Evaluarea în Operatiuni de Divizare a Societătii Transgaz S.a

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE DISERTATIE

‘’Evaluarea în operațiuni de divizare a societății Transgaz S.A.’’

Coordonator științific:

Conferențiar Univ. Dr. Anica-Popa Adrian

Masterand:

Vîță Ionela

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

Cuprins…………………………………………………………………………………….2

Introducere………………………………………………………………………………..4

Capitolul 1 – Aspecte teoretice și metodologice privind activitatea de evaluare……………5

Concepte generale…………………………………………………………….5

Scopul evaluării și structura acesteia ……………………………………………….6

Metode (tipuri) de evaluare …………………………………………………..6

Certificare ……………………………………………………………………10

Evaluatorul …………………………………………………………………..11

Ipoteze și condiții limitative în evaluare…………………………………….11

Capitolul 2 – Prezentarea societății comerciale ‘’ Transgaz S.A.’’…………………………

2.1. Identificarea societății ………………………………………………

2.2. Obiectul de activitate …………………………………………………….

2.3. Structură acționariat ……………………………

2.4. Produsele și serviciile societății …………………………………

2.5. Mediul concurențial, furnizori și clienți……………………………………

2.6. Analiza indicatorilor principali de activitate ………………………………

Capitolul 3 – Raport de evaluare a societății comerciale ‘’ Transgaz S.A.’’………………

3.1. Sinteza evaluării……………………………………………

3.2. Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor și cheltuielior

3.3. Analiza ratelor de rentabilitate ……………………………………

3.4. Analiza solvabilității, lichidității și a gradului de îndatorare………

3.5. Evaluarea activelor societății…………………………………………………………

3.6. Evaluarea prin metoda activului net corectat (ANC)………………………………

3.7. Evaluarea prin metoda cash-flow-ului actualizat…………………………………

Capitolul 4 – Concluzii și recomandări……………………………………………………

Bibliografie………………………………………………………………………………..

INTRODUCERE

Lucrarea realizată se numește “Evaluarea in operațiuni de divizare a S.C . Transgaz S.A”. Am ales să tratez această temă cu mare interes și într-un mod mult mai aprofundat decât am făcut-o în anii anteriori de studiu. Cunoștințele mele dobândite pe parcursul întregii activitați de masterat sper să aducă un plus de informații despre acestă societate atât pentru posibili investitori cât și pentru alte persoane interesate de cunoaștere în acest domeniu. Lucrarea realizată are ca obiectiv principal cunoașterea valorii acestei societați , în speță estimarea unei valori de piață, analiza tuturor indicatorilor în detaliu și evaluarea propriu-zisa a societății în vederea oportunității de divizare a acesteia.

Lucrarea realizată este structurată pe patru capitole.

Primul capitol este denumit „Aspecte teoretice si metodologice privind activitatea de evaluare’’ și conține fundamente pur teoretice ce sunt utilizate în cadrul raportului de evaluare.

Al doilea capitol din lucrare este denumit „Prezentarea societății comerciale „Transgaz S.A.” și conține date despre societate necesare în cunoașterea în detaliu a activitații desfășurate de către aceasta.

În al treilea capitol am prezentat „Raport de evaluare a societății comerciale ‘Transgaz S.A.’’unde am analizat câți mai mulți indicatori și am facut evaluarea societății în detaliu.

Am încheiat lucrarea cu partea de „Concluzii și recomandări” care prezintă în mod sintetic elementele relevante demersului de divizare a societății.

Capitolul 1 – Aspecte teoretice și metodologice privind activitatea de evaluare

1.1. Concepte generale

Activitatea de evaluare reprezintă un serviciu profesional, realizat de oameni specializați în diverse domenii, cum ar fi cel juridic, inginerie, economic, construcții sau contabilitate.

În cadrul desfașurării acestei activităti se creează rapoarte de evaluare ce sunt folositoare investitorilor, acționarilor, creditorilor, personalului angajat din această societate sau altor instituții.

Scopul evaluării societății din lucrarea prezentată este o posibilă divizare viitoare. A fost supus întregul patrimoniu al societății pentru o evaluare integrală.

