Evaluarea la Valoarea Justa

Evaluarea la valoarea justă, avantaje și dezavantaje. Evaluarea la valoarea justă în ordinul ministrului de finanțe publice 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile financiare consolidate.

Cristina Ana Maria TĂRNICERU( prim autor )

Contabilitate și Informatică de gestiune, anul I

[anonimizat]

Maria Corina Toporaș( coauthor)

Contabilitate și Informatică de gestiune, anul I

[anonimizat]

Coordonatorul lucrării

Prof.univ.dr. Marian SĂCĂRIN

Problemelor actuale de pe piață, ne-au împins să acordăm o atenție deosebită conceptului de valoare justă, oferindu-ne în același timp și oportunitatea de a-i acorda acestuia un tratament corect, care să reflecte ceea ce ar trebui să fie o “valoare justă a valorii juste”, alături de avantajele si dezavantajele ei.

Capacitatea realizării unei evaluări corecte, este cheia succesului în domeniul serviciilor financiare, deoarece pentru a putea cumpăra sau vinde un instrument financiar, este necesară cunoașterea valorii acestuia. Astfel, după cumpărarea unui activ financiar sau contractarea unei datorii financiare, evaluarea reprezintă cheia succesului în managementul riscului, dar și în raportarea valorii create, către acționarii firmei.

Cuvinte cheie:

Evaluare, valoarea justă, reglementări contabile, estimare , standarde internaționale.

Cuprins:

Apariția valorii juste. Definirea valorii juste. Avantajele Valorii Juste. Argumente pro si contra.

Aparitia valorii juste.

Definirea conceptului de valoare justă.

Avantajele Valorii Juste. Argumente pro si contra.

Evaluarea la valoarea justă în ordinul ministrului de finanțe publice 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile financiare consolidate.

Valoarea justă la intrarea și ieșirea din entitate. Elemente nemonetare. Fond de comerț.

 “Evaluarea alternativă la valoarea justă “ – Capitol din Ordinul 1802/2014

Concluzii

Bibliografie

1. Apariția valorii juste. Definirea valorii juste. Avantajele Valorii Juste. Argumente pro si contra.

Aparitia valorii juste.

Atunci când concepte ca inflația și puterea de cumpărare erau înca ignorate, principalul obiectiv la contabilității era de a stabili costul istoric. În momentul în care s-a constatat că acest cost nu mai este atât de eficient, s-a încercat redarea unei valori reale, juste.

O parte din factorii care au ajutat la apariția valorii juste sunt:

Dezvoltarea piețelor de capital;

Necesitatea unei contabilității amortizate la scară mondiala;

Inflația.

Valoarea justă a determinat dezbateri atât în teoria cât și în practica contabilității contemporane. La început s-a folosit doar pentru evaluarea activelor financiare, astăzi extinzându-se in ansamblul total al activelor si datoriilor. Cei care au încurajat acest concept au fost cei din tările care se axează pe piața de capital.

Definirea conceptului de valoare justă.

Conceptul de valoare justă provine din expresia “fair value”, o expresie anglo-saxonă. Dacă traducem această expresie cuvânt cu cuvânt ar însemna mai mult ,,valoare adevarată”, ,,valoare loială”.

Specialiștii din domeniu îi oferă diferite atribuții cum ar fi că valoarea justă are calitate de bază de evaluare, sau că aceasta reprezintă o aplicație a valorii de piață ori ca este un principiu contabil sau o convenție, dar sunt și păreri ca valoarea justă este o estimare și nu o constatare ca și în cazul valorii de piață.

Directivele Europene nu oferă o indicație în ceea ce privește definirea valorii juste si nici a modalității de obținere a acesteia, ci doar ne arată că alaturi de cortul istoric mai pot fi folosite si alte baze de evaluare.

Conform IVSC (International Valuation Standards Committee) valoarea justă este un concept diferit de valoarea justă de piață. Cea dintâi reprezinta un concept contabil și definirea ei se ragăsește în standardele contabile, iar valoarea justă de piață este un concept utilizat doar in anumite țări.

O altă abordare ar fi aceea că valoarea justă este o evaluare dar nu la nivel de entitate ci la nivel de piată. Această evaluare la valoarea justă a activelor si pasivelor este necesară pentru ca toate tranzacțiile sa fie desfășurate corect.

Conform IASB: ,,suma la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv”, iar corform IFRS 13 „Valoarea justă este prețul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ sau plătit pentru transferul unei datorii într-o tranzacție reglementată între participanții de pe piață, la data evaluării.”

