Evaluarea Impactului Asupra Mediului Produs de Zincarea Termica a Pieselor Metalice la Fabrica S.c. Metalicplas Dej

Rezumat

Lucrarea de față a descris și evaluat impactul asupra mediului a uneia dintre cele mai bune tehnici anticorzive pentru suprafețele metalice feroase, adică zincarea termică. Lucrarea este structurată în trei capitole, fiecare la rândul lui având mai multe subcapitole, urmate de o listă de referințe bibliografice și un glosar de termeni de specialitate extrași din conținutul lucrării.

Primul capitol conține partea introductivă, care cuprinde partea teoretică despre deseurile industriale și deșeurile metalice, astfel este prezentată o clasificare a deșeurilor și generalități, impactul de mediu produs de industrie.

În capitolul doi, este prezentat un studiu pe amplasamentul firmei care conține localizarea,prezentarea firmei, descrierea procesului tehnologic și tipurile de deșeuri rezultate din fluxul tehnologic.

Capitolul trei cuprinde partea practică și interpretarea rezultatelor obținute în laborator. Mai conține metoda ilustrativă Rojanschi, cu ajutorul căreia s-a făcut evaluarea impactului.

La final se prezintă concluziile lucrării efectuate.

Abstract

This paper describes and assesses the environmental impact of one of the best techniques for anticorzive ferrous surfaces in hot dip galvanizing. The paper is divided into thre chapters, each in turn having many chapters, followed by a list of references and a glossary of specialist terms extracted from the content of the paper.

The first chapter contains the introduction, which includes the theoretical part about industrial waste and scrap metal, so there is shown a waste classification and general information and it is described the environmental impacts of the industry.

In chapter two, it is presented a study on the company’s site. It contains the location and presentation of the company, description of technological process and types of waste from the technological flow.

Chapter three covers the practice and interpretation of results obtained in the laboratory. As well it contains the illustrative method of Rojanschi, with which impact assessment was undertaken.

At the end of the paper are presented the conclusions.

Introducere

De-a lungul timpului, dezvoltarea sistemelor socio-economice s-a făcut în sensul maximizării fluxului de resurse și servicii, în vederea creșterii producției și consumului fără a ține cont și de impactul acestor activități asupra mediului sau de faptul că resursele sunt limitate iar în cazul în care industria va consuma la fel de multe materiale sau mai multe vom rămâne fară resurse naturale. Impactul activităților speciei umane cu fenomenele de poluare implicate sunt prezente la nivelul întregii ecosfere. În ceea ce privește activitățile de producție, acestea au un dublu impact: pentru fabricarea oricărui produs este necesară extragerea resurselor, prelucrarea lor și eliminarea produșilor finali sub formă de deșeuri. Aceste deșeuri, din cauza creșterii continue a cantităților generate sub diferite tipuri de emisii ridică riscuri majore atât asupra mediului cât și asupra sănătății populației umane. Gestionarea rațională a deșeurilor trebuie să țină cont atât de aceste fenomene de poluare generate (să impună adoptarea unor metode cât mai avantajoase care minimizează impactul asupra mediului), cât și de faptul că aceste deșeuri pot fi transformate în resurse secundare (materiale și energetice), evitând astfel epuizarea resurselor.

Industria și fabricarea diferitelor lucruri de care avem nevoie, prin faptul că ne ajută în acest sens, adică ne oferă cele necesare vieții ne afectează viața prin poluarea mediului în care trăim, deși există metode de depoluare, mediul și implicit noi, oamenii suntem afectați. Bineînțeles nu știm care este gradul de poluare generat de o fabrică pentru că nu ne sunt expuse astfel de informații sau ne sunt prezentate dar nu în totalitate.

În ultimele două sesiuni de practicădesfășurate la facultate am ales să fac practica la instituții sau societăți comerciale. Astfel, am ales să merg la o fabrică de panouri de gard și piese zincate termic. Mi s-a părut un proces interesant, ușor și care nu părea să afecteze mediul într-o masură mare. Acum că am avut ocazia să aflu care este adevărul am ales sa fac o evaluare asupra mediului generat de fabrica SC Metalicplas Impex Dej, cu atât mai mult locuiesc la vreo 14 km de această fabrică însa este printre puținele fabrici de genul acesta și înainte să fac practica nu știam nimic din domeniul respectiv, nici măcar că există zincare termică și care este de o mai bună calitate decât alt tip de zicare și ca are un grad mai mic de poluare.

Capitolul 1.

Generalități despre activitatea industrială și deșeurile produse de acestea

„Deșeul este orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce.”( Directiva 2008/98/CE, Legea 211/2011).

Impactul de mediu produs de activitataea industrială

Atunci când auzim de impact de mediu produs de industrie imediat ne gândim doar la efecte negative, la poluare, dar în acelaș timp nu putem să trăim fara industrie. În zilele noaste industria ocupă fără dar și poate cea mai importantă poziție socială și economică., datorită ei suntem ce suntem azi și avem ce avem, de la mancare pâna la telefoane, mașini și locuințe. Dacă vorbim despre impact asupra mediului definiția lui după Regulamentul EMAS III din 25 noiembrie 2009 este: „Impact asupra mediului înseamnă orice schimbare adusă mediului, benefică sau dăunătoare, rezultând în parte sau în totalitate din activitățile, produsele sau serviciile unei organizații”.

O altă definiție pe larg de tata aceasta a impactului nu doar industrial este dată de Legea 22 – 2001 pentru ratificarea Conventie, și anume: Impact înseamna orice efect produs asupra mediului de o activitate propusă, inclusiv asupra sanatatii și securitșții umane, asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului și monumentelor istorice sau asupra altor construcții, ori interacțiunea dintre acești factori; totodata termenul desemnează și efectele asupra patrimoniului cultural sau asupra condițiilor socio-economice rezultate din modificarea acestor factori.

Industria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare contribuție la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluanți gazoși, solizi și lichizi eliminată în aer, apǎ și sol. Solul este poluat în primul rând prin depozitarea neconformă a deșeurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei, apoi indirect, prin depuneri acide și prin lucrări de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei. Ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producție generatoare atât de poluanți cât și de deșeuri, activitățile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. Colaborarea dintre politica industrială și mediu presupune elaborarea unui pachet de măsuri care să aibă în vedere următoarele elemente prezentate în Ordonanța de Urgență nr. 152/2005:

• să se prevină poluarea, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

• să nu se producă nici o poluare semnificativă (ANPM, 2009)

Evaluarea impactului activităților industriale este importantă pentru a evita poluarea mediului și influențe negative asupra sănătății umane.Activitatea industrială trebuie să se desfășoare astfel încât să producă noxe în limitele admise de lege, în principal pentru protejarea sănătății umane și a mediului, iar perfecționarea continuă a metodelor de lucru poate face acest proces complex mai accesibil, mai eficace și mai eficient.

Mediul înconjurător este un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, biosferă – cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacționează și influențează condițiile existențiale și posibilitățile de dezvoltare viitoare a societății umane.

Mediul înconjurător are o mare capacitate de biodegradare a substanțelor toxice, dar unele substanțe sunt rezistente la biodegradare. Efectele negative asupra mediului se manifestă prin acumularea substanțelor toxice, nebiodegradabile, în lanțul aer-apă-sol-plante-animale-om. Contaminarea mediului cu substanțe chimice periculoase are loc datorită: emanațiilor în aer (praf, fum, ceață, vapori etc), evacuărilor în cursurile de apă, depozitării în sol a deșeurilor.

Producția de feroaliaje se înscrie, prin natura proceselor tehnologice de bază și a celor auxiliare în categoria industriilor cu potențial ridicat de poluare.

În general metalele neferoase se găsesc în minereuri sub formă de sulfuri, de aceea când sunt supuse tratamentului industrial ele dau naștere la dioxid de sulf. În timpul extragerii anumitor metale neferoase se produc compuși ai arseniului și ai fluorului, metaloizi deosebit de toxici. Aceasta se întâmplă deoarece există situații în care același minereu conține mai multe metale neferoase și în timpul extragerii unuia dintre ele se poluează aerul nu numai prin metalul vizat ci și prin celelalte, considerate impurități

Poluanții caracteristici unei industrii metalurgice sunt gazoși și pulberi (TSP în abrevierea din limba engleza care înseamnă, totalitatea particulelor în suspensie).Capacitățile de producție ale utilajelor, dimensiunea mare a acestora, temperaturile tehnologice foarte ridicate în cuptoare fac dificilă captarea locală și reținerea eficientă a pulberilor și noxelor gazoase.

Sursele de emisie a noxelor chimice din industria aliajelor neferoase (surse punctiforme sau de suprafață) sunt diverse în privința:

tipului: statice (cuptoare, concasoare) sau mobile ( transport intern cu basculante); continue (cuptoare) sau discontinue (concasoare);

caracteristicilor geometrice: suprafață de emisie, situare față de nivelul solului (înălțime mare față de localizarea coșurilor și mică față de hala de deșeuri);

caracteristicilor fizice: temperatură, debit de emisie; compoziției chimice

( https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/substante-periculoase/poluarea-aerului-cu-pulberi-in-mediul-de-munca-industrial)

Poluanții gazoși față de cei sub formă de pulberi au tendința de a staționa mai mult în atmosferă, astfel reacționează între ei dar și cu umiditatea din atmosferă. Acești poluanți prin compoziția lor chimică afectează sănătatea populației în urma depunerii lor pe plantele ce constiutie hrana sau pur și simplu prin inhalare astfel fiind afectate caile respiratorii, aparatul digestiv și nu numai. Pe lânga afectarea sănătății oamenilor mai este afectat și mediul, care pe termen lung pot duce la schimbări climatice, efecte asupra biodicersității și resurselor naturale.

