mecanizarea operațiunilor realizate în depozit este la un nivel mic, ce este un factor negativ pentru atingerea unei eficiențe maxime a depozitului și care trebuie să fie luat în considere în luarea viitoarelor decizii în vederea optimizării activității de deservire a depozitelor.

Evaluarea activității de deservire a depozitelor este o etapă foarte importantă pentru optimizarea activității depozitelor, căci determinarea nivelului de deservire permite cunoașterea punctelor tari și a celor slabe a procesului de depozitare. În urma analizei eficienței funcționării activității de deservire a depozitelor S.A. „Zorile”, în baza criteriilor stabilite, putem constata că activitatea depozitelor nu se realizează cu o eficiență maximă și necesită implementare strategiilor logistice de optimizare a acesteia.

CAPITOLUL III OPTIMIZAREA ACTIVITĂȚII DE DESERVIRE A DEPOZITELOR

3.1 Modalități de perfecționare a activității de deservire a depozitelor

Activitatea economică a întreprinderi nu se poate realiza fără funcția de stocare, prin urmare, fără depozite, care își desfășoară activitatea în orice sistem logistic. Un complex modern de depozitare, care posedă tehnologii avansate, permite rezolvarea a unui număr mare de probleme legate de organizarea circuitului de bunuri materiale. Un depozit bine organizat permite optimizarea cheltuielilor rezultate din activitățile ce au loc într-un sistem logistic. Totuși depozitul deține nu doar funcția de depozitare, dar și funcția de deservire a utilizatorilor depozitelor. În așa mod depozitul, ca o componentă importantă a sistemului logistic, permite determinarea beneficiilor strategice.

Elaborarea strategiilor privind organizarea eficientă a activității depozitelor presupune rezolvarea problemelor cu care se confruntă întreprinderea pentru o funcționare optimă a acestuia. Pentru realizarea acestor sarcini este necesar de a analiza criteriile de evaluare logistică a depozitelor:

Locul și rolul depozitelor în sistemul logistic;

Organizarea spațiilor de depozitare;

Determinarea criteriilor de eficiență a funcționării depozitului și a elementelor lui de bază;

Dezvoltarea procesului tehnologic în cadrul depozitului întreprinderii;

Aprovizionarea cu tehnică necesară a procesului tehnologic;

Marcarea și identificarea mărfurilor,ect.

Analizînd situația actuală a depozitelor întreprinderii S.A “Zorile” se propune realizarea strategiilor de îmbunătățire a tehnicilor și modalităților de deservire a acestora. Scopul strategiilor propuse este de a majora eficiența depozitelor, de a optimiza la maximum timpul și cheltuielile aferente operațiunilor realizate în interiorul depozitului și de a îmbunătăți relațiile acestora cu alte activități ale întreprinderii – producerea,distribuția,ect.

O organizare rațională a procesului de depozitare se bazează pe respectarea următoarelor principii fundamentale:

Automatizarea și mehanizarea operațiunilor tehnologice;

Utilizarea optimă a suprafeței și capacității încăperii;

Organizarea fluxului de materiale/mărfuri din cadrul depozitului;

Sistematizarea și regularizarea operațiunilor de depozitare;

Susținerea securității mărfurilor.

Organizarea spațiilor de depozitare presupune respectarea următoarelor principii: criteriile de proiectare a depozitului și proiectarea zonelor de păstrare a mărfurilor din cadrul depozitului.

Criteriile de proiectare a depozitului depind de caracteristicile încăperilor de depozitare și de circuitul materialelor/mărfurilor în cadrul depozitului. Procesul de proiectare este determinat de doi factori importanți: utilizarea optimă a spațiilor de depozitare și caracteristicile circuitului de mărfuri/materiale.

Analizînd sortimentul de materiale din cadrul depozitului de materie primă și a mărfurilor din cadrul depozitului de producție finită a S.A “Zorile”, putem constata că în cadrul acestor depozite se observă o diversificare foarte mare de materiale/mărfuri și cu o frecvență diferită de utilizare, ce presupune o diferită utilizare a spațiilor de depozitare. Astfel, cu scopul de a optimiza cheltuiele și timpul pentru realizarea activităților de manipulare din cadrul depozitelor, se propune modificarea modalităților de amplasare a instalațiilor cu rafturi.

