EVALUAREA IMPACTULUIEVALUAREA IMPACTULUI [614399]

EVALUAREA IMPACTULUIEVALUAREA IMPACTULUI
 ASUPRA MEDIULUI  ASUPRA MEDIULUI 
SefSef luclucrarirari, dr, dr.ing.ing. Br. Brinduindusa R sa Robu obu
UnUniv iverersi sita tate tea a Te Tehnhnic ica a “G “Gheheororghghe Asae Asach chi” i” di din Ias n Iasi  i FaFacucul ltatatetea a InIngi gineneri rie e Ch Chi imimicaca si si P Pro rotetec cti tia a Me Medi diul ului  ui 
DeDepapart rtamamenentutul l InIngi gineneri ria a si si Ma Mananagegemementntul ul MeMedi diul ului  ui

Obiectivele cursuluiObiectivele cursului
DisciDisciplina plina “Eval “Evaluare uarea impaa impactulu ctului asup i asupra me ra mediulu diului” i” ofera ofera info informatiirmatiile le neces necesare p are pentru entru
sustisustinereanerea efort eforturilor urilor de deprevenire sau eliminareprevenire sau eliminare a daunelor cauzate mediului si dea daunelor cauzate mediului si de
stimustimulare a s lare a sanata anatatii tii uman umane si bun e si bunastar astarii ii oame oamenilor; a nilor; asigura sigura crestcrest ereaerea nivelnivel ului ului dede
cunoasterecunoastere a sistemelor ecologice si a resurselor a sistemelor ecologice si a resurselor naturale, im portante pentru naturale, importante pentru
dezvdezvoltar oltarea generaea generatiilor tiilor viitoa viitoare. re.
EvEval aluauare rea a im impapact ctul ului ui as asupupra ra me medi diul ului ui es este te un un imimpoport rtanant tininststrurumementntalal
managmanag emenemen tuluitului de de mediumediu , , alaalaturturi i de de evaevalualuarearea risrisculcului ui de de memediudiu, , evaevalualuarearea cicciclul lului ui
de vde via iata ta si ca si care ore ofe fera ra in info form rmat atii iile le ne nececesasare re pe pent ntru ru lu luar area ea ununei ei de deci cizi zii i in c in ceeeea a ce pce pri rive vest ste e
asiasigurgurareareaaconconcepceptultuluiuide de dezdezvolvoltartareedurdurabiabilalasi isi implmplemeementantarearea priprincincipiupiului lui de de
preprevenvenire si coire si contr ntrol ol int integregrat at a polu a poluari arii. i.
De asemenea,De asemenea, asiguraasigura prepregatgatireirea a necnecesaesara ra pen pentrutru incincludludereerea a con considsidereerententelor lor 
ececol ologogic ice e in in proprocescesululdecdeciziizionaonallsi si in in in info form rmarearea a pu publ blic icul ului ui pr priv ivin ind d po poli liti tici cile le de de memedi diu u la lani nivevel l lo loca cal, l, re regi gion onal al si si pe pe pl plan an eueuro ropepeanan. .
OfOfer era a fu fund ndamamenente tele le ne nececesasare re pe pent ntru ru pro promomovavare rea a “E “Eva valu luar arii ii im impapact ctul ului ui as asupupra ra me medi diul ului ui” ”
caca o co cer erin inta ta mi mini nima ma si si de de in ince cepuput t in in impimplemlemententareareaatehtehnolnologiogiiloilorrcurcurateate. .

StructuraStructuraDefDefiniinitii tii si si notnotiuniuni i funfundamdamententaleale
PolPoluaruareaea medmediuliului. ui. ConConcepceptultul de de dezdezvolvoltartare e durdurabiabila la
Is Isto tori ricu cul l pr proc ocesesul ului ui de de eveval aluauare re a a im impapact ctul ului ui as asupupra ra me medi diul ului ui (E (EIMIM). ). ScScopopur uri i al ale e
le legi gisl slat atie iei i pr priv ivin ind d EI EIM. M.
Ti Tipupuri ri de de imimpapact cte e an anal aliz izat ate e pr prin intr tr-o -o pr proc ocededur ura a de de EI EIM s M si i sf sfer era a de de cucupr prin inde dere re a aacestora.acestora.
OrgOrganianizatzatiil iile e si si tip tipuriurile le de per de person sonal impal implic licate in EI ate in EIM. Pro M. Proced ceduriuri si indsi indica icatortori penti pentru ru
eveval aluauare rea a im impapact ctul ului ui as asupupra ra me medi diul ului ui in in RoRomamani nia. a.
MetMetodoodologlogia EIM. Stia EIM. Struc ructurtura a proprocescesuluului i de evalde evaluar uare e a impa a impactu ctuluilui. Etape. Etapele le
proprocescesuluului i de de EIM EIM in in cazcazul ul une unei i noi noi actactivi ivitat tati. i.
EvaEvalualuarearea StrStrateategicgica a a a med mediuliului ui
Ti Tipupuri ri de de memeto tode de si si te tehnhnic ici i fo folo losi site te in in EI EIM. M. MeMeto toda da mamatr tric icii ii de de eveval aluauare re ra rapi pida da a a
imimpapact ctul ului ui as asupupra ra me medi diul ului ui (M (MERERI) I)
Li List ste de ce de con ontr trol ol pe pent ntru ru ev eval aluauare rea a im impapactuctulu lui i po pote tent ntia ial l as asupupra ra me medi diul ului ui. Me . Meto toda da
mamatr tric icii ii si simp mple le de de in inte tera ract ctiu iune ne (m(mat atri rice cea a lu lui i Le Leopopol old) d). .

MeMeto toda da in indi dice celu lui i de p de pol olua uare re gl glob obal ala a pr prop opususa a de Rde Roj ojan anscschi hi (1 (199 991) s1) si imi imbubunanata tati tita ta de Pde Popa opa s.as.a. . (20(2005)05). .
EvaEvalualuarearea risrisculcului ui de de medmediu iu conconforform m Ord Ord. 1. 184/84/1991997. 7.
MeMeto toda da in inte tegr grat ata a de de eveval aluauare re a i a impmpacactu tulu lui i si si ri risc scul ului ui de de memedi diu u (S (SABAB). ).
ECV, EPE, EMAOECV, EPE, EMAO

DeDeffininititiiiisi si nonotitiununiiffunundadamementntaalele
 Acord de mediuAcord de mediu  – decizia autorit – decizia autorit ățății competente pentruii competente pentru
protecprotec ț ția mediului, care dia mediului, care d ă ă dreptul titularului de proiect s dreptul titularului de proiect s ă ă    realizeze proiectul. Acordul de mediu este un realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act t ehnico-juridicact tehnico-juridic
eliberat în scris, prin care se eliberat în scris, prin care se stabilesc condi stabilesc condi ț țiile de realizare aiile de realizare a
proiectului, din punct de vedere al proiectului, din punct de vedere al protec protec ț ției mediului.iei mediului.
 Acord integrat de mediuAcord integrat de mediu  – act tehnico-juridic emis de – act tehnico-juridic emis de
autoritatea competentautoritatea competent ă ă pentru protec pentru protec ț ția mediului, conformia mediului, conform
dispozidispozi ț țiilor legale în vigoare, care acordiilor legale în vigoare, care acord ă ă dreptul de a stabili dreptul de a stabili
condicondi ț țiile de realizare a unei activitiile de realizare a unei activit ățăți înci înc ă ă din etapa de din etapa de
proiectare, care sproiectare, care s ă ă asigure c asigure c ă ă instala instala ț ția corespunde cerinia corespunde cerin ț țelorelor privind prevenirea, reducereaprivind prevenirea, reducerea ș și controlul integrat al polui controlul integrat al polu ă ării.rii.
 Acordul poate fi eliberat poentru Acordul poate fi eliberat poentru una sau mai multe instala una sau mai multe instala ț ții oriii ori
p pă ăr  r ț ți ale instalai ale instala ț țiilor situate pe acelaiilor situate pe acela ș și amplasament.i amplasament.


ActivitActivit ățăți cu impact nesemnificativ asupra mediuluii cu impact nesemnificativ asupra mediului  – – suntsunt avute în vedere acele activitavute în vedere acele activit ățăți rezideni reziden ț țiale, din gospodiale, din gospod ă ării rii
individuale sau dependinindividuale sau dependin ț țe ale acestora destinate exclusive ale acestora destinate exclusiv
satisfacerii necesitsatisfacerii necesit ățăților locuinilor locuin ț ței ei ș și/sau gospodi/sau gospod ă ăriei propriiriei proprii ș și i
care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protec care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protec ț ție,ie,
precumprecum ș și acele activiti acele activit ățăți pentru care, conform prevederilori pentru care, conform prevederilorlegale în vigoare, nu se emit autorizalegale în vigoare, nu se emit autoriza ț ții de mediu.ii de mediu.
 ActivitActivit ățăți cu impact redus asupra mediuluii cu impact redus asupra mediului  – sunt activit – sunt activit ățățileile
pentru care, în urma parcurgerii etapei pentru care, în urma parcurgerii etapei de încadrar e, s-a stabilit de încadrare, s-a stabilit
c că ă nu  nu supun supun procedurii procedurii de evaluare de evaluare a impac a impactului asupr tului asupra amediului, precummediului, precum ș și alte activiti alte activit ățăți incluse în aceasti incluse în aceast ă ă categorie categorie
de alte prevederi legale în de alte prevederi legale în vigoare. vigoare.
 ActivitActivit ățăți cu impact semnificativ asupra mediuluii cu impact semnificativ asupra mediului  – –
activitactivit ățățile care se supun procedurii de evaluare a impactul ui ile care se supun procedurii de evaluare a impactul uiasupra mediului, aasupra mediului, a ș șa cum sunt ele definite de legislaa cum sunt ele definite de legisla ț ția înia în
vigoare.vigoare.

 AnalizAnaliz ă ă de impact de impact  – evaluarea efectului unit – evaluarea efectului unit ățăților sauilor sau
activitactivit ățăților existente asupra mediului înconjur ilor existente asupra mediului înconjur  ă ător în vedereator în vedereaelabor elabor  ă ării sau realizrii sau realiz ă ării Autorizarii Autoriza ț ției de mediu.iei de mediu.
 ApApă ărarea împotriva dezastrelorrarea împotriva dezastrelor  – a) m – a) m ă ăsuri de preveniresuri de prevenire ș și i
pregpreg ă ătire pentru interventire pentru interven ț ții; b) mii; b) m ă ăsuri operative urgente desuri operative urgente de
interveninterven ț ție dupie dup ă ă declan declan ș șarea fenomenelor periculoase cuarea fenomenelor periculoase cu urmurm ă ări deosebit de grave; c) mri deosebit de grave; c) m ă ăsuri de intervensuri de interven ț ție ulterioar ie ulterioar  ă ă   
pentru recuperarepentru recuperare ș și reabilitare.i reabilitare.
 Arie naturalArie natural ă ă protejat protejat ă ă    – zon – zon ă ă terestr  terestr  ă ă, acvatic, acvatic ă ă   ș și/saui/sau
subteransubteran
ă ă, cu perimetru legal stabilit, cu perimetru legal stabilit
ș și avi avandand un run regiegim spm speci ecial al
de ocrotirede ocrotire ș și conservare, în care existi conservare, în care exist ă ă specii de plante specii de plante ș și ianimale sanimale s ă ălbatice, elementelbatice, elemente ș și formai forma ț țiuni biogeografice,iuni biogeografice,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alt peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alt ă ă   
natur natur  ă ă, cu valoare ecologic, cu valoare ecologic ă ă, ,ș știintiin ț țificific ă ă sau cultural sau cultural ă ă deosebit deosebit ă ă. .
 Aspect de mediuAspect de mediu  – element al activit – element al activit ățăților, produselor sauilor, produselor sauserviciilor unei organizaserviciilor unei organiza ț ții care poate interacii care poate interac ț ționa cu mediul. Uniona cu mediul. Un
aspect de mediu semnificativ este acela care aspect de mediu semnificativ este acela care are sa u poate are sau poate
avea un impact semnificativ asupra mediului.avea un impact semnificativ asupra mediului.

 AutorizareAutorizare  –  – parcurgerea etapeloparcurgerea etapelor procedurale avand r procedurale avand drept scop ob drept scop ob ț ținerea avizului,inerea avizului,
acorduluiacordului ș și/sau autorizai/sau autoriza ț ției de mediu.iei de mediu.
 AutorizaAutoriza ț ție de mediu –ie de mediu – act tehnico-juridic eliberat în scris de act tehnico-juridic eliberat în scris de autorit autorit ăț ățile competenteile competente
pentru protecpentru protec ț ția mediului prin care sunt stabilite condiia mediului prin care sunt stabilite condi ț țiileiile ș și/sau parametrii de funci/sau parametrii de func ț ționareionare
ale unei activitale unei activit ăț ăți existente sau pentru punerea în funci existente sau pentru punerea în func ț țiune a unei activitiune a unei activit ăț ăți noi pentru carei noi pentru care
anterior a fost emis acordul de mediu.anterior a fost emis acordul de mediu.
 AutorizaAutoriza ț ție integratie integrat ă ă de mediu de mediu  – act tehnico-juridi – act tehnico-juridic emis de autorit c emis de autorit ăț ățile competenteile competente
pentru protecpentru protec ț ția mediului, conform dispoziia mediului, conform dispozi ț țiilor legale în vigoare, care diilor legale în vigoare, care d ă ă dreptul de a dreptul de a
exploata în totalitate sau în parte o exploata în totalitate sau în parte o instala instala ț ție, în anumite condiie, în anumite condi ț ții care sii care s ă ă asigure c asigure c ă ă   
instalainstala ț ția corespunde cerinia corespunde cerin ț țelor privind prevenireaelor privind prevenirea ș și controlul integrat al polui controlul integrat al polu ă ării (OUGrii (OUG
34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). Autoriza34/2002 aprobata prin Legea 645/2002). Autoriza ț ția poate fi eliberatia poate fi eliberat ă ă pentru una sau mai pentru una sau mai
multe instalamulte instala
ț ții sau pii sau p
ă ăr  r 
ț ți ale instalai ale instala
ț țiilor situate pe acelaiilor situate pe acela
ș și amplasamenti amplasament
ș și care sunti care sunt
exploatate de cexploatate de c ă ătre acelatre acela ș și titular.i titular.
 Aviz de Aviz de amplasament amplasament  –  – aviz conform obaviz conform ob ț ținut din partea Companiei Nainut din partea Companiei Na ț ționale “Apeleionale “Apele
RomânRomâne” e” în ca în cazuri zuri de ede excepxcep ț ție de la interzicerea amplasie de la interzicerea amplas ă ării în zona inundabilrii în zona inundabil ă ă a albiei a albiei
majore de noi obiective economice sau sociale, incl usiv majore de noi obiective economice sau sociale, incl usiv de noi locuin de noi locuin ț țe, emis numai cue, emis numai cu
acordul riveraniloracordul riveranilor ș și dupi dup ă ă realizarea anticipat realizarea anticipat ă ă a lucr  a lucr  ă ărilorrilor ș și mi m ă ăsurilor necesare pentrusurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundareevitarea pericolului de inundare ș și asigurarea curgerii apelor; nu exclude obligai asigurarea curgerii apelor; nu exclude obliga ț ția obia ob ț țineriiinerii
avizului de gospodavizului de gospod ă ărire a apelorrire a apelor ș și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.i a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

 Avizul de mediu pentru planuriAvizul de mediu pentru planuri ș și programei programe  –  – act tehnico-juridic eliberat în scrisact tehnico-juridic eliberat în scris
de cde c ă ătre autoritatea competenttre autoritatea competent ă ă pentru protec pentru protec ț ția mediului, care confirmia mediului, care confirm ă ă integrarea integrarea
aspectelor privind protecaspectelor privind protec ț ția mediului în planul sau programul supus adoptia mediului în planul sau programul supus adopt ă ării rii. .
 BilanBilan ț țde mediude mediu  – procedur  – procedur  ă ă de a ob de a ob ț ține informaine informa ț ții asupra cauzelorii asupra cauzelor ș și i
consecinconsecin ț țelor efectelor negative cumulate anterioareelor efectelor negative cumulate anterioare ș și anticipate, care face partei anticipate, care face parte
din acdin ac ț țiunea de evaluare a iunea de evaluare a impactului asupra mediului impactului asupra mediului . .

CelCele me mai ai bune bune teh tehnicnici di dispisponionibilbile (Be (Bestest AvaAvailailableble TecTechnihniqueques s – – BAT) BAT) principiul de bazprincipiul de baz ă ă pentru domeniul prevenirii, reducerii pentru domeniul prevenirii, reducerii ș și controlului integrat ali controlului integrat alpolupolu ă ării rii ș și sunt definite ca cel mai i sunt definite ca cel mai eficient eficient ș și mai avansat stadiu în dezvoltareai mai avansat stadiu în dezvoltarea
activitactivit ăț ățilorilor ș și a metodelor de operare care indici a metodelor de operare care indic ă ă oportunitatea practic oportunitatea practic ă ă a tehnicilor a tehnicilor
specifice pentru asigurarea în principal a bazei pe ntru valorile limit specifice pentru asigurarea în principal a bazei pe ntru valorile limit ă ă de emisie de emisie
(ELV), proiectate pentru a preveni(ELV), proiectate pentru a preveni ș și, acolo unde nu este posibil, pentru a i, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce, reduce,
emisiileemisiile ș și impactul asupra mediului a întreg;i impactul asupra mediului a întreg;
cele mai bunecele mai bune  –  – tehnicile cele mai eftehnicile cele mai eficiente pentru atinge iciente pentru atingerea unui nivel general rea unui nivel generalridicat de protecridicat de protec ț ția mediului în ansamblul sia mediului în ansamblul s ă ău; în determinarea celor mai buneu; în determinarea celor mai bune
tehnici disponibile tehnici disponibile trebuie luate trebuie luate în considerare, în considerare, prevederile OUG prevederile OUG nr. 34/2002 nr. 34/2002
privind privind prevenirea, prevenirea, reducerea reducerea ș și controlul integrat al polui controlul integrat al polu ă ării; rii;
tehnicitehnici – – atat atat tehntehnologiologia ut a utilizailizat t ă ă, cat, cat ș și modul în care instalai modul în care instala ț ția esteia este
proiectatproiectat ă ă, construit, construit ă ă, între, între ț ținutinut ă ă, exploatat, exploatat ă ă   ș și scoasi scoas ă ă din func din func ț țiune;iune;
disponibiledisponibile  –  – acele tehnici care au înregistacele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezv olta rat un stadiu de dezvoltare ce re ce permite aplicarea permite aplicarea lor în sectorul lor în sectorul industrial respectiv, industrial respectiv, în condi în condi ț ții economiceii economice ș și i
tehnice tehnice viabile, viabile, luandu-se luandu-se în în considerare considerare costurile costurile ș și beneficiile, indiferent daci beneficiile, indiferent dac ă ă   
acestea sunt acestea sunt sau nu utilizate sau nu utilizate ori produse sau ori produse sau nu în Romania nu în Romania, , astfel încata titularu astfel încata titularul l
activitactivit ăț ăți s i s ă ă poat poat ă ă avea acces în condi avea acces în condi ț ții rezonabileii rezonabile ș și în conformitate cui în conformitate cu
preveprevederile derile OUG OUG nr. nr. 34/2034/2002; 02; 152/152/20052005 privin privind d preve prevenirea nirea, r , reduc educerea erea ș și controluli controlul
integrat al poluintegrat al polu ă ării rii; ;

 Colectiv de AnalizColectiv de Analiz ă ă Tehnic Tehnic ă ă (CAT) (CAT)  – structura constituit – structura constituit ă ă la  la nivel nivel cent central /ral / locallocal
prin Ordin al Autoritprin Ordin al Autorit ăț ății publice centrale de protecii publice centrale de protec ț ția mediului/Ordin semnat deia mediului/Ordin semnat dePrefectPrefect ș și compusi compus ă ă din reprezentan din reprezentan ț ți ai autoriti ai autorit ăț ăților publice centrale sau locale cuilor publice centrale sau locale cu
atribuatribu ț ții iiș și r i r ă ăspunderi spunderi specifice specifice în în domeniul domeniul prozec prozec ț ției iei mediumediului, lui, care care are r are rol ol
consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu. consultativ în procedura de emitere a acordului de mediu.
 Comisia MondialComisia Mondial ă ă pentru Mediu pentru Mediu ș și Dezvoltare –i Dezvoltare – W.C.E.D. constituitW.C.E.D. constituit ă ă în anul în anul
1984 pentru a strânge 1984 pentru a strânge colaborarea în domeniul mediu lui colaborarea în domeniul mediului ș și al dezvolti al dezvolt ă ării rii ș și pentru ai pentru a
propune noi forme de cooperare capabile spropune noi forme de cooperare capabile s ă ă rup rup ă ă barierele existente. barierele existente.
 Componente ale protecComponente ale protec ț ției mediului –iei mediului – pot fi deosebitepot fi deosebite ș șase componente alease componente ale
ansamblului activitansamblului activit ăț ăților de protecilor de protec ț ție a mediului: legislativie a mediului: legislativ ă ă, administrativ –, administrativ –
instituinstitu ț ționalional ă ă, educativ – informativ, educativ – informativ ă ă, economico – tehnologic, economico – tehnologic ă ă, social, social ă ă, de, decooperare internacooperare interna ț ționalional ă ă. .
 Dezvoltare durabilDezvoltare durabil ă ă    – dezvoltarea care coresp – dezvoltarea care corespunde necesit unde necesit ăț ăților prezentului, f ilor prezentului, f  ă ăr  r ă ă   
a compromite posibilitatea generaa compromite posibilitatea genera ț țiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.iilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
 Documentele de referinDocumentele de referin ță ță privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF)  –  –
ghiduri de referinghiduri de referin ță ță BAT – documente publicate de c BAT – documente publicate de c ă ătre Comisia Comunittre Comisia Comunit ăț ății ii
Europene rezultate din schimbul de informaEuropene rezultate din schimbul de informa ț ții dintre Statele Membre referitor laii dintre Statele Membre referitor la
BAT;BAT;

 EfluentEfluent  – orice form – orice form ă ă de deversare în mediu, emisie punctual de deversare în mediu, emisie punctual ă ă sau sau
difuzdifuz ă ă, inclusiv prin scurgere, jeturi, injec, inclusiv prin scurgere, jeturi, injec ț ție, inoculare, depozitare,ie, inoculare, depozitare,vidanjare sau vaporizare;vidanjare sau vaporizare;
 EmisieEmisie  – evacuarea direct – evacuarea direct ă ă sau indirect sau indirect ă ă,de la surse punctiforme ori,de la surse punctiforme ori
difuze ale instaladifuze ale instala ț ției, de suibstaniei, de suibstan ț țe, vibrae, vibra ț ții, cii, c ă ăldur ldur  ă ă sau de zgomot în sau de zgomot în
aer, apaer, ap ă ă ori sol. ori sol.
 Evaluarea de mediuEvaluarea de mediu  –  – elaborarea raportului de mediu, consultareaelaborarea raportului de mediu, consultarea
publiculuipublicului ș și a autoriti a autorit ăț ăților competente implicate în implementareailor competente implicate în implementarea
anumitor planurianumitor planuri ș și programe, luarea în considerare a raportului dei programe, luarea în considerare a raportului de
mediumediu ș și a rezultatelor acestor consulti a rezultatelor acestor consult ă ări în procesul decizionalri în procesul decizional ș și iasigurarea informasigurarea inform ă ării asupra deciziei luate, conform legislarii asupra deciziei luate, conform legisla ț ției îniei în
vigoare.vigoare.
 Evaluarea impactului asupra mediuluiEvaluarea impactului asupra mediului  – face parte din procedura – face parte din procedura
de autorizare fiind un proces menit sde autorizare fiind un proces menit s
ă ă identifice, s identifice, s
ă ă descrie descrie
ș și si s
ă ă   
stabileascstabileasc ă ă, în func, în func ț ție de fiecare caz în parteie de fiecare caz în parte ș și în conformitate cui în conformitate cu
legislalegisla ț ția în vigoare, efectele directeia în vigoare, efectele directe ș și indirecte, sinergice,i indirecte, sinergice,
cumulative, principalecumulative, principale ș și secundare ale unui proiect asupra si secundare ale unui proiect asupra s ă ăn nă ăt tăț ății ii
oameniloroamenilor ș și mediuluii mediului

 Fond naFond na ț țional de mediu –ional de mediu – fond special, extrabugetar, destinat realizfond special, extrabugetar, destinat realiz ă ării rii
obiectivelor strategiei naobiectivelor strategiei na ț ționale în legionale în leg ă ătur tur  ă ă cu reducerea polu cu reducerea polu ă ării rii ș și ireconstrucreconstruc ț ția ecologicia ecologic ă ă a mediului deteriorat. a mediului deteriorat.
 Impact asupra mediului –Impact asupra mediului – efecte asupra mediului, ca urmare a desf efecte asupra mediului, ca urmare a desf  ășășur ur  ă ării rii
unei activitunei activit ăț ăți antropice.i antropice.
 Impact semnificativ asupra mediuluiImpact semnificativ asupra mediului  –  – efecte asupra mediului determinaefecte asupra mediului determinate te
ca fiind importante prin aplicarea criteriilor refe ritoare la ca fiind importante prin aplicarea criteriilor refe ritoare la dimensiunea, dimensiunea,amplasareaamplasarea ș și caracteristicile proiectului, sau referitoare i caracteristicile proiectului, sau referitoare la caracteristicilela caracteristicile
anumitor planurianumitor planuri ș și programe avai programe avandu-s ndu-se e în vedere cali în vedere calitatea pre tatea preconiz conizat at ă ă a  a
factorilor de mediu.factorilor de mediu.
 Mediul înconjur Mediul înconjur  ă ător –tor – ansamblul de condiansamblul de condi ț ții iiș și elemente naturale ale Terrei:i elemente naturale ale Terrei:
aerul, apa, solulaerul, apa, solul ș și subsolul, toate straturile atmosferei, toate i subsolul, toate straturile atmosferei, toate mate riile materiileorganiceorganice ș și anorganice, precumi anorganice, precum ș și fiini fiin ț țele vii, sistemele naturale înele vii, sistemele naturale în
interacinterac ț țiune cuprinzând elementele enumerate anterior, incl usiv valorile iune cuprinzând elementele enumerate anterior, incl usiv valorile
materialemateriale ș și spirituale.i spirituale.
 Norme de calitate a mediuluiNorme de calitate a mediului  –  – un ansamblu de cerinun ansamblu de cerin ț țe care trebuiee care trebuie
satisf satisf  ă ăcute la un moment dat, pentru un element de mediu d at cute la un moment dat, pentru un element de mediu d at sau ale uneisau ale unei
p pă ăr  r ț ți specifice a acestuia, în conformitate cu legislai specifice a acestuia, în conformitate cu legisla ț ția în vigoare.ia în vigoare.
 Obiectiv –Obiectiv – o unitate industrialo unitate industrial ă ă, comercial, comercial ă ă, social, social ă ă, economic, economic ă ă   ș ș.a. cu.a. cu
impact sau risc de mediu asupra calitimpact sau risc de mediu asupra calit ăț ății factorilor de mediu.ii factorilor de mediu.

 Poluant –Poluant – orice substanorice substan ță ță solid solid ă ă, lichid, lichid ă ă, sub form, sub form ă ă gazoas gazoas ă ă sau de vapori sau sub sau de vapori sau sub
formform ă ă de energie (radia de energie (radia ț ție electromagneticie electromagnetic ă ă, ionizant, ionizant ă ă, termic, termic ă ă, fonic, fonic ă ă sau vibra sau vibra ț ții) ii)
care, introduscare, introdus ă ă în mediu, modific în mediu, modific ă ă echilibrul constituen echilibrul constituen ț ților acestuiailor acestuia ș și ali al
organismelor viiorganismelor vii ș și aduce daune bunurilor materiale. Peste anumite li mite tolerabile, i aduce daune bunurilor materiale. Peste anumite li mite tolerabile,
pericliteazpericliteaz ă ă echilibrul ecologic; îngreuneaz echilibrul ecologic; îngreuneaz ă ă activitatea economic activitatea economic ă ă sau atac sau atac ă ă   
s să ăn nă ătatea, confortul fizictatea, confortul fizic ș și moral al omuluii moral al omului . .
 Poluare –Poluare – orice emisie rezuorice emisie rezultata in urma u ltata in urma unei activitati nei activitati umane care p umane care poate fi nociva oate fi nociva
pentru sanatateapentru sanatatea omului sau pe omului sau pentru calitatea m ntru calitatea mediului, care poa ediului, care poate cauza dau te cauza daune ne
omuluomului sub orice form i sub orice forma, rezult a, rezultand and periclpericlitarea pr itarea proprie oprietatii tatii matemateriale sau ca riale sau care re
deterioreazadeterioreaza sau interfera cu sau interfera cu dimensiunea dimensiunea estetica a med estetica a mediului sau cu iului sau cu alte utilitati alte utilitati
legitlegitime ale acesime ale acestuia, sau tuia, sau, asa , asa cum este de cum este definit finita poluarea poluarea de catre a de catre preve prevederile OU derile OUG G
OUGOUG 152/2005 ap 152/2005 aprobata prin Lege robata prin Legea 84/2006 a 84/2006 „introducerea directa „introducerea directa sau indirecta in sau indirecta in
aer, apa sau aer, apa sau sol, ca rezultat a sol, ca rezultat al activitatii l activitatii umane, a umane, a substantelor, vibratiilor, cald substantelor, vibratiilor, caldurii uriisau zgsau zgomot omotului, ului, care a care ar pute r putea fi da a fi daunato unatoare are sanasanatatii tatii umanumane sau e sau calit calitatiiatii medimediului ului
inconinconjurat jurator, rezultor, rezultate in dauna prop ate in dauna proprieta rietatii tii mate materiale, sau riale, sau, care afectea , care afecteaza za sau sau
impimpiediedicaica conconforfortul si alte utiltul si alte utilita itati ti indindrepreptattatiteite ale medale mediul iului ui ”. ”.
 Prejudiciu –Prejudiciu – efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sefect cuantificabil în cost al daunelor asupra s ă ăn nă ăt tăț ății oamenilor,ii oamenilor,
bunurilor sau mediului provocat de bunurilor sau mediului provocat de poluan poluan ț ți, activiti, activit ăț ăți d i d ă ăunun ă ătoare sau dezastretoare sau dezastre. .
 Program pentru conformare –Program pentru conformare –  plan de m plan de m ă ăsuri cuprinzând etape care trebuiesuri cuprinzând etape care trebuie
parcurse în intervale de timp precizate prin parcurse în intervale de timp precizate prin preved erile Autoriza prevederile Autoriza ț ției de mediu, deiei de mediu, de
c că ătre autoritatea competenttre autoritatea competent ă ă, în scopul respect, în scopul respect ă ării reglementrii reglement ă ărilor privind protecrilor privind protec ț ția ia
mediuluimediului . .

 ProiectProiect  –  – execuexecu ț ția lucr ia lucr  ă ărilor de construcrilor de construc ț ție, sau alte instalaie, sau alte instala ț ții sau amenajii sau amenaj ă ări, alteri, alte
interveninterven ț ții asupra cadrului naturalii asupra cadrului natural ș și peisajului, inclusiv cele care implici peisajului, inclusiv cele care implic ă ă extragerea extragerearesurselor minerale. Termenul deresurselor minerale. Termenul de proiectproiect definit în OG 91/2002 se refer definit în OG 91/2002 se refer  ă ă atat atat
proiectele de investiproiectele de investi ț ții noi catii noi cat ș și la cele pentru modificarea semnificativi la cele pentru modificarea semnificativ ă ă a  a
proiectelor existenproiectelor existente /realizate te /realizate, inclusiv , inclusiv proiectele d proiectele de dezafect e dezafectare are. .
 ReconstrucReconstruc ț ția ecologicia ecologic ă ă –  – activitate uman activitate uman ă ă îndreptat îndreptat ă ă în direc în direc ț ția refaceriiia refacerii
echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze echilibrului ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau naturale sau artificiale), ori de amenajare a unor noi artificiale), ori de amenajare a unor noi ecosistem e, cu echilibru ecosisteme, cu echilibru ș și structur i structur  ă ă diferite diferite
de cele existente anterior. Se urmde cele existente anterior. Se urm ă ăre re ș ște maximalizarea functe maximalizarea func ț țiilor de baziilor de baz ă ă ale ale
ecosistemelor: de producecosistemelor: de produc ț ție, de protecie, de protec ț ție, de suport, a celei informaie, de suport, a celei informa ț ționale oriionale ori
sano-sano-genet genetice ice etc., îetc., în conco n concordan rdan ță ță cu comandamentele sociale ale unei  cu comandamentele sociale ale unei perioade perioade
istorice date. În reconstrucistorice date. În reconstruc ț ția ecologicia ecologic ă ă se utilizeaz se utilizeaz ă ă “amenajamentul ecologic”, “amenajamentul ecologic”,
operaopera ț ție multi-ie multi-  ș  și interdiciplinar i interdiciplinar  ă ă, extrem de actual, extrem de actual ă ă în în ță țările puternic industrializate,rile puternic industrializate,dar foarte necesar dar foarte necesar  ă ă în în ță țările lumii a treia care, însrile lumii a treia care, îns ă ă, nu dispun de fondurile, nu dispun de fondurile
necesarenecesare . .
 ReziduuReziduu  –  – în sensul normelor sanitare în sensul normelor sanitare veterinare, orice subst an veterinare, orice substan ță ță, inclusiv deriva, inclusiv deriva ț ții ii
ș și metabolii metaboli ț ții sii s ă ăi care, în mod natural, nu se gi care, în mod natural, nu se g ă ăse se ș ște în organismul animal sau înte în organismul animal sau în
produsele de origine animalprodusele de origine animal ă ă, dar care poate fi reg, dar care poate fi reg ă ăsit sit ă ă ca urmare a încorpor  ca urmare a încorpor  ă ării eirii ei în mod con în mod con ș știent sau accidentaltient sau accidental ș și care, prin depi care, prin dep ăș ășirea limitelor admise, poateirea limitelor admise, poate
constitui un factor de risc pentru sconstitui un factor de risc pentru s ă ăn nă ătatea publictatea public ă ă. .
 Risc ecologic potenRisc ecologic poten ț țialial –  – probabilitatea produceprobabilitatea producerii unor efecte negative asup rii unor efecte negative asupra ra
ecosistemelor, care pot fi prevenite pe baza unui s tudiu de evaluare ecosistemelor, care pot fi prevenite pe baza unui s tudiu de evaluare . .

 StandStandarde arde de de mediu mediu (Envi (Environm ronmental ental Qualit Quality y Stand Standard ard / E/ EQS)QS) –  –
standard de calitate a mediului:standard de calitate a mediului:
 o speco specifi ificca ccatietie carcare trebe trebuie in uie indep deplinlinitaita la terla termen menul staul stabil bilit de catit de catre re o o
comcomponponententa de meda de mediu asa iu asa cum es cum este pr te prevaevazutzut in lein legisgislatlatia ia in vi in vigoagoare;re;
 o specificatieo specificatie sau un ob sau un obiectiv intern ca iectiv intern care poate fi re poate fi relevant in dete relevant in determinarera rminarera
BAT.BAT.
 Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (stu diu EIM) Studiu de evaluare a impactului asupra mediului (stu diu EIM)  –  –
lucrarea elaboratlucrarea elaborat ă ă de persoane fizice sau juridice atestate conform de persoane fizice sau juridice atestate conform
legii, prin care se cuantificlegii, prin care se cuantific ă ă cauzele cauzele ș și efectele negative asuprai efectele negative asupra
mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ, în cadrul procesului mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ, în cadrul procesului
de evaluare a impactului asupra mediului.de evaluare a impactului asupra mediului.
 Titularul activitTitularul activit ăț ății –ii – persoana fizic persoana fizic ă ă sau juridic sau juridic ă ă r   r ă ăspunzspunz ă ătoare legaltoare legal
pentru desf pentru desf  ășășurarea unei activiturarea unei activit ăț ăți, i, prin prin drepturi drepturi de de proprietate,proprietate,
concesiune sau altconcesiune sau alt ă ă form form ă ă de împuternicire legal de împuternicire legal ă ă asupra dreptului asupra dreptului
de folosinde folosin ță ță a amplasamentului a amplasamentului ș și/sau instalai/sau instala ț țiilor supuse proceduriiiilor supuse procedurii
de autorizare.de autorizare.
 Titularul proiectuluiTitularul proiectului  – solicitantul autoriz – solicitantul autoriz ă ării pentru un anumit proiectrii pentru un anumit proiect
sau autoritatea publicsau autoritatea public ă ă ce ini ce ini ț țiaziaz ă ă un proiect; titularul de proiect poate un proiect; titularul de proiect poate
fi atat persoanfi atat persoan ă ă fizic fizic ă ă cat cat ș și juridici juridic ă ă. .

 Utilizare durabilUtilizare durabil ă ă –  –folosirea resurselor regenerabile într-un modfolosirea resurselor regenerabile într-un mod ș și o rati o rat ă ă care s care s ă ă nu nu
conducconduc ă ă la declinul pe termen lung al acetsora, men la declinul pe termen lung al acetsora, men ț ținând poteninând poten ț țialul lor în acord cuialul lor în acord cu
necesitnecesit ăț ățile ile ș și aspirai aspira ț țiile generaiile genera ț țiilor prezenteiilor prezente ș și viitoare.i viitoare.
 Valoare – limitValoare – limit ă ă de emisie de emisie  – masa, exprimat – masa, exprimat ă ă în func în func ț ție de parametrii specifici,ie de parametrii specifici,
concentraconcentra ț ția ia ș și/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi dep ăș ășit ită ă în cursul uneia sau mai în cursul uneia sau mai
multor perioade de funcmultor perioade de func ț ționare. Valorile – limitionare. Valorile – limit ă ă de emisie pot fi, de asemenea, fixate de emisie pot fi, de asemenea, fixate
pentru anumite grupe, familii sau categorii de pentru anumite grupe, familii sau categorii de subs tan substan ț țe, în special cele e, în special cele considerate considerate
substansubstan ț țe poluante relevante. Valorile – limite poluante relevante. Valorile – limit ă ă de emisie a substan de emisie a substan ț țelor se aplicelor se aplic ă ă la  la punctele de evacuare a emisiilor din instalapunctele de evacuare a emisiilor din instala ț ție, fiind exclus orice proces de diluie, fiind exclus orice proces de dilu ț ție laie la
s st ta ab bi il li ir re ea a a ac ce es st to or ra a. . Î În n c ca az zu ul l e ev va ac cu u ă ărilor indirecte în aprilor indirecte în ap ă ă se ia în c se ia în considerare la onsiderare la
stabilirea stabilirea valorilor valorilor – – limit limit ă ă de emisie ale instala de emisie ale instala ț ției efectul unei staiei efectul unei sta ț ții deii de
preepurare/epurarepreepurare/epurare, cu , cu condicondi ț ția ca aceasta sia ca aceasta s ă ă asigure un nivel echivalent cu valoarea – asigure un nivel echivalent cu valoarea –
limitlimit ă ă de emisie pentru protec de emisie pentru protec ț ția mediului în întregul sia mediului în întregul s ă ău, prevu, prev ă ăzut de normativelezut de normativele ș și i
standardele de calitate,standardele de calitate, ș și de a nu se ajunge la o i de a nu se ajunge la o înc înc ă ărcare cu poluanrcare cu poluan ț ți mai ridicati mai ridicat ă ă în  înmediu, f mediu, f  ă ăr  r ă ă a se înc a se înc ă ălca dipozilca dipozi ț țiileiile legalegale le în în vigoa vigoare re . .
 ZonZonă ă de protec de protec ț ție sanitar ie sanitar  ă ă cu regim de restric cu regim de restric ț ție –ie –teritoriul din jurul zonei de teritoriul din jurul zonei de protec protec ț ție ie
sanitar sanitar  ă ă cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplica rea de m  cu regim sever, astfel delimitat încât prin aplica rea de m ă ăsuri de protecsuri de protec ț ție, înie, în
funcfunc ț ție de condiie de condi ț țiile locale, siile locale, s ă ă se elimine pericolul de alterare a calit se elimine pericolul de alterare a calit ăț ății apei. Limiteleii apei. Limitele
acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vi z acestei zone vor fi marcate prin borne sau semne vi zibile, cu menibile, cu men ț țiunea:iunea: zonzon ă ă de de
 protec  protec  ț  ț ie sanitar ie sanitar  ă ă. .
 ZonZonă ă inundabil inundabil ă ă –  –suprafasuprafa ț ța de teren din albia major a de teren din albia major  ă ă a unui curs de ap a unui curs de ap ă ă, delimitat, delimitat ă ă de de
un nivel al oglinzii apei, corespunzun nivel al oglinzii apei, corespunz ă ătoare anumitor debite în situatoare anumitor debite în situa ț ții de ape mari.ii de ape mari.
 ZonZonă ă umed umed ă ă –  – zon zon ă ă cu exces de umiditate care include mla cu exces de umiditate care include mla ș știni, regiuni inundabile,tini, regiuni inundabile,
limane, estuarelimane, estuare ș și lagunei lagune . .

De retinut…De retinut…
 Acord/acord Acord/acord integrat integrat de mediu; de mediu;
 Activitati Activitati cu impact nesemnificativ cu impact nesemnificativ /redus/seminificativ; /redus/seminificativ;

 Autorizatie/autorizatie Autorizatie/autorizatie integrata integrata de mediu; de mediu;BiBilanlant t de de memedi diu; u;
BAT; CAT; DD;BAT; CAT; DD;
EmEmis isie ie, va , valo loar areaea limlimit ita a la e la emimisi sie;e;
EvEval aluauarerea a imimpapact ctul ului ui as asupuprara memedi diul ului ui; ;
Impact seminifcativ;Impact seminifcativ;
ProProgragram m penpentrutru conconforformarmare;e;
Poluant/poluare;Poluant/poluare;
PrPragag de alde aler ertata/p/prarag g de inde inte tervrvenenti tie;e;
PolPoluaruare e pot potentential ial semsemnifnificaicativtiva a / / pol poluaruare e sem semnifnificaicativtiva.a.
UtiUtilizlizareare durdurabiabila.la.

PoPoluluarareaeamemedidiululuiui. . CoConcncepeptutullde de dedezvzvololtartareedudurarabibilala
Din perspectiva ecologicDin perspectiva ecologic ă ă, dezvoltarea durabil, dezvoltarea durabil ă ă este axat este axat ă ă pe pestabilitateastabilitatea  biologic biologic ă ă   
ș și fizici fizic ă ă a sistemelor. a sistemelor. Viabilitatea sistemelor Viabilitatea sistemelor  este eseneste esen ț țial ial ă ă pentru pentru stabilitateastabilitatea
globalglobal ăă. .
 Abordarea socio-cultura Abordarea socio-cultural l ă ă const const ă ă în înpromovarea echitpromovarea echit ățățiiii în cadrul aceleia în cadrul aceleia ș și i
generagenera ț ții (în special eliminarea sii (în special eliminarea s ă ăr  r ă ăciei), câtciei), cât ș și între generai între genera ț ții (asigurarea drepturilorii (asigurarea drepturilor
generagenera ț țiilor viitoare). Astfel,iilor viitoare). Astfel, conservarea biodiversitconservarea biodiversit ățățiiii permite p permite p ă ăstrareastrarea
flexibilitflexibilit ăț ății sistemului, prin protejarea acestuia faii sistemului, prin protejarea acestuia fa ță ță de jocurile exterioare de jocurile exterioare ș și i
conservarea capitalului, protejeazconservarea capitalului, protejeaz ă ă valorille valorille pentr pentru consum u consumurile viit urile viitoare. oare.
Se apreciazSe apreciaz ă ă c  că ă anual sunt omologate între 1000 anual sunt omologate între 1000 ș și 2000 noi produse chimicei 2000 noi produse chimice ș și sei se
produc la scar produc la scar  ă ă industrial industrial ă ă în jur de 80,000 substan în jur de 80,000 substan ț țe chimice. Cu toate ce chimice. Cu toate c ă ă, în, în
majoritateamajoritatea ță țărilor existrilor exist ă ă o legisla o legisla ț ție clar ie clar  ă ă pentru lansarea pe pia pentru lansarea pe pia ță ță a acestora, efectul a acestora, efectul
 în viitor de cele mai mult în viitor de cele mai multe ori este pu e ori este pu ț țin previzibil, ceea ce poate sin previzibil, ceea ce poate s ă ă creeze surprize creeze surprize
neplnepl ă ăcute mediuluicute mediului ș și ecosistemelor respectivei ecosistemelor respective . .

PrPrinincicipapaliliiifafactctororiide de ininflufluen en  ță ță aaiippoollu u ă ă ririiimemedidiulului ui 
CreCreș ștereaterea
demograficdemografic ă ăCreCreșșteri ale consumului de producteri ale consumului de produc țțieieScSc ăăderea resurselorderea resurselor
naturalenaturaleReducerea capacitReducerea capacit ățății deii de
autoepurare a mediuluiautoepurare a mediuluiCreCre șșterea poluterea polu ăăriirii
mediuluimediuluiDeteriorareaDeteriorarea
ireversibilireversibil ă ă, global, global ă ă a  a
mediuluimediului

DeDezvzvoltoltarareaeaDuDurarabibila la 
Dezvoltarea durabilDezvoltarea durabil ă ă presupune ca societatea s presupune ca societatea s ă ă satisfac satisfac ă ă cererea cererea
de consum a membrilor ei prin crede consum a membrilor ei prin cre
ș șterea potenterea poten
ț țialului productiv,ialului productiv,
dardar ș și prin crearea unor condii prin crearea unor condi ț ții echitabile de acces la ii echitabile de acces la resursele resursele
naturale pentru tonaturale pentru to ț ți membrii societi membrii societ ățății. ii.
Legea protecLegea protec ț ției mediului defineiei mediului define ș ște conceptul dete conceptul de dezvoltaredezvoltare
durabil durabil  ă ă: „: „dezvoltarea ce corespunde necesit dezvoltarea ce corespunde necesit  ăț ăț ilor prezentuluiilor prezentului
f f ăăr r ăă a  a compromite posibilitatea generacompromite posibilitatea genera ț ț iilor viitoare de a leiilor viitoare de a le
satisface pe ale lor satisface pe ale lor  .” .”
O dezvoltare durabilO dezvoltare durabil ă ă este o dezvoltare economic este o dezvoltare economic ă ă f  f ă ăr  r ă ă epuizarea epuizarea
resurselor, considerând limita de suportabilitateresurselor, considerând limita de suportabilitate ș și regenerare ai regenerare a
ecosistemelor (Legea protececosistemelor (Legea protec ț ției mediului, 2000, OUG 195/2006).iei mediului, 2000, OUG 195/2006).

Conceptul de dezvoltare durabil Conceptul de dezvoltare durabil  ă ă    ș  ș i conexiunilor sale i conexiunilor sale 
IntegInteg rareararea obiectobiect ivelor econivelor econ omice cu cele ecologomice cu cele ecolog iceice șși de proteci de protec țție a mediului,ie a mediului,
dezdezvolvoltartarea fiiea fii ndndcel macel ma i ui u șșor de controlat prin politicior de controlat prin politici șși legislai legisla țții adecvate, încii adecvate, înc ăă din din
fafazazaplplananifificicăării acesteia.rii acesteia.

Cerin Cerin  ț ț ele minime pentru asigurarea unei dezvolt ele minime pentru asigurarea unei dezvolt  ă ă ri durabileri durabile
Redimensionarea creRedimensionarea cre ș șterii economice;terii economice;
Eliminarea sEliminarea s ă ăr  r ă ăciei;ciei;
Controlul creControlul cre ș șterii demografice;terii demografice;
ConservareaConservarea ș și sporirea resurselor naturale;i sporirea resurselor naturale;
Controlul riscurilor;Controlul riscurilor;
Participarea formelor de guvernare la luarea decizi ilor privind Participarea formelor de guvernare la luarea decizi ilor privind
protecprotec ț ția mediului;ia mediului;
Coroborarea deciziilor privind mediulCoroborarea deciziilor privind mediul ș și dezvoltarea pe plani dezvoltarea pe plan
nanaț țional cu cele de pe plan internaional cu cele de pe plan interna ț ționalional . .

FaFactoctoririiide inde in flflueuen n ță ță aiaiddezezvovolt lt ă ă ririiidudurarabibile le 
 Protec Protec  ț   ț ia ia
mediuluimediuluiSuccesSucces
economic economic 
DezvoltareDezvoltare
durabildurabil ă ă
ProblemeProbleme
economiceeconomiceProblemeProbleme
socialesocialePoluareaPoluarea
mediuluimediului
 Acceptare de Acceptare de
societatesocietate

DDe re reettiinnuutt……
PPr ri in nc ci ip pa al li ii i fa fac ct to or ri i d de e i in nfl flu ue en nt ta a a ai i p po ol lu ua ar ri ii i
mediului;mediului;
CCo on nc ce ep ptu tul l d de de de ez zv vo ol lt ta ar re e d du ur ra ab bi il la a s si i
ininteteraractctiuiunenea a acacesestutuiaia cu cecu cele lelalalt lte e cocompmpononenentete de de memedidiu;u;
CCe er ri in nt te el le e m mi in ni imme e p pe en ntr tru u a as si ig gu ur ra ar re ea a
dedezvzvololtatari rii i dudurarabibilele; ;
FFa ac ct to or ri ii i d de i e in nf fl lu ue en nt ta a a ai i d de ez zv vo ol lt ta ar ri ii i d du ur ra ab bi il le e. .

Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durab il  Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltarea durab il ă ă 
„ „O EuropO Europ ă ă Durabil  Durabil  ă ă pentru o Lume mai bun pentru o Lume mai bun ă ă” ” o of fe er  r  ă ă Uniunii Europene, Uniunii Europene,
 pe termen lung, o viziune pozitiv  pe termen lung, o viziune pozitiv  ă ă, a unei societ , a unei societ  ăț ăț i mai prosperei mai prospere ș și i
corecte,corecte, ș și care promite un mediu mai i care promite un mediu mai curat, mai sigur curat, mai sigur ș și mai si mai s ă ăn nă ătostos
 – o societate care asigur  – o societate care asigur  ă ă o calitate mai bun o calitate mai bun ă ă a vie a vie ț  ț ii pentru generaii pentru genera ț  ț ia ia
noastr noastr  ă ăsi si pepent ntru geru gene nera ra ț  ț iile viitoare.iile viitoare.
Realizarea acestui obiectiv, presupune ca:Realizarea acestui obiectiv, presupune ca:
– – dezdezvoltvoltarearea ecoa econom nomic ic ă ă s  să ă sprijine progresul social sprijine progresul social
ș și si să ă   ț țin ină ă seama de mediu; seama de mediu;
– – polpoliti iticile cile socisociale ale s s ă ă sprijine performan sprijine performan ț ța economica economic ă ă, ,
– – polpoliticitica da de me mediediu su să ă fie eficient fie eficient ă ă din punct de din punct de
vedere al costurilor.vedere al costurilor.iu iuni nie e 19 197272, ,
StockholmStockholm
iuniunie ie 199 1992, Ri2, Rio deo de
JaneiroJaneiro
SepSeptemtembribrie e 2002002, 2,SummSummitul itul PamaPamantul ntului,ui,
JohannesburgJohannesburg

5 5 iiuunniiee1199772 2 ––ZZiiuuaammoonnddiiaallaaa a mmeeddiiuulluui i 
a. a.Prima ConferinPrima Conferin ță ță ONU pentru Mediu ONU pentru Mediu
Stockholm – 113 stateStockholm – 113 state
ȚăȚările socialiste nu au participat (cu exceprile socialiste nu au participat (cu excep ț ția României)ia României)
 b. b.s-a creat un mecanism internas-a creat un mecanism interna ț țional de coordonareional de coordonare ș și supraveghere pentrui supraveghere pentru
mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul mediu al ONU (United Nation Environmental Programme – UNEP) cu sediul
la Nairobi.la Nairobi.
c. c.s-a adoptat primul Plan de acs-a adoptat primul Plan de ac ț țiune pentru proteciune pentru protec ț ția mediului, analizatia mediului, analizat ș și i
revizuit periodic.revizuit periodic.
d. d.RealizRealiz ă ări: ri:
GEMS: Sistemul Global de GEMS: Sistemul Global de Monitorizarea Mediului Monitorizarea Mediului
GRID: Banca de date a Resurselor MondialeGRID: Banca de date a Resurselor Mondiale
INFOTERRA: Sistem InternaINFOTERRA: Sistem Interna ț țional de Referinional de Referin ță ță – Informa – Informa ț ție ie
RISCPT: Registru InternaRISCPT: Registru Interna ț țional de ional de Substan Substan ț țe Chimice Potene Chimice Poten ț țial Toxiceial Toxice
Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afecta rea stratului de ozon. Program Climatologic – 1974 “Limite extreme” afecta rea stratului de ozon.

DoDocumcumententele ele de lde la RIa RIO –O –1991992 2 
DeclaraDeclara ț ția de principiu asupra conservia de principiu asupra conserv ă ării rii ș și exploati exploat ă ării prii p ă ădurilor durilor  e. e.ConvenConven ț ția privind diversitatea biologicia privind diversitatea biologic ă ă: prevede m: prevede m ă ăsuri ce trebuie luate pentru protejareasuri ce trebuie luate pentru protejareaecosistemelorecosistemelor ș și a diverselor forme de viai a diverselor forme de via ță ță. .d. d.ConvenConven ț ția privind schimbia privind schimb ă ările climatice: reprezintrile climatice: reprezint ă ă un angajament ferm al un angajament ferm al ță țărilor semnatare ca pânrilor semnatare ca pân ă ă   
în anul 2000 sîn anul 2000 s ă ă- -ș și reduci reduc ă ă emisiile de CO emisiile de CO2 2la nivelul din 1990la nivelul din 1990 . .c. c.Agenda 21Agenda 21 : analizeaz: analizeaz ă ă premizele premizele ș și posibiliti posibilit ăț ățile de punere în aplicare a principiilor din “Decla ra ile de punere în aplicare a principiilor din “Decla raț ția ia
de la Rio” – pde la Rio” – principiile dezvolt rincipiile dezvolt ă ării durabile. Este o lucrare (440 pag.) împrii durabile. Este o lucrare (440 pag.) împ ă ăr  r ț țit ită ă în patru ac în patru ac ț țiuni:iuni:
Dimensiunile socialeDimensiunile sociale ș și economice;i economice;
ConservareaConservarea ș și gestionarea resurselor în scopul dezvolti gestionarea resurselor în scopul dezvolt ă ării;rii;
ÎntÎnt ă ărirea rolului principalelor grupuririrea rolului principalelor grupuri ș și organisme internai organisme interna ț ționale;ionale;
Mijloace de Mijloace de implementare implementare . . b.  b.EnunEnun ță ță principiile dup principiile dup ă ă care omenirea trebuie s care omenirea trebuie s ă ă  se conduc  se conduc ă ă în rela în rela ț țiile interumane, precumiile interumane, precum ș și îni în
cele dintre omcele dintre om ș și mediui mediu . .a. a.

5 5 SeSeptptemembrbrieie202002 02 ––SuSummmmititululPPamamaantntululuiuide de lala
 Johannesburg Johannesburg
SuSummmmit itul ul de de la la JoJohahannnnesesbuburg rg (S (Sumummimitu tul l P P ă ământului denumitmântului denumit ș și Ri Rio io + + 10 10
sau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabilsau Summitul Mondial privind dezvoltarea durabil ă ă) nu a reu) nu a reu ș șit sit să ă ofere ofere
prea multe speranprea multe speran ț țe e; ;
La 12 ani dupLa 12 ani dup ă ă Summ Summitu itul l de la Riode la Rio de Jan de Janeir eiro, la Joho, la Johann annesbesburgurg, Rusi, Rusia a a a
anunanun ț țat cat că ă va ratifica Protocolul de la Kyoto. Americanii au respins, îns  va ratifica Protocolul de la Kyoto. Americanii au respins, îns ă ă, ,
orice fel de negociere pe aceastorice fel de negociere pe aceast ă ă tem tem ă ă. .
S-a pregS-a preg ă ătit o propunere care viza favorizarea surselor reci clabile de tit o propunere care viza favorizarea surselor reci clabile de
energie (solar energie (solar  ă ă   ș și eoliani eolian ă ă), în detrimentul celor conven), în detrimentul celor conven ț ționale, puternicionale, puternic
poluante (petrolpoluante (petrol ș și gazei gaze ). ).
Comitetul EuroComitetul European pean de la de la Bruxelles (martie Bruxelles (martie 2003) a 2003) a stabilit m stabilit m ă ăsuri concretesuri concrete
ce vor trebui luate în urmce vor trebui luate în urm ă ătorul an, printre care adoptarea Directiveitorul an, printre care adoptarea Directivei
referitoare la schema de reducere a emisiilor de ga ze ce produc efecte de referitoare la schema de reducere a emisiilor de ga ze ce produc efecte de
ser ser ă ă, adoptarea unei decizii privind r , adoptarea unei decizii privind r  ă ăspunderea faspunderea fa ță ță de mediu de mediu ș și i
implementarea Convenimplementarea Conven ț ției de la Aarhusiei de la Aarhus . .

Comisia European Comisia European  ă ă  propune o strategie structurat  propune o strategie structurat  ă ă 
1. 1. un set de propuneriun set de propuneri ș și de recomandi de recomand ă ări intersectoriale pentru îmbunri intersectoriale pentru îmbun ă ăt tăț ățireairea
eficieneficien ț ței politicilorei politicilor ș și pentru a face posibili pentru a face posibil ă ă dezvoltarea durabil dezvoltarea durabil ă ă. Aceasta. Aceasta
presupune asigurarea consolidpresupune asigurarea consolid ă ării reciproce a diferitelor politici, nu acrii reciproce a diferitelor politici, nu ac ț țiuneaiuneaacestora în direcacestora în direc ț ții contrare.ii contrare.
2. 2. o serie de obiective prioritareo serie de obiective prioritare ș și mi mă ăsuri specifice la nivelul UE pentrusuri specifice la nivelul UE pentru
abordarea problemelor care pun cele mai abordarea problemelor care pun cele mai mari piedic i dezvolt mari piedici dezvolt ă ării rii durdurabiabile le în în
Europa.Europa.
3. 3. pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona, pentru monitorizarea strategiei de la Lisabona, det erminarea progreselor vadeterminarea progreselor va
implica adimplica ad ă ăugarea unui numugarea unui num ă ăr de indicatori, celor dour de indicatori, celor dou ă ă conven conven ț ții. Aceii. Ace ș ști ti
indicatori decurg în mod natural din indicatori decurg în mod natural din obiectivele obiectivele ș și sarcinile pe termen lungi sarcinile pe termen lung
pe carepe care ș și le propune Comisia Europeani le propune Comisia European ă ă. .

ImplementareImplementare a a dezvolt dezvolt  ă ă rii durabile înrii durabile în
România România 
Pentru prima datPentru prima dat ă ă în România, în România, Strategia NaStrategia Na ț  ț ional ional  ă ă pentru Dezvoltare Durabil  pentru Dezvoltare Durabil  ă ă a fost realizat a fost realizat ă ă de un de un
Grup de Lucru constituit în baza HG nr.305/15.04.19 94, care a asigurat reprezentarea tuturor Grup de Lucru constituit în baza HG nr.305/15.04.19 94, care a asigurat reprezentarea tuturor
partenerilor sociali, asistat de proiectul PNUD: ”C entrul Na partenerilor sociali, asistat de proiectul PNUD: ”C entrul Na ț țional pentru Dezvoltarea Durabilional pentru Dezvoltarea Durabil ă ă” aflat” aflat
sub egida Academiei Române. Acest document este nsub egida Academiei Române. Acest document este n ă ăscut din dorinscut din dorin ț ța aș și nevoia tuturor de ai nevoia tuturor de a
crecreș ște bunte bun ă ăstareastarea ș și prosperitatea fieci prosperitatea fiec ă ărui românrui român ș și a societi a societ ăț ății în ansamblu, definind totodatii în ansamblu, definind totodat ă ă   
ț ținta comuninta comun ă ă de a realiza mai mult cu mai pu de a realiza mai mult cu mai pu ț ține resurse”ine resurse” . .
PrinPrin OUGOUG nr.1 nr.152/2052/2005 05 priviprivind nd preveprevenirea nirea ș și controlul integrat al polui controlul integrat al polu ă ării, aprobatrii, aprobat ă ă prin Legea prin Legea
84/2006, sunt stabilite „m84/2006, sunt stabilite „m ă ăsurile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta surile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta
nu este posibilnu este posibil ă ă, pentru reducerea emisiilor provenite din activit, pentru reducerea emisiilor provenite din activit ăț ățile industriale pentru careile industriale pentru care
este necesar este necesar  ă ă ob obț ținerea autorizainerea autoriza ț ției integrate de mediu (anexa nr.1), în aer, apiei integrate de mediu (anexa nr.1), în aer, ap ă ă   ș și sol,i sol,
inclusiv minclusiv m ă ăsurile privind gestionarea desurile privind gestionarea de ș șeurilor, astfel încât seurilor, astfel încât s ă ă se ating se ating ă ă un nivel ridicat de un nivel ridicat deprotecprotec ț ție a mediului, considerat în întregul sie a mediului, considerat în întregul s ă ău, în acord cu respectarea legislau, în acord cu respectarea legisla ț ției îniei în
vigoarevigoare ș și a obligai a obliga ț țiilor din conveniilor din conven ț țiile internaiile interna ț ționale din acest domeniu, la care Româniaionale din acest domeniu, la care România
este parte”.este parte”.

Obliga Obliga 
ț ț iile de baz iile de baz 
ă ă  ale titularului unei ale titularului unei
activit activit  ăț ăț iiiinndduuststririalale e 
luarea tuturor mluarea tuturor m ă ăsurilor de prevenire eficientsurilor de prevenire eficient ă ă a polu a polu ă ării, în special prinrii, în special prin
recurgerea la cele mai bune tehnici recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile; disponibile;
luarea mluarea m ă ăsurilor care ssurilor care s ă ă asigure c asigure c ă ă nicio poluare important nicio poluare important ă ă nu va fi cauzat nu va fi cauzat ă ă; ;
evitarea producerii de deevitarea producerii de de ș șeuri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi euri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi evit atevitat ă ă, ,
valorificarea lor, iar în caz de valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate teh nic imposibilitate tehnic ă ă   ș și economici economic ă ă, neutralizarea, neutralizarea
ș și eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra i eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupramediului;mediului;
utilizarea eficientutilizarea eficient ă ă a energiei; a energiei;
luarea mluarea m ă ăsurilor necesare pentru prevenirea accidentelorsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor ș și limitareai limitarea
consecinconsecin ț țelor acestora;elor acestora;
luarea mluarea m ă ăsurilor necesare, în cazul încetsurilor necesare, în cazul încet ă ării definitive a activitrii definitive a activit ăț ăților pentruilor pentru
evitarea oricevitarea oric ă ărui risc de poluarerui risc de poluare ș și pentru aducerea amplasamentuluii pentru aducerea amplasamentului ș și ai a
zonelor afectate într-o stare care szonelor afectate într-o stare care s ă ă permit permit ă ă reutilizarea acestora. reutilizarea acestora.

Obiectivele Strategiei Na Obiectivele Strategiei Na  ț ț ionale pentru Dezvoltare Durabil ionale pentru Dezvoltare Durabil  ă ă 
ObiObiec ectiv fun tiv fundam dament ental al – – crecre ș șterea bunterea bun ă ăst stă ării rii ș și prosperiti prosperit ăț ății individuale a ansamblului social la nivelii individuale a ansamblului social la nivel
na naț țional, urmional, urm ă ărind o dezvoltare economicrind o dezvoltare economic ă ă în limitele de suport ale Capitalului Natural, înt r-un  în limitele de suport ale Capitalului Natural, înt r-un
mod care smod care s ă ă garanteze garanteze ș și i calitatea viecalitatea vie țții generaii genera țțiilor viitoareiilor viitoare . .
Obiective principaleObiective principaleAsigurarea stAsigurarea st ă ării de srii de s ă ăn nă ătate a populatate a popula ț ției iei, a complementarit, a complementarit ăț ății iiș și coreli corel ă ării între toate sectoarelerii între toate sectoarele
economiceeconomice ș și sociale, în scopul dezvolti sociale, în scopul dezvolt ă ării umane durabile.rii umane durabile.
Stabilirea sectoarelorStabilirea sectoarelor ș și direci direc ț țiilor cu poteniilor cu poten ț țial competitivial competitiv  ca priorit ca priorit ăț ăți ale dezvolti ale dezvolt ă ării durabile, înrii durabile, în
contextul tendincontextul tendin ț țelor majore pe plan mondialelor majore pe plan mondial ș și în conformitate cu obligai în conformitate cu obliga ț țiile internaiile interna ț ționaleionale
asumate de România.asumate de România.
RedimensionareaRedimensionarea ș și remodelarea structurii economico-socialei remodelarea structurii economico-sociale , ,ș și transformarea ei într-un sistemi transformarea ei într-un sistem
durabil. Asigurarea unei credurabil. Asigurarea unei cre ș șteri continueteri continue ș și stabile a nivelului de traii stabile a nivelului de trai ș și în concordani în concordan ță ță    cu cu
criteriile de integrare în UE.criteriile de integrare în UE.
Stoparea procesului de deterioareStoparea procesului de deterioare a Capitalului Naturala Capitalului Natural ș și inii ini ț țierea refacerii acestuia.ierea refacerii acestuia.
Dezvoltarea unui sistem legislativDezvoltarea unui sistem legislativ ș și institui institu ț țional coerentional coerent , compatibil cu cel al, compatibil cu cel al ță țărilor din UErilor din UE ș și i
consolidarea democraconsolidarea democra ț ției prin stimularea participiei prin stimularea particip ă ării civice.rii civice.
Formarea resursei umaneFormarea resursei umane la nivelul exigenla nivelul exigen ț țelorelor ș știintiin ț țifice, tehnologiceifice, tehnologice ș și informai informa ț ționale, ionale, pe pe planplan
internainterna ț țional din toate sectoarele economiceional din toate sectoarele economice ș și sociale.i sociale.
MonitorizareaMonitorizarea ș și evaluarea permanenti evaluarea permanent ă ă  a performan  a performan ț țelorelor economice, socialeeconomice, sociale ș și de proteci de protec ț ție aie a
mediului, printr-un sistem de indicatori cantitativ i mediului, printr-un sistem de indicatori cantitativ iș și calitativi determinabilii calitativi determinabili . .

