Evaluarea Gestiunii Operatiilor DE Creditare In Bc Eximbank Gruppo Veneto Banca Sa

CAPITOLUL I. BAZELE TEORETICE ALE POLITICII DE CREDITARE ȘI MECANISMELE DE REALIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1.Credite bancare- esență, conținut și clasificarea lor

1.2.Conținutul și particularitățile politicii de credit

1.3.Riscul – componentă a activității de creditare

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA ORGANIZATORICĂ ȘI ECONOMICO-FINANCIARĂ A BC EXIMBANK-GRUPPO VENETO BANCA. SA.

2.1.Condițiile organizatorice

2.2.Caracteristica economico-financiară

CAPITOLUL III EVALUAREA GESTIUNII OPERATIILOR DE CREDITARE ÎN BC EXIMBANK- GRUPPO VENETO BANCA SA.

3.1.Strategiile de creditare promovate de BC Eximbank

3.2.Credite destinate persoanelor fizice și juridice

3.3.Direcțiile de perfecționare a organizării mecanismului de creditare în BC Eximbank- Gruppo Veneto Banca

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Economia unui stat presupune existența unui sistem bine organizat , structurat și care ar corespunde tuturor cerințelor ce sunt înaintate atît de autoritatea monetară a țării, cît și pe plan internațional. Economia contemporană este un univers caracterizat prin incertitudine și probabilitate , unde prognozărilor și asteptărilor le revine un aport maxim în evenimentele economice ce vor avea loc.

Globalizarea și aderarea la Uniunea Europeană sunt factori ai dezvoltării specificului economiei țării noastre, însă cunoașterea și analiza fenomenelor economice reprezintă etapa primordială în atingerea acestor scopuri. Un rol important îi revine sistemului bancar în rezolvarea și analiza aspectelor referitoare la aceste fenomene. Existența băncilor ce sunt specializate în oferirea clienților unei game foarte largi de servicii și produse la diferite condiții ce sunt negociate de bancă și client, permite majorarea numărului de clienți deserviți de sistemul bancar.

Existența problemei inițiale de a gasi resursele disponibile din cadrul economiei, fiind o misiune a instituțiilor bancare și a instituțiilor de creditare specializate , care promovînd o politică de marketing eficientă , atrag resursele disponibile din cadrul economiei.

Creditul reprezintă un motor al dezvoltării economice, asigurînd un volum sporit de bunuri. Ca orice proces, creditarea pornește de la cei care dispun de resurse bănești temporare și le distribuie celor care au nevoie temporară de respectivele resurse .

Procesul de сreditare este o strategie de tip dublu cîștigător, ambele părți avînd avantaje: banсa își diversifică portofoliul de сredite, poate aсorda сlientului deja сunoscut alte prоduse și servicii, scopul final fiind realizarea de profit. Сlientul își poate dezvоlta afacerea, își poate îmbunătăți stilul de viață, etc.

O bună politică de creditare va oferi comitetului spre aprobare acele solicitări de сredite pe care inspectorii/ofițerii de credite le consideră valoroase, chiar dacă nu se înсadrează complet în limitele de competență conform normelor scrise. Trebuie să existe flexibilitate pentru a permite reacția rapidă și adaptarea timpurie la schimbarea condițiilor în mixul de active remuneratoare ale băncii în cadrul ariei pe care aceasta o deservește.

Actualitatea temei: Băncile gestionează creditele și mijloacele de plată în economie. Astfel, acordînd credite , băncile au responsabilitatea gestionării eficiente a acestora, cu randament maxim, în beneficiul propriu și al debitorilor. Сreditul bancar este principala sursă de asigurare a fondurilor bănești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naționale. Prin acordarea creditului bancar se formează fundamentul activității bancare. Creditul bancar are un rol deosebit și în promovarea relațiilor economice internaționale, stimulînd exporturile, asigurînd o desfășurare normală, rapidă și în deplină siguranță a operațiunilor de expоrt.

Prin activitatea de colectare a resurselor financiare, concomitent cu plasarea lor pe piață prin intermediul creditelor și a altor operațiuni pe piața financiară, băncile joacă rolul de intermediar între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora.