Pentru o circulație eficientă a bunurilor materiale din interiorul depozitului se recomandă poziționarea instalațiilor în modul următor:

Figura 3.1 Amplasarea instalațiilor cu rafturi pentru depozitele S.A “Zorile”

Sursa: Realizată de autor

O astfel de organizare a suprafeței de depozitare, în care produsele cu o durată mare de depozitare sau cele de rezervă se așează în spate, iar produsele cu o durată mică de depozitare sunt așezate în apropierea locurilor de recepție și expediție, scurtează distanțele de parcurgere pentru preluarea mărfurilor și permite intersectarea drumurilor de preluare. La fel această tehnică de amplasare a instalațiilor cu rafturi permite crearea unor rute de preluare mai lungi cu o posibilitate de a colecta materiale/mărfuri de o diversitate mai mare și respectiv în cantități mai mari. Mutarea materialelor/mărfurilor de pe un transportator pe altul catalizează nu doar pierderi de timp pentru realizarea operațiunilor de manipulare dar și majorează riscul de deteriorare a materialelor/mărfurilor. Astfel, se recomandă realizarea unor rute mai lungi și mai puțin frecvente. Un alt avantaj a unei astfel de poziționări a instalațiilor cu rafturi este accesul comod și ușor la mărfuri, iar distanțele mai mari dintre instalații permit deplasarea cărucioarelor și transpaletelor încărcate cu cantitități mari de mărfuri pe suprafața depozitului.

O altă modalitate de optimizare a spațiilor de depozitare o reprezintă depozitarea pe înălțime, ce permite utilizarea totală a volumului depozitului. Instalațiile în cadrul depozirelor S.A “Zorile” sunt compuse din trei rafturi, unde și se recomandă utilizarea principiilor de depozitare pe înălțime :

Obiectele de dimensiuni și greutăți mari sunt amplasate pe rafturile de jos, respectiv cele de dimensiuni și greutăți mai mici pe rafturile de sus cu scopul de a minimiza riscul de deterioare a acestora și a efortului depus în momentul plasării sau preluării de pe raft;

Amplasarea materialelor/mărfurilor cu frecvență mică în livrări sau a celor de rezervă pe rafturile de sus a instalațiilor și invers, cele cu frecvență mare în livrări pe rafturile de mai jos;

Înălțimea instalațiilor cu rafturi nu trebuie să depășească înălțimea de 2 m – înălțimea dată de accesibilitatea obișnuită a omului fără a folosi mijloace auxiliare.

Pentru accesul și mai ușor a mărfurilor recomand realizarea marcării mărfurilor în depozite. Propun implementarea unui sistem de marcare în format numeric care ar asigura informații privind locul mărfurilor în depozit în felul următor:

Primul caracter al codului va reprezenta zonele unde mărfurile sunt plasate. De exemplu, zona pentru mărfurile sau materialele cu o frecvență mare de utilizare va fi notată cu litera „A”, zona pentru mărfurile cu o frecvență mică de utilizare cu litera „B”, iar zona pentru păstrarea mărfurilor de rezervă cu litera „C”;

Următoarele două cifre vor sugera rîndul instalației cu rafturi. Atfel, primul rînd va fi notat cu cifrele „01”, respectiv al doilea cu cifrele „02” și în același mod vor fi notate celelalte rînduri;

Următoarele două cifre vor permite identificarea raftului pe care sunt plasate mărfurile. După cum am menționat, instalațiile cu rafturi din cadrul depozitelor întreprinderii S.A. „Zorile” sunt compuse din trei rafturi, astfel raftul de jos va fi numerotat „01”, al doilea raft „02” și respectiv cel deal treilea raft „03”.

În urma utilizării acestei metode putem identifica cu ușurință poziționarea unei unități de marfă din depozit în cazul în care avem nevoie să colectăm mărfuri de o diversitate mai mare pentru formarea unei comenzi, fie pentru beneficiari fie pentru spațiile de producere. Presupunem avem nevoie de a colecta din depozitul de materie primă ață pentru a aproviziona secțiile de producere. Ața reprezintă un material frecvent utilizat, deci este plasat în zona „A”, este amplasat în rîndul ”12”, și întrucît bobina cu ață este ușoară și de dimensiune mică este amplasată pe al doilea raft. Astfel materialul dat va căpăta următorul cod: „A1202”.

Strategiile aplicate pentru organizarea procesului tehnologic din cadrul depozitului presupune modernizarea bazei de utilaje care funcționează în cadrul depozitelor S.A ”Zorile”. Aceste strategii au scopul de a eficientiza circuitul materialelor/mărfurilor în depozit și anume optimiza cheltuiele și timpul pentru realizarea operațiunilor de manipulare.

Astfel, dezvoltare procesului tehnologic presupune realizarea următoarelor obiective strategice :

Organizarea transportului și descărcarea materialelor/mărfurilor la locul de recepție a acestora;

Organizarea recepției mărfurilor;

Organizarea amplasării, stivuirii și păstrării mărfurilor;

Organizarea colectării comenzilor și transportul mărfurilor de la locul de expediție;

Marcarea și identificarea mărfurilor.

Realizarea acestor obiective la rîndul său necesită luarea următoarelor decizii:

Alegerea utilajelor de manipulare;

Alegerea utilajelor pentru încărcare-descărcare;

Alegerea utilajelor pentru marcarea și etichetarea mărfurilor.