Evaluarea nu reprezintă o stiință exactă dar nici o modalitate simplă de estimare a valorii unei societăți.

În cadrul activității de evaluare, etapele care se derulează succesiv sunt următoarele: prima fază de pregatire a activității, evaluarea propriu-zisă și ultima fază a rezultatelor și concluziilor.

Rezultatele și concluziile evaluării se comunică într-un raport de evaluare care trebuie să contină anumite elemente prezentate în Standardele Internaționale de Evaluare. Standardul acestora este destul de flexibil, lăsând la alegerea evaluatorului modul de ordonare al acestora.

Raportul de evaluare trebuie să exprime o opinie neechivocă, suficient de detaliată pentru a prezenta corect toate informațiile importante care nu pot declansa anumite neîntelegeri asupra valorii estimate.

Raportul de evaluare trebuie realizat cât mai transparent și coerent, pentru a nu duce în eroare beneficiarul și a evita anumite confuzii. În cadrul acestuia nu trebuie să existe conflicte de interese sau anumite presiuni venite din partea clientului sau a altei persoane.

.

1.2. Scopul evaluării și structura acesteia

Scopul evaluării este determinarea valorii de piață a întregii societăți în vederea divizării acesteia.

Structura unui raport de evaluare trebuie să conțină mai multe elemente, considerate obligatorii:

Dacă dimensiunea raportului de evaluare este mare, este necesară o sinteză a raportului cu rezultatele finale și prezentarea concluziilor importante.

1.3. Metode (tipuri) de evaluare

1.3.1 Metodele patrimoniale, bazate pe active sunt clasificate astfel:

1.3.1.1. metoda activului net

1.3.1.2. metoda activului net corectat;

1.3.1.3. metoda valorii substanțiale brute;

1.3.1.4. metoda capitalurilor permanente necesare exploatării.

1.3.1.1. Metoda activului net

Ideea esențială a metodelor patrimoniale este că valoarea unei societăți este echivalentă cu valoarea patrimoniului deținut de către aceasta. Această metodă este calculată după următoarea relație

Patrimoniul =Activ net = Valoarea activelor deținute – Datorii contractate

Prin aceasta metoda valoarea patrimoniului se poate calcula in doua variante: Din activul total se scad valoarea datoriilor sau prin adunarea tuturor elementelor ce alcatuiesc capitalul propriu( care este cuvenit actionarilor). Aceasta metoda este folosita de noile societati (maximum 3-5 ani de activitate), societatilorcu profit mic sau cele reevaluate recent.

1.3.1.2. Metoda activului net corectat

Atunci cand activele au valori de piata diferite fata de valoarea contabila stabilita initial, supune activul net contabil unor corectii in urma mai multor verificari facute de catre evaluatori sau in functie de valoarea de intrebuintare a elementelor patrimoniale necesare societatii.

Activul net corectat (ANC) aduce valoarea societatii respective cat mai aproape de realitatea economică. Relatia acestei metode este urmatoarea :

ANC = Active totale corectate – Datorii totale la valoarea curentă

Evaluarea unei societati comerciale prin metoda ANC parcurge mai multe etape:

– verificarea datelor financiare care conțin informații despre activele și datoriile societatii la data in care societatea este evaluata. Este recomandat ca data in care societatea este evaluata sa fie identica cu data la care are loc inventarierea patrimoniului;

– verificarea situatiei scriptice a activelor cu cea reală, dupa verificarile facute de catre evaluator;

– corectia unor posturi atat de activ cat si de pasiv.

1.3.1.3. Metoda valorii substanțiale brute

Valoarea substantiala reprezinta activul net corectat adunat cu valoarea altor active care nu apartin societatii (cele din leasing), dar care sunt parte a rezultatului societatii.

Se fac cateva observatii:

activul net real reprezinta estimarea activelor de exploatare dar si din afara acestora, care sunt utilizate sau nu, dar in proprietatea societatii

valoarea substanțială reprezinta estimarea activelor folosite de catre societate în exploatare, fie că sunt detinute de catre acesta sau nu.

