Evaluarea integrată a stării mediului [311192]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Evaluarea integrată a stării mediului

Servicii ecosistemice utilizate de localnici vs. [anonimizat]0308

Coordonator

Lect. dr. VÂNAU GABRIEL

Student: [anonimizat], 2020

[anonimizat] „servicii ecosistemice” (TEEB 2010).

Un „ecosistem” reprezintă o [anonimizat], [anonimizat]. ([anonimizat])

Ecosistemele Terrei oferă omenirii o [anonimizat] „bunuri și servicii ale ecosistemelor”. Bunurile produse de ecosisteme includ hrana (carne, pește, legume), apă, [anonimizat], reciclarea naturală a deșeurilor, [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]. Deoarece multe dintre aceste bunuri și servicii s-[anonimizat] a prețurilor, valoarea lor reală pe termen lung nu este inclusă în estimările economice ale societății.

Simplificarea excesivă a sistemelor naturale are ca scop accentuarea unor servicii ecosistemice în defavoarea altora (creșterea capacității sistemelor ecologice de a furniza servicii de producție în defavoarea serviciilor de reglare sau a serviciilor culturale spre exemplu) are consecințe asupra societății umane și asupra biodiversității și funcționării sistemelor ecologice în general. [anonimizat] a limitării pierderii biodiversității. („Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor” (SEE) 2009-2014)

[anonimizat]. Obiectivele studiului includ identificarea serviciilor ecosistemice în arealul ROSCI 0308, evaluarea serviciilor ecosistemice sub raport calitativ și cantitativ și evaluarea importanței sociale a [anonimizat].

[anonimizat] o zonă naturală ([anonimizat]) situată în partea sudică a României, pe teritoriile județelor Călărași și Ilfov (Fig.1).

[anonimizat] a [anonimizat]-estică a [anonimizat]: Brănești, Cernica, Găneasa și pe cel al orașului Pantelimon. [anonimizat]3 și de drumul județean DJ103, care leagă satul Cernica de orașul Pantelimon.

Fig 1. Localizarea sitului ROSCI0308

Situl Lacul și Pădurea Cernica (cu o suprafață de 3.744 ha.) a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).

Încadrat în bioregiunea geografică continentală și stepică a Câmpiei Române, în bazinul hidrografic al râurilor Cernica și Pasărea, situl dispune de cinci tipuri de habitate naturale: Ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire), Pajiști ameliorate, Păduri caducifolite și Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării.

Aria naturală asigură condiții de odihnă, hrănire, cuibărire și reproducere pentru diferite specii de păsări migratoare, cât și condiții prielnice de viețuire pentru câteva specii de mamifere, reptile, amfibieni și insecte.

La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice protejate la nivel european prin Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: rață roșie (Aythya nyroca) (Fig.2) , dumbrăveancă (Coracias garrulus) (Fig.3), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), cufundar polar (Gavia arctica) (Fig.4), muscar gulerat (Ficedula albicollis), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), strigă (Tyto alba), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), chiră de baltă (Sterna hirundo) și stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) (Fig.5).

Fig 2. (Aythya nyroca) Fig 3. (Coracias garrulus)

Sursa: https://en.wikipedia.org

Fig.4 (Gavia arctica) Fig. 5 (Nycticorax nycticorax).

Sursa: https://en.wikipedia.org

Specii de mamifere, reptile, amfibieni și insecte semnalate în arealul sitului: jder de copac (Martes martes), viezure (Meles meles) (Fig.6), iepure de câmp (Lepus europaeus), nevăstuică (Mustela nivalis) (Fig.7), dihor (Mustela putorius) (Fig.8), cârtiță (Talpa europaea), gușter (Lacerta viridis), șarpe de casă (Natrix natrix) (Fig.9), șarpe de apă (Natrix tessellata), gândac scufundător (Dytiscus marginalis).

Fig 6. (Meles meles) Fig 7. (Mustela nivalis)

Sursa: https://en.wikipedia.org

Fig 8. (Mustela putorius) Fig 9. (Natrix natrix)

Sursa: https://en.wikipedia.org

Tab.1 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

În zona Lacului Cernica au fost semnalate 119 specii de păsări sălbatice, dintre care 112 specii de păsări sălbatice beneficiază de statut legal de protecție, dintre care amintesc: Cygnus cygnus, Egretta garzetta, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmeus, Aythya nyroca, Ardea cinerea (colonie), Fulica atra, Alcedo athis, Himantopus himantopus, Merops apiaster, Accipiter sp. etc. – specii care intră sub incidența Directivei Păsări și a legislației naționale și internaționale pentru protecția păsărilor sălbatice (Tab. 1). În afara acestor specii de păsări, zona Lacului și Pădurii Cernica este frecventată de specii de faună sălbatică protejate, respectiv: vidra de apă dulce (Lutra lutra), broasca țestoasă de apă dulce (Emys orbicularis), șarpele de apă (Natrix tesselatta), tritoni (Triturus sp.) – specii protejate prin Directiva Habitate și legislația națională.

Tab.2 Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Tab.3 Alte specii importante de floră și fauna

România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, din punct de vedere al sistemelor ecologice, speciilor și genetică, dar și cu un procent ridicat de ecosisteme naturale și seminaturale. Gama tipurilor de ecosisteme din România este dependentă de influența climatului și de altitudine. O bogată rețea hidrografică contribuie la creșterea diversității, în special în ceea ce privește ecosistemele specifice acvatice și de zone umede. Astfel de ecosisteme se regăsesc și în zona studiată, adăpostind numeroase specii de floră și faună, în special păsări (Tab. 3), multe dintre ele fiind protejate de legislația internă și internațională. Din punct de vedere al reliefului, zona se încadrează în Câmpia Română, predominantă fiind vegetația ierboasă specifică de câmpie. Capitalul natural, alcătuit din complexul de ecosisteme din zona Cernica, este bine reprezentat prin specii de faună sălbatică, în special păsări acvatice, care folosesc Lacul Cernica în rutele lor de migrație, ca suport pentru cuibărire, hrană, adăpost și refugiu.

Tab. 4 Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Tab. 5 Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Tab. 6 Clase de habitate

Zona Sitului Lacul și Pădurea Cernica este caracteristică pădurilor de șleau cu specii forestiere sudice (mediteraneene), păduri care au devenit din ce în ce mai reduse, datorită exploatărilor forestiere. Zonele stuficole fixate și libere, precum și pădurea asociată, oferă acestei arii calitatea de sit ornitofaunistic de o valoare deosebită pentru Câmpia Română. În această zonă au fost semnalate 118 specii de păsări, din care o parte se regăsesc în Directiva Păsări, restul având statut legal de protecție prin lege și/sau protejate de alte convenții și acorduri internaționale. Există doar câteva specii de păsări care nu au un statut legal de protecție. În plus, mai există și alte specii protejate de faună, ce se regsesc și pe Directiva Habitate.

Configurația generală a terenului este plană, iar altitudinea variaz între 55 – 70 m. Din punct de vedere geologic, teritoriul este format din depozite ce aparin cuaternarului, materialul parental fiind format în totalitate din leoss. Forma de relief este câmpia medie în care se întâlnesc rare depresiuni și microdepresiuni.

Climatul este continental de câmpie, cu veri foarte clduroase și ierni foarte geroase, iar precipitaiile medii anuale sunt în jurul a 500 mm. Vânturile predominante sunt din nord-est și est, cu intensitatea cea mai mare iarna. Solurile întâlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, eutricambosol, gleiosol și stagnosol.

Cca. 87 % din suprafata sitului este deținută de paduri de foioase (cvercinee), iar restul de ape dulci statatoare si zone umede/mlastini. Pădurile se afla în raza OS Brănești, UP VI Cernica și UP V Pustnicu.