Conceptul de valoare justă îl gasim în mai multe Standarde Internaționale de Contabilitate, anume: IAS 16, IAS 19, IAS 36, IAS 39, IAS 40, IAS 41, dar organismul de reglementare contabilă IASB introduce acest concept și în elaborarea Standardelor Financiare de Raportare Financiară nou emise: IFRS 2 și IFRS 3. Aceste standarde cer utilizarea valorii juste în cadrul unei clase de active și datorii sau a mai multor clase de active și datorii.

Conform definiției oferite de IASB enunțată mai sus am putea concluziona faptul ca valoarea justă este valoarea de piată, dar există situații în care de exemplu nu există perosane din afara entității care doresc să achiziționeze active sau să își asume datoriile entității. În această situație nu mai poate fi folosită valoarea de piată și se utilizează valoarea justă.

Atunci când se folosește valoarea justă trebuie să se țină cont de estimarea activului sau datoriei recunoscut(ă) în situațiile financiare, nu pentru alt element.

Fiecare Standard International de Contabilitate are anumite cerinte privind valoarea justă. Mai jos vom enumera fiecare standard cu cerintele acestuia.

IFRS 2: ,, Plăți pe bază de acțiuni“. Aceste plăți decontate prin intrumente de capital trebuie evaluate la valoarea justă la fel ca și tranzacțiile decontate în numerar. Toate modificarile vor fi înscrise în contul de profit și pierdere.

IFRS 3: ,,Combinări de întreprinderi”. Prețul este vazut din dobânditorului. Acesta trebuie sa evalueze costul combinărilor de întreprinderi ca suma agregată între:

– valorile juste la data schimbului

– orice costuri acordate direct combinării de întreprinderi.

IAS 16: ,, Imobilizări corporale”. Reevaluarea imobilizărilor corporale trebuie facută la valoarea reevaluată, adică la valoarea justă diminuată cu amortizările si pierderile de valuare cumulate.

IAS 18: ,,Venituri din activități ordinare”. Evaluarea acestora se face la valoarea justă a elementelor primite sau de primit în contrapartidă, evaluarea fiind corectată cu reducerile de natură comercială.

IAS 19: ,,Beneficiile angajatilor”. Schemele de pensii trebuie evaluate in bilantul contabil pe baza estimarii actualizate a valorii prezente a datoriilor privind pensiile, mai putin valoarea justa a oricarui activ detinut la data bilantului. 

IAS 36: ,,Deprecierea activelor”. Activele trebuie să fie prezentate la valoarea recuperabilă. Aceasta trebuie sa fie masurată de fiecare dată când un activ poate fi depreciat, deprecierea fiind stabilită la data fiecărei raportări.

IAS 38: ,,Active necorporale”. Activele necorporale sunt evaluate la valoarea justă doar atunci cîând există o piață activă, in rest acestea fiind evaluate la cost.

IAS 39: ,,Instrumente financiare: recunoasterea și măsurarea”. Instrumentele financiare (active sau datorii) trebuie să fie recunoascute la valoarea justă chiar și în cazut deținerii lor pentru a fi tranzacționate.

IAS 40: ,,Investiții în imobiliare”. Entitățile pot evalua investițiile fie la valoarea justa, schimbarile acesteia fiind recunoscute imediat in contul de profit si pierdere, fie la valoarea contabilă.

IAS 41: ,,Agricultură”. Activele biologice sunt recunoscute la valoarea contabilă care este egală cu valoarea justă mai putin costul de vânzare, iar modificarile valorii juste sunt înscrise în contul de profit și pierdere.

Avantajele Valorii Juste. Argumente pro si contra.

Valoarea justă prezintă numeroase avantaje cum ar fi:

Datorită valorii juste situațiile financiare sunt mult mai fiabile. Un exemplu ar fi atunci când se realizează operațiuni de acoperire a riscului de curs valutar.

Aceasta oferă un grad mare de obiectivitate și neutralitate contabilă. Valoarea justă nu permite excesul de contabilitate creativă tutelat de manageri.

În cadrul valorii juste exista o mai mare comparabilitate a activelor fungibile, mai ales a instrumentelor financiare. Indiferent de data înregistrării lor în conturi acestea sunt transformate în valori actuale.

Viziunea asupra activelor și capitalurilor atrase de întreprindere permit o viziune ,,mai economică”.

Spre deosebire de costul istoric, valoare justă are caracter mai universal nefiind influențat de particularitîți datorate fiscului local si dreptului contabil.