Dar, pe cît de util și avantajos este creditul, pe atît de primejdios devine el atunci cînd nu este utilizat în conformitate cu principiile sale și cu cerințele echilibrului economico-financiar. Un pericol, în acest sens, prezintă așa-numita supracreditare, care duce la mari dezechilibre economice, financiare și monetare, generînd, atunci cînd ia proporții, inflația. De asemenea, utilizarea creditului în scopul finanțării unor activitați economice insuficient fundamentate, poate provoca dezechilibru structural în economia națională, disproporții între ramurile și sectoarele ei de activitate.

Pentru îndeplinirea funcțiilor și rolului creditului în economia de piață, pentru valorificarea la maximum a avantajelor și diminuarea la minimum a dezavantajelor, este necesar a se întruni următoarele condiții:

– existența unui sistem juridic, prin care să se reglementeze cadrul general al operațiunilor de credit, drepturile și obligațiile creditorilor și debitorilor, procedura de soluționare a litigiilor dintre părți și organele competente. Cadrul juridic trebuie să fie suficient de flexibil pentru a lăsa spațiu de afirmare inițiative.

– existența unui sistem instituțional, constînd dintr-un ansamblu de instituții și organisme specializate de credit, cu o vastă rețea amplasată în teritoriu, dar și cu relații de corespondență cu instituții similare din străinătate;

– existența unui cadru economic favorabil, conform situației de ansamblu a economiei naționale, perspectivei ei, gradului de dotare profesională și tehnică a sectoarelor economice, precum și conjuncturii economice pe plan intern și extern. O importanță deosebită are și situația resurselor economice ale agenților economici, accesul la aceste resurse, structura economiei naționale.

Scopul acestei lucrări este de a observa în practică mecanismul de creditare al băncilor comerciale din Republica Moldova, determinarea politicii de creditare a băncii comerciale Eximbank-Gruppo Veneto Banca , evaluarea influenței factorilor de risc asupra activității băncii, factorii care influențează particularitățile formării și reglementării resurselor bancare.

Pentru realizarea scopului propus se impune realizarea următoarelor sarcini:

Analiza activității economico-financiare a băncii comerciale BC”Eximbank –Gruppo Veneto Banca”SA;

Reflectarea activității și politicii de credit a băncii comerciale BC”Eximbank –Gruppo Veneto Banca SA ;

Reflectarea riscurilor existente în cadrul băncii ;

Specificarea căilor de reducere a riscurilor în cadrul băncii comerciale .

În opinia noastră economia de piață contemporană este imposibilă fără un sistem creditar flexibil , ramificat și diversificat, care, impreună cu finanțele contribuie la mobilizarea accelerată a mijloacelor pentru accelerarea reformării structurale a economiei naționale , ridicarea capacității ei de concurență , precum și la dinamismul tuturor proceselor economice.

Actualitatea acestei teze , este confirmată prin multitudinile de probleme cu care se confruntă economia țării , ridicarea nivelului de deservire a băncii la un nivel internațional, gestionare efectivă a operațiunilor băncii, minimizarea riscurilor, obținerea încrederii în rîndurile populației atît autohtone cît și străine, cu care se confruntă întregul sistem bancar autohton, și nu doar B.C. „Eximbank”.

Succesul operațiunilor de creditare este condiționat de dezvoltarea bazei de producere, adică de nivelul dezvoltării ramurilor principale ale economiei naționale : industriei și comerțului, agriculturii, transporturilor și telecomunicațiilor, adică de capacitatea lor de a de a crea și contracta credite bancare , cît și de utilizarea acestor resurse cu maximă eficiență. Aceste două categorii – credit bancar și baza de investire dezvoltată prezintă avantaje atît pentru banca comercială și pentru debitor, cît și pentru economia țării.

În ultimii ani, sistemul bancar autohton a înregistrat performanțe semnificative, iar o așa evoluție conduce la concluzia că perioada de o relativă incertitudine și diminuare de încredere față de sistemul bancar din partea clientelei este, deja, depașită. Mai mult decît atit, fortificarea autorităților băncilor autohtone este demonstrată de un flux considerabil de investiții în capital propriu, de creșterea volumului portofoliului de active , în special, de credite.