Intenția de a constitui un sit Natura 2000 Lacul Cernica și pădurea limitrofă există de mai mult timp, datorită faptului că în zona respectivă au fost semnalate un număr mare de specii care se regăsesc pe cele două directive europene.

Complexul de ecosisteme din zonă oferă condiții prielnice dezvolătrii speciilor de floră și faună existente, fiind considerate și ca un suport pentru păsările aflate în migrație, mare parte dintre ele cu statut legal de protecție (Tab.2).

Lacul Cernica este ultimul din salba de lacuri a râului Colentina, fiind amenajat inițial pentru alimentarea cu apă a Bucureștiului și pentru agrement. Lacul păstrează însă și o zonă naturală, care în asociere cu pădurea, reprezintă un suport pentru speciile de faună de aici, în special păsări. Chiar dacă în acest moment lacul este concesionat ca bazin piscicol, acest lucru nu face decât să ajute păsările, prin faptul că este gestionat corespunzător, lucru indicat și de plaurii care se regsesc aici, loc ideal de cuibrire, adpost și refugiu, în special pentru păsările de apă. Aceste păsări găsesc aici și resurse pentru hrana lor.

Pe lac există de câțiva ani o colonie de stârci și cormorani, specii protejate de lege.

Pădurea este un rest al Codrilor Vlăsiei, cu predominanță de cvercinee în asociere însă și cu alte esențe (tei, salcie etc.), iar în interiorul acesteia se găsesc exemplare de arbori seculari, precum și alte elemente de floră și faună protejate.

Imediata învecinare a sitului cu așezările umane nu constituie un pericol major pentru speciile de faună protejate, deoarece în această zonă nu există și nici nu s-a propus o viitoare dezvoltare industrială.

Dezvoltarea zonei metropolitane, agrementul neecologic realizat în pădurea aferentă lacului, precum și acumulările de pământ pe lacul Cernica, menite să extindă teritoriul administrativ al comunelor Cernica și Pantelimon, pot avea influențe asupra acestui sit ornitofaunistic.

Activitățile antropice și efectele lor în sit și în vecinătate

Pădurea este cea mai matură expresie a vegetației naturale. Acest ecosistem a suferit cel mai mult de pe urma presiunii exercitate de impactul antropic. Este cunoscut faptul că în ultimul secol s-a redus aria originară a pădurilor. (Chitiță C. 1981)

Activitățile antropice legate de exploatarea și valorificarea acestor resurse pe lângă progres au generat și cantități apreciabile de reziduuri, emisii poluante și alte variabile responsabile de degradarea calității mediului. Acceptând faptul că omul trăiește în strânsă legătură cu mediul și că într-o măsură mai mare sau mai mică calitatea vieții depinde direct de calitatea mediului înconjurător, atunci trebuie să conștientizăm importanța pe care omul trebuie să o acorde protecției mediului și menținerii calității acestuia în parametrii cât mai favorabili în sensul asigurării unui necesar optim continuării vieții.

Tab.7 Activități și consecințe în interiorul sitului

Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Călărași, pe teritoriul comunei Fundeni și în cea sud-estică a județului Ilfov, pe teritoriile administrative ale comunelor: Brănești, Cernica, Găneasa și pe cel al orașului Pantelimon. Situl este străbătut de Autostrada Soarelui, de drumul național DN3 și de drumul județean DJ103, care leagă satul Cernica de orașul Pantelimon.

Turismul

Cele mai importante obiective turistice în Cernica sunt: Aventura Parc Cernica, Biserica Sf. Lazar, Lacul Cernica, Manastirea Cernica.

Activitățile recreaționale permise în aria protejată sunt următoarele: studierea naturii, faunei, florei, fotografierea, pictura peisajelor, drumeții, ciclism, vizite la obiective culturale, vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, științifice despre zonele protejate.

Trebuie precizat faptul ca ROSCI0308 nu este dat în custodie.

În lipsa unor structuri administrative proprii, asupra ariei protejate se exercită de la an la an o creștere accelerata a presiunii antropice, materializată în special prin:

Extinderea intravilanului în zonele din imediata apropiere a ariei, cu scopul dezvoltării și realizării construcțiilor.

Supraexploatarea resurselor naturale, prin pășunat neadecvat, defrișări ilegale, braconaj, turism necontrolat.

Administrarea defectuoasă a facilităților turistice deja existente în sit, generând cantități mari de deșeuri.

Nerespectarea regimului de protecție, ca urmare a lipsei demarcării în teren a limitelor și a zonelor tampon din aria protejată.

Vânătoare

Fondul de vânătoare este gestionat de A.V.P.S. Sitarul Bucuresti.

Descrierea limitelor

NORD: Drumul național București –Brănești de la intersacția acestuia cu calea ferată de centură a Bucureștului și până la intersecția acestuia cu salbade lacuri Pasărea

EST: Salba de lacuri Pasărea , de la intersecția acestuia cu drumul național București Brănești, în aval până la drumul comunal care leagă lacul de acumulare Fundeni 1 cu drumul județean 100, la intrarea în comuna Fundeni-Frunzărești și apoi în continuare pe acest drum până la intersecția cu râul Dâmbovița

SUD: Râul Dâmbovița , de la intersecția acestuia cu șoseaua de centură a Bucureștiului în aval, până la intersecția cu drumul care leagă satul Poșta de șoseaua Tânganu – Fundeni

VEST: Calea ferată de centură, de la intersecția acesteia cu DN București-Brănești până la intersecția cu râul Dâmbovița (din loc. Glina)

Fig.10 Limitele fondului de vânătoare

Sursa: http://www.avpssitarul.ro/servicii/vanatoare/fondul-cernica

Printre speciile de vânătoare se regăsesc: mistreț (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), cerbul lopătar (Dama dama) și jderul (Martes martes).

Pescuitul

Cernica este un lac antropic amenajat pe râul Colentina. Este localizat la o distanta de 14 km de București, în arealul comunei Cernica. Pe malul lacului se află localitățile: Cernica și Căldăraru, iar pe mai multe ostroave, legate atât între ele, cât și de uscat, Mânăstirea Cernica.

Pe malul de lângă pădure pescuitul este interzis. Pescuitul pe balta Cernica este permis doar în zonele special marcate.

Speciile de pesti sunt :oblete, caras, plătică, roșioară, somn, crap, știuca, biban românesc, biban soare, mai sunt si raci. Nu se poate pescui nocturn. Regimul de pescuit impus: se poate opta intre sistemul C&R (prinde si elibereaza) si sistemul rețin ce prind (în limita cantității admise).

În situația actuală tipul de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor intră relativ în contradicție cu recomandările date de biodiversitate: acumulările au un ritm de umplere și golire anual, volumul util al acumulării trebuie să fie relativ constant și curățat întrucat trebuie să ajute la preluarea debitelor la inundații. Evacuările sunt necontrolate întrucat nu exista lucrări hidroedilitare de alimentări cu apă și de canalizare rezultând poluarea stratului freatic de la latrine și a apelor de suprafață datorită apelor de șiroire și apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, evacuate direct în apele de suprafață (ex. Spitalul Bălăceanca și locuințele adiacente lacului Cernica. (planul urbanistic general comuna cernica – ANPM)

Tab.8 Activități și consecințe în jurul sitului

Conform Planului Urbanistic General al comunei Cernica, obligațiile legislative de protejare a speciilor de floră și faună sălbatice și a habitatelor naturale existente în această zonă, în special a celor de interes comunitar se impun următoarele măsuri :

În zonele de vecinătate a pădurii și apei nu se vor amplasa construcții, decât spații pentru grădină la viitoarele locuințe.

Se va păstra distanța de minim 25m liberă de construcții față de malul apei, ținând cont că în imediata vecinătate se află o zonă umedă ca loc de refugiu, cuibărire și hrană pentru speciile acvatice, în special păsări migratoare.