1.3.1.4. Metoda capitalurilor permanente necesare exploatării

Capitalurile permanente folosite în exploatare reprezinta capitalurile necesare in exploatarea societatii și se calculeaza după relația:

CPNE = Imobilizări de exploatare + Nevoia de fond de rulment de exploatare

1.3.2 Metode de evaluare bazate pe actualizare

1.3.2.1 Actualizarea și capitalizarea

Actualizarea reprezinta procedeul prin care o suma care va fi încasată sau plătită în viitor este transformată în valori. Acesta operatiune este folosita in cazul in care unitățile monetare de mâine sunt altele decat cele de azi.

Pentru desfasurarea procedeului de actualizare a unei sume neincasate se foloseste rata de actualizare, care semnifica rentabilitatea ceruta de piata pentru o suma de capitaluri investite in societatea evaluata.

Rata de actualizare se noteaza cu r și se foloseste prin factorul de actualizare , unor rezultate constante sau nu, care se vor obține într-o perioadă finită de timp.

Capitalizarea reprezintă aducerea în valori actuale a unor rezultate constante la infinit. Acestea duc la transformarea factorului de actualizare in factor de capitalizare , când n tinde la infinit

1.3.2.2. Metoda valorii de rentabilitate și a valorii de randament

Metoda valorii de rentabilitate reprezinta valoarea determinata a societatii în urma actualizării fluxurilor de profituri nete previzionate pe o perioada de timp de n ani, în ipoteza unei rate de actualizare care sa fie constanta pe întreaga perioadă:

Metoda valorii de randament reprezinta că valoarea societatii evaluate este determinată de fluxurile viitoare de dividende.

Aceasta metoda este data de relatia:

unde : Dt – dividendul net distribuit acționarilor în anul t;

CBn – capitalizarea bursieră la momentul n.

1.3.2.3. Metoda cash-flow-ului actualizat (ACF)

Aceasta metoda de evaluare a unei societati este considerata cea mai moderna metoda de evaluare a unei societati. Aceasta consta in determinarea valorii societatii prin adunarea cash-flow-ului net de la dispozitia actionarilor cat si la dispozitia societatii, ambele fiind aduse la valoarea lor prezenta si a valorii reziduale actualizate.

Metoda de evaluare a întreprinderii prin cash-flow actualizat este cea mai modernă metodă de evaluare a întreprinderii și a activelor necorporale. Esența metodei constă în calcularea valorii întreprinderii prin însumarea: cash-flow–ului net la dispoziția acționarilor, respectiv, la dispoziția întreprinderii, ambele obținute într-o perioadă explicită și actualizate (aduse la valoarea lor prezentă), a valorii reziduale actualizate și a valorii de realizare netă a activelor redundante (care reprezintă cash–flow–ul net din afara exploatării).

Principalii indicatori folositi in determinarea cash-flow-ului sunt: cifra de afaceri, cheltuielile aferente acesteia, modificarea capitalului de lucru net din exploatare anual, investițiile de capital necesare, valoarea reziduală, rata de actualizare.

Relatia de calcul pentru determinarea valorii unei societati prin aceasta metoda este:

1.3.2.4. Evaluarea prin capitalizarea bursieră

Pentru aplicarea acestei metode de evaluare trebuie sa tinem cont de cateva observatii :

evoluția cursurilor istorice si desfasurarea politicii de dividende.

fenomenele pieței care pot afecta aprecierea titlurilor, independent de performanțele societatii.

Valoarea societatii este data de cursul bursier, ca indicator ce cuantifică performantele societatiii și gradul de interes pe care îl prezintă aceasta:

Unde : – Vt – valoarea societatii in momentul t;

– Nt – numărul de acțiuni existente în circulație in momentul t;

– CBt – cursul bursier în momentul t.

1.3.2.5. Metoda de evaluare bazată pe noțiunea de goodwill

Goodwill-ul (bunăvoință), se utilizează în evaluare indicând atitudinea favorabilă a pieței față de societatea..

În concluzie, acesta intră în cadrul valorii globale a societatii alături de valoarea patrimonială a acesteia( adica activul net contabil). Valoarea globală a societatii reprezinta valoarea acceptata de un posibil cumpărător, care apreciază aptitudinea societatii de a obține profit într-un cadru de exploatare dat și se calculeaza astfel:

unde: ANC – activ net contabil.

1.4. Certificare

In lucrarile de evaluare sunt certificate urmatoarele:

Afirmațiile prezentate și susținute sunt reale și corecte;

Analizele și concluziile prezentei evaluări sunt realizate conform cerintelor , standardelor si metodologiei de desfăsurare a lucrării, recomandate de Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania( ANEVAR).

Nu există niciun interes material sau de altă natură ce fac obiectul evaluării prezentate.

Remunerarea nu este facută în urma unor valori prestabilite sau care ar favoriza cauzele clientului

În urma evaluării nu sunt prezentate valori minime sau maxime în favoarea clientului sau altor persoane interesate de influențarea rezultatului final.

Se certifică faptul că evaluatorul este competent să efectueze lucrarea de evaluare.

1.5. Evaluatorul

Evaluatorul poate fi definit ca fiind o persoană competentă și responsabilă pentru întocmirea și supervizarea evaluărilor și care poate demonstra oricând că este pregătit să întocmească lucrări de evaluare prin obținerea unei diplome din cadrul unei instituții de învățământ superior recunoscut, care are cel puțin doi ani de experiență în domeniu și care are suficiente cunoștințe teoretice și practice să elaboreze corect o lucrare de evaluare.

Evaluarea trebuie sa fie in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare și Codul Deontologic al profesiei de evaluator.

Evaluatorul poate fi atât persoană fizică cât și juridică dar și de ordin intern, extern sau independent.

1.6. IPOTEZE ȘI CONDIȚII LIMITATIVE ÎN EVALUARE

În cadrul unei lucrări de evaluare se ține cont de mai multe ipoteze și limite, dupa cum urmează :

informațiile sunt obținute de la diverse surse considerate credibile, dar nu se acordă garanții pentru acuratețe.

evaluatorul presupune că desfășurarea activității societății respectă condițiile impuse de lege, deține toate autorizațiile, licențele și aprobările necesare.

se presupune că toate informațiile sunt autentice. Valoarea estimată în raportul de evaluare se consideră valabilă la data evaluării societății în cauză.

evaluatorul nu are nicio obligație de a depune anumite mărturii în instanță în legătură cu societatea în cauză decât dacă există initial anumite aranjamente.

În concluzie:

Evaluatorul își asumă întreaga responsabilitate în efectuarea corectă a raportului de evaluare, ținând cont de condițiile limitative enumerate mai sus.

Capitolul 2 – Prezentarea societății comerciale ‘’ Transgaz S.A.’’

2.1. Identificarea societății

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale “ Transgaz’’ S.A. Mediaș cu adresă în piața C.I. Motaș , nr. 1, oraș Mediaș, județul Sibiu, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului sub numarul J32/301/2000, cod unic de înregistrare 13068733, cod de identificare fiscală RO 13068733.

Societatea a fost fondată în momentul în care s-a produs desprinderea de Romgaz, în baza unei Hotărâri a Guvernului în anul 2000, ca persoană juridică romană având formă juridică de societate comercială pe acțiuni, listata la Bursa de Valori București sub simbolul bursier TGN și care își desfașoară activitatea conform legilor romane și statului său.

In componența societății intră 9 exploatări teritoriale și o singură sucursală:

Exploatarea teritorială din Arad, strada Poetului, nr. 56, jud. Arad;

Exploatarea teritorială din Bacău , strada George Bacovia, nr. 63, jud. Bacău;

Exploatarea teritorială din Brăila, strada Ion ghica, nr. 5, jud. Brăila.

2.2. Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate al societății evaluate este transportul gazelor naturale prin conducte și tranzitul internațional al acestora. Conform legislației din România, actele de comerț desfășurate de societate sunt în conformitate cu Actul Constitutiv aprobat. Poate elabora și alte activități de achiziționare gaze din producția proprie doar in vederea consumului propriu sau menținării sistemului.

