Evaluarea Impactului Ecologic Instrument al Managementului Mediului

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC – INSTRUMENT AL MANAGEMENTULUI MEDIULUI

Poluarea mediului inconjurator , problema prioritara a omenirii

Sisteme de Managementul Mediului

Dezvoltarea durabila in contextul strategiilor de mediu

Capitolul 2 PREZENTAREA FIRMEI SC.DELTA PLAST HOLDING S.R.L.

Obiect de activitate, date specific activitatii

Resurse Umane, fisa postului

Capitolul 3 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII FIRMEI SC.DELTA PLAST HOLDING S.R.L.

3.1 Autorizatia de mediu

3.2 Evolutia Sistemului de Management al Calitatii in conformitate cu Standardul ISO 9001

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Motto

,,Ecologia restaurează demnitatea omului de a fi

cetățean al biosferei ,cu toate drepturile și obligațiile

pe care le implică experiența acestei demnitați”

(N. Boscaiu)

Având un caracter complex și multidimensional – tehnologic, economic, poli- tici, ecologic – prin natura, caracterul și implicațiile ei, problema mediu-economie se dovedește a fi o problemă globală.

Mediul pretinde din ce în ce mai mult o gestionare coerentă, suplă și capacitivă, o mare varietate de instrumente de intervenție, precum și o comunicare continuă cu actorii socioeconomici, în vederea unei gestionări publice integrate a resurselor naturale.

Dată fiind evoluția societății umane, opinia publică a sesizat degradarea și regresul componentelor mediului, dându-le importanța cuvenită, obligând astfel actorii politici și cei socio-economici la participarea efectivă în vederea conservării și dezvoltării de o manieră durabilă a tot ceea ce ne înconjoară. De altfel, sondajele de opinie la nivel european demonstrează acest lucru, în ultimii ani problematica protecției mediului fiind clasată în poziția a doua din punct de vedere al importanței, după problemele sociale – șomaj, stabilitate economică, posesia unei locuințe, securitate personală etc. Conștiința faptului că intensitatea activității umane sporește asupra mediului, fie prin consumul necontrolat de resurse și spațiu, fie prin producerea unor deșeuri pe care natura nu le poate absorbi fără suferințe a determinat comunitatea internațională să treacă la inițierea și susținerea unor acțiuni concrete pentru preîntâmpinarea, contracararea și eliminarea repercusiunilor factorilor perturbatori ai echilibrului ecologic. Privitor la protecția și conservarea mediului există o serie de principii și norme specifice dreptului internațional aflate în diferite etape de consacrare și garantare ca norme juridice obligatorii care s-au cristalizat în decursul ultimelor două decenii.

Suveranitatea statului și protecția mediului – enunțat la Stockholm în 1972, este bazat pe regula „sic utere tuo, ut alienum non laedes”, care exprimă obligația statelor de a asigura activitățile desfășurate în limita jurisdicțiilornaționale să nu cauzeze prejudicii altor state;

Principiul cooperării internaționale în soluționarea problemelor mediului – stă la baza cooperării între statele vecine și în cadrul instituțiilor suprastatale;

Obligația statelor de a conserva și a proteja mediul și resursele naturale – principiul cu cea mai mare incidență asupra pădurii și prevede angajamentul părților de a lua „măsurile necesare pentru salvgardarea proceselor ecologice esențiale și sistemelor care condiționează viața, pentru prezervarea diversității genetice și pentru a asigura productivitatea durabilă a resurselor naturale”;

Obligația statelor de a evalua consecințele asupra mediului – consacrat la nivel internațional prin „Convenția asupra evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier” adoptată sub auspiciile ONU în 1991, în Finlanda;

Informarea și participarea publicului – enunțat încă din 1972 (Stockholm) prin care populației îi este asigurat accesul la informații în privința oricărei acțiuni în favoarea protecției și conservării mediului, condiție sine-qua-non în formarea ecocetățeniei.

CAPITOLUL I

EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC – INSTRUMENT AL MANAGEMENTULUI MEDIULUI

Poluarea mediului inconjurator , problema prioritara a omenirii

Prin “Mediu înconjurător” (Mediu) înțelegem ansamblul și elementele natural ale Terrei: aerul, apă, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele natural în interacțiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusive unele valori materiale și spiritual, calitatea vieții în condițiile în care pot influența bunăstarea și sanatea omului.

Necesitatea protejării naturii reprezintă un concept aparul la mijlocul secolului XIX (biologi că Humboldt, Wallace, scriitori că Word Sworth, Emerson, Thorean).

În anul 1863 este votată în parlamentul britanic prima lege anti plouare (Alkaly Law), iar în 1865 este fondată, tot în Anglia, prima societate de protecția a naturii (Commons, Open Spaces And Footpath Prezervation Society).

Congresul SUA hotărăște în 1864 că Valea Yosemite să devină o zonă de recreere, iar în 1872 se constituie primul parc național, Rezervația Yellowstone.

În 1935 se înființează în SUA Oficiul Pentru Conservarea Solului. Primii pași în cea ce reprezintă cooperarea internațională în gestionarea problemelor Terrei ar putea fi crearea în 1945 a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și a Uniunii Internaționale Pentru Conservarea Naturii (IUCN) în 1948.

Împotriva tuturor reticentelor (legate de obtuzitate, egoism sau interese materiale), anumite specii , entități biologice sau teritoriale sunt considerate bunuri comune în textele internaționale sau, măcar bunuri necesitând o gestiune particularizată, conform unor condiții definite în comun. Această preocupare justifica o acțiune colectivă de Salvgardare, câteodată chiar și în detrimentul unor interese naționale imediate.

Pentru a menține viața, natură se bazează pe cicluri, desfășurarea fenomenelor având loc conform unui traseu ciclic și nu liniar așa cum îl proiectează homo oeconomicus . proiectarea unei economi ecologice o eco economie, cum a fost denumită, trebuie să pateu fi suportată și de mediu și să nu se îndrepte spre autodistrugere. Ecologiștii considera vitală recunoașterea faptului că valoarea serviciilor pe care le furnizează ecosistemele, este uneori mai mare decât bunurile obținute și că această valoare trebuie calculată și introdusă în semnalele pieței. Pentru a respecta principiile ecologiei, economia trebuie considerată un „subsistem” al ecosistemului planetar.

Creșterea semnificativă, în toate domeniile, poate fi ilustrată prin câteva cifre grăitoare – în ultima sută de ani populația a crescut de 20 de ori, consumul de combustibili fosili de 30 de ori și producția industrială de 50 de ori . O economie dezvoltată pe principii ecologice, eco economice va începe prin a schimba din temelii industria energetică, cea extractiva și cea alimentară.

Restructurarea fundamentală trebuie să aibă loc în sectorul energetic, unde se va trece de la utilizarea combustibililor fosili la noi surse de energie, care derivă de la Soare, adică trecerea de la economia bazată pe „carbon” la cea bazată pe „hidrogen”. Aplicare acestei noi politici energetice va modifica în mod spectaculos siu industria transporturilor. Copiind natură, se va adopta modul de reciclare și reutilizare a materialelor, un sistem cu buclă închisă, afectând în mod pozitiv industriile extractive. Unele probleme ale mediului înconjurător cum sunt climă, biodiversitatea și resursele de apă, reprezintă o sursă majoră de îngrijorare deoarece afectează viitorul întregii planete sau stabilitatea politică a unor zone ale globului.

Modul în care diferite state ale lumii resimt aceasta amenințare este foarte diferită. Depinde de situația lor geografică, climatica și biologică, dar și de voință și capacitatea de a depăși dificultățile. Pentru a putea aplica principiile „dezvoltării durabile” este necesară gestionarea economică și responsabilă a resurselor naturale ale planetei ca un tot unitar.

Din perspectiva geopolitica se conturează necesitatea găsirii unor soluții viabile în câteva domenii de interes general:

Perturbarea climei

Accentuarea „efectului de seră” are implicații multiple, meteorologice, maritime, sanitare, financiare, economice (în special în domeniile, agricultură și transporturi ), precum și geopolitice.

Conform grupului de experți interguvernamentali în evoluția climei (GIEC, în franceza sau IPCC, în engleză, grup creat în noiembrie 1988), activitățile umane consumatoare de energie fosilă, emițând dioxid de carbon și alte gaze (metan, oxizi de azot, etc.) , au început încă din anul 1750 să modifice în sens negativ, compoziția atmosferei, accelerând încălzirea globală a planetei.