Nu se recomandă amplasarea în imediata vecinătate a Lacului și Pădurii Cernica de clădiri cu înălțimi foarte mari, deoarece această zonă este tranzitată de păsări sălbatice protejate, în rutele lor de migrație.

Gardurile despărțitoare ale viitoarelor construcții nu vor fi integral betonate, ci se va adopta o soluție constructivă, permițându-se trecerea speciilor de animale mici prin acestea către zona umedă și/sau pădure (exemplu – broaște, șerpi, melci,..).

Se recomandă păstrarea unor terenuri agricole în apropierea Lacului Cernica, venind în ajutorul păsărilor sălbatice pentru hrană sau pentru odihna acestora.

Pentru protecția locurilor de hrană, cuibărit, adăpost, popas și iernat al păsărilor migratoare protejate, pe Lacul Cernica, se interzice: aruncarea deșeurilor de orice fel în lac și în zona limitrofă acestuia, deversarea oricărei substanțe în lac, sau depozitarea neadecvată de substanțe periculoase, pentru a împiedica eventuale evacuări accidentale incendierea stufului și/sau a vegetației ierboase de pe maluri aprinderea și menținerea focului deschis pe malul lacului deranjarea păsărilor prin zgomote de orice natură.

Elemente metodologice privind analizarea serviciilor ecosistemice

Tipuri de servicii ecosistemice în spațiul analizat

Au fost identificate patru tipuri diferite de servicii ecosistemice, toate fiiind vitale pentru sănătatea și bunăstarea umană (Fig.11):

Serviciile de producție sunt reprezentate de capacitatea ecosistemelor de a furniza diferite resurse (de ex.: alimente, fibre, combustibili, apă potabilă);

Serviciile de reglare sunt determinate de capacitatea ecosistemelor de a controla procesele naturale (de ex.: reglarea climei, a calității și cantității de apă);

Serviciile de suport sunt acele servicii care creează condițiile necesare pentru furnizarea tuturor celorlalte servicii oferite de ecosisteme (de ex.: furnizarea de substrat pentru diversitatea biologică și spațiu adecvat pentru activitățile umane, asigurarea heterogenității abiotice);

Serviciile culturale reprezintă beneficiile non-materiale oferite de ecosisteme (de ex.: valoarea estetică a peisajului, spațiile de recreere).

În ciuda eforturilor de limitare a pierderii biodiversității (implementare strategii și conventii ex. Directiva Habitate și Directiva Păsări) încă se constată o “erodare” semnificativă a biodiversității.

Una din marile constrângeri (din punct de vedere științific) este întelegerea limitată a consecințelor pierderii biodiversității asupra funcționării sistemelor ecologice și, pe cale de consecință, asupra serviciilor ecosistemice (Millennium Ecosystem Assessment 2005).

Lipsesc instrumentele necesare care să ghideze factorii de decizie astfel încat sistemele ecologice să furnizeze pe de o parte servicii ecosistemice și pe de altă parte să permită adaptarea la modificări prezente și viitoare ale mediului (inclusiv modificari climatice).

Sustenabilitatea ar trebui înteleasa ca și “capacitatea sistemelor socio-ecologice de a dezvolta si menține potențialul lor adaptativ și de evoluție“ (Vădineanu, 2004) (Fig.11).

Fig 11. Servicii de productie vs servicii de reglare, suport si culturale.

Sursa: http://valueecoserv.cndd.ro/wp-content/uploads/Descarca-prezentare-mgm-sustenabilitatii.pdf

Fig. 12 Schema sustenabilitatii

Sursa:http://valueecoserv.cndd.ro/wp-content/uploads/Descarca-prezentare-mgm sustenabilitatii.pdf

Conform studiului realizat de către Value Eco Serv, Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România, nivelul ierarhic, de organizare este următorul:

Furnizarea de servicii (producție, servicii de reglare, suport si culturale ) are loc la toate nivelele ierarhice

Sistemele ca întreg sunt sustenabile și nu diferitele componente.

Sustenabilitatea este în fapt o caracteristică a nivelelor ierarhice superioare (sisteme cuplate natura-societate – sisteme socio-ecologice

În studiul realizat de către CEEweb for Biodiversity, Serviciile Naturii, este prezentat faptul că prosperitatea oamenilor poate fi legată de serviciile ecosistemelor în numeroase și diferite moduri. Mâncarea pe care o mâncăm, apa curată pe care o bem, combustibilul, fibrele sunt “daruri” directe ale naturii. Dar noi utilizăm de asemenea și așa numitele “servicii ale naturii”, care sunt rezultatul unor procese și interacțiuni complexe, cum ar fi formarea solului, descompunerea naturală a deșeurilor, protecția de dezastre, cum ar fi inundațiile și furtunile sau menținerea unei clime stabile pe Pământ.

Serviciile ecosistemelor sunt acele bunuri și servicii ale naturii, pe care oamenii le utilizează pentru ei înșiși. De exemplu, un ecosistem de râu natural și sănătos constituie o “casă” bună pentru speciile de animale și plante care trăiesc acolo. Dar poate de asemenea să purifice apele reziduale care sunt deversate în el. Oricum, un râu degradat va fi mai puțin capabil să ne ofere pește, apă și are o capacitate redusă de a purifica apele menajere. Serviciile ecosistemelor pot fi definite în diferite feluri.

Preocuparea pentru identificarea serviciilor ecosistemice derivă din câteva aspecte, detaliate în continuare.

În ciuda eforturilor sistematice de creștere a gradului de informare și conștientizare a populației cu privire la importanța conservării biodiversității problemele de mediu s-au accentuat. Acest lucru sugerează o intensificare a eforturilor de comunicare și o revizuire a modului în care sunt concepute mesajele centrale ale acestor eforturi. Exploatarea naturii s-a făcut, în baza unei analize superficiale cu privire la beneficiile pe care aceasta le poate furniza oamenilor. (Negrei Costel,1996).

Conceptul de servicii ecosistemice contribuie la îmbunătățirea gradului de cunoaștere a actorilor sociali cu privire la beneficiile ce rezultă din conservarea ariilor naturale. Cel mai adesea actorii sociali au o înțelegere superficială ce se rezumă la beneficiile ariilor protejate la resursele materiale vizibile ce pot fi exploatate direct și intensiv (masă lemnoasă, terenuri pentru agricultură, construcția de zone rezidențiale în interiorul zonelor verzi etc.). Această reducere trece cu vederea o multitudine de alte beneficii furnizate de existența unui ecosistem. Spre exemplu, o pădure înseamnă cu mult mai mult decât masă lemnoasă. O pădure înseamnă aer mai curat (ce se traduce prin stare de sănătate mai bună), fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, protecție față de fenomene naturale extreme precum alunecări de teren sau vânt puternic, ameliorarea microclimatului (regim termic mai prietenos atât iarna cât și vara) ce implică randament mai mare pe terenurile agricole din împrejurimi, biodiversitate, atractivitate turistică, spații de recreere, creșterea valorii imobiliare pentru constructiile rezidențiale și terenurile din proximitate etc. Toate aceste beneficii, odată conștientizate și evaluate din punct de vedere monetar permit observarea facilă a faptului că exploatarea lemnoasă la ras ar însemna o pierdere și nu un câștig pentru comunitatea locală. (CEEweb for Biodiversity, Ghid pentru evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice)

Conceptul de servicii ecositemice încorporează o componentă economică ce permite stabilirea unei valori de (re)compensare a proprietarilor de terenuri ce consimt la conservarea biodiversității în locul exploatării resurselor. Cel mai adesea, atunci când vine vorba despre proprietarii de terenuri din interiorul ariilor naturale avem un conflict între interesul individual (valorificarea resurselor de care dispune individul) și interesul colectiv (securizarea serviciilor ecosistemice furnizate de conservarea ariei naturale respective). În acest sens proprietatea privată funcționează, prin externalitățile sale, asemenea unui bun public cu externalități colective: beneficiază toată lumea chiar dacă nu deține proprietăți în interiorul ariei naturale. Securizarea serviciilor/beneficiilor ce derivă din existența ariei naturale implică motivarea celor ce au proprietăți la nivelul acelei arii de a investi în conservarea ecosistemelor respective și nu în diminuarea lor prin exploatare și valorificare directă. Evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice permite tocmai o apreciere adecvată a compensațiilor ce pot fi acordate pentru a motiva conservarea ecosistemelor. (MA, 2005)

Aprecierea adecvată a impactului real pe care îl au anumite intervenții socio-economice asupra ariilor naturale.