Noțiuneade poluarea aerului semnifică prezența în atmosferă a uneia sau mai multor substanțe adăugate, direct sau indirect de om în diferite activități, în cantități care afectează omul, animalele sau  vegetația. Din fericire, toate aceste substanțe care intră în atmosfera nu ramân acolo, natura acționând ca gazele și particulele să fie eliminate din atmosferă. Cu toate că mecanisme din atmosferă ca  precipitațiile, sedimentarea gravitațională sau absorbția de către vegetație sunt foarte active, aceste procese naturale nu pot face față nivelului crescut de emisie de poluanți din ultimii ani. Atât gazele cât și particulele de aerosol din atmosferă, participă la dinamica globală a compușilor din natură. În aceste cicluri biogeochimice, substanțele sunt mereu schimbate între diferitele medii ale Pămîntului: hidrosfera, litosfera, biosfera. Fiind sistemul  cel mai dinamic, mediul atmosferic furnizează cele mai importante căi pentru ciclurile biogeochimice. ( L. Rusu, 2010). .

În cazul poluării apei, atunci în mod direct afectate sunt viețuioarele din zona deversării poluantului. Apa poluată afectează și populația în funcție de locul neautorizat în care a fost emis: râuri, lacuri, etc. Poluanții proveniți din industrie cei mai întâlniți sunt uleiuri, metale, acizi folositi la spălări, detrgenți. Solul poate fi afectat în mod direct atunci cand există scurgeri accidentale de compuși chimici, uneori aceșia pot să fie volatili astfel afectând și solul dar și atmosfera, sau pur și simplu prin amenajarea comstrucțiilor. În cazul contaminării solului din zona unui amplasament industrial prin depuneri ale poluanților fie aduși de vânt, fie cu ajutorul ploii aceștia afectează atât animalele care pasc iarba, atât populația prin consumul legumelor/fructelor sau prin consumul laptelui.

Poluanții subterani pot fi răsândiți de cursurile de apă subterane. Aceste deșeuri formeaza pene de poluare, care pot ajunge la suprafață daca apa iese printr-un izvor sau fantană, dar care afectează și biocenoza apelor subterane și a solului și subsolului. Foarte periculoși sunt solvenții care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, în aceste coloane de deșeuri se pot întalni si ioni toxici de metal.

Generalități privind deșeurile. Deșeuri industriale

Deșeurile sunt acele substanțe sau obiecte de care deținătorul se debarasează, are intenția sau obligația de a se debarasa. În general, deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu). În prezent problema gestionării deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deșeurilor pe sol fără respectarea unor cerințe minime, evacuarea în cursurile de apă și arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât și pentru sănătatea populației. De aceea, legislația europeană transpusă prin actele normative naționale a impus o nouă abordare a problematicii deșeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare și de a găsi soluții eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deșeuri. http://rnges.anpm.ro/files2/RaportStareaMediului_Cap06_Deseuri_200710295739891.pdf Datorită producerii necontenite a deșeurilor, aceasta ridică mari probleme de pentru protecția mediului, pentru a putea fi depozitate acestea ocupă suprafețte foarte mari de teren iar cel mai des conțin pmateriale care pot fi reciclate, iar așa reducându-se impactul negativ asupra solului și nu numai. Oamenii din păcate în privința deșeurilor au ca obiectiv maximizarea cantității acestora, poate nu beapărat într-un mod intenționat dar odata cu extinderea și modernizarea industriei, dar și consumul în exces al resurselor nu îsi dau seama ca acestea sunt limitate și s-ar putea să rămânem chiar noi fără ele sau punem în pericol generațiile următoare.

Deșeurile sunt tot mai mult considerate nu doar ca o problemă ecologică, ci și ca o posibilă resursă economică, a cărei recuperare poate aduce importante avantaje economice. Această schimbare de concepție, care se datorează, în parte, legislației și, în parte, forțelor pieței, este bine ilustrată de situația deșeurilor de ambalaje. Directiva UE din 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje a introdus ținte concrete pentru reciclarea și recuperarea acestor deșeuri. Cantitatea de deșeuri de ambalaje din UE-15 a crescut cu 10 milioane tone în perioada 1997–2004. În aceeași perioadă, cantitatea de deșeuri de ambalaje trimise la reciclare a crescut cu 12 milioane tone, majorându-și cota de la 45% la 56% din totalul deșeurilor de ambalaje, iar depozitarea acestui tip de deșeuri a scăzut cu 6 milioane tone, de la 55% la 32% din total. Reglementările nu sunt însă singurul factor care stimulează mai buna utilizare sau recuperare a resurselor conținute în deșeuri. Pe piața mondială, prețurile la deșeurile de hârtie, carton, plastic și metale au crescut ca urmare a cererii crescânde de pe piața asiatică. Reciclarea deșeurilor urbane și incinerarea cu recuperare de energie se folosesc ca instrumente complementare pentru a reduce eliminarea deșeurilor prin depozitare și a recupera o valoare economică din deșeuri. Incinerarea însă trebuie să respecte norme tehnice stricte, spre a se evita efectele nocive asupra sănătății populației și asupra mediului (ANPM,2010).

Clasificarea deșeurilor:

Din punt de vedere al naturii și locurilor de producere,deșeurile se clasifica astfel:

-deșeuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea (inclusiv deșseurile periculoase care le conțin) și care pot fi preluate cu sistemele precolectare sau colectare din localitați.

-deșeuri stradale – deșeuri specifice cailor de circulație publica, provenite din activitatea cotidiana a populației, de la spațiile verzi, animale, din depunerea de substanțe solide din atmosfera.

-deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere – deșeuri provebite de la mica sau marea industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietați similare cu deșeurile menajere,putand fi colectate,transportate, preluctate si depozitate impreuna cu acetea.

-deșeuri voluminoase – deșeuri solide de diferite proveniențe, care, datorita dimensiunii lor, nu pot fi prelucrate cu sisiteme obisnuite de precolectare sau colectate, ci necesita o tratare diferentiata fată de acestea.

-deșeuri din construcții – deșeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile.

– deșeuri periculoase – deșeuri toxice, inflamabile, explozive,infecțioase sau de altă natură,care produse in mediu pot dăuna plantelor, animalelor sau omului.

-deșeuri agricole – proveite din unități agicole sau zootehnice(gunoi de grajd,dejecții animale,deșeurii de la abatoare si industria carnii)

-deșeuri industriale-provenite din desfașurarea proceselor tehnologice.

-dseșeuri spitalicești -provenite din activitatea spitalelor, unitati sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor. ( V.Rojanschi&colab., Protecția și ingineria mediului)

Deșeurile industriei producătoare includ multe fluxuri diferite de deșeuri ce provin dintr-o gamă largă de procese industriale, în special din: producția de metale de bază, alimente, băuturi și produse din tutun, lemn și produse din lemn, precum și produsele din hârtie.

Industria producătoare joacă un rol cheie în prevenirea și reducerea generării deșeurilor, căci producția de astăzi se va transforma în deșeurile de mâine.

(http://www.twinning-waste-bacau.ro/waste-1/despre-deseuri/cateva-informatii-despre-diferotele-tipuri-de-deseuri/#industrial)

Deșeurile industriale, pretratate pot fi eliminate prin depozitate, responsabilitatea ca deșeurile să fie eliminate aparține producătorului, astfel depozitele pot să fie amplasate în apropierea instalațiilor care generează deșeuri, în apropiera producătorului atunci cand este necesară o stație de tratare a deșeurilor, care să deservească mai mulți producători.

Conform Directivei 1999/31/EC, depozitele de deșeuri pot fi clasificate în:

Depozite de deșeuri periculoase

Depozite de deșeuri nepericuloase

Depozite de deșeuri inerte. ( V. Platon & colab., București, 2004)

Generalități privind deșeurile metalice

Deșeurile metalice sunt acele deșeuri care in principal sunt reutilizate/reciclate, conținând metale pure iar costul fiind mai redus decât pentru extracție. Deșeurile din industria metalurgică se gasesc sub formă de zgură, cenușă, nămol, prafuri. Acestea pot să conțină metale grele dar și sulfuri și cloruri solubile care pot polua în mod intens mediul înconjurător.

Deșeurile metalice pot să fie de două felui, feroase și neferoase.

Ambele deșeuri de metale feroase și metale neferoase provin din trei surse principale de origine:

De origine proprie: produs în fabricile de rafinare sau turnătorie, de unde este recuperat și folosit mai apoi tot acolo

De origine industrială: acestea sunt resturi de la tăieturi și pierderi care apat în procesul de dezvoltare al unui produs

Învechite: reprezintă un procent mare de deșeuri metalice, utilizarea lor necesită eforturi semnificative legate de colectare, sortare și reciclare. Aici întalnim deșeuri provenite de la vehicule uzate, echipamente electrice, etc.

(https://reciclajeverde.wordpress.com/2012/05/03/tipos-reciclaje-metal/)

Posibilități de valorificare a diferitelor deșeuri din industria metalurgică:

Majoritatea deșeurilor din industria siderurgicăă și metalurgică conțin o imortantă cantitate de metale prcum Cr, Ni, Cu, Zn, Pb, Fe, etc.

Deșeurile provenite din sisteme de recuperare au costuri mai reduse decât cele provenite din materia primă. ( X. E. Castells, 2000).

Industria metalurgică: datorită industriei metalurgice feroasse principalul factor de mediu afectat este aerul prin emisii rezultate (din pregătirea materiei prime, prelucrarea finală a produselor, transportul și depozitarea materiei prime și a produselor) și industrie metalurgică neferoasă, producătoare de alumină calcinată, tip de activitate ce poate avea impact asupra mediului prin emisii de noxe (gaze de ardere și pulberi) în atmosferă, prin evacuare de ape tehnologice uzate, depozitare deșeuri (șlam roșu, cruste carbonatice, cărămizi refractare uzate), în situații accidentale. (ANPM, 2009)

Volumele deșeurilor metalice feroase prelucrate/reciclate depășesc cu mult volumele deșeurilor metalice neferoase însă costurile lor este mai mare decât cel al deșeurilor metalice feroase. Deșeurile rezultate din industrie sunt în mare parte deșeuri metalice.

Capitolul 2.