InIndidicacatotoriride de DeDezvzvololtatarereDuDurarabibillăăîînnRRoommâânniiaa
(IDDR), conform INS (1)(IDDR), conform INS (1)
IndIndicaicatortorii ii urmurmă ăresresc c obi obiectectiveivele le  ț  țint intă ă   ș și modaliti modalit ăț ățil ile e de de acacț țiuniune e la la oriorizonzontultul anianilorlor: 2: 2013013, ,
2020, 22020, 2030, st 030, stabilit abilite prine prin Strat Strategia Na egia Na ț ționalional ă ăde Dezvde Dezvolt oltareare DurDurabiabil lă ă ș și suni sunt t co consnstr trui ui ț ți i
pepe babazaza in info form rma aț țiil iilor or carcare e sun sunt t dis disponponibi ibile le în în InsInstit titutu utul l NaNaț țional de Statisticional de Statistic ă ă, Ministerul, Ministerul
MediuluiMediului  ș  și Pi Pă ădurilor durilor   ș  și institui institu ț ții iile le în în susubobord rdin inea ea sasau u cocoor ordodonanare rea a ac acesestu tuia ia  ș  și a i a
memeto todo dolo logi giil ilor or ca care re susunt nt ar armo moni niza zate te cu cu cecele le al ale e Un Uniu iuni nii i Eu Euro rope penene. .
PriPrincincipalpalaafunfunccțțiuneiune a indicatorilor a indicatorilor  es estetedde a e a r r ăăspspunundedececeririnnțțeloelorrde mode mo nitnitoriorizarzaree, pe, pe
care Strategia Nacare Strategia Na ț ționalional ă ăpepent ntru ru De Dezv zvol olta tare re Du Dura rabi bil l ă ăle exprimle exprim ă ă, asoc, asociat iate e cu termcu termene enele le
ț țintinteloelor r propropuspuse, e, carcare e la la rânrânduldul lorlor repreprezrezintintă ăangaangajame jamente nte politpoliticeice legalegate te de de obiecobiectivel tivele e
st stra rate tegi gice ce al ale e de dezv zvol olt t ă ări rii i dudura rabi bile le. .
Setul de indicatori de dezvoltare durabilSetul de indicatori de dezvoltare durabil ă ă pentru România este structurat pe obiectivele pentru România este structurat pe obiectivele
Strategiei NaStrategiei Na ț ționale de Dezvoltare Durabilionale de Dezvoltare Durabil ă ă, cu ierarhizare pe trei niveluri:, cu ierarhizare pe trei niveluri:
nivelul 1nivelul 1 : indicatori principali (de baz: indicatori principali (de baz ă ă); );
nivelul 2nivelul 2 : indicatori complementari, utilizabili pentru : indicatori complementari, utilizabili pentru moni torizarea monitorizarea ș și revizuireai revizuireaprogramelor de dezvoltare durabilprogramelor de dezvoltare durabil ă ă; ;
ninivvelelulul33: indicatorii de progres ai Strategiei Na: indicatorii de progres ai Strategiei Na ț ționale pentru Dezvoltare Durabilionale pentru Dezvoltare Durabil ă ă a  a
României, acopeRomâniei, acoperind rind pachetul de pachetul de politici pe care politici pe care aceasta le ge aceasta le genereaz nereaz ă ă, inclusiv a, inclusiv a
celor ce nu sunt cuprinse în celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE. Strategia UE.
2010 Instit2010 Institutul utul NatiNational de Statistonal de Statistica ica

InIndidicacatotoriride de DeDezvzvololtatarereDuDurarabibill
ăăîînnRRoommâânniiaa
(IDDR), conform INS (2)(IDDR), conform INS (2)
SisSistemtemul ul IDDIDD penpentrutru RomâniaRomânia esteeste armonizat armonizat șși congruenti congruent cu sistemulcu sistemul
de indicatori utilizat la nivelulde indicatori utilizat la nivelul UE UE, urm, urm ă ărind rind pilonii pilonii de de bazbază ă: :
arhitectur arhitectur  ă ă: structur : structur  ă ă ierarhic ierarhic ă ă pe teme, sub-teme, domenii de interven pe teme, sub-teme, domenii de interven ț ție;ie;
concepte, definiconcepte, defini ț ții, clasificii, clasific ă ări riș și nomenclatoare asociate;i nomenclatoare asociate;
metode de calcul.metode de calcul.
SistemulSistemul integreaz integreaz
ăă, într-o structur , într-o structur 
ă ă piramidal piramidal
ă ăindicatori economici,indicatori economici,
socialisociali șși de mediui de mediu , utilizabili pentru evaluarea tridimensional, utilizabili pentru evaluarea tridimensional ă ă a  adezvoltdezvolt ă ării durabile în România.rii durabile în România.
Baza de date (IDDR)Baza de date (IDDR) cucu IDIDD D pepent ntru Rru Romomânânia ia in incl clud ude e103 indicatori103 indicatori , ,
cucu serseriile diile de datee date dis disponiponibile bile în sisîn sistem temul stul statiatististic nac na ț țional începândional începând
d di in n a an nu ul l 2 20 00 00 0, , i ie er ra ar rh hi iz za a ț ți, astfel:i, astfel: 19 indicatori de nivel 1, 3719 indicatori de nivel 1, 37indicatori de nivel 2indicatori de nivel 2 șși 47 indicatori la nivelul 3i 47 indicatori la nivelul 3 . .
Baza de date va fi actualizatBaza de date va fi actualizat ă ă   ș și completati completat ă ă cu al cu al ț ți indicatori, pe mi indicatori, pe m ă ăsurasura
dezvoltdezvolt ă ării rii ș  și disponibilizi disponibiliz ă ării rii aceacestorstora, a, in in funfunctictie e si si de de feefeed-bd-back.ack.
2010 Instit2010 Institutul utul NatiNational de Statistonal de Statistica ica

IIststororiicucullpprorocecesusululuiidde EIe EIM M 
a)a) DecrDecretul amer etul american priv ican privind polit ind politica de mediu – ica de mediu – Nati Nationalonal
EnEnviviroronmnmenentatal l PoPoli licycy AcAct t(NEP(NEPA A 196 1969) est9) este deseo e deseori numi ri numit t
Magna CartaMagna Carta a legilor de proteca legilor de protec ț ție a mediului.ie a mediului.
b)b) Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Med iu Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea de Med iu
(Directiva 85/337/EEC)(Directiva 85/337/EEC)  a fost aprobat a fost aprobat ă ă de c de c ă ătre Consiliul detre Consiliul de
MiniMini ș ștri al U.E. pe 27 iunie 1985tri al U.E. pe 27 iunie 1985 ș și a fost prezentati a fost prezentat ă ă Statelor Statelor Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985. Directi va Membre pentru implementare pe 3 iulie 1985. Directi va
85/33785/337/EEC /EEC privin privind evaluare d evaluarea impactul a impactului asupra medi ui asupra mediului a unor ului a unor
proiecte publice sau private, a fost amendatproiecte publice sau private, a fost amendat ă ă prin Directiva prin Directiva
ConsilConsiliului iului 97/1197/11/EC /EC din din 3.03.3.03.1997 1997
c)c) EIMEIM în cazîn cazul pro ul proiec iecteltelororș și programelor cu finani programelor cu finan ț țare externare extern ă ă

NNaatitioonnalalEEnnviviroronnmmenenttalalPPoolilicycyAActct(NEPA1969)(NEPA1969)
Scopurile acestui actScopurile acestui act sunt:sunt:
s să ă stabileasc stabileasc ă ă o politic o politic ă ă na naț ționalional ă ă care va asigura armonie între om care va asigura armonie între om
ș și mediul si mediul s ă ău înconjur u înconjur  ă ător, luând în considerare atât aspecteletor, luând în considerare atât aspectele
productive câtproductive cât ș și cele de agrement;i cele de agrement;
s să ă sus susț ținină ă   eforteforturileurile de preven de prevenire sau elim ire sau eliminare a daune inare a daunelor cauz lor cauzate ate
mediuluimediului ș și biosfereii biosferei ș și de stimulare a si de stimulare a s ă ăn nă ăt tăț ății iiș și buni bun ă ăst stă ării oamenilor;rii oamenilor;
s să ă creasc creasc ă ă nivelul de cunoa nivelul de cunoa ș șteretere a sistemelor ecologicea sistemelor ecologice ș și ai a
resurselor naturale importante pentru naresurselor naturale importante pentru na ț țiune;iune;s să ă creeze creeze un Consiliu al Calitun Consiliu al Calit ăț ății Mediului. Promulgatii Mediului. Promulgat ă ă în 1970, NEPA în 1970, NEPA
cere tuturor agencere tuturor agen ț țiilor federale siilor federale s ă ă solicite câte un studiu de impact solicite câte un studiu de impact
asupra mediului (SIM) pentru orice acasupra mediului (SIM) pentru orice ac ț țiune care poate afecta în modiune care poate afecta în mod
semnificativ calitatea mediului uman.semnificativ calitatea mediului uman.
 Aceast Aceast ă ă cerin cerin ță ță inten inten ț ționeazioneaz ă ă s  să ă includ includ ă ă considerentele ecologice în considerentele ecologice în
procesul de luare a deciziilorprocesul de luare a deciziilor ș și si să ă informeze publicul despre faptul c informeze publicul despre faptul c ă ă   
asaspepect ctel ele e de me de medi diu u au fo au fost st co consnsid idererat ate e la ad la adop opta tarerea deca deciz izii iilo lor fin r final ale e . .

Directiva Uniunii Europene privind EvaluareaDirectiva Uniunii Europene privind Evaluarea
de Mediude Mediu
Fiind o lege cadru, statelor membre ale UE le-a fos t acordat Fiind o lege cadru, statelor membre ale UE le-a fos t acordat ă ă o  o
considerabilconsiderabil ă ă libertate în transpunerea ei detaliat libertate în transpunerea ei detaliat ă ă în propriile legisla în propriile legisla ț ții ii nanaț ționale, cu condiionale, cu condi ț ția ca principiileia ca principiile ș și cerini cerin ț țele procedurale de bazele procedurale de baz ă ă s  să ă fie fie
satisf satisf  ă ăcute. Aceastcute. Aceast ă ă abordare a fost aleas abordare a fost aleas ă ă în mod deliberat deoarece s-a în mod deliberat deoarece s-a
considerat cconsiderat c ă ă procedurile de autorizare a proiectelor procedurile de autorizare a proiectelor ș și aranjamentelei aranjamentele
instituinstitu ț ționale în care cerinionale în care cerin ț țele EIMele EIM trebui trebuiau integr au integrate, dif ate, difereau foa ereau foarte mult în rte mult în
cadrul UE.cadrul UE.
Stabilirea unor modalitStabilirea unor modalit ăț ăți adecvate de prevenirei adecvate de prevenire ș și rezolvare a problemelori rezolvare a problemelor
ecologice este una din cerinecologice este una din cerin ț țele principale ale UE pentruele principale ale UE pentru ță țările care dorescrile care doresc
s să ă adere la ea. Multe din fostele state socialiste adere la ea. Multe din fostele state socialiste ș și-au exprimat dorini-au exprimat dorin ț ța sa să ă se se
al ală ăture UE, deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a ture UE, deci implementarea unor proceduri adecvate de rezolvare a
problemelor de mediu trebuie sproblemelor de mediu trebuie s ă ă constituie una din preocup constituie una din preocup ă ările lor actuale.rile lor actuale.
PânPân ă ă la mijlocul anului 1995, toate cele 24 la mijlocul anului 1995, toate cele 24 ță țări membre ale Organizari membre ale Organiza ț țieiiei
pentru Cooperarepentru Cooperare ș și Dezvoltare Economici Dezvoltare Economic ă ă (OECD) realizeaz (OECD) realizeaz ă ă propriile propriile
reglementreglement ă ări de EIM.ri de EIM.

Politica european Politica european  ă ă  în domeniul protec  în domeniul protec  ț ț iei mediului este ghidat iei mediului este ghidat  ă ă   
de 4 principii formulate în Programul de Ac de 4 principii formulate în Programul de Ac  ț ț iune asupraiune asupra
Mediului Mediului  : : 
  Ac  Ac  ț  ț iunea de prevenire este mai eficient iunea de prevenire este mai eficient  ă ă decât m decât m ă ăsurile desurile de
remediereremediere ; ;
 Daunele provocate mediului pot fi remediate la sursDaunele provocate mediului pot fi remediate la surs ă ă; ;
 Poluatorul pl Poluatorul pl  ă ăte te ș ște costul mte costul m ă ăsurilor luate pentru protec surilor luate pentru protec  ț  ț ia ia
mediului mediului  ; ;
 Politica mediului trebuie sPolitica mediului trebuie s ă ă reprezinte o component  reprezinte o component  ă ă a altor a altor
 politici ale CE  politici ale CE  . .

EIEIMMîn în cazcazul ul prproieoiectectelolorr
șși programelori programelor
 Începând cu anul Începând cu anul 1970, peste 60 de state din întrea ga lume au 1970, peste 60 de state din întreaga lume au
adoptat legi de EIM, printre careadoptat legi de EIM, printre care ș și cele din Europa Centrali cele din Europa Central ă ă   ș și dei de
Est.Est.
La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în La nivelul Uniunii Europene exista aproximativ 250 Directive în
domeniul mediului. În România, prima lege de protecdomeniul mediului. În România, prima lege de protec ț ție aie a
mediului a fost introdusmediului a fost introdus ă ă în anul 1973.  în anul 1973. Documentul legislativ Documentul legislativ
respectiv nu includea cerinrespectiv nu includea cerin ț țe explicite pentru evaluareae explicite pentru evaluarea
impactuluiimpactului ș și riscului asupra mediului în sensul actual, i riscului asupra mediului în sensul actual, neexis tând neexistând
o metodologie pentru evaluareo metodologie pentru evaluare ș și pentru luarea deciziilor, iari pentru luarea deciziilor, iarautoritautorit ățățile erau responsabile pentru monitorizarea calitile erau responsabile pentru monitorizarea calit ățății ii
mediului.mediului.

ReRegegelelememetataririEIEIM …M …
HotHotă ăr  r ȃ ȃrea de Guvern nr.rea de Guvern nr. 1460 din 12 noiembrie 20081460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobareapentru aprobarea StrategieiStrategiei
NaNațționale pentru Dezvoltare Durabilionale pentru Dezvoltare Durabil ăă – -OrOrizizonontuturi ri 202013 13 –202020 20 –20203030, emitent, emitent
GuGuvevern rnul ul Ro Rom m ȃ ȃniei, publicatniei, publicat ă ă     ȋ  ȋ n n MoMoni nito toru rul l Of Ofic icia ial l nr nr. 8 . 824 24 di din 8 n 8 dedececembmbri rie e 20 200808; ;
HotHotă ăr  r ȃ ȃrea rea de de GuvGuvernern nr.nr.1097/20011097/2001 priprivinvind d con consti stitui tuirearea ș  și i f fu un nc c ț ționareaionarea ComitetuluiComitetului
interministerialinterministerial pepentntrurucocoorordodonanarereaainintetegr gr ăăririiidodomemeniniululuiuiprprototececțțieieiimemedidiululuiui   ȋ ȋ nnpoliticilepoliticile  ș șiiststraratetegigiilileesesectctororiaialelela la ninivevellnanațționalional (aceast (aceast  ă ă hot  hot  ă ăr  r ȃ  ȃ re a fost modificat re a fost modificat  ă ă cu cu
noi atribunoi atribu ț  ț ii, care sii, care s ă ă permit  permit  ă ă aplicarea principiilor dezvolt  aplicarea principiilor dezvolt  ă ării durabilerii durabile ȋ   ȋ  n politicilen politicile
sectoriale, afl sectoriale, afl  ȃ  ȃ ndu-sendu-se     ȋ   ȋ  n proces de avizare interministerial n proces de avizare interministerial  ă ă )  ); ;
DupDup ă ă 1990, ministerul de resort a inclus  1990, ministerul de resort a inclus anumite cerin anumite cerin ț țe de evaluare a impactuluie de evaluare a impactului
asupra mediului înasupra mediului în Ordinele nr. 170/1990, nr. 113/19 90, nr. 619/1992 Ordinele nr. 170/1990, nr. 113/1990, nr. 619/1992 . .
 În decembrie 1995 a  În decembrie 1995 a fost promulgat fost promulgat ă ă   Legea nr. 137Legea nr. 137  –  – Legea protecLegea protec ț ției mediului,iei mediului,
ReglementReglement ă ărilerile referitoare la referitoare la evaluarea impa evaluarea impactului asupra ctului asupra mediului sun mediului sunt con t con ț ținute îninute în
OrOrdidinunullMAPMAP PMPMnr. 1nr. 1 2525/1/1999966, pentru aprobarea procedurii de reglementare a, pentru aprobarea procedurii de reglementare a
activitactivit ăț ăților economiceilor economice ș și sociale cu i sociale cu impact asupra mediului înconjur  impact asupra mediului înconjur  ă ător, bazattor, bazat ă ă pe peDirectiva 85/337/EEC.Directiva 85/337/EEC.
OrOrdidinunul MAl MA PPPPMMnr. nr. 18184/4/19199797 se refer  se refer  ă ă la aprobarea procedurii de realizare a la aprobarea procedurii de realizare a
bilanbilan țțurilor de mediu de nivel 0, 1, 2urilor de mediu de nivel 0, 1, 2 șși evaluarea risculuii evaluarea riscului , descriindu-se modurile, descriindu-se modurile
 în care se efectueaz în care se efectueaz ă ă aceste studii. aceste studii.

EvEvalaluauarereaaststraratetegigic c ă ă de de memedidiuu(S(SEAEA) ) pepentntruruPlPlananururi i 
 ș  ș iiPPrrooggrraammee–AAvviizzdde e mmeeddiiu u 
HotHotăărârârerenrnr. 1. 107076 d6 din 8 in 8 iuiuliliee20200404prpriv ivin ind d st stab abil ilir irea ea prprococededururii ii dede
rereal aliz izar are e a a eveval aluauari rii i de de memedi diu u pe pentntruru pl plananururi i ș  și i prprogograrameme
OrOrdidinnnrnr. 99. 995 di5 din 21 n 21 seseptptemembrbrieie20200606pepentntruru apaprorobabarerea a li list stei eiplanurilor planurilor   ș  și i prprogograramemelo lor r ca care re in intr tr ă ăsub incidensub inciden ț ța a H Ho ot t ă ărâriirârii
GuGuvevernrnul ului ui nr nr. . 1.1.07076/6/202004 04 prpriv ivin ind d st stab abili ilirerea a prprococededururii ii dede
rereal aliz izar are e a eva eval alu u ă ăr ri ii i d de mee med di iu u p pe en nt tr ru u p pl la an nu ur ri i  ș  și i prprogograrameme
OrOrdidinnnrnr. 1. 117 17 didin 2 n 2 fefebrbruauaririee20200606pepentntruru apaprorobabarerea a MaManunual alul ului uiprpriv ivin ind d ap apli licacarerea a prprococededururii ii de rde reaeali lizazarere a eva eval alu u ă ări rii i de de memedi diu u
pepentntruru pl plananururi i ș  și i prprogogr ramame e
ManualManual pepentntruru apapli licacarerea a prprococededururii ii de de rereal aliz izar are e a ea evavalu lu ă ăr ri ii i d de e
mmedediu iu pe pentntr ru u pl plan anururi i
 ș  și i prprogogr ramame e
OrOrdidinnnrnr. 4. 480 80 didin 1n 16 m6 maiai20200606priprivinvind d con constistituituirearea ș  și i f fu un nc c ț ționareaionarea
CoComimitetetutulu lui i sp spececia ial la nil la nive vel l cecentntraral penl pentr tru u re real aliz izar areaea etetapapei ei de de
 încadrare încadrare a procedurii a procedurii de evaluare de evaluare de mediu de mediu
MaManunual pral privivininddSESEAApepentntruru popoli liti ticaca de code coez eziu iunene 20200707-2-201013 3

EEvvalaluauarereaaimimpapactctululuiuiaasusuprpraammedediuiulluiui(E(EIMIM) ) aa
 proiectelor proiectelor –AcordAcord de mediu de mediu 
ProcProceduedurarade de regreglemeleme ntarntaree ș șiicocompmpetetenențțeleleede de ememititerereea a acacorordudululuiide de memedidiuususuntntprprevevăăzzuutteeîînnHHGG
44445/25/2000099cacare abre ab rogrogaaHG 12HG 12 13/13/202006 pr06 pr iviivindndstastabilbilireireaaprproceoceduduriiriicacadrudrude evde ev alualuarearea impa imp actactuluuluii
asasupupraramemedidiululuiuipepentntruruananumumititeeprproioiecectetepupublblicicee ș șiiprprivivatateeșșiiOM OM 860860/200/2002 2 penpentrutruaproaprobarbareaea
prproceocedurduriiiide ede evalvaluauarerea ima impapactuctuluiluiasasuprupraamemediudiuluilui ș șiide de ememititerereea a acacorordudululuiide de memedidiuucucumodmodifiificacarilrileesisicomcomplepletartarileileultulterierioaroare.e.
OrdOrdininnr. nr. 863 863 din din 26 s26 septeeptembrimbriee20022002 pr privi ivind nd ap apro robar barea ea gh ghidu iduril rilor or met metodoodologlogiceice ap aplic licabi abile le eta etape pelor  lor 
pr proceocedu durii rii-ca -cadr dru u de eval de evalua uare re a a imp impac actul tului ui asu asupr pra a med mediul iului ui
OrdOrdininnr. nr. 864 864 din din 26 s26 septeeptembrimbriee20022002 pe pentr ntru u ap apro roba barea rea ProProcedcedur urii ii de de evaevalualuare re a i a impa mpactuctului lui asu asuprapra
medimediului ului în în cont context ext trantransfrosfrontientier  r  ă șă și i de pde par arti tici cipa pare re a pu a publ blic icul ului ui la l la lua uare rea a de deci cizi ziei ei în în ca cazu zul l pr proi o iec ecte telo lor  r 
cu impact transfrontier cu impact transfrontier  ă ă
InformaInforma ț ția ia p pri riv vin ind d m med ediu iul l – – HG nr. 8 HG nr. 8 78 din 278 din 2 8 iulie8 iulie 20052005 – – ac acce cesu sul l pu publ blic icul ului ui la in la info form rma a ț ția ia pr priv ivin ind d
mediulmediul
ConvenConven ț ția ia Es Espo poo o – – Conven Conven țțiaiaprprivivininddevevalaluauarereaaimimpapactctululuiuiasasupupraramemedidiululuiuiînîncocontntexext t trtranansfsfrorontntieier r ăă,,
adoptatadoptat ăăla Espola Espo o la 25 februo la 25 febru ariearie19919911
ConvenConven ț ția ia AaAarh rhus us – – LegLegeaeanrnr. 86 . 86 din din 10 10 maimai20020000penpentr tru u ra ratif tifica icarearea CoConvenven n ț ție iei i pr priv ivin ind d ac acce cesu sul l la la
informainforma ț ție, parie, partic ticipa iparearea pu publi blicul cului ui la luar la luarea ea dec decizi iziei ei  ș  și i ac acce cesu sul l la j la jus usti ti ț ție ie în în pr prob oble leme me de mde med ediu iu, ,
semnatsemnat ă ăla Aarla Aarhus la 2 hus la 25 iuni 5 iunie e 1998 1998
RRăăspuspunderndereaeade mede me diudiuOUG OUG nr. nr. 68 d68 din 20in 20 0707pr priv ivin ind d r  r  ă ăsp spun under derea ea de me de mediu diu cu refcu referi erire re la pr la preveeveni nirea rea
ș și i re repa para rare rea a pr prej ejud udic iciu iulu lui i as asu p upra ra memedi diul ului ui

SSccooppuurriiaalleelleeggiisslla a ț ț iieeiipprriivviinnddEEIIM M 
 Stabilirea unei politici de mediu independente;Stabilirea unei politici de mediu independente;
 PerfecPerfec ț ționarea planificionarea planific ă ării riiș și lui luă ării deciziilor;rii deciziilor;

DezvDezv ă ăluirea publicluirea public ă ă a efectelor în mediu ale a efectelor în mediu ale propunerilor de acpropunerilor de ac ț țiuni (proiecte);iuni (proiecte);
 Culegerea informaCulegerea informa ț țiiloriilor ș și cunoi cuno ș știntinț țelor despre mediu.elor despre mediu.

a. Stabilirea unei politici de mediu independentea. Stabilirea unei politici de mediu independente
……“nu documente mai bune, ci“nu documente mai bune, ci decizii mai bune decizii mai bune , este ceea ce, este ceea ce
conteaz conteaz  ă ă. Scopul NEPA nu este de a genera maculatur . Scopul NEPA nu este de a genera maculatur  ă ă –  –
chiar dac chiar dac  ă ă este vorba de documente excep este vorba de documente excep ț  ț io ionanale le – – ci ci de de a a
conduce la ac conduce la ac  ț  ț iuniiuni excelenteexcelente ”  ” ……
“  “  îndeplini responsabilit îndeplini responsabilit  ăț ăț ileile fiec  fiec  ă ărei generarei genera ț  ț ii ca administratori aiii ca administratori ai
mediului pentru generamediului pentru genera
ț  ț iile viitoare (…)iile viitoare (…) s s
ăă cuprind  cuprind 
ăă o cât mai larg  o cât mai larg 
ă ă   
gamgam ă ă de utiliz  de utiliz  ă ări în mediu f ri în mediu f  ă ăr  r ă ă a-l degrada … (  a-l degrada … (  ș și) i) ssăă realizeze realizeze unun
echilibru între populaechilibru între popula ț  ț ie ie ș și utilizarea resurselor care si utilizarea resurselor care s ă ă permit  permit  ă ă   
atingerea unor standarde înalte de viaatingerea unor standarde înalte de via ță ță   ș și o cât mai larg i o cât mai larg  ă ă distribu distribu ț  ț ie ie
a înlesnirilor viea înlesnirilor vie ț  ț ii …”.ii …”.DeclaraDeclara ț ția de politicia de politic ă ă a  a NENEPAPA în îndr drum umă ă agen agen ț țiile federale deiile federale de
mediu smediu s ă ă foloseasc foloseasc ă ă toate mijloacele toate mijloacele ș și mi mă ăsurile aplicabile “însurile aplicabile “în
concordanconcordan ță ță cu celelalte considera cu celelalte considera ț ții esenii esen ț țiale de politiciale de politic ă ă   
nanaț ționalional ă ă” pentru ca SUA s” pentru ca SUA s ă ă poat poat ă ă: :

b. Perfecb. Perfec țționarea planificionarea planific ăăriiriișși lui lu ăării deciziilorrii deciziilor
Un altUn alt scop scop importimportant al le ant al legilor p gilor privind E rivind EIM IM este de este de a a îmbun  îmbun ăăttățății
planificareaplanificarea  ș și luarea deciziilor i luarea deciziilor   de c de c ă ătre agentre agen ț țiile guvernamentale,iile guvernamentale,
companiile privatecompaniile private ș și de ci de c ă ătre persoane fizice.tre persoane fizice.NEPA a apNEPA a ap ă ărut ca urmare a neputinrut ca urmare a neputin ț ței agenei agen ț țiilor federale de mediu diniilor federale de mediu din
SUASUA de a conferi suficient de a conferi suficient ăă greutate problemelor de mediu greutate problemelor de mediu . Cerând. Cerând
agenagen ț țiilor federale de mediu siilor federale de mediu s ă ă ia în considerare ia în considerare consecin consecin țțeleele
activitactivit ățăților asupra mediuluiilor asupra mediului  ș  și i ssăă analizeze alternative rezonabile la analizeze alternative rezonabile la aceste activitaceste activit ățății, NE, NEPAPA a deta determ erminat inat o creo cre ș ștere a receptivittere a receptivit ăț ății pentruii pentru
problemele de mediu în rândul guvernanproblemele de mediu în rândul guvernan ț ților.ilor.
In ceea ce priveIn ceea ce prive ș ște proite proiectele in ectele individua dividuale, NE le, NEPA PA încurajîncurajeaz ează ă pe autorii pe autorii
acestora sacestora s
ă ă evite sau s evite sau s
ă ă reduc reduc
ă ă rezultatele distructive ale activit rezultatele distructive ale activit
ăț ățilorilor
preconizate, prinpreconizate, prin analizarea alternativeloranalizarea alternativelor șși a mi a m ăăsurilor desurilor de
remediereremediere , f , f ă ăcând astfel ca proiectele scând astfel ca proiectele s ă ă devin devin ă ă mai pu mai pu ț țin din dă ăunună ătoaretoare
pentru calitatea mediului.pentru calitatea mediului.

c. Dezbaterea publicc. Dezbaterea public ăă a efectelor induse în mediu de a efectelor induse în mediu de
 propunerile de investi propunerile de investi țții (proiecte)ii (proiecte)
ImportanImportan ț  ț a implic a implic  ă ării rii
 publicului  publicului  : :Scopul cel mai importantScopul cel mai important al leal legilogilor prir privind vind EIM EIM îl îl
constituieconstituie culegerea culegerea șși dezvi dezv ăăluirealuirea
completcomplet ăă, la timp, la timp șși în publici în public , a informa, a informa ț țiiloriilor
privind activitprivind activit ăț ățile ce pot afecta mediul.ile ce pot afecta mediul.
4 4. . P Pa as su ul l u ur rm m ă ător îl reprezinttor îl reprezint ă ă   diseminareadiseminarea
informainforma țțiilor ciilor c ăătre publictre public . Popula. Popula ț ția va fiia va fi
receptorul tuturor daunelor în mediu cauzatereceptorul tuturor daunelor în mediu cauzate
de activitatea autorizatde activitatea autorizat ă ă   ș și prin urmare arei prin urmare aredreptul sdreptul s ă ă cunoasc cunoasc ă ă, s , să ă se intereseze se intereseze ș și s i să ă   
r  r ă ăspundspund ă ă unei informa unei informa ț ții cât mai complete.ii cât mai complete.
55.. PPaarrttiicciippaarreeaappuubblliiccuulluuiiprintr-un un mijlocprintr-un un mijloc
eficient prin care publicul afectat seficient prin care publicul afectat s ă ă- -ș și i
comunice opiniilecomunice opiniile factorilor de decizie factorilor de decizie  care s care s ă ă   exaexaminminezeeze ateatent nt ace acesteste opiopinii nii. . Nu Nu se se poapoate te
 îndeplini cerin îndeplini cerin ț ța ca aprobarea sa ca aprobarea s ă ă fie dat fie dat ă ă   
reprezreprezentat entativ – iv – pentrpentru a putea se u a putea servi în mod rvi în mod
legitim drept consimlegitim drept consim ță țământ al publicului.mânt al publicului.1. 1. m m
ă ăsurile ce fac casurile ce fac ca riscurile asumate riscurile asumate    
s să ă fie rezultatul unei fie rezultatul unei alegeri alegeri
fundamentatefundamentate pentru justificareapentru justificarea
deciziilor de mediu;deciziilor de mediu;
2.2. DrDr epep tutul pl p ririmomo rdrdiaial dl d e me m eded iuiu, este, este
a aș șadar dreptul de a alege, iar acestadar dreptul de a alege, iar acestdrept a fost deseori refuzat.drept a fost deseori refuzat.
3 3. . P Pr ri im mu ul l p pa as s e es st te e informainforma ț ț iaia, ,
deoarece f deoarece f  ă ăr  r ă ă o cunoa o cunoa ș ștere întere în
detaliu a efectelor nu se poate lua odetaliu a efectelor nu se poate lua o
decizie bine decizie bine fundamentat fundamentat ă ă. . Mecanismul specific al acesteiMecanismul specific al acestei
informinform ă ări îl constituie evaluarea deri îl constituie evaluarea de
mediu, care este un element esenmediu, care este un element esen ț țial ial
pentru deciziile ce implicpentru deciziile ce implic ă ă asumarea asumarea
unor riscuri de mediu;unor riscuri de mediu;

d. Culegerea datelord. Culegerea datelor șși informai informa țțiilor despre mediuiilor despre mediu
EIEIM M cucuprprin inde de o o evaluare a stevaluare a st ăării inirii ini țțiale a mediuluiiale a mediului , ajutând astfel factorii, ajutând astfel factorii
de deciziede decizie ș și investitorii si investitorii s ă ă ob obț țin ină ă informa informa ț ții despre inter-relaii despre inter-rela ț țiileiile
complexe dintr-un sistem ecologic.complexe dintr-un sistem ecologic.
 Aceste informa Aceste informa ț ții pot ajuta oamenii deii pot ajuta oamenii de ș știintiință ță   ssăă elaboreze inventare elaboreze inventare
sigure ale resurselor de mediusigure ale resurselor de mediu dintr-o regiune.dintr-o regiune.
StudiiStudiind nd efectelefectele în mediu ale proiectel e în mediu ale proiectelor de dezvoltare or de dezvoltare, factorii de decizi , factorii de decizie, e,
proiectanproiectan ț ții, investitorii pot evaluaii, investitorii pot evalua ș și comparai compara eficieneficien țța diferitelora diferitelor
alternativealternative șși mi măăsuri de remedieresuri de remediere , îmbun, îmbun ă ăt tăț ățind astfel concepind astfel concep ț ția ia
proiectelor viitoare.proiectelor viitoare.
EIEIM M popoat ate ae avevea a ș și un scop foarte practic acela de a culege informai un scop foarte practic acela de a culege informa ț țiileiile
necesare pentrunecesare pentru a determina responsabilita determina responsabilit ățățile legale ale unuiile legale ale unui
obiectivobiectiv conform unor legislaconform unor legisla ț ții diferite.ii diferite.

Tipuri Tipuri de impacturide impacturi analizateanalizate printr-oprintr-o proceduraprocedura dede
EIEIM sM siisfsfeerarade de cucuprprinindedererea a acacesestotorara
“Im“Im papa ctuctu llîn în meme diudiu ””–altalt eraera rea rea medmed iuiului lui fizfiz ic, ic, eveeve ninimenmen ttcarcar eeconcon dudu ce ce lala
declandeclan șșarea demersului privind EIM.area demersului privind EIM.
Este necesar însEste necesar îns ă ă s  să ă fie evaluat: fie evaluat:
• •impimpact actulu ulul l dir direct ect, ,
• •impimpact actul ul ind indire irect, ct,
• •impimpact actul ul cum cumula ulativ tiv
• •impimpact actul ul sin sinerg ergic ic
al activital activit ăț ății propuseii propuse (în fiecare alternativ (în fiecare alternativ ăă))
asupra mediului biofizicasupra mediului biofizic șși i sosocicioo–ececononomomicic. .

Tipuri… Tipuri…
 EfeEfecte cte “di “direc recte” te”susunt nt ac acel eleaea
provocate de acprovocate de ac țțiuniiunicare se produccare se produc
 în acela în acela șși timpi timp șși în acelai în acela șșiiloc.loc.
 Efectele “indirecte”Efectele “indirecte” sunt definite casunt definite ca
cele “care suntcele “care sunt provocate de ac provocate de ac țțiuneiune
ș și i apar mai târziu în timp sau înapar mai târziu în timp sau în
spaspațțiuiu, dar sunt totu, dar sunt totu ș și în mod rai în mod ra ț ționalionalprevizibile”.previzibile”.
 ImpImpact actul ul cum cumula ulativ tiveste: “impactuleste: “impactul
 în mediu în mediu rezultat din acumularea rezultat din acumularea
impactelor unei acimpactelor unei ac țțiuni când ea seiuni când ea se
adaugadaug ăă altor ac altor ac țțiuni trecute, prezenteiuni trecute, prezente
sau în mod rezonabil previzibilesau în mod rezonabil previzibile
pentru viitor.pentru viitor.Receptorii…Receptorii…
a. a. MediiMedii  receptoare (ap receptoare (ap ă ă, aer,, aer,
sol);sol);
b. b. FiinFiințțeleele   vii vii receptoare receptoare care care
tr tr ă ăiesc în aceste mediiiesc în aceste medii
(oamenii, flora, fauna);(oamenii, flora, fauna);
c. c. Mediul amenajatMediul amenajat  (structuri, (structuri,
cl clă ădiri, monumente).diri, monumente).

ExemExem pluplude impact direct/ide impact direct/i ndirndirect/cect/c umulumul ativ/ativ/ sinesinergicrgic

ExemExem pluplude impact direct/ide impact direct/i ndirndirect/cect/c umulumul ativ/ativ/ sinesinergicrgic

OrOrgaganinizazatitiilileesisititipupuririlelede de pepersorsonanal l imimplplicicatate ie in n EIEIMM
Managerii de vârf.Managerii de vârf.
ConducConduc ă ătoriitorii
compartimentelorcompartimentelor
administrativeadministrative

Personalul tehnicPersonalul tehnicTitularul proiectuluiTitularul proiectului
sau al activitsau al activit ăț ății iiAutoritAutorit ăț ățileile
competentecompetente
FactFactoriorii i de de decdecizieizie, ,
SpecialistiiSpecialistii
compartimentelor compartimentelor 
PerPersonsonalualul l tehtehnicnic
 Alte Alte categorii categoriiConsultanConsultan ț ții ii
FirmFirme e de de conconsultsultantanta a
ExpExperterti i de de medmediu,iu,
specialistispecialisti
ManageriManageri
Universitati, alteUniversitati, alteinstitutiiinstitutii
PubliculPublicul
ONG, cetaONG, cetateni, for teni, formator matori i EIM, cent EIM, centre EIM, mass me re EIM, mass media, dia,
al alte te agagenenti tii i

Actorii implicati Actorii implicati în procesul EIMîn procesul EIM  ș șii
interacinterac țțiunile dintre acestiaiunile dintre acestia

IndicatoriIndicatori  ș  ș i programe pentru evaluarea impactului de mediu i programe pentru evaluarea impactului de mediu 
 Obiectivele (obligaObiectivele (obliga ț ții) de mediu minim acceptateii) de mediu minim acceptate cuprind un set de obiective stabilitecuprind un set de obiective stabilite
de autoritatea de mediu competentde autoritatea de mediu competent ă ă, în baza unui bilan, în baza unui bilan ț ț de mediu realizat anterior cu de mediu realizat anterior cu
ocazia schimbocazia schimb ă ării proprietarului. Acestea se refer rii proprietarului. Acestea se refer  ă ă la  la obiectivele calitativeobiectivele calitative ș și cantitativei cantitativeminime de mediuminime de mediu ș și idurata maximdurata maxim  admisibil admisibil ă ă pentru conformarea cu cerin pentru conformarea cu cerin ț țele de mediu,ele de mediu,
precumprecum ș și orice alte cerini orice alte cerin ț țe ce pot fi ie ce pot fi identificate de autoritatea de mediu co mpetent dentificate de autoritatea de mediu competent ă ă. .
 Pragul de alertPragul de alert ă ă reprezint reprezint ă ă concentra concentra ț ții de poluanii de poluan ț ți în aer, api în aer, ap ă ă, sol sau în, sol sau în
emisii/evacuemisii/evacu ă ări, care au rolul de a avertiza autoritri, care au rolul de a avertiza autorit ăț ățile competente asupra unui impactile competente asupra unui impact
potenpoten ț țial asupra mediuluiial asupra mediului ș și care determini care determin ă ă declan declan ș șarea unei monitorizarea unei monitoriz ă ări suplimentareri suplimentare
ș și/sau reducerea cantiti/sau reducerea cantit ăț ăților de poluanilor de poluan ț ți din emisii/evacui din emisii/evacu ă ări. ri.
 Pragul de intervenPragul de interven ț ție iecorespunde concentracorespunde concentra ț țiilor de poluaniilor de poluan ț ți în aer, api în aer, ap ă ă, sol sau în, sol sau în
emisii/evacuemisii/evacu ă ări la care autoritri la care autorit ăț ățile competente vor dispune executarea studiilor ile competente vor dispune executarea studiilor de de
evaluare a risculuievaluare a riscului ș și reducerea concentrai reducerea concentra ț țiilor de poluaniilor de poluan ț ți din emisii/evacui din emisii/evacu ă ări. ri.
 Poluare potenPoluare poten ț țial semnificativial semnificativ ă ă exist exist ă ă atunci când concentra atunci când concentra ț țiile de poluaniile de poluan ț ți în mediui în mediu
depdepăș ășesc pragurile de alertesc pragurile de alert ă ă, iar, iar poluare semnificativpoluare semnificativ ă ăatunci când concentraatunci când concentra ț țiile deiile de
poluanpoluan ț ți depi dep ăș ășesc pragurile de intervenesc pragurile de interven ț ție previe prev ă ăzute în reglementzute în reglement ă ările privind evaluarearile privind evaluarea
polupolu ă ării mediului.rii mediului.

Programul pentru conformare Programul pentru conformare 
Plan de mPlan de m ă ăsuri suri  propus de titularul unei activit  propus de titularul unei activit  ăț ăț ii existente, cuprinzândii existente, cuprinzând
etape care trebuie parcurse în etape care trebuie parcurse în intervale de timp pr ecizate prin intervale de timp precizate prin
 prevederile autoriza prevederile autoriza ț  ț iei de mediu, de c iei de mediu, de c  ă ătre autoritatea competent tre autoritatea competent  ă ă, în, în
scopul respect scopul respect  ă ării reglement rii reglement  ă ărilor privind protec rilor privind protec  ț  ț ia mediului.ia mediului.
Programul de conformare poate avea douProgramul de conformare poate avea dou ă ă sec sec ț țiuni:iuni:
1. 1. M M ă ăsurile pentru reducerea efectelor prezentesurile pentru reducerea efectelor prezente ș și viitoare alei viitoare ale
activitactivit ăț ăților asupra mediului;ilor asupra mediului;
2. M2. M ă ăsurile de remediere a efectelor activitsurile de remediere a efectelor activit ăț ăților anterioare asuprailor anterioare asupra
mediului.mediului.
Programul de conformareProgramul de conformare  este necesar pentru orice obiectiv care  este necesar pentru orice obiectiv care continu continu ă ă sau care sau care  înceteaz înceteaz ă ă activitatea activitatea ș și care aduce prejudicii mediului prin funci care aduce prejudicii mediului prin func ț ționarea curentionarea curent ă ă sau sau
anterioar anterioar  ă ă. Evaluarea porejudiciilor se realizeaz. Evaluarea porejudiciilor se realizeaz ă ă prin bilan prin bilan ț țul de mediu, raportând stareaul de mediu, raportând starea
mediuluimediului ș și mi mă ăsurile necesare de remediere la standardelesurile necesare de remediere la standardele ș și reglementi reglement ă ările în vigoare.rile în vigoare.
Programul stabileProgramul stabile ș ște mte m ă ăsurile de conformare, etapele, termenele, costurilesurile de conformare, etapele, termenele, costurile ș și i
responsabilitresponsabilit ăț ățile necesare realizile necesare realiz ă ării acestora.rii acestora.

ElabElab orareaorarea progrprogr amuluamulu i de conformai de conforma re ia în considere ia în conside rare: rare: 
concluziile Bilanconcluziile Bilan ț țul ului ui de Mde Med ediu iu; ;
constatconstat ă ărilerileș și sarcinile stabilite de autoriti sarcinile stabilite de autorit ăț ățile de control care r ile de control care r  ă ăspundspund
de protecde protec ț ția factorilor de mediu, porecumia factorilor de mediu, porecum  ș  și de alte organe dei de alte organe de
specialspecialitate al itate ale admini e administratie stratiei i publice publice centra centrale; le;
datele dedatele de ț ținute de titularul activitinute de titularul activit ăț ății iiș și de autoriti de autorit ăț ățile administraile administra ț țieiieipublice locale privind emisiapublice locale privind emisia ș și imii imisi sia a po polu luananț ților în mediu;ilor în mediu;
studiile, ofertele, diversele materiale de document are etc., studiile, ofertele, diversele materiale de document are etc.,
sugestiilesugestiile ș și propunerile primite de la populai propunerile primite de la popula ț ție ieș și de la asociai de la asocia ț țiileiileneguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice.neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice.

CaCadrdrulullelegigislslatativivpepentntruruevevalaluauarereaaststraratetegigicacaa a memedidiulului ui

OObibiecectitivveleleeEEvavaluluarariiiiStStrarattegegiciceea a MMedediuiulluiui(S(SEEA) A) 
ObiObi ectect iveive gengen eraera lele: :
asasig igururarareaea ununui ui ni nive vel l în înal alt t de de prprot otececț ție ie a mea medi diul ului ui; ;
in inte tegrgrarareaea asaspepect ctel elor or de mde med ediu îiu în n pr pregegă ătireatirea  ș  și i adadopopta tarerea a ananumumit itor or planuriplanuri  ș  și i prprogograrame cme car are e prpromomovoveaeaz ză ădezvdezvolta oltarearea durdurabilabilă ă. .
ObiObi ectect iveive spespe cifcif iceicedindin perperspecspectiv tiva a obieobiectictivelveloror de de proprotectecț ție ie a ma medediu iulu lui i  ș  și i
ale dezvoltale dezvolt ă ări rii i dudurarabi bile le: :
asasig igururarareaea c c ă ăefeefecte ctele le imp implem lement entă ăriiriiplanurilor planurilor   ș  și i prprogograram mel elor or susunt ntlu luat ate e în în co consnsid idererarare e  în în timpul timpul preg preg ă ăti tiri rii i lo lor  r  ș  și i înînai aint nte e de de ad adop opta tarerea a
acestoraacestora ; ;
 ststababil ilir irea ea un unui ui se set t de de ce ceri rin n ț țe e proproced cedura urale le com comune une, ne, nececesarsare e pe pentrntru u
a ca conontr trib ibui ui la la un un ni nive vel l în înal alt t de de prprot otececț ție ie a mea medi diul ului ui. .
 ststababil ilir irea ea un unui ui ca cadr dru u le legi gisl slat ativ iv co cons nsec ecve vent nt, care s, care s ă ă permit permit ă ă
adadopoptartareaea/a /aprprobaobarerea a plaplanunuril riloror/pr/progrogramamel elor or pepe bazbaza a in infor formamaț ți ii il lo or r d de e
m me ed di iu u o ob b ț țin inuteute în în dederurularlareaea prprococededururii ii ș  și care si care s ă ă co contrntribuiibuie e la la punpunereaerea
 în practic în practic ă ăa ua unonor r sosolu lu ț ții ii dudurarabi bile le si e si efi fici cien ente te. .

EvaluEvalu areaarea stratestrate gica gica a a mediumediu lui lui 
a)a)al cal căărroorruunniiccssccooppeesstteeaappăărraarreeaannaațționalional ăăsasauuprprototececțțiiaacciivviillăă;;
b)b)fifinanancnciariareesasauububugegetatarere;;
c)c)prprivivininddspspririjijinunullpepentntrurudedezvzvololtatarererururarallăăprprininFoFondndululEuEuroropepeanan
de Orientarede Orientare șși i GaGararantntarareea a AgAgriricucultltururiiii–SeSeccțțiuniuneaeaGaraGara ntantare,re,
ppeeaannuull22000077
Se efectueaz Se efectueaz  ăăîn în titimpmp ulul prpreg eg ăătitiririiiplplanan ululuiui sasa uuprprogog raramumu lului i   șși se finalizeaz i se finalizeaz  ăă
înînaiaintnteede ade a dodo ptapta rereaaacac eses tuitui aaorori de tri de tr imim ititerereaea sa îsa î n prn pr ococ eded ur ur ăă legislativ  legislativ  ăă::
a) a) et etap apa a de de în înca cadr drarare ea pla plananul ului ui sau sau pr prog ogra ramumulu lui i în p în pro roce cedudura era evavalu lu ă ăr ri ii i d de e
mediu;mediu;
b)b) et etap apa a de de de defi fini niti tiva vare rea pa pro roie iect ctul ului ui de de pl plan an sasau u de de pr prog ogra ram m  ș  și i d de e rereal aliz izar are e a a
rapraport ortulu ului i de de med mediu iu ; ;
c) c) et etap apa de an a de anal aliz iz ă ăa calita calit ăț ății ii ra rapoport rtul ului ui de de memedi diu s u si l i luauare rea a de decizcizie iei. i.NuNu se se apap lilic c ăăurmurm atoato areare lorlor plapla nurnur i i   șși programe:i programe:

Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra m ediului Etapele unui proces de evaluare a impactului asupra m ediului

MeMettododeesisitetehhninicicide de cucuaantntifificicarareea ia impmpaactctululuuiidde me medediiu u 
ReprezentReprezent ă ări graficeri grafice
 Aceste metode  Aceste metode presupun reprezentare presupun reprezentarea separat a separat ă ă a diferi a diferi ț ților indicatori sau parametrii de mediu,ilor indicatori sau parametrii de mediu,
 în func în func ț ție de alie de al ț ți parametrii sau indicatori caracteristici proiectu lui. H i parametrii sau indicatori caracteristici proiectu lui. H ă ăr  r ț țile ecologice ale zonei potile ecologice ale zonei pot
fi suprapuse pe harta fi suprapuse pe harta amplasamentului proiectului amplasamentului proiectului ș și a zonei afectate pentru a evideni a zonei afectate pentru a eviden ț ția ia
amploareaamploarea ș și specificul impactului. În prezent, aceasti specificul impactului. În prezent, aceast ă ă metod metod ă ă se realizeaz se realizeaz ă ă prin Sistemul de prin Sistemul de
InformaInforma ț ții Geografice (GIS).ii Geografice (GIS).
Liste de controlListe de control
 În acest caz se folosesc liste  În acest caz se folosesc liste cu impacturi poten cu impacturi poten ț țiale pregiale preg ă ătite pe baza experientite pe baza experien ț ței acumulate înei acumulate în
timp. Scopul este, înainte de toate, de timp. Scopul este, înainte de toate, de a compara d iferitele alternative (tehnologice a compara diferitele alternative (tehnologice ș și dei de
amplasament). amplasament). Listele de contro Listele de control mai complexe vor acoperi impactu rile l mai complexe vor acoperi impacturile pe termen lu ng sau pe termen lung sau scurt, scurt,
efectele reversibile sau ireversibile, impacturile locale sau efectele reversibile sau ireversibile, impacturile locale sau exterioare. exterioare.
Matrici de impactMatrici de impact
ReprezintReprezint ă ă una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. Metoda matricilor de  una din metodele cele mai utilizate într-un proces de EIM. Metoda matricilor de impact implicimpact implic ă ă construi construirea unei mat rea unei matrici rici în care pe o coordonîn care pe o coordonat at ă ă sunt specificate activit sunt specificate activit ăț ățile ile
evaluate, iar pe cealaltevaluate, iar pe cealalt ă ă coordonat coordonat ă ă sunt prezenta sunt prezenta ț ți factorii ecologici poteni factorii ecologici poten ț țial afectaial afecta ț ți. Lai. La
intersecintersec ț ția activitia activit ăț ăților cu factori ecologici sunt ilor cu factori ecologici sunt cuantificate intensi tatea cuantificate intensitatea ș și importani importan ț ța impactului.a impactului.
Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor rela Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor rela ț țiilor posibile, ceea ce face evaluareaiilor posibile, ceea ce face evaluarea
totaltotal ă ă mai obiectiv mai obiectiv ă ă. De subliniat c. De subliniat c ă ă metoda per metoda permite mite evaluarea atât evaluarea atât a impactului a impactului direct cât direct cât ș și a i a
celui indirect. De obicei, în matricile de evaluare a impactului se folosesc sc celui indirect. De obicei, în matricile de evaluare a impactului se folosesc sc ă ări riș și grile de bonitatei grile de bonitate
pentru diferenpentru diferen ț țierea rolurilor diferitelor tipuri de activitierea rolurilor diferitelor tipuri de activit ăț ăți iș și factori ecologici, ceea ce confer i factori ecologici, ceea ce confer  ă ă un un caracter complex metodei.caracter complex metodei.
Scheme (diagrame) sau grafuriScheme (diagrame) sau grafuri
 Aceste tehnici pun  Aceste tehnici pun în rela în rela ț ție cauzele unui impact cu efectele lui. Pot fi impl icate atât efectele de ie cauzele unui impact cu efectele lui. Pot fi impl icate atât efectele de
ordinul întâi (impactul direct), câtordinul întâi (impactul direct), cât ș și cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Avantajul i cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Avantajul
acestor tehnici îl constituie faptul cacestor tehnici îl constituie faptul c ă ă asigur  asigur  ă ă reprezentarea grafic reprezentarea grafic ă ă a rezultatelor, care poate fi nu a rezultatelor, care poate fi nu
foarte complicatfoarte complicat ă ă, deci u, deci u ș șor de dezbor de dezb ă ătut cu comunitatea localtut cu comunitatea local ă ă sau cu autorit sau cu autorit ăț ățile.ile.

MMeettooddaaiinnddiicceelluuiidde e ppoolluuaareregglloobbaalla a 
 proposa proposa de Rojanschide Rojanschi (1997) si (1997) si 
iimmbbuunnaattaattiittaadde Pe Pooppaa((22000055) -) -((IIppgg) )

– – Media notelor de bonitate acordate tuturor indicat orilor  Media notelor de bonitate acordate tuturor indicat orilor
considerati in procesul de evaluareconsiderati in procesul de evaluare I  I  PG PG   ==100100
bb2 2
bbI IPGPG  ==SSi i
SSr  r S Si i –  – area figuriiarea figurii geometrice geometrice ce ce descrie descrie starea starea ideala ideala a mediului, a mediului,
S Sr  r – -ar area ea fi figuguri rii i ge geomomet etri rice ce cece dedesc scri rie e st star area ea re real ala a a me a medi diul ului ui
(si(situatuatiatia evaevalualuata ta ). ).
S Si i3 34 4
1 110101 10 0 1 10 0
1010S Sr  r 
2 20 019971997
20052005IInnddiicceelleedde poe polluuaarreegglloobbaallaa–ccaallccuul l

ClClasiasifificacarereaaimimpapactctulului ui 
I IPG PGb b   Clasa Clasa Starea Starea de de s să ăn nă ătate a mediuluitate a mediului
I IPG PG   = = 1 1 10 10 A A Mediu Mediu natural natural neafectat neafectat de de activita activitatea tea umanuman ă ă   
1 1< <I IPG PG   < < 2  2 9,999 –9,999 –
7,0727,072B B Mediu Mediu supus supus efectului efectului activit activit ăț ății umane în lii umane în limite admisibile imite admisibile
2 2< < I  IPG PG   < < 3  3 7,071 –7,071 –
5,7745,774C C Mediu Mediu supus supus efectului efectului activit activit ăț ății umane, provocând stare deii umane, provocând stare de
disconfort formelor de viadisconfort formelor de via ță ță   
3 3< < I  IPG PG   < < 4  4 5,773 –5,773 –
5,0015,001D D Mediu Mediu afectat afectat de de activit activitatea atea uman uman ă ă, producând tulbur, producând tulbur ă ări ri
formelor de viaformelor de via ță ță   
4 4< < I  IPG PG   < < 6  6 5 5 – – 4,083 4,083 E E Mediu Mediu grav grav afectat afectat de de activita activitatea tea umanuman ă ă. Periculos formelor de. Periculos formelor de
viavia ță ță   
 peste 6 peste 6 ≤ ≤   4,082 4,082 F F Mediu Mediu degradat, degradat, impropriu impropriu formelor formelor de de via via ță ță

Avantaje  Avantaje 
Ofer Ofer  ă ăo o imimagagin ine e gl glob obal al ă ăa sta st ă ăr ri ii i d de e s s ă ăn nă ătattate e a mea mediu diuluilui, a , a calcalit it ățății ii
acestuia, acestuia, la la un un moment moment dat; dat;
P Pe ermrmit ite e c com ompapar rarare ea a î înt ntr re e el ele e a a ununo or r z zon one e di difeferi ritete c cu u c conondi di ț ți ia a c ca a
acestea sacestea s ă ă poat poat ă ăf fi i a an na al li iz za at te e p pe e b ba az za a a ac ce el lo or ra a ș și i in indi dicacatotori ri; ;
PePermrmit ite e co compmparararareaea st st ă ări rii i ununei ei z zon one îe în dn dif ifererit ite e mo momementnte e în în ti timpmp, ,
ofofererin ind d po posi sibi bili lita tatetea a ururmmă ăr rir irii ii evevol olu u ț ți ie ei i a at tâ ât t a a c ca al li it t ățăți ii i d di if fe er ri i ț ților ilor 
fafac ctotor ri i de de memedi diu u c cât ât ș  și a caliti a calit ățății ii gl globobal ale e a a memedi diul ului ui în în zozonana
respectivrespectiv ă ă. .
–Rezultatele finale despre starea globalRezultatele finale despre starea global ă ă a calit a calit ățății mediului pot fiii mediului pot fi
obob ț ținute calculând numai media aritmeticinute calculând numai media aritmetic ă ă a notelor de bonitate a notelor de bonitate
acordate fiecacordate fiec ă ărei componente de mediu evaluate.rei componente de mediu evaluate.
–Starea de sStarea de s ă ăn nă ătate, respectiv de poluare a mediului poate fitate, respectiv de poluare a mediului poate fi evaluatevaluat ă ă folosind doar 2 componente de mediu, în timp ce folosind doar 2 componente de mediu, în timp ce
calcularea indicelui de poluare globalcalcularea indicelui de poluare global ă ă prin metoda lui  prin metoda lui Rojanschi Rojanschi
se poate realiza dacse poate realiza dac ă ă sunt analizate minim trei componente de sunt analizate minim trei componente de
mediu.mediu.

Metoda matricii de evaluare rapid Metoda matricii de evaluare rapid  ă ă  a a
impactului asupra mediului (MERI) impactului asupra mediului (MERI)

Metoda matricii de evaluare rapid Metoda matricii de evaluare rapid  ă ă  a impactului asupra a impactului asupra
mediului (MERI) mediului (MERI)  –ecuatii ecuatii 
( ( ) ) ( ( ) )1 1 2 2x x aa a a a a T T ==
( ( ) ) ( ( ) ) ( ( ) ) bt bt b b  b b  b b3 3 2 2 1 1   = =++++ ( ( ) ) ( ( ) ) ESES  bT bTxxaTaT   ==
(a (a1) 1), (a2, (a2) sunt) sunt no note tele le (v (val alor orile ile) acor) acorda date te cr crite iteri riiloilor r in indi divid viduauale pele pent ntru ru gr grup upa a
(A);(A);
(b1(b1), (), (b2)b2), ( , (b3) b3) sunsunt t not noteleele (va(valorlorile) ile) acoacordardate te cri criterteriiloiilor r indindividividualuale pe pententru ru
gr grupupa a (B(B); );
aTaT eseste te re rezu zult ltat atul ul în înm mul ul ț țir irii ii tu tutu turo ror r no note telo lor r (A (A); );
b bT T e es st te e r re ez zu ult lta at tu ul l î în ns su um m ă ări rii i tu tut tur uror or no note telo lor r (B (B); );
ES eES est ste e sc scor orul ul de m de med ediu iu pe pen ntr tru u fa fact ctor oru ul l a ana nali lizazat t

CCririteteririiide de eevavaluluarareea a scscoorururirilolorrde de memedidiu u 
Criteriul Criteriul Scala Scala Descrierea Descrierea
A A1 1   
ImportanImportan ț ța condia condi ț ției iei4 4
3 3
2 21 1
0 0Important pentru interesele naImportant pentru interesele na ț ționale/internaionale/interna ț ționaleionale
Important Important pent pentru ru interese interesele r le regionale/egionale/na na ț ționaleionale
Important numai pentru zonele aflate în imediataImportant numai pentru zonele aflate în imediataapropiere a zonei localeapropiere a zonei locale
Important numai pentru condiImportant numai pentru condi ț ția localia local ă ă   
F Fă ăr  r ă ă importan importan ță ță   
A A2 2   
MagnitudineaMagnitudinea
scimbscimb ă ării/efectuluirii/efectului+3 +3
+2 +2
+1 +1
0 0-1 -1
-2 -2
-3 -3BenefBeneficiu iciu major importantmajor important
ÎmbunÎmbun ă ăt tăț ățire semnificativire semnificativ ă ă a status quo-ului a status quo-ului
ÎmbunÎmbun ă ăt tăț ățirea status quo-uluiirea status quo-ului
LipsLips ă ă de schimbare/status quo de schimbare/status quoSchimbare negativSchimbare negativ ă ă a status quo-ului a status quo-ului
Dezavantajele sau schimbDezavantajele sau schimb ă ări nri negative semnificativeegative semnificative
Dezavantajele sau schimbDezavantajele sau schimb ă ări majoreri majore
B B1 1   
PermanenPermanen ță ță   1 1
2 2
3 3F Fă ăr  r ă ă schimb schimb ă ări ri
TemporarTemporar
PermanentPermanent B B2 2   
reversibilitatereversibilitate1 1
2 2
3 3F Fă ăr  r ă ă schimb schimb ă ări ri
ReversibilReversibil
IreversibilIreversibil
B B3 3   
CumulativitateCumulativitate1 1
2 2
3 3F Fă ăr  r ă ă schimb schimb ă ări ri
 Ne-cumulativ/u Ne-cumulativ/unic nic
Cumulativ/sinergeticCumulativ/sinergetic

CCononveversrsiiaascscororururiilolorrdde mee me didiuuîîn can cateteggororiii i 
ScoruScorul l de de mediu mediu Categorii Categorii Descrierea Descrierea categor categoriei iei
+72 +72 la la +108 +108 +E +E Schimb Schimb ă ări/impact pozitiv majoreri/impact pozitiv majore
+36 +36 la la +71 +71 +D +D Schimb Schimb ă ări/impact pozitiv semnificativri/impact pozitiv semnificativ
+19 +19 la la +35 +35 +C +C Schimb Schimb ă ări/impact pozitiv moderatri/impact pozitiv moderat
+10 +10 la la +18 +18 +B +B Schimb Schimb ă ări/impact pozitivri/impact pozitiv
+1 +1 la la +9 +9 +A +A Schimb Schimb ă ări/impact uri/impact u ș șor pozitivor pozitiv0 0 N N Lipsa Lipsa schimb schimb ă ării/status quo/nu se aplicrii/status quo/nu se aplic ă ă   
-1 -1 la la -9 -9 -A -A Schimb Schimb ă ări/impact uri/impact u ș șor nor negativegativ
-10 -10 la la -18 -18 -B -B Schimb Schimb ă ări/impact negativri/impact negativ
-19 -19 la la -35 -35 -C -C Schimb Schimb ă ări/impact negativ moderatri/impact negativ moderat-36 -36 la la -71 -71 -D -D Schimb Schimb ă ări/impact negativ semnificativri/impact negativ semnificativ
-72 -72 la la 108 108 -E -E Schimb Schimb ă ări/impact negativ majorri/impact negativ major

MMatatriricceaeasisimpmplaladde ine inteteraractctiiunune e 
–MMaattrriicceeaalluuiiLLeeooppoolld d

MMaattrriicceeaalluuiiLLeeooppoolld d 
Metoda matricei de interacMetoda matricei de interac ț țiune dezvoltatiune dezvoltat ă ă de Leopold de Leopold  ș și i
alalț ții (1971) (cunoscutii (1971) (cunoscut ă ă sub numele de matricea lui sub numele de matricea lui
Leopold) va fi folositLeopold) va fi folosit ă ă   ca ca un un exemplu exemplu de de matrice matrice simpl simpl ă ă. .
O „matrice simplO „matrice simpl ă ă de interac de interac ț ți iu un ne e” ” a af fi i ș șeazeaz ă ă ac ac ț țiunileiunile
proiectului sau activitproiectului sau activit ățățile de-a lungul unei axe, cuile de-a lungul unei axe, cu
ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a f actorilor ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a f actorilorde mediu adecvade mediu adecva ț ți. i.
Când o acCând o ac ț țiune sau activitate datiune sau activitate dat ă ă se a se a ș șteaptteapt ă ă s să ă cauzeze cauzeze o schimbare a factorului de mediu, aceasta este notato schimbare a factorului de mediu, aceasta este notat ă ă   
la punctul de intersecla punctul de intersec ț ție în matriceie în matrice ș și descrisi descris ă ă în func în func ț țieie
de magnitudinea acesteiade magnitudinea acesteia ș și de considerai de considera ț țiile maiiile mai
importante.importante.

Matricea simpl Matricea simpl  ă ă  de interac  de interac  ț ț iune, a lui Leopold iune, a lui Leopold

DeDezazavavantntajajululmemetotodedei i 

constconst ă ă în nota de subiectivitate generat în nota de subiectivitate generat ă ă de încadrarea de încadrareap pe e s sc ca ar ra a d de bo e bon ni it ta at te e  ș și i cacar re de depepi indnde e î în n prpri immulul r rânând d dede
experienexperien ț ța a ș și exigeni exigen ț ța a evaevalualuatotorulrului, pui, prerecumcum  ș și dei de
poposisibibili litatatetea a apaprereciciererii ii li limimitetelolor r pepentntruru totoț ți i i in nd di ic ca at to or ri ii i c ce ecaracterizeazcaracterizeaz ă ămemediudiul l la ula un mon momen ment dat dat t  ș și a ponderiii a ponderii
acacesesteteiaia în deîn dete termrmininarareaea ststă ări rii i gegenenerarale le de de cacali litatatete a a
mediului.mediului.

MMeettooddaadde e eevvaalluuaarreeiinntteeggrraattaaaa
iimmppaaccttuulluuiissiirriissccuulluuiidde e mmeeddiiuu((SSAABB) )

Metoda integrat Metoda integrat  ă ă  de evaluare cantitativ  de evaluare cantitativ  ă ă –inintrtrododucucerere e 
MEDIULMEDIUL AER AER APA DE SUPRAFA APA DE SUPRAFA ȚĂȚĂ
SOLSOL  APA SUBTERAN APA SUBTERAN  Ă  ĂCarCaracteacterizarizare re cali calitatetate: :
indiindicatocatori ri de c de calitaalitate te
specspecifici ifici (CO, p(CO, pulbe ulberi) ri)CaCaracracter teriza izare re cal calita itate te ap apa: a:
CCO Cr –Mn, CBO, reziduuCCO Cr –Mn, CBO, reziduu
fix, substanfix, substante te extr extractiactibilebile, ,
metmetaleale gregrele, le, matmateri erii i in in
suspensie, fosfati, sulfati, etc.suspensie, fosfati, sulfati, etc.CarCaracteacterizarizarearea solusolului lui
fol folos osind ind indindicaicator tori i de de ca calit litat ate e
specspecifici ifici instinstalaala ț ției iei evaevalualuate te
CoCompmpononenenta ta “O “OM”M” exexpupus s ă ăla la
efeefectuctul l gloglobal de pbal de polu oluareareActivitActivit ăț ăți i cu cu imimpapact act asusuprpra a memedi diul ului ui, ,
instalainstala ț ții ii popolu luan ante te

PrPrinincipcipiiiide de lulucrucru
S S- -auau a avuvut t î în n v ve ed de er re e p pr ri in nc cii iip ple le d de e e ev va alu lua ar re e a a i im mp pa act ctu ul lui ui a as su upr pra a m me ed di iu ulu lui i a al le e
memeto todei dei mamatr triciicii iimportanimportan ță ță, , d di in n c ca ar re e s s- -a a p pr re el lu ua at t n no o ț ți iunune ea a d de e importanimportan ță țăacordatacordat ă ăcomcomponeponente ntei i de medde mediu eva iu evalua luat t ă ă, precum, precum  ș  și i m mo od du ul l d de c e ca al lc cu ul la ar re e a al l
acesteia.acesteia.
SiSist stememul ul de de evevalualuarare e a a me mediudiulu lui i (E (Envnvir irononmementantal l EvEval aluatuatio ion n Sy Systestem)m)
cucuprprindinde e es estimtimarearea a  ș  și i cucuananti tificficarareaea imimpapact cteloelor dr de me medediu eiu evavalu luateate în în
te termrmeneni i de de uniunit t ăț ăți i m m ă ăs su ur ra ab bi il le e c ca a f fi ii in nd d “ “ unit unit ă ăti ti de de imimpoport rtananță țăde mediu de mediu  ” ”
(UI).(UI).
ScScororururil ile e de de imimpapact ct de de memedi diu a u acocordrdat ate e în în ev eval alu u ă ări rile le de ide impmpacact t asasupupraram me ed di iu ul lu ui i a au u l la a b ba az z ă ădoudou ă ăcomponente:componente: magnitudineamagnitudinea impactelor deimpactelor de
mediumediu ș și iimportanimportan ț  ț a a. .