Locațiile unde își desfășoară activitatea sunt următoarele:

Sediul societății comerciale din Mediaș, str. C.I Motaș, nr. 1, jud. Sibiu;

Departamentul de Exploatare și Mentenanță de pe strada George Enescu, nr. 11, Mediaș, jud. Sibiu;

Direcția Operare Piață Gaze București de pe Calea Dorobanților,nr. 30, sector 1, București;

Reprezentanța Transgaz- București, bulevardul Primăverii, nr. 55;

Reprezentanța din Bruxelles – Bruxelles, strada Luxembourg, nr. 23, Belgia.

2.3. Structură acționariat

La finele anului 2015, structura acționariatului Transgaz se prezintă în felul următor:

Se observă că la sfârșitul anului 2015, acționar majoritar rămâne Statul Român cu 58,51% procente din totalul acțiunilor. Tot la sfârșitul acestui an, numărul acționarilor înregistrați la S.C. Depozitarul Central S.A a scăzut cu un procent de 3,19% și anume 262 acționari față de sfarșitul anului 2014, când au fost declarați în număr de 8.226 de acționari.

2.4. Produsele și serviciile societății

2.5 Mediul concurențial, furnizori și clienți

Transgaz este unicul operator de transport de gaze naturale din România, acesta deținând monopol pe piață și face legătura între importatorii de gaze, producătorii și societățile care se ocupă cu extracția de gaze.

Piața gazelor din România este prezentată astfel:

Furnizorii sunt cei care asigură firmei resursele necesare desfășurării normale a activității economice.

Furnizorii principali ai societății comerciale sunt OMV Petrom S.A. și SNGN Romgaz S.A.

Societatea comercială a declarat că va transporta gaze naturale și pe piața internațională într-un viitor cât mai apropiat, respectând cerințele standardelor internaționale, având un sistem de transport foarte bine dezvoltat și un management performant.

Cea mai importantă componentă este reprezentată de clienți pe piața financiară a oricărui producător sau entitate de tranzit. Cei mai importanți clienți ai societății comerciale sunt distribuitorii EON Gaz România și GDF SUEZ Energy România cu peste 10% din total venituri.

E.ON Gaz România distribuie gaze naturale în 20 de județe din partea de nord a țării, în Transilvania, Crișana, Maramureș, Moldova și Banat și are aproximativ 1,3 milioane de clienți în aproximativ 1.007 localități.

GDF SUEZ Energy Romania distribuie gaze naturale în 17 județe din partea de sud a țării, în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și are aproximativ 1,4 milioane clienți în 611 localități.

2.6. Analiza indicatorilor principali de activitate

Principalii indicatori economic-financiari realizați în anul 2015 comparativ cu anii 2014 și 2013 se prezintă în felul următor:

( sursa : Raport anual administrator 2015- Transgaz)

:

3.6.2. Analiza structurala a rezultatelor dupa natura veniturilor si cheltuielior

3.6.3 Analiza ratelor de rentabilitate

3.6.3.1 Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor sale pe piață, situație evidențiată prin cifra de afaceri.

Raportul dintre rezultatul obținut și cifra de afaceri reprezintă rata rentabilității comerciale.

In urma analizei se constata o crestere a ratei rentabilitatii comerciale cu 0,38 puncte procentuale in anul 2014 fata de anul 2013.

Aceasta crestere a ratei rentabilitatii comerciale a fost determinata de actiunea diferita ca sens si intensitate a celor 3 factori primari, si anume: structura productiei vandute(qv), preturile de valorificare pe produse (p) si costurile pe produse(c).

Modificarile din structura productiei vandute au avut o influenta negativa asupra ratei rentabilitatii comerciale, determinand scaderea acesteia cu 1,58%.

Influenta modificarii preturilor este una favorabila, determinand cresterea ratei rentabilitatii comerciale cu 2,62% puncte procentuale.