Studiu de caz:

Fabrica Metalicplas Impex Dej

2.1. Localizarea amplasamentului:

Amplasamentul este situat în sud-estul municipiului Dej, pe partea stângă a drumului E 576 ClujNapoca – Dej – Bistrița, pe platforma industrială de sud a orașului, având următoarele vecinătăți:

Nord: gospodării, locații industriale și servicii de întreținere a autoturismelor (ateliere

mecanice, service auto), la distanța de 200 m de hală;

Vest: Pădurea Bungăr care desparte amplasamentul de cartierul rezidențial Dealul

Florilor, situat la distanța de aproximativ 1000 m față de amplasament;

Sud-Vest – o unitate militară, în continuarea Pădurii Bungăr înspre sud;

Sud: zonă rezidențială la distanța de 50 m față de hală;

Est: șoseaua E 576 Dej-Cluj-Bistrița, pe partea dreaptă a acestui drum fiind localizate amenajări CFR.

2.2. Prezentarea firmei

Firma dispune de o hală de producție aăn care se realizează procesul de zincare termică a pieselor, aceasta are o suprafață totală de 3867 mp. In hală mai este amenajat un birou administrativ bicompartimentat, prevăzut cu geamuri termopan, cu caracteristicile: L = 5,81 m; l = 3,425 m; și h = 2,5m, respectiv h = 3,18 m.

SC Metalicplas Impex SRL Dej este membru al MGTEC group, cu activități de producție preponderent din domeniul construcțiilor. A fost înființată in anul 1994, avand profil de fabricație obținerea produselor din sârma. În 2004 a fost pusă in funcție prima linie de plase sudate situată pe str. Văii nr. 2 dotată cu două hale de producție, una pentru trefilareă, iar celalată pentru obținerea produsului finit, respectiv sârma. În anul 2006 secția de producție a fost extinsă cu amplasamentul din str. 1 Mai nr. 113, situată la cca 2 km și dotată cu o linie nouă de plase sudate furnizate de o firma elvețiana la fel ca și in anul 2004. Pe noul amplasament activitatea constă în trefilarea sârmei, tăiere și fabricarea panourilor la dimensiunile cerute de beneficiar.

Principalele categorii de produse fabricate:

-panouri de gard zincate termică

-piese zincate

Acestea fiind toate zincate termic, cu ajutorul unei tehnologii moderne, importată in anul 2008, utilajul fiind de proveniență germană. Societatea are implementat un sistem calitate-mediu-sănăntate. Anual se stabilesc obiective si ținte măsurabile de mediu.

Planificarea obiectivelor generale:

-conformarea cu reglementările legale relevante si alte cerințe specifice de mediu;

-aspecte de mediu semnificative;

Sistemul de management de mediu se bazează pe urmatoarele acțiuni:

-eleborarea politicii de mediu

-stabilirea obiectivelor și țintelor de mediu

-identificarea și evaluarea tuturor aspectelor de mediu

-elaborarea programului de măsuri pentru indeplinirea obiectivelor de mediu

-identificarea tuturor situațiilor de urgența potențiale

-identificarea legislației de mediu aplicabile

În urma controalelor interene de către reprezentația Calitate-Mediu se întocmesc rapoarte de inspecție ce cuprind neconformitațile identificate. În cadrul planului obiectiv de prevenire și management al sistemului de urgență s-au identificat 3 posibile situații de urgența concretizate în explozii/incendii, scurgeri de substanțe chimice lichide/solide/gazoase respectiv accident grav. În vederea prevenirii situațiilor de urgența a fost stabilită o echipa pentru prevenirea și combaterea acestora.

Evaluarea performanțelor Sistemului de Management de Mediu din cadrul firmei se realizeaza prin:

-elaborarea rapoartelor de neconformitate si a acțiunilor corective rezultate in urma controalelor si auditurior de mediu

-elaborarea rapoartelor responsabilului de management de mediu

-elaborarea raportului anual de mediu privi implementarea, menționarea, imbunatațirea si conformarea cu legislația de mediu.

Toate aceste documente stau la baza analizei efectuate de managemnt privind funcționarea și identificarea posibiitaților de imbunatațire a Sistemului de Management de Mediu.

Descrierea proceselor tehnologice

Pentru a ajunge la produsul finit, sârma sau piesele metalice trec printr-o succesiune de procese fizice și chimice. Cu ajutorul proceselor fizice sârma v-a ajunge la dimeniunea dorită iar cu ajutorul proceselor chimice suprafața este pregătită pentru faza finală adica pentru zincarea termică. În contiunare sunt descrise aceste procese și modul lor de desfășurare, datele fiind luate din autorizația de mediu a firmei.

Recepția, stocarea și trefilare sârmă laminată: Materia primă (sârma luminată) este adusă sub formă de bobine și depozitată în apropierea mașinii de trefiliat pe o platformă betonată. Prin procesul de trefilare se realizează o reducere a diametrului sârmei laminate la grosimea necesară în procesul de confecționare a panourilor. Pentru obținerea unei tone de sârmă trefilată este necesară o cantitate de 1.020 t sârmă laminată. Trefilarea presupune procesul de alungire și subțiere a sârmei la diametrul dorit(2.0-6.0 mm).

Confecționare panouri de gard: Sârma trefilată este adusă sub formă de bobine prin intermediul podului rulant în zona de amplasare a mașinii de sudat. În cadrul mașinii de sudat.aceste operații sunt realizate în flux continuu. Capacitatea de producție a instalației este de 55t/zi.

Confecționare plase de sârmă: Obținerea rulourilor de sârmă ca produs finit, utilizând ca și materie primă sârmă tare zincată cu diametrul de 2.8 mm. Capacitatea de producție a instalației este de (55t/zi)

Degresare chimică acidă :Degresarea chimică acidă a panourilor de gard este necesară în scopul eliminării grăsimilor saponificabile existente pe suprafețele metalice în vederea obținerii unor suprafețe libere de grăsimi. Cu ajutorul unui conveior metalic, panourile sunt preluate și încărcate pe port-șarjă și conduse spre cele două cuve de degresare. Port-șarjele sunt preluate de către un pod rulant prin intermediul căruia panourile vor trece succesiv prin toate etapele de tratare. Degresarea chimica se realizează prin scufundarea succesivă a panourilor în interiorul cuvelor care conțin soluție de degresare acidă(acid clorhidric si acid fosforic), concetrația produsului activ fiind de 10%. Soluția de degresare chimica are in acelaș timp rol de inhibitor de coroziune și corector de pH. Durata de staționare va fi stabilită în funcție de calitatea suprafeței sârmei și de gradul de epuizare a băii. Agentul termic necesar încalzirii băii este apa caldă rezultată din schimbătorul de căldura care captează gazele rezultate de la cuptorul băii de zincare termică. La o concetrație cuprinsă între 10-20 g/l de fier în baie, se consideră că baia este uzată și necesită înlocuire. Baia uzată, inclusiv nămolul de pe fundul băii, se vor stoca temporar într-un container pentru a avea loc procesul de decantare. Soluția limpede va fi utilizată ulterior pentru completarea băiipe când nămolul depus pe fundul containerului va fi preepurat în stația de preepurare. Capacitatea și parametrii de proces sunt: Vbaie=18 mc; temperatura băii=40⁰C; timp de menținere=10-15 min, pH=1,5-3,6.

Decaparea: Operația de decapare se execută în scopul eliminării prin dizolvare a oxizilor de pe suprafața metalică, în scopul obținerii unui strat metalic curat. De asemenea în această etapă se realizează și activarea suprafețelor metalice, asigurându-se astfel condițiile optime petru depunerea stratului de zinc de calitate. Panourile metalice degresate sunt trecute cu ajutorul conveiorului din băile de degresare în cele de decapare. Decaparea se realizează, succesiv, în două, trei sau partru cuve în funcție de gradul de curățire al sârmei și de calitatea baii. Soluțile folosite sunt soluții de HCL de concentrație 15/16 % preparete din soluție de HCL de concentrație 32% prin diluarea cu apă în raport volumetric 1:1. Diluarea acidului în scopul obținerii concentrației necesare se realizează în interioriul băilor de decapare. În interiorul băilor de decapare se introduce și un inhibitor pentru HCL (soluție apoasă de polie etilen –imină) în scopul reducerii cantității de vapori de HCL degajați. În acest timp se evită supra-decaparea. Datorită consumării HCL prin reacția cu oxizii metalici și formării clorurii feroase în timpul oprerații de decapare, este necesară corecția periodică a concentrației soluției. Această activare se realizează prin adăugarea de soluție concentrată de HCL. Concentrațiile de acid și fier din băi sunt verificate periodic în scopul menținerii condițiilor optime de funcționare. La o concentrație de 180g/l fier în baie, se consideră că baia este epuizată și necesită înclocuire. Baia uzată , inculiv nămolul de pe fundul băii se vor stoca temporar într-un container pentru a avea loc procesul de decantare. Soluția limpede va fi utilizată ulterior pentru completarea băii pe când nămolul depus pe fundul containerului va fi preepurat în stația de preepurare. Caracteristici și parametrii de proces: V –Baie=17mc; Temperatura băii :18-24 ⁰C ; Timpul de staționare 24-40 min.

Dezincarea: Panourile care prezintă defecțiuni dupa faza finală de zincare termicăsunt descărcate manual și reintroduse prin intermediul port-șarjei în doua cuve de dezincare succesive. Soluțiile utilizate sunt soluții de HCl de concentrație 15-16% obținute prin diluatea cu apă în cuvele de dezincare a acidului clorhidric de concentrație 32%. Dezincarea presupune îndepărtarea de pe suprafețele metalice a stratului de zinc depus necorespunzător și are loc la temperatura mediului ambiant. Înlocuirea soluțiilor se va realiza aproximativ odată la 2 ani(funcție de cantitatea de produse neconforme calitativ). Baia uzată , inclusiv nămolul de pe fundul băii se vor stoca temporar într-un container pentru a avea loc procesul de decantare. Soluția limpede va fi utilizată ulterior pentru completarea băii pe când namolul depus pe fundul containerului va fi preepurat în stația de preepurare. În urma dezincării , panourile sunt trecute la faza de spălare, nefiind necesar să parcurgă din nou etapele de degresarea și decapare. Caracteristici și parametrii de proces: V baie=17mc;temperatura băii=18-24C⁰.