Principii Principii  ……
CaCali lita tate tea a co compmpononenente tei i de de memedi diu  u  evaluatevaluat ă ăeste determinateste determinat ă ăcaca fi fiin ind d ra rapo port rtul ul
dindintretre conconcencentratra ț ți ia a m ma ax xi im m ă ăadmisadmis ă ă, , conconforform m leg legisl isla a ț ți ie ei i î în n v vi ig go oa ar re e  ș  și i coconcncenentr tra a ț ția ia
determinatdeterminat ă ă în în mediu lamediu la un un momentmoment dat dat pentrupentru un un anumitanumit poluant. Când poluant. Când acest acestparametruparametru n no ot ta at t Q  Q ar are ve val alor ori i ca care re ti tind nd spspre re ze zero ro, a, atu tuncnci i se se coconsnsid ider er  ă ăcalitateacalitatea
cocompmpononenente tei i de me de medi diu foa u foart rte e “s “s ă ăracrac ă ă”, ”, ia iar r câ cândnd ar are v e val alo ori ri ap apro ropi piat ate e de de u ununu sasau u
mai mai marmari, ai, atuntunci ci cal calitaitateatea comcomponponententei ei de m de medi ediu esu este bte bunun ă ăs sp pr re e f fo oa ar rt te e b bu un n ă ă. .
VaValo lori rile le in indi dica cato tori rilo lor r de c de cal alit itat ate e pe pent ntru ru co compmpononenente tele le de m de med ediu diu din in zo zona ena evavalu luat at ă ă
tr trebebui uie e s s ă ăfi fie coe conf nfor orm m st stan andadard rdel elor or na na ț ționionaleale (su(sub limib limita max ta maxim im ă ăadmisadmis ă ă). Exista,). Exista,
totutotu ș și, i, unun ananumumit it st stre ress ss, , peperc rcepeput ut ca ca poposi sibi bil l im impapact ct, , ha hazazard rd as asupupra ra ca cali lit t ăț ății ii
cocompmpononenente telo lor r de de memedi diu, u, at atununci ci câ cândnd se se at atin ing g va valo lori rile le pr prag agul ului ui de de al aler ert t ă ă(70% din(70% din
concentraconcentra ț ți ia a m ma ax xim im ă ăadmisadmis ă ă) ), c, ce ee ea a c ce e f fa ac ce s e s ă ăapar apar  ă ău un n r ri is sc c p pe en nt tr ru u
compcomponente onentele le de me de mediu e diu evalua valuate. te.

CuCuanantitifificacarereaainintetegrgratataaa a imimpapactctulului ui 
  ș ș iirriissccuulluuiiddee
mediu mediu 
 Într-o prim Într-o prim ă ă etap etap ă ă   se stabilesc componentele de mediu considerate înse stabilesc componentele de mediu considerate în
evaluarea impactuluievaluarea impactului ș și a riscului i a riscului  , în acest caz: apa de suprafa, în acest caz: apa de suprafa ță ță, apa, apa
subteransubteran ă ă, solul, solul ș și aerul. Dupi aerul. Dup ă ă care care se atribuie gradul de importanse atribuie gradul de importan ță ță, de, de
la 0 la 1, fiecla 0 la 1, fiec ă ărei componente de mediu considerate în procesul derei componente de mediu considerate în procesul de
evaluare. Pentru a se reduce din gradul de subiecti vitate în calcularea evaluare. Pentru a se reduce din gradul de subiecti vitate în calcularea
unitunit ăț ăților de importanilor de importan ță ță, se folose, se folose ș ște mete metoda m toda matr atriciiicii de calde calcul, o cul, ob b ț ținându-inându-
se mai întâi scoruri normatese mai întâi scoruri normate ș și apoi uniti apoi unit ăț ățile de importanile de importan ță ță pentru fiecare pentru fiecare
componentcomponent ă ă de mediu. de mediu.
Calitatea componentei de mediu evaluat Calitatea componentei de mediu evaluat  ă ă   este determinateste determinat ă ă ca fiind ca fiind
raportul dintre concentraraportul dintre concentra ț ția maxim admisia maxim admis ă ă, conform legisla, conform legisla ț ției în vigoareiei în vigoare ș și i
concentraconcentra ț ția determinatia determinat ă ă la un moment dat pentru un anumit indicator de la un moment dat pentru un anumit indicator de
calitate, specific componentei de mediu evaluate.calitate, specific componentei de mediu evaluate.

CuCuanantitifificacarereaainintetegrgratataaa a imimpapactctulului ui    ș ș iirriissccuulluuiiddeemediu mediu 
ImportanImportan ț  ț a a este acordat este acordat ă ă de c de c ă ătre evaluatorul de mediu pe o scar tre evaluatorul de mediu pe o scar  ă ă de la 0 la de la 0 la
1, unde valoarea 1 reprezint1, unde valoarea 1 reprezint ă ă “importan “importan ț ța maxima maxim ă ă”. Ulterior aceste valori sunt”. Ulterior aceste valori sunt
calculate folosind matricea. Calcularea importancalculate folosind matricea. Calcularea importan ț ței fiecei fiec ă ărei componente derei componente de
mediu evaluate se bazeazmediu evaluate se bazeaz ă ă pe opinia pe opinia ș și experieni experien ț ța evaluatorilora evaluatorilor ș și funci func ț ție deie de
specificul activitspecificul activit ăț ății/instalaii/instala ț ției evaluate.iei evaluate.
MagnitudineaMagnitudinea impactimpactelor de m elor de mediu de ediu depinde pinde de para de parametru metrul l calitateacalitatea mediulu,mediulu,
dedepi pindnde e în în mo mod d di dire rect ct d de e co concncet etra ra ț ția ia popolu luanantu tuluilui în în me mediudiu. A. Ast stfe fel, l, im impapact ctul ul
in ind dusus asasupupra ra fi fie ec c ă ăreirei comcomponponentente de de me mediediu eu evalvaluatuate e est este de dat at de de rapraportortul ul
di dint ntre re un unit it ăț ățileile de de imimpoport rtanan ță țăobob ț țin inut ute e de de fi fiececar are e com compoponenent nt ă ăde mediude mediu ș și i
cacalit litat atea ea cocompmpononenente tei i de medi de mediu. u.
FiecFiec ă ăruiruiimpactimpact de mde med ediu ciu cal alcu cula lat t în în fu func nc ț ție ie de ide indndic icat ator orul ul de c de cal alit itat ate e “i “i”, î ”, îi i
eseste te asasococia iat t un unriscriscde mediu. Odatde mediu. Odat ă ăcece auau fo fost st cu cuananti tifi fica cate te im impapact cte ele le in ind dus use e
asasupupra ra fi fiec ec ă ăreirei compocomponente nente de me de mediu, se diu, se calcule calculeaz az ă ărisriscucuril rile e as asococia iate te ac acesesto tor  r 
impacturiimpacturi. .

Calitatea componentei de mediu evaluat Calitatea componentei de mediu evaluat  ă ă 
CMCMA –A – coconcncenentr tra a ț ția maxim admisia maxim admis ă ă pentru indicatorul de calitate ce pentru indicatorul de calitate ce
caracterizeazcaracterizeaz ă ă componenta de mediu evaluat componenta de mediu evaluat ă ă; ;
CdCdet eter er – rep– reprez rezin int t ă ă concentra concentra ț ția determinatia determinat ă ă pentru indicatorul de pentru indicatorul de
calitate ce caracterizeazcalitate ce caracterizeaz ă ă componenta de mediu evaluat componenta de mediu evaluat ă ă, la un, la un
moment dat.moment dat.detdetCMACMA
QQC C ==

CalCalculcularareaea impimporortatan n ț țe ei i f fi ie ec c ă ărerei i cocompomponenentnte de e de medmediuiu
1.01.0 2.02.0 1.251.25 0.90.9 SolSol0.50.5 1.01.0 0.500.50 0.50.5 Aer Aer 0.80.8 2.02.0 1.001.00 0.80.8 ApApa a su suprprf. f.1.11.1 2.02.0 1.251.25 1.01.0 A Apapa s sububt. t.SolSol Aer Aer  ApApa a su suprprf. f. A Apapa s sububt t. .ComponentaComponenta
re rezozolv lvânând d mamatr tric icea ea pepe lin linie ie, , se se obob ț țin in “u “un nit it ă ăț țile ile de de impimportortanan ț ță ă” ”
10001000 1.0001.000 Total (verificare)Total (verificare)294294 0.2940.294 SolSol143143 0.1430.143  Aer  Aer 255255 0.2550.255  Apa Apa suprf. suprf.308308 0.3080.308  Apa Apa subt. subt.UnitUnită ăț ți i de de imimpoport rtananț ță ă ScoScorurruri i nornormatmate e
ComponentaComponenta

CuCuanantitifificacarereaaimimpapactctululuiuide mede me didiu u 
i immp pa ac ct tu ul l i in nd du us s a as su up pr ra a f fi ie ec c ă ăreirei comcomponponentente de me de medi ediu u
eveval aluauatete eseste te dadat t d de r e rapaporort tul ul d din int tre re ununit it ățățileile de de imimpoport rtanan țăță
obob ț țin inutute e de fde fie ieca carere cocompmpononenent t ă ăde mediude mediu ș și i c cal alit itat ateaea
comcomponponententei ei de de medmediu.iu.CMACMAC C UI UI 
QQUI UI  IM  IM    er  er detdet⋅ ⋅
== ==

CuCuanantitifificacarereaaririscscululuiuide de memedidiu u 
RMRM  j,i  j,i= IM= IM  j,i j,ix Px P  j  j
DesDescricriereerea a pro probabbabili ilit t ă ăț ții ii
<0.05<0.05 se pse poaoate te în înta tamp mpla la în c în cazazur uri i ex excecep p ț ționale,ionale,
1%1% rar rar 0.05-0.30.05-0.3 se întamplse întampl ă ăuneuneoriori, în 10% d, în 10% din in caz cazuriuri puputi tin n pr prob obababil il0.31-0.60.31-0.6 se pse poaoate te în înta tamp mpla la în 5 în 50% d0% din in ca cazuzuri ri probabilprobabil0.61-0.90.61-0.9 s- s-a ar r pupute tea a re real aliz iza a în în 90 90% di% din can cazuzur ri i apapro roapape e si sigu gur  r 0.91-1.00.91-1.0 se realizeazse realizeaz ă ă în 99% din în 99% din cazuri cazuri cu sigurantacu sigurantaUnit Unit ă ă ț   ț i i d de e
 probabilitate probabilitate DescriereDescriere ProbabilitateProbabilitate

CalCalculculareareaaautautomaomata ta a a parparameametrutruluiluicalcalitaitate,te,
iimmppaaccttuulluuiissiirriissccuulluuiidde me meeddiiu u 
893,25893,25 3215,713215,71 11,8611,86 50,5850,58 600600 Cr total mg/kgCr total mg/kg 5 5161,94161,94 582,98582,98 2,152,15 4,654,65 10 10 Cd, mg/kgCd, mg/kg 4 4932,64932,64 3357,503357,50 12,3912,39 40,3740,37 500500 Ni, mg/kgNi, mg/kg 3 31275,01275,0 4589,984589,98 16,9316,93 29,5329,53 500500 Cu, mg/kgCu, mg/kg 2 243,5043,50 156,61156,61 0,580,58 34623462 20002000 subst.extract, mg/kgsubst.extract, mg/kg 1 1 SOLSOL30,7730,77 138,48138,48 0,570,57 8,78,7 5 5 PulPulberberi i sussusp. mg/p. mg/mc mc 3 387,7887,78 395,02395,02 1,641,64 30,530,5 50 50 COV mg/mcCOV mg/mc 2 2324,25324,25 1459,121459,12 6,066,06 57,857,8 350350 NONOx x mg mg/m/mc c 1 1 AERAER28,5628,56 102,82102,82 0,380,38 131,82131,82 50,0050,00 NONO 3 3- -,mg/l,mg/l 3 3100,40100,40 361,45361,45 1,331,33 3,753,75 5,005,00 CBOCBO5 5, mgO, mgO2 2/l /l 2 227,8727,87 100,33100,33 0,370,37 13,5113,51 5,005,00 CCO-Cr, mgOCCO-Cr, mgO2 2/l /l 1 1 APA subt.APA subt.n n46,3246,32 187,60187,60 0,870,87 28,9028,90 25 25 CCO-Cr, mg OCCO-Cr, mg O2 2/l /l 1 11 1
APAsuprf.APAsuprf.RM RM 5  5 IM IM 4 4Q  Q 3 3CM CM 2  2 CMACMA1 1Indicator de calitateIndicator de calitate Nr.Nr.Comp. deComp. de
mediu mediu

ClClasasifificicarareaeaimimpapactctulului ui    ș ș i i ririscscululuiuide de memedidiu u 
RiscuRiscuri ri catast catastrofale rofale, toate , toate
ac acti tivi vita tati tile le ar ar tr treb ebui ui în înce ceta t ate te>1000>1000 mediu degrmediu degradat, im adat, impropri propriu u formel formelor  or 
de viatade viata>1000>1000ris riscurcuri i majmajoreore, s , sunt unt necnecesaesare re
masuri de prevenire, controlmasuri de prevenire, control
ș și remedierei remediere700-1000700-1000 medmediu iu gra grav v afe afectactat t de ade acti ctivit vit ăț ățile ile
umaneumane700-1000700-1000ri risc scur uri i me medi dii i la un n la un niv ivel el
inaccinacceptabi eptabil, su l, sunt nt necesa necesare re
masuri de preveniremasuri de prevenire ș și i
controlcontrol350-700350-700 mediu smediu supus ef upus efectel ectelor or activ activit it ăț ăților ilor 
umuman ane e pr prov ovoc ocând ând tu tulb lbur  ur  ă ări ri
forformelmelor or de v de viat iat ă ă500-700500-700ri risc scur uri i me medi dii i la un n la un niv ivel el
acceptabil, trebuieacceptabil, trebuie
monitorizatemonitorizate200-350200-350 medmediu siu suspuuspus s efe efectectelorlor actactivi ivit t ăț ăților ilor 
umuman ane e pr prov ovoc ocan and d st star ari i de de
disconfortdisconfort350-500350-500ris riscurcuri i minminoreore, dar t, dar treb rebuieuie avutavute e
în vedere/monitorizateîn vedere/monitorizate100-200100-200 mediu smediu supus ef upus efectel ectelor or activ activit it ăț ăților ilor 
umaumane ne în în lim limite ite admadmisi isibil bile e100-350100-350riscuriscuri ri neglij neglijabile abile/ /
nesemnificativenesemnificative<100<100 mediu mediu neafe neafectat ctat de acde activit tivit ăț ățile ile
umane/umane/calit calitateate naturnaturala ala<100<100 Descriere Descriere  Risc Risc de mediu de mediu  Descriere Descriere  Impact de Impact de
mediumediu

DependenDependen țțaaiimmppaacctt––rriissccdde e mmeeddiiuu
430.84430.84
128.61128.61  177.63  177.63
34.4734.471363.841363.84
407.12407.121491.681491.68
423.01423.01
0.00 0.00 200.00 200.00 400.00 400.00 600.00 600.00 800.00 800.00 1000.00 1000.00 1200.00 1200.00 1400.00 1400.00 1600.00 1600.00 
S Su ur rf fa ac ce e w wa at te er r G Gr ro ou un nd d w wa at te er r S So oi il l A Ai ir   r  
EnvEnviro ironme nmental ntal impaimpact ct Env Enviro ironme nmental ntal riskrisk

Avantajele Avantajele sisidezavantajeledezavantajele evaluariievaluarii integrate integrate 
u uș șoror de de apapli licacat, t, f  f  ă ăr  r ă ă s  să ă depind depind ă ă în mod în mod expres expres de experien de experien ț ța a
evaevalualuatortoruluului i de mede mediu diu; ;
impactulimpactul  ș  și i ri ris sc cul ul de de memed diu iu s sun unt t c cal alcu cula lat te e pl plec ecânând d de de la la
concentraconcentra ț ții iile le popolu lua an n ț ților, dilor, determ eterminate î inate în medi n mediu u la un mo la un moment d ment dat, at,
ceea ce face sceea ce face s ă ă   r refefle lec cte te rerea ali litatat teaea înîntr tr-u-un n momod d ob obie iec cti tiv v; ;
faciliteazfaciliteaz ă ăproprocescesul ul dec deciziizionaonal l de monit de monitori orizarzare, preve, preveni enire poluare poluare re
s sauau înînc chi hide der re e in ins sta tala la ț ție ie. .
n nu u e es st te e o m o me et to od d ă ăsubiectivsubiectiv ă ă. .

Avantajele Avantajele sisidezavantajeledezavantajele evaluariievaluarii integrate integrate 
 Algoritmul propus pentru c Algoritmul propus pentru calcularea impactului alcularea impactului ș și riscului dei riscului de
mediu, elaborat în programul Excel, poate fi aplica t pentru diferite mediu, elaborat în programul Excel, poate fi aplica t pentru diferite
instalainstala ț ții/activitii/activit ățăți. i.
Programul este flexibil, rezultatele finale nefiind influen Programul este flexibil, rezultatele finale nefiind influen ț țate deate de
experienexperien ț ța evaluatorului.a evaluatorului.
Metoda poate fi extinsMetoda poate fi extins ă ă sau restrâns sau restrâns ă ă la mai multe, respectiv mai la mai multe, respectiv maipupu ț ține componente de mediu condiderând mai muline componente de mediu condiderând mai mul ț ți sau maii sau mai
pupu ț țini indicatori de calitate pentru ini indicatori de calitate pentru caracterizarea co mponentelor caracterizarea componentelor
de mediu evaluate.de mediu evaluate.
Metoda este ideala pentru situatii în care impactul de Metoda este ideala pentru situatii în care impactul de ș și este îni este în
limite admisibile, riscul are valori care îl încadr eaz limite admisibile, riscul are valori care îl încadr eaz ă ă la riscuri la riscuri
medii spre majore.medii spre majore.

EEvvaalluuaarreeaarriissccuulluuiidde e mmeeddiiuuccoonnffoorrm m OrdOrdinuinuluiluiMAPMAP PM PM nr. nr. 184184/19/1997 97

RRiiscscdde e mmedediiu u 
EvEval aluauarerea a ri risc scul ului ui de de memedi diu u (c (cononfoformrm OrOrdi dinunulu lui i Mi Mini nist ster eria ial l nr nr. .
184/1184/1997) 997) face face analiz analiza a proba probabilit bilit ățății ii ș  și graviti gravit ățății ii prprin inci cipa pale lelo lor  r 
cocompmpononenente alte ale e un unui ui im impapact dct de mede mediu iu. .
NeNececesi sitatatetea a ununoror in infoformrma a ț ții ii s supupli limmenentatar re e prpriv ivin ind d ri ris sc cur uril ile e po polu lu ă ării rii
id idenenti tifi fica cate te sasau u al ale e ac acti tivi vit t ățățil iloror popolu luanantete, des, desf  f  ășășu ur ra at te e p pe e u un n
ampamplaslasameament, poant, poate te detdetermermina autina autori oritattateaea comcompetpetentent ă ăde mediude mediu
s să ă   sosoli lici cite te rereal aliz izar areaea eveval alu u ă ăr rii ii r ris isc cul ului ui pe pentntr ru u a deta deter ermiminana
prprobobababil ilit itatateaea ununei ei da daunune e  ș  și i poposi sibi bili lii i p p ă ăgubigubi ț ți i p pr ri in n a ac ce ea as st t ă ădaundaun ă ă. .
Nu Nu t toaoatete amampl plas asamamenentetele le afafecectatatete de de unun ananumumit it po polu luanant t vovor  r prprezezenentata acacel ela a ș și i r ri is sc c s sa au u v vo or r n ne ec ce es si it ta a a ac ce el la a ș și i ni niv vel el de r de rememededie ierere. .

EvEvalaluauarereaaririscscululuiuidedefifininit t 
ă ă de c de c 
ă ă ttrreeBBaannccaa
Mondial Mondial  ă ă 
proprocesces penpentrutru ideidentintificficarearea, a, anaanalizlizarearea a  ș  și i cocontntrorola larerea a peperi ricocole lelo lor  r 
dadatotoraratete prprezezenen ț țe ei i u un ne ei i s su ub bs st ta an n ț țe e p pereric icul uloa oas se e d din intr tr- -o o in ins sta tala la ț ție".ie".
eveval aluauarerea a ri risc scul ului ui im impl plic ic ă ăo oestimareestimare (in(inclucluzânzând d ide identintificficarearea a
pericolelor, mpericolelor, m ă ări rimemea a ef efecectetelo lor  r   ș  și i p prorobababi bili lita tat teaea ununei ei ma mani nife fet t ă ări)ri) ș și i
calculareacalcularea ri riscscul ului ui (i (inc nclu luzâzândnd cucuananti tifi fica carerea a imimpoport rtanan ț ței ei peperi ricocole lelo lor  r 
ș și i cocon ns sec ecin in ț țel ele e p pen entr tru u pe per rs soaoanene  ș  și/ i/s sauau pepentntr ru u memedi diul ul af afecectatat t). ).

Evaluarea riscului Evaluarea riscului  are scopul de a controla riscurileare scopul de a controla riscurileprovenite de la un amplasament, prin identificarea:provenite de la un amplasament, prin identificarea:
 Agen Agen ț ților poluanilor poluan ț ți sau a pericolelor cele mai importante;i sau a pericolelor cele mai importante;
ResurselorResurselor ș și receptorilor expui receptorilor expu ș și riscului;i riscului;
Mecanismelor prin care se realizeazMecanismelor prin care se realizeaz ă ă riscul; riscul;
Riscurilor importante care apar pe amplasament;Riscurilor importante care apar pe amplasament;
MMă ăsurilor generale necesare pentru a reduce gradul desurilor generale necesare pentru a reduce gradul de
risc la un "nivel acceptabil".risc la un "nivel acceptabil".

Evalu Evalu  ă ă ri ale s ri ale s  ă ă n n ă ă t t ăț ăț ii ii 
 Au în vedere protec Au în vedere protec ț ția ia ș și igiena muncii, cu praguri limiti igiena muncii, cu praguri limit ă ă   
stabilite la nivel internastabilite la nivel interna ț țional pentru a determina expunereaional pentru a determina expunerea în siguran în siguran țăță la diferite substan la diferite substan ț ței chimice pe anumiteei chimice pe anumite
perioade de timp.perioade de timp.
StaStandandarderdele le Or Organganizaiza ț ției Mondiale a Siei Mondiale a S ă ăn nă ăt tățății ii (O(OMSMS) ) au au fofost stdezvoltate pentru nivelurile concentradezvoltate pentru nivelurile concentra ț țiilor acceptate aleiilor acceptate ale
poluanpoluan ț ților în atmosfer ilor în atmosfer  ă ă   ș și pentru limite orientative pentrui pentru limite orientative pentru
s să ăn nă ătatea umantatea uman ă ă (  (ș și recent pentru si recent pentru s ă ăn nă ătatea mediului),tatea mediului),pentru diferipentru diferi ț ți parametri.i parametri.