Metodologie de lucru

Etape în realizarea hărților

Pentru realizarea hărților am utilizat programul ArcGis. Am realizat două hărți, una privind localizarea arealui, iar cea de a doua utilizarea terenurilor în situl ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica.

Datele utilizate pentru localizarea arealului provin din următoarea sursă ESRI, DigitalGlobe, GeoEye, Eartstar Geographics, USDA, USCS, AeroGrid, and the GIS Users Community și Google Maps.

Am început cu vectorizarea Lacului Cernica și apoi am continuat cu Pădurea pentru stabilirea limitelor.

Fig. 13 Vectorizarea Lacului Cernica Fig. 14 Cartarea limitelor

Am calculat suprafața sitului și am comparat-o cu datele obținute din ultimul raport de mediu. Suprafețele coincid, 3923 ha.

Modelarea privind modul de utilizarea a terenurilor în sit s-a realizat prin colectarea informațiilor și datelor de bază.

Pentru realizarea hărții utilizării terenurilor am folosit ca și sursa de date Corine Land Cover 2018.

Am folosit un bassemap din ArcGis Online.

Utilizând hărțile topografice, ortofotoplanurile și imaginile satelitare au fost transpuse în format digital elementele antropice din zona de studiu folosind ArcGIS.

Astfel a fost digitalizată utilizarea terenurilor, rețeaua de comunicații ( rețeaua feroviară și cea stradală) și rețeaua hidrografică.

Rezultatele obținute sunt următoarele. Pădurile de foioase ocupă cea mai mare suprafață 3026,41 ha, urmate de cursuri de apă 288,01, terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație natural 99,51 și arelale cu vegetație rară 17,71 ha.

Etape în evaluarea serviciilor ecosistemice

Prima etapă presupune identificarea cât mai multor beneficii sau avantaje derivate direct sau indirect din existența zonelor naturale. Este un exercițiu ce implică construirea unei imagini de ansamblu cu privire la totalitatea beneficiilor astfel că este absolut necesar ca acest demers să fie unul participativ care să implice o gamă cât mai largă de actori interesați.

A doua etapă implică ierarhizarea serviciilor ecosistemice. Este un demers ce pornește de la recunoașterea faptului că nu toate serviciile ecosistemice sunt la fel de importante pentru actorii sociali astfel încât, pentru a decide cu privire la modul de utilizare a naturii, este necesar un sistem de ierarhizare și ponderare a valorii acestor servicii.

Metoda utilizată pentru identificarea celor mai importante servcii ecosistemice este chestionarul, o metodă cantitativă ce presupune utilizarea unui chestionar prin care se solicită actorilor interesați să indice existența beneficiilor și avantajelor generate de existența și conservarea unei zone naturale. Beneficiile potențiale sunt nominalizate, în mod specific, în chestionar urmand ca subiecții să precizeze daca acestea sunt sau nu furnizate de aria narurală analizată. Avantajul acestei metode constă în faptul că se poate adresa unui număr mare de persoane.

Chestionarul a fost construit pornind de la tipologia CICES de clasificare a serviciilor ecosistemice. Serviciile au fost însă transpuse într-un limbaj accesibil astfel încât chestionarul poate fi completat de aproape orice persoană indiferfent de nivelul de educație.

Completarea lui se face individual având o durată de cca 15 minute.

În scopul aplicării chetionaruli, au fost abordate urmatoarele etape:

Etapa 1. tipărirea și multiplicarea chestionarelor

Etapa 2. stabilirea eșantionului.

Etapa 3. Administrarea chestionarelor. Chestionarele se pot completa direct de subiecți sau administrate de un operator de sondaj care citește întrebările și consemnează răspunsurile.

Etapa 4. Realizarea unei baze de date cu răspunsurile subiecților.

Etapa 5. Analiza statistică și raport.

Stabilirea gradului de importanță socială a serviciilor ecosistemice este esențială pentru a le putea valorifica adecvat. Stabilirea unei ierarhii sociale a serviciilor ecosistemice este un demers necesar mai ales în condițiile în care multe servicii sunt conflictuale. Spre exemplu, exploatarea masei lemnoase dintr-o arie naturală afectează negativ capacitatea ecosistemului de a mai furniza alte servicii precum protecție la alunecări de teren, protecție la vânt, viscol și înzăpeziri, oxigenarea aerului etc.

În scopul ierarhizării serviciilor ecosistemice, chestionarul a presupus solicitarea actorilor locali să dea o notă de la 1 la 10 pentru importanța serviciilor ecosistemice generate de aria naturală. Această metodă nu implică o unitate a criteriilor de evaluare ci doar o consemnare a percepțiilor. Stabilirea importanței serviciilor se face, de cele mai multe ori, intuitiv. Totuși, este de așteptat ca în urma evaluărilor date de un număr suficient de mare de subiecți să se ajungă la o identificare corectă a celor mai importante 10 servicii ecosistemice. Practic, în cadrul chestinarului privind identificarea serviciilor ecosistemice se solicită subiecților să dea și o notă pe o scală predefinită.

Identificarea serviciilor ecosistemice in situl ROSCI 0308

Din punctul de vedere al utilizării terenului, aria protejată Lacul și Pădurea Cernica ROSCI0308 este împărțită astfel:

Tabel nr. 9. Utilizarea terenului

Dezvoltarea sistemelor socio-economice este strict dependentă de infrastructura biologică și fizică, de existența resurselor și a serviciilor pe care le furnizează ecosistemele naturale și semi-naturale.

Fig.15 Harta utilizării terenului

Identificarea serviciilor furnizate de către ecosistemele naturale și seminaturale se realizează pe baza “Modelului Ierarhic” privind capacitatea ecosistemelor de a furniza variate bunuri și servicii.

Sistemul de indicatori elaborat de Agenția Europeană de Mediu și acceptat la nivelul instituțional al Uniunii Europene prin care pot fi cuantificate serviciile ecosistemice CICES (Maeset al. 2016) reprezintă o bază solidă într-un demers deevaluare a serviciilor ecosistemice furnizatede diverse tipuri de ecosisteme, inclusiv situri Natura 2000 (Tab. 10). Asigură pe de o parte siguranța certificării științifice, iar pe de altă parte un cadru uniform de comunicare instituțională, la nivelul Uniunii Europene.

Am identificat următoarele tipuri de servicii:

Tabel 10. Tipuri de servicii ecosistemice

Serviciile ecosistemice sunt definite social prin modul în care beneficiile aduse de existența și exploatarea sustenabilă a resurselor ecosistemice sunt recunoscute și valorizate de fiecare comunitate și societate.

Fig.16 „Modelul ierarhic” de analiză și evaluare a generării serviciilor ecosistemice (Potschin și Haines-Young 2011 — http://cices.eu/supporting-functions/)

Conform proiectului Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România – ValueEcoServ:

Actorii sociali sunt cei care identifică un tip de serviciu și tot ei conferă acestui serviciu o valoare.

Serviciile ecosistemice și valoarea lor variază în timp și spațiu în funcție de modul de definire socială a beneficiilor generate de resursele ecosistemice.

Aceeași resursă ecosistemică are o anumită valoare pentru comunitatea locală și o cu totul altă valoare pentru comunitatea științifică sau persoane din afara comunităților locale.

Recunoașterea unui anumit tip de serviciu ecosistemic se poate modifica în timp ca urmare atât a modificării gradului de informare cu privire la beneficiile ecosistemelor cât și ca urmare a modificării sistemului atitudinal valoric cu privire la acestea.

Categorii de servicii ecosistemice relevante pentru spațiul analizat

Pentru situl ROSCI 0308 Lacul și Pădurea Cernica au fost considerate relevante serviciile de producție, de reglare și cele cuturale.

Dintre serviciile de producție de resurse, în situl situl ROSCI 0308 Lacul și Pădurea Cernica, relevante sunt cele care țin de hrană, apă și lemn. Furnizarea de apă; apă de suprafață sau de subteran pentru uz agricol (irigații), este unul dintre serviciile de aprovizionarea definitorii.

Din categoria serviciilor de reglare cele mai importante sunt :

reglarea climatului, respectiv reglarea temperaturii prin vegetație, purificarea aerului, sechestrarea carbonului.

atenuarea inundațiilor, prin protejarea de eroziune și stabilizarea alunecărilor de teren prin vegetație.

Reglarea circuituui apei, inclusiv calitativ (servicii ecosistemice legate de apă, sunt atât de producție cât și de reglare)

Purificarea apei , prin filtrarea / captarea / stocarea / acumularea de poluanți în sol, apă,
inclusiv sedimente;

Prevenirea eroziunii solurilor și menținerea fertilității lor

Asigurarea de habitate

Controlul bolilor și dăunătorilor

Serviciile culturale sunt cele mai vizibile atât pentru locuitori cât și pentru localnici, dar cel mai greu de cuantificat. Aceste servicii fac reverire la valoarea estetică, recreere, educație și la valoarea spirituală.

Din categoria serviciilor de recreere fac parte următoarele: observare în situ a biodiversității ( păsări, mamifere, plante), plimbare cu barca, pescuit, bucuria interacțiunii cu speciile sălbatice și observarea peisajelor naturale.

Valoare spirituală au plantele și animalele emblematice, plantele și animalele considerate sacre / mitolgice.

Serviciile de support au la bază ciclarea nutrienților prin menținerea ciclului de viață, protecția habitatelor și a fondului genetic; formarea și protecția solului și nu în ultimu rând producția primară.

Asigurarea calității apei

Spațiul analizat, respectiv ROSCI 0308 Lacul Cernica, face parte din salba de lacuri a râului Colentina. Laculul Cernica este unul antropic și are o suprafață de 360 ha. (Fig.1)

În urma analizelor apei efectuate de Administrația Națională Apele Romane (A.N.A.R.) și a Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (A.L.P.A.B.), s-au constatat următoarele:

Lacul Cernica nu se confruntă cu probleme serioase de contaminare cu poluanți însă, chiar și după o scurtă analiză a unor parametri ai apei se poate observa prezența unor germeni patogeni, ceea ce denotă că apa a fost contaminată cu materii fecale de origine umană sau animală și arată necesitatea conectării la rețeaua de canalizare a unor cartiere mărginașe sau a unor localități mici din amonte.

De asemenea, s-a remarcat depășirea valorilor maxime admise pentru cadmiu, cupru și plumb, metale grele ce pot fi un pericol la adresa sănătății umane dacă este consumată apa direct din lac sau dacă se consumă pește în mod excesiv, deoarece acestea tind să se acumuleze în țesuturile animale, ajungând în final în organismul uman.

Pe de altă parte, fundul lacului nu a mai fost dragat de peste 30 de ani, conducând la acumularea unor mari cantități de nămol insalubru.

Furnizarea de apă

Resursele de apă condiționează dezvoltarea comunităților biologice și umane. Ele contribuie la menținerea unui mediu favorabil pentru speciile acvatice, in special păsări, la asigurarea necesarului pentru activitățile agricole si piscicole, pentru alimenetarea cu apă a populației și pentru transferul unor disfuncționalități de mediu (deșeuri, ape uzate).

Spațiul analizat constituie o importanta sursă de alimentare cu apă pentru suprafețele agricole.

Fig.17 Lacul Cernica

Sursa: https://www.iqool.ro

Alimentarea cu apă din acest spațiu asigură necesitatea de apă pentru consum casnic ale comunităților locale precum Brănești, Cernica, Găneasa și pe cel al orașului Pantelimon.

Furnizarea de resurse piscicole

Resursele piscicole au o importanță deosebită deoarece susțin econimia locală. Deși aceste resurse sunt aparent accesibile pentru locuitori, piscicultura a rămas doar o activitate tradițională.

Specii de pesti: oblete, caras, plătică, roșioară, somn, crap, știuca, biban românesc, biban soare, mai sunt si raci.

Ponderea speciilor valoroase este din punct de vedere economic este ridicată, dar în declin în ultimii ani, datorită utilizării iraționale.

Regimul de pescuit impus: se poate opta intre sistemul C&R (prinde si elibereaza) si sistemul rețin ce prind (în limita cantității admise).

Furnizarea de lemn și alte resurse vegetale

Elementele de vegetație furnizează resurse pentru comunitățile umane din proximitate. Astfel, principalii arbori ai pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, carpenul, gorunul, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul, arțarul, frasinul, ulmul, salcâmul, gârnița, jugastrul. (Fig.2)

Lemnul de foioase este o resursă naturală, versatilă, durabilă și regenerabilă, ceea ce-l transformă în materia primă cu cea mai largă utilizare în lume, atât în industrie, cât și în gospodării. (Fig.3)

Acest material este apreciat pentru structura rezistentă. Fiind mai dur, mai dens și mai rezistent, lemnul de foioase se utilizează îndeosebi la fabricarea mobilei de calitate, a parchetului, deckingurilor și constructiilor rezistente și durabile. De asemenea, din cherestea de foioase se pot realiza paleți, utilizati pentru obținerea de diverse elemente constructive pentru casă și grădină.

Încălzirea cu lemne reprezintă o alegere frecventa în rândul personalor preocupate de mediul înconjurator. Explicația este următoarea: încălzirea cu lemne este neutră din punctul de vedere al poluării, iar fumul de lemn nu contribuie la încalzirea globală. Combustibilii fosili generează emisii mari de carbon în atmosferă, însă lemnul, atunci când este ars, nu determină o creștere netă a dioxidului de carbon în atmosferă. Cantitatea degajată în timpul arderii este echivalentă cu cea absorbită de copac în timpul vieții. Mai exact, aproximativ jumătate din conținutul lemnului este carbon, pe care copacul l-a absorbit din atmosferă pe parcursul vieții sale. Când este ars, carbonul se eliberează mai repede, dar este aceeași cantitate. Altfel spus, prin încălzirea locuințelor cu material lemnos, contribuim la circuitul natural al carbonului: în atmosferă, la pădure, și invers.

O soluție ecologică de încălzire (centrale de bloc, locuințe individuale), mai ales în zonele în care nu există gaze, este cea cu peleți. În compoziția lor intră tocăura lemnoasă, deșeuri vegetale, rumegus, scoarță, resturi de copaci. Puterea calorică a acestor materiale combustibile este sporită și, desigur, mai mare decât cea a lemnului obișnuit. În plus, peleții ard cu foarte puține emisii de fum și noxe.

Fig.18 Pădurea Cernica Fig.19 Pădurea Cernica

Sursa: https://www.iqool.ro

Pădurea din spațiul analizat este exploatată silvic și, de asemenea, există numeroase suprafețe plantate și replantate.