Spălarea dublă în cascadă prin clătire: Această operație se execută în două cuve de spălare în ambele cuve spălarea efectuându-se prin clătire. În prima baie de spălare are loc spălarea grosieră, îndepărtarea celei mai mari părți din imputitățile prezente pe suprafața metalică, iar în cea de-a doua se definitivează spălarea prin scufundarea în curent continuu de apă. Faza de spălare se desfășoară în proces continuu, preaplinul din a doua baie de spălare fiind evacuat în prima baie, de unde apele sunt pompate în rezervolul de stocare soluții uzate pentru preepurare. Spălarea în cascadă a panourilor este foarte importantă deoarece se prelungește durata de funcționare a băilor de proces si se reduce cantitatea de deșeuri generate. Caracteristici și parametrii de proces: V baie=18mc, pH=3-5, densitatea băii=1.241 kg/l.

Fluxare: Operația de fluxare are loc într-o singură cuvă de tratare. Agentul termic este apa, obținut prin intermediul schimbătorului de caldură,care captează gazele arse la cuptorul de zincare termică. Port-șarja este introdusă în baia de fluxare și tratată cu o soluție apoasă care conține clorură de amoniu și clorură de zinc, în scopul obținerii unei suprafețe metalice corespunzătoare cu zincul lichid. Soluția se prepară într-un rezervor special cu volumul de 100 l, îngrădit și amplasat în apropierea băii de fluxare.Concentrația băii de fluxare este de 400-500 g/l. Concentrația optimă a fierului în această baie de tratare este de 10 g/l. La o concentrație ce depășește această valoare se consideră că baia este uzată și necesită înlocuire. Baia uzată inclusiv nămolul de pe fundul băii se vor stoca temporar într-un container pentru a avea loc procesul de decantare. Soluția limpede va fi utilizată ulterior pentru completarea băii pe când nămolul depus pe fundul containerului va fi colectat și eliminat prin firma autorizată. Ca și agent de reducere a tensiunilor de suprafață se folosește soluția apoasă de 2-propanol maxim 20%. Caracteristici și parametrii de proces: V baie=18mc, pH=35, densitatea băii =1,241 kg/l)

Uscarea: Ulterior operației de tratare cu agenți fondanți , panourile care urmează să fie zimcate sunt uscate în scopul obținerii unei suprafețe metalice fără umiditate. Uscarea se realizează în interiorul unui cuptor de uscare montat subteran echipat cu un arzător cu gaz metan. Cuptorul va avea un regim de funcționare continuu, la scoaterea unei port-șarje din cuptor urmând introducerea alteia. Procesul de uscare este monitorizat prin urmărirea parametrilor de uscare în sistem computerizat. (Are capacitatea variabilă în funcție de numărul de port șarj , așteaptă la uscare temperatura: caracteristici și parametrii de proces: 120-160 C⁰,timpul de uscare 3-7 minute).

Zincarea termică: Panourile dispuse pe port-șarje sunt preluate cu ajutorul conveiorului metalic din cuptorul de uscare și trimise în interiorul unei incinte complet izolate și protejate prin închiderea cu pereții metalici, unde are loc procesul de zincare termică. Panourile sunt imersate în baia de zinc unde are loc reacția la suprafață dintre oțel și zinc cu formarea unor aliaje de Fe-Zn. Pentru îmbunatățirea calității și a aspectului zincării finale se folosesc aliaje ale zincului cu următoarele elemente:Pb(0,8-1%),Al(0,001-0,003%). Opțional se folosește și Ni(0,055%). Grosimea stratului de zinc depus este de 50-150µm. Timpul de staționare a panourilor în baia de zinc este de 1-8 min, având influență directă asupra grosimii stratului depus. Port-șarja încărcată cu panouri este extrasă din baia de zincare sub un unghi de 30-45⁰, permițând astfel scurgerea zincului de pe panouri. Cuptorul necesar încălzirii băii de zincare este montat sub baia de zincare și folosește ca si combustibul gazul metan. Intensitatea arderii gazului metan este reglată printr-un sistem de termoelemente, în funcție de temperatura existentă în baia de zincare. Particulele fine de zinc antrenate sunt preluate de către un sistem de ventilație și sunt dirijate către un filtru sac situat în exteriorul halei de producție unde are loc reținerea acestora. Filtrul sac va fi înlocuit când se va constata colmatarea acestuia și eliminat prin intermediul unei firme specializate și autorizate. Pulberea de zinc colectată este valorificată prin intermediul unei firme specializate și autorizate. Procesul de zincare termică este complet monitorizat printr-un sistem computerizat. Caracteristici și parametrii de proces: 18mii tone panouri de gard, temperatura la care are loc zincarea este de 455 C⁰.

Uscarea finală, răcire,control: După scoaterea din baia de zincare, uscarea finală a panourilor zincate se realizează la temperatura ambientală, pe traseul dintre baia de zincare și zona de descărcare. Panourile care au defecte de zincare sunt selectate și introduse în baia de dezincare.

Parametrii urmăriți pentru a asigura funcționarea optimă a băilor de tratare sunt impuși de tehnologie și se verifică prin prelevarea de probe la laborator la periodicitatea stabilită de furnizorul tehnologic. Timpul de trecere a unei port-șarje prin toate fazele procesului tehnologic de pregătire a suprafețelor metalice este estimat între 40-60 minute.Rețetele de fabricație stabilite pentru fiecare fază tehnologică vor fi introduse în memoria calculatorului de proces care va monitoriza întregul flux tehnologic. Practic,la introducereaport-șarjei pe linie se va seta rețeta dorită care stabilește automat timpii de staționare în fiecare baie.

Apele uzate (nămolul)rezultate din fiecare baie de tratare (degresare, decapare, dezincare), apele de la spălare în cascadă vor fi periodic evacuate, colectate temporar în două rezervoare speciale de stocare, neutralizate, sedimentate și filtrate în stația de preepurare. Nămolul rezultat din aceste ape va fi evacuat periodic din filtrul presă, analizat în scopul determinării periculozității lui și în funcție de rezultat va fi eliminat /valorificat prin firmă specializată.Nămolul rezultat de la golirea băilor de fluxare va fi decantat și eliminat prin firmă specializată.Aerul comprimat necesar instalaților este furnizat de un compresor tip TIP GA.

În figura 1, este ilustrat procesul de pregătire al panorilor/pieselor metalice pentru zincare. Piesele sunt duse pe portșarje și sunt introduse în fiecare cuvă.

În figura 2, sunt scoase piesele din baia de zincare termică.

Figura 1. Pregătirea piselor pentru procesul de zincare termică

Figura 2. Scoaterea pieselor din baia de zincare termică

2.4.Deșeuri rezultate din procesele tehnologice

În urma trefilării, proceselor de pregătire a suprafețelor și procesului de zincare termică rezultă diferite tipuri de deșeuri. Din deșeurile rezultate o categorie sunt deșeuri valorificabile și o categorie de deșeuri periculoase.

2.4.1. Gestiunea deșeurilor

Gestiunea deșeurilor cuprinde totalitatea acțiunilor de colectare, transport, tratare, valorificare și în final eliminarea deșeurilor.Toate aceste acțiuni trebuie monitorizate, de la colectare pâna la eliminare. Se urmărește ca prevenirea și reducerea producerii deșeurilor de orice fel cu ajutorul tehnologiilor cu un consum redus de surse natural dar și prin modul de fabricare al produselor de orice tip. Trebuie încurajată reciclarea produselor și reducerea bunurilor și a resurselor natural.

Principalul obiectiv al dispozițiilor referitoare la gestionarea deșeurilor trebuie să fie protecția sănătății oamenilor și a mediului împotriva efectelor nocive cauzate de colectarea, transportul, tratarea, stocarea și depozitarea deșeurilor. Astfel trebuie satisfăcute următoarele condiții necesare și obligatorii:

a) să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetație;

b) să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;

c) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.

( Ghid privin managementul deșeurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului Sibiu)

Pentru o gospodărire integrată de deșeuri este nevoie de urmăoarele: recuperarea materialelor din deșeuri, aceasta scade presiunea asupra materiilor prime adica asupra resurselor naturale; utilizarea energiei rezultate prin incinerarea deșeurilor sau dein instalațiile de biogaz, în scopul încalzirii halelor industriale.

Managementul deșeurilor este un un proces complex pentru că implică o multitudine de tehnici, tehnologii și discipline. Acestea includ, controll generării, manipularea, stocarea, colectarea, transferul, și trensportul, procesarea și depozitarea deșeurilor solide. ( O.C. Modoi, A. Ozunu, 2011)

Tipurile de deșeuri generate de fabrică, codul, sursa și locul unde sunt depozitate sunt descrise în Autorizația de mediu a fabricii și sunt enumerate în tabelele ce urmează.

Deșeurile nepericuloase (tabelul 1): sunt acele deșeuri din cadrul firmei care nu au impact negative asupra mediului, acestea fac parte din două categori.

Deșeuri care provin din instalațiile de neutalizare, zincare și prelucrarea sârmei, acestea fiind în final eliminate prin agenții economici urmând să fie valorificate ori depozitate la groapa de gunoi.

Deșeuri menajere (colectate selective pe întreg amplasamentul) și deșeuri în care sunt ambalate materiile prime, acestea la rândul lor fiind reciclate sau eliminate definitiv.

În tabelul 1, sunt scrise deșeurile nepericuloase din incinta fabricii, impreuna cu codul, sursa și unde se depozitează.

Tabelul 1. Deșeurile nepericuloase care unt generate pe amplasamen.

Deșeuri periculoase( tabelul 2) : prin natura lor au cel mai mare impact negativ asupra mediului și asupra sănătății umane datorită compușilor chimici cu caracter toxic, inflamabil, coroziv, oxidant, iritant, nociv, cancerigen, corozive, infecțioase, etc. Bineînțeles fiecare din deșeurile periculoase generate sunt depozitate temporar și corespunzător fiecărui tip de deșeu apoi eliminate cu prin firme special autorizte urmând sa fie incinerate sau coincinerate chiar și valorificate.

Tabelul 2. Deșeurile periculoase rezultate în urma procesului tehnologic.

Deșeuri comercializate ( tabelul 3): odată ce un reziduu (deșeu) a fost produs, cea mai bună cale de a reduce sau elimina impactul său asupra mediului este valorificarea sa. ( O. V. Bold, G. A. Mărăcineanu, 2013)

Compoziția chimică a deșeurilor de zinc este următoarea:

Drojdie de zinc: 84-88% Zn, 3-5% Pb, 9-12% Fe, 0,2-0,3% Cl.

Cenuși obișnuite: 40-60 % Zn, 2-6% Pb, 2-8% Fe, 0,2-1% Cl

Nămoluri de zinc: 60-65% Zn, 1-2% Pb, 0,5-1% Fe

(E. Gavrilescu, D. G. Buzatu, 2014)

Tabelul 3. Prezentarea deșeurilor care urmează să fie valorificate

În figura 3 sunt reprezentate depozitele de deșeuri valorificabile ( cenușă de zinc și drojdie de zinc) de pe amplasament.

Figura 3. Modul de depozitare a o parte din deșeurile valorificabile.

Depozitarea definitivă a deșeurilor ( tabelul 4) :se ajunge la acest proces atunci cand un deșeu nu mai poate fi valorificat, reutilizat sau reciclat, adică deșeul nu mai poate fi folosit la nimic altceva și necesită depozitare, aceasta fiind acțiunea finală.

Tabelul 4. Prezentarea deșeurilor care necesită o depozitare definitivă.

Fișe de caracterizare a deșeurilor:

Datorită faptului ca pâna la procesul în sine al zincării termice suprafețele trec prin mai multe faze de pregătire, în urma lor rămân deșeurile, acestea fiind diferite și având compozitții diferite. În continuare vor fi prezentate o parte din deșeurile care prezintă o mai mare importanță datorită compoziției și sursa lui.

a) Turte filtrare: Cod deșeu conf. HG 856/2002: 11 01 10

– provine din pregătirea suprafețelor ( cuva de spălare ) nu este considerat un deșeu periculos, este de culoare maro-cărămiziu are un pH de 8,5 și conține:

– hidroxid de fier-4,7%

– hidroxid de calciu-4,8%

-fosfat de sodiu-2,8%

-fosfat de calciu-3,3%

-apă-67,6%

-tensioactivi-7,6%

-neidentificate-2,3%

b) nămol emulsie: Cod deșeu conf. HG 856/2002: 12 01 15

-este de culoare gri închis-negru, reiese în ura procesului de trefilare a sârmei laminate, nu este un deșeu periculos și conține:

Apă și emulsie Panlube L3000-81,5%

pH-12,5%

hidroxizi de fier-2,5%

hidroxizi de calciu-15,2%

compuși de zinc-0,5%

neidentificate-0,3%

c) nămol fluxare- cod deșeu: 11 01 09*. Este o suspensie de culoare maro- cărămiziu, reiese din linia de pregătire a suprafețelor ( baia de fluxare). Este foarte foarte toxic pentru mediu și om, provoacă arsuri și iritații, are un pH=4.5 și conține:

clorură de amoniu-17,4%

clorură de zinc-22,5%

apă-57,6%

fosfat de zonc-1,3%

hidroxizi de fier-0,5%

neidentificate-0,7%

d) Ambalaje substanțe periculoase: Cod deșeu conf. HG 856/2002: 15 01 10*

– aprovizionare cu substanțe chimice periculoase chimice periculoase utilizate în cadrul procesului tehnologic (saci, canistre, containere-IBC)

e) Cârpe îmbibate cu ulei: Cod deșeu conf. HG 856/2002: 15 02 02*

– sursa: acticități de întreținere a utilajelor

f)Deșeu uscător: Cod deșeu conf. HG 856/2002: 11 01 98*

Sursa: uscarea panourilor de gard înaintea zincării termice

Compoziție: pH – 5,3

Clorură de amoniu – 35,8 %

Clorură de zinc – 25,6%

Clorură de calciu – 16,7%

Apă – 14,8%

Săpunuri – 2,5%

Alți compuși organici(Fosfați , silicați) 3,7 %

Neidentificate -0,9%

Pulbere de zinc: Cod deșeu conf. HG 856/2002: 11 05 03*

Sursa: instalația de captare a prafului de zinc (proces de zincare termică), este de culloare gri deschis cu reflexe argintii

Comoziția: pH – 5,3

Clorură de amoniu – 35,8 %

Clorură de zinc – 25,6%

Clorură de calciu – 16,7%

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,Apă – 14,8%

Săpunuri – 2,5%

Alți compuși organici(Fosfați , silicați) 3,7 %

Neidentificate -0,9%

Fiecare dintre tipurile de deșeu sunt depozitate în mod corespunzător fie că sunt deșeuri periculoase sau nu, pe amplasamentul firmei pâna la ridicarea acestora de catre firmele autorizate conform contractului pe care îl au cu acestia.

Capitolul 3.

Impactul activității asupra mediului

Cele mai importante efecte asupra mediului în cazul zincării termice sunt cele legate de consumul de energie, consumul de apă, consumul de materii prime, emisiile în apele de suprafață și în apele subterane, deșeurile solide și lichide precum și situația amplasamentului la scoaterea din funcțiune a instalației.

Deoarece procedeul se bazează în marea parte pe soluții apoase, consumul de apă și gestionarea apei reprezintă teme centrale, pentru că influențează și utilizarea materiilor prime și emisiile în mediul înconjurător. Atât tehnologiile de pregătire a suprafețelor cât și tehnologia propriu-zisă de zincare termică influențează cantitatea și calitatea apelor uzate, precum și tipul și cantitatea de deșeuri solide și lichide generate. (Daniel Gheorghe Lakatoș & colab. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca).

Se estimează că zincarea termică, este cea mai bună tehnologie disponibilă în prezent pentru prevenirea coroziunii produselor din oțel și fontă și corespunde exigențelor de protecție a mediului, fiind o tehnologie ecologică. Ea nu conține solvenți (substanțe volatile) dăunători mediului și sănătății oamenilor ca în cazul vopsirii sau revopsirii. Stratul de zinc nu este inflamabil în caz de incendiu spre deosebire de cel de vopsea.

Se estimează că, țările dezvoltate pierd anual prin coroziune cca. 4-5% din PIB. Zincarea termică a produselor în vederea creșterii rezistenței la coroziune determină reducerea consumurilor energetice, materiale și de întreținere a acestora, deci este practic un mijloc de reducere a costurilor.Prin aplicarea zincării termice se economisește la fiecare tonă de oțel protejat, o cantitate de energie echivalentă cu cea necesară unei familii pentru câteva săptămâni.

Zincarea termică este o metodă eficientă de folosire a zincului în protejarea oțelului pentru perioade foarte lungi de timp – economisind astfel energie și resurse, cu un impact minim asupra mediului. Zincarea termică va proteja structurile de oțel timp de mai multe decenii, reducând astfel cheltuielile de întreținere.

Zincul, element natural care asigură această rezistență la coroziune, este în același timp un microelement indispensabil pentru sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor.

Procedeul de zincare termică, constă în imersarea într-o baie de zinc topit a produselor din fontă sau oțel, la o temperatură (450°C) ușor mai ridicată decât temperatura de topire a zincului. Surplusul de zinc, care nu participă la formarea acoperirii, se scurge înapoi în baie, fiind reutilizat. Reziduurile zincării termice – drojdia de zinc (zincul dur) și cenușa de zinc – se recuperează, iar zincul este reciclat pentru o utilizare ulterioară.

Atât zincul recuperat din aceste deșeuri precum și zincul reciclat din diverse surse (resturi reciclabile de zinc), este adesea refolosit în procesul de zincare termică. Oțelul zincat termic poate fi ușor reciclat în procesul de elaborare a oțelului, împreună cu alte resturi de oțel ne-zincate.

Modernizările aduse tehnologiilor de fabricare a arzătoarelor, au îmbunătățit semnificativ eficiența energetică la încălzirea băii de zincare. Căldura conținută în gazele de ardere nu se pierde ci se folosește pentru încălzirea băilor de pregătirea suprafețelor sau pentru uscarea produselor înaintea imersării în baie. (http://www.anaz.ro/1_dez_durabila.html )

Un avantaj al zincării termice este că folosește o cantitate redusă de energie, așa cum spune și Daniel Gheorghe Lakatoș & colab. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, într-un articol:Cantitatea de energie necesară pentru a produce zinc din minereu este scăzută în comparație cu energia necesară pentru a face alte metale neferoase utilizate în aplicații de construcții (aluminiu, cupru, oțel inoxidabil). De asemenea, este nevoie de mai puțină energie atunci când pentru a produce zinc este folosit zinc reciclat în loc de minereu de zinc.

SC METALICPLAS IMPEX SRL , monitorizează impactul asupra mediului ca urmare a activității de producție desfășurate conform cerințelor privind indicatorii de calitate și a frecvenței de monitorizare impuse de Autorizația Integrată de Mediu.

3.1. Impactul asupra aerului:

Impactul asupra aerului generat la fabrica SC Metalicplas Impex Dej este datorat pulberilor din interiorul halei care ies mai ales din procesul de trefilare, pulberi din baia de zinc, etc. al sârmei. Hala dispune de o serie de aspiratoare care atrag aerul contaminat/poluat și il duc mai departe la filtre.

Monitorizarea atmosferei: Activitatea desfășurată în cadrul societății respectă prevederiile legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător pentru indicatorii de calitate a aerului specifice activității.

Sursele de poluare ale aerului sunt :

– emisiile de aerosoli din băile de tratare a suprafețelor,

-particulele de zinc și praf rezultate din baia de zincare termică și gazele de ardere rezultate din

-arderea gazului metan la cuptorul băii de zincare.