Aceasta majorare a preturilor de vanzare reprezinta efectul cresterii costurilor inregistrate de intreprindere, mai précis costuri efectuate pentru cresterea productiei si imbunatatirea calitatii produselor si a serviciilor cu scopul de a avea un avantaj calitativ fata de competitorii sai.

Pe de alta parte, luand in considerare dinamica similara a costurilor de productie pe produse si a preturilor de vanzare, apreciem ca majorarea costurilor, si deci influenta negativa de 0,66% a acestui factor asupra ratei rentabilitatii comerciale, nu a fost generata de imbunatatirea calitatii produselor, ci mai ales efectul inflatiei, ceea ce a contribuit direct la cresterea cheltuielilor cu materialele consumate, cheltuielilor cu personalul, cheltuielilor administrative si a celor de desfacere.

3.6.3.2 Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate

Evidențierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli.

Eficiența acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obținute, pe baza ratei rentabilității resurselor consumate, cunoscută și sub denumirea de rata rentabilității costurilor.

Prin definiție, rata rentabilității resurselor consumate reflectă raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri și costurile totale aferente vânzărilor:

Rata rentabilitatii resurselor consumate este influentata de urmatorii factori: structura cifrei de afaceri(g), costurile complete unitare(c) si preturile de vanzare(p) pe produse.

La societatea analizata se constata ca rata resureselor consumate a crescut cu 0,87 %. La aceasta evolutie pozitiva au contribuit in sens si intensitate diferita cei trei factori mai sus mentionati. Modificarea structurii CA a avut o influenta negativa asupra ratei determinand scaderea acesteia cu 3,53 puncte procentuale.

Luand in considerare faptul ca degaja o rentabilitate mai mare decat media pe intrprindere putem aprecia activitatea managementului una foarte performanta.

Pretul unitar a determinat o crestere a ratei cu 5,89 p.p ceea ce reprezinta o influenta pozitiva.

Din analiza comparata a preturilor si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii , managementul s-a dovedit a fi viabil, imbunatatirea calitativa a produselor si serviciilor, adaptare a politicii comerciale ca urmare a cresterii eficientei vanzarilor.

3.6.3.3. Analiza ratei rentabilitatii economice

Rata rentabiilitatii economice reflecta corelatia dintre un rezultat economic,in cazul nostru Profitul brut aferent CA si mijloacele economice angajate pentru obtinerea acestuia.

Avantajele induse de rata rentabilității economice în câmpul analitic se datorează faptului că ea este independentă de structura financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum și de elementele excepționale.

Rata rentabilitatii economice a inregistrat o scadere de 1,06% in anul 2014 fata de anul precedent. Aceasta scadere a fost influentata randamentul activelor imobilizate, de viteza de rotatie a activelor circulante, dar si de modificarea rentabilitatii comerciale.

3.6.3.4 Analiza ratei rentabilitatii financiare

Rata rentabilității financiare, cunoscută în teoria internațională sub denumirea de „return on equity”, permite aprecierea eficienței investițiilor de capital ale acționarilor și oportunitatea menținerii acestora, calculându-se ca raport între rezultatul net al exercițiului financiar și capitalul propriu.

Rentabilitatea Financiara a agentului economic analizat este influentata in mod direct de 3 factori si anume: viteza de rotatie a activelor totale, multiplicarea capitalului propriu si profitul net la 1 leu venituri totale.

La sfarsitul perioadei analizate, rata financiara inregistreaza o crestere de 4,32%, ca urmare a influentei celor 3 factori.

Modificare vitezei de rotatie a activelor totale a condus la scaderea ratei cu 1,05% , ceea ce ne arata ca activele nu sunt utilizate eficient chiar daca managementul isi poate face datoria,

valorificand aceste active.

Factorul de multiplicare a capitalului propriu a dus la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 1,06 p.p, ca urmare a modificarii gradului de indatorare.

O valoare mai mare a acestui indicator duce la o rata a rentabilitatii mai mare dar si un grad de indatorare mai mare.

Se recomandă o atenție sporită cu privire la gradul de îndatorare în vederea stabilirii unei structuri financiare care să permită desfășurarea în bune condiții a activității.