Controlul inundațiilor

Potențialul de control al inundațiilor rezultă odată cu menținerea zonelor inundabile în perimetrul sitului (Fig.20).

Aceasta asigură absorția unei cantități de apă atât pe termen scurt, în perioadele de viitură, cât și pe termen lung, pentru ape provenite din precipitații locale.

Rolul extrem de important al zonelor inundabile este evident în perioadele de creștere a nivelului lacului.

Fig.20 Zonă inundabilă situată în Pădurea Cernica

Sursa: https://www.iqool.ro

Reglarea climatică

Situl contribuie la reglarea climatică la nivel regional. Suprafețele acvatice cresc umiditatea atmosferică în zonele din proximitate și moderează nivelu temperaturilor în anotimpul de vară.

Funcția de reglare climatică nu are efecte percertibile în mod direct, decât în vecinătatea corpurilor de apă, această caracteristică fiind unul dintre factorii de atracție a vizitatorilor zonei.

Funcția peisagistică

Funcția peisagistică este relevantă pentru utilizarea recreativă sau de agreement a spațiului utilizat. Se pot diferenția mai multe tipuri de peisaje caracteristice: zonele special amenajate pentru pescuit (Fig.25), pădurea, lacul, mânăstirea Cernica (Fig.21), extreme park ( parc de aventura) (Fig.24), zonele amenajate pentru picnic(Fig.23).

Această funcție este cea mai vizibilă atât pentru vizitatori cât și pentru localnici.

Fig. 21 Mânăstirea Cernica Fig. 22 Zone amenajate pentru picnic

Sursa: https://www.iqool.ro

Fig. 23 Zone de picnic

Sursa: https://www.iqool.ro

Fig.24 Extreme Park Fig.25 Pescuit

Sursa: https://www.iqool.ro

Asigurarea calității aerului

Pe lângă contribuția la reglarea climatică, situl contribuie și la îmbunătățirea calității aerului.

Atât zonele acvatice cât și cele de pădure au rolul fixării particulelor din aer.

Sursa:https://www.meteoblue.com/ro/vreme/outdoorsports/airquality/cernica_rom%C3%A2nia_682301

Panoul superior prezintă prognoza pentru Indicele Comun de Calitate a Aerului (CAQI) utilizat în Europa din anul 2006. Este un număr pe o scară de la 1 la 100, unde o valoare scăzută (culoare verde) reprezintă o calitate bună a aerului, iar o valoare ridicată (culoare roșie) reprezintă o calitate scăzută a aerului. Codul de culori CAQI este utilizat în toate panourile care afișează poluarea atmosferică ale meteogramei pentru a indica nivelul de poluare.

Conform graficelor de mai sus, situl analizat se încadrează în spațiul evidențiat cu culoarea verde ceea ce înseamnă o valoare scăzută reprezentată de o calitate bună a aerului .

Servicii de polenizare

Spțiul analizat asigură servicii de polenizare prin insectele care se dezvolta și care realizeză aceasta funcție și pentru zonele din proximitatea ariei protejate.

Polenul de mesteacăn este unul dintre alergenii aerieni cei mai comuni în timpul primăverii sau în perioade mai înaintate ale anului la altitudini mai înalte. Odată cu înmugurirea copacilor, aceștia eliberează mici boabe de polen care sunt împrăștiate de vânt. Un singur mesteacăn poate produce până la cinci milioane de boabe de polen. Polenul este dispersat de curenții de aer și poate fi răspândit pe distanțe mari. Noi prezentăm prognoza pentru polen pentru o viteză a vântului de 10 m.

Sursa:https://www.meteoblue.com/ro/vreme/outdoorsports/airquality/cernica_rom%C3%A2nia_682301

Polenul de iarbă este principalul vinovat de declansarea alergiilor la polen în lunile de vară. Acesta cauzează unele dintre simptomele cele mai severe și mai greu de tratat. În zonele cu climă umedă, sezonul polenului de iarbă ține câteva luni. În zonele cu climă mai uscată, sezonul polenului de iarbă este semnificativ mai scurt, la fel și sezonul polenului de mesteacăn sau măslin.

Precipitațiile pot curăța aerul de polen, dar dacă acestea sunt însoțite de furtuni, vânturile puternice sporesc inițial concentrația de polen.

Controlul eroziunii

Controlul eroziunii este deosebit de important, mai ales în condițiile în care sunt desfășurate activități de exploatare a lemnului sau de înlăturare a vegetației.

Exploatarea silvică a unor perimetre din sit ar trebui să aibă în vedere rolul de stabilizare pe care îl are vegetația.

Evaluarea percepției localnicilor și a vizitatorilor asupra serviciilor ecosistemice furnizate de aria protejată

Metoda utilizată pentru identificarea celor mai importante servcii ecosistemice este chestionarul, o metodă cantitativă ce presupune utilizarea unui chestionar prin care se solicită actorilor interesați să indice existența beneficiilor și avantajelor generate de existența și conservarea unei zone naturale. Beneficiile potențiale sunt nominalizate, în mod specific, în chestionar urmand ca subiecții să precizeze daca acestea sunt sau nu furnizate de aria narurală analizată. Avantajul acestei metode constă în faptul că se poate adresa unui număr mare de persoane.

Am aplicat pe un eșantion de 100 de persoane.

Această etapă implică ierarhizarea serviciilor ecosistemice. Este un demers ce pornește de la recunoașterea faptului că nu toate serviciile ecosistemice sunt la fel de importante pentru actorii sociali astfel încât, pentru a decide cu privire la modul de utilizare a naturii, este necesar un sistem de ierarhizare și ponderare a valorii acestor servicii.

Profilul intervievaților este împărțit astfel : 66% vizitatori și 34% localnici.

Tab.12 Procentul respondenților care au identificat motivul vizitării acestui sit

Fig.26 Grafic privind Procentul respondenților care au identificat motivul vizitării acestui sit

După cum se poate observa în graficul de mai sus, cea mai mare pondere este ocupată de prezența spațiului verde (30%) , urmată de practicarea de sporturi în aer liber (27%), în această categoie încadrându-se plimbările cu bicicleta și activitățiile din Extreme Park Cernica.

25% dintre repondenți au afirmat ca vizitează acest loc pentru recreere, iar 13% deoarece aerul este mai curat. Doar 5% dintre aceștia au precizat ca vizitează această zonă deoarece se află în apropierea locuinței.

Tab.13 Procentul respondenților care au identificat tipul de activitate

Cea mai mare pondere în rândul activitățiilor este ocupată de picnic ( 20%), în această categorie respondenții fiind vizitatori ai sitului.

Cu o pondere de 15% sunt clasate următoarele activități: plimbare, admirarea peisajuui și exploatarea lemnului. Cei mai mulți dintre vizitatori au afirmat ca frecventează acest sit pentru activități recreaționale cum ar fii, plimbare, admirarea peisajului, pe cand localnicii pentru expoatarea lemnului, cultivarea terenurilor (8%), dar și plimbarea câinelui.

Fig.27 Grafic privind procentul respondenților care au identificat tipul de activitate

Elementele de vegetație furnizează resurse pentru comunitățile umane din proximitate.

Încălzirea cu lemne reprezintă o opțiune viabila și o alegere frecventa în rândul personalor preocupate de mediul înconjurator. Altfel spus, prin încălzirea locuințelor cu material lemnos, contribuim la circuitul natural al carbonului: în atmosferă, la pădure, și invers.

Funcția peisagistică este relevantă pentru utilizarea recreativă sau de agreement a spațiului utilizat. Se pot diferenția mai multe tipuri de peisaje caracteristice: zonele special amenajate pentru pescuit , pădurea, lacul, mânăstirea Cernica, extreme park ( parc de aventura), zonele amenajate pentru picnic.