Gradul de informare si comparare privind performanțele prezente și viitoare ale întreprinderii este ridicat.

Pentru întreprinderile cotate la bursa, valoarea justă reduce diferența dintre valoarea bursieră si valoarea contabilă.

Controlul managerilor privind patrimoniul întreprinderii este imbunătățit, aceștia având la dispoziție o bază de date importantă pentru controlul si calculul unor indicatori prin care se poate mări valoarea pentru acționari.

Gestiunea activă a riscului financiar are o coerență ridicată, cum ar fi în cazul băncilor care au pozibilitatea de a-si calcula zilnic rata dobânzii și riscul de schimb valutar.

Pe langa avantajele prezentate mai sus există și anumite aspecte mult dezabatute care aduc argumente pro si contra. În continuare prezentăm anumite aspecte care țin de valoarea justă.

Credibiliateta si comparabilitatea valorii juste: Credibilitatea și comparabilitatea valorii juste în ceea ce priveste anumite active sunt aspecte mult dezbătute. In ceea ce priveste o piață activa, vaoarea justă nu pune probleme aceata fiind o valoare de piață. Pe o piață inactiva, trebuie folosit un model pentru stabilirea activelor si datoriilor lichide, cum ar fi cel al fluxurilor viitoare de numerar, la baza aflându-se rata de actualizare, care poate varia semnificativ între entități și tiputile se active/datorii. Aceste variații fiind cele care repun în discuție credibilitatea valorii juste.

Auditarea valorii juste: Verificarea valorilor juste care se bazează pe modelele interne este legată de acceptarea de către auditori a logicii modelului de evaluare de bază. În ceea ce priveste acest aspect s-au creat argumente pro si contra:

– argumete contra: valoarea justă trebuie utilizată doar în relație cu elemente care pot fi încadrate în piețe eficiente cu produse standard.

– argumente pro: valoarea justă este utilă in procesul de decizie chiar dacă exista o pozibilă neîncredere a acestei valori.

Implicațiile asupra măsurării performanțelor: Cel mai bun impact al valorii juste asupra performanței îl oferă IAS 39 ,,Instrumente financiare: recunoaștere și măsurare”. Anumite elemente de active și datorii sunt prezentate în bilanț la valoarea justă care reprezintă valoare de piață, iar orice modificare este prezentată în contul de rezultate, aceasta schimbând natura contului de profit și pierdere impunând reformularea performanței, pentru ca venitul net înainte de aplicare impozitului nu mai este ce generat de activitatea economică, ci implică si profitul generat de creșterea valorii juste a activelor. Aceste implicații aduc argumente pro si contra:

– argumente contra: profitul aparut in urma schimbărilor asupra valorii juste pot fi nerealizate, iar nerealizarea câstigurilor nerealizate contrazice abordarea tradițională a prudenței contabilității.

– argumente pro: achiziționarea de activa a căror valoare urmează să scadă este un indiciu de gestiune slabă care trebuie sa fie consemnată in contul de rezultate.

Exista și argumente in alegerea valorii juste în defavoarea costului istoric. Valoarea justă reprezintă o realitate economica, redă valoarea probabilă de lichidare iar un bilant contabil bazat pe prezentarea la valoarea justă este o reprezentare fidelă a poziției financiare, spre deosebire de costul istoric care conduce la o contabilitate ,,fictivă”.

Argumentele pro și contra pot continua, in prezent valoarea justă incercând sa reducă din efectele negative ale costului istoric, în ultima perioada tot mai multe întreprinderi alegând valoarea justă in defavoarea costului istoric.

Evaluarea la valoarea justă în ordinul ministrului de finanțe publice 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile financiare consolidate.

În ceea ce privește ordinul 1802/2014, el are o secțiune specială pentru “Evaluarea alternativă la valoare justă“, in următoarele rânduri regăsindu-se câteva paragrafe din acest ordin comentate ulterior. In ceea ce priveste valoara justă a activelor, aceasta se determinină datele care țin evidența de pe piață, facută de evaluator autorizați, conform legii. Dacă nu există aceste date din cauza naturii activelor si tranzacțiilor reduse, valoare justă este determinată prin alte metode, însă tot de evaluatori autorizați.

Valoarea justă la intrarea și ieșirea din entitate. Elemente nemonetare. Fond de comerț.

“La data intrării în entitate, bunurile se evaluează  și se înregistrează  în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilește astfel: la valoarea justă ‐ pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. “.