Majorarea gradului de utilizare a suprafețelor depozitelor pe baza raționalizării procesului tehnologic prin utilizarea utilajelor moderne de manipulare reprezintă un obiectiv important al funcționării eficiente ale depozitului. Fără aceasta, este imposibil de a utiliza în mod corespunzător volumul de stocuri și de a reduce cheltuielile pentru prelucrarea acestuia manual, majorarea capacității de depozitare fără a crește numărul de lucrători din depozit. Astfel, se recomandă completarea bazei tehnologice a depozitelor întreprinderii cu utilaje moderne pentru realizarea într-un mod cît mai eficient ale activităților din cadrul acestora, și anume:

Procurarea a unui electrostivuitor. Aprovizionarea spațiului de depozitare a depozitului de producție finită cu acest tip de utilaj permite economisirea timpului și minimizarea eforturilor pentru plasarea cutiilor cu încălțăminte pe rafturile de sus, transportul cutiilor pe suprafața depozitului și va permite preluarea cutiilor în cantități mai mari și de o diversitate mai mare pentru realizarea unor rute de preluare mai lungi. La rîndul său, rutele de colectare a mărfurilor mai lungi permit realizarea operațiunei de consolidare a mărfurilor optimizînd timpul, eforturile și cheltuielile pentru realizarea comenzilor;

Procurarea mecanismelor ce ar permite întreținerea circulației mai ușoare a fluxului informațional în cardrul depozitului. Aceste mecanisme sunt reprezentate de utilaj pentru etichetarea și marcarea mărfurilor, utilaj pentru scanarea codurilor cu bare, tehnologii informaționare de creare și gestionare a bazelor de date. Posesia acestor tehnologii va crea o serie de avantaje pentru sistemul de depozitare a întreprinderii. Controlul întrărilor și ieșirilor de mărfuri în/din depozit prin scanarea marcajelor de pe acestea în timpul realizării operațiunilor de recepție și expediție ar permite o gestiune mai eficientă a stocurilor. Un alt avantaj este reprezentat de accesul la baza de date a depozitului ce ar conține toate informațiile referitoare la poziționarea mărfurilor în depozit, la personalul depozitului, la utilajul utilizat pentru manipularea mărfurilor. La fel un sistem informațional bine pus la punct va permite optimizarea operațiunilor ce au loc în depozit. De exemplu, introducerea în sistem a tuturor informațiilor privind depozitul, suprafața acestuia, amplasarea instalațiilor cu rafturi, amplasarea mărfurilor pe rafturi, sortimentul de mărfuri disponibil în depozit, capacitatea utilajului de manipulare, va permite identificarea rutelor de preluare cele mai optime, care generează minim cheltuieli de realizare în cel mai scurt timp.

Privind optimizarea activității depozitului prin prisma eficientizării forței de muncă se pot implementa cîteva strategii atît logistice cît și manageriale.

În urma aplicării sistemelor informaționale în cadrul activității depozitelor va fi necesar angajarea cadrelor noi specializate în domeniul tehnologiilor informaționale pentru crearea, alimentarea, gestiunea bazei de date.

La fel ar fi bineveniți tineri specialiști în domeniul logisticii și a marketingului ce ar merge în pas cu noile tendințe ale pieței, metode moderne de gestiune a activității de depozitare, considerînd-o o componentă foarte importantă a sistemului logistic.

Pentru managementul personalului care deja activează în cadrul depozitului, pentru sporirea productivității acestora, aș propune următoarea soluție: aplicarea metodelor și tehnicilor de motivare a personalului bazat pe retribuirea muncii. Se recomandă salarizarea personalului în dependență de efortul depus, de exemplu în dependeță de volumul circuitului de mărfuri prelucrat de un angajat. O altă metodă ar fi compararea productivității efective a acetuia cu cea planificată de întreprindere și salarizarea acestuia în dependență de acest factor.

Recomandările propuse vor eficientiza activitatea de deservire a depozitelor și va permite evidențierea avantajelor depozitului. Un punt forte a depozitului va deveni amplasare mărfurilor în depozit în așa mod încît permite optimizarea activităților precum intrarea și ieșirea mărfurilor, mișcarea fluxului material în cadrul depozitului, manipularea mărfurilor, consolidarea comenzilor și minimizarea cheltuielilor pentru realizarea operațiunilor date. O altă prioritate ce se va contura în urma luărilor deciziilor de optimizare va fi caracterul mecanizat a operațiunilor de plasare-preluare a mărfurilor, încărcare-descărcare în mijloacele de transport și sistemul informațional creat ce va permite accesul rapid, comod și ușor la mărfurile din depozit. La fel pe baza deciziilor luate se va majora productivitatea angajaților ce actizează în cadrul depozitului.

3.2 Argumentarea necesității de evaluare logistică a activității de deservire a depozitelor

Sitemul de deservire a depozitelor reprezintă un set de elemente interdenpendente, organizate într-un anumit mod, care asigură plasarea fluxului material în depozit și gestiunea rațională a acestuia. Activitatea depozitului nu poate fi evaluată aparte de sistemul logistic, fiind un element component al acestuia. Astfel, structura sistemului de depozitare se construiește luînd în considerare locul acestuia în activitatea întreprinderii și gama de materiale/mărfuri prelucrate în depozit.

Evaluarea eficienței funcționării depozitului, poate fi privită din două perspective: în sensul „larg” al cuvîntului – majorarea calității funcționării sistemului logistic integral, în componența căruia intră depozitul, și în sensul „restrîns” al cuvîntului – eficiența funcționării a depozitului în parte. Astfel putem constata că evaluarea logistică a activității de deservire a depozitelor ne oferă informații care sunt utilizate în luarea deciziilor referitoare atît la optimizarea activității depozitului căt și a sistemului logistic ca un tot întreg.

Calculul, controlul regulat și analiza criteriilor de evaluare logistică a activității de deservire a depozitului din cadtrul întreprinderii „Zorile” va permite estimarea eficienței funcționării depozitului și luarea următoarelor decizii :

Determinarea problemelor existente în cadrul depozitului și identificarea costurilor asociate acestor probleme;

Determinarea focarelor de apariție a neajunsurilor activității cu scopul de a concentra eforturile spre lichidarea acestora pe baza analizei cauzelor care le-au determinat;

Determinarea obiectivelor funcționării depozitelor în limitele planului de realizare a acestora;

Măsurarea nivelului de progres în realizarea obiectivelor propuse;

Planificarea activității de deservire pentru a atinge un nivel mai mic a cheltuielilor și a unei utilizări mai eficientă a resurselor existente.

Pentru organizarea eficientă a activității depozitului este esențial de a alege sistemul de indicatori care reflectă activitatea cu scopul de a cuantifica efectul benefic al funcționării depozitului. Pentru evaluarea spațiului de depozitare, de obicei pot servi următoarele caracateristici:

Caracteristicile încăperii de depozitare – forma, maretialul din care sunt construiți pereții, înălțimea clădirii, ect;

Facilitățile amplasării, amenajarea teritoriului;

Existența sistemelor de securitate a mărfurilor;

Asigurarea cu drumuri de acces pentru automobile, disponibilitatea de suprafață pentru realizarea activităților de manevrare a dispozitivelor pentru încărcare-descărcare;

Asigurarea cu mijloace necesare de telecomunicații;

Asigurarea cu sisteme antiincendiare, de ventilație, de alarmă.

În urma anlizei coeficienților de utilizarea a spațiului și volumului de depozitare în cadrul întreprinderii S.A. „Zorile” putem concluziționa că este necesar de remodelat sistemul de păstrare a mărfurilor în cadrul depozitelor de materie primă și producție finită, căci modelul existent nu oferă o activitate eficientă a spațiilor de depozitare. Astfel, ca rezultat al analizei acestui idicator se recomandă următoarele strategii de otimizare:

Modificarea modalității de amplasare a instalațiilor cu rafturi din forma liniară în formă de „U”;

Aigurarea într-o măsură mai eficientă a securității mărfurilor, și anume:

Reducerea furturilor prin instalarea sistemelor moderne de pază;

Reducerea deteriorării mărfurilor prin instalarea sistemelor de ventilare, de alarmă în cazul incendiilor.

În urma luării deciziilor date de eficientizare observăm că coeficientul de utilizare a suprafeței și vomului de depozitare sa majorat considerabil, modificîndu-se de la valoarea de 27%, și 31% la 37% și 40% pentru depozitul de materie primă, și respectiv de la 21% și 35% la 35% și 46% în cadrul depozitului de producție finită.

Următorii indicatori sunt utilizați petru a identifica calitatea activității de deservire a depozitelor:

Valoarea circuitului de mărfuri în depozit;

Asigurarea realizării comenzilor(precizie în menținerea nivelului stocurilor, disponiblitatea stocului, respecarea condițiilor de depozitare, ect.)

Nivelul de mecanizare a operațiunilor de depozitare;

Timpul pentru realizarea operațiunilor din cadrul depozitului.

Utilizarea a indicatorilor enumerați mai sus ne dă posibilitatea de a evalua raționalitatea și eficiența utilizării depozitelor, precum și ne permite dezvăluirea rezervelor de majorare a eficienței și calității activității de depozitare.