Baza metodologică studiată a tezei a fost realizată printr-o abordare complexă și sistemică a domeniului cercetat, ceea ce a permis să se realizeze , ulterior, o cercetare cu aplicarea practică a ideilor propuse. Pe parcursul studiului au fost utilizate actele normative și legislative care reglementează activitatea bancară literatura de specialitate ale economiștilor autohtoni și străini din domeniul activității și gestiunii bancare.

În scopul descrierii activității creditare a unei bănci comerciale au fost folosite rapoartele financiare și regulamentele interne ale BC „Eximbank” SA, care ne-a permis diferențierea dezvoltării operațiunilor de creditare pe întreg sistemul bancar cît și în particular.

Teza este structurată în trei capitole fiecare conținînd aspecte teoretice și practice privind reglementarea și gestiunea politicii de creditare aceasta cuprinde următoarele părți componente: Introducere; Capitolul I, II, III; Concluzii și propuneri; Bibliografie și Anexe.

Capitolul I conține o descriere detaliată a mecanismului de creditare ,a conținutului activității de creditare în sistemul economico-financiar, elementele și principiile creditului , evaluarea riscului de credit în cadrul băncilor comerciale.

Capitolul II prezintă aspectele organizatorice ale băncii precum și indicatorii eficienței economice în ultimii trei ani.

Capitolul III reflectă o abordare teoretico-practică a politicii de credit, a gestionării eficiente precum și rambursării creditelor acordate din cadrul BC Eximbank” SA .

CAPITOLUL I. BAZELE TEORETICE ALE POLITICII DE CREDITARE ȘI MECANISMELE DE REALIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1.Credite bancare-esență, conținut și clasificarea lor.

Într-o economie de piață, banca își desfășoară activitatea în condițiile unei concurențe puternice. Economia de piață presupune existența unui mecanism bancar care trebuie să asigure mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități economice eficiente. Pentru a-și atinge obiectivele, banca, trebuie să-și bazeze activitatea pe implementarea unei politici corecte și eficiente de gestionare a resurselor sale. O gestionare corectă a resurselor are drept urmare o mobilizare eficientă a mijloacelor bănești disponibile, în special a celor atrase, și o distribuire a acestora prin procesul de acordare a creditelor spre acele ramuri ale economiei care necesită investiții.

Fiecare țară, indiferent de orînduirea sa socială, dispune de un volum mai mare sau mai mic de resurse materiale, umane, informaționale dintre care unele sunt deja integrate în circuitul de valori pe plan național și internațional, iar altele se află în stare potențială. Forța economică a unei țări, capacitatea acesteia de a satisface nevoile sociale, gradul sau de participare la diviziunea internațională a muncii, depind de măsura în care resursele respective sunt atrase în circuitul economic, de modul de organizare și conducere a proceselor economice, de mecanismul de funcționare a economiei naționale.

Statul influențează activitatea economică cu ajutorul finanțării unor obiective și acțiuni pe seama unor instrumente economico-financiare. Între acestea din urmă, creditul și dobinda, prețurile,cursul de schimb și alte pîrghii economico –financiare . Prin urmare, mecanismul de funcționare a economiei naționale cuprinde o serie de componente cainformaționale dintre care unele sunt deja integrate în circuitul de valori pe plan național și internațional, iar altele se află în stare potențială. Forța economică a unei țări, capacitatea acesteia de a satisface nevoile sociale, gradul sau de participare la diviziunea internațională a muncii, depind de măsura în care resursele respective sunt atrase în circuitul economic, de modul de organizare și conducere a proceselor economice, de mecanismul de funcționare a economiei naționale.

Statul influențează activitatea economică cu ajutorul finanțării unor obiective și acțiuni pe seama unor instrumente economico-financiare. Între acestea din urmă, creditul și dobinda, prețurile,cursul de schimb și alte pîrghii economico –financiare . Prin urmare, mecanismul de funcționare a economiei naționale cuprinde o serie de componente care, împreună alcătuiesc mecanismul financiar.

Sistemul de creditare se caracterizează prin totalitatea instituