Evaluarea Întreprinderii. Abordarea PE Baza DE Venit – Studiu DE Caz Sc

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII. ABORDAREA PE BAZA DE VENIT

STUDIU DE CAZ SC “OTELINOX” SA

Cuprins:

Sinteza lucrare

1. Informatii generale

1.1. Obiectul evaluarii

1.2. Scopul evaluarii

1.3. Ipoteze si conditii limitative

1.4. Data raportului de evaluare

2. Prezentarea societatii comerciale

Scurt istoric

2.2. Analiza diagnostic

Diagnostic juridic

2.2.2. Diagnostic operational

2.2.3. Diagnostic comercial

2.2.3.1. Analiza produselor si serviciilor

2.2.3.2. Analiza pietei

2.2.3.3. Analiza partenerilor de afaceri (furnizori, clienti, concurenti)

Diagnostic financiar

Diagnosticul situatiei patrimoniului

2.2.4.1.1. Corelatia fond de rulment – necesar fond de rulment – trezorerie neta

2.2.4.1.2. Corelatia creante – obligatii

2.2.4.1.3. Diagnostic lichiditate si solvabilitate

Diagnosticul rentabilitatii

Situatia generala a rezultatului pe baza contului de profit si pierdere

Ratele de rentabilitate

Aspecte de ordin teoretic ale abordarii pe baza de venit in evaluarea intreprinderii

Studiu de caz la SC “OTELINOX” privind abordarea pe baza de venit

Metoda capitalizarii venitului (profitului)

Metoda actualizarii fluxului de lichiditati (DCF)

Concluzii

Bibliografie selectiva

Sinteza lucrare

Prezentul raport de evaluare are ca obiect determinarea valorii de piata a urmatorului obiectiv: SC OTELINOX SA situata in Targoviste, Soseaua Gaesti nr.16, cod postal 130087, avand Nr. Registrare la Registrul Comertului: J15/288/1991 si Cod fiscal: RO 921641.

Cei 892 de angajati au fost educati in spiritul imbunatatirii continue a calitatii, multi dintre ei implicandu-se in proiecte Sase Sigma, sistem de calitate implementat in OTELINOX din 2004.
OTELINOX este singurul producator de produse plate inoxidabile dintre fostele tari socialiste din centrul si estul Europei.

Produsele realizate sunt exportate in special in Europa dar si in Asia si America de Nord,etc.  Livrarea se poate face atat pe uscat (Targoviste fiind situat la 80 km de capitala tarii, Bucuresti, la 140 km de granita cu Bulgaria si la 263 km de granita cu Moldova si Ucraina), cat si pe mare ( 300 km fata de Constanta – port la Marea Neagra).

Pentru viitor, OTELINOX si-a propus largirea domeniului de activitate, crearea de produse cu valoare adaugata mare, precum si dezvoltarea in continuare a pietei interne si internationale.

OTELINOX a continuat sa-si extinda gama de fabricatie, astfel ca, la finalul anului 2006 s-a finalizat o alta investitie importanta – sectia de tevi sudate din otel inoxidabil.

In prezent capacitatea de productie pentru table si benzi din oteluri inoxidabile este de 60.000 to/an, capacitatea pentru profile mici si sarma este de 100.000 to/an.

OTELINOX a luat fiinta la data de 1 iunie 1974 in urma unei licitatii internationale pentru furnizarea tehnologiilor si echipamentelor, castigata de firmele japoneze NISSHIN STEEL CO Ltd. pentru fabricarea de table si benzi inoxidabile laminate la rece si DAIDO STEEL Co pentru fabricarea profilelor mici si sarmei laminate la cald.
Cele doua capacitati de productie au fost puse in functiune in anii 1979 si respectiv 1980.

In octombrie 1997, pachetul majoritar de actiuni al S.C. OTELINOX S.A.( 51%) a fost achizitionat de SAMSUNG DEUTSCHLAND GmbH – filiala a grupului SAMSUNG CORPORATION. Samsung Deutschland GmbH detinea la 31.12.2006 74,99 % din capitalul social al OTELINOX.

SAMSUNG s-a dedicat reconstructiei OTELINOX, incat aceasta sa ocupe in viitorul apropiat
un rol important in economia romaneasca, precum si in cadrul grupului SAMSUNG.
S-a realizat un vast program de investitii ce a vizat atat modernizari si automatizari cat si investitii noi.

Forma juridica de constituire : societate comerciala pe actiuni

Situatia sintetica a actionariatului OTELINOX S.A. la 31.12.2006 se prezinta astfel :

Tabelul nr.1

a) Activitatea societatii comerciale

Societatea are ca obiect de activitate producerea si comercializarea la intern si la export de laminate finite pline in colaci si bare, precum si de table si benzi inoxidabile, laminate la rece.

b) Principalele produse :

OTELINOX este specializata in prelucrarea otelurilor inoxidabile – laminate la rece in table si benzi – precum si laminarea la cald a otelurilor carbon, aliate si înalt aliate sub forma de profile in colaci si bare, intr-o bogata diversitate sortimentala.

OTELINOX S.A. realizează doua mari familii de produse:

– produse lungi ;

– produse plate ;

De asemenea, S.C. OTELINOX S.A. realizeaza si plase sudate, cu urmatoarele dimensiuni :

– diametrul barelor : 4-8 mm

– ochiuri : 50×50, 100×100,150×150,200×200 (mm)

– lungime :max.6 m

– latime : max.2,45 m.

Mărcile de oteluri reprezentative ce se procesează pentru produsele plate sunt:

AISI 304/304 L/321/316/316 Ti/430;

c) Principalele piete de desfacere :

Din punctul de vedere al repartitiei geografice a vinzarilor la intern, OTELINOX S.A. isi comercializeaza produsele in proportie mare in Bucuresti, restul livrarilor intinzindu-se pe intreg teritoriul Romaniei, in aproximativ toate judetele tarii

Pe piata interna Otelinox S.A. Targoviste este singurul producator pentru produse plate din otel inoxidabil.

In ultimii ani, produsele OTELINOX S.A. Targoviste au fost exportate pe diferite piete internationale, cum ar fi: Germania, Italia , Turcia, Franta, China, Belgia, Olanda, Elvetia, etc.

Furnizori

Pentru anul 2006 evaluarea activitatii de aprovizionare tehnico-materiala imbraca urmatoarea forma:

Furnizori materie prima pentru produse lungi :.

Tabelul nr.2

Furnizori materie prima pentru produse plate :

Tabelul nr.3

In ceea ce priveste utilitatile OTELINOX are urmatorii furnizori: Romgaz, Conel prin COS Targoviste.

Unul din furnizorii importanti de servicii esteTotaSoft care a pus la dispozitia companiei si a implementat Charismei Enterprise, programul informatic a firmei. Cu acest program întreaga activitate de producție a companiei poate fi previzionată și controlată în timp real.

Clienti

Principalii clienti ai firmei sunt:

• Mari companii din sectorul energetic
• Producatori importanti de masini grele si utilaj chimic
• Importante companii multinationale din domeniul petrolier, utilaj alimentar, naval, etc.

Principalul client al firmei este Samsung Deutschland GmbH.

Concurenti

Tabelul nr. 4

Puncte tari :

 – situatie buna a echilibrului financiar

– profitabilitate si rentabilitate ridicate

– calitatea produselor ridicata

– un portofoliu de produse finite si clienti diversificat

Puncte slabe :

– existenta unei relative dependente fata de furnizorul ISPAT SIDEX

– folosirea firmei Otelinox de catre Samsung mai mult pentru servicii prestate decat pentru obtinerea de produse finite

Oportunitati :

– pozitia foarte buna a actionarului majoritar, o companie de talie mondiala, ce detine debusee in toata lumea

– diversificarea contractelor cu furnizorii in vederea acoperirii plajei de materii prime si materiale necasare procesului de productie

– atragerea de clienti noi  atat de la intern cat si de la extern

Amenintari :

– concurenta straina

– situatia volatila a echilibrului valutar

Din analiza diagnostic am retinut urmatoarele concluzii:

cifra de afaceri a anului 2006 a inclus si venituri in valoare de 165.900 lei din vanzarea unor mijloce fixe ( diferite tipuri de masini utilizate in productie), venituri ce nu se asteapta a se repeta in viitor

amortizarea acestor active este in valoare de 13.689 lei

impozitele si taxele aferente lor vor scadea cu 4977 lei

vanzarea masinilor mentionate anterior a dus la diminuare imobilizarilor corporale cu 165.900 lei

reduceri ale unor imobilizari necorporale (renuntarea la unele licente software) in valoare de 47.030 lei

finalizarea unor lucrari de investitii a avut ca rezultat cresterea activelor imobilizate reprezentate de instalatii tehnice si masini cu 11.205.457 lei si implicit si amortizarea acestora cu 395.459 lei anual

Amortizarea acestor imobilizari va fi in valoare de 56.255 lei

modernizari la unele utilaje in 2007 – 2008 in valoare de 2.225.000 lei, din care 30 % in primul an si 70 % in al doilea.Aceste modernizari vor avea ca efect imbunatatirea capacitatilor utilajelor fapt ce duce la capitalizarea lor. Aceasta capitalizare a utilajelor are ca efecct si marirea amortizarii cu 56.255 lei

investitiile facute in mijloace fixe au ca scop sporirea cu 5.5% a veniturilor din productia vanduta si scaderea cheltuielilor din activitatea de bazacu 1.5%

cheltuielile cu materialele au fost afectate in anul 2006 de faptul ca unii furnizori (atat de materii prime cat si de produse pentru investitii) au practicat preturi mai mari, datorita unor situatii conjuncturale, fapt ce a facut ca aprovizionarea sa fie realizata la costuri cu 1.421.448 lei mai ridicate

in cadrul unui program de restructurare pe baza de voluntariat s-a redus numarul mediu de salariati ceea ce a avut ca efect diminuarea cheltuielilor cu salariile cu 773.662 lei

societatea trebuie sa faca plati catre unii beneficiari externi in valoare de 296.922 lei pentru deficiente de procesare

datorii exigibile in 1-5 ani in valoare de 123.419 lei (24.684 lei anual)

achizitionarea a 75% din capitalul social al unei societati comerciale avand obiect de activitate apropiat. Platile se vor face astfel: 55 % in primul an (7.425.000 lei), 25% in al doilea (3.375.000 lei) si restul de 2.700.000 se vor achita in al treilea an.

in ceea ce priveste necesarul de capital de lucru ( NFR ) se previzioneaza o mentinere a ponderii NFR in cifra de afaceri la nivelul anului 2006, pe intreaga perioada de previziune

Metoda capitalizarii venitului (profitului)

Formule de calcul

VCP = PN / ( c – g)

unde:

VCP = valoarea intreprinderii prin metoda capitalizarii profitului

PN = profitul net

c = rata de capitalizare

g = rata de crestere constanta

Determinarea profitului net anual reproductibil

Tabelul nr. 5

Valoarea firmei :

VCP = PN / ( c – g)

VCP = 24.874.604/ (13% – 3%) => VCP =248.746.040 lei

Metoda actualizarii fluxului de lichiditati (DCF)

Formula de calcul

Estimarea valorii întreprinderii prin metoda actualizarii fluxurilor de disponibilitati (DCF), se bazeazã pe urmatoarea relatie de calcul.

VDCF = valoarea intreprinderii prin metoda DCF

CF = cash – flow disponibil pentru actionari (daca se estimeaza valoarea capitalului actionarilor) sau pentru furnizorii de capital (daca se estimeaza valoarea capitalului investit).

a = rata de actualizare (costul capitalului)

Vr = valoarea reziduala

i = anul de previziune

n = intervalul de previzune (numar de ani)

Cont de profit si pierdere previzionat

Tabelul nr. 6

lei

Tabloul fluxurilor de disponibilitati previzionat

Tabelul nr. 7

lei

Calculul valorii firmei prin actualizarea CF previzionat :

Suma CF actualizate = 6.831.024 + 21.901.098 + 24.483.239 + 26.194.594

Suma CF actualizate = 79.409.955 lei

Valoare reziduala = Pn2010/(c-g) =>

Valoare reziduala = 36.637.143/(16%-3%) => Valoare reziduala = 281.824.177 lei

Valoare reziduala actualizata = 281.824.177 * 0.552 = >

Valoare reziduala actualizata = 155.566.946 lei

Valoarea firmei = 79.409.955 + 155.566.946

Valoarea firmei = 234.976.901 lei

Valoarea firmei OTELINOX estimata prin cele 2 metode specifice abordarii pe vaza de venit – metoda capitalizarii profitului si metoda actualizarii fluxului de lichiditati ( DCF ) se situeaza in intervalul 234.976.901 lei – 248.746.040 lei.

INFORMATII GENERALE

I.1. OBIECTUL EVALUARII

Prezentul raport de evaluare are ca obiect determinarea valorii de piata a urmatorului obiectiv: SC OTELINOX SA situata in Targoviste, Soseaua Gaesti nr.16, cod postal 130087, avand Nr. Registrare la Registrul Comertului: J15/288/1991 si Cod fiscal: RO 921641.

I.2. SCOPUL EVALUARII

Scopul prezentului raport de evaluare este estimarea valorii de piata a intreprinderii prezentate mai sus, asa cum este definita si in concordanta cu standardele ANEVAR, pentru uzul si cunostinta beneficiarilor.

I.3. IPOTEZE SI CONDITII LIMITATIVE

Aspectele juridice se bazează exclusiv pe informațiile și documentele furnizate de către intreprindere.

Informațiile furnizate de terți sunt considerate de încredere, dar nu li se acordă garanții de acuratețe;

Raportul de evaluare isi pastreaza valabilitatea numai in situatia in care conditiile de piata raman nemodificate in raport cu cele existente la data intocmirii raportului.

Evaluatorul nu este responsabil pentru problemele de natura legala, care afecteaza proprietatea imobiliara evaluata, fie dreptul de proprietate asupra acesteia si care nu sunt cunoscute de evaluator.

S-a utilizat în estimarea valorii de piață numai informațiile avute la dispoziție, obținute de la Societate și prin cercetări proprii;

Situația actuală a proprietății imobiliare este cea care a stat la baza selectării metodelor de evaluare și la baza concilierii rezultatelor în scopul estimării valorii de piață;

Continutul acestui raport este confidential pentru destinatar si autorul nu il va dezvalui unei terte persoane, cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale de Evaluare si/sau atunci cand proprietatea a intrat in atentia unui corp judiciar calificat.

Evaluatorul a fost de acord sa-si asume realizarea misiunii incredintate de catre clientul numit in raport OTELINOX SA, in scopul utilizarii precizate de catre client si in cel precizat in raport

Consimtamantul scris al evaluatorului, trebuie obtinut inainte ca oricare parte a raportului sa poata fi utilizata, in orice scop, de catre orice persoana cu exceptia clientului..

Nu se asuma responsabilitatea fata de nici o alta persoana in afara clientului si a celor care au obtinut acordul scris si nu se accepta responsabilitatea pentru nici un fel de pagube suferite de orice astfel de persoana, pagube rezultate in urma deciziilor sau actiunilor intreprinse pe baza acestui raport.

I.4. DATA RAPORTULUI DE EVALUARE

La baza evaluarii au stat la baza acte normative actuale, valabile pentru anul in curs.

Evaluarea a fost realizata in perioada octombie 2007- martie 2008.

2. Prezentarea societatii comerciale

2.1. Scurt istoric

OTELINOX a luat fiinta la data de 1 iunie 1974 in urma unei licitatii internationale pentru furnizarea tehnologiilor si echipamentelor, castigata de firmele japoneze NISSHIN STEEL CO Ltd. pentru fabricarea de table si benzi inoxidabile laminate la rece si DAIDO STEEL Co pentru fabricarea profilelor mici si sarmei laminate la cald.
Cele doua capacitati de productie au fost puse in functiune in anii 1979 si respectiv 1980.

In octombrie 1997, pachetul majoritar de actiuni al S.C. OTELINOX S.A.( 51%) a fost achizitionat de SAMSUNG DEUTSCHLAND GmbH – filiala a grupului SAMSUNG CORPORATION. Samsung Deutschland GmbH detinea la 31.12.2006 74,99 % din capitalul social al OTELINOX.

SAMSUNG s-a dedicat reconstructiei OTELINOX, incat aceasta sa ocupe in viitorul apropiat
un rol important in economia romaneasca, precum si in cadrul grupului SAMSUNG.
S-a realizat un vast program de investitii ce a vizat atat modernizari si automatizari cat si investitii noi.
In anul 2002 a fost finalizata o investie de amploare (18,0 mil. USD) prin crearea unei noi sectii de productie – PRECIZIA. OTELINOX a devenit astfel producator de benzi subtiri si ultrasubtiri din oteluri inoxidabile.

OTELINOX a continuat sa-si extinda gama de fabricatie, astfel ca, la finalul anului 2006 s-a finalizat o alta investitie importanta – sectia de tevi sudate din otel inoxidabil.

In prezent capacitatea de productie pentru table si benzi din oteluri inoxidabile este de 60.000 to/an, capacitatea pentru profile mici si sarma este de 100.000 to/an.

Cei 892 de angajati au fost educati in spiritul imbunatatirii continue a calitatii, multi dintre ei implicandu-se in proiecte Sase Sigma, sistem de calitate implementat in OTELINOX din 2004.
OTELINOX este singurul producator de produse plate inoxidabile dintre fostele tari socialiste din centrul si estul Europei.

Produsele realizate sunt exportate in special in Europa dar si in Asia si America de Nord,etc.  Livrarea se poate face atat pe uscat (Targoviste fiind situat la 80 km de capitala tarii, Bucuresti, la 140 km de granita cu Bulgaria si la 263 km de granita cu Moldova si Ucraina), cat si pe mare ( 300 km fata de Constanta – port la Marea Neagra).

Pentru viitor, OTELINOX si-a propus largirea domeniului de activitate, crearea de produse cu valoare adaugata mare, precum si dezvoltarea in continuare a pietei interne si internationale.

2.2. ANALIZA DIAGNOSTIC

2.2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. OTELINOX S.A.

Sediu central: Targoviste, Soseaua Gaesti nr.16, cod postal 130087

Nr. Registrare: J15/288/1991

Cod fiscal: RO 921641

Capital social : 26.662.785 Lei

a) Structura actionariatului :

Situatia sintetica a actionariatului OTELINOX S.A. la 31.12.2006 se prezinta astfel :

Tabelul nr.1

b) Conducerea societății comerciale este urmatoarea:

Consiliul de administratie – S.C. OTELINOX S.A. Targoviste:

ADRIAN GLAVAN – Presedintele consiliului de administratie;

KNOW KOOK PARK – Vicepresedintele consiliului de administratie;

GEUN HONG JEONG – Membru al consiliului de administratie

Directori executivi:

ADRIAN GLAVAN – Director General;

SOO HEE HAN – Director General Adjunct;

YONG DEOK KIM – Director Financiar Contabilitate;

KWANG HOON LEE – Director Tehnic si de Productie;

BOGDAN VISSARION – Director Calitate. Protectia muncii si protectia mediului;

VALERI HAMZA – Director Resurse Umane

DREPT COMERCIAL

a) Activitatea societatii comerciale

Societatea are ca obiect de activitate producerea si comercializarea la intern si la export de laminate finite pline in colaci si bare, precum si de table si benzi inoxidabile, laminate la rece.

b) Principalele produse :

OTELINOX este specializata in prelucrarea otelurilor inoxidabile – laminate la rece in table si benzi – precum si laminarea la cald a otelurilor carbon, aliate si înalt aliate sub forma de profile in colaci si bare, intr-o bogata diversitate sortimentala.

OTELINOX S.A. realizează doua mari familii de produse:

– produse lungi ;

– produse plate ;

Produsele lungi se livrează in următoarele stări de livrare si dimensiuni:

Tabelul nr. 2

Starea de livrare poate sa includă si prelucrarea suprafeței prin broșare, cojire sau șlefuire.

Mărcile de oteluri ce se procesează pentru obținerea produselor lungi sunt de o varietate foarte mare, atât conform normelor interne cat si a celor internaționale.

De asemenea, S.C. OTELINOX S.A. realizeaza si plase sudate, cu urmatoarele dimensiuni :

– diametrul barelor : 4-8 mm

– ochiuri : 50×50, 100×100,150×150,200×200 (mm)

– lungime :max.6 m

– latime : max.2,45 m.

Produsele plate se livrează in următoarele dimensiuni si stări de livrare:

Tabelul nr.3

Mărcile de oteluri reprezentative ce se procesează pentru produsele plate sunt:

AISI 304/304 L/321/316/316 Ti/430;

c) Principalele piete de desfacere :

Din punctul de vedere al repartitiei geografice a vinzarilor la intern, OTELINOX S.A. isi comercializeaza produsele in proportie mare in Bucuresti, restul livrarilor intinzindu-se pe intreg teritoriul Romaniei, in aproximativ toate judetele tarii

Pe piata interna Otelinox S.A. Targoviste este singurul producator pentru produse plate din otel inoxidabil.

In ultimii ani, produsele OTELINOX S.A. Targoviste au fost exportate pe diferite piete internationale, cum ar fi: Germania, Italia , Turcia, Franta, China, Belgia, Olanda, Elvetia, etc.

Din cauza modificarilor pe piata produselor lungi atat pe plan intern cat si extern SC Otelinox ca sa nu-si piarda portofoliul de clienti se orienteaza spre o majorare a limitei de creditare totodata crescand si plafoanele pentru clientii strategici .Ca o masura de precautie Otelinox a incheiat un contract de asigurare pentru credite acordate clientilor cu firma de asigurare EULER HERMES.

DREPT CIVIL

Acte si contracte privind dreptul de proprietate/ folosinta asupra constructiilor, cladirilor, terenurilor:

CLADIRILE PRINCIPALE

Tabelul nr.4

Terenul pe care se afla OTELINOX S.A. Targoviste a intrat in proprietatea societatii prin aprobarea Ministerului Finantelor si s-a stabilit o valoare totala 8.954.092 mii lei, care a fost inclusa in capitalul social actual. Titlurile de proprietate aferente terenurilor sunt nr.M03/2978; M03/3061; M03/3006 .

TERENURI

Tabelul nr.5

* I- In incinta N- in alte zone

IMOBILIZARI NECORPORALE

Brevetele, marcile si alte imobilizari necorporale sunt recunoscute la cost de achizitie. Imobilizarile necorporale nu sunt reevaluate.

Costurile pentru dezvoltarea sau intretinerea programelor informatice sunt recunoscute ca si o cheltuiala, in momentul in care sunt efectuate. Costurile care sunt asociate direct unui produs unic si identificabil care este controlat de Societate si este probabil ca va genera beneficii economice depasind costul, pe o perioada mai mare de un an, sunt recunoscute ca imobilizari necorporale.

Cheltuielile care determina prelungirea duratei de viata si marirea beneficiilor programelor informatice peste specificatiile initiale sunt adaugate la costul initial al acestora.Aceste cheltuieli sunt capitalizate ca imobilizari necorporale daca nu sunt parte integrata a imobilizarilor corporale.

In ceea ce priveste existenta contractelor de asigurare ( felul asigurarilor, primele de asigurare etc.) Societatea are incheiate contracte de asigurare a cladirilor, a tuturor utilajelor de productie si a altor bunuri, pentru riscurile de incendiu, alte calamitati si alte riscuri speciale.Societatea are incheiat un contact de asigurare pentru riscul de neincasare a creantelor decurgand din livrari de bunuri si prestari de servicii cu plata la termen.

DREPTUL FISCAL

Situatia platilor restante:

Societatea a avut urmatoarele tranzactii si solduri nedecontate cu Samsung Deutschland :

31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 31.12.2005 31.12.2006

Creante clienti ( mii lei) (mii lei) lei lei lei

Samsung Deutschland 19.129.315 3.0589.734 2.408.727 2.919.413 4.499.453

Furnizori si alte datorii

Samsung Deutschland 9.265.914 14.970.904 1.741.398 2.330.410 7.552.642

Vanzari si servicii

Samsung Deutschland 353.545.717 402.109.416 52.624.275 40.464.261 76.701.241

Achizitii de bunuri si servicii

Samsung Deutschland 44.340.339 56.394.032 6.152.226 7.290.026 20.152.891

Din deducerea aferenta incasarilor din activitatea de export a rezultat o suma de 132.040 lei, reprezentand facilitati fiscale acordate de statul legiuitor pentru stimularea exportului, suma care s-a repartizat in rezerve.

Conform Legii nr. 414/2002 cu completarile si modificarile ulterioare privind impozitul pe profit, aceasta rezerva constituita din facilitati fiscale nu poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea de pierderi contabile si nu poate fi distribuita salariatilor fiind sursa proprie de finantare a societatii.

Societatea este inregistrata ca platitor de taxe.Plata datoriilor catre stat se face la scadente pentru realizarea obiectivului de “penalitati 0”

DREPTUL MUNCII

In cursul normal al activitatii societatea face plati fondurilor de sanatate, pensii si somaj de stat in contul angajatilor sai la ratele statutare.Toti angajatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman.Aceste costuri sunt recunoscute in contul de profit si pierdere odata cu recunoasterea salariilor.

Obligatiile referitoare la fondul de participare al salariatilor la profit se vor deconta in mai putin de un an si sunt masurate la sumele care urmeaza a fi platite in momentul decontarii.

Conform contractului colectiv de munca societatea plateste la pensionarea fiecarui angajat contravaloarea unui salariu de baza avut in luna anterioara pensionarii.

Numarul mediu de angajati in timpul anilor a fost dupa cum urmeaza:

Tabelul nr.6

Personalul societatii este foarte bine pregatit si instruit continuu. Personalul cu studii superioare reprezinta cca. 16% din totalul angajatilor, restul angajatilor avand, calificarile cerute pentru desfasurarea activitatii in S.C. OTELINOX S.A.

Gradul de sindicalizare a fortei de munca este de cca. 95 %, in S.C. OTELINOX S.A. fiind inregistrate 2 sindicate.

Intre conducerea S.C. OTELINOXS.A. si angajati s-a incheiat un Contract Colectiv de Munca valabil in perioada 2004 – 2008.

In septembrie 2005, la Contractul Colectiv de Munca a fost incheiat un act aditional cu privire la salarizarea personalului.

In decursul anului 2005 – 2006 nu s-au inregistrat elemente conflictuale in relatia Administratie – angajati

DREPTUL MEDIULUI

In OTELINOX SA exista un sistem de management integrat: calitate-ISO 9001/2000 si ISO TS 16949/2002 , mediu-ISO 14001/2004 , sanatate si securitate in munca – OHSAS 18001 / 1999. Acest sistem de management integrat are scopul de a controla si minimiza aspecte de mediu pentru a contribui la prevenirea poluarii si pentru a controla riscurile de sanatate si securitate in munca in scopul reducerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

SC OTELINOX SA a luat masuri pentru protejarea mediului inconjurator si alinierea la cerintele Legii Mediului, dupa cum urmeaza:

modernizarea instalatiei de desprafuire la masina de sablat, decolmatare bazin retentie apa pluviala;

modernizarea permanenta a factorului de mediu aer, a apei industriale uzate precum si a depozitarii slamului provenit de la NT,

asigurarea perdelei vegetale in incinta societatii.

depozitarea si gestionarea deseurilor in mod eficient si responsabil.

Cheltuielile pentru protectia mediului inconjurator au insumat 354.774 lei.

Pentru anii 2006-2007, Otelinox si-a propus un program de investitii in scopul protejarii mediului a caror valoare estimata insumeaza 460.000 euro.

Alte informatii juridice

Societatea este obiectul unui numar de actiuni in instanta rezultate in cursul normal al desfasurarii activitatii.Conducerea societatii considera ca aceste actiuni nu vor avea un efect advers semnificativ asupra rezultatelor economice si a pozitiei financiare a societatii.

2.2.2. DIAGNOSTICUL OPERATIONAL

In ceea ce priveste mijloacele fixe ale firmei OTELINOX acestea au fost incadrate pe categorii, conform Catalogului privind normele de functionare si clasificare a mijloacelor fixe din Legea nr.15/1991privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale.

Imobilizarile corporale sunt evaluate initial la cost de achizitie.O parte din imobilizarile corporale au fost reevaluate in baza unor hotarari de guvern, prin indexarea costului istoric cu indici prescrisi in hotararile respective.Cresterile valorilor contabile ale imobilizarilor corporale rezultate din aceste reevaluari au fost creditate initial in rezerve din reevaluare, iar ulterior in capital social, in conformitate cu prevederile respectivelor hotarari de Guvern.

Intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale se trec pe cheltuieli atunci cand apar, iar imbunatatirile semnificative aduse imobilizarilor corporale, care cresc valoarea sau durata de viata a acestora, ori maresc semnificativ capacitatea de generare a unior beneficii economice de catre acestea sunt capitalizate.

Amortizarea se calculeaza la valoarea reevaluata, folosindu-se metoda liniara de-a lungul duratei utile de viata estimata a activelor, dupa cum urmeaza:

Activ Ani

Cladiri si constructii speciale 10-50

Instalatii tehnice si masini 3-28

Echipamente si vehicule 3-20

Alte instalatii, utilaje si mobilier 5-30

Terenurile nu se amortizeaza deoarece se considera ca au o durata de viata indefinita.

Imobilizarile corporale care sunt casate sau vandute sunt eliminate din bilant impreuna cu amortizarea cumulata corespunzatoare.Orice profit sau pierdere rezultat(a) dintr-o asemenea operatiune este inclus(a) in contul de profit si pierdere curent.

In anul 2006 situatia imobilizarilor corporale se prezinta astfel:

Tabelul nr.7

– lei –

Privatizarea a insemnat demararea unui vast program de investitii, vizand atat modernizari si automatizari, cat si perfectionarea si educarea personalului in spiritului imbunatatirii continue a calitatii, astfel incat sa creasca necontenit competitivitatea produselor pe plan international.
Nomenclatorul de produse al firmei OTELINOX a suferit un proces de corelare continuă cu comenzile primite, în vederea satisfacerii corespunzătoare a acestora.

Ca urmare a cumpararii OTELINOX de catre Samsung Deutschland GmbH FPS a acordat , in conformitate cu legislatia, o subventie de 60% din pretul platit de cumparator la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (fostul Fond al Proprietatii de Stat). Societatea a utilizat intreaga suma pusa la dispozitie pentru modernizarea echipamentelor si utilajelor vechi existente, pentru extinderea capacitatii de productie la sectia de table si benzi din oteluri inoxidabile si pentru punerea in functiune a unei noi capacitati de productie pentru benzi din otel inoxidabil ultrasubtiri de inalta precizie.

In anul 2006 a inregistrat deprecieri ale unora dintre programele software care rulau in firma in valoare de 47.030 lei.

In anul 2006 Societatea a scos la licitatie si a vandut o serie de utilaje achizitionate intre anii 1982-1986 astfel:

Tabelul nr.8

Contractele de leasing pentru imobilizarile corporale in care Societatea isi asuma toate riscurile si beneficiile aferente proprietatii sunt clasificate ca si contracte de leasing financiar. Leasing-urile financiare sunt capitalizate la valoarea actualizata estimata a platilor. Fiecare plata este impartita intre elementul de capital si dobanda pentru a se obtine o rata constanta a dobanzii pe durata rambursarii. Sumele datorate sunt incluase in datoriile pe termen lung sau scurt. Elementul de dobanda este trecut in contul de profit si pierdere pe durata contractului. Activele detinute in cadrul contractului de leasing financiar sunt capitalizate si amortizate pe durata lor de viata utila.

In anul 2006 achizitiile finantate prin contracte de leasing financiar au fost in valoare de 371.868 lei

La 31 decembrie 2006 societatea a facut o estimare a unor obligatii de plata viitoare, datorate unor beneficiari externi pentru deficiente de procesare in suma de 296.922 lei.

Cercetarea-dezvoltarea ocupa un loc foarte important la aceasta firma.Dupa cum se poate observa din organigrama, societatea are un departament care se ocupa de imbunatatirea continua a proceselor si tehnologiilor din firma – Departament Imbunatatire Procese si Tehnologii.

Activitati cu pondere insemnata in cifra de afaceri a societatii sunt elaborarea si comercializarea de studii de cercetare si proiectare a tehnologiilor de laminare la rece si la cald, de tratament termic al laminatelor; acordarea de consultanta in domeniul cercetarii si proiectarii tehnologiilor de laminate la rece si la cald. In fiecare an societatea a investit peste 550.000 lei in cercetare- dezvoltare.

Controlul de calitate este organizat foarte strict. La aceasta firma exista un intreg department de calitate care se ocupa de controlul produselor.

Produsele Otelinox sunt testate si verificate in laboratoarele proprii, echipate cu cele mai moderne instrumente pentru determinarea:

Compozitiei chimice cu spectrometru cu raze X;

Proprietatilor mecanice (teste de tractiune, duritate, incovoiere, rugozitate, reflectivitate, ambutisare adanca, penetrare);

Rezistentei la coroziune;

Analizelor metalografice cu microscoape optice;

Nivelului de noxe emise in mediu.

Certificarea produselor la livrare se face conform DIN EN 10204.
Conform declaratiei de politica a managementului de varf, in scopul cresterii satisfactiei clientilor si a altor parti interesate prin imbunatatirea continua a calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale, Otelinox a implementat un Sistem de Management Integrat calitate  – mediu – sanatate si securitate ocupationala (inclusiv pentru domeniul auto, obtinand:

Certificari SMI:

Certificarea produselor plate:

Certificarea produselor lungi

Acreditarea Laboratorului Central

Pentru urmatorii 2 ani Societateaare in vedere modernizari la unele utilaje in valoare de 2.225.000 lei, din care 30 % in primul an si 70 % in al doilea.

2.2.3. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Pentru analiza situatiei OTELINOX sau urmarit cateva dintre cele mai importante aspecte, si anume: oferta comerciala, piata agentului economic, concurenta, dinamica vanzarilor de produse, exportul produselor, contracte cu beneficiarii interni, furnizorii de materii prime. In final din datele analizate se vor extrage concluzii care , dincolo de partea teoretica, vor aprecia corect unele particularitati ale activitatii comerciale ale unitatii.

2.2.3.1. Analiza produselor si serviciilor

OTELINOX este specializata in prelucrarea otelurilor inoxidabile – laminate la rece in table si benzi – precum si laminarea la cald a otelurilor carbon, aliate si înalt aliate sub forma de profile in colaci si bare, intr-o bogata diversitate sortimentala.

OTELINOX S.A. realizează doua mari familii de produse:

– produse lungi ;

– produse plate ;

In continuare voi prezenta detaliat principalele produsele furnizate de firma Otelinox:

tevi de otel

Tevile sunt sudate longitudinal.
Suprafata poate fi la cererea clientului : mata, satinata, lustruita.
Lungime standard 6m.

TEVI ROTUNDE OTEL INOXIDABIL

produse lungi

L.P.M.S. este o sectie destinata laminarii la cald a profilelor mici si a sarmei din oteluri beton neted si striat, carbon de calitate, aliate, pentru arcuri, pentru rulmenti, organe de asamblare, carbon si aliat de scule, rapide, inoxidabile si refractare.
Materia prima – tagle patrate laminate sau forjate – are urmatoarele dimensiuni : 100 x 100 x 6000 – 9000 mm si 120(125) x 120(125) x (6000 – 9000) mm.
Produsele lungi se livrează in următoarele stări de livrare si dimensiuni:

Tabelul nr.9

Starea de livrare poate sa includă si prelucrarea suprafeței prin broșare, cojire sau șlefuire.

Mărcile de oteluri ce se procesează pentru obținerea produselor lungi sunt de o varietate foarte mare, atât conform normelor interne cat si a celor internaționale.

bare

colaci

plase

Se executa (in stare laminate) si alte produse din oteluri speciale numai in regim de procesare.
Se pot procesa din urmatoarele marci de otel:

Oteluri carbon de calitate pentru tratament termic (STAS 880 – 88)
Domeniu de utilizare : constructii de masini

Oteluri aliate pentru tratament termic (STAS 791 – 88)
Domeniu de utilizare : constructii de masini

Oteluri pentru autoturisme (STAS 11500 – 90)
Domeniu de utilizare : autoturisme

Oteluri pentru rulmenti (SR EN ISO 683 – 17/2002)
Domeniu de utilizare : rulmenti

Oteluri carbon de scule (STAS 1700 – 90)
Domenii de utilizare : piese de uzura, scule de tragere la rece, scule de aschiere, scule supuse la lovituri cu tenacitate mare, instrumente chirurgicale, matrite de indreptare etc.

Oteluri aliate de scule (STAS 3611 – 88)
Domenii de utilizare : scule de precizie, scule pentru prelucrare la rece, foarte rezistentela uzura pt. deformare la rece,scule pt. lucru la cald, matrite etc.

Oteluri aliate de scule (STAS 7382 – 88)
Domenii de utilizare : scule de taiere, scule aschietoare etc.

Oteluri inoxidabile (SR EN 10088/3 – 98)
Domenii de utilizare : utilaje in ind. chimica, alimentara, scule de taiere, instrumente chirurgicale etc.

Oteluri inoxidabile (STAS 11523 – 87)
Domenii de utilizare : utilaj chimic, cazane de abur, elemente cuptoare, piese pentru instalatii de electroloza si piroliza, piese solicitate mecanic si chimic 1200° C etc.

Samung Otelinox Targoviste este unicul producator de produse din otel inoxidabil din fostele tari comuniste din Europa.

OTELINOX detine in prezent o capacitate de productie pentru table si benzi din oteluri inoxidabile de 60.000 to/an si o capacitate pentru profile mici si sarma de 100.000 to/an.

Aparitia de noi produse in structura de fabricatie

Nomenclatorul de produse al firmei OTELINOX a suferit un proces de corelare continuă cu comenzile primite, în vederea satisfacerii corespunzătoare a acestora.

Ca urmare a cumpararii OTELINOX de catre Samsung Deutschland GmbH, FPS a acordat in conformitate cu legislatia, o subventie de 60% din pretul platit de cumparator la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (fostul Fond al Proprietatii de Stat). Societatea a utilizat intreaga suma pusa la dispozitie pentru modernizarea echipamentelor si utilajelor vechi existente, pentru extinderea capacitatii de productie la sectia de table si benzi din oteluri inoxidabile si pentru punerea in functiune a unei noi capacitati de productie pentru benzi din otel inoxidabil ultrasubtiri de inalta precizie.

La 1 Ianuarie 2007 Otelinox a inceput productia pentru tevi sudate din otel inoxidabil pentru aplicatii arhitectonice.

Pentru viitor, OTELINOX si-a propus largirea domeniului de activitate, crearea de produse cu valoare adaugata mare, precum si dezvoltarea in continuare a pietei interne si internationale.

2.2.3.2. Analiza pietei

Structurarea vanzarilor firmei pe piete de desfacere:

Tabelul nr.10

Tabelul nr.11

Tabelul nr.12

Tabelul nr.13

Tabelul nr.14

In anii financiari 2002-2006 indicatorii de rezultate din exploatare realizati sunt prezentati mai jos:

2002 2003 2004 2005 2006

(lei) (lei) (lei) (lei) (lei)

Cifra de afaceri 99.237.524 114.986.936 168.589.730 124.544.622 229.389.453

Venituri din exploatare 107.731.029 123.216.734 187.438.915 126.654.713 250.249.652

Cheltuieli din exploatare 91.306.726 119.742.511 174.403.316 143.954.787 230.756.667

Rezultate din exploatare 16.424.303 3.474.223 13.035.599 (17.300.074) 19.492.985

Dupa cum se poate observa din datele anterioare cifra de afaceri si rezultatul din explatare au avut un trend ascendent in 2003, 2004 si 2006.Exceptie a facut anul 2005 cand cifra de afaceri si veniturile din exploatare au scazut cu 26.12 % si respectiv 32.42 % comparativ cu anul anterior.Anul 2005 este singurul an cand Societatea a inregistrat pierderi.

Cresterea profitului s-a datorat cresterii vanzarilor atat la produse lungi cat si la produse plate ceea ce a condus la reducerea costurilor relativ fixe pe tona de produs.

In vederea unei mai clare intelegeri a evolutiei vanzarilor pe piata interna si pe cea externa in continuare voi exemplifica grafic dinamica rezultatelor (ca procent in total cifra de afaceri).

Grafic nr. 1

Grafic nr. 2

PIATA INTERNA

Piata produselor lungi in anul 2003:

Daca societatea si-a propus prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli vanzarea unei cantitati de 70.000 tone de otel sub forma de colaci si bare, sfarsitul anului financiar 2003 a consemnat realizarea numai a 58.911 tone (ceea ce reprezinta un procent de 84.16%).

In anul 2003 a continuat criza de tagla dar cu alte caracteristici comparativ cu anul 2002.Factorul cel mai defavorabil pentru societate a fost fluctuatia de pret extrem de mare de la o perioadala alta (cresteri si scaderi de 50-60 euro/tona), precum si de la o zona la alta (tagla s-a achizitionat cu preturi diferitede la un furnizor la altul).Singurul furnizorde tagla de pe piata interna (ISPAT-SIDEX Galati) a practicat o politica comerciala cu preturiextrem de ridicate.

In aceste conditii s-au facut eforturi considerabile pentru mentinerea segmentului de piata oferind produse la preturi cu o marje de profit foarte mica. In anul 2003 producatorii au concurat in conditii inegale cu marii stochisti.

Piata produselor plate in anul 2003 a avut urmatoarele caracteristici:

Din cantitatea de 50 000 tone propusa a se vinde pentru produsele plate in anul 2003 s-au vandut doar 42 993 tone programul realizandu-se in procent de 86%.Nerealizarea productiei planificate cu 7 007 tone a condus la nerealizarea veniturilor cat si a profitului stabilit pentru anul 2003.

Desi prin investitiile facute societatea era pregatita pentru a realiza cantitatea programata, piata produselor plate si-a pastrat si in 2003 aceleasi caracteristici ale anului 2002, evolutia sa ciclica fiind deja cunoscuta.

In anul 2003 preturile la otel inoxidabil au fost in continua scadere in stoc existand antitati suficient de mari de produse finite a caror valorificare la preturi scazute ar fi condus la pierderi semnificative.Mai mult, clientii importanti si-au anulat comenzile plasate initial, in asteptarea scaderii si mai mari a pretului.

Pe langa aceste probleme de pret s-au intampinat si dificultati in aprovizionarea cu materie prima.

Piata interna nu a marcat o evolutie comparativ cu anii anteriori, avand in vedere ca industriile care utilizeaza material din gama noastra de fabricatie nu si-au revigorat activitatea dar si faptul ca industria romaneasca nu este pregatita sa foloseasca produseplate inoxidabile la nivelul economiei mondiale.

In anul 2003, piata interna a reprezentat 65.02 % din totalul cifrei de afaceri ( 74.775.995 lei), iar piata externa 34.98 % (40.210.941 lei).

In acest an, produsele lungi din otel comercial au fost vandute doar pe piata interna, in timp ce produsele plate s-au vandut in principal, la export dar si pe piata interna.

Ca si in anul 2003, SC OTELINOX SA s-a confruntat cu aceleasi fluctuatii de pret extrem de mari. Astfel, pretul materiei prime a crescut de la 260-265 USD/to la inceputul anului 2004, pana la 450 USD/tona in august – septembrie, la sfarsitul anului coborand spre 375-380 USD/tona.

Datorita preturilor mari, conditiilor de plata severe si intarzierilor repetate in livrarea marfurilor practicate de ISPAT SIDEX Galati, s-a achizitionat tagla in special de la furnizori din Ucraina, livrarile facandu-se ritmic si la preturi relativ mai bune in ciuda costului transportului destul de ridicat pe tona (18- 20 USD/tona).

Obiectivul de 65.000 tone produse lungi stabilit prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli a fost realizat in proportie de 95,9 % dar s-a inregistrat o crestere a vanzarilor cu 3430 tone comparativ cu anul 2003.

Piata produselor plate in 2004

Vanzarile de produse plate pe piata interna au fost la fel de scazute ca si pana acum reprezentand 2,13% din vanzarile totale.

In 2004, din punctul de vedere al repartitiei geografice a vinzarilor la intern, OTELINOX S.A. isi comercializeaza produsele in proportie mare in Bucuresti, restul livrarilor intinzindu-se pe intreg teritoriul Romaniei, in aproximativ toate judetele tarii:

-produse lungi : Bucuresti (30,8%), Dimbovita (14,1%), Prahova (8,6%), Constanta (7,2%), Braila (5,9%), Bacau (3,6%);

Grafic nr.3

– produse plate : Bucuresti (29,8%), Dambovita (12,1%), Sibiu (10,8%), Arges (10,5%), Cluj (4,3%), Brasov (4,1%);

Grafic nr.4

In ultimii 4 ani, produsele OTELINOX S.A. Targoviste au fost exportate pe diferite piete internationale, cum ar fi: Germania, Italia, Turcia, Franta, China, Belgia, Olanda, Elvetia, etc.

Produsele OTELINOX S.A. sunt distribuite pe piata interna direct, de la sediul societatii din Targoviste, soseaua Gaesti, nr.16.

Datorita costurilor relativ ridicate si a preturilor atractive oferite de piata interna, OTELINOX S.A. si-a orientat productia de profile laminate la cald pentru piata interna.

In anul 2005 situatia desfacerilor firmei OTELINOX are urmatoarea structura :

Principalele piete de desfacere :

Din punctul de vedere al repartitiei geografice a vinzarilor la intern, OTELINOX S.A. isi comercializeaza produsele in proportie mare in Bucuresti, restul livrarilor intinzindu-se pe intreg teritoriul Romaniei, in aproximativ toate judetele tarii:

– produse lungi : Bucuresti ( 33,2% ) , Dambovita ( 15,2 % ) , Prahova ( 9,0 %) , Constanta ( 8,1 % ) , Braila ( 5,3 % ) , Bacau ( 3,7 % )

– produse plate : Bucuresti 27.7%; Arges 13.9%; Sibiu 9.4%; Dambovita 8.7%; Mures 5.7%; Bihor 5.3%; Brasov 5%; Prahova 3.4%; Cluj 3.3%; Timis 2.1% (produsele se distribuie pe intreg teritoriul tarii)

Pe piata interna Otelinox S.A. Targoviste este singurul producator pentru produse plate din otel inoxidabil.

In ultimii ani, produsele OTELINOX S.A. Targoviste au fost exportate pe diferite piete internationale, cum ar fi: Germania, Italia , Turcia, Franta, China, Belgia, Olanda, Elvetia, etc.

In acest an 68,7 % reprezinta procentul realizat pe piata interna in total cifra de afaceri.

In continuare voi face o evaluare a activitatii de vanzare in functie de evolutia vanzarilor secvential pe piata interna si/sau externa si a perspectivelor vanzarilor pe termen mediu si lung

Referitor la produsele lungi :

In prima jumatate a anului 2005 , vanzarile la produse lungi au inregistrat un puternic recul pe piata interna (scaderea ritmului de constructii de locuinte din cauza lipsei banilor alocati acestui sector, patrunderea pe piata interna a unor cantitati importante de otel pentru constructii din import , otel scutit de taxe vamale, deci mai ieftin, recesiune in plan economic la nivel mondial, deci imposibilitatea iesirii la export a producatorilor autohtoni ).

In cea de-a doua parte a anului, prin schimbarea politicii de preturi , vanzarile au fost aduse la parametrii normali dar nu s-au mai putut recupera integral pierderile din prima jumatate a anului, la sfarsitul anului nivelul vanzarilor a fost cu ~ 20% mai mic decat media ultimilor 5 ani.

Secvential, evolutia vanzarilor de produse lungi pe piata interna in anul 2005 este prezentata in tabelul de mai jos :

Tabelul nr.15

to

In tranzactiile cu piata afiliata Samsung Deutschland GmbH Societateaaa realizat in 2006 comenzi de productie pentru produse plate inoxidabile laminate la rece.

Segmentul de raportare geografica este structurat pe anul 2006 pentru piata de desfacere astfel:

Piata interna Export Total

(lei) (lei) (lei)

Cifra de afaceri 165.014.477 64.374.976 229.389.453

In privinta perspectivei vanzarilor de produse lungi pe piata interna, analizand evolutia acestora pe anul 2006, si coroborandu-le cu semnalele existente in piata se poate aprecia ca fiind pozitiva (perspectiva), motiv pentru care OTELINOX si-a propus sa vanda in acest an 72 .000 to otel

Referitor la produse plate :

Tabelul nr.16 to

Dupa cum se arata in tabelul anterior perspectivele vanzarilor pe termen mediu si lung sunt foarte promitatoare.

2.2.3.3. Analiza partenerilor de afaceri ( furnizori, clienti, concurenti )

Furnizori

Pentru anul 2006 evaluarea activitatii de aprovizionare tehnico-materiala imbraca urmatoarea forma:

Furnizori materie prima pentru produse lungi :.

Tabelul nr.17

Exista siguranta unei aprovizionari continue cu tagle si la cele mai mici preturi avand in vedere ca permanent se lanseaza cereri de oferta catre 9-10 potentiale surse si se mentin in permanenta 2-3 surse alternative .

Preturile obtinute de catre OTELINOX la tagle, au fost in permanenta cu 15 – 20 USD mai mici decat cele obtiunute de concurentilor nostri .

Stocurile de tagle fara utilizare in cursul unei luni a scazut la zero, practic se face aprovizionarea unui lot numai in urma unui necesar bine calculat, functie de cererea pe piata a produselor firmei. In acest fel se evita influentele negative ale suprastocurilor generate de variatia de pret a materiei prime .

Furnizori materie prima pentru produse plate :

Tabelul nr.18

In ceea ce priveste utilitatile OTELINOX are urmatorii furnizori: Romgaz, Conel prin COS Targoviste.

Unul din furnizorii importanti de servicii esteTotaSoft care a pus la dispozitia companiei si a implementat Charismei Enterprise, programul informatic a firmei. Cu acest program întreaga activitate de producție a companiei poate fi previzionată și controlată în timp real.

Evolutia ponderii principalilor furnizori in totalul cumpararilor:

Tabelul nr.19

Principalii furnizori prezentati mai sus sunt furnizori de materii prime si materiale tehnologice si din aceasta cauza ponderea lor in total cheltuieli cu aprovizionarea sunt ridicate. Dupa cum se observa ponderea furnizorilor de materii prime depaseste 60% in fiecare an.In categoria “Alti furnizori” au intrat si soldurile furnizorilor de utilitati, servicii prestate de terti si transport.

In ceea ce priveste criteriile de selectare a furnizorilor, OTELINOX isi alege furnizorii pe criterii strict obiective. In primul rand se tine cont de raportul calitate-pret oferit la produsele acestora, de termenele de livrare, de eventualele costuri de transport. Societatea lucreaza cu furnizori traditionali, dar in functie de nevoile care se ivesc in portofoliul companiei mai apar si furnizori noi.

Pentru contractele importante de achizitii se fac licitatii.

Aprovizionarea unui lot se face numai in urma unui necesar bine calculat, functie de cererea pe piata a produselor OTELINOX. In acest fel se evita influentele negative ale suprastocurilor generate de variatia de pret a materiei prime .

Nu exista o dependenta semnificativa a societatii fata de unul sau un grup de furnizori.

Firma este intr-un contact permanent cu piata, baza de date referitoare la furnizorii traditionali dar si a celor potentiali este mereu actualizata. Dupa cum s-a putut observa la prezentarea principalilor furnizori ai firmei, societatatea, in vederea asigurarii materiilor prime, materialelor si serviciilor apeleaza nu numai la furnizori interni.

Calculul duratei medii de utilizare a surselor atrase de la furnizori; comparatii cu termenele contractuale de plata a furnizorilor :

Viteza de rotatie a creditelor-furnizor exprima numarul mediu de zile de creditare acordat societatii de furnizorii sai.

2002 2003 2004 2005 2006

(zile) (zile) (zile) (zile) (zile)

Sold mediu furnizor x 365 14.2 10.8 13.01 16.09 16.89

Cifra de afaceri

Daca se iau in calcul doar furnizorii pentru productie stiind ca investitiile au fost platite din alte fonduri, acest indicator este de 11.54 zile (in 2003)

Incepand cu 2003 societatea si-a marit numarul de zile la care isi achita furnizorii.

Dupa cum voi prezenta la analiza clientilor viteza de rotatie a debitelor-clienti este urmatoarea:

2002 2003 2004 2005 2006

(zile) (zile) (zile) (zile) (zile)

Viteza de 13.4 11.9 10,9 20,52 21.79

a debitelor-clienti

Comparand cele doua elemente de mai sus se observa ca in anii 2002 si 2004 viteza de rotatie a creditelor-furnizor a fost superioara vitezei de rotatie a debitelor-clienti.Aceasta este o situatie nefavorabila deoarece debitele furnizorilor ajung sa fie scadente mai repede decat creantele pe care societatea le are de incasat de la clienti.

In perioada 2003 – 2006 situatia furnizorilor restanti era urmatoarea:

An 2004

Furnizori restanti – total Total Pentru activitatea curenta Pentru investitii

din care

peste 30 zile 50.826 2.613 48.213

peste 90 zile – – –

An 2005

Furnizori restanti – total Total Pentru activitatea curenta Pentru investitii

din care 255.032 255.032 –

peste 30 zile 10.657 10.657

peste 90 zile 244.375 244.375 –

An 2006

Furnizori restanti – total Total Pentru activitatea curenta Pentru investitii

din care 6.168.061 6.052.597 115.464

– peste 30 zile 6.160.391 6.044.927 115.464

– peste 90 zile 7.670 7.670

In anul 2005 intarzierile platilor catre furnizori s-au marit foarte mult, dar asa cum se poate vedea la analiza indicatorilor de lichiditate firma isi achita obligatiile contractule (lichiditatea curenta este un indicator specific aprecierii acestei valori).

La 31 decembrie 2005 societatea avea emisa o scrisoare de garantie in favoarea Vamii Targoviste in valoare de 71.472 lei aferenta introducerii in regim de antrepozit vamal a rulourilor – import Germania. In anii precedenti societatea nu avea emise scrisori de garantie in favoarea beneficiarilor care sa devina obligatii de plata.

In anul 2006 OTELINOX SA si-a redus semnificativ platile restante catre furnizori.Dupa cum am aratat mai sus debite de achitat catre furnizori restanti peste 90 zile mai erau doar 7670 lei.

Clienti

Principalii clienti ai firmei sunt:

• Mari companii din sectorul energetic
• Producatori importanti de masini grele si utilaj chimic
• Importante companii multinationale din domeniul petrolier, utilaj alimentar, naval, etc.

Principalul client al firmei este Samsung Deutschland GmbH.

In portofoliul firmei mai exista si urmatorii clienti:Turbomecanica Bucuresti, Comat Mures, IMUT Moreni, Dacia Pitesti, Confind SRL Campina, Confind Impex Campina, Primex Braila, Ramoss Com Sacele s.a.

Firma Samsung Deutschland GmbH are o pozitie financiara buna atat la nivel national cat si international.

OTELINOX are in portofoliul sau atat clienti traditionali cat si noi.Majoritatea relatiilor cu clientii sunt contractuale, avand la baza contracte-cadru. Orice lucrare de productie/prestari care se executa in firma are la baza comada emisa de benefiar unde sunt trecute specificatiile sorto-tipo-dimensionale ale produselor care vor fi livrate sau ale serviciilor care vor fi prestate, materialele ce vor fi folosite, termenele de livrare, cantitatile si preturile..

Preturile la produsele livrate sunt stabilite prin contact. Daca exista suplimentari sau modificari ale cantitatii sau dimensiunilor produselor/serviciilor ce urmeaza a se efectua se intocmesc note de negociere care vor fi atasate la contracte.

Referinte privind bonitatea clientilor sunt obtinute in mod normal pentru toti clientii noi

Referitor la anul 2006 SC OTELINOX a dus o politica variata din punct de vedere al riscului de credit fara sa afecteze relatiile cu clientii .

Astfel in primele doua trimestre politica de creditare a fost administrata de o comisie stabilind criterii de acordare si limite de creditare pentru clienti de pana la 30 zile cu plafoane care nu au depasit 3 miliarde lei.

Incepand cu trimestrul trei cand piata produselor lungi sufera modificari atat pe plan intern cat si extern SC Otelinox ca sa nu-si piarda portofoliul de clienti se orienteaza spre o majorare a limitei de creditare totodata crescand si plafoanele pentru clientii strategici.Ca o masura de precautie Otelinox a incheiat un contract de asigurare pentru credite acordate clientilor cu firma de asigurare EULER HERMES.

In functie de rulajele si de relatiile comerciale pe care OTELINOX le are cu clientii sai practica urmatorii termeni de plata:avans, achita la facturare, cinci zile de la facturare, 7 zile de la data emiterii facturii, 30 zile de la facturare.

In ceea ce priveste avansurile incasate in contul comenzilor situatia este urmatioarea: in 2002 valoarea lor a fost de 79.812, in 2003 au avut o valoare de 62.127 lei, in 2004 au fost de 196.167 lei, in 2005 s-au încasat în contul comenzilor 219.314 lei, iar in 2006 s-au încasat în contul comenzilor 165.102 lei .

Dupa cum se poate observa in incercarea de recuperare a creantelor de la clienti firma si-a majorat an de an avansurile incasate in contul comenzilor.In preturi curente in anul 2004 comparativ cu 2003 firma si-a marit de 3.15 ori suma incasata in avans, iar in 2005 avasurile s-au marit cu 11.79% comparativ cu 2004. In preturi constante, 2004 raportat la 2003 prezinta o majorare de 3.02 ori (cea mai semnificativa dintre anii analizati), dar situatia se schimba pentru anii 2004-2006. In preturi constante, cresterea nu mai este de 11.79 % este de doar 2.28 %.

Viteza de rotatie a debitelor clienti

2002 2003 2004 2005 2006

(zile) (zile) (zile) (zile) (zile)

Sold mediu clienti x 365 13.4 11.9 10,9 20,52 21.79

Cifra de afaceri

Viteza de rotatie a debitelor clienti exprima numarul de zile pana la data la care clientii isi achita datoriile catre societate aratand eficacitatea societatii in colectarea creantelor sale.Desi aceasta s-a majorat an de an este in general inferioara vitezei de rotatie a creditelor- furnizor.

In ceea ce priveste modalitatile de decontare (recuperare) a creantelor situatia se prezinta in modul urmator:

2002 2003 2004 2005 2006

lei lei lei lei lei

Creante comerciale externe 1.912.931 3.058.973 2.408.727 2.919.413 4.707.459

Creante comerciale interne 2.247.259 3.046.573 3.131.153 5.976.307 14.015.660

Provizioane pentru clienti incerti (1.381.120) (1.387.350) (191.719) (234.893)

Total 2.779.070 4.718.196 5.348.161 8.660.827 18.723.119

Provizioanele pentru deprecierea creantelor clienti interni sunt create pentru clientii identificati ca fiind incerti.

In ceea ce priveste modalitatile de incasare a soldurilor clientilor societatea primeste la livrarea produselor CEC-uri, bilete la ordin.Incasarea facturilor de la clientii traditionali se face si cu OP in general la 30 zile de la emiterea facturii.

Daca cantitatea cumparata este mica, clientul achita cu numerar.

Societatea a efectuat tranzacții semnificative cu Samsung Deutschland GmbH, principalul acționar.

Relațiile au fost stabilite în timpul desfășurării obișnuite a activității Societății.

În tranzacțiile cu partea afiliată, societatea a realizat comenzi de producție pentru produse plate inoxidabile laminate la rece destinate exportului, partea afiliată preluând riscul aprovizionării cu materie prima precum și riscul pieței și încasării produselor vândute.

În cursul anii financiari 2004-2006, Societatea a avut următoarele tranzacții și solduri nedecontate cu Samsung Deutschland:

31 decembrie 2004 31 decembrie 2005 31 decembrie 2006

(lei) (lei) (lei)

Creanțe clienți

Samsung Deutschland GmbH 2.408.727 2.919.413 4.499.453

Vanzari de servicii 52.624. 275 40.464.261 76.701.241

Sold la Termen de lichiditate

Creanțe 31 decembrie 2003 sub 1 an peste 1 an

(lei) (lei) (lei)

(col. 2+3)

1 2 3

Clienți interni 1.659.222 1.659.222 –

Clienți externi 3.058.973 3.058.973 –

Sold la Termen de lichiditate

Creanțe 31 decembrie 2004 sub 1 an peste 1 an

(lei) (lei) (lei)

(col. 2+3)

1 2 3

Clienți interni 3.131.153 3.131.153 –

Clienți externi 2.408.727 2.408.727 –

Sold la Termen de lichiditate

Creanțe 31 decembrie 2005 sub 1 an peste 1 an

(lei) (lei) (lei)

(col. 2+3)

1 2 3

Clienți interni 5.741.414 5.741.414 –

Clienți externi 2.919.413 2.919.413 –

Sold la Termen de lichiditate

Creanțe 31 decembrie 2006 sub 1 an peste 1 an

(lei) (lei) (lei)

(col. 2+3)

1 2 3

Clienți interni 14.015.660 14.015.660 –

Clienți externi 4.707.459 4.707.459 –

Din deducerea aferenta incasarilor din activitatea de export a rezultat o suma de 132.040 lei, reprezentand facilitati fiscale acordate de statul legiuitor pentru stimularea exportului, suma care s-a repartizat in rezerve.

Conform Legii nr. 414/2002 cu completarile si modificarile ulterioare privind impozitul pe profit, aceasta rezerva constituita din facilitati fiscale nu poate fi utilizata pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea de pierderi contabile si nu poate fi distribuita salariatilor fiind sursa proprie de finantare a societatii.

Firma este intr-un contact permanent cu evolutia pietei, baza de date referitoare la clientii fideli dar si a celor potentiali este mereu actualizata, astfel incat pierderea unui eventual client va fi compensata prin aparitia altuia, sau prin cresterea cantitatilor achizitionate de cei existenti.Pentru produse lungi nu exista o dependenta semnificativa a societatii fata de unul sau un grup de clienti .

Referitor la produse plate structura extrem de variata a clientilor Otelinox permite o independenta aproape totala, astfel incat se poate spune ca indiferent de miscarea clientilor (fie a unui grup sau a unor clienti independenti) nu se poate inregistra un efect negativ major pentru livrarile pe piata interna.
Aceasta pozitie este intarita de situatia de unic producator pentru aceasta gama de produse, dar si de politica de vanzari care nu ingradeste livrarile catre clienti indiferent de tipul de activitate sau de cifra de afaceri.

Concurenta

In ceea ce priveste productia interna de tabla si banda laminata la rece din oteluri inoxidabile, in ultimii ani, societatea a avut o concurenta acerba: exista firme care aduc banda laminata la rece din import si o comercializeaza pe piata romaneasca.

Pe plan intern, pentru profilele laminate la cald exista, in acelasi ecart dimensional, un numar important de producatori localizati in Targoviste, Hunedoara, Campia Turzii, Focsani, Buzau, Braila, Turnu Severin, ceea ce determina acoperirea necesarului intern si un excedent important de capacitati care sa lucreze pentru export.

In ciuda concurentei extrem de dure si neloiale (protejarea unor firme concurente prin acordarea unor facilitati fiscale de catre statul roman) s-a reusit pastrarea segmentului de piata castigat in ultimii 5 ani si atragerea si a altor clienti noi.

S.C. OTELINOX S.A. Targoviste este unicul producator pe piata interna, de tabla si banda laminata la rece din oteluri inoxidabile.

In anul 2004, S.C. OTELINOX S.A. a realizat o productie fizica de tabla si banda laminata la rece de 54.582 tone, din care 1.129 tone pentru piata interna.

Pentru laminate finite pline din otel laminat la cald, S.C. OTELINOX S.A. concureaza pe piata interna,in principal cu 8 producatori.

In anul 2004, productia de laminate finite pline a S. C. OTELINOX S.A. Targoviste a fost de 65.072 tone.

In tabelul de mai jos sunt prezentati producatorii interni si gamele dimensionale realizate de acestia pentru una din categoriile de produse lungi laminate la cald, in speta otelul beton.

Tabelul nr.20

Referitor produse lungi :

In anul 2005 , productia de laminate finite pline a S.C. Otelinox S.A. a fost de 52.591 to.

Situatia principalilor producatori si concurenti in ceea ce priveste productia fizica de otel beton in anul 2005 este : Mechel Targoviste – 29.9%; Ductil Buzau – 18.57%; Mechel Campia Turzii – 15.17%; Mittal Hunedoara – 14.7%; Lamdro T. Severin – 9.52%; Otelinox – 6.45%; Laminorul Focsani – 5.66% .

Referitor produse plate :

S.C. OTELINOX S.A. Targoviste este unicul producator pe piata interna, de tabla si banda laminata la rece din oteluri inoxidabile.

Tabelul nr.21

Aceasta situatie se bazeaza pe estimari facute pe baza consumurilor comunicate de principalii comercianti.

Pentru produsele plate, in anul 2005, dinamica cotei de piata este urmatoarea:

Tabelul nr.22

La aceste produse firma OTELINOX fiind lider de piata cota de piata relativa 100%.

In ceea ce priveste produsele lungi Otelinox are o cota de piata absoluta de 6.45%.

– ierarhizarea firmelor concurente pe baza cotei de piata:

Tabelul nr.23

Produsele Otelinox sunt testate si verificate in laboratoarele proprii, echipate cu cele mai moderne instrumente pentru determinarea:

Compozitiei chimice cu spectrometru cu raze X;

Proprietatilor mecanice (teste de tractiune, duritate, incovoiere, rugozitate, reflectivitate, ambutisare adanca, penetrare);

Rezistentei la coroziune;

Analizelor metalografice cu microscoape optice;

Nivelului de noxe emise in mediu.

Certificarea produselor la livrare se face conform DIN EN 10204.
Conform declaratiei de politica a managementului de varf, in scopul cresterii satisfactiei clientilor si a altor parti interesate prin imbunatatirea continua a calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale, Otelinox a implementat un Sistem de Management Integrat calitate  – mediu – sanatate si securitate ocupationala (inclusiv pentru domeniul auto)

2.2.4. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Diagnosticul financiar realizat in aceasta lucrare este unul de tip extern avand ca punct de plecare bilantul si contul de profit si pierdere.

2.2.4.1. Diagnosticul situatiei patrimoniului

Elemente de bilant reprezentative : Tabelul nr.24 [ lei ]

Din analiza comparativa a elementelor de bilant la sfarsitul anilor 2003 si 2004, se observa o crestere a activelor imobilizate datorata investitiilor puse in functiune in anul 2004 , iar in 2005 o scadere datorata punerilor in functiune in suma absoluta mai mica decat amortizarea anuala a imobilizarilor corporale si necorporale .In 2005 si 2006 s-au facut investitii masive in modernizari.O parte din aceste din aceste investitii s-au finalizat in 2006 ceea ce a marit valoarea activelor imobilizate in 2006 cu 2.907.213 lei fata de 2005.

In ceea ce priveste stocurile se observa ca ele au o valoare mai mare in 2004 datorita stocurilor mari de produse finite, acestea fiind vandute in anul 2005 cand la sectia de profile si sarma a fost modernizat cuptorul in vederea reducerii consumurilor energetice. Aceasta modernizare a intrerupt activitatea de productie a acestei sectii in primele luni ale anului.

Partea de capitaluri proprii a inregistrat o scadere, datorata pierderii inregistrata de societate in anul 2005.

2.2.4.1.1. Corelatia fond de rulment – necasar fond de rulment – trezorerie neta

Tabelul nr.25

Fondul de rulment (FR) reprezinta capitalul permanent folosit pentru dezvoltarea activitatii curente, in special a calei aferente exploatarii. La aceasta Societate situatia este normala, in sensul ca fondul de rulment este pozitiv, intreprinderea neconfruntandu-se cu un deficit de fond de rulment.

Dupa cum se observa la OTELINOX in fiecare an s-a utilizat capital permanent pentru dezvoltarea activitatii de exploatare

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante care trebuie finantata din fondul de rulment. Se determina ca diferenta dintre activele circulante (exclusiv disponibilitatile) si obligatiile pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment fiind an de an pozitiv arata ca stocurile si creantele s-au finantat din fondul de rulment.

Trezoreria neta (TN) determinata ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment a avut o evolutie sinuoasa.Raportand 2004/2003, 2005/2004 si 2006/2005 s-au obtinut urmatorii indici:1.17, 0.11, 1.87.

Tabelul nr.26

Exprimata in procente aceasta rata este considerata o caracteristica a fiecarei intreprinderi. Datorita modificarilor care au avut loc in productie valoarea sa nu a mai fost constanta inregistrand modificari importante de la an la an.

2.2.4.1.2. Corelatia creante – obligatii

Pentru activitatea financiara este importanta cunoasterea evoutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat aceasta influenteaza direct capacitatea de plata.

Tabelul nr.27

Dupa cum se poate observa, cu exceptia anului 2004 datoriile sunt inferioare creantelor. Societatea are posibilitatea de a-si achita datoriile catre furnizori fara probleme.Atat datoriile cat si creantele sunt scadente sub un an, exceptie facand anul 2006, unde 123.419 lei au termen de exigibilitate pana la 5 ani.Suma se va imparti in mod egal pe fiecare an.

Actionarii Societatii au aprobat achizitia a 75% din capitalul social al unei societati comerciale prelucratoare de produse metalurgice, in special produse din otel inox. Firma va trebui sa plateasca pentru aceasta achizitie 13.500.000 lei. Platile se vor face astfel: 55 % in primul an (7.425.000 lei), 25% in al doilea (3.375.000 lei)si restul de 2.700.000 se vor achita in al treilea an.

2.2.4.1.3. Diagnostic lichiditate si solvabilitate

Tabelul nr.28

Lichiditatea curenta ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente detinute de Societate.Valoarea recomandata a lichiditatii curente se situeaza in jurul valorii de 2. Lichiditatea imediata ofera garantia platii imediate a datoriilor curente avand in vedere lichiditatile banesti detinute de societate.

Din datele celor doi indicatori de lichiditate se poate concluziona ca Societatea isi poate achita datoriile curente imediat din activele curente avute in proprietate.

Viteza de rotatie a stocurilor (nr de ori) exprima cu aproximatiede cate ori a fost rulat stocul de-a lungul exercitiului financiar.In anii 2003-2005 viteza de rotatie a stocurilor a inregistrat valori apropiate (in jur de 4,5 rotatii).Anul 2006 insa a cunoscut o imbunatatire spectaculoasa a vitezei de rotatie a stocului (8,2)

Viteza de rotatie a debitelor-clienti exprima numarul de zile pana la data la care clientii isi achita datoriile catre societate aratand eficacitatea firmei in colectarea creantelor sale.

Viteza de rotatie a debitelor-furnizori exprima numarul mare de zile de creditare acordat societatii de furnizorii sai.

Probleme au aparut in 2005-2006 la colectarea creantelor de la clienti.In timpul acestei perioadeau intrat la plata facturi ale furnizorilor, mai repede decat creantele colectate de la clienti.

Rentabilitatea capitalului angajat exprima eficienta societatii de a realizarea profit din resursele disponibile.

Dupa cum se poate observa Societatea are o pozitie financiara foarte buna.Toti indicatorii se situeaza in ecartul valorile optime propuse de teoria economica.

Solvabilitatea generala desi a scazut drastic in anul 2006 comparativ cu anii precedenti ajungand la 8.84, ea se situeaza cu mult peste 1.

Cash flow:

Tabelul nr.29

2.2.4.2. Diagnosticul rentabilitatii

Situatia generala a rezultatului pe baza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierderi : Tabelul nr.30 -lei-

Pentru o mai buna intelegere a variatiilor din contul de profit si pierdere in decursul anilor 2003-2006 , voi prezenta mai jos si evolutia productiei si a vanzarilor in aceeasi perioada

Tabelul nr.31

Din analiza datelor prezentate se observa rezultatele bune inregistrate in anul 2004 cand atat productia cat si vanzarile au fost mari. In comparatie cu 2004 , in anul 2005 cererea de oteluri pentru constructii pe piata interna a fost extrem de slaba, Otelinox fiind nevoita sa reduca productia si sa diminueze pretul de vanzare . In ceea ce priveste piata externa , comenzile pentru tabla si banda din otel inoxidabil au fost insuficiente , producatorii europeni fiind nevoiti sa-si redimensioneze productiile in incercarea de a proteja preturile de baza.

Pierderea inregistrata in anul 2005 a fost afectata si cu suma de 4.930.269 lei , suma ce reprezinta plati compensatorii acordate in cadrul unui program de restructurare pe baza de voluntariat initiat de Administratia Otelinox in luna noiembrie 2005 , precum si cu suma de 2286630 lei reprezentand un provizion pentru restructurare ( suma ce va fi platita in anul 2006).Si rezultatul din 2006 a foat afectat cu 773.662 lei ca urmare tot a programului de concedieri.

In ceea ce priveste rezultatul financiar , acesta a fost pozitiv , in ciuda faptului ca in anul 2005 deprecierea Euro in raport cu leul a continuat si a avut efecte nefavorabile pentru societate pe tot parcursul anului. Anul 2006 a cunoscunt un trend puternic ascendent in privinta rezultatului financiar.

2.2.4.2.2 Ratele de rentabilitate

Tabelul nr.32

Ratele de rentabilitate in ultimii 3 ani au cunoscut un trend ascendent. Anul 2005 a avut valorile cele mai mici din cauza pierderii inregistrate.Pierderea contabila inregistrata de societate in 2005 a avut repercursiuni si in 2006.Rezultatul negativ din 2005 se datoreaza lucrarilor de investitii care au afectat mult rezultatul din exploatare, evolutiei pietei si nu eficientei managementului.

Desi in timpul anilor exista variatii, per ansamblu firma are o pozitie financiara solida.

Puncte tari :

 – situatie buna a echilibrului financiar

– profitabilitate si rentabilitate ridicate

– calitatea produselor ridicata

– un portofoliu de produse finite si clienti diversificat

Puncte slabe :

– existenta unei relative dependente fata de furnizorul ISPAT SIDEX

– folosirea firmei Otelinox de catre Samsung mai mult pentru servicii prestate decat pentru obtinerea de produse finite

Oportunitati :

– pozitia foarte buna a actionarului majoritar, o companie de talie mondiala, ce detine debusee in toata lumea

– diversificarea contractelor cu furnizorii in vederea acoperirii plajei de materii prime si materiale necasare procesului de productie

– atragerea de clienti noi  atat de la intern cat si de la extern

Amenintari :

– concurenta straina

– situatia volatila a echilibrului valutar

Din analiza diagnostic am retinut urmatoarele concluzii:

1.cifra de afaceri a anului 2006 a inclus si venituri in valoare de 165.900 lei din vanzarea unor mijloce fixe ( diferite tipuri de masini utilizate in productie), venituri ce nu se asteapta a se repeta in viitor;.amortizarea acestor active este in valoare de 13.689 lei

2..impozitele si taxele aferente lor vor scadea cu 4977 lei

vanzarea masinilor mentionate anterior a dus la diminuare imobilizarilor corporale cu 165.900 lei

reduceri ale unor imobilizari necorporale (renuntarea la unele licente software) in valoare de 47.030 lei

finalizarea unor lucrari de investitii a avut ca rezultat cresterea activelor imobilizate reprezentate de instalatii tehnice si masini cu 11.205.457 lei si implicit si amortizarea acestora cu 395.459 lei anual

Amortizarea acestor imobilizari va fi in valoare de 56.255 lei

modernizari la unele utilaje in 2007 – 2008 in valoare de 2.225.000 lei, din care 30 % in primul an si 70 % in al doilea.Aceste modernizari vor avea ca efect imbunatatirea capacitatilor utilajelor fapt ce duce la capitalizarea lor. Aceasta capitalizare a utilajelor are ca efecct si marirea amortizarii cu 56.255 lei

investitiile facute in mijloace fixe au ca scop sporirea cu 5.5% a veniturilor din productia vanduta si scaderea cheltuielilor din activitatea de bazacu 1.5%

cheltuielile cu materialele au fost afectate in anul 2006 de faptul ca unii furnizori (atat de materii prime cat si de produse pentru investitii) au practicat preturi mai mari, datorita unor situatii conjuncturale, fapt ce a facut ca aprovizionarea sa fie realizata la costuri cu 1.421.448 lei mai ridicate

in cadrul unui program de restructurare pe baza de voluntariat s-a redus numarul mediu de salariati ceea ce a avut ca efect diminuarea cheltuielilor cu salariile cu 773.662 lei

societatea trebuie sa faca plati catre unii beneficiari externi in valoare de 296.922 lei pentru deficiente de procesare

datorii exigibile in 1-5 ani in valoare de 123.419 lei (24.684 lei anual)

achizitionarea a 75% din capitalul social al unei societati comerciale avand obiect de activitate apropiat. Platile se vor face astfel: 55 % in primul an (7.425.000 lei), 25% in al doilea (3.375.000 lei) si restul de 2.700.000 se vor achita in al treilea an.

in ceea ce priveste necesarul de capital de lucru ( NFR ) se previzioneaza o mentinere a ponderii NFR in cifra de afaceri la nivelul anului 2006, pe intreaga perioada de previziune

3. Aspecte de ordin teoretic ale abordarii pe baza de venit in evaluarea intreprinderii

Capitolul isi propune sa deschida zona teoretica si metodologica a evaluarii intreprinderii catre un camp practic.