În contiunare sunt prezentate sursele de emisii pentru fiecare poluant în parte. Aceste date sunt luate din Autorizația de mediu de la fabrica SC Metalicplas Impex Dej.

Faze de proces și puncte de emisii: ardere / cuptorul pentru baia de zincare

Poluanți: gaze de ardere (CO, CO2, SO2 , NOx ), pulberi

Echipamente tehnologice și de depoluare: sistem de colectoare și ventilare, schimbător de căldură, echipament de dispersie,cu tiraj natural și coș de dispersie.

Faze de proces / puncte de emisii: zincare / baia de zincare

Poluanți: particule de zinc, pulberi

Echipamente tehnologice și de depoluare: sistem capsulat de absorbtie a prafului fin de Zn, filtru sac confecționat din poliester, echipament de dispersie, cu tiraj natural: coș de dispersie

c)Faze de proces și puncte de emisii: pregătire suprafețe/ linie de pregătire asupra suprafețelor metalice

Poluanți: aerosoli acizi (acid clorhidric)

Echipamente tehnologice și de depoluare: sistem de colectoare șiventilare, scruber umed tip V-tr45/2/s., echipament de dispersie,cu tiraj natural: coș dedispersie

Prelevarea probelor și măsurătorilor sunt efectuate semestrial de Givaroli Impex București. Rezultatele consemnate în buletinele de analiză pun în evidență faptul că nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită a concentrațiilor de poluanți emiși, iar instalația funcționează la parametrii proiectați, respectând normele de protecție a mediului, aliniindu-se prevederiilor directivelor europene.

În figura 4 sunt reprezentate aspiratoarele de particule materiale din interiorul halei, iar în figura 5 este ilustrat filtrul aerului aspirat.

Figura 4. Sisteme de colectare și ventilare al halei.

Figura 5. Sistem de dispersie al poluanților.

3.2. Impact asupra apei

Procesul tehnologic fiind unul complex este nevoie de o cantitate mare de apă, pentru pregătirea suprafețelor metalice pentru zincare.

Monitorizarea apei: Alimentarea cu apă se face din rețeaua de apă potabilă a orașului Dej administrată de SC Compania de Apă Cluj SRL, sucursala Dej. Gradul de reciclare a apei este de 12%. Pe amplasament se dispune de:

-Automonitorizare în sistem computerizat privind indicatorii de calitate ai apelor uzate tehnologic

-Monitorizarea trimestrială a indicatoriilor de calitate ai apelor uzate tehnologic la deversarea în rețeaua de canalizare a orașului

Apele uzate menajere, tehnologice preepurate și subterane sunt evacuate în rețeaua de canalizare a municipiului Dej. Volumele de ape uzate evacuate sunt autorizate conform autorizației de gospodărie a apelor. Apele uzate de tip tehnologic sunt neutralizate într-o stație de preepurare cu treaptă mecanică si chimică înainte de evacuarea lor în rețeaua de canalizare. Rezulatele consemnate în buletinele de analiză pun în evidență faptul ca nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită a concentraților maxime admise stabilite în autorizația integrată de mediu , autorizația de gospodărire a apelor și respectiv NTPA 002 .

Epurarea apelor tehnologice uzate se realizează într-o stație de preepurare cu următoarele caracteristici:

Coponentele stației de preepurare (tabelul 5).

Tabelul 5. Prezentarea componetelor stației de preepuraee din cadrul firmei C Metalicplas Impex Dej.

Procesul tehnologic de preepurare al apei tehnologice

Apele uzate provenite din cuvele de spălare în cascadǎ, nǎmolul rezultat din decantareasoluțiilor epuizate din băile de degresare, decapare, dezincare și apele provenite de la instalația de spălare a gazelor, ape impurificate cu substanțe chimice din grupa acizilor anorganici, tensioactivi, acid clorhidric, clorură de zinc și clorură de amoniu, sunt preepurate într-o stație de preepurare cu treaptă mecanică și chimică tip Manz Galvano Technic GMBH Germania, cu o capacitate proiectată de 6 mc/h (și 1,7 l/s).

Apele uzate din cuvele de spălare au un debit continuu și sunt ulterior pompate spre stația de preepurare. Apele uzate (nǎmolul) din băile de degresare, decapare și dezincare sunt evacuate periodic (prin pompare din containerele de decantatare) spre stația de preepurare-neutralizare în funcție de gradul de deteriorare a calității soluțiilor din cuve.

Apele se neutralizează cu lapte de var. Rezultă o suspensie (nămol foarte fluid). Aceasta se

filtrează apoi pe un filtru presă cu plăci din polipropilenă. Turtele de filtrare obținute se

depozitează temporar în boxă betonată și acoperită. Ridicarea și eliminarea lor se face

conform contractului de prestări servicii cu firma de salubritate. Filtratul limpede, fără

suspensii, este dirijat în bazinele de control final de unde va fi evacuat în rețeaua de

canalizare a municipilui Dej. (Autorizația de mediu a firmei Metalicplas Impex Dej)

În urma analizelor facute în laboratorul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, cu ajutorul multiparametrului WTW Multi 350i, am aflat proprietățile fizice ale apei care iese direct din procesul tehnologic și apa preepurată care merge în rețeaua de canalizare a orașului.

O scurtă descriere a multiparametrului: Analizator portabil Multiparametric care poate masura pH, mV, ISE, oxigen, conductivitate; daca se doreste se pot efectua simultan masuratori de pH, oxigen, conductivitate si temperatura
• Se poate folosi in laborator folosind electrodul combinat pentru conductivitate si oxigen ConOX cu senzorul de tip MPP 350
• Pot fi conectati toti ceilalati senzori de pH, ISE, oxigen si conductivitate 
• Au rezolutie mare, precizie mare, precum si un meniu simplu de utilizat
• Sunt afisati toti parametric 
• Are incorporate baterii reincarcabile, care pot functiona si masura continuu pana la 1000 ore si un adaptor 
• Memorie pentru 1500 seturi date

Multi 350i este un instrument portabil compact pentru masurarea de rutina a pH/conductivitatii la un pret acceptabil 
Usor de curatat; Simplu de utilizat; Alimentare independenta; Contine unitati de masura specifice. (http://www.multilab.ro/multiparametrice/tester_multiparametrice_portabil.html)

Prima serie de probe am efectuat-o în luna Decembrie, au fost prelevate două tipuri de probe, una înainte de preepurare iar cealaltă după preepurare. Prima probă cea care iese din procsul tehnologic avea o culoare cenușie-neagră, în interiorul ei se puteau vedea cu ușurință materialele în suspensie și reziduurile, avea un miros urât de metal și apă veche. A doua probă a fost prelevată după ce a ieșit din stația de preepurare a firmei, înainte sa meargă în rețeaua de canalizare a orașului. Aceasta avea o culoare roșiatică în care se vedeau materiale în suspensie.

Rezultatul probelor din luna decembrie sunt reprezentate în tabelul 6.

Tabelul 6. Rezultatele probelor de laborator din luna Decembrie.

A doua serie de probe a fost prelevată în luna Martie, la fel ca și în luna decembrie, doua probe de apă, una inainte de preepurare iar cealalta după preepurare. Ca și aspect fizic au fost identice și mirosul la fel de urât.

Rezultatele probelor din luna Martie sunt reprezentate în tabelul 7.

Tabelul 7. Rezultatele probelor de la borator din luna Martie.

În cele ce urmează vor fi interpretate și comparate rezultatele obținute cu ajutorul multiparametrului.

În primul grafic sunt reprezentate rezultatele probelor înainte de preepurare din luna Decembrie și din luna Martie.(figura 6)

Figura 6. Graficul cu rezultatele probelor de laborator pentru apa care iese din procesul tehnologic.

Rezultatele probelor după preepurare în ambele luni.( figura 7).

Figura 7. Graficul cu rezultatele probelor de laborator cu apele după preepurare.

pH-ul reprezintă reacția acidă, neutră sau bazică a apei evalută pe baza concentrației ionilor de hidrogen din soluție. Mediul acid are pH < 7, mediul neutru are pH = 7, iar cel bazic, pH > 7. pH-ul apelor naturale este cuprins între 6,5 – 8,5, abaterea de la aceste valori dând indicații0 asupra poluării cu compuși anorganici. pH-ul optim al apei de râu este de aproximativ 7.4. Concentrația ionilor de hidrogen din apă, reprezintă un factor important care determină capacitatea de reactivitate a apei, agresivitatea acesteia, capacitatea apei de a constitui medii pentru dezvoltarea diferitelor organisme

REDOX reprezintă prescurtarea care provine de la cuvintele REDucere-OXidare. Potențialul REDOX (Eh sau ORP – Oxidation-Reduction Potential) reprezintă măsura sau tendința unor substanțe chimice de a achiziționa sau ceda electroni și în consecință de a se reduce sau oxida. Valorile electronegativității (afinitatea unei substanțe pentru electroni) pot fi positive sau negative fiind comparate cu valoarea hidrogenului care este 0. Întotdeaua oxidarea și reducerea conlucrează. Astfel, cu cât potențialul REDOX indică valori mai mari cu ,,+’’ față de valoarea o a hidrogenului, cu atât substanța chimică are o afinitate mai mare spre a atrage electroni și a se reduce, oxidând o altă substanță care-i cedează electronii. Cu cât potențialul REDOX indică valori mai mari cu ,,-’’ cu atât substanța chimică are o afinitate mai mare de a ceda electroni spre o altă substanța chimică (de a o reduce) și a se oxida. Pe de altă parte, ORP indică și capacitatea de autoepurare a apei. Potențialul REDOX se măsoară în mod indirect prin capacitatea unui sistem acvatic de a conduce electricitate, în milivolți, adică 1/1000 V (mV).