“La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată  pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă  pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată)”

Din aceste paragrafe din ordinal 1802/2014, înțelegem că, bunurile obținute gratuit sau cele tranzacționabile,se înregistreaza la intrarea în entitate la valoarea de aport și valoarea justă, care înlocuiește costului de achiziție, iar la ieșire vor fi scoase din evidență sau date spre consum, la aceeași valoare.

“Elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută  și înregistrate la valoarea justă  (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situațiile financiare anuale la această  valoare.” În ceea ce privește elementele nemonetare cu plata în valută, care sunt înregistrate în contabilitate la valoarea justă, acestea nu pot suporta nici o modificare de valoare fiind prezentate la acelaș cost în situațiile financiare.

“ Subvenție guvernamentală  poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenția și activul sunt contabilizate la valoarea justă. Subvențiile pentru active, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenții pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amânat (contul 475 "Subvenții pentru investiții"). Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit și pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. “ Subvențiile care au formă nemonetară, trebuie ținută evidența în contabilitate la valoarea justă, acestea fiind recunoscute în bilanț ca un venit amânat, iar înregistrearea în contul de profit și pierdere v-a fi ca venit curent.

“Fondul comercial se recunoaște, de regulă, la consolidare  și reprezintă  diferența dintre costul de achiziție  și valoarea justă  la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate”

  “Evaluarea alternativă la valoarea justă “ – Capitol din Ordinul 1802/2014

La sfârșitul exercițiului financiar, în ceea ce privește reevaluarea imobilizărilor corporale existente în entitate, printr-o abatere de la evaluarea principiului costului de achiziție sau al costului de producție, entitățile și le pot prezenta în contabilitate la valoare justă, cu prezentarea acestei reevaluări în contabilitate, în anul curent.

“ Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să  nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la valoarea lor de piață, pe baza informațiilor pe care le‐ar utiliza participanții de pe piață atunci când stabilesc prețul activului, presupunând că  participanții de pe piață  acționează  pentru a obține un beneficiu economic maxim. Dacă  valoarea justă  a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea activului prezentată  în bilanț trebuie să fie valoarea sa reevaluată  la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. Dacă activul aferent este evaluat utilizându‐se modelul reevaluării, o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea să necesite o reevaluare pentru a se asigura faptul că  valoarea contabilă  nu diferă  semnificativ de cea care ar fi determinată  utilizându‐se valoarea justă la finalul perioadei de raportare. Dacă este necesară o reevaluare, toate activele din acea categorie trebuie reevaluate”.    Din acest paragrapf, înțelegem că reevaluările trebuie făcute regulat, deoarece ar putea aparea diferențe între valoarea justă din bilanț si valoarea contabilă aflată pe parcurs. Valoare ajustă pentru aceste reevaluari ale imobilizărilor corporale, se stabilesc în funcție de piață si de cererea pe ea, astfel încât la sfârșit să câștigam beneficii economice cât mai satisfăcătoare, iar dacă acestă valoare nu poate fi determinată atunci, ne întoarcem la valoarea ultimei reeevaluări din care scădem ajustările. În cazul unei modificări bilanțiere, în ceea ce privește datoriile, trebuie refăcută reevaluarea activelor pentru a ne asigura că valoarea contabilă nu diferă de valoarea justă la finalul perioadei financiare.

“Valoarea justă reprezintă prețul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ într‐o tranzacție reglementată  pe piața principală  (dacă  există) sau cea mai avantajoasă, la data evaluării, în condițiile curente de piață (adică un preț de ieșire), indiferent dacă respectivul preț este direct observabil sau este estimat utilizând o altă tehnică de evaluare. “.    Prin valoarea justă, o să înțelegem prețul încasat în urma vânzării unui active, pe cea mai avantajoasă piață, indifferent daca acest preț este observabil sau creat printr-o tehnica de evaluare.

“Valoarea justă în înțelesul prezentei subsecțiuni se determină prin referire la una dintre următoarele valori:    

a) valoarea de piață, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu ușurință o piață credibilă. Dacă valoarea de piață nu se poate identifica cu ușurință pentru un instrument, dar poate fi identificată  pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, aceasta poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar;     

b) o valoare rezultată din modele și tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele financiare pentru care nu se poate identifica cu ușurință o piață credibilă, cu condiția ca astfel de modele și tehnici de evaluare să asigure o aproximare rezonabilă a valorii de piață.”

Concluzii

Bibliografie

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf

http://www.tribunaeconomica.ro/index.php?id_tip_categorie=1&id_categ=9&id_revista=864&id_nr_revista=31&mode=revista

”Valoarea justă, Concept Contabil” – Adela Deaconu