Metodele si tehnicile specifice abordarii pe baza de venit decurg din principiul anticiparii, potrivit caruia valoarea rezulta din beneficiile viitoare care urmeaza a fi generate de propietatea detinuta.Spre deosebire de metodele patrimoniale de evaluare, metodele bazate pe actualizare sunt orientate spre viitor, tinand cont de capacitatea intreprinderiide a genera, prin functionarea sa, fluxuri nete pozitive de numerar.

La abordarea bazata pe venit principiul substitutiei este interpretat astfel: un investitor va prefera o investitie care la acelasi risc asigura o rentabilitate mai mare.De asemenea, principiul contributiei sunt important in cadrul metodelor inscrise in abordarea pe venit.

Aplicarea metodelor presupune:

estimarea „beneficiilor viitoare” reprezentate de profitul ce urmeaza a fi realizat, respectiv dividendele si/sau fluxulde disponibilitati (cash-flow-ul)

stabilirea unei rate de actualizare

valoarea rezulta din impartirea venitului estimat la rata de actualizare

Elementul central al metodei de evaluare pe baza de venit este cash-flow-ul ce urmeaza a fi estimat si actualizat. Tipul de rezultat ce va fi ales pentru estimarea valorii intreprinderii este rezultatul net.Acesta reprezinta rezultatul total obtinut de intreprindere din activitatea sa de exploatare, financiara si exceptionala, diminuat cu impozitul pe profit.

Cash-flow-ul reprezinta trezoreria disponibila ce poate fi estimata cu ajutorul bugetului de trezorerie sau al situatiei fluxurilor de trezorerie.Estimarea valorii intreprinderii prin actualizarea cash-flow-urilor presupune alegerea cash-flow-ului adecvat valorii ce se doreste a fi estimata si a ratei de actualizare corespunzatoare acestuia.Previzionarea rezultatelor sau cash-flow-urilor presupune in primul rand alegerea tipului de flux estimat corespunzator valorii ce se doreste a fi estimata, iar in al doilea rand, stabilirea duratei de previziune.De asemenea, trebuie estimata si valoarea reziduala a afacerii, ce constituie ultimul flux de numerar luat in calculul valorii acesteia. Rata de actualizare va fi aleasa astfel incat sa corespunda tipului de valoare estimat.

In studiul de caz propus in aceasta lucrare voi prezenta metoda de evaluare bazata pe venit cu analiza celor doua tipuri principale de abordari: metoda capitalizarii venitului (profitului) si metoda actualizarii fluxului de lichiditati (DCF).

O etapa importanta presupune corectarea profitului contabil astfel incat marimea acestuia sa fie cea mai posibil de reprodus de catre intreprindere de-a lungul perioadei luate in calcul pentru estimarea valorii intreprinderii.

Determinarea nivelului ratei de actualizare se poate face prin mai multe abordari , in functie de specificul activitatii evaluate, de informatiile disponibile pentru evaluator etc.De regula, rata de actualizare este formata din rata de baza, care corespunde unor plasamente fara risc sise stabileste la nivelul dobanzii pentru obligatiunile de stat , sau o rata de rentabilitate considerata normala.A doua componenta o formeaza prima de risc.Pentru stabilirea ratei de actualizare se mai recomanda si posibilitatea adaugarii la rata de baza a unui numar de puncte , in functie de gradul de risc pentru etapa respectiva, luat global sau pe categorii de riscuri.

In ceea ce privete stabilirea perioadei de previziune literatura de specialitate arata ca perioada pentru care se fac previziuni este de regula 3-6 ani.

In cadrul metodei capitalizarii venitului (profitului) finalizarea evaluarii se bazeaza pe un tabel sintetic in care sunt preluate valorile contabile, ajustarile corespunzatoare elementelor de venit/cheltuiala si respectiv valorile ajustate ale acestora.

Estimarea valorii intreprinderii prin metoda actualizarii fluxurilor de disponibilitati (discounted cash flow – DCF), se bazeaza pe urmatoarea relatie de calcul:

unde:

V – valoarea intreprinderii prin metoda DCF

CF- casf-flow disponibil pentru actionari (daca se estimeaza valoarea capitalului actionarilor) sau pentru furnizorii de capital (daca se estimeaza valoarea capitalului investit).

rata de actualizare

Vr – valoarea reziduala

i – anul de previziune

n – intervalul de previziune

Metoda se bazeaza pe actualizarea tuturor beneficiilor economice proiectate (fluxuri de lichiditati sau alte variabile asimilate) ale intreprinderii utilizand o rata de actualizare ce reprezinta costul capitalului pentru acea investitie.Metoda presupune in final construirea unui tabel sintetic ce preia informatii din proiectiile detaliate realizate de catre evaluator.

Din punct de vedere teoretic se considera a fi cea mai corecta pentru stabilirea valorii proprietatii care genereaza fluxuride disponibilitati.

4. Studiu de caz la SC “OTELINOX” privind abordarea pe baza de venit

Metoda capitalizarii venitului (profitului)

Aceasta metoda se bazeaza pe raportarea unui singur flux de venit/ beneficiu economic, aferent unei singure perioade (de regula un an) la o rata de capitalizare.

Metoda se bazeaza pe urmatoarea formula :

Valoarea = Venit / Rata de capitalizare

In aceasta lucrare am utilizat ca venit (beneficiu economic) indicatorul profit net.

Formule de calcul

VCP = PN / ( c – g)

unde:

VCP = valoarea intreprinderii prin metoda capitalizarii profitului

PN = profitul net

c = rata de capitalizare

g = rata de crestere constanta

Pe baza datelor obtinute din diagnosticul firmei s-au avut in vedere urmatoarele ajustari:

Veniturile din productia vanduta se vor ajusta cu plus 20.645.050 lei ca urmare a investitiilor

Acelasi indicator se va corecta cu minus 165.900 lei deoarece aceasta suma este un venit nereproductibil

Se vor ajusta cheltuielile aferente activelor astfel:

minus 13.689 lei amortizarea

minus 4.977 lei impozite si taxe

Finalizarea lucrarilor de investitii determina o corectie asupra amortizarii de plus 395.459 lei

Amortizarea rezultata din modernizarea utilajelor (prin capitalizarea modernizarilor care imbunatatesc semnificativ capacitatile de productie) se ajusteaza cu plus 56.255 lei

Ca urmare a scaderii numarului de personal costurile cu salariile se vor ajusta cu minus 773.662 lei

Asupra cheltuielilor din activitatea de baza actioneaza mai multi factori care au ca efect diverse ajustari, astfel:

minus 1.421.448 lei ca urmare a faptului ca aprovizionarea se va realiza in conditii normale

minus 296.922 lei reprezentand platicatrebeneficiari pentru deficiente de procesare

minus 2.506.473 lei urmare a investitiilor

Rata de capitalizare folosita este de 13% si se preconizeaza o rata de crestere g de 3%.

Si in cazul metodei capitalizarii profitului finalizarea evaluarii se bazeaza pe un tabel sintetic in care sunt preluate valorile cntabile, ajustarile corespunzatoare elementelor de venit/cheltuiala si respectiv valorile ajustate ale acestora.

Determinarea profitului net anual reproductibil

Tabelul nr. 33

Valoarea firmei :

VCP = PN / ( c – g)

VCP = 24.874.604/ (13% – 3%) => VCP =248.746.040 lei

Metoda actualizarii fluxului de lichiditati (DCF)

Este una dintre cele mai complexe metode de evaluare, dar totodata si cea mai corecta din punct de vedere teoretic. Ea se bazeaza pe actualizarea tuturor beneficiilor economice proiectate (fluxuri de lichiditati sau alte variabile asimilate) ale intreprinderii utilizand o rata de actualizare ce reprezinta costul capitalului pentru acea investitie.

Actualizarea presupune o perioada explicita de previziune si o valoare reziduala (perioada non-explicita).

Practic, calculul fluxurilor de disponibilitãti utilizate în evaluare, are în vedere, profitul net, la care se adaugã alte disponibilitãti (amortismentele, provizioane si valoarea rezidualã) si se scad nevoile de fiantare a activitãtii, respectiv investitiile pentru mentinerea potentialului tehnic si variatia nevoii de fond de rulement. Rezultã cã parametrii necesari calculului se referã la previzionarea veniturilor, cheltuielilor, dobânzilor, amortizãrilor, investitiilor, structurii capitalului si a valorii reziduale.

Formula de calcul

Estimarea valorii întreprinderii prin metoda actualizarii fluxurilor de disponibilitati (DCF), se bazeazã pe urmatoarea relatie de calcul.

VDCF = valoarea intreprinderii prin metoda DCF

CF = cash – flow disponibil pentru actionari (daca se estimeaza valoarea capitalului actionarilor) sau pentru furnizorii de capital (daca se estimeaza valoarea capitalului investit). Deci poate fi vorba de:

CFNA = cash-flow la dispozitia actionarilor;

CFNCI = cash-flow la dispozitia capitalului intreprinderii (firmei);

a = rata de actualizare (costul capitalului)

Vr = valoarea reziduala

i = anul de previziune

n = intervalul de previzune (numar de ani)

In cadrul acestui proiect rata de actualizare nu a putut fi stabilita utilizandu-se costul mediu ponderat al capitalului deoarece firma nu foseste capital imprimutat.

Rata de actualizare s-a stabilit pe baza modelul primei de risc in trepte (built-up method)

Aceasta metoda stabileste rata de actualizare in functie de doua componente:

rata de baza (fara risc)

prima de risc atasata unei investitii date

Formula de calcul:

a = Rf + R

a = rata de actualizare

Rf = rentabilitatea fara risc (rata de baza)

R = prima de risc

Avand la baza o sintetiza a rezultatelor obtinute in urma diagnosticului intreprinderii evaluate

a = Rf + R = 6% + 10% = 16%

In lucrarea prezenta , avand de baza diagnosticul firmei, voi incerca determinarea valorii intreprinderii pebaza urmatoarelor informatii:

sporirea cifrei de afaceri cu 5.161.263 lei anual

scaderea cheltuielilor din activitatea de baza cu 2.506.473 lei anual

modernizari la utilaje de 667.500 lei in 2007 si de 1.557.500 lei in 2008

amortizarea modernizarilor va fi de 56.255 lei

amortizarea imobilizarilor existente scade cu 13.689 lei in primul an ca urmare a scoaterii din functiune a unor mijloace fixe

achizitii de 11.205.457 lei reprezentand instalatii tehnice in 2007

amortizarea aferent alor este de 395.459 lei anual

datorii derambursat in valoare de 24.684 lei anual

investitii intr-o societate cu obiect de activitate apropiat astfel: 7.425.000 lei in 2007, 3.375.000 lei in 2008, 2.700.000 lei in 2009.

Necasarul dse fond de rulment (NFR) are o valoare de 29.309.868 lei in 2006, previzionandu-se o mentinere a ponderii NFR in CA la nivelul lui N, pe intreaga perioada de previziune

Perioada de previziune este de 4 ani. Rata de actualizare estimata este de 16%. Este prevazuta o crestere anuala perpetua de 3% incepand cu 2011. Cota de impozit pe profit este 16%.

Previzionarea fluxurilor de disponibilitati , pe o perioada de previziune explicita de 4 ani:

Tabelul nr. 34

lei

Previzionarea modificarii capitalului de lucru, ca element al cash-flow-ului operational, se face pe baza ratei NFR/CA:

Tabelul nr. 35

lei

sintetizarea previziunilor in tabele :

Cont de profit si pierdere previzionat

Tabelul nr. 36

lei

Tabloul fluxurilor de disponibilitati previzionat

Tabelul nr. 37

lei

Calculul valorii firmei prin actualizarea CF previzionat :

Suma CF actualizate = 6.831.024 + 21.901.098 + 24.483.239 + 26.194.594

Suma CF actualizate = 79.409.955 lei

Valoare reziduala = Pn2010/(c-g) =>

Valoare reziduala = 36.637.143/(16%-3%) => Valoare reziduala = 281.824.177 lei

Valoare reziduala actualizata = 281.824.177 * 0.552 = >

Valoare reziduala actualizata = 155.566.946 lei

Valoarea firmei = 79.409.955 + 155.566.946

Valoarea firmei = 234.976.901 lei

Concluzii

Evaluarea a fost facuta pentru stabilirea valorii societatii.In vederea stabilirii unei valori cat mai exacte a firmei se realizeaza reconcilierea rezultatelor. Reconcilierea este analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea finală a valorii. Evaluarea trebuie să reflecte piața. Criteriile cu care s-a ajuns la o estimare finală a valorii, fundamentată și semnificativă, sunt: adecvarea, precizia și cantitatea de informații.Cu toate acestea ealuarea este o opinie asupra unei valori. Ea reprezintă percepția evaluatorului referitor la cel mai probabil preț obtenabil într-o tranzacție obiectivă.

Valoarea firmei OTELINOX estimata prin cele 2 metode specifice abordarii pe vaza de venit – metoda capitalizarii profitului si metoda actualizarii fluxului de lichiditati ( DCF ) se situeaza in intervalul 234.976.901 lei – 248.746.040 lei.

Bibliografie selectiva

1. Dumitrescu D., Evaluarea intreprinderilor , editia a II-a, Editura Economica, Bucuresti,

Dragota V., 2002

Ciobanu A.,

2. Frasineanu C., Perfectionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE, 2004

3.Isfanescu A., Evaluarea intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

Serban C.,

Stanoiu A.C.,

4. Margulescu D., Analiza economico – financiara, Oscar Print, Bucuresti, 1999

Stanescu C.,

David I.

5 Anghel I., Note de curs , master AEF , 2007-2008

6. Robu V., Note de curs , master AEF , 2007-2008

=== PRIMA PARTE ===

CUPRINS

ACTIVITATEA DE EVALUARE

Consideratii generale

Economia de piata include o multime de categorii care faciliteaza miscarea, transferarea, divizarea si mai ales formarea capitalurilor. Cea mai importanta din operatiunile ce privesc capitalul este evaluarea marimii acestuia, dupa care urmeaza profitul ce poate fi adus de capital intr-o perioada anume.

In lumea afacerilor economice, proprietatea este comensurabila prin capital, iar trecerea de la o forma la alta nu schimba forma capitalului.

Entitatile ce folosesc proprietatea sub forma de capital aducator de profit pot fi implicate in fuziuni, divizari, comasari, dizolvari, lichidari etc, se poate vorbi de o piata a intreprinderilor, de cerere si oferta, de vanzare si cumparare a acestora.

Fie ca e vorba de totalitatea unei intreprinderi, fie ca include numai o parte din activele sale, vanzarea acestora este nu numai un transfer de proprietate insotit de o mutatie juridica de capital, ci si un proces complex de evidentiere a unor elemente de apreciere care servesc apoi la evaluarea financiara si economica a lor. Evaluarea la randul sau constituie baza negocierii sau a pretului de inceput in licitatiile organizate special pentru vanzare.

Oricare ar fi evaluarea intreprinderilor, totala sau partiala, ea nu este vazuta in acelasi mod de catre vanzator sau cumparator, fiecare avand alt punct de vedere cu referire la operatiunea in cauza: pentru vanzator este o instrainare, o lichidare a patrimoniului sau, pentru cumparator reprezinta o investitie, un plasament de capital de la care se asteapta un anumit profit.

Procesul de evaluare tine de vederile cumparatorilor (companii cotate care de regula au acces la o baza mai mare de capital, companii necotate in care de multe ori actionariatul include si managementul, managementul si salariatii intreprinderii oferite la vanzare, fondurile de investitii, fondurile capital de risc si alte institutii financiare) si vanzatorilor (companiile publice sau de stat; companii private; statul, indeosebi in procesul de privatizare; vanzatori individuali; fondurile de investitii si alte institutii financiare), dar si de datele si informatiile existente in cadrul intreprinderii supuse negocierii. Nu se poate lua in consideratie o singura valoare, trebuie estimate mai multe valori care sa asigure negocierii o plaja suficienta.Valorile sunt folosite ca argumente, “balizand” astfel campul in interiorul caruia mai intai se negociaza si apoi se definitiveaza si se fixeaza pretul bunului, activului, intreprinderii

Necesitatea evaluarii

Necesitatea evaluarilor, indiferent ca sunt bunuri, active sau intreprinderi in totalitatea lor, decurge din nevoile pe care le au proprietarii sau administratorii, pentru cunoasterea unui evantai de de valori care sa serveasca ca baza in demararea negocierilor pretului de vanzare-cumparare, dupa ce s-a luat decizia instrainarii lor. Acelasi lucru este necesar, dar intr-o alta maniera si cumparatorilor potentiali, salariati, intermediari etc.

Rolul evaluarii este de a da un raspuns sub forma unui interval de valoare, a carui consistenta ar putea asigura concilierea pozitiilor divergente ale vanzatorilor si cumparatorilor.

Sfera persoanelor interesate de metodele si rezultatele evaluarii

cuprinde:

Figura 1 . Sfera persoanelor interesate de metodele si rezultatele evaluarii

orice investitor detinator de capital, care poate avea urmatoarele intentii: cumpararea unei intreprinderi, a unei afaceri in ansamblu, cu scopul asumarii functiei de exploatare productiva si de conducere a acesteia. In aceasta situatie sunt posibile mai multe strategii: achizitionarea unei intreprinderi pentru a desfasura o activitate productiva pe cont propriu, dezvoltarea unei activitati (crestere externa – prin preluarea unui concurent, fuziune), diversificarea acesteia (societati cu obiect multiplu de activitate)

actionarii sau asociatii, interesati de o evaluare cat mai corecta a firmei pentru a cunoaste perspectivele de evolutie ale acesteia, evolutie ce le va dicta comportamentul investitional in viitor

bancile, interesate sa cunoasca nivelul de indatorare, calitatea garantiilor si potentialul financiar viitor al clientilor lor

fondurile si institutiile financiare de plasament, pentru buna gestionare a portofoliilor lor

societatile de asigurari, pentru calculul primelor de asigurare sau al garantiilor oferite de intreprinderi

echipa de conducere a fiecarei intreprinderi, interesata sa cunoasca estimarile de valoare asociate intreprinderii pe care o conduce pentru fundamentarea deciziilor de baza ale intreprinderii (de investitii, de finantare, de stabilire a coordonatelor echilibrului financiar, de distribuire a dividendelor etc); pentru precizarea unor parametri din contractul de munca in raport cu proprietarii; pentru definirea strategiilor in cazul aparitiei unor evenimente majore ( preluare, acceptata sau ostila, fuziune etc); pentru cunoasterea valorilor ce s-ar putea obtine prin vanzarea activelor intreprinderii, a fluxurilor de lichiditati

furnizorii si creditorii unei intreprinderi, pentru fundamentarea si negocierea termenelor de plata sau pentru argumentarea deciziei de conversiune a datoriilor

salariatii, in special prin forta conferita de puterea sindicatelor, pot cere salarii mai mari numai cand firma are o evolutie favorabila, materializata in cresterea valorii

statul, interesat adeseori de evaluarea intreprinderilor, in special din considerente fiscale

Fiecare dintre acesti agenti prezinta propriile interese, si ca atare va incerca impunerea metodei de evaluare celei mai avantajoase prin prisma acestora.

Evaluarea intreprinderilor dobandeste o importanta deosebita si prin raportarea la contextul economic mondial. In aproape toate tarile, guvernele au intreprins sau au in vedere masuri de privatizare ce privesc sectoare de activitate variate, cum ar fi telecomunicatiile, serviciile bancare, energia, distributia de apa, gaze. Ritmul fuziunilor si al achizitiilor s-a accelerat.

Raportul valoare – pret din perspectiva de evaluare a intreprinderii

Valoarea intreprinderii este determinata de numerosi factori, atat de natura interna cat si de natura externa.