Conductivitatea electrică (EC – Electrical Conductivity, μS/cm) constituie unul dintre indicatorii cei mai utilizați în aprecierea gradului de mineralizare a apelor, indicând cantitatea de substanțe ionice (ex. sarea) dizolvate în apă. În aceste condiții apa oceanică are o conductivitate ridicată în timp ce apa dulce una redusă. În general, o conductivitate ridicată indică faptul că multe substanțe sunt dizolvate și ar putea conține mai mulți contaminanți.

TDS-ul (Total Dissolved Solids, mg/l) indică conținutul din apă al tuturor substanțelor organice și anorganice, prezente în formă de suspensii sau în stare coloidală. Între conductivitatea electrică și TDS este o relație de directă proporționalitate și în consecință valorile acestui parametru sunt indicate indirect prin intermediul EC, cu o oarecare eroare (±10 %).

Salinitatea (S, ppt sau ‰) indică concentrația de săruri (clorură de sodiu, sulfați de calciu și magneziu, bicarbonați) în apă exprimată în g/l. De obicei, cursurile de apă au o salinitate mai mică de 0,4 ppt. ( V. Arghiuș, 2013/2014)

Interpretarea rezultatelor:

Pentru probele de apă care iese din procesul tehnologic, adică înainte de preepurare la stația proprie. pH-ul este unul foarte acid în ambele probe, acesta având valori așa de mici din cauza acidului clorhidric și acid fosforic folosit pentru degresare, decapare și dezincare. Așadar acidul fiind folosit în trei din etapele de pregătire a suprafeței, da apei o aciditate mare. Conductivitatea în cazul de față are o valoare foarte mare în luna decembrie și una mai mică în luna martie, diferența foarte mare dintre acestea de datorează mai ales variației temperaturii probei, în luna decembrie fiind mult mai mare și astfel fiind influențat rezultatul probei, apoi o influență importantă o are concentrația substanțelor. Între TDS și conductivitatea există o relație, cum conductivitatea este una foarte mare și TDS-ul este unul foarte mare încat valorile nu au putut fi citite ca catre aparat. Cum și salinitatea este într-o legatură cu conductivitatea și TDS-ul, și aceasta are valori mai mari în proba din decembrie.

Pentru probele de apă care sunt preepurate și evacuate în rețeaua de canalizare valorile pH-ului sunt normale, în luna decembrie doar valoarea este foarte puțin mai scăzută decât valoarea limită. Din nou conductivitatea este influențată de temperatura probei și astfel influențează și valorile obținute pentru TDS și salinitate în luna decembrie, în luna martie se observă o scadere mare a acestora

În figura 8 este ilustrat multiparametrul Multi WTW 350i, cu care am făcut măsurătorile și probele de apă din luna decembrie.

Figura 8. Multiparametrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului

3.3. Impact asupra solului

Asupra solului nu este un identificat un impact, întreaga suprafață a amplasamentului este betonată.

Fazele procesului tehnologic (exceptând confecționarea panourilor metalice, uscareapanourilor și etapa de zincare termică) se desfășoară în interiorul unei cuve de retențieîngropate impermeabilizată, placată antiacid. Dimensiunile acestei cuve sunt: L = 24850 mm, l =6850 mm, H = 4000 mm

3.4. Monitorizarea deșeurilor

Datorită faptului ca fabica generează mai multe tipuri de deșeuri acestea sunt monitorizate lunar prin fișe de gestiune, în cadrul societății se generează deșeuri valorificabile(deșeu metalic, drojdie de zinc, cenușă de zinc , țunder), deșeuri nevalorificabile(nămoluri și turte de filtrare neutralizate, deșeu menajer), precum și deșeuri periculoase(nămoluri și turte de filtrare cu conținut de substanțe periculoase, material filtrare din filtru presă și îmbracăminte de protecție, filtre textile rezultate de la epurarea gazelor, ambalaje care conțin reziduri sau containere cu substanțe periculoase, alte deșeuri conținand substanțe periculoase)

Sistemul de management de mediu din socientate obligă la minimizarea cantității de deșeuri rezultate din procesele de producție acolo unde este posibil. Deșeurile rezultate sunt valorificate respectiv eliminate prin agenți economici autorizați cu care societatea a încheiat contracte. Pe parcursul colectării, recuperării sau eliminării , toate deșeurile sunt depozitate temporar în zone și locuri special amenajate , protejate corespunzător împotriva dispersiei în mediu. Deșeurile sunt colectate si depozitate temporar pe tipuri și catergorii, fără a se amesteca.

Pentru respectarea cerințelor prevind gestionarea deșeurilor de ambalaje corespunzătoare cantității de produse introduse pe piața românească s-a menținut contractul cu un operator economic autorizat, care a colectat și valorificat în numele SC Metalicplas Impect SRL îndeplinindu-se atat obiectivul global de valorificare prin reciclare cât si obiectivele minime de valorificare prin reciclare, pe tipuri de materiale, stabilite prin HG 621/2005, cu modificăriile si completăriile ulterioare.

3.5. Monitorizare zgomot:

În interiorul halei de zincare termică, sursele generatoare de zgomot sunt mașina de trefilat, mașina de sudat, compresorul, și sistemele de ventilație. Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei se face smestrial de catre ICIA Cluj. Valoarea admisă a zgomoltului la limita incintei, nu depășește nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot CZ 60 dB.

3.6. Evaluarea impactului

Evaluarea impacutului asupra mediului produs de fabrica SC Metalicplas Impex Dej, cu ajurorul metodei ilustrative Rojanschi.

Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală și valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori considerați specifici pentru factorii de mediu analizați.

În acest sens se propune încadrarea calității momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situație ireversibilă și deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Notele de bonitate obținute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic; figura geometrică este un triunghi echilateral (pentru 3 factori de mediu). Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se obține un triunghi interior, cu suprafața mai mică (Sr).

Indicele stării de poluare globală(IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două suprafețe (ideală și reală):

Si – suprafața ideală

Sr – suprafața reala

Scara de bonitate a indicelui de poluare: în funcție de nota obțiună sunt exprimate efectele asupra mediului generate de un anumit poluant.(tabel 8)

Tabel 8. Scara de boniatate

La fiecare din poluanți s-a acordat o notă în urma unui calcul și având în vedere valorile CMA.

Formula folosită:

Valorile și notele acordate pentru parametrul aer din coșul de dispersie al gazelor arse: ( tabel 9)

Tabelul 9. Valorile și notele pentru parametrul aer

Se va efectua evacuarea apelor uzate în canalizarea orășenească, care cumulează efectele poluante ale tuturor surselor interne și se vor acorda pentru fiecare din poluanți o notă de bonitate.(tabel 10)

Formula folosită:

Tabel 10. Valorile și notele obțiunte pentru parametrul apă.

Iar acum din cauza faptului că asupra solului nu avem poluare, se va identifica gradul de poluare al zgomotului. (tabel 11)

Formula folosită:

Tabel 11. Valorile și notele obțiunte pentru parametrul zgomot

Tabel 11.

Notele de bonitate acordate fiecărui factor de mediu au fost interpretate ilustrativ, cu ajutorul programului Autocad. S-a obțiunt ca figură geometrică un triunghi datorită faptului ca avem trei parametrii măsurați. Acest triunghi reprezentând starea ideală a mediului. În interiorul acestui triunghi s-a mai obțiunt un triunghi care s-a format în funcție de notele de bonitate obțiunte și acesta reprezintă starea reală a mediului. Indicele de poluare s-a calculat după cum se vede mai jos cu ajutorul ariilor fiecăruia dintre triunghiuri și anume starea ideală fiind împățită la starea reală ( ariile au fost calculate în mod automat în programul Autocad ) Această metodă este ilustrată în figura 9.

Figura 9. Indicele de poluare globală a celor trei parametrii măsutați.

Indicele de poluare globală se calculează cu formula:

Si = suprafața stării ideale a mediului;

Sr = suprafața stării reale a mediului;

În cazul de față

IPG= 3,43
În tabelul 12 este corelată valoarea obținută pentru I.P.G. și efectele activității asupra mediului.

Tabelul 12. Efectele sănătății asupra mediului în funcție de valorile obțiunte pentru I. P. G.

Valoarea obținută pentru indicele de poluare generala a firmei SC Metalicplas Impex Dej, este 3,43 iar conform tabelului cu valorile I.P.G. se observa că între valorile 3 și 4 mediul este afectat provocând tulburări formelor de viață.

Concluzii

În urma rezultatelor obținute la laborator, probe care s-au facut pentru cele două tipuri de apă , apă care iese din procesul tehnologic și apă care merge la în sistemul de canalizare al orașului am aflat că prima probă adica cea care iese din fluxul tehnologic, are o aciditate foarte mare, fapt care se datorează acidului folosit pentru pregătirea supprafeșei care urmează să fie zincată termic. Conductivitatea și TDS-ul mai ales în prima probă ca din luna decembrie are valori mult prea mari, la fel și ceilalți parametrii, fapt ce se de temperatura probei.

Pentru probele apei care a fost preepurată, pH-ul are valoare normală iar ceilalți parametrii sunt influențați unul față de celălalt, astfel încât din nou în luna decembrie unde temperatura probei a fost mai ridicată, toți parametrii au avut valori mai mari.

În final după evaluarea impactului asupra mediului cu ajutorul metodei ilustrate Rojanschi, s-a ajus la concluzia că impactul generat de fabrica de zincare termică a diferitelor produse metalice, este unul destul de grav.

Asupra apei media notelor de bonitate fiind de 4,5 iar conform tabelului asta indică faptul că mediul este afectat peste limitele maxime admise și că egectele nocive sunt afectate (nivel 3).

Asupra aerului conform scării de bonitate, nota obțiuntă 5,75 indică faptul că la fel ca și la apă mediul este afectat peste limitele maxime admise iar efectele nocive sunt accentuate(nivel 3).

În cazul zgomotului nota obțiuntă a fost careia ii corespunde faptul că mediul este afectat peste limitele maxime admise iar efectele nocive sunt accentuate(nivel 3) la fel ca și în cazul aerului și apei.

Indicele de poluare unde s-a obțiunut o valoare de 3,4 care indică faptul că mediul este afectat provocând tulburări formelor de viață.