Dacă analizăm acești indicatori în cadrul depozitelor S.A „Zorile” putem utiliza informațiile rezultate din analiză pentru a identifica care sunt neajunsurile activității de deservire a depozitelor pe baza cărora se pot lua decizii de optimizare. Observăm în urma cercetării valorii criteriilor de evaluare a activității de depozitare că în cadrul depozitelor S.A „Zorile” este necesar de a orienta eforturile pentru optimizarea nivelului de mecanizare a operațiunilor de depozitare. Astfel, vor fi întreprinse următoarele activități:

Aprovizionarea cu tehnică de manipulare performantă, și anume : dispozitive pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor în/din mijloacele de tansport, dispozitive utilizate pentru plasarea și preluarea mărfurilor de pe raft, cărucioare pentru transportarea mărfurilor atît pe teritoriul depozitului cît și înafara acestuia, dispozitive pentru marcarea și identificarea mărfurilor, sisteme moderne de pază, sisteme de ventilare și combatere a incendiilor;

Reparația utilajelor deja uzate la întreprindere;

Închirierea utilajelor pentru utilizare unică în caz de necesitate;

Elaborarea și implementare unui sistem informațional ce ar automatiza operațiunile din cadrul depozitelor;

Modificarea și organizarea depozitului în conformitate cu noile cerințe;

Instruirea personalului.

Automatizarea depozitului pe baza creării unui sistem informațional complex deține multe avantaje în vederea majorării eficienței depozitului: optimizarea utilizării suprafeței și volumului depozitului, reducerea costurilor de depozitare, reducerea timpului pentru realizarea a orice tip de operațiuni, reducerea numărului de operațiuni realizate, îmbunătățirea preciziei și eficienței evidenței mărfurilor, reducerea cheltuielilor pentru remunerarea personalului.

De exemplu, un sistem informațional pus bine la punct în cadrul S.A. „Zorile” va reduce considerabil timpul și efortul pentru efectuarea inventarierei, care la moment se realizează fără utilizarea tehnologiei moderne. O automatizare a procesului de inventariere ar putea rezolva o mulțime de probleme, de la o simplă acumulare de informații (date privind stocul de mărfuri), pînă la ajutor în luarea deciziilor (pe baza datelor introduse se poate formula o rută recomandată pentru preluarea mărfurilor). Astfel, se propune realizarea inventarierei utilizînd tehnicile de codificare prin bare. Operațiunile se vor realizeaza în felul următor: lucrătorul din depozit se ocupă de scanarea codurilor de bare alipite de materiale sau mărfuri, cu ajutorul terminalului se realizează citirea codului de bare și introducerea în baza de date a informațiilor privind cantitatea mărfurilor și altor caracteristici necesare pentru evidența mărfurilor. Prin scanarea codului de bare pe ecranul terminalului apare informația privind denumirea mărfurilor, prețul, durata realizării, ect. La fel, utilizarea codurilor de bare deschide oportunități mari pentru întreprindere în prelucarea rapidă a documentelor. Aceasta ar permite elaborarea documentelor necesare primirii mărfurilor și expediției ecestora chiar de pe ecranul terminalului.

În așa mod putem constata că utilizarea sistemului de automatizare majorează considerabil eficiența funcționării depozitului, reduce stocurile și accelerează circuitul mărfurilor în depozit, minimizează timpul pentru efectuarea operațiunilor din depozit și majorează precizia cu care acestea sunt îndeplinite.

Evident, odată cu introducerea noilor tehnologii în sitemul de deservire a depozitului este necesar de a instrui personalul depozitului cu scopul de a utilizara rațional utilajul modern. Intruirea personalului poate cuprinde activități precum organizarea seminariilor de instruire și instruirea noilor speciliști cu scopul de mări productivitatea unui angajat al depozitului prin optimizarea la maxim a timpului, eforturilor și cheltuielilor pentru realizarea operațiunilor aferente activității de deservire a depozitului.

În urma eficientizării activităților precum utilizarea spațiului destinat depozitării și a mecanizarea operațiunilor de deservire din cadrul depozitului putem constata că a fost optimizată și activitatea personalului. Criteriul de evaluare logistică ce caracterizează activitatea personalului din cadrul depozitului are la bază volumul circuitului de mărfuri din depozit și numărul lucrătorilor care se ocupă de prelucrarea acestui circuit. Ca urmare a majorării nivelului de mecanizare a operațiunilor de manipulare, circuitul de mărfuri va fi prelucrat într-un timp relativ mai scurt și cu eforturi mai mici, ceea ce sugerează majorarea volumului de mărfuri prelucrate pe teritorilui depozitului de către un lucrător utilizînd mijloacele de mecanizare. La fel, în urma eficientizării utilizării spațiului de depozitare accelerează mișcarea fluxului material din cadrul depozitului. Astfel, putem constata că odată cu eficientizarea operațiunilor de manipulare și a spațiilor de depozitare, productivitatea ce îi revine unui angajat în depozit se va majora considerabil.