Dintre factorii de natura interna se pot enumera:

cifra de afaceri – o cifra de afaceri ridicata evidentiaza puterea firmei pe piata

profitul – cresterea valorii unei firme este favorizata de cresterea profitabilitatii acesteia. Pe de alta parte, un profit superior este asociat cu un risc superior

activul total

capitalul propriu denota potentialul firmei de a face fata unor eventuale dificultati legate de rambursarea datoriilor, constituind o masura a solvabilitatii

datoriile firmei pot constitui un factor ce determina scaderea valorii firmei

Dintre factorii de natura externa se pot enumera:

cresterea economica la nivelul economiei nationale. In cazul in care intreprinderea evaluata are o rentabilitate mai redusa decat media pe economie sau pe sectorul de activitate in care actioneaza, aceasta se constituie ca un semnal al scaderii valorii ei, deoarece investitorii se vor orienta spre alte firme, al caror potential este superior

cresterea economica la nivel de ramura – se poate vorbi de o crestere a valorii firmei in cazul cand evolutia ramurii este crescatoare pentru ca astfel creste interesul pentru achizitionarea de titluri ale acesteia, datorita perceptiei domeniului de activitate ca fiind atractiv; dimpotriva, cresterea performantelor firmelor din ramura poate fi interpretata ca o concurenta puternica

rata dobanzii la depozite constituie rata de remunerare minima acceptata de actionari pentru propria investitie, scaderea rentabilitatii firmei sub rata dobanzii la depozite evidentiaza o pierdere (sub forma de cost de oportunitate) pentru acestia si se materializeaza intr-o scadere a valorii firmei

rata dobanzii la credite reprezinta limita minima a rentabilitatii economice a firmei indatorate, sub acest nivel se poate spune ca firma se afla in dificultate, valoarea acesteia va fi in scadere

rata inflatiei, in conditiile unei economii sanatoase de piata, este intotdeauna inferioara ratei dobanzii la depozite. Altfel comportamentul agentilor care actioneaza in economie se modifica, orientandu-se spre plasarea disponibilitatilor in monede mai stabile sau in bunuri si valori.

comportamentul agentilor ce actioneaza pe piata firmei poate avea impact asupra valorii intreprinderii

Valoarea este o calitate conventionala a unui bun sau serviciu, care-i este atribuita acestuia ca urmare a estimarilor si calculelor.

Aceasta calitate exista in sine, dar ea nu poate fi exprimata dacat printr-o apreciere teoretica bazata pe interactiunea a patru factori:

factori ai ofertei

utilitatea, respectiv capacitatea unui bun de a satisface o anumita nevoie sau dorinta,

raritatea, care exprima oferta prezenta sau anticipata a unui bun economic raportata la cererea pentru acel bun,

factori ai cererii

dorinta exprimata de intensitatea satisfactiei pe care un bun ecomonic o produce celui care nu-l poseda, dar are nevoie de acesta,

puterea de cumparare, exprimata de capacitatea unui individ sau grup de indivizi, participanti pe piata, de a cumpara bunurile oferite prin plata in bani sau in echivalent

Figura 2 . Factori ai ofertei si ai cererii de care depinde valoarea

Valoarea este un concept economic referitor la pretul cel mai probabil convenit de cumparatorii si vanzatorii unui bun sau serviciu disponibil pentru cumparare. Valoarea nu reprezinta un fapt, ci o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru bunuri si servicii, la o anumita data, in conformitate cu o anumita definitie a valorii.

Conceptul de “valoare” este diferit de cel de “pret”. Pretul este un element tangibil, o informatie reala, un rezultat al unei tranzactii.

Pretul este termenul utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun sau serviciu. Pretul de vanzare este un fapt istoric, indiferent daca a fost facut public sau daca a fost confidential. Datorita capacitatii financiare, motivatiilor sau intereselor speciale ale unui vanzator sau cumparator, pretul platit pentru bunuri sau servicii poate avea sau nu legatura cu valoarea care ar putea fi atribuita de catre altii acelor bunuri sau servicii.

Diferenta dintre cele doua marimi este determinata de estimarile diferite ale celor doua parti implicate privind incertitudinea (valoarea prin prisma cumparatorului este diferita de valoarea din punctul de vedere al vanzatorului) si de raportul de forte ce predomina in timpul negocierii.

Trebuie inca o data subliniat faptul ca evaluarea intreprinderii nu are ca obiectiv precizarea a priori a pretului tranzactiei, ci de a da un raspuns sub forma unui interval de valoare. “ Nu exista o valoare a intreprinderii, ci o multitudine de valori posibile in functie de personalitatea agentului doritor sa cumpere si de natura proiectelor pe care el le poate avea privind intreprinderea” (Brilman J, Gautier A)

Tabelul 1

Evaluarile de intreprinderi sunt solicitate si efectuate, in mod uzual, pentru stabilirea valorii de piata ca baza de evaluare.

Baze de evaluare bazate si nebazate pe piata

Efectuarea evaluarilor se poate face pe doua baze de valori:

pe baza valorii de piata;

pe baze diferite de valoarea de piata.

Evaluarile pe baza pietei implica functionarea unei piete in cadrul careia tranzactiile au loc fara restrictii din partea fortelor din afara pietei. Sunt elaborate pe baza informatiilor specifice ale pietei corespunzatoare si prin metode si proceduri care incearca sa reflecte procesele deductive ale participantilor pe piata respectiva. Sunt realizate prin aplicarea abordarilor valorii prin comparatia vanzarii, capitalizarea venitului si prin cost. Evaluarile pe baza pietei trebuie sa identifice si sa includa definitia valorii de piata utilizata in evaluare.

Valoarea de piata este o reprezentare a valorii de schimb, adica suma de bani pe care o proprietate ar aduce-o daca ar fi oferita spre vanzare pe o piata libera, la data evaluarii.

Valoarea de piata este suma estimata pentru care un activ ar putea fi schimbat, la data evaluarii, intre un cumparator hotarat sa cumpere si un vanzator hotarat sa vanda, intr-o tranzactie libera (nepartinitoare), dupa un marketing adecvat, in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza si fara constrangere.

Evaluarile nebazate pe piata ale proprietatii utilizeaza metode care iau in considerare utilitatea economica sau functiunile unui activ, altele decat capacitatea acestuia de a fi cumparat si vandut de participantii pe piata sau iau in considerare efectul conditiilor de piata neobisnuite sau atipice. Evaluarile nebazate pe piata trebuie sa includa definitia valorii aplicate in cadrul evaluarii, asigurandu-se faptul ca valoarea definita nu va fi interpretata ca valoare de piata. Pentru evaluarile care nu sunt bazate pe valoarea de piata este necesar sa se specifice clar care este scopul folosirii lor si sa se asigure transparenta totala a bazelor de evaluare utilizate, a aplicabilitatii si limitarilor acestora.

Tabelul 2

Pricipii de baza ale evaluarii

Cele mai importante principii de evaluare sunt:

Tabelul 3

Principii de evaluare a intreprinderii

Valoarea intreprinderii este echivalenta cu valoarea prezenta a tuturor fluxurilor viitoare anticipate care deriva din dreptul de proprietate asupra capitalului firmei.

Atunci cand valoarea este definita ca "valoarea actualizata a tuturor castigurilor viitoare anticipate care deriva din dreptul de proprietate", valoarea are doua componente distincte: comerciala (sau transferabila) si necomerciala (sau valoare pentru proprietar).

Valoarea este estimata la un anumit moment de timp. Ea este o functie de informatiile cunoscute si previziunile facute numai la acel moment de timp.

Piata determinã rata de fructificare a capitalului asteptata de investitor.

Valoarea intreprinderii depinde direct de performanta acesteia de a genera in viitor fluxuri pozitive la dispozitia proprietarilor, cu exceptia cazurilor cand lichidarea conduce la o valoare mai mare.

Cu cat este mai mare valoarea activelor tangibile (estimata ca valoare de utilizare sau de lichidare) cu atat este mai mare valoarea intreprinderii

In majoritatea cazurilor participatia de control are o valoare unitara mai mare decat participatia minoritara, atunci cand acestea sunt estimate separat

Figura 3. Etapele procesului de evaluare

ABORDARI IN EVALUAREA INTREPRINDERII

Abordarea in evaluare este, in general, o cale de estimare a valorii prin folosirea mai multor metode specifice de evaluare.

Metoda : setul metodologic principal utilizat in cadrul abordarilor.

Procedura: tehnica de evaluare specifica in cadrul fiecarei metode

Figura 4. Abordari in evaluarea intreprinderii

Abordarea bazata pe active = cale de estimare a valorii unei intreprinderi si/sau participatii la capital utilizand metode bazate pe valoarea de piata a activelor individuale ale intreprinderii, minus datoriile. Este fundamentata pe principiul substitutiei. In derularea acestei abordari bilantul contabil intocmit pe baza de costuri este inlocuit cu bilantul ce reflecta toate activele, corporale si necorporale, precum si toate datoriile, la valoarea lor de piata sau la o alta valoare curenta adecvata.

Abordarea prin piata = o cale generala de estimare a valorii unei intreprinderi , participatii sau unei actiuni prin folosirea uneia sau mai multor metode care compara subiectul evaluat cu alte intreprinderi similare, participatii sau actiuni similare, care au fost vandute. Abordarea prin piata in evaluarea intreprinderii compara intreprinderea de evaluat cu alte intreprinderi similare, cu participatii la intreprinderi si cu actiuni care au fost vandute pe piata libera. Cele trei surse uzuale de informatii, folosite in abordarea prin piata, sunt pietele financiare de valori mobiliare, unde sunt tranzactionate participatii pentru intreprinderi similare, piata achizitiilor de intreprinderi in ansamblul lor si tranzactiile anterioare ale proprietatii subiect de evaluat. In abordarea prin piata trebuie sa existe o baza rezonabila pentru comparatii prin referirea la intreprinderi similare. Aceste intreprinderi similare trebuie sa functioneze in acelasi domeniu de activitate ca si subiectul evaluat sau intr-un domeniu care raspunde acelorasi variabile economice.

Abordarea prin capitalizarea venitului = o cale generala de estimare a valorii unei intreprinderi , participatii sau unei actiuni prin folosirea uneia sau mai multor metode prin care valoarea este estimata prin convertirea beneficiilor (castigurilor) anticipate in valoare a capitalului.

Cele doua metode uzuale ale abordarii prin venit sunt capitalizarea venitului si analiza fluxului de numerar actualizat sau metoda dividendelor.

Figura 5. Metode inscrise in abordarea pe baza de venit

ABORDAREA PE BAZA DE VENIT

Una din premisele importate ale estimarii valorii in abordarea pe baza de venit este continuitatea exploatarii, respectiv premisa ca intreprinderea evaluata sau parte din aceasta isi va continua activitatea operationala si intr-un viitor previzibil, fara a suferi. Premisa continuitatii activitatii reprezinta o alternativa la premisa lichidarii. Adoptarea premisei continuitatii activitatii permite ca intreprinderea sa fie evaluata la o valoare mai mare decat valoarea ei de lichidare si este esentiala pentru estimarea valorii de piata a intreprinderii.

Aceasta abordare este fundamentata pe principii urmatoarele principii importante:

Tabelul 4

.

METODA CAPITALIZARII PROFITULUI

In capitalizarea (directa) a venitului, un nivel reprezentativ al venitului este impartit cu o rata de capitalizare sau este inmultit cu un multiplu de venit, pentru a transforma venitul in valoare.

Aceasta metoda se bazeaza pe raportarea unui singur flux de venit / beneficiu economic, aferent unei singure perioade (de regula un an) la o rata de capitalizare.

Metoda poate fi utilizata atat pentru estimarea capitalului actionarilor cat si pentru intreg capitalul investit.

In evaluarea intreprinderii retinem ca relatii de baza:

(Formula 1)

Valoarea intreprinderii = .

sau

(Formula 2)

Valoarea = Venit x multiplicator .

Aplicabilitatea ei este insa limitata la firmele care au sau vor avea o situatie relativ stabila a fluxului de venit retinut in evaluare. Prin urmare, metoda capitalizarii profitului nu este aplicabila in cazul intreprinderilor aflate in faza de crestere/ descrestere rapida, intr-o faza de investire/ dezinvestire importanta etc.

Rata de capitalizare: un divizor (care exprima rata rentabilitatii) folosit pentru transformarea unui flux anual constant (uniform) sau cu o crestere constanta in valoarea actuala a capitalului din care provine

Pentru estimarea valorii capitalului propriu (al actionarilor), rata de capitalizare poate avea la baza costul capitalului propriu; pentru estimarea valorii capitalului investit (al furnizorilor de capital) rata de capitalizare poate avea la baza costul mediu ponderat al capitalului (costul intregului capital investit, indiferent de provenienta acestuia). In principiu, prin alegerea ratei de capitalizare se incearca estimarea marimii costului de oportunitate la nivelul de risc asumat de catre investitor.

Coeficientul multiplicator: este inversul ratei de capitalizare, respectiv un multiplu prin care marimea anuala a unui flux dat se transforma in valoarea actuala a capitalului

Cel mai adesea evaluatorii utilizeaza ca venit (beneficiu economic) in cadrul metodei capitalizarii, indicatorul profit net, iar relatia de calcul este urmatoarea:

(Formula 3)

Valoarea intreprinderii= .

In conditiile in care o intreprindere detine active redundante, relatia de calcul a valorii prin metoda capitalizarii profitului devine:

(Formula 4)

Valoarea = + valoare de realizare neta a activelor in afara exploatarii .

O etapa importanta in cadrul estimarii valorii este prelucrarea informatiei cuprinse in marimea profitului net luat ca reper pentru profitabilitatea intreprinderii. Se impune corectarea profitului contabil astfel incat marimea acestuia sa fie cea posibil de reprodus de catre intreprindere de-a lungul perioadei luate in calcul pentru estimarea valorii.

In functie de puterea de control aferenta unei participatii supuse evaluarii, se apreciaza daca o corectie este adecvata sau nu. In cazul evaluarii participatiilor ce dau dreptul de control asupra afacerii, majoritatea corectiilor pot fi adecvate daca detinatorul ar putea sa faca modificarile implicate de acestea. Pentru evaluarea participatiilor minoritare, ai caror detinatori nu au abilitatea de a modifica majoritatea elementelor, evaluatorul trebuie sa fie atent pentru a reflecta aceasta situatie cand se fac ajustarile.

Conform Standardului International de Practica in Evaluare GN 6 „Evaluarea intreprinderii”, corectiile uzuale includ eliminarea din contul de profit si pierdere a unor evenimente extraordinare si a impactului acestora asupra bilantului contabil, daca acest impact exista. Din moment ce este improbabil ca aceste evenimente sa se repete, un cumparator al unei participatii nu va fi afectat de ele, nu le va prevedea in fluxul de venit.

O alta categorie de corectii propuse sunt cele ce au drept scop eliminarea din contul de profit si pierdere a impactului elementelor din afara exploatarii, in contextul evaluarii participatiei detinatorului pachetului de control. In cazul evaluarii unei participatii minoritare, aceste corectii pot sa nu fie adecvate. Corectiile efectuate in contul de profit si pierdere ar trebui sa aiba in vedere eliminarea atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor aferente activelor din afara exploatarii, inclusiv a impactului impozitarii. Elementele din afara exploatarii si corectiile adecvate pentru acestea pot include:

– 1 – surplusul de personal. Trebuie eliminate cheltuielile cu compensatiile, impozitele aferente. Evaluatorul trebuie sa fie precaut cand face corectii la elemente cum ar fi personalul auxiliar, pentru a ajunge la niveluri de profit reproductibile in viitor.

– 2 – activele auxiliare. Se elimina impactul detinerii activelor auxiliare asupra contului de profit si pierdere si valoarea acestor active din din bilant

– 3 – activele redundante (excedentare sau care nu sunt necesare pentru activitatea intreprinderii) vor fi tratate in mod similar ca elementele din afara exploatarii. Activele redundante (excedentare, in surplus) sunt detinute fie ca o investitie, fie pentru vanzare fie pentru utilizarea ca garantie pentru un imprumut sau alte scopuri comerciale, nelegate de activitatea de exploatare a entitatii. Astfel de elemente de active redundante pot include, in principal, licente, contracte de franciza, brevete de inventie, drepturi de autor neutilizate, investitii in teren, investitii in alte intreprinderi, un portofoliu de titluri de plasament, numerarul excedentar sau depozitele la termen. Valoarea realizabila neta a activelor redundante (neta de costurile de vanzare si de impozitul pe venit) trebuie adaugata ca o intrare la fluxul de numerar net din exploatare, de obicei primul an al perioadei de previziune explicita.

Alte tipuri de corectii sunt realizate in scopul asigurarii comparabilitatii intreprinderii cu firmele din sectorul sau de activitate. Cele mai frecvente ajustari sunt cele privind nivelul amortizarii calculate sau marimea stocurilor inregistrate. In cazul amortizarii se urmareste dimensionarea acesteia in functie de deprecierea reala, economica a activului sau in raport cu practica celorlalte intreprinderi similare, ale caror inregistrari contabile pot fi tinute pe o baza diferita fata de cea a intreprinderii in cauza. Acestea implica si efectuarea de corectii la nivelul impozitului. In ceea ce priveste stocurile, plusvalorile constatate cu ocazia reevaluarii vor fi introduse in patrimoniul firmei.

Remunerarea proprietarilor poate necesita o corectie pentru a reflecta costul de piata al inlocuirii muncii acestora. Se are in vedere reintegrarea unei parti din remuneratia managerilor cand acestia sunt si proprietari ai firmei, iar cresterea salariilor acestora este explicata prin interese de evitare a fiscalitatii.

Din aceeasi perspectiva pot fi reevaluate si costurile activelor detinute in leasing, inchiriate sau contractate in orice alt mod cu partenerii inruditi cu intreprinderea, in scopul reflectarii valorii de piata a platilor.

Profitul net trebuie estimat pe baza performantele anterioare ale intreprinderii dar si prin considerarea evolutiei sperate a acesteia, a factorilor care actioneaza in ramura sa de activitate si in economia nationala.

Pentru calculul profitului net reproductibil se pot utiliza mai multi indicatori, pornind de la:

realizarile probabile in perioada imediat urmatoare

(Formula 5)

Pr = (Pr + Pr + Pr) / 3 ;

Unde:

.t = anul evaluarii ;

.t + 1 , t + 2, t + 3 = anii urmatori evaluarii.

realizarile din anii anteriori

(Formula 6)

Pr =;

Unde:

Pr , Pr, Pr = profituri din ani anteriori evaluarii;

r= rata inflatiei inregistrata in perioada (t-1)/t.

realizarile probabile pentru anul in curs

Marimea profitului este influentata partial si de rata inflatiei, fiind dificil de identificat si de separat influenta acesteia de cea a celorlalti factori legati de eficienta procesului de productie sau de calitatea produselor. Ca solutie, evaluatorul va proceda la conversiunea rezultatelor fiecareia dintre perioadele de exercitiu considerate in aceeasi unitate monetara. Trebuie ales un indice de transformare care, inmultit cu profitul fiecarui an, sa asigure comparabilitatea datelor.