Soluții pentru ameliorarea impactului asupra mediului ar fi pentru domeniul apei, să se folosească stații de preepurare mult mai eficiente, pentru o filtrare cât mai sigură și folositoare, iar pentru procesul de pregătire al suprafeței înainte de zincare să se găsească alternative pentru reducerea folosirii acidului în cantități prea mari, pentru a nu fi nevoie de alte substanțe de a neutraliza pH-ul, și alte substanțe aflate în apă.

Pentru emisiile în aer ar trebui îmbunătățit sistemul de aspirare cu un surplus de filtre, nu doar în partea de sus a halei și folosirea celor mai dese site pentru filtrare, astfel încât să fie oprite particulele materiale cele mai mici deoarece acestea au posibilitatea să pătrundă nu doar în sistemul respirator al oamenilor ci pâna în sistemul circulator unde poate provoca probleme din cauza componenților lor.

În ceea ce privește zgomotul, pentru a nu deranja populația hala ar trbui izolată fonic iar muncitorii din interiorul halei sa poarte căști de protecție.

După rezultatele și interpretările rezultatelorprobelor de laborator și după efectuare evaluării impactului asupra mediului cu ajutorul metodei Rojanschi, din păcate am aflat că o fabrică care nu părea să afecteze mediul într-o măsură mare, îl afectează destul de tare și nu doar mediul ci și pe noi, populația.

Bibliografie:

Rusu Lazăr, Comtribuții la evaluarea impactului poluării industriale asupra mediului de muncă. Rezumat teză de doctorat, ianuarie 2010

V.Rojanschi&colab., Protecția și ingineria mediului, editura Economica, 2007

X. Elias Castells, Reciclaje de residuos industriales, editura Diaz de Santos, Madrid, 2000

E. Gavrilescu, D. G. Buzatu, Gestiunea deșeurilor, editura SITECH, Craiova 2014

O. V. Bold, G. A. Mărăcineanu, Managementul deșeurilor solide industriale și urbane, editura Matrix, Bucuresti, 2013

V. Rojanschi , Evaluarea impactului ecologic si auditul de mediu, Ed Tehnica Bucuresti

reeditare 2007

ing. Daniel Gheorghe Lakatoș & colab., Reducerea impactului asupra mediului în procesul de acoperire prin zincare termică. Fluxul tehnologic utilizat în prezent, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca)

Horațiu Vermeșan, Vasile Rus, 2012, Galvanizing and sustainable construction, Ingineria Mediului si Antreprenoriatul Dezvoltării Durabile – vol. 1, nr. 4

O. C. Modoi, A. Ozunu, aplicații practice în domeniul managementul deșeurilor solide, 2011

V. Platon & colab., Studiu suport pentru elaborarea Planului de Acțiune privind depozitarea deșeurilor industriale în vederea conformării cu legislația europeană, Institutul European din Romania, București, 2004

Viorel Arghiuș, Parametrii- note teoretice 2013-2014( atașament lucrări practice)

Ordonanța de Urgență nr. 152/2005

Regulamentul EMAS III din 25 noiembrie 2009

Ghid privin managementul deșeurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului Sibiu

Autorizație de mediu de la firma SC Metalicplas Impex Dej

Raport privind calitatea mediului de la firma SC Metalicplas Impex Dej

Normativul NTPA-002, privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare din 28.02.2002

Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile

Legea 22/2001

Legea 22 – 2001 pentru ratificarea Conventie

Raport anual- starea factorilor de mediu în Romania 2010, capitolul 6-Managementul deșeurilor

Directiva 2008/98/CE, Legea 211/2011

ANPM 2009

ANPM 2010

( https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/substante-periculoase/poluarea-aerului-cu-pulberi-in-mediul-de-munca-industria

http://www.twinning-waste-bacau.ro/waste-1/despre-deseuri/cateva-informatii-despre-diferotele-tipuri-de-deseuri/#industrial

http://www.omg.ugal.ro/om/ro/personal/hm/desc/curs/Protectia%20mediului/6%20DESEURI.pdf

http://www.anaz.ro/1_dez_durabila.html

(http://www.twinning-waste-bacau.ro/waste-1/despre-deseuri/cateva-informatii-despre-diferotele-tipuri-de-deseuri/#top

http://www.multilab.ro/multiparametrice/tester_multiparametrice_portabil.html

http://biofizicaumfcd.ro/people/ap/lp_ro/tensiunea_superficiala.pdf

https://reciclajeverde.wordpress.com/2012/05/03/tipos-reciclaje-metal/)

Glosar termeni

Amplasament – Amplasament înseamnă un spațiu geografic determinat,aflat sub controlul managerial al unei organizații acoperindactivități, produse și servicii, inclusiv totalitatea infrastructurilor, echipamentelor și materialelor; un amplasament estecea mai mică entitate care poate fi luată în considerare pentru înregistrare

Analiză de mediu – Analiză de mediu înseamnă o analiză inițială aprofundată a aspectelor de mediu, a impactului asupra mediului și performanței de mediu care decurg din activitățile, produsele și serviciile unei organizații

Aspect de mediu – Aspect de mediu înseamnă un element al activităților, produselor sau serviciilor unei organizații care are sau poate avea un impact asupra mediului

Calitatea mediului Concept care exprimă calitatea și valoarea unui bun, a unei arii sau a unui element al sistemului de mediu din punct de vedere al mediulu cele mai bune practici de management de mediu Cele mai bune practici de management de mediu înseamnăcel mai eficace mod de punere în aplicare a sistemului de management de mediu de către organizațiile dintr-un anumitsector și care poate avea drept rezultat atingerea celor maibune performanțe de mediu în anumite condiții economice și tehnice date

Dezvoltare durabilă – Dezvoltarea durabilă își propune să răspundă nevoilor prezente fără a compromite nevoile generaței viitoare. Creșterea economică și dezvoltarea trebuie realizate și întreținute pe o perioadă lungă de timp, respectând limitele impuse de sistemul de mediu în înțelegerea ea mai amplă a termenului. Definirea conceptului de dezvoltare durabilă este prezentă în Raportul Comisiei Mondiale privind Mediul și Dezvoltarea, cunoscută și ca "Comisia Bruntland"de la numele președintei acesteia, norvegianca Gro Harlem Bruntland

Efecte de mediu –S chimbările de mediu, atât cele pozitive cât și cele negative, cauzate de activitățile, produsele și/sau procesele unei anumite organizații. În ceea ce privește efectele interne, acestea pot fi diferite (conducând deci la activitățile desfășurate în interiorul perimetrului site-ului) cât și în ceea ce privește efectele externe (cauzate de activități desfășurate în afara perimetrului site-ului, ca efect al prezenței acestui site, cum ar fi de exemplu emisia de poluanți atmosferici asociați cu deplasarea mărfurilor, persoanelor și produselor).

EMAS – ecomanagement and audit scheme Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este un instrument voluntar propus de Comunitatea Europeană și la care pot adera voluntar organizațiile (firme, organsime publice, etc.) pentru a-și evalua și a-și îmbunătății propriile prestații de mediu și pentru a furniza publicului și altor subiecți interesați informații privind o corectă gestiune a mediului.

Emisie – Evacuarea oricărei substanțe solide, lichide sau gazoase introduse în ecosistem care poate produce direct sau indirect un impact asupra mediului

Factor de impact – Element care, sub formă de materie sau de energie, poate acționa asupra componentelor legate de mediu, producând interferențe.

Gestiune integrată – Integrarea de politici, programe și proceduri corecte din punct de vedere ecologic.

Impact asupra mediului – Impact asupra mediului înseamnă orice schimbare adusă mediului, benefică sau dăunătoare, rezultând în parte sau în totalitate din activitățile, produsele sau serviciile unei organizații (

Politică de mediu – Politică de mediu înseamnă intențiile globale și orientarea unei organizații în ceea ce privește performanța sa de mediu, astfel cum sunt exprimate oficial de către conducerea la cel mai înalt nivel a organizației, inclusiv respectarea tuturor cerințelor legale aplicabile în materie de mediu, precum și angajamentul în sensul îmbunătățirii continue a performanței de mediu. Această politică oferă un cadru de acțiune și de stabilire a obiectivelor și țintelor de mediu

Raport de mediu – Document public care servește la informarea privind eforturile, atât economice cât și privind reducerea impactului, efectuate de o companie pentru a îmbunătăți utilizarea resurselor de mediu în procesele de producție. Este format în general din trei părți distincte: raportul de mediu (descrierea sintetică a activității desfășurate de firmă); bilanțul de mediu; concluziile. În afara faptului că este un instrument de comunicare cu diverși interlocutori din firmă (acționari, finanțatori, asiguratori, opinia publică, grupuri de mediu, autorități naționale și locale, clienți și consumatori), raportul de mediu (și bilanțul pe care îl conține acesta) reprezintă un element fundamental pentru gestiunea strategică a variabilei de mediu, în cadrul procesului de planificare a întreprinderii.

Reducerea poluanților – Proces care permite, prin utilizarea unor tehnologii oportune, reducerea cantităților de substanțe prezente în evacuările industriale sau civile pentru a garanta conformitatea componentei de mediu (aer, apă, sol) cu obiectivele de calitate specifice și cu dispozițiile descrise în normele specifice.

Resurse naturale- Materii prime extrase direct din patrimoniul natural care sunt ulterior introduse pe piață în stare naturală sau prelucrate.

Resurse non regenerabile – Resurse ale patrimoniului natural a căror utilizare e limitată în timp din cauza imposibilității de a se reproduce (ex. Resurse minerale).

Resurse regenerabile – Resursele din patrimoniul natural care au capacitatea de a se reproduse sau de a se reînnoi.

Sistem de management de mediu -Sistem de management de mediu înseamnă acea parte din sistemul global de management care include structura organizațională, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele necesare dezvoltării, punerii în aplicare, realizării, evaluării și menținerii politicii de mediu, precum și a gestionării aspectelor de mediu (site EMAS)