Evalu Evalu  ă ă ri ecologice ri ecologice 
Compar Compar 
ă ăconcentraconcentra
ț țiile preconizate ale poluaniile preconizate ale poluan
ț ților în mediu cuilor în mediu cu
pragurile toxice estimate, în scopul evalupragurile toxice estimate, în scopul evalu ă ării securitrii securit ățății unei emisiiii unei emisii
propuse.propuse.
Evaluarea ecologicEvaluarea ecologic
ă ă a riscului a dezvoltat metodologii a riscului a dezvoltat metodologii
ecotecotoxicooxicologic logice e pentr pentru compara u compararea riscu rea riscurilor de mediu sau rilor de mediu sau
umane dintr-un eveniment care are loc, folosind umane dintr-un eveniment care are loc, folosind dif eritediferite
instrumente sofisticate, cu un numinstrumente sofisticate, cu un num ă ăr de sisteme de punctajr de sisteme de punctaj
pentru clasificarea amplasamentelor.pentru clasificarea amplasamentelor.

Evaluarea calitativ Evaluarea calitativ  ă ă  a riscului  a riscului   , conform Ord. , conform Ord.184/1997 184/1997 
Pericol/sursPericol/surs ă ă –  –se refer se refer  ă ă la poluan la poluan ț ții specifici care sunt identificaii specifici care sunt identifica ț ți saui sau
presupupresupu ș și a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxici tate i a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxici tate ș și i
efectele particulare ale acestora.efectele particulare ale acestora.
Calea de ac Calea de ac  ț  ț i io on na ar re e – – reprezintreprezint ă ă calea pe care substan calea pe care substan ț țele toxice ajungele toxice ajung
la punctul la care au efecte dla punctul la care au efecte d ă ăunun ă ătoare, fie prin ingerare directtoare, fie prin ingerare direct ă ă sau sau
contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol , aer sau ap contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol , aer sau ap ă ă. .
     Ț  Ț in inta ta/Re/Rececept ptoror – –reprezintreprezint ă ă obiectivele asupra c obiectivele asupra c ă ărora acrora ac ț ționeazaioneaza
efectele defectele d ă ăunatunatoaroare e ale anu ale anumito mitor substr substan an ț țe toxice de pe amplasament,e toxice de pe amplasament,
care pot include fiincare pot include fiin ț țe umane, animale, plante, resurse de ape umane, animale, plante, resurse de ap ă ă   ș și cli cl ă ădiridiri
(sau funda(sau funda ț țiile si folosiniile si folosin ț țel ele e acacesesto torara). ). AcAceseste tea a su sunt nt nu numimite te în în te term rmeneni i
leglegal ali i ob obie iectictiveve prproteoteja jate te. .

EvEvalualuarareaeacacantntititatativ iv  ă ă a a ririssccuulluuiiccuupprriinnddeecciinncciieettaappee: : 
dedescscririerereaea ininteten n ț ției;iei;
ideidentintificficarearea a per pericoicolullului;ui;
ididenenti tifi fica carerea a coconsnsececininț țelor;elor;
e es st ti imma ar re ea a m mă ăririmimii i cocon nsesecicin n ț țelor;elor;
esesti timamarerea a prprobobababil ilit it ățățil ilo or r c con onsesec cininț țelor elor

CoConfnforormmOrOrdidinunululuii18184/4/191997 97 ,,risriscuculleseste te prprobobababililtatateteaaapaparari i 
ț ț iei iei 
uunnuuiieeffeeccttnneeggaattiivvîînnttrr–ooppereriiooaaddaadde e ttiimmppssppeecciiffiic c ă ă : : 
EvEval aluauarerea a ri risc scul ului ui im impl plic ic ă ăideidentifntificaricareaea perpericolicoluluiului  ș  și i a a coconsnsececin in ț țelor elor 
c ca ar re e p po ot t s s ă ăapar apar  ă ăcaca ururmamarere a pra prododucucererii ii evevenenimimenente telo lor  r 
coconsnsid ideraerate te sur sursese de de ri risc.sc.
 În În funcfunc ț ție ie de ide impmpororta tan n ț ța a coconsnsececin in ț țel eloror se dse dececid ide dae dac c ă ăs su un nt t s sa au u n nu unenececesarsare e lu lucr crar ari i de de reremedmedie iere re. .RiRiscsc = = Pe Peri ricocol l x x Ex Expupunenerere

EvEvalaluauarereaaririscscululuiuide de memedidiu, u, coconfnfororm m OrOrdidinunululuii18184/4/191997 97 

EvEval aluauarerea a ri risc scul ului ui im impl plic ic ă ăideidentintificficarearea a per pericoicolululului i  ș  și i a aconsecinconsecin ț țe el lo or r c ca ar re e p po ot t s s ă ăapar apar  ă ăc ca a ururmamar re e a pr a prododucucererii ii
evevenenimimenentetelo lor r co consnsid idereratate e susursrse e de de ri riscsc. Î. În n fufuncnc ț ție ie de de imimpoport rtanan ț ța a
consecinconsecin ț țel eloror se se dedeci cide dde dacac ă ăs su un nt t s sa au u n nu u n ne ec ce es sa ar re e l lu uc cr ra ar ri i d de e
remediere.remediere.
CoConfnforormm OrOrdi dinunulu lui i 18 184/4/19199797, c, cuauantntif ific icarareaea ri riscscul ului ui se se babazezeazaz ă ăpepe
unun si sist stem em si simp mplu lu de cl de clas asif ific icar are, une, unde de prprobobababil ilit itatateaea  ș  și i grgravavit itatateaea
ununui ui ev evenenimime entnt s sununt t c con ons sid ider era atete dedes sc cre res sc c ă ătortor, a, atritribuibuindundu-s-se e unun
pupuncnctataj j al alea eatotori riu.u.

R = P x GR = P x G
MoModedel l sisimpmpli lifi fica cat  t 
PPrroobbaabbiilliittaatteeaa GGrraavviittaatteeaa
3 3 = = mmaarree 3 3 = = mmaajjoor  r  ăă  
2 2 = = mmeeddiiee 2 2 = = mmeeddiiee
1 = mic1 = mic ăă 1 = usoar 1 = usoar  ăă
R Ris iscucul l se se popoat ate e ca calc lcu ula la pr prin in în înm mul ul ț țir ireaea cecelo lor r do doi i fa facto ctori ri (p (pro roba babi bilit litat ate, e, gr graviavita tate te), ),
pepent ntru ru a a ob ob ț ține o cifra comparativine o cifra comparativ ă ă, de e, de exemplu xemplu 3 (mar 3 (mare) x 2 ( e) x 2 (medie medie) = 6. ) = 6.
 Aceasta Aceasta permite permite efectuarea efectuarea unor unor compara compara ț ții ii î înt ntre re di dife feri rite te ri risc scur uri. i.
Cu Cu câcât t re rezu zultaltatu tul l es este te ma mai mi mar are, e, cu cu at atât ât ma mai mi mar are v e va fa fi i pr prior iorit itat atea ea cacare re va va tr trebebui ui
acordatacordat ă ă în controlarea în controlarea riscului. riscului.

MMatatririce pce penenttruruevevalaluauarereaacacalilittatativivaaa risa riscuculluiuiddeemmeeddiiuu–eexxeemmppllu u 
 Ag Agen ent t
 pol polua uant nt Pe Peric ricol ol Su Surs rsa a Ca Cale le Ti Tint nta a At Atin ingergere e
surssursă ă    Im Imporportantanta ta
risculuiriscului Ne Necescesita itate te
lucrarilucrari
remediereremediere
Pulberi Pulberi toxic toxic Depozit Depozit
de deș șeuri,euri,
manipulmanipul ă ări riEmisiiEmisii
inhalareinhalareAerAer
omomDa Da
Da Damediemedie
mediemedieDa Da
Da Da
SOSO2 2    toxic toxic Proc. Proc.
fermentafermenta ț ție ieDegajariDegajari
inhalareinhalareAerAer
omomDa Da
Da Damediemedie
mediemedieDa Da
 Nu Nu
CO CO fitotoxic fitotoxic Proc. Proc.
fermentafermenta ț ție ieDegajariDegajari
inhalareinhalareAerAer
omomDa Da
Da Damediemedie
mediemedieDa Da
 Nu Nu
 NO NO 2 2 fitotoxic Proc.fitotoxic Proc.
fermentafermenta ț ție ieDegajariDegajari
inhalareinhalareAerAer
omomDa Da
Da Damediemedie
mediemedieDa Da
 Nu Nu
COVNM COVNM fitotoxic fitotoxic Proc. Proc.
fermentafermenta ț ție ieDegajariDegajari
inhalareinhalareAerAer
omomDa Da
Da Damediemedie
mediemedieDa Da
 Nu Nu
HidrocarbHidrocarb
 pet petrol rolier iere/ e/subst.extrctsubst.extrctfitotoxic rezervoarefitotoxic rezervoare
CLUCLUDeversariDeversari
ScurgeriScurgeriScurgeriScurgeriApaApa
omomsol solDa Da
 Nu NuDa Damediemedie
micamicamediemedie Nu Nu
 Nu NuDa Da
De De ș șeuri,euri,
levigat,levigat,
ape uzateape uzatetoxic toxic platform platforme e Infiltra Infiltra ț ții Sol,ii Sol,
subsolsubsol
AerAer
apaapaDa Da
Da Da
Da Da
Da Damediemedie
mediemedie
mediemedie
mediemedieDa Da
Da Da
Da Da
Da Da

DDiiaaggrraammaaaarrbboorree–eexxeemmppllu u

EEvvaalluuaarreeaacciicclluulluuiidde ve viiaattaa((EECCVV))Obiective Obiective 
 În În ț țelegereaelegerea interdependen interdependen țțeiei dintre activit dintre activit ăț ățile umaneile umane ș și consecini consecin ț țeleele
lor asupra mediului;lor asupra mediului;Realizarea unuiRealizarea unui tablou cât mai complet al interac tablou cât mai complet al interac țțiunilor iunilor   dintre dintre
desf desf  ășășurarea uneiurarea unei activit activit ățățiișși mediui mediu , , identificareaidentificarea fazelor ciclului defazelor ciclului de
viavia ță ță cu consecin cu consecin ț țe majore asupra mediuluie majore asupra mediului ș și i selectarea indicatorilor selectarea indicatorilor 
relevanrelevan ț ți pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificar e a acestor i pentru mediu inclusiv a tehnicilor de cuantificar e a acestor
indicatori;indicatori;
Furnizarea de informaFurnizarea de informa țții factorilor de decizieii factorilor de decizie  care s care s ă ă conduc conduc ă ă la la
identificareaidentificarea ș șanselor de îmbunanselor de îmbun ă ăt tăț ățire a calitire a calit ăț ății mediului în industrieii mediului în industrie
(de exemplu pentru planificarea strategic(de exemplu pentru planificarea strategic ă ă, stabilirea priorit, stabilirea priorit ăț ăților,ilor,
proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proc eselor); proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proc eselor);
Promovarea produselor Promovarea produselor  (proceselor) pe pia(proceselor) pe pia ță ță-marketing (exemplu-marketing (exemplu
revendicrevendic ă ări referiri referitoare la m toare la mediu, sc ediu, schema de ec hema de ecoetic oetichetare hetare sau sau
declaradeclara ț ția de mediu a produselor);ia de mediu a produselor);
Facilitarea dialogului constructivFacilitarea dialogului constructiv  între reprezentan între reprezentan ț ții societii societ ăț ății ii
preocupapreocupa ț ți de calitatea mediului.i de calitatea mediului.

p pp p ț ț
   
EEvvaalluuaarreeaacciicclluulluuiidde ve viiaattaa((EECCVV) – ) – Principiile generale Principiile generale 

ECV trebuie dezvoltatECV trebuie dezvoltat ă ă pentru a fi utilizat pentru a fi utilizat ă ă la la compararea produselor compararea produselor  ; ;
ECV trebuie sECV trebuie s ă ă cuprind cuprind ă ă    întregul ciclu al întregul ciclu al
produsuluiprodusului ; ;
ECV trebuie sECV trebuie s ă ă abordeze abordeze toate formeletoate formele
relevante alerelevante ale interveninterven ț țiilor umane asupraiilor umane asupra
mediuluimediului ; ;
EECCVV trtre eb bu ui ie e s să ă cuantifice cuantifice pe cât posibilpe cât posibil
interveninterven ț țiile asupra mediuluiiile asupra mediului . .

Evaluarea Impactului Ciclului DeEvaluarea Impactului Ciclului DeVia Via  ță ță 
a)a)normarea,normarea,b)b)gruparea,gruparea,
c)c)apreciereaaprecierea ș și i
d)d)tehnicile de analiztehnicile de analiz ă ă a calit a calit ățății datelor.ii datelor.
NormareaNormarea ș și aprecierea (ponderarea) presupuni aprecierea (ponderarea) presupun
transformarea rezultatelor indicatorilor în timp cetransformarea rezultatelor indicatorilor în timp ce
tehnicile de analiz tehnicile de analiz  ă ă a calit  a calit  ăț ăț ii datelor ca: analiza deii datelor ca: analiza de
senzitivitatesenzitivitate    ș și analiza de incertitudine analizeaz i analiza de incertitudine analizeaz  ă ă   
direct rezultatele indicatorilor direct rezultatele indicatorilor  . .

EVALUAREA PERFORMANTEI DEEVALUAREA PERFORMANTEI DEMEDIU MEDIU 
EPEEPE este un proces si un instrum este un proces si un instrument de manage ent de management inte ment intern destina rn destinat sa t sa
furnifurnizeze managezeze managementu mentului informat lui informatii ii sigure si verificab sigure si verificabile in mod ile in mod contin continuu, uu,
pentru a pentru a determina daca determina daca performanta de performanta de mediu a mediu a organizatiei organizatiei satisface satisface
cr crit iter eriil iile sta e stabi bilit lite de ma e de mana nagegemement ntul ul or orga gani nizazati tiei ei (S (SR R ENEN ISISO O 141403031, 201, 2001 01). ).
EPEEPE si aud si auditurile iturile de me de mediu aju diu ajuta ma ta managem nagementul entul unei o unei organiz rganizatii atii sa evasa evaluaeze luaeze
starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire. starea performantei sale de mediu si sa identifice zonele de imbunatatire.
EPEEPE pune accent pune accent pe descrierea perfo pe descrierea performantei de m rmantei de mediu a un ediu a unei organziatii, iar  ei organziatii, iar 
evaluaevaluarea ciclului de viata (ECV rea ciclului de viata (ECV) ) este o tehnica pen este o tehnica pentru evalua tru evaluarea aspecte rea aspectelor lor
de mediu si impactude mediu si impacturilor poten rilor potentiale tiale asocia asociate sisteme te sistemelor de produse si lor de produse si
servicii.servicii.

Modelul procesului EPEModelul procesului EPE

Indicator al performantei de mediuIndicator al performantei de mediu
FurnizFurnizeaza eaza inform informatii atii despre despre perfo performant rmanta de med a de mediu a orga iu a organizati nizatiei, info ei, informati rmatii iprivind eforturile managementului de a privind eforturile managementului de a influenta pe rformanta de mediu a influenta performanta de mediu a
organizatiei.organizatiei.
Indicatorul de performanta operationalIndicatorul de performanta operational repreprezrezintinta a un indun indica icator altor al
perfoperformant rmantei de me ei de mediu care diu care ofera ofera inform informatii atii privind pprivind perform erformanta d anta de mediu e mediu a a
actactivitivitatiatilorlor orgorganianizatzatieiiei. .

Indicatori pentru EPEIndicatori pentru EPE
EPIEPI
ECIECIOPIOPIMPIMPI
fur furnizenizeazaaza infoinformatrmatii ii desp despre star re starea mediu ea mediului, care pot lui, care pot
ajutajuta o orgaa o organiza nizatie tie sa inte sa inteleag leaga a mai bin mai bine impa e impactul ctul
actual sau pactual sau potential otential al aspectelo al aspectelor sale de medi r sale de mediu si sa u si sasprijine planificarea si implementarea procesului d e sprijine planificarea si implementarea procesului d e
evaluare a performantei de mediuevaluare a performantei de mediufur furniznizeazeaza a inf infor ormat matii ii de despr spre e
eforturile managementului deeforturile managementului dea influenta performanta dea influenta performanta de
mediu a activitatilor mediu a activitatilor 
organizatiei;organizatiei;
fur furniznizeazeaza a inf infor ormat matii ii de despr spre e
performanta de mediu aperformanta de mediu a
actiactivitavitatilortilor orgorganizanizatieatiei i

Avantajele evaluarii Avantajele evaluarii performantei deperformantei demediumediu
InformInformatiile atiile furniza furnizate in cadrul procesu te in cadrul procesului de evaluare a perform lui de evaluare a performantei de antei de
medmediu pot ajiu pot ajuta or uta organz ganziat iatia ia sa: sa:
DeterDetermine toate actiu mine toate actiunile nile necesanecesare pentru realiz re pentru realizarea criter area criteriilor sale de iilor sale de
performanta de mediu;performanta de mediu;
Identifice aspectele de mediu semnificative;Identifice aspectele de mediu semnificative;
IdentiIdentifice oportu fice oportunitati nitati pentru un manag pentru un management bun al aspecte ement bun al aspectelor sale de lor sale de
mediu (ex. Prevenirea poluarii)mediu (ex. Prevenirea poluarii)
IdentiIdentifice te fice tendintel ndintele e perfor performantei mantei de med de mediu; iu;
CreasCreasca ca eficieneficienta si ef ta si eficacita icacitatea org tea organziati anziatiei; ei;
IdentiIdentifice fice oportuoportunitati nitatile le strate strategice. gice.

EEvvaalluuaarreeaadde me meeddiiuuaaamamplplasasamamenentetelolorrsisiororgaganinizazatitiililor or 
reprezreprezinta inta un proces de identiun proces de identificar ficare a e a concoconcordante rdantei cu obiectiv i cu obiectivele de ele de
mediu, de identificare a problemelor de mediu si de determinare a mediu, de identificare a problemelor de mediu si de determinare a
conseconsecintel cintelor or activactivitatiiitatii asupra asupra amplas amplasament amentului ului si si organorganizatie izatiei, c i, ca a
rezulrezultat al activit tat al activitatilo atilor r trecu trecute, prezen te, prezente si viitoare te si viitoare. .
se se realirealizeazazeaza confo conform rm ISOISO 14015:14015:2005. 2005. Determ Determinare inarea c a conseconsecintelo intelor  r 
activactivitatiitatii, conform ISOi, conform ISO 1401 14014:2005 este opt 4:2005 este optional ionala, iar acest tip de a, iar acest tip de
evaluare nu este supusa niciunui evaluare nu este supusa niciunui proces de auditare sau certificare. proces de auditare sau certificare.
EMAOEMAO impli implica trei categca trei categorii de actor orii de actori princip i principali: cli ali: clientul entul, ,
reprezentantul evaluatului si evaluatorul.reprezentantul evaluatului si evaluatorul.

Procesul EMAO Procesul EMAO

EEvvaalluuaarreeaapprroopprriiuuzziissaa

RespoRespo nsabinsabi litatilitati leleevaluaevalua torulutorulu ii
  Asistarea clientului atunci ca Asistarea clientului atunci cand nd este cazul pentru a este cazul pentru a stabili obiectivele, dome stabili obiectivele, domeniul si niul si
criteriile de criteriile de evaluare (inclusiv evaluare (inclusiv identificarea s identificarea si stabilirea i stabilirea prioritatii prioritatii zonelor evalu zonelor evaluate); ate);

ConveConvenirea i nirea impreu mpreuna na cu cliecu clientul a me ntul a metode todei si a formati si a formatului pen ului pentur tur raporraportare; tare;
 PregaPregatirea tirea planu planului de eval lui de evaluare si obt uare si obtinere inerea a acordu acordului clien lui clientului si da tului si daca este caz ca este cazul si ul si
cel al reprezecel al reprezentat ntatnuluinului evalu evaluatulu atului; i;
 Crearea si mentineCrearea si mentinerea rea documentelor de documentelor de lucru sunt liste d lucru sunt liste de verificarea si prot e verificarea si protocoale; ocoale;
  Asigurarea ca sunt d Asigurarea ca sunt disponibile abilitatile isponibile abilitatile necesare pentru a necesare pentru a indeplini indeplini obiectivele obiectivele
evaluevaluarii arii si dacsi daca este a este cazul cazul alcat alcatuirea uirea echip echipei de ei de evalu evaluare; are;
 ObtinObtinerea erea acrod acrodului ului clienclientului tului pentr pentru ech u echipa d ipa de eval e evaluare; uare;
 ObtObtineinerearea infinformormatiatiilo ilor r ini initia tiale;le;
 Desemnarea mDesemnarea membrilor echipei embrilor echipei pentru efect pentru efectuarea unor uarea unor parti parti componente componente ale ale
evaluarii;evaluarii;
 Colectarea si validColectarea si validarea informatiilor area informatiilor in concordanta in concordanta cu planul de cu planul de evaluare; evaluare;
 Identificarea si evaluarea problemelor de mediu;Identificarea si evaluarea problemelor de mediu;
 Stabilirea Stabilirea consecintelor consecintelor asupra asupra activitatii, d activitatii, daca est aca este cazul; e cazul;
 PregaPregatirea tirea si si furniz furnizarea area raport raportului ului catrecatre clien client. t.

De retinut…De retinut…
CoConcncepeptutul l de de dedezvzvololtatarere dudurarabibilala
EEv valalu uararil ile e d de e memed diuiu pepentntr ru u dedez zv vol olt tarare e dudur rababi ilala: :SEA, EIMSEA, EIM
MMe et to od de e p pe en nt tr ru u c cu ua an nt ti if fi ic ca ar re ea a i i mmp pa ac ct tu ul lu ui i s si i r ri is sc cu ul lu ui i d de e
medmediu: iu: IpgIpg, , MERMERI, I, MatMatri ricea cea luilui LeoLeopolpold, d, metmetodaodai intntegegr ra atata – – SSAABB, , evevalaluauar re ea a r ris isc cululuiui d de e mmedediuiu
coconfonform rm OrOrdindin 184184/19/199797
EECVCV: : evevalaluauarerea a imimpapactctululuiui ciciclclululuiui de de viviatata a ( (etetapape)e)
EPE: model, indicatori, avantajeEPE: model, indicatori, avantaje
EMAO: definitie, etape, responsabili/actori, exempl u. EMAO: definitie, etape, responsabili/actori, exempl u.