Avantajele metodei capitalizarii venitului:

usor de explicat si de inteles;

este utilizata pe scara larga de catre investitori;

nu necesita previziuni ale activitatii firmei pe perioade lungi;

Dezavantajele metodei capitalizarii venitului:

este o simplificare a metodei DCF (discounted cash flow). Apare posibilitatea ca profitul reproductibil considerat sa nu reflecte potentialul firmei, iar solutia unei cresteri constante sa nu fie o modalitate rezonabila de realizare a unei evaluari credibile;

dificil de utilizat in cazul unor firme aflate intr-o faza de crestere importanta sau pentru intreprinderile tinere;

masurarea profitului reproductibil si a ratei de capitalizare pot deveni subiect de controversa;

METODA ACTUALIZARII FLUXURILOR DE LICHIDITATI

(DCF – discounted cash flow)

Pornind de la ideea ca un investitor este interesat in primul rand de marimea fluxurilor de numerar efective care-i vor remunera investitia si mai putin de beneficiile contabile sau reproductibile previzionate a se obtine, se justifica larga raspandire a metodelor de evaluare bazate pe actualizarea cash flow-urilor.

Metoda de evaluare a intreprinderii prin cash flow actualizat (discounted cash flow) are in vedere actualizarea fluxului de lichiditati ramas dupa reinvestirea partii corespunzatoare mentinerii si dezvoltarii intreprinderii.

In teoria investitiilor, prin intermediul acestei metode este estimata rata de randament a investitiei, cunoscute fiind cheltuiala initiala cu investitia si fluxurile de numerar obtinute prin exploatarea sa. Atunci cand se doreste estimarea unei intreprinderi, metoda de evaluare DCF presupune cunoscute marimea cash flow-urilor previzionate si rata de rentabilitate ceruta de investitorul potential (rata de actualizare). Astfel relatia de estimare a valorii intreprinderii este urmatoarea:

(Formula 7)

.

VDCF = valoarea intreprinderii prin metoda DCF

CF = cash flow disponibil;

a = rata de actualizare

Vr = valoarea reziduala

t = anul de previziune

n = intervalul de previzune (numar de ani)

Rata de actualizare: rata rentabilitatii utilizata pentru a converti o suma de bani, platibila sau de primit in viitor in valoarea prezenta (actuala).

Rata de actualizare este utilizata pentru a determina suma pe care un investitor ar plati-o la data evaluarii pentru dreptul de a beneficia de un flux viitor de lichiditati sau de profituri. Pentru evaluator, rata de actualizare este rata rentabilitatii estimata ca acceptabila pentru un investitor care ar plati in prezent fluxuri viitoare generate de afacere, in contextul riscurilor presupuse de realizarea acestor fluxuri.

Estimarea valorii capitalurilor proprii versus estimarea valorii intreprinderii

Cash flow-ul ales difera in functie de perspectiva din care se face evaluarea. Astfel se poate opta pentru cash flow-ul disponibil pentru investitori (atunci cand se estimeaza valoarea totala a intreprinderii) sau cash flow-ul disponibil al actionarilor (atunci cand se doreste estimarea valorii capitalurilor proprii ale intreprinderii). In primul caz, rata de actualizare ce trebuie folosita este costul mediu ponderat al capitalului, in al doilea caz, rata de actualizare va fi costul capitalului propriu.

Cat timp cele doua interpretari folosesc definitii diferite ale cash flow-ului si ratei de actualizare, ele vor furniza estimari consistente ale valorii atata vreme cat acelasi set de ipoteze este aplicat ambelor abordari. Este importanta evitarea corelarii gresite a cash flow-urilor cu ratele de actualizare deoarece actualizarea cash flow-ului disponibil al actionarilor folosind costul mediu ponderat al capitalului va conduce la o estimare a valorii capitalurilor proprii ce se va inscrie pe o curba ascendenta, pe cand actualizarea cash flow-ului disponibil pentru proprietari folosind costul capitalului propriu va conduce la o estimare ce va inregistra o tendinta descendenta a valorii firmei.

Cash flow-ul disponibil al actionarilor poate fi mai dificil de estimat atinci cand parghia financiara se schimba de-a lungul timpului, cash flow-ul disponibil pentru investitori nu este afectat de modificarea parghiei financiare.

Figura 6. Corelarea cash-flow-urilor cu ratele de actualizare pentru obtinerea valorii

Valoarea capitalului propriu reprezinta valoarea cash flow-ului la dispozitia actionarilor actualizata cu costul capitalului propriu, conform formulei:

(Formula 8)

unde:

(Formula 9)

Vr= .

V = valoarea capitalului actionarilor;

CF = cash flow disponibil pentru actionari (proprietari);

a = rata de actualizare = costul capitalului propriu;

Vr = valoarea reziduala;

t = anul de previziune;

n = intervalul de previzune (numar de ani).

Pentru a estima fluxul de numerar disponibil pentru remunerarea actionarilor, se poate porni de la profitul net si convertirea acestuia in cash flow prin ajustarea in functie de nevoile de reinvestire ale firmei. Mai intai, orice cheltuiala de capital, definita in linii mari ca incluzand achizitii de bunuri imobile si mobile pentru mentinerea si dezvoltarea capacitatii de productie, se extrage din profitul net, deoarece reprezinta o iesire de numerar. Depreciarea si amortizarea sunt adaugate sunt valori nemonetare. Pentru analiza cash flow-ului se va lua in considerare schimbarile non-cash ale capitalului de lucru. Investitorii in capitalul propriu trebuie sa fie interesati si de efectul modificarii nivelului gradului de indatorare.

Modul de calcul al cash flow-ului disponibil pentru actionari (free cash flow to equity):

Tabelul 5

Valoarea firmei se determina prin actualizarea fluxului de numerar total la dispozitia intreprinderii, care asigura atat remunerarea actionarilor comuni, a detinatorilor de actiuni preferentiale, cat si a creditorilor, conform formulei:

(Formula 10)

unde:

(Formula 11)

Vr= .

V = valoarea totala a firmei;

CF= cash flow disponibil pentru furnizorii de capital;

a = rata de actualizare = costul mediu ponderat al capitalului ;

Vr = valoarea reziduala;

t = anul de previziune;

n = intervalul de previzune (numar de ani).

Cash flow-ul disponibil al intreprinderii se poate determina folosind doua modalitati:

prin insumarea cash flow-ului disponibil ce revine actionarilor cu cash flow-ul disponibil ce revine creditorilor;

pornind de la marimea fluxurilor de numerar diponibile pentru investitorii de capital (actionari si creditori).

Modul de calcul al cash flow-ului disponibil pentru investitori (free cash flow to the firm)

Tabelul 6

Principalele etape necesare in aplicarea metodei DCF sunt:

Reanalizarea concluziilor diagnosticului intreprinderii. In aceasta etapa evaluatorul sintetizeaza intreg diagnosticul intreprinderii evaluate, realizand si teste de coerenta. Scopul este acela de a fundamenta etapele urmatoare necesare estimarii valorii firmei.

Stabilirea parametrilor cheie de evolutie a intreprinderii (in contextul economic in care opereaza). Tinand seama de concluziile diagnosticului se vor preciza variabilele cheie care vor influenta activitatea viiitoare si limitele generale ale dinamicii firmei.

Alegerea duratei de previziune

Previzionarea cash-flow-urilor ce vor face obiecul evaluarii presupune stabilirea duratei de previziune. Lungimea acesteia depinde de orizontul pe care se intinde afacerea si ar putea fi „decupata” intr-o perioada de previziune explicita (ce presupune estimari punctuale ale fluxurilor, dovedindu-se necesara in situatiile de crestere accentuata sau variabilitate mare a afacerii) si intr-o perioada de previziune neexplicita (caracterizata prin constanta in evolutia fluxurilor de numerar previzionate, intalnita mai ales in faza de maturitate a afacerii). Alegerea perioadei explicite se bazeaza pe elemente cum ar fi:

uzantele privind durata de prevziune explicita (3 – 7 ani);

intervalul de timp in care firma va ajunge la stabilitate sau la o dinamica stabila;

ciclul de viatã al produselor/ serviciilor societãtii;

ciclul normal de investire;

cantitatea si calitatea informatiilor de care dispune echipa de evaluare pentru a face previziunile;

durata de amortizare fiscalã si tehnicã a imobilizarilor;

durata de recuperare asteptata pentru investitia fãcutã de cumpãrãtor;

durata de functionare a intreprinderii;

perioade de previziune practicate la evaluãri similare.

Figura 7. Durata de previziune a cash flow-urilor

Stabilirea ipotezelor de previziune. Scenariile/ stadiile de evolutie a intreprinderi

Pornind de la analiza datelor istorice, sunt identificati factorii cu impact asupra nivelului cash flow-urilor si evolutia lor trecuta. Nu este recomandabil realizarea unei simple extrapolari a rezultatelor trecute. Previziunile se vor incadra in setul de obiective ale intreprinderii si vor fi coerente cu ipotezele privind evolutia afacerii. Se impune o estimare riguroasa a riscurilor de realizare a obiectivelor stabilite si a ipotezelor de evolutie a intreprinderii.Ca ipoteze generale, se retin ipoteze la nivel macroeconomic si respectiv la nivelul ramurii in care opereaza intreprinderea, precizarea valorilor in care se realizeaza proiectiile (valori constante sau valori nominale) etc. Ca ipoteze specifice se retin estimari ale activitatii viitoare a firmei, avand in vedere:

Activitatea operationala, respectiv dinamica volumului de activitate, evolutia costurilor si a rezultatelor pe durata de previziune ;

Estimarea necesarului de fond de rulment pe baza unor ipoteze privind viteza de rotatie a activelor si pasivelor curente;

Activitatea investitionala, retinandu-se parametrii esentiali ai politicii de investitii a intreprinderii in perioada urmatoare;

Activitatea de finantare (pentru estimarea valorii capitalului actionarilor);

De asemenea, evaluatorul va considera scenariile sau stadiile de evolutie a firmei,

pornind de la variabilele cheie de care depinde activitatea prognozata. Estimarea poate retine fie utilizarea mai multor scenarii in dinamica activitatii intreprinderii, fie considerarea mai multor stadii in cadrul unui singur scenariu construit.

Din punct de vedere tehnic in aceasta etapa sunt utilizate instrumente si tehnici specifice, fiind realizate:

proiectii ale contului de rezultate;

proiectii ale situatiei patrimoniului;

proiectii ale principalilor indicatori economico-financiari;

proiectii ale fluxului de lichiditati.

Estimarea valorii reziduale

Valoarea reziduala este valoarea estimata a proprietatii/ intreprinderii evaluate la sfarsitul perioadei explicite de previziune. In determinarea valorii reziduale evaluatorul trebuie sa analizeze daca estimeaza valoarea unei intreprinderi care are o durata de viata finita sau, dimpotriva, durata de viata estimata este nelimitata. De exemplu, o durata finita apare in cazul societatilor comerciale care au prevazuta o durata limitata precizata in actele constitutive, sau cazurile in care intreprinderea epuizeaza resursele pe care le prelucreaza intr-un anumit interval de timp. In toate aceste situatii valoarea reziduala in care investitia este estimata a avea o durata de viata finita, pentru estimarea valorii reziduale se va retine valoarea de lichidare a intreprinderii.

In situatia in care se estimeaza o durata de viata nedeterminata a investitiei (intreprinderii) evaluatorul va estima valoarea reziduala prin capitalizarea venitului disponibil (profit net, cash-flow etc.). Aceasta reprezinta abordarea cea mai uzuala in estimarea valorii reziduale a intreprinderilor care nu au o durata de viata limitata.

Valoarea reziduala poate fi determinata pe urmatoarei relatii de calcul, atunci cand la sfarsitul perioadei de previziune explicite este valabila ipoteza de crestere perpetua a cash flow-urilor (cu o rata constanta g ) pentru intreaga perioada neexplicita.

(Formula 12)

.

unde: CF n+1 = cash flow-ul primului an al perioadei implicite

.a = rata de actualizare

.g = rata anuala de crestere a cash flow-urilor in perioada implicita (considerata perpetua)

De cele mai multe ori, in practica se considera ipoteza unor cash flow-uri constante incepand cu momentul n+1, adica rata de crestere g este egala cu 0; in acest caz valoarea reziduala se poate estima astfel:

(Formula 13)

unde: CF n+1 = cash flow-ul primului an al perioadei implicite

.c = rata de capitalizare

Avantajele metodei DCF:

din punct de vedere teoretic este cea mai corecta, bazandu-se pe transformarea fluxurilor viitoare de lichiditati in valoarea prezenta a proprietatii care genereaza acele fluxuri;

utilizata pe scara larga pe pietele financiare pentru a estima pretul unei actiuni si pe aceasta baza a orienta deciziile de investire/ dezinvestire;

metoda capata o tot mai mare intelegere si acceptare din partea justitiei si a fiscului.

Dezavantajele metodei DCF:

este dificil de explicat unui auditoriu fara cunostinte financiare de baza;

este o metoda laborioasa, ce necesita realizarea unor proiectii economico-financiare;

– necesita estimarea costului capitalului, subiect ce poate deveni controversat cu atat mai mult in cazul evaluarii firmelor necotate.

METODE BAZATE PE FLUXURILE DE DIVIDENDE

Dividendul este o parte a rezultatului net pozitiv datorat actionarilor, aprobat de adunarea generala si obiect al anuntului public. Initial o parte a profitului, el devine dupa aprobare o datorie catre terti. Plata dividendului afecteaza definitiv trezoreria printr-un flux negativ de lichiditati.

Valoarea de piata a capitalului propriu, numita si capitalizarea de piata a firmei, reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor viitoare previzionate de lichiditati cuvenite actionarilor (dividendele ce vor fi primite).

Pretul unei actiuni la un moment dat se stabileste pe piata financiara si in consecinta este denumit valoarea de piata a actiunii.

Inmultind numarul de actiuni existente la un moment dat cu valoarea de piata a actiunii se obtine valoarea de piata a capitalului propriu al actionarilor (valoarea firmei).

(Formula 14)

Valoarea firmei Numarul Valoarea de piata

(Valoarea de piata a = de x (pretul sau cursul actual) .

capitalului propriu al actiuni a actiunii

actionarilor)

Valoarea firmei este privita prin prisma actionarilor, respctiv a veniturilor pe care acestia le primesc. O astfel de abordare se dovedeste utila mai ales atunci cand se doreste evaluarea unui pachet de actiuni ce nu dau posesorului dreptul de control asupra gestiunii activitatii viitoare a firmei, prin urmare acesta nu va judeca valoarea firmei prin prisma profitului net total degajat, ci din perspectiva randamentului sau propriu, materializat in dividende si ib cresterile de curs bursier.

Modelul dividendelor actualizate (Dividend Discounted Model)

Se considera o firma cu doua perioade distincte de evolutie: o prima perioada, de n ani, de crestere cu o rata constanta a dividendelor diferita de cea specifica sectorului de activitate si o a doua, de crestere a dividendelor stabilizata la rata de crestere a sectorului de activitate.

Conform modelului general de actualizare, pretul sau cursul actual al unei actiuni este egal cu valoarea actualizata a fluxului de lichiditati viitoare pe care le genereaza: dividende si pret (curs) de vanzare.

Considerand ca investitorii pot fi remunerati din dividende si din cresterea de curs, Irving Fisher defineste valoarea actuala a unei firme ca fiind obtinuta pe baza relatiei:

(Formula 15)

P=+.

Unde:

P = pretul sau cursul actual al unei actiuni;

D = dividendul pe actiune anticipat pentru anul t;

Vr = valoarea reziduala in anul n = pretul de revanzare al actiunii la finele celor „n” ani

n = numarul de ani ai previziunii, adica orizontul investitiei;

a = rata de actualizare = rata rentabilitatii asteptata de actionari = costul capitalului propriu

(Formula 16)

Vr= .

D = dividendul pe actiune anticipat pentru anul n+1;

a = costul capitalului propriu;

g = rata de crestere anuala constanta a dividendului pe actiune pe un orizont de timp neexplicit.

Atunci cand evaluarea pachetului de actiuni se face din perspectiva detinerii sale pe o perioada nedeterminata (se considera n tinzand la valori foarte mari), raportul Vr/ (1+a)tinde catre zero, astfel pretul sau cursul actual al unei actiuni va fi:

(Formula 17)

P=.

Modelul Gordon-Shapiro

Se considera ca actionarii sunt remunerati exclusiv prin dividendele repartizare.

Se considera un set de ipoteze restrictive: absenta fiscalitatii si a costurilor de tranzactionare a titlurilor pe piata, cresterea perpetua a dividendelor cu o rata constanta g, firma neindatorata, amortizare egala cu investitiile de mentinere a capacitatii beneficiarea a firmei, crestere provenita numai din reinvestirea profitului net.

Firmele sunt interesate de o crestere a dividendului, care, de obicei, este prognozata folosind o rata de crestere anuala constanta a dividendului pe actiune.

Presupunand ca dividendul curent este D si ca rata de crestere anuala a acestuia este g, obtinem:

D= D(1+g);

D= D(1+g) = D(1+g)

……………………………..

D= D (1+g) = D(1+g)

Modelul dividendelor actualizate devine:

(Formula 18)

P= D.

In urma calculelor rezulta ecuatia modelului Gordon – Shapiro:

(Formula 19)

P=

Unde: P= pretul curent al unei actiuni;

D = dividend pe actiune anticipat pentru anul urmator

.a = rata de rentabilitate asteptata de actionari pentru investitia lor (costul capitalului propriu);

.g = rata de crestere a dividendului

Pentru determinarea ratei de crestere a dividendelor (g) pe actiune se pot folosi urmatoarele modalitati:

1. Determinarea lui g prin date istorice – daca dividendele au crescut in mod constant in trecut se estimeaza ca in viitor vor avea aceeasi evolutie, astfel ca in estimarea viitoare vor fi folosite valorile istorice a lui g. Valoarea lui g in acest caz va fi determinata prin calcularea mediei ratelor anuale de crestere a dividendelor din anii precedenti. Rata de crestere a dividendelor se poate calcula ca medie geometrica bazata pe datele istorice, dar si ca medie aritmetica.

2. Determinarea lui g prin prognoze ale diversilor analisti privind valorile acestuia. Avand in vedere ca aceastea se pot obtine din surse diferite, estimarile pot diferi, o solutie fiind calculul unor medii a lor.

3. Determinarea lui g bazata pe politica reziduala de dividend (distribuirea drept dividend a unei sume care ramane disponibila dupa finantarea proiectelor de investitii). Calculul g se bazeaza pe rata rentabilitatii capitalurilor proprii si pe rata de reinvestire a profitului.

(Formula 20)

Rata de crestere = Rata rentabiltatii x Rata de reinvestire a profitului

(Formula 21)

Rata de reinvestire = 1- Rata de alocare (distribuire) de dividende

COSTUL CAPITALULUI

In toate procesele de evaluare se face simtita nevoia de o referinta in raport cu care sa se poata estima valoarea pentru investitia de capital intr-o intreprindere.

Costul capitalului este costul de oportunitate al investitiei de capital la o anumita clasa de risc. S-ar putea numi cost al sansei pierdute. Investitorul are sansa de a castiga la o rata medie in sectorul de activitate al afacerii (o rata normala pentru clasa de risc a respectivului sector economic), sansa pe care o poate pierde sau castiga investind intr-o intreprindere anume care promite o rentabilitate mai mare decat rata medie de rentabilitate .

Obiectivul de maximizare a bunastarii investitorului reclama maximum de rentabilitate la acelasi grad de risc. La aceeasi marime a riscului, investitia de capital se va face in proiectul cu rentabilitatea cea mai mare. Costul de oportunitate al capitalului este rentabilitatea la care investitorii renunta daca investesc intr-un anume proiect de investitii si nu in valori mobiliare din aceeasi clasa de risc.

Costul capitalului propriu

Capitalul propriu se compune din capitalul social care se formeaza din sumele puse la dispozitia intreprinderii cu caracter permanent de catre proprietari sub forma aportului in numerar sau in natura, din cresterile ulterioare de capital, din diferentele favorabile din reevaluari, profitul nedistribuit, rezultatele favorabile ale exercitiului curent inainte de repartitie si eventual pe seama subventiilor primite.