Această funcție este cea mai vizibilă atât pentru vizitatori cât și pentru localnici.

Tab.14 Procentul respondenților care au identificat serviciile ecosistemice – nivel local și regional

Se poate observa că sunt destul de puține servicii ecosistemice asupra cărora există un consens între respondenți în ceea ce privește existența acestora la nivelul sitului. Acestea sunt legate de contribuții la: îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări etc., reducerea poluării aerului la nivel local/regional, conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității, precum și faptul că în sit sunt întâlnite ciuperci. De asemenea, aproximativ 9 din 10 participanți apreciază că situl furnizează masă lemnoasă, contribuie la atragerea de turiști în zonă, oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc., contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local și la creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente).

Beneficii legate de hrana oamenilor.

Fig.28 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de hrana oamenilor

60% dintre repondenți au considerat că situl furnizează beneficii legate de cultivarea cerealelor, legumelor. Majoritatea dintre repondenți au fost localnici, cu terenuri aflate în custodie.

Fig.29 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de hrana oamenilor

70% dintre repondenți au considerat că situl furnizează beneficii legate de pomii fructiferi și fructele din livezi, aceasta categorie fiind ocupată de localnici, cu terenuri în sit, restul de 30% fiind reprezentat de categoria vizitatori.

Fig.30 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de hrana oamenilor

Importanța surselor de apă potabilă a fost recunoscută ca și beneficiu pentru populație atât în cadrul localnicilor cât și a vizitatorilor, având o pondere de 60%.

Cel mai important beneficiu legat de hrana oamenilor, a fost cotat peștele atat în cadrul vizitatorilor cât și al localnicilor. Ambele categorii frecventează această zona pentru pescuit, aș putea spune ca este cel mai bine cotat obiectiv.

Spațiile naturale din proximitatea lacurilor ajută la maximizarea serviciilor ecosistemice pe care acestea le oferă asigurând echilibrul ecosistemului lacustru și intensificând beneficiile sale la scară locală. Pe de altă parte, artificializarea zonei din proximitate este în multe cazuri echivalentă cu creșterea numărului de beneficiari ai serviciilor ecosistemice generate, putând crea o situație de eficientizare a utilizării acestora, dar existând posibilitatea intensificării presiunii umane peste limita de suportabilitate a ecosistemului.

Beneficii legate de creșterea animalelor.

Fig.31 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de creșterea animalelor

Zonele de pășunat ocupă o pondere de 40% în rîndul localnicilor, iar în cadrul vizitatorilor acestea nu sunt importante sau nu știu de existența acestora ( 60%)

Fig.32 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de creșterea animalelor

54% dintre repondenți au considerat importante resursele de hrană pentru alte animale din gospodării, aceștia fiind cu precădere localnici. 15% sunt de părere ca resursele de hrană sunt importante doar pentru speciile de animale din pădure.

Apa ca și sursă pentru animale reprezintă o pondere de 100% ca și importanță atât în cazul locuitorilor cât și a vizitatorilor.

Resurse naturale utilizate în activitatea economică.

Resursele lemnoase sunt pe primul loc în preverințele intervievaților cu o pondere de 100%.

Lemnul de foioase este o resursă naturală, versatilă, durabilă și regenerabilă, ceea ce-l transformă în materia primă cu cea mai largă utilizare în lume, atât în industrie, cât și în gospodarii.

Încălzirea cu lemne reprezintă o opțiune viabila și o alegere frecventa în rândul personalor preocupate de mediul înconjurator. Explicația este următoarea: încălzirea cu lemne este neutră din punctul de vedere al poluării, iar fumul de lemn nu contribuie la încalzirea globală. Combustibilii fosili generează emisii mari de carbon în atmosferă, însă lemnul, atunci când este ars, nu determină o creștere netă a dioxidului de carbon în atmosferă.

Fig. 33 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de resursele naturale utilizate în activitatea economică

O soluție ecologică de încălzire (centrale de bloc, locuințe individuale), mai ales în zonele în care nu există gaze, este cea cu peleți. În compoziția lor intră tocăura lemnoasă, deșeuri vegetale, rumegus, scoarță, resturi de copaci. Puterea calorică a acestor materiale combustibile este sporită și, desigur, mai mare decât cea a lemnului obișnuit. În plus, peleții ard cu foarte puține emisii de fum și noxe.

Fig. 34 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de resursele naturale utilizate în activitatea economică

Apa resprezintă o resursă importantă atât pentru uz casnic cât și pentru uz industrial. Ponderea este de 68% în cazul intervievaților. Cealaltă categorie este reprezentată de persoanele care nu locuiesc în zonă și nu cunosc utilizările acestei resurse.

Resurse cu valoare energetică.

Fig. 35 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor legate de resursele cu valoare energetică

Procentul de 20% este reprezentat de panourile solare, acestea fiind singura sursă de producție a energiei.

Beneficii pentru mediu.

Pe lângă contribuția la reglarea climatică, situl contribuie și la îmbunătățirea calității aerului.

Atât zonele acvatice cât și cele de pădure au rolul fixării particulelor din aer.

Fig. 36 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor pentru mediu.

Potențialul de control al inundațiilor rezultă odată cu menținerea zonelor inundabile în perimetrul sitului. 45% dintre repondenți au afirmat acest lucru, restul fiind reprezentați de vizitatori, care ajung în această zona doar în locurile special amenajate.

Aceasta asigură absorția unei cantități de apă atât pe termen scurt, în perioadele de viitura, cât și pe termen lung, pentru ape provenite din precipitații locale.

Rolul extreme de important al zonelor inundabile este evident în perioadele de creștere a nivelului lacului.

Fig. 37 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor pentru mediu.

Aproximativ 80% dintre repondenți consideră că vegetația din sit oferă protecție față de vânturile puternice și înzăpeziri.

Fig. 38 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor pentru mediu.

România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, din punct de vedere al sistemelor ecologice, speciilor și genetică, dar și cu un procent ridicat de ecosisteme naturale și

seminaturale. Gama largă a tipurilor de ecosisteme din România este dependentă în mare măsură de influența climatului și de altitudine. O bogată rețea hidrografică contribuie de asemenea la creșterea diversității, în special în ceea ce privește ecosistemele specifice acvatice și de zone umede. Astfel de ecosisteme se regăsesc și în zona studiată, adăpostind numeroase specii de floră și faună, în special păsări, multe dintre ele fiind protejate de legislația internă și internațională.

În zona Lacului Cernica au fost semnalate 119 specii de păsări sălbatice, dintre care 112 specii de păsări sălbatice beneficiază de statut legal de protecție.

Aproximativ 70% dintre intervievați considera zona importantă din punct de vedere al conservării specilor de animale și păsări.

Valoarea turistică și simbolică

Fig. 39 Grafic privind procentul acordat importanței beneficiilor turistice

Funcția peisagistică este relevantă pentru utilizarea recreativă sau de agreement a spațiului utilizat. Se pot diferenția mai multe tipuri de peisaje caracteristice: zonele special amenajate pentru pescuit, pădurea, lacul, mânăstirea Cernica, extreme park ( parc de aventura), zonele amenajate pentru picnic.

Această funcție este cea mai vizibilă atât pentru vizitatori cât și pentru localnici.

Mânăstirea Cernica este un obiectiv cultural și religios care atrage mulți turisti în zonă, în graficul de mai sus se poate observa ca ponderea este de 100% în cazul vizitatorilor, dar și al localnicilor.