Prelevarea unor probe de gaz din ghețurile Antarcticii au arătat că, dacă au fost necesari 10000 de ani pentru a trece de la 200la 280 ppm de dioxid de carbon în atmosferă, apoi 50000 de ani pentru a reveni la concentrația de 200 ppm, nu a fost nevoie de mai mult de 250 de ani, pentru că revoluția industrială să ducă la atingerea unei valori de 360 ppm. Tendința de creștere se păstrează datorită activității industriei energetice și transporturilor, dioxidul de carbon contribuind cu peste 60% la încălzirea atmosferei planetei, ceea ce duce la topirea ghețarilor și creșterea volumului de apă al oceanelor. În secolul XX temperatura medie globală a urcat cu 0.5 grade C, iar nivelul mediu al oceanelor a crescut cu 10-15 cm.

Consecințele acestei evoluții (Raport GIEC, 1995, prezentat guvernelor a 116 țări) sunt îngrijorătoare , nu numai ca urmare a concentrării populației în anumite zone, și a modului în care este amenajat teritoriul, ceea ce crește posibilitatea expunerii la catastrofe, dar și a creșterii posibilității de multiplicare a acestor catastrofe (tabelul .1)

Evolutia catastrofelor naturale, in timp Tabelul 1

Sursa : Ramade F (1993) Dicționare Encyclopédique De l’ Ecologie et Des Sciences de l’ Enviroment, e De Science, Paris.

Astfel o prognoza medie pentru secolul XXI indică o creștere a nivelului oceanelor cu 0,5 – 1 m și a temperaturii globale cu 2 -2,5˚C.

Extinctia unor specii – catastrofa ecologica

Menținerea echilibrului global este condiționată de starea de echilibru o diferitelor ecosisteme de dimensiuni mai reduse. De aceea în 1986, la scară europeană, a fost stabilită o rețea de ecosisteme, numită „Natura 2000” care urmărește să mențină mobilitatea speciilor sălbatice.

În ultimele decenii, impactul activităților antropice asupra biodiversității este de un ordin de mărime egal sau superior celui al mărilor extincții preistorice. Se estimează astfel că până în anul 2050 vor dispărea 50000 de plante. Distrugerea habitatului pune în pericol viața a 25% dintre mamiferele cunoscute, dintre care 75% trăiesc în pădurile tropicale. Conforma raportului PNUE 2000, 11% dintre păsările cunoscute sunt pe cale de extincție rapidă, ceea ce reprezintă un ritm de 1000 – 10000 de ori mai mare decât cel înregistrat la precedentele extincții masive. În fața acestei amenințări crescânde, comunitatea științifică internațională a încercat să-și facă auzită vocea la nivelul guvernelor diferitelor tari (de exemplu strategia mondială de conservare a naturii, 1980) și a inițiat numeroase congrese internaționale, cu tematica specifică cum ar fi:

Protejarea Patrimoniului Natural, mondial și cultural 1927

Zone umede de importanță internațională 1971

Comerțul internațional al speciilor sălbatice, de flora și de fauna amenințate, Washington 1973

Conservarea speciilor sălbatice migratoare, Bonn 1979

Legea Mărilor, Mantigo Bay 1982

Protejarea stratului de ozon, Viena 1985 și protocolul privind substanțele care degradează stratul de ozon, Montreal 1987

Mișcarea transfrontalieră a deșeurilor periculoase Bale 1989

Schimbări climatice , New York 1992

Lupta împotriva deșertificării, Paris 1992

Sursa : PUNE (2000) Global Environemental Outlook 2000.

Fternaționale, cu tematica specifică cum ar fi:

Protejarea Patrimoniului Natural, mondial și cultural 1927

Zone umede de importanță internațională 1971

Comerțul internațional al speciilor sălbatice, de flora și de fauna amenințate, Washington 1973

Conservarea speciilor sălbatice migratoare, Bonn 1979

Legea Mărilor, Mantigo Bay 1982

Protejarea stratului de ozon, Viena 1985 și protocolul privind substanțele care degradează stratul de ozon, Montreal 1987

Mișcarea transfrontalieră a deșeurilor periculoase Bale 1989

Schimbări climatice , New York 1992

Lupta împotriva deșertificării, Paris 1992

Sursa : PUNE (2000) Global Environemental Outlook 2000.

Fără îndoială cunoștințele umane actuale nu sunt încă în măsură să definească a priori, care ar fi nivelul de biodiversitate minimă, pentru fiecare ecosistem, care să asigure avantaje pentru om. (ex: resurse alimentare, atracții turistice, regularizarea hidrologică), dar mai ales să asigure capacitatea biotopului comun de a evolua și a se adapta fără dezechilibre majore. De aceea ecosisteme, a căror importanta globală este necunoscută, sunt puse în pericol sau puternic degradate. Astfel mari delte pe Amazon, Gange, etc. sunt amenințate de creșterea nivelului apelor. Suprafața pădurilor se micșorează într-un ritm alarmant din cauza dezvoltării infrastructurilor de transport, exploatărilor miniere și agricole.

c) Sanatatea umana in pericol

Norme tehnice impuse platformelor industriale, precum și aparatelor de uz casnic și de birou sunt tot mai exigente. Emisiile de poluanți se micșorează în unele regiuni ale globului. Totuși, starea de sănătate a unui număr tot mai mare de oameni se degradează. Pe de o altă parte, apar noi preocupări legate de nivelul tehnicilor de protejare și îngrijire a sănătății și de modul de viață modern, pe de altă parte, se înregistrează o „întrecere” între creșterea eficienței produselor chimice și farmaceutice, și evoluția adaptivă a speciilor vizate.

Câteva dintre noile preocupări legate de problemele de mediu sunt:

Transferul virușilor și bacteriilor cu ajutorul mijloacelor de transport, dar și ca urmare a modificărilor climatice, care fac ca agenții patogeni tropicali să urce spre latitudini temperate.

Extinderea rezistenței la antibiotice și produse fitosanitare, favorizată de folosirea masivă a acestor produse, precum și de transferul speciilor la distanțe mari.

Eventualele efecte nedorite ale metabolismului de degradare a toxinelor pe care le secretă organismele modificate genetic.

Efectele negative ale unor poluanți atmosferici, particule fine (sub 10μ, responsabile pentru apariția bolilor respiratorii și a celor cardiovasculare), hidrocarburi volatile cancerigene (benzen, toluen, xileni) emise de mijloacele de transport care utilizează combustibili fosili, ozon troposferic, produse fitofarmaceutice prezente în aerosoli și în apă de ploaie, care agravează insuficientă și afecțiuni respiratorii .

Variația nivelului apelor freatice cauzată de poluarea excesivă, modificând condițiile locale de oxidoreducere, poate reintroduce în circuit compuși toxici.

Adaptarea speciilor patogene sau a prădătorilor la produsele utilizate pentru a-i combate, ridică altă serie de probleme. Astfel utilizarea intensivă a antibioticelor la om a condus la creșterea rapidă a rezistenței bacteriilor patogene (în 1996 în SUA, 60% dintre cazurile de tuberculoza erau refractare la antibiotice, în timp ce în Kenya doar 5%, în 1997 în Japonia a fost izolat un stafilococ auriu rezistent la toate tipurile de antibiotic uman cunoscute etc.).

S-ar impune deci stoparea abuzului de antibiotice, precum și a altor practici care conduc la creșterea rezistenței bacteriilor, cum ar fi utilizarea în zootehnie, tratarea organismelor modificate genetic, etc. De altfel în 1998 Comisia Europeană a propus interzicerea utilizării la animale a patru tipuri de antibiotice folosite pentru om. Probleme asemănătoare apar și în cazul produselor fitosanitare.

Aceste exemple arata că protecția preventivă a mediului nu este „un lux de țară bogată” ci este vitală și pentru țările în curs de dezvoltare. Interdependenta problemelor legate de mediu, a celor economice și politice ale planetei, este astfel încă o dată subliniată.

Sisteme de Managementul Mediului

Managementul de mediu este managementul acelor activitati ale unei firme care are sau pot avea un impact asuprea mediului .

Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile si procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Un sistem de management de mediu reprezintă un instrument managerial prin care se urmărește asigurarea funcționalității și a aplicării continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu, precum și conformarea cu obiectivele și țintele de mediu.

Sistemul de management de mediu este un instrument de indentificare si de rezolvare ce ofera organizatiilor o metoda de organizare/ administrare sistematica a activitatilor lor de management, produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu. Activitatile firmei care au sau pot avea un impact asupra mediului se refera la:

Fabricile producatoare implicate in extractia materiilor prime din mediu si prelucrarea lor. Ca rezultat al proceselor de productie rezulta diverse forme de deseuri (solide, lichide, gazoaze) in mediul inconjurator .

Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au impact asupra mediului .

Marfurile ce sunt fabricate si depozitate.

Companiile furnizoare de servicii ce utilizeaza diverse produse si energie pentru oferirea serviciilor lor.

Pentru un management de mediu eficient in cadrul acestor activitati se utilizeaza instrumente voluntare de genul ISO 14000, EMAS, SA 8000, CERES.
Seria ISO 14000 – Organizatia Internationala de Standardizare a dezvoltat o serie de standarde voluntare in domeniul managementului de mediu care sunt unanim recunoscute ca fiindseria ISO 14000. Aceasta serie de standarde se adreseaza urmatoarelor aspecte ale managementului de mediu:

Sisteme de Management de Mediu – specificatii si ghid de utilizare (ISO 14001)

Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare (ISO 14004)

Ghid pentru audit de mediu (ISO 14010 – ISO 14015)

Etichete si declaratii de mediu (ISO 14020 – ISO 14024)

Evaluarea performantei de mediu (ISO 14031)

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Scopul seriei 14000 este acela de a promova protectia mediului din punctual de vedere al intereselor socio-economice. ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.

EMAS – la nivel european s-a dezvoltat un standard propriu intitulat “Eco-management and Audit Scheme” – EMAS. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat – mai ales in Uniunea Europeana – drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. EMAS si seria ISO 14001 – sunt similare in multe privinte, dar exista diferente in modul de abordare si in unele detalii. Aceste diferente decurg din faptul ca reglementarea EMAS si standardele ISO 14000 au fost elaborate la diferite date in diferite foruri.

SA 8000 (Social Accountability) – Standard universal acceptat si recunoscut care defineste raspunderea sociala, dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie, organizatiilor nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice.

CERES – Inițiativa Raportării Globale, este un efort de colaborare internațional, tinzând spre dezvoltarea și stabilirea sistemelor de management și raportare cadru pentru o dezvoltare durabilă.

1.3 Dezvoltarea durabila in contextul strategiilor de mediu

Indiferent daca ne place sau nu, ne-am nascut cu toții pe aceasta planeta, facand parte din marea familie umana, și fiecare dintre noi are acelasi drept de a trai într-un mediu curat si de a fi sanatos, avand în acelasi timp misiunea de a lasa în urma noastra o mostenire nealterata de actiunile noastre. Protecția mediului este o problemă a tuturor; este problema pe de o parte a dezvoltării societății, iar pe de altă parte a redresării, conservării și ocrotirii mediului.

Initial notiunea de strategie de mediu a fost utilizata in domeniul militar. Prin strategie se intelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice, economice, morale implicate la conducerea unui razboi sau la pregatirea de aparare a unei natiuni.

Pentru realizarea unui echilibru dinamic al nevoilor uman-sociale cu cele de eco-sistem, printr-o politica de stimulare a creativitatii umane in gasirea unor solutii la gravele probleme ale lumii contemporane cum ar fi: poluarea, suprapopularea, foametea, nevoia de lociunte, perspectiva epuizarii unor resurse de materii prime si energie in urmatorii zeci de ani ca urmare a cresterii consumului a aparut si s-a dezvolvat conceptul de dezvoltarea durabila.(2)

De-a lungul timpului, au fost elaborate numeroase definitii privind dezvoltarea durabila, printre care:

"Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea  sistem existent  de a functiona continuu   intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor cheie" – Robert Gilman, Presedintele Institutului.

Dezvoltarea durabila (sustenabila) reprezinta un model de dezvoltarea de lunga durata in avantajul generatiei prezente si viitoare fara a afecta optiunea acesteia din urma de a-si stabili propriile prioritati si mijloace de realizare.(2)

"Durabilitatea este  doctrina de urgenta prin care dezvoltarea si progresul economic trebuie sa aiba loc si sa se mentina de-a lungul timpului, in limitele stabilite de ecologie in sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor, biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneaza… Rezulta ca protectia mediului si dezvoltarea economica sunt intr-adevar procese antagonice" – William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989

Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, « subtenir » insemnand "a stavili/ retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos de catre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grija de comunitatea lor. Acestea sunt locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse de  existenta (mentinere) – Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, Winter 1995.

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland : „ un proces de schimbare prin care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, a schimbarilor tehnologice si institutionale se gasesc in armonie si intaresc potentialul actual si viitor al satisfacerii nevoilor omului”.

Organizatia Natiunilor Unite definea prin Raportul Brundtland(1987), cerintele dezvoltarii durabile ca fiind realizate de:

un sistem politic care asigura participarea efectiva a fiecarui cetatean la luarea deciziilor;

un sistem economic capabil sa genereze surplus si cunostinte tehnice de pe o baza de sine statatoare;

un sistem social capabil sa gaseasca solutii la aplanarea tensiunilor cauzate de o dezvoltare dezarmonioasa

Dezvoltarea durabila sau sutenabila cumuleaza in fapt patru concepte ce acopera fiecare in parte relatia mediu natural-om (conceptul de eco-dezvoltare), relatia om- mediu artificial si natural (conceptul de dezvoltare umana), relatia tehnologie – mediu (conceptul dezvoltarii eco- ciclice) si relatia om – tehnologie (conceptul dezvoltarii eco- ciclice) si relatia om – tehnologie ( conceptul dezvoltarii tehnologice si al societatii informationale ) .

Putem distinge doua tipuri de vedere ale conceptului de dezvoltare durabila :

o viziune economica globala

o viziune ecologica globala

Viziunea economica globala a dezvoltarii durabile : prin definitie, dezvoltarea durabila reprezinta ansamblul conditiilor si elementelor care permit mentinere, cresterea veniturilor si a bunastarii implicand aspecte ale vietii economice, de exemplu: stapanirea cresterii demografice; incurajarea schimbarii termice; optimizarea stocului factorilor ce contribuie la producerea termostarii; clasificarea resurselor reflectand raritatea lor relativa, modificarea structurii productiei si consumului, de maniera sa mentina la un nivel potrivit stocul de resurse rare.

Viziunea ecologica a dezvoltarii durabile implica gestiunea, mentinerea stocului de resurse a factorilor cu productivitate cel putin constanta intr-o optica a echitatii intre generatii si tari. In aceasta viziune, stocul cuprinde doua elemente diferite: stocul de capital „artificial”, care include ansamblul termenilor si factorilor de productie produsi de om si capitalul „natural”, resursele naturale regenerabile si neregenerabile (apa, sol, fauna, flora).Dimensiunea ecologica a dezvoltarii durabile, intretinerea, transmiterea potentialului natural cer aplicarea princiilor de gestiune specific pentru fiecare dintre aceste component ale capitalului global.

Dezvoltarea durabila va asigura salvarea si transmiterea in viitor a capitalului natural din urmatoarele considerente:

capitalul natural constituie un factor neinlocuibil al cresterii economice;

resursele naturale sunt sursa de bunastare prin aporturile lor ( frumusetea unui loc natural, placere, sanatate)

aceleasi resurse sunt neregenerabile si epuizarea este iremediabila: disparitia unei specii de animale, a unei vegetatii, a unui lac natural

numeroase resurse care au substituibil artificial, de exemplu, ecosistemele regulatoare: padurile tropicale, oceanele, speciile animale, vegetale care dispar in fiecare an.

Conceptul de dezvoltare durabila, reprezinta, deci, o incercare de coexistenta intre protectia mediului si dezvoltarea economice, intr-o optica globala si pe termen lung. Aceasta nu este nici o doctrina, nici o teorie, cu atat mai putin o sinteza intre economie si ecologie; este o apropiere pragmatica de punere la contributie a uneltelor economice pentru o gestiune a planetei „ca un tata bun de familie”.

Dezvoltarea durabila este un cuvant nou pentru ideea mai veche, si de bun augur, aceea ca nu exista economie viabila fara resurse naturale si nu exista gestionarea acestor resurse fara rationalitatea economica.

In general conditiile minime pentru realizarea dezvoltarii durabile consideram ca includ urmatoarele:

redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei;

eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru un loc de munca, hrana, energie, apa, locuinte si sanatate

asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil (reducerea cresterii demografice necontrolate)

conservarea si sporirea resurselor naturale

intretinerea diversitatii ecosistemelor

supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului

reorientarea tehnologiei si punerea sub control a riscurilor acesteia

cresterea gradului de participare la luarea deciziilor si unificarea deciziilor privind mediul si economia.

Dezvoltarea durabila poate fi solutie de conciliere a tuturor conflictelor cu conditia ca interesele unanime sa convearga spre dezvoltarea umana. Investirea in dezvoltarea umana constituie un obiectiv principal si specific tuturor economiilor cu cresterea rapida, fiind una din cele mai eficiente cai de progres. Nou in conceptia dezvoltarii duranile este faptul ca se acorda o atentie speciala segmentelor sarace ale populatiei de pretutindeni.

Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit la inceputul anilor 70.

In 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii.

In 1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), condusa de Gro Bruntland, dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Doi ani mai tarziu, este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara planeta.

In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobil, apare asa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun” care da si cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile (“sustainable development”): „un proces de schimbare prin care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, a schimbarilor tehnologice si institutionale se gasesc in armonie si intaresc potentialul actual si viitor al satisfacerii nevoilor omului”. Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitele ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei.

Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pamantului”, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate cinci conventii, dintre care doua, respectiv Conventia cu privire la Diversitatea Biologica si Conventia Cadru cu privire la modificarile climei, au fost semnate de catre toate tarile participante. Alte trei documente reprezinta un ghid important pentru dezvoltarea economica mondial ulterioara si anume: Declaratia de la Rio care contine 27 de principii referitoare la dezvoltarea durabila, Agenda 21 – program de actiune pentru secolul 21 si Raportul pentru dezvoltare forestiera cu 15 principii care privesc protectia si utilizarea durabila a resurselor forestiere.

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabila. Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate. Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randul romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila este, de asemenea, un concept foarte “tanar”. Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice par sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi sau alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor – sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se încearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii deseurilor.

Lester Brown atrage atentia, in lucrarea “Planul B 2.0” asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, sau consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare si deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. In acest context, el puncteaza importanta reciclarii deseurilor. Lester Brown a creat in 1974 "Worldwatch Institute" si este promotorul unor serii de studii, materializate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabile: "Starea lumii" sau "Semne vitale". Prin urmare, dezvoltarea durabilă este un concept holistic, care combină aspectele sociale, economice și naturale globale, fiind implicată în două probleme mari ale omenirii: capacitatea de a crea a omului și cea de a distruge.

Cu alte cuvinte, dezvoltarea durabila contine doua componente fundamental:

Una referitoare la nevoie din prezent, care trebuie îndeplinite pentru a crește standardele de viață.

Una referitoare la reducerea pierderilor, astfel încât generațiile viitoare să aibă aceeași posibilitate ca și cele din prezent de a-și satisface nevoile și așteptările.

Caracteristicile esențiale ale dezvoltării durabile sunt:

a) echitate;

b) abordare pe termen lung ;

c) gândire sistemică.

Un aspect fundamental global al dezvoltării durabile vizează eliminarea disparităților în accesul la resurse, atât pentru comunitățile sărace ori marginalizate, cât și pentru generațiile viitoare, încercând să asigure fiecărei națiuni oportunitatea de a se dezvolta conform propriilor valori sociale și culturale, făra a nega altor națiuni ori generațiilor viitoare acest drept.

Echitatea implică așadar o distribuție justă a costurilor și beneficiilor dezvoltării, atât între bogați și săraci, cât și între generații și națiuni.

Abordarea pe termen lung înseamnă luarea în considerație a nevoilor generațiilor următoare și conceperea de scenarii de dezvoltare echitabile, ce au ca bază resursele naturale limitate ale planetei.

Gândirea sistemică cheamă la înțelegerea interacțiunilor complexe dintre subsistemele planetei, a efectelor de propagare dintre local și global și a multiplelor interdependențe dintre mediu, economie și societate.

După cum putem remarca încă din definiție, conceptul este unul vag. De fapt, el constituie o nouă paradigmă, care necesită ca multe lucruri să fie abordate dintr-o nouă perspectivă.

Astfel, dezvoltarea durabilă accentuează necesitatea luării în considerare a diferitelor dimensiuni ale dezvoltării, iar a le avea în vedere în același timp, astfel încât să se evite efectele contraproductive, este o provocare; de asemenea, este o provocare găsirea de soluții de tip „câștig-câștig“.

În acest sens, este nevoie de o strânsă cooperare între diferite domenii și organizații. În plus, dezvoltarea durabilă necesită deschidere față de viitor. Este nevoie de conservarea resurselor, de orientarea inovației în direcția corectă și de îmbunătățirea abilităților de învățare. Practic, acest concept urmărește obiective care se pot schimba în timp, dezvoltarea durabilă fiind un proces continuu.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA FIRMEI SC. DELTA PLAST HOLDING S.R.L

2.1 Obiect de activitate, date specific activitatii

Cu o prezenta pe piata nationala de peste 8 ani si un capital social de peste 100 000 RON, compania DELTA PLAST HOLDING avand ca domeniu de activitate fabricarea, personalizarea si comercializarea de folii, saci, huse, ambalaje si strech din polietilena de joasa si inalta densitate. Tehnologia cu care fabrica este dotata în prezent este printre cele mai bine cotate din România, cu o capacitate de productie de pâna la 4000 kg folie pe zi.

Activitatea de baza este producerea foliei din polietilena (PE), confectionarea diverselor produce din PE (saci, pungi, folie ambalaj). Materia prima necesara procesului tehnologic este granula din polietilena tip A22-FMA-002 si A23FB-035, care este prelucrata prin extrudare prin masini de extrudare mase plastice, din care rezulta folia de polietilena. Folia PE produsa poate fi valorificata asa cum iese din extruder, sau poate fi folosita la confectionarea articolelor de ambalaj (saci, pungi).

Extrudarea se realizeaza prin modificarea plastica la cald (topire) a materiei prime, denumita “granula LDPE” in folie utilizata in domeniul industrial si alimentar.

Hala de productie, extruderele si birourile sunt situate pe un teren cu suprafata de 3.953 mp, hala fiind o constructie de tip constructie metalica,cu fundatia din beton, sarpanta metalica si acoperitoare din placi de tabla tip sandwich. Compartimentarile interioare sunt realizate partial din zidarie si partial din panouri tip sandwich. Pardoselile sunt realizate din beton, placate cu vopsea speciala impotriva emigratiei particulelor de praf sau alte impuritati. Tamplaria este metalica. Hala este finisata la exterior. Constructia este dotata cu instalatie electrica de iluminat si forta, cu instalatie de apa si canalizare si cu instalatii sanitare. Suprafata desfasurata este de 675 mp.

Procesul tehnologic, extrudarea este transformarea in topitura a granulelor de material plastic (polietylena LDPE) sub actiunea caldurii si trecerea fortata a acestei topituri printr-o duza, rezultand “folie pantalon” ca produs finit sau transformat uleterior in saci sau pungi de diferite dimensiuni prin actiunea unui proces tehnologic, denumit “Taiere si sudare”.

In fig.1 este prezentat schematic cu extruder cu melc

Materialul alimentat in palnie (1) este preluat de melc (4), care se roteste in interiorul cilindrului (3) si transportat de melc in lungul canalului elicoidal format intre melc si cilindru.Pe parcurs, materialul este adus in stare plastifiata si impins printr-un filtru de polimer pentru filtrarea topiturii.

Cilindrul este incalzit din exterior cu ajutorul unor rezistente electrice dispuse de-a lungul acestuia (5).In functie de materialele plastice extrudate sunt necesare anumite profile de temperatura pe lungimea cilindrului. Extruderul are mai multe zone de incalzire care se programeaza separat la un anumit nivel de temperatura. Acest nivel este mentinut automat cu ajutorul termoregulatoarelor de temperatura prevazute pentru fiecare zona de incalzire in parte. O mare parte din caldura furnizata materialelor este rezultatul frecarilor interne in material si a celor exterioare dintre material, peretii canalului elicoidal si suprafata interioara a cilindrului. Deoarece, uneori, caldura rezultata in urma acestor frecari poate conduce la depasirea nivelului de temperatura impus pentru materialul respectiv, fiecare zona de incalzire este prevazuta cu ventilatoare de aer pentru racire. Acestea pornesc automat in momentul in care in zonele respective se depaseste tema fixata. Zonele de alimentare ale extruderelor sunt prevazute cu racire cu apa (2) pentru evitarea aglomerarii materialului urmare a incalzirii excesive a materialului solid.

In extruder, in lungul canalului elicoidal al melcului, datorita variatiei continue a temperaturii si presiunii are loc o schimbare de stare insotita de o variatie pronuntata a proprietatilor fizice ale materialului, ca: densitate, caldura specifica, conductivitate termica, vascozitate, coeficientul de frecare intern in material si extern intre material si metal. Forma si dimensiunile constructive ale canalului elicoidal, precum si parametrii de regim ai masinii influenteaza intensitatea omogenizarii materialului.

Melcul este piesa esentiala a masinii. Constructia melcului trebuie adaptata fiecarui material supus prelucrarii. Impreuna cu cilindrul cu care formeaza cuplul activ al masinii, melcul indeplineste o serie de functiuni de preluare si transport al materialului, de aducere a acestuia in forma plastica, de omogenizare si tratament termic adecvat, de transportare a materialului topit catre diuza sau filiera.

Practic pe toata lungimea extruderului se pot defini trei zone: zona de alimentare (a), zona de tranzitie in stare plastica (b) si zona de suflare (fig.1). Dupa iesirea din diuza materialul este suflat si infasurat obtinandu-se astfel role de 10- 100 kg. la momentul preluarii folia este adusa, din punct de vedere latime, la dimensiunea dorita cu ajutorul aerului comprimat ,furnizat de compresor industrial . Foliile executate se vor găsi în diverse game coloristice și dimensionale.

Ambalarea foliilor extrudate se face prin protejarea cu folie PE si asezata pe paleti de lemn. Cu ajutorul stivuitorului este deplasata in magazia de produs finit, sau, dupa caz pentru aplicarea procesului tehnologic de imprimare, taiere si sudare.

Toate materiile prime utilizate in procesele tehnologice Delta Plast Holding S.R.L au aprobare pentru contactul cu alimentele (FDA).

Polietylena se obtine din etylena, care la rindul ei se obtine din petrol. Sunt doua tipuri de polietylena care se folosesc la fabricarea ambalajelor si anume: LDPE SI HDPE. Reperele produse in sectiile de extrudare-taiere-sudare sunt aduse la depozit cu stivuitorul sau cu transpaleta mecanica. Aceastea sunt depozitate in exclusivitate pe paleti din lemn. Reperele pleaca la clienti paletizat ,role sau vrac (cutii). (Anexa 1)

Foliile care se prelucreaza sunt:

folii din POLIETYLENA produse in DELTA PLAST in sectia de extrudare.

Dupa extrudarea propriu zisa reperele(foliile) sunt depozitate pe paleti de lemn, sub forma de role, pentru livrare directa sau imprimare. Cu ajutorul transpaletului sunt depozitate.

fie in zona de livrare de unde ajung direct la depozit (cu ajutorul stivuitorului / transpaleta) pentru a fi livrate

fie la masinile de imprimare (situate in aceiasi incinta).

Utilajele cu care societatea își desfășoară activitatea sunt: 7 mașini de extrudat tip MEP, 10 mașini de confecționat saci și pungi, 2 mașini de imprimat pe suport de folie polietilenă. Toate aceste utilaje sunt deservite de personal calificat, ceea ce confera produselor un grad ridicat de competivitate. Utilajele pot prelucra folie din polietilena cu latimi cuprinse intre 100 si 6000 mm, de orice culoare, cu posibilitatea personalizarii prin imprimare flexografica dupa macheta clientului, cu pana la 4 culori.

Prin Programul Operational Sectorial ,,Cresterea Competitivitatii Economice’’ si ,, Investitii pentru viitorul dumneavoastra’’ SC Delta Plast Holding S.R.L a semnat contractul de finantare cu Ministerul Economiei in calitate de Autoritate de Management a Programului Operational Sectorial ,, Cresterea Competitivitatii Economice’’ prin Agentia de dezvoltare Sud Muntenia in calitate de Organism Intermediar, la data de 06.11.2013 si inceprea activitatiilor proiectului. Prin implementarea proiectului ,, Retehnologizarea SC DELTA PLAST HOLDING S.R.L in vederea cresterii competitivitatii societatii si castigarii de noi cote de piata ‘’ , proiect cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, se urmareste capacitatile de productie ale SC Delta plast Holding SRL prin achizitia a doua noi utilaje, respectiv a unei Masini de Extrudat si a unei Masini de Imprimat folie.

Valoarea totala a proiectului este de 2.327.162,06 lei, din care asistenta financiara nerambursabila este de 1.062.063,45 lei.

Resurse umane, fisa postului

Scopul pe care trebuie sa si-l propuna conducatorul unui proces de productie este de a realiza o organizare rationala a locurilor de munca din subordine.

Personalul care are sarcini ce afectează calitatea produsului are competența stabilită pe baza educației, instruirii, abilității și experienței corespunzătoare.

SC DELTA PLAST HOLDING SA ia măsuri pentru :

a) stabilirea competenței necesare pentru personalul care îndeplinește sarcini ce afectează calitatea produselor se face prin fisa postului. Evaluarea competenței profesionale a fiecărui angajat se face anual de către șefii de compartimente și are în vedere evaluarea competenței existente și compararea acesteia cu necesitățile de competență rezultate din analizele și perspectivele de dezvoltare a activităților specifice ale SC DELTA PLAST HOLDING SRL;

b) efectuarea de instruiri sau alte acțiuni pentru a satisface aceste necesități;

c) evaluarea eficacității acțiunilor efectuate;

d) a asigura că personalul său este conștient de relevanta și importanta activității sale și de modul în care contribuie la atingerea obiectivelor calității, și

e) a păstra înregistrările privind educația, instruirea, abilitatea și experiența.

Planificarea, desfășurarea și evaluarea instruirii și competenței profesionale a personalului se face utilizând formularele "PLAN DE INSTRUIRE” și „RAPORT DE INSTRUIRE”. Înregistrările referitoare la instruire se păstrează de șeful de departament.

Personalul constituie resursa cea mai importantă a SC DELTA PLAST HOLDING SRL și este selectat pe baza capabilității de a satisface cerințele din fișele postului privind studiile, experiența și calificarea profesională.

Personalului i se asigură un climat de muncă ce încurajează dezvoltarea aptitudinilor personale și participarea colectivă la asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității activităților și produselor realizate.

Personalul care efectuează lucrări de verificare a calității are asigurată prin decizia Directorului General și prin organigrama SC DELTA PLAST HOLDING SRL libertatea și autoritatea organizatorică de a desfășura aceste activități.

Pentru dezvoltarea personalului se asigură o instruire continuă prin cursuri de formare și perfecționare profesională.

Atributiile si sarciniile angajatului sunt de a realiza norma de munca, de a respecta disciplina muncii, de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu si de a respecta tehnologia de lucru si a realiza produse de calitate.

Cu privire la protectia muncii la SC DELTA PLAST HOLDING SRL angajatul trebuie sa :

să participe la instructajele de protecția muncii în condițiile prevăzute de legislația și normele de protecția muncii aflate în vigoare;

să studieze, să-și instruiască și să respecte normele de protecția muncii și măsurile de aplicare a acestora;

să desfășoare activitatea în așa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă;

să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă orice defecțiune tehnică sau altă situație care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de propria persoană și de alte persoane participante la procesul de muncă;

să oprească lucrul la apariția unui pericol iminent de producere al unui accident și să-l informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă;

să utilizeze echipamentul individual de protecție din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat;

să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă (odihnit, sănătos și fără să fie sub influența băuturilor alcoolice);

să nu folosească metode de lucru necorespunzătoare, periculoase;

să păstreze ordinea și curățenia la locul de muncă;

să nu folosească improvizații electrice sau de altă natură;

să cunoască și să aplice regulile de acordare a primului ajutor la locul accidentului, conform prevederilor normelor de protecție a muncii în vigoare.

Se trateaza organizarea locului de munca, atat ca o componenta a atributiilor a conducatorilor nemijlociti ai proceselor de productie, cat si ca o modalitate de crestere a productivitatii muncii, deci de reducere a duratei realizarii produselor si de sporire a eficientei economice a activitatilor.

Alocarea de resurse, planificarea, controlul, asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității și a performanțelor sunt elemente ale managementului pe care conducerea societății înțelege să le utilizeze cu sprijinul și participarea conștientă a întregului personal.

Politica și strategia SC DELTA PLAST HOLDING SA privind calitatea se bazează pe principiile:

“ORIENTAREA SPRE CLIENȚI” – prin cunoașterea și satisfacerea deplină

a cerințelor și așteptărilor acestora;

“ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ” – a calității proceselor și produselor livrat

“IMPLICAREA ÎNTREGULUI – prin organizare, instruire și motivare

PERSONAL”

CAPITOLUL III

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII FIRMEI S.C. DELTA PLAST HOLDING S.R.L

3.1 Autorizatia de mediu

Autorizatia impune conditiile de desfășurare a activitătii instalatiilor din punct de vedere al protectiei mediului. Autorizatia este emisă în scopul respectării normelor privind prevenirea, controlul integrat al poluării, definite prin OUG nr. 152/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, inclusiv măsurile privind gestionarea deșeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat în întreg sau, în acord cu legislatia în vigoare și cu obligatiile din conventiile internationale din acest domeniu, la care România este parte.