Capitalul propriu participa alaturi de elementele de pasiv exigibil la finantarea intreprinderii si este supus riscului de rentabilitate, lichiditate si solvabilitate. Capitalul propriu nu este rambursabil, remunerarea lui depinde de performantele întreprinderii si nu este garantata.

Juridic si contabil capitalurile proprii nu apar ca generatoare de costuri pentru ca nu dau nastere nici unei obligatii juridice de remunerare a profitului in folosul proprietarilor intreprinderii. Varsarea dividendelor nu este considerata de contabilitate ca o cheltuiala baneasca deductibila din rezultat, ci ca o prelevare efectuata asupra rezultatului deja calculat, dupa luarea in considerare a ansamblului veniturilor si cheltuielilor.

Se impune totusi asigurarea unei remunerari a proprietarilor, pentru a nu elimina orice posibilitate viitoare de finantare prin fonduri proprii. Este posibil ca remunerarea proprietarilor sub forma de dividende sa atinga niveluri foarte scazute si chiar sa fie nula timp de mai multi ani.

Costul capitalurilor propriu este un cost de oportunitate, reprezentand remuneratia pe care investitorii o asteapta de la capitalul investit, tinand cont de riscul asumat. Principiul care sta la baza determinarii costului capitalurilor proprii in demersul actuarial vizeaza modul de remunerare a acestuia, ca pret al renuntarii la lichiditate, in functie de o rata asteptata de crestere viitoare superioara.

Astfel, in estimarea costului capitalurilor proprii se porneste de la caracteristicile actiunilor, care reprezinta instrumente financiare ce certifica dreptul detinatorilor acestora asupra unei parti proportionale a intreprinderii si a unei remunerari corespunzatoare.

Aceasta remunerare a actionarilor are un caracter rezidual, dividendele distribuindu-se din fluxurile de trezorerie ramase la dispozitia intreprinderii dupa achitarea tuturor obligatiilor, inclusiv a dobanzilor si principalului aferent imprumuturilor.

Remunerarea pecuniara a actiunilor este formata atat din dividend, cat si din plus-valoarea aferenta majorarii valorii de piata a actiunilor, constituind element de determinare a rentabilitatii sperata a se obtine din detinerea unei actiuni.

In cazul luarii in considerare a unei tendinte generale de crestere constanta pe termen lung, rata rentabilitatii asteptate de actionari, respectiv costul capitalului propriu, depinde de doua componente: randamentul actiunii, determinat pe baza dividendului, si rata de crestere viitoare a dividendelor.
Costul capitalului propriu reprezinta acea rata de rentabilitate pe care trebuie sa o realizeze o firma astfel incit sa mentina valoarea afacerii. Daca rata rentabilitatii este mai mica decit costul de oportunitate atunci valoarea afacerii scade, iar daca rata rentabilitatii este superioara costului de oportunitate atunci valoarea afacerii creste.

Dimensiunea costului capitalului propriu depinde de urmatorii factori:

cistigul de capital

dividendele asteptate

rata rentabilitatii fara risc

riscurile asumate de investitor

cursul curent de piata al actiunii

Metodele de determinare a costului capitalului propriu

Modelul Capital Assets Pricing Model – CAPM (pentru firmele cotate)

Abordarea traditionala

Abordarea pentru intreprinderi necotate

Modelul CAPM (Capital Asset Pricing Model) „Modelul de determinare a pretului activelor financiare”

Modelul, elaborat de William Sharpe, urmareste sa determine costul capitalului intr-o maniera metodica, realizind o comparatie intre alternativele investitionale si performantele pietei in general.

Aceasta metoda considera ca rata de rentabilitate a capitalului propriu asteptata de investitori este egala cu rentabilitatea titlurilor fara risc, la care se adauga prima de risc aplicabila unei actiuni

medii, multiplicata cu coeficientul gradului de risc specific unei actiuni.

Modelul CAPM permite evaluarea activelor financiare pe o piata in echilibru. Echilibrul pietei financiare se caracterizeaza astfel: cursul fiecarei actiuni se stabileste astfel incât cererea sa fie egala cu oferta; fiecare agent se afla intr-o situatie de optim, respectiv el detine un portofoliu optim.

Modelul CAPM porneste de la admiterea urmatoarelor ipoteze:

A. Ipoteze cu privire la piata financiara

A1. Piata financiara este perfecta.

1. Piata este de tip concurential.

2. Titlurile financiare sunt perfect divizibile.

3. Operatorii de pe piata au acces nelimitat la informatiile financiare.

4. Costurile pentru obtinerea informatiilor sunt nule.

5. Cursurile de echilibru reflecta intreaga informatie existenta pe piata.

6. Pe piata coteaza active cu risc (actiuni) si active fara risc (bonuri de tezaur,

etc.)

7. Rentabilitatea activului fara risc este egala cu rata dobanzii pe piata monetara.

Rata activa a dobanzii este egala cu rata pasiva a dobanzii.

8. Reglementarile pietei permit operatii de tip short-selling.

9. Costurile de tranzactii bursiere sunt nule.

A2. Modelul CAPM se refera la o piata financiara ce functioneaza pe un

orizont de timp determinat ( modelul CAPM este un model static).

B. Ipoteze cu privire la operatorii de pe piata financiara

Operatorii au acelasi tip de anticipari (anticiparile sunt omogene). Toti

operatorii de pe piata au aceleasi anticipari cu privire la rentabilitatile si

riscul activelor financiare, precum si cu privire la covarianta dintre acestea.

Costul capitalului propriu pe baza acestui model este:

(Formula 22)

C= R + (R – R) x β.

unde:

C = costul capitalului propriu

R = rata rentabilitatii fara risc

R = rentabilitatea medie a pietei

R – R = prima de piata (de risc a pietei bursiere)

β. = coeficient de evaluare a riscului sistematic

Din formula de mai sus se observa ca orice titlul ofera un castig asteptat pornind de la rata fara risc a pietei peste care se adauga o prima de risc corelata cu riscul instrumentului financiar respectiv. Coeficientul beta masoara riscul instrumentului financiar pe baza volatilitatii in timp a pretului actiunii respective raportata la volatilitatea pietei (cu cat un titlu are o volatilitate mai mare cu atat el este mai riscant). Coeficientul beta utilizat in formula reprezinta calea de evaluare a “riscului sistematic” prin compararea miscarii cursului actiunii firmei analizate cu evolutia indicelui general al pietei bursiere. Rezulta deci ca prin acest coeficient se ia in considerare situatia firmei analizate, alaturi de celelalte doua componente presupuse in model (rata de baza si prima de piata).

Figura 8. Riscul de firma si riscul de piata, componente ale riscului total

Riscul total este suma dintre riscul de firma si riscul de piata. Interesul investitorilor este sa constituie portofolii in care riscul titlurilor sa fie redus.

Acea parte a riscului unui titlu de valoare care poate fi eliminata prin diversificare se numeste risc diversificabil, risc specific companiei (risc de firma) sau nesistematic. Riscul de firma este cauzat de actiuni in justitie, greve, succesul sau insuccesul programelor de marketing, castigul sau pierderea unor contracte majore si alte evenimente care au loc in cadrul firmei respective.

Riscul de piata, nediversificabil, matematic se refera la razboi, inflatie, recesiuni, variatii ale ratei dobanzii. Acesti factori afecteaza toate firmele simultan. Deoarece toate firmele sunt afectate in aceeasi directie de catre acesti factori, acest tip de risc nu mai poate fi eliminat prin diversificare.

In estimarea costului capitalului dar si in evaluarea firmei este necesar sa se faca distinctie intre risc sistematic si risc nesistematic. Riscul nesistematic exprima variabilitatea pretului actiunilor firmei determinate exclusiv de viata firmei

In aceste conditii:

– daca β < 0: inseamna ca titlul este mai putin riscant decat piata;

– daca β > 0: inseamna ca titlul este mai riscant decat piata;

– daca β = 1: titlul este la fel de riscant decat piata;

– daca β = 0: titlul este fara risc si ofera acelasi castig ca titlurile de stat.

Modelul pozitioneaza pe o dreapta oblica (SML) toate titlurile de pe o piata, direct proportional cu riscul lor.

Figura 9. Reprezentarea grafică a modelului CAPM

Abordarea traditionala (pe baza de dividend)

porneste de la variabile precum: dividendele distribuite sau sperate (D) si cresterea anuala (g), pretul curent al actiunii (P), profitul net ce revine unei actiuni .

Abordarea pe baza de dividend avand ca baza modelul de crestere zero

Ipoteze: n → ∞ ; rata de distribuire a dividendelor = 1; g = 0

D= D=…= D

(Formula 23)

D = dividend sperat pe anul in curs

P = pretul (cursul) curent al actiunii

Abordarea costului capitalului propriu pentru o societate care asigura dividende crescatoare cu o rata constanta.

Formula de mai jos permite unui subscriitor interesat in cumpararea de actiuni sa evaluaze cursul pe care ar accepta sa-l plateasca pentru achizitionarea unui titlu care aduce dividende crescatoare an de an cu o rata constanta g.

(Formula 24)

P=

Unde: P= pretul curent al unei actiuni;

D = dividend pe actiune anticipat pentru anul urmator

.a = rata de rentabilitate asteptata de actionari pentru investitia lor (costul capitalului propriu);

.g = rata de crestere a dividendului

De aici rezulta ca rata de randament ceruta de investitorul care plateste P astazi pentru achizitionarea unei actiuni de la care asteapta in viitor dividendele D, D,…, Dcrescatoare cu o rata constanta g este:

(Formula 25)

.

Abordarea pentru intreprinderi necotate

In cazul firmelor necotate estimarea costului capitalului este mult mai dificila, logica si gandirea analistului fiind prioritare.

Conform modelului propus de Henry Mauguire limitele acceptabile pentru costul capitalului propriu al unui firme necotate este functie de trei parametrii:

Rata pura (respectiv rata rentabilitatii fara risc, determinata pe bza randamentului obligatiunilor de stat pe termen lung)

Factorul monetar (inflatia anticipata)

Prima de risc

Estimarea capitalului intreprinderilor necotate poate utiliza si modelul primei de risc in trepte. Aceasta metoda stabileste rata de actualizare in functie de doua componente;

Rata de baza (fara risc);

Prima de risc atasata unei investitii date.

Costul capitalului imprumutat

Capitalurile proprii constituite sunt adeseori insuficiente pentru acoperirea nevoii globale de finantare a intreprinderii si atunci aceasta este nevoita sa apeleze la alte mijloece: emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen mediu sau lung si alte datorii din exploatare (leasing).

Figura 10. Structura capitalului imprumutat

Se poate spune ca, intr-un mediu economic fara fiscalitate rata dobanzii platita la creditul contractat reprezinta costul capitalului imprumutat. Deductibilitatea dobanzilor platite din profitul impozabil determina economii fiscale din indatorare, ceea ce va diminua costul datoriilor fata de rata dobanzii platite. De asemenea, primele de emisiune si rambursare, alaturi de costurile de emisiune a imprumutului determina, in final, un cost al capitalului imprumutat superior ratei dobanzii nominale.

Pentru estimarea capitalului imprumutat putem utiliza atat metode exogene activitatii firmei, dar si metode specifice, ce iau in considerare particularitatile acesteia.

Astfel, ca metode exogene firmei, putem mentiona:

identificarea costului creditului prin negocierea cu potentialii finantatori (banci sau alte institutii financiare);

identificarea costului creditului pe baza ratelor dobanzii de pe piata practicate la credite de risc similar asociat obligatiunilor emise de firma analizata;

pe baza ratelor dobanzii efectiv bonificate de firmele din sector.

Dintre metodele endogene firmei putem aminti metoda randamentului la scadenta. Randamentul la scadenta poate fi definit ca rata dobanzii care ar fi castigate de un investitor in obligatiuni similare care a cumparat titlul la pretul curent si care il pastreaza pana la maturitate. Pe baza estimarii ratei curente a cuponului se poate calcula randamentul la scadenta daca firma este cotata la bursa. Pentru ca lansarea unui imprumut obligatar sa aiba succes firma trebuie sa asigure investitorilor o rentabilitate cel putin egala cu randamentul la scadenta pentru obligatiuni deja emise.

Costul creditului bancar pe termen mediu si lung

poate fi exprimat prin:

costul nominal (rata nominala a dobanzii, exprimata in procente practicata si inscrisa in cadrul conventiilor intre parti);

costul total, care tine seama si de nivelul comisioanelor si spezelor bancare implicate de obtinerea unui anumit imprumut, precum si de celelalte costuri suplimentare conexe;

costul net suportat de intreprindere

(Formula 26)

C= r (1-i)

unde:

C= costul creditului;

r = rata nominala a dobanzii;

i = cota de impozit pe profit.

costul anualizat, care apare atunci cand intreprinderea efectueaza plati in contul dobanzii si a partii principale a imprumutului de mai multe ori pe an

(Formula 27)

C= (1+ r)-1,

unde:

C = costul anualizat al creditului:

r = rata dobanzii dintr-o periada;

n = numarul de periade de plata dintr-un an.

costul actualizat al imprumutului, care este dat de acea rata de actualizare care permite egalarea sumei datoriilor contractate cu anuitatile (rate de rambursat si dobanzi)

(Formula 28)

D=,

unde:

D = datorii contractate ;

A= anuitate (rate si dobanzi) in anul i ;

r = rata de actualizare;

n = numarul de ani.

Creditele pe termen mediu si lung pot reprezenta o importanta sursa de fonduri pentru intreprinderile mici si mijlocii al caror accces pe piata de capital este limitat.

Costul creditului obligatar

Contractarea de credite bancare de la institutiile specializate implica pentru intreprindere costuri mai ridicate si conditii de obtinere mai restrictive. Intreprinderile mari si cotate la bursa pot recurge la imprumuturi obligatare. Obligatiunea este un titlu de credit ce atesta un imprumut pe termen mediu si lung pe care emitentul se angajeaza sa-l ramburseze intr-un interval de timp determinat si care da dreptul detinatorului sau (creditorului intreprinderii) la o dobanda anuala certa, pe toata durata, indiferent de situatia economico-financiara a emitentului.

Emitentul remunereaza capitalurile imprumutate printr-o dobanda periodica pe baza unui cupon detasabil de obligatiune. Dobanda se determina aplicand la valoarea nominala a titlului rata dobanzii stabilita prin prospectul de emisiune. Rezulta:

(Formula 29)

r =

unde :

r = rata dobanzii platibila la obligatiune;

CD = cuponul de dobanda (marimea dobanzii);

VN = valoarea nominala a obligatiunii.

Leasing

Conform Standardului International de Contabilitate nr. 17 (IAS 17) leasingul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenita de timp. Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat, in cele din urma, sau nu. Leasingul operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar.

Rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la inceputul contractului de leasing, determina ca valoarea actualizata cumulata a platilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing si costurile initiale directe ale locatorului.

(Formula 30)

BL=

unde:

BL = valoarea bunului in regim de leasing;

P= plati anuale minime;

V = valoarea reziduala;

.r = rata dobanzii din contractul de leasing;

.n = durata contractului de leasing.

Costul mediu ponderat al capitalului

Pentru determinarea costului mediu ponderat al capitalului se poate presupune ca modul de combinare a resurselor nu exercita nici o influenta asupra costului fiecareia dintre ele.

Costul capitalurilor proprii se determina pe baza profitului net dupa impozit. In consecinta, costul datoriilor trebuie sa fie defiscalizat (1-i).

(Formula 31)

CMPC = C ,

unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului;

C = costul capitalului propriu;

C = capitalul propriu;

DAT = datorii;

C = costul datoriilor;

i = cota de impozit pe profit.

Similar Posts

  • Influenta Mediului Asupra Activitatii Bancii Comerciale

    ADNOTARE Ciobanu Vadim, “Banca comercială si rolul ei in economie” , teza de licență la specialitatea 364.1 Finanțe și Bănci, Chișinău, 2015 Teza este consacrată studierii rolului bancilor comerciale in economie, influenta mediului asupra activitatea lor, in special in Republica Moldova. Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale, bibliografia din 30 titluri, 4 anexe, 63…

  • Imbunatatirea Sistemului Logistic la O Intreprindere Agroalimentara S.c. Fox Com Serv S.r.l

    Îmbunătățirea sistemului logistic la o întreprindere agroalimentară – S.C. Fox Com Serv S.R.L. – CUPRINS INTRODUCERE I. Logistica – noțiuni introductive 1.1. Evoluția istorică a logisticii. Definirea și rolul logisticii 1.2. Modalitățile de abordare a logisticii 1.3. Procesul logistic – funcțiile de bază  II. Prezentarea generală a societății comerciale 2.1. Scurt istoric 2.2. Stilul de…

  • Analiza Codului Etic al Intreprinderilor

    Cuprins INTRODUCERE CAPITOLUL I – PREZENTAREA DE ANSAMBLU A ORGANIZAȚIEI………………..1 Elemente generale privind SC ELTICOMP …………………………………………………..2 Particularități structurale de funcționare a SC ELTICOMP SRL ……………………….4 Departamente ……………………………………………………………………………………………..4 Resurse Umane …………………………………………………………………………………………..7 Prezentarea indicatorilor economico-financiari– tendințe și perspective în evoluția Organizației ……………………………………………………………………………………………….8 CAPITOLUL II – ETICA ÎN AFACERI – COMPONENTĂ A SUCCESULUI ÎNTREPRINDERILOR…………………………………………………………………………………………12 Ce este un cod…

  • Politici Si Tratamente Contabile Privind Impozitul PE Profit (ias 12)

    === 42bfc0abcf68240475c47b2c407a4e6f960ff190_379116_1 === ΡОLIΤIϹI ȘI ΤRΑΤΑΜΕΝΤΕ ϹОΝΤΑΒILΕ ΡRIVIΝD IΜΡОΖIΤUL ΡΕ ΡRОFIΤ IΑЅ 12 Ϲοntents IΝΤRОDUϹΕRΕ Imроzitul rерrеzintă ϲеɑ mɑi vеϲһе fоrmă dе рrеlеvɑrе fiѕϲɑlă, ɑ ϲărui ɑрɑrițiе și еvоluțiе ѕе îmbină ϲu ϲеɑ ɑ ѕtɑtului și ɑ rеlɑțiilоr bănеști. Imроzitul ре рrоfit еѕtе un imроzit dirеϲt ϲɑrе ѕе ɑрliϲă рrоfitului оbținut din dеѕfășurɑrеɑ unеi ɑϲtivități…

  • Comparatie Intre Companii Multinationale

    COMPARAȚIE ÎNTRE COMPANII MULTINAȚIONALE Cuprins Introducere Capitolul I. Provocări ale marketingului internațional Abordări în determinarea marketingului Principiile marketingului Conceptul de marketing internațional Globalizarea Capitolul II. Companii multinaționale II.1. Definiția companiei multinaționale II.2. Dimensiunile companiei multinaționale II.3. Investițiile străine directe II.4. Decizia de internaționalizare a afacerilor Capitolul III. Forme strategice de pătrundere pe piețele externe III.1….

  • Mediul de Marketing Sc

    Introducere În actualul ansamblu economico-social din țara noastră marcat de instalarea treptată a mecanismului unei piețe libere de afirmare a unor noi reguli, astfel încât modul de lucru al agenților economici se cer radical modificate. Tranziția spre economia de piață, proces în care țara noastă s-a înscris în mod ireversibil, aduce de pe acum schimbări…