În tabelul de mai sus se poate observa ca repondenți consideră în mare măsura că utilizarea terenurilor din sit trebuie să se facă punând accent pe conservarea naturii ( 60% mare măsură și 15% foarte mare măsură) și că protejarea mediului este mai importantă decât exploatarea economică a resurselor din sit (43% mare măsură și 27% foarte mare măsură). Restul de 25% și 30% din repondenți care au considerat că sunt de accord cu aceste afirmații în mica măsură fac parte din categoria proprietarilor cu terenuri în sit, care sunt obligați să respecte anumite reglementări și au obligația să nu afecteze conservarea naturii, speciile de animale și păsări protejate de lege.

Concluzii

Necesitatea evaluării servicilor ecosistemite în aria protejată se leagă de faptul că obiectivele de conservare trebuie susținute în dialogul cu ceilalți factori implicați.

Beneficiile directe și indirecte obținute de comunitățile locale, dar și de vizitatori datorită existenței sitului ar trebui să asigure un consens mai puternic de protejare și conservare a resurselor naturale specifice. În al doilea rând, ar permite o valorificare mai eficientă a resurselor fără a afecta potențialu de regenerare pe termen mediu și lung.

În evaluarea participanților de la nivel local sunt două servicii ecosistemice cu cea mai mare importanță, și anume conservarea biodiversității și reducerea poluării aerului. La polul opus, deși au fost identificate de către participanți ca servicii importante, peștele/pescuitul nu au fost preferate în stabilirea importanței față de niciun alt serviciu ecosistemic.

Se poate observa că sunt destul de puține servicii ecosistemice asupra cărora există un consens între respondenți în ceea ce privește existența acestora la nivelul sitului. Acestea sunt legate de contribuții la: îmbunătățirea gradului de conservare a unor specii de animale/păsări etc., reducerea poluării aerului la nivel local/regional, conservarea ecosistemelor și la protecția biodiversității, precum și faptul că în sit sunt întâlnite ciuperci. De asemenea, aproximativ 9 din 10 participanți apreciază că situl furnizează masă lemnoasă, contribuie la atragerea de turiști în zonă, oferă perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole, drumurilor/gospodăriilor față de vânturi puternice, înzăpeziri etc., contribuie la îmbunătățirea calității solului la nivel local și la creșterea albinelor (prin utilizarea florei existente).

S-a putut evidenția gradul destul de mare de recunoaștere a serviciilor culturale prin comparație cu cele de suport și vizibilitatea limitată pentru actorii sociali a serviciilor suport și a celor de reglare. Sunt multe explicații pentru gradul (procentele) de identificare a serviciilor ecosistemice. Cele care rețin atenția sunt legate de faptul că au fost identificate toate serviciile (sau majoritatea) acestora în cadrul sistemelor investigate, nemaiexistând alte servicii în afară de cele deja identificate (este cazul serviciilor de producție si chiar al serviciilor culturale). În ceea ce privește serviciile de suport și de reglare trebuie recunoscut că acestea sunt mai dificil de identificat și evaluat de către diferiți actori. Evaluarea acestora trebuie să se bazeze în special pe descrierea și evaluarea proceselor ecologice de la nivelul ariei protejate.

Anexe

Chestionar de evaluare a percepției vizitatorilor și a localinicior asupra serviciilor ecosistemice în situl ROSCI0308 Lacul și Pădurea Cernica

Profilul intervievatului (se completează de către operator):

a. Vizitator (intervievat în proximitatea lacului și pădurii)

b. Rezident

Care este motivul pentru care alegeți zona lacului și a pădurii pentru petrecerea timpului liber?

Pentru recreere

Prezența spațiului verde

Aerul mai curat

Practicarea de sporturi în aer liber

Aproprierea de locuință

Altele:…………………………………………………………………………………………………………….

Nu vizitez această zonă.

Ce tip de activitate implică vizita dumneavoasră în acest sit?

Plimbare

Plimbarea copiilor

Plimbarea câinelui

Admirarea peisajului

Picnic

Practicarea unui sport……………………………………………………………………………………..

Exploatare lemn

Cultivarea terenurilor

Pășunatul animalelor

Pescuit

Altele (care sunt?) ……………………………………..…………………………..

Cât de importantă considerați zona pentru?

Zona de proveniență a vizitatorului……………………………………………………………………

Vârsta și sexul……………………………

Bibliografie

CBD Strategy and Action Plan – Romania (Romanian version)

CEEweb for Biodiversity, Serviciile Naturii

Chiriță C. și colaboratorii, 1981 ‘Pădurile României – Studiu Monografic’, București

„Comuna Cernica-Tânganu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 20 februarie 2012

Evaluarea serviciilor ecosistemice ale ariilor protejate în România ,Managementul sustenabilitatii serviciilor ecosistemice ,Mihai ADAMESCU, Constantin CAZACU, Georgia COSOR, Radu VADINEANU, Magda BUCUR, Relu GIUCA, Florian NITU, Bucuresti

Ghid pentru evaluare rapidă a serviciilor ecosistemice, Bucuresti 2016

Hawes, E., Smith M., 2005. Riparian BufferZones: Functions and Recommended Widths,available at:http://www.eightmileriver.org/resources/digital_libraryMaes, J. et al., 2016.An indicator framework for assessing ecosystem services in support of the EU BiodiversityStrategy to 2020.Ecosystem Services, 17, pp.14–23. Available at: citeulike-article-id:13907920

Lahovari, George Ioan (1899). „Cernica-Căldărarul” Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 338.

MA, 2005. Ecosystems and Human Well-Being: Biodiversity Synthesis Report. Millennium Ecosystem Assessment, World Resources Institute, Washington D.C.

Maes, J. et al., 2013.Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services-An analyticalframework for ecosystem assessmentsunder action 5 of the EU biodiversity strategy to2020, Publications office of the European Union. Available at: citeulike-article-id:13218403.

Managementul serviciilor ecosistemice- support de curs

Milcu, A.I. et al., 2013. Cultural Ecosystem Services: A Literature Review and Prospects forFuture Research.Ecology and Society, 18(3). Available at:http://www.ecologyandsociety.org/vol18/iss3/art44/.

Millennium Ecosystem Assessment, 2005.Ecosystems and human well-being: Synthesis,Washington, DC: Press, Island.

Negrei Costel, Operatori, politici, comunicare in managementul mediului,Ed, Pro Transilvania,1996

PLANUL URBANISTIC GENERAL COMUNA CERNICA STUDIU DE FUNDAMENTARE RAPORT DE MEDIU, Bucuresti 2015

Primack R.B., Pătroescu M., Rozylowicz L., Iojă I.C. (2002), Conservarea diversității biologice. București: Ed. Tehnică

Primack R, Pătroescu M, Rozylowicz L, Iojă CI (2008), Fundamentele conservării diversității biologice. București: Ed. AGIR.

Vădineanu, A., 1998. Dezvoltare Durabilă- Teorie și practică, vol. I, Ed. Universității din București

Vădineanu, A., Negrei, C., Lisievici, P., 1999. Dezvoltare Durabilă- Teorie și Practică, Vol. II – Mecanisme și Instrumente, Editura Universității din București

Vădineanu, A., 2004. Managementul Dezvoltării- O abordare ecosistemică, Ed. Ars Docendi, București

Verkerk, P.J. et al., 2014. Assessing impacts of intensified biomass production and biodiversityprotection on ecosystem services provided by European forests.Ecosystem Services, 9,pp.155–165. Available at: citeulike-article-id:13553752

http://www.forestenergy.org/

Home

http://valueecoserv.cndd.ro/wp-content/uploads/brosura-informativa-servicii-ecosistemice.pdf

https://eeagrants.org/

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0308.pdf

http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/Ecosystems%20goods%20and%20Services/Ecosystem_RO.pdf

https://www.dropbox.com/s/6tp3xc1vk9lxold/ecoserv%200088%200108.docx?dl=0&fbclid=IwAR1CWDypKIZrH33XRBYbnoZd9eXJ-XaF0HO2t8-r-PImxCwS7gvRuPZfQS8