Materiile prime si auxiliarele se tin intrun registru de evidenta a cantitatiilor de materii prime si materiale folosite. Acestea vor fi stocate in conditii corespunzatoare in conformitate cu legislatia in vigoare.

Resursele cu apa, alimentarea se realizeaza prin record cu D=200 mm la reteaua de alimentare cu apa a zonei industriale, iar alimentarea cu cu apa in caz de incediu se face din reteaua de distributie a apei potabile aflata in incinta halei de productie.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare precum si apele uzate rezultate in urma procesului de productie sunt preluate de drenul colector si conduse spre statia de epurare.

Functionarea in conditii diferite decat conditiile normale duc la informarea persoanelor responsabile cu parametrii de performanta ai utilajelor, ca in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate duce la o poluare iminenta se anunta persoanele cu atributii prestabilite pentru combaterea avariilor, in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor.

Operatorii maselor plastice au obligatia evitarii producerii deseurilor , iar in cazul producerii acestea vor fi gestionate astfel incat sa se evite impactul asuprea mediului.

Gestionarea deseurilor trebuie sa se desfasoare in conformitate cu legislatia si protocoalele nationale. Nu trebuie eliminate/valorificate alte deseuri nici pe amplasament, nici in afara amplasamentului fara a informa in prealabil si fara acordul scris al A.R.P.M Pitesti.

Operatiunile de valorificare a deseurilor rezultate in urma procesului de productie se fac numai prin intermediul unor societati comerciale autorizate din punct de vedere al protectiei mediului in baza contractelor incheiate.Transportul deseurilor la firmele autorizate care asigura valorificarea sau eliminarea lor finala este efectuat de catre firme autorizate pentru transportul deseurilor nepericuloase. Transportul se face cu vehicule licentiate si conducatori auto cu certificat ADR.

Se va tine evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu, in conformitate cu modelul prevazut la Hotararea Guvernului nr.856/2002 , cu completariile ulterioare.

Determinarile de noxe chimice si pulberi inhalabile au fost efectuate pentru S.C. Delta Plast Holding S.R.L Pitesti in ziua de 11.01.2011 constatandu-se ca in ziua prelevarii probelor de aer, functionau 6 extrudere din cele 7 existente si 9 masini de sudat din cele 10 existente. In urma analizelor de laborator efectuate s-a constatat existenta a oxidului de carbon, oxizilor de azot si a altor pulberi inhalabile in conditii legale.(Anexa 2)

3.2 Evolutia Sistemului de Management al Calitatii in conformitate cu Standardul ISO 9001

Importanța creșterii calității producției în economia națională constă în faptul că în orice condiții identice producția de o calitate mai înaltă în primul rând mai bine satisface cerințele cantitative și în al doilea rând mai bine satisface și cerințele care nu pot fi măsurate și apreciate cantitativ.

Creșterea în continuu a calității producției este o necesitate obiectivă. Există unele premise care determină această necesitate și anume:

Creșterea volumului producției ce duce la creșterea satisfacerii cerințelor sociale de prima necesitate

Obiectivizarea procesului de producție, care se asigură prin nivelul tehnic și organizatoric mai superior

Mărirea numărului de proprietăți, care se cuvine necesare în produsul fabricat.

Procesul de adâncire a diviziunii internaționale a muncii, dezvoltarea comerțului exterior cu toate cerințele lui de calitate.

Pentru o organizație asigurarea calității înalte este foarte importantă, deoarece în acest caz obținem costuri minime ale calității, pierderi și defecte mai puține și ca consecință și o eficiență economică mai înaltă. Deci, în asigurarea calității înalte a producției sunt interesate atât întreprinderile, cît și clienții, investitorii potențiali, alte organizații, cu care conlucrează organizațiea.

În cadrul unei întreprinderi se pot elabora și aplica o mare varietate de strategii și politici de dezvoltare având în vedere cerințele de calitate ce trebuie îndeplinite.

Strategia calității este considerată o strategie concurențială, deoarece misiunea calității este astăzi în general aceea de a face față concurenței. Ea depinde de celelalte strategii concurențiale, adoptate de organizație și anume de strategiile de proiectare-dezvoltare de produse, marketing, producție.

Dacă se fac referiri la strategia de produs, se face distincția între strategia îmbunătățirii calității pe cale intensivă și extensivă.

Strategia îmbunătățirii calității pe cale intensivă presupune modificarea favorabilă a caracteristicilor de calitate a produsului.

Situația de pe piață împreună cu iminenta integrare a României în Uniunea Europeană au dus la decizia de a implementa în organizație un sistem de management al calității, pentru a răspunde mai bine cerințelor clienților, pentru a crește gradul de satisfacție al acestora și pentru a aduce un beneficiu de imagine.

Implementarea sistemului de management al calitatii se aplica in toata structura firmei, indiferent de departament si nivel, cu proceduri specifice acestora. Acest sistem nu asigura doar cresterea calitatii produselor ci si respectarea unor proceduri stabilite in prealabil cu acest scop.

Îmbunătățirea continuă a SMC este un proces permanent care asigură creșterea continuă a capacității de satisfacere a cerințelor clienților, a propriilor angajați sau a altor părți interesate.

Fiind considerată o exigență majoră, organizația DELTA PLAST HOLDING SRL a definit și implementat un sistem de îmbunătățire continuă a SMC prin utilizarea politicii referitoare la calitate, a obiectivelor calității, a rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a acțiunilor corective și preventive și a analizei efectuate de management.

Conștientă de faptul că orice activitate cu o participare umană puternică, prezintă riscul unor disfuncționalități care generează anomalii, organizația DELTA PLAST HOLDING este preocupată de detectarea și tratarea lor, prevenirea apariției acestora considerând-o esențială.

Obiectivele concrete privind calitatea sunt stabilite anual de conducerea societății și transmise pentru cunoaștere și realizare tuturor funcțiilor implicate. Realizarea obiectivelor se analizează periodic și sunt stabilite resurse și acțiuni necesare pentru atingerea lor. Pentru a atinge aceste obiective sa implementat și îmbunătățit continuu un Sistem de management al calității în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001.(Anexa 3)

Sistemul de management și realizarea obiectivelor privind calitatea sunt monitorizate prin audituri interne independente și analizate periodic de managementul de vârf al societății pentru a se asigura respectarea principiilor adoptate, eficacitatea și îmbunătățirea continuă a calității produselor. Alocarea de resurse, planificarea, controlul, asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității și a performanțelor sunt elemente ale managementului pe care conducerea societății înțelege să le utilizeze cu sprijinul și participarea conștientă a întregului personal.

SC DELTA PLAST HOLDING SA a construit și implementat un sistem de management al calității:

pentru a demonstra capacitatea sa de a furniza în mod consecvent produse în conformitate cu cerințele clienților, cu reglementările aplicabile și cu respectarea cerințele tuturor părților interesate;

pentru a obține satisfacția clienților prin aplicarea eficace și eficienta a sistemului și a proceselor cel compun;

pentru a îmbunătăți continuu sistemul, procesele sale și calitatea produselor livrate.

În domeniul producției și comercializării maselor plastice, societatea s-a dezvoltat treptat, impunându-se la momentul actual atât prin calitatea produselor sale, cât și prin capacitatea ridicată de producție și reacția promptă în relația client-furnizor. În urma investițiilor efectuate, s-au creat condiții optime pentru producerea de folie și ambalaje din polietilenă, reușindu-se astfel ca produsele societății să fie căutate și apreciate pe piață. Clienții societății sunt atât firme de renume din domeniul îngrășămintelor chimice, din domeniul chimic, construcții, agricultură, cât și persoane fizice.(Anexa 4)

Seriozitatea în relațiile cu partenerii de afaceri și promptitudinea livrărilor sunt elemente care consolidează imaginea favorabilă a firmei SC Delta Plast Holding S.R.L pe piața națională a producătorilor de folie de polietilenă.

Pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor livrate SC Delta Plast Holding S.R.L a construit și implementat un SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII care este descris în MANUAL AL CALITĂȚII. Manualul calității este principalul document al sistemului de management al calității construit și implementat de SC Delta Plast Holding S.R.L în conformitate cu SR EN ISO 9001. El se aplică pentru întreaga activitate a firmei și anume producția de folie, saci și pungi de polietilenă. La elaborarea Manualului calității s-a ținut cont de specificul activității SC Delta Plast Holding S.R.L și au fost consultate toate compartimentele implicate. Manualul calității este un document revizuit periodic și ori de cate ori necesitățile o impun (schimbări în legislație, în structura și funcționarea societății, îmbunătățiri, cerințe ale unor beneficiari, etc.). Edițiile și reviziile Manualului calității sunt elaborate de Reprezentantul managementului pentru calitate (RMC) și sunt aprobate de Directorul General. Difuzarea manualului calitatii se face in mod controlat de catre RMC care pastreaza originalul si o copie de lucru. In SC Delta Plast Holding S.R.L sunt distribuite numai copii controlate iar difuzarea acestuia in afara societatii se face cu aprobarea Directorului general. Aceste copii nu sunt tinute sub control si vor fi notate pe prima pagina.

Managementul la cel mai înalt nivel al SC DELTA PLAST HOLDING S.R.L demonstrează permanent angajamentul său privind dezvoltarea și implementarea SMC și continua îmbunătățire a eficacității acestuia prin:

comunicarea directă către toți angajații societății a importanței satisfacerii cerințelor clienților, ca și a cerințelor legale;

stabilirea politicii în domeniul calității și cunoașterea ei de către întregul personal;

asigurarea că obiectivele calității sunt realiste și sunt stabilite în conformitate cu politica și strategia societății;

conducerea analizelor periodice a SMC efectuate de management;

identificarea cerințelor privind resursele materiale, financiare și de personal necesare pentru satisfacerea exigențelor referitoare la calitate și asigurarea că acestea sunt suficiente și corespunzătoare pentru implementarea sistemului de management al calității și îndeplinirea obiectivelor privind calitatea.

Resursele asigurate se referă la personal care constituie resursa cea mai importantă a SC Delta Plast Holding S.R.L și este selectat pe baza capabilității de a satisface cerințele din fișele postului privind studiile, experiența și calificarea profesională. Personalului i se asigură un climat de muncă ce încurajează dezvoltarea aptitudinilor personale și participarea colectivă la asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității activităților și produselor realizate. Personalul care efectuează lucrări de verificare a calității are asigurată prin decizia Directorului General și prin organigrama SC Delta Plast Holding S.R.L libertatea și autoritatea organizatorică de a desfășura aceste activități. Pentru dezvoltarea personalului se asigură o instruire continuă prin cursuri de formare și perfecționare profesională.

Managementul de la cel mai înalt nivel al SC DELTA PLAST HOLDING S.R.L asigură cunoașterea și îndeplinirea de către personalul societății a cerințele clienților pentru a crește satisfacția acestora și a tuturor părților interesate.

Conducerea SC Delta Plast Holding S.R.L este deplin conștientă că succesul său constă în asigurarea calității produselor sale astfel încât acestea să satisfacă deplin cerințele și așteptările clienților săi și a tuturor părților interesate.

Punând în centrul atenției sale creșterea calității produselor și satisfacerea cerințelor tuturor părților interesate, conducerea SC Delta Plast Holding S.R.L dă asigurări că îndeplinirea acestora este garantată printr-un angajament clar și o asumare a responsabilităților la toate nivelele, prin alocarea de resurse materiale și de personal necesare și prin asigurarea unei structuri organizatorice și a funcționării eficiente a sistemului de management al calității.

Managementul de la cel mai înalt nivel asigură că obiectivele privind calitatea, inclusiv cele necesare pentru a îndeplini cerințele referitoare la produsele livrate, sunt stabilite în colaborare și cu sprijinul tuturor funcțiilor relevante ale societății.

Obiectivele anuale privind calitatea sunt stabilite de managementul de vârf al SC Delta Plast Holding S.R.L sub forma unor indicatori cuantificabili (ca de exemplu: nr. de neconformități, satisfacția clienților, nivele de calitate, etc). Obiectivele anuale la nivelul SC Delta Plast Holding S.R.L sunt cunoscute și urmărite de celelalte structuri organizatorice operative (secții de fabricație, compartimente). Situația îndeplinirii obiectivelor fixate se analizează periodic pentru a stabili eventuale corecții sau îmbunătățiri. Obiectivele calității sunt măsurabile și în concordanță cu politica în domeniul calității. Realizarea obiectivelor și adecvanța politicii în domeniul calității se analizează periodic cu ocazia analizelor periodice ale SMC efectuate de conducere.

Managementul la cel mai înalt nivel din SC Delta Plast Holding S.R.L asigură că planificarea SMC este efectuată astfel încât să fie îndeplinite cerințele standardului SR EN ISO 9001, politica și obiectivele calității, iar integritatea SMC se menține atunci când sunt planificate și implementate modificări ale acestuia.

Planificarea calității în SC Delta Plast Holding S.R.L este compatibilă cu toate condițiile referitoare la calitate și ia în considerare următoarele activități:

asigurarea compatibilității diferitelor procese de realizare a produselor;

livrate;

identificarea actualizarea metodelor utilizate pentru a asigura un nivel ridicat de calitate pentru produsele condițiilor referitoare la calitate și stabilirea de etape și metode de verificare și evaluare a acestora;

evaluarea permanentă a satisfacerii cerințelor și așteptărilor clienților și părților interesate;

stabilirea unor criterii clare de evaluare a calității produselor realizate;

Managementul la cel mai înalt nivel din SC Delta Plast Holding S.R.L asigură că responsabilitățile, autoritatea și relațiile dintre ele sunt definite și comunicate în întreaga organizație. Pentru realizarea obiectivelor în domeniul calității, conducerea SC Delta Plast Holding S.R.L a stabilit o structură organizatorică și a sistemului de management al calității pentru a controla, evalua și îmbunătăți continuu calitatea produselor pe parcursul tuturor etapelor de concepție, dezvoltare, producție și livrare a acestora.SC Delta Plast Holding S.R.L este organizată și funcționează pe principiul subordonării ierarhice și are în componența sa secția de producție, compartimente și birouri de specialitate necesare realizării domeniului sau de activitate.(Anexa 5)

Managementul de vârf din SC Delta Plast Holding S.R.L asigură că este stabilită o comunicare internă în organizație și se aduce la cunoștința personalului politica, obiectivele, cerințele și informații privind eficacitatea SMC. Comunicarea se realizează prin ședințe și întâlniri de lucru, avize și comunicate scrise, mijloace vizuale.

Managementul de vârf din SC Delta Plast Holding S.R.L analizează periodic, o dată pe an, SMC pentru a se asigura de continua conformitate, adecvare și eficiență a acestuia. Această analiza include evaluarea oportunităților pentru îmbunătățire și necesitățile de modificare a SMC, inclusiv ale politicii calității și ale obiectivelor calității și se desfășoară conform procedurii "Analiza Sistemului de management al calității ".

SC Delta Plast Holding S.R.L monitorizează caracteristicile produsului pentru a verifica dacă cerințele stabilite pentru produs sunt îndeplinite. Acestea sunt realizate în etape adecvate de realizare a produsului, începând de la recepția materiei prime și a materialelor și până la livrarea produselor. Evidența conformității cu criteriile de acceptare se păstrează de către compartimentele implicate. Înregistrările identifică persoana autorizată pentru realizarea și verificarea produsului. Orice derogare de la cerințele specificate se va supune aprobării unei persoane de conducere competente cu condiția respectării cerințelor legale. SC Delta Plast Holding S.R.L asigură că produsul care nu este conform cu cerințele este identificat și controlat, pentru a preveni livrarea sa neintenționată. Controalele și responsabilitățile adecvate și autoritatea privind controlul produsului neconform sunt definite în procedura "Controlul produsului neconform".

SC Delta Plast Holding S.R.L stabilește, colectează și analizează datele necesare pentru a verifica dacă SMC este adecvat și eficient pentru obiectivele și politica referitoare la calitate. Evaluarea are în vedere și posibilitățile de îmbunătățire continuă a SMC. Acestea includ date rezultate din monitorizările și evaluările efectuate precum și date obținute din alte surse relevante. Firma acționează pentru îmbunătățirea continua a SMC prin utilizarea unei politici a calității, a obiectivelor calității, rezultatelor auditului, analizei datelor, acțiunilor corective și preventive și a analizelor periodice efectuate de management.

Rezultatele prezentate arată că există un efect favorabil în ceea ce privește impactul calității produselor noastre asupra clienților. Se impune îmbunătățirea eficacității sistemului de management al calității și a proceselor sale. Vor fi alocate noi resurse în vederea realizării obiectivelor privind calitatea și a planului de îmbunătățire.