Profitul net la 1 leu venituri totale a dus la cresterea ratei, aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii.

Rezulta ca firma este capabila sa duca o politica de preturi eficienta si sa controleze costurile,

Ratele activelor imobilizate inregistreazain total o reducere de 13,75 pp, cea mai semnificativa diferenta dintre valorie 2014 si 2013 fiind diminuarea ratei activelor circulante cu 16,23% , ceea ce reflecta intensificarea activitatii de exploatare pe fondul scaderii creantelor comerciale si investitiilor financiare. Un efect al cresterii creantelor il reprezinta cresterea ratei disponibilitatilor cu 0,21 pp.

In ceea ce priveste ratele de structura a surselor de finantare, se remarca o scadere a ratei stabilitatii financiare.

In aceeasi ordine de idei, ratele datoriilor au inregistrat cresteri de 8,24 pp in cazul datoriilor pe termen lung si 7,67 pp in cazul datoriilor pe termen scurt.

3.6.5. Analiza lichiditatii, solvabilitatii si a gradului de indatorare

Capacitatea companiei de a-si onora datoriile curente este reflectat prin ratele de lichiditate in timp ce onorarea datoriilor totale este reflectata prin intermediul solvabilitatii.

Rata lichiditatii curente a inregistrat o valoare de 1,25 , mai mare decat in 2013 cu 0,20 pe fondul cresterii datoriilor curente.

De asemenea, rata lichiditatii rapide a crescut (cu 0,22) in 2014.

Rata lichiditatii imediate se situeaza la nivelul de 0,47 ceea ce reprezinta ca firma are capacitatea de a-si onora datoriile curente din disponibilitati si investitii financiare.

Toate cele trei rate de lichiditate inregistreaza valori supraunitare reflectand astfel o pozitie financiara favorabila.

Solvabilitatea a detinut in 2013 o valoare de 3,38 ceea ce reprezinta ca Transgaz este o companie solvabila, activele totale acoperind in intregime datoriile totale.

Rata indatoririi globale a fost de 0,42 in 2014 in timp ce rata indatoririi la termen a detinut o valoare de 0,06. In ambele situatii valorile rezultate sunt favorabile intrucat datoriile ocupa ponderi reduse in totalul capitalurilor proprii.

BIBLIOGRAFIE

Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Anca Tutu – “Evaluarea intreprinderii” Ed. Tribuna Economica, Bucuresti 2004

Atkinson, M. J., & Jones, M. G. (1991). The financial markets (4rd ed.). New York : Wiley

Cohen E., Analyse financière, 5 e édition, Economica, Paris, 2004

C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi – “Analiza economico-financiara” Ed. Economica,

Dumitrescu D. Dragotă V., Evaluarea întreprinderii, Ed. Economică, București, 2000;

Duțescu A., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, Ed. CECCAR, București, 2001

Ișfănescu A., ș.a. Evaluarea întreprinderii, Ed.Tribuna Economică, București, 1998

Guatri L., Il metodo reddituale per la valutazione delle aziende – Nuovi orintamenti, EGEA, Milano, 1996

Niculescu M., Diagnostic financiar, Vol. 2, Ed. Economică, București, 2003

Pierre F., Besançon E., Valorisation d’entreprise et théorie financière, Ed. D’Organisation, Paris, 2004

Stan S.V., Evaluarea întreprinderilor. Metode și uzanțe, Ed.Teora, București, 1996

Stancu I., Finanțe, Ed. Economică, Ediția a III-a, București, 2003

Thibaut J.P., Le diagnostic d’entreprise – Guide pratique, SEDIPOR, Paris, 1989

Tournier J.C., Tournier J. B., Évaluation d’entreprise, Édition d’Organisation, Paris, 2002

Vintilă G., Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, EDP, RA, București, 2005

Alte referinte :

ANEVAR – Culegere de standarde

http://www.gazetanoua.ro

http://www.tranzactiibursiere.ro

Raportari anuale Transgaz 2013-2015

Rapoartele administratorilor Transgaz S.A 2013-2015

www.kmarket.ro

www.transgaz.ro