Evaluarea logistică a tehnicilor de deservire este un element inportant în crearea și menținerea unui sistem de depozitare bine organizat. Organizarea rațională a activității de deservire a depozitului are un efect benefic pentru întregul sistem logistic, astfel estimarea funcționalității acesteia trebuie să devină o cerință primordială. Această analiză perminte cunoașterea neajunsurilor în cadrul sistemului de depozitare și identificarea direcțiilor de dezvoltare.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Necesitatea în locuri special amenajate destinate pentru păstrarea stocurilor se menține pe parcursul la toate etapele mișcării fluxului material, începînd cu sursele de materii prime și terminînd cu consumatorul final. Astfel, depozitul reprezintă un element important al sistemului logistic.

În primul rînd, în lucrarea dată mi-am fixat obiectivul de a cerceta fundamentarea teoretică a logisticii depozitării. Întrucît baza teoretică a domeniului dat este foarte amplă, voi contura doar cîteva concluzii de bază ale temei cercetate privind rolul, funcțiile, clasificarea depozitelor și tehnicile de deservire și caracteristica lor.

Existența depozitelor este legată de necesitatea menținerii stocurilor. Depozitarea este considerată o activitate de susținere, care contribuie la îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit, în cantitatea și de calitatea solicitată, în locul potrivit și la momentul potrivit, în condițiile celei mai mari contribuții la profitul firmei.

Rolul depozitelor nu se rezumă la doar păstrarea de mărfuri. Iată și alte roluri pe care acestea le îndeplinesc:

Coordonarea ofertei cu cererea;

Obținerea de economii de costuri;

Continuarea sau amînarea producției;

Îndeplinirea unor obiective de marketing.

În conformitate cu rolul lor, depozitele îndeplinesc o mulțime de funcții, dintre care: păstrarea mărfurilor, consolidarea livrărilor, divizarea lotului, crearea unei structuri sortimentale, oferirea de valoare adăugată.

Întrucît depozitele îndeplinesc o mulțime de funcții diferite, diversitatea acestora la fel este foarte mare, clasificîndu-se în dependență de mai multe criteria precum: veriga logistică din care fac parte, tipul producției care este depozitată, dimensiune, forma de proprietate, caracterul activității pe care o îndeplinesc, formă, nivelul de mecanizare, sortimentul de produse păstrat.

Pentru îndeplinirea funcțiilor depozitelor este necesar de asigurat depozitul cu resursele necesare care pot fi implementate în depozit prin realizarea activității de deservire. Gama de servicii care pot fi așteptate de la un depozit este foarte variată, iată caracteristica celor de bază:

Asigurarea circulației mărfurilor în cadrul depozitului – această tehnică presupune realizarea recepției, păstrării și expediției mărfurilor;

Realizarea operațiunilor de manipulare a mărfurilor – în cadrul acestei tehnici se realizează totalitatea de operațiunilor cu mărfurile depozitate precum încărcare, descărcare, mișcări spe și dinspre aria de depozitare, executarea comenzilor;

Activitatea personalului din cadrul depozitului – organizarea muncii la depozit presupune o totalitate de activități organizaționale îndreptate spre utilizarea rațională a forței de muncă, realizarea nivelului planificat de productivitate a angajaților.

Un alt important element al lucării, este reprezentat de aplicarea în practică a fundamentelor teoretice a temei date. Analiza activității pe baza aspectelor teoretice a fost întreprinsă în raport cu întreprinderea S.A. „Zorile”.

Întreprinderea S.A. „Zorile” se ocupă cu producerea și comercializarea încălțămintei de calitate. Viziunea întreprinderii este să ofere consumatorilor un produs cu un grad înalt de satisfacție pentru consumatori, cu un brand puternic, o rețea de distribuție bine organizată, o poziționare și promovare corespunzătoare ce va rezulta: într-o poziție extrem de competitivă pe piață. Actualmente întreprinderea produce și comercializează pe piața actuală încălțăminte pentru femei, bărbați și copii pentru toate anotimpurile și toate vârstele, acordă servicii de reparație a încălțămintei. Misiunea întreprinderii este de a deveni compania numărul 1 în Moldova și un jucător important regional în vînzarea încălțămintei.

În urma analizei de marketing a întreprinderii și anume analiza mediului de marketing și aplicarea analizei SWOT au identificate soluțiile pentru fructificarea oportunităților și diminuarea impactului amenințărilor create de mediul extern și valorificarea punctelor forte și diminuarea la maximum a celor slabe pentru fortificarea mediului intern.

Pentru a respecta viziunea întreprinderii și anume realizarea într-un mod cît mai eficient a activității pe producție, cu scopul comercializării produselor de calitate înaltă, întreprinderea își concentrează o parte din eforturi pentru deservirea depozitelor. Acestea dețin un rol important în aprovizionarea secțiilor de prodecere cu materie primă și a beneficiarilor cu producție finită într-un timp cît mai scurt și cu cheltuieli cît mai mici. În cadrul întreprinderii tehnicile de deservire a depozitelor se rezumă la realizarea următoarelor operațiuni: controlul circulației mărfurilor, depozitarea propriuzisă a mărfurilor și activitatea personalului din cadrul acestora. Realizarea operațiunilor date presupune la rîndul său îndeplinirea unor activități. Gestiunea circulației mărfurilor în depozit necesită controlul atît a intrărilor și ieșirilor din depozit cît manipularea (încărcarea, descărcarea, plasarea, preluarea, transportul) mărfurilor/materialelor pe suprafața depozitului. Depozitarea propriu zisă a mărfurilor include modalități și tehnici de poziționare a instalațiilor cu rafturi pe suprafața depozitului, modul plasării mărfurilor/materialelor pe rafturi, respecarea condițiilor de păstrare și a securității mărfurilor. Activitatea personalului presupune realizarea operațiunilor aferente circulației mărfurilor și a depozitării propriu zisă a acestora. Dacă vorbim de S.A. „Zorile” aici aceste activități se realizează fără a se conduce de o strategie de optimizare a timpului, cheltuielior, eforturilor, deci, activitatea depozitelor nu este îndeplinită în cel mai eficient mod. Această afirmație este demonstrată de următoarele tehnici aplicate de întreprindere și rezultatele evaluării logistice a activității de deservire:

plasarea instalațiilor cu rafturi în linie dreaptă pe toată suprafața depozitului ce majorează lungimea rutelor de preluare/plasare a mărfurilor, imposibilitatea intersectării rutelor, majorarea timpului și eforturilor pentru realizarea operațiunilor de manipulare;

lipsa tehnologiilor mai performante pentru activitățile de manipulare;

spațiile de depozitare nu sunt utilizate în capacitate maximă;

lipsa tehnologiilor de marcare și identificare a mărfurilor pentru controlul intrărilor și ieșirilor mărfurilor din depozit.

În urma concluziilor prezentate propun următoarele recomandări:

Plasarea instalațiilor cu rafturi în forma de „U” și respectarea următorului principiu: mărfurilor cu o frecvență mai mică de utilizare sunt plasate în spatele depozitelor și respectiv cele cu frecvență mai mare – în apropierea locurilor de recepție și expediție pentru a optimiza timpul, cheltuielile și efortul aferente operațiunilor de manipulare;

Pentru o utilizare la maxim a volumului depozitului se pot aplica strtategii logistice de amplasare a mărfurilor în depozit, o variantă optimă pentru depozitele „Zorile” fiind respectare principiilor de depozitare pe înălțime. Astfel, se propune utilizarea instalațiilor cu mai multe nivele de raftuti, unde mărfurile și materialele mai mari, mai grele și cu o circulație mai frecventă sunt amplasate pe rafturile de jos, și invers cele mai mici, mai ușoare și cu o circulație mai puțin frecventă pe cele de sus;

Implementarea unui sistem de marcare și identificare a mărfurilor ce ar asigura informații privind poziționarea mărfurilor în depozit. Se propune marcarea mărfurilor utilizînd coduri numerice;

Modernizarea bazei tehnologice prin aprovizionarea cu utilaje noi și prin reparația utilajelor deja uzate, care asigură circulația mărfurilor în depozite . La fel binevenite vor fi utilajele de marcare și identificare a mărfurilor pentru un control mai strigent a intrărilor și ieșirilor din depozit ce ar asigura o gestiune eficientă a stocurilor;

Crearea unui sistem informațional bine pus la punct ce ar permite circuitul mai accelerat a fluxului informațional din cadrul depozitului și accesul liber, comod și ușor la toate resursele din depozit, la informațiile privind mărfurile, personalul, utilajul;

Utilizarea metodelor și tehnicilor de motivare a personalului pentru majorarea productivității acestuia;

Istalarea sistemelor moderne de pază, ventilare și alarnă în cazul incendiilor pentru asigurarea securității mărfurilor.

Aceste recomnadări vor optimiza activitatea de depozitare a întreprinderii și vor condiționa o funcționare eficientă a depozitelor întreprinderii ce la rîndul său va majora eficiența funcționării întregului sistem logistic.

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

Legea privind societățile pe acțiuni: nr. 1134-XIII din 02.04.1997. Monitoul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.38-39;

Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător: nr. 451-XV din 30.07.2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 26-28;

Statutul Întreprinderii S.A. „Zorile”;

Rapoartele financiare pentru anii 2011-2013 a întreprinderii S.A „Zorile”;

MANUALE, MONOGRAFII, CĂRȚI, BROȘURI

Bălan C., Logistica – parte integrată a lanțului de aprovizionare-livrare, Uranus, București, 2006; 393 p;

Bălan C., Logistică, Material de curs pentru studenții de la ciclul de licență,anul al IIlea
de studii, Uranus, București, 2011, 133 p;

Ballou Ronald H., Business Logistics Management, Third Edition, Prentice-Hall International, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1992;

Bowersox D. Supply Chain Logistics Management, McGraw-Hill, Michigan State University, 2002, 657 p;

Cobeț D., Dima E., Dicționar enciclopedic, Editura Cartier, București, 2000;

Frazelle E., World-Class warehousing and material hangling, McGraw-Hill, SUA, 2002, 330 p;

Kotler Ph., Marketing Management, Prentince-Hall, New Jercey, 2000, 719 p;

Дыбская. В. В., Логистика складирования для практиков, "Альфа-Пресс", 2005, 208 с;

Гаджинский А. М. Логистика: Учебник для высших и средних специальных учебных заведений, Информационно-внедренческий центр "Маркетинг", 2000, 375 с;

Гаджинский А. М. Современый Склад. Организация, технологии, управление и логистика: учебно-практическое пособие, "Проспект", 2005, 176 с;

Майнзер Н. А. Складская логистика: Учебное пособие, Влодивосток ТГЭУ, 2006, 108 с;

Сербул И.Т. Логистика Складирования: Учебно-методическое пособие для студентов, Минск, 2008, 129 с;

SURSE INTERNET

Ельдештейн Ю.М. Логистика, электорынный учебно-методический комплекс, Красноярск 2006 (http://www.kgau.ru/distance/fub_03/eldeshtein/logistika/index.html) [Accesat 24.04.15, 10:30]

Журнал «Склад и Техника», № 9, «Чтобы склад работал правильно», 2008 (http://sitmag.ru/article/azbuka/2008_09_A_2009_04_16-15_53_14/) [Accesat 24.04.15, 10:20];

Pagina oficială a întrprinderii S.A. „Zorile” – zorile.md [Accesat 18.05.15, 14:45]

ANEXA 1

Raport Universal S.A. „Zorile”

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

Legea privind societățile pe acțiuni: nr. 1134-XIII din 02.04.1997. Monitoul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.38-39;

Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător: nr. 451-XV din 30.07.2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 26-28;

Statutul Întreprinderii S.A. „Zorile”;

Rapoartele financiare pentru anii 2011-2013 a întreprinderii S.A „Zorile”;

MANUALE, MONOGRAFII, CĂRȚI, BROȘURI

Bălan C., Logistica – parte integrată a lanțului de aprovizionare-livrare, Uranus, București, 2006; 393 p;

Bălan C., Logistică, Material de curs pentru studenții de la ciclul de licență,anul al IIlea
de studii, Uranus, București, 2011, 133 p;

Ballou Ronald H., Business Logistics Management, Third Edition, Prentice-Hall International, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1992;

Bowersox D. Supply Chain Logistics Management, McGraw-Hill, Michigan State University, 2002, 657 p;

Cobeț D., Dima E., Dicționar enciclopedic, Editura Cartier, București, 2000;

Frazelle E., World-Class warehousing and material hangling, McGraw-Hill, SUA, 2002, 330 p;

Kotler Ph., Marketing Management, Prentince-Hall, New Jercey, 2000, 719 p;

Дыбская. В. В., Логистика складирования для практиков, "Альфа-Пресс", 2005, 208 с;

Гаджинский А. М. Логистика: Учебник для высших и средних специальных учебных заведений, Информационно-внедренческий центр "Маркетинг", 2000, 375 с;

Гаджинский А. М. Современый Склад. Организация, технологии, управление и логистика: учебно-практическое пособие, "Проспект", 2005, 176 с;

Майнзер Н. А. Складская логистика: Учебное пособие, Влодивосток ТГЭУ, 2006, 108 с;

Сербул И.Т. Логистика Складирования: Учебно-методическое пособие для студентов, Минск, 2008, 129 с;

SURSE INTERNET

Ельдештейн Ю.М. Логистика, электорынный учебно-методический комплекс, Красноярск 2006 (http://www.kgau.ru/distance/fub_03/eldeshtein/logistika/index.html) [Accesat 24.04.15, 10:30]

Журнал «Склад и Техника», № 9, «Чтобы склад работал правильно», 2008 (http://sitmag.ru/article/azbuka/2008_09_A_2009_04_16-15_53_14/) [Accesat 24.04.15, 10:20];

Pagina oficială a întrprinderii S.A. „Zorile” – zorile.md [Accesat 18.05.15, 14:45]

ANEXA 1

Raport Universal S.A. „Zorile”