CONCLUZII

Pamantul, la inceputul mileniului al trei-lea este in cumpana. Omul, prin activitatea sa economica, trebuie sa-si dimensioneze strategia pentru un mediu aproape de echilibru, sa corecteze printr-o activitate constientizata dezechilibrele. Spiritualitatea Pamintului trebuie inteleasa de cel care locuieste si este tolerat de mediu.

Comisia Europeană a prezentat pe o propunere de program de acțiune pentru mediu (PAM), destinat să orienteze politica de mediu a UE până în 2020. Printre măsurile concrete care trebuie luate se numără eliminarea progresivă a subvențiilor cu efect negativ asupra mediului, trecerea de la impozitarea muncii la impozitarea poluării, elaborarea de acorduri de parteneriat între statele membre și Comisie în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației de mediu a UE, precum și dezvoltarea unui sistem de urmărire a cheltuielilor legate de mediu în cadrul bugetului UE. În Programul de acțiune, Comisia identifică nouă obiective prioritare, printre care protejarea naturii și consolidarea rezilienței ecologice, stimularea creșterii durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și combaterea cu eficiență a amenințărilor legate de mediu la adresa sănătății.

Perspective aderarii la Uniunea Europeana a determinat Romania sa puna pe primul plan adoptarea unei noi filozofi a dezvoltarii cara sa asigure corelarea aspectelor economice, sociale si de mediu, asigurandu-si totodata insusirea acquis-ului comunitar. In perioada 1997 – 1999 a fost elaborata pentru prima data, cu asistenta din partea Programului ONU pentrru Dezvoltare (PNUD) , o Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila, document care a fost definitivat prin numeroase contributii intr-un cadru larg participativ si adoptata ca document official al Guvernului Romaniei.

Tratatul de Aderare Romania – Uniunea Europeana (semnat 25 aprilie 2005) si protocoalele anexate cuprind angajamentele concrete ale Rominiei de transpunere in practica a acquis-ului comunitar, precum si unele decalari ale termenelor de implementare ale unor obligatii de mediu (pana in 2015 pentru instalatiile cu grad ridicat si complex de poluare, pina la 16 iulie 2017 pentru depozitele municipale de deseuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de alimentare cu apa potabila si tratare a apelor uzate).

In pofida tuturor eforturilor prezentate de reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera, temperature globala va continua sa creasca, fiind necesare, in acelasi timp, masuri urgente de adoptare la efectele schimbrilor climatice.

Punctul de concentrare si marimea eforturilor durabilitatii depind de conditiile locale, inclusiv de resurse, actiuni politice, individuale si de trasaturile remarcabile ale comunitatii. Demersurile pentru sustinerea comunitatilor au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbana, inner-city si redezvoltarea terenurilor brune, dezvoltarea si progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii, biodiversity, cladiri ecologice, conservarea energiei, watershed management, si prevenirea poluarii.Multe dintre aceste chestiuni si alte asemenea probleme ale comunitatii nu pot fi abordate cu usurinta prin moduri sau elemnte traditionale in societatea noastra.

Schimbarile climatice din ultimii ani demonstreaza clar ca dezinteresul fata de natura are consecinte grave pe termen lung; si poate nu suferim înca pentru toata neatentia noastra, ci vor plati pentru greselile noastre generatiile viitoare. De aceea, mai înainte de toate, trebuie sa lasam mostenire un mod de viata si de munca în armonie cu natura.

La firma SC.Delta Plast Holding S.R.L se cauta protejarea naturii prin favorizarea utilizarii resurselor reciclabile si prin promovarea produselor de acest tip în rândul clientilor. Se asiguram ca activitatea este în concordanta cu standardele privind reciclarea materialelor si reducerea la minim aportului firmei la modificarile climatice.

Procesul tehnologic de fabricație a foliei de polietilenă nu presupune pierderi de producție, întrucât din materia primă introdusă (granule) prin încălzire se obține produsul finit. Încălzirea granulelor se face până la o temperatură de 180 – 220 oC cu rezistențe electrice, neexistând emisii de noxe sau gaze poluante .In procesul tehnologic pot să apară deșeuri în perioada de pornire a utilajelor sau la schimbarea parametrilor produsului finit (lățime, grosime) și în cazul întreruperilor accidentale a alimentării cu energie electrică, deșeuri care sunt reciclabile. Deșeurile rezultate din procesul de fabricație sunt strânse, stocate și depozitate corespunzător în incinta anexei, după are sunt predate către agenți economici specializați și autorizați în prelucrarea și valorificarea deșeurilor industriale reciclabile.

Societatea și-a exprimat dorința de obținere a autorizației de mediu în vederea colectării de deșeuri din polietilenă reciclabile pentru colectarea către agenții economici autorizați în prelucrarea acestora și în final cumpărarea produselor finite rezultate, respectiv granule din polietilenă necesare societății noastre ca materie primă.

La S.C. DELTA PLAST HOLDING S.A. au fost luate toate masurile privind amenajarea si dotarile corespunzatoare protectiei mediului, conform cerintelor conventiilor internationale, a reglementarilor comunitare si ale organismelor O.N.U. la care Romania a aderat.

BIBLIOGRAFIE

Bari I.,, Globalizarea și problemele globale” Editura Economică, București, 2001

Bauman Zygmunt ,,Globalizarea și efectele ei sociale” Editura Antet, Prahova, 2002

Bran Florina ,,Influența schimbărilor climatice” Editura Economică, București, 2003

Ciobotaru Virginia, Frasineanu Corina, Tapurica Oana Cătălina ,, Politici ecologice de mediu” Editura Economică, București, 2011 , Cap. (V) , 1.1

Ciobotaru Virginiea, Socolescu Ana Maria ,,Poluarea și protecția mediului” Editura Economică, București, 2008, Cap. (I), 1.5

Mariana Vuta ,,Politici si strategii financiare de protectie a mediului” Editura ASE, Bucuresti, 2008

Muntean, I Cuglesan ,, Environement and Sustainable Development Indicators for European Union and Romania,, Revista Minelor, 2009

Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore Florian ,,Elemente de economia și managementul mediului” Editura Economică, București, 2004

Rojanschi Vladimir, Bran Florina ,, Politici si strategii de mediu,, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Silviu Cristian Banacu ,, Sinergetica sistemelor de eco-management si capital intelectual ,, Editura ASE, Bucuresti, 2008

Socolescu Ana Maria, Ciobotaru Virginia ,,Prioritati ale managementului de mediu ,, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006

Declaratia asupra Mediului si Dezvoltarii, Rio de Janeiro, 1992

*** www.anpm.ro

*** www.biblioteca-digitala.ase.ro

***www.ecotic.ro

***www.google.ro

***www.ier.ro

***www.mmediu.ro

*** www.worldwatch.com

BIBLIOGRAFIE

Bari I.,, Globalizarea și problemele globale” Editura Economică, București, 2001

Bauman Zygmunt ,,Globalizarea și efectele ei sociale” Editura Antet, Prahova, 2002

Bran Florina ,,Influența schimbărilor climatice” Editura Economică, București, 2003

Ciobotaru Virginia, Frasineanu Corina, Tapurica Oana Cătălina ,, Politici ecologice de mediu” Editura Economică, București, 2011 , Cap. (V) , 1.1

Ciobotaru Virginiea, Socolescu Ana Maria ,,Poluarea și protecția mediului” Editura Economică, București, 2008, Cap. (I), 1.5

Mariana Vuta ,,Politici si strategii financiare de protectie a mediului” Editura ASE, Bucuresti, 2008

Muntean, I Cuglesan ,, Environement and Sustainable Development Indicators for European Union and Romania,, Revista Minelor, 2009

Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Grigore Florian ,,Elemente de economia și managementul mediului” Editura Economică, București, 2004

Rojanschi Vladimir, Bran Florina ,, Politici si strategii de mediu,, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Silviu Cristian Banacu ,, Sinergetica sistemelor de eco-management si capital intelectual ,, Editura ASE, Bucuresti, 2008

Socolescu Ana Maria, Ciobotaru Virginia ,,Prioritati ale managementului de mediu ,, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006

Declaratia asupra Mediului si Dezvoltarii, Rio de Janeiro, 1992

*** www.anpm.ro

*** www.biblioteca-digitala.ase.ro

***www.ecotic.ro

***www.google.ro

***www.ier.ro

***www.mmediu.ro

*** www.worldwatch.com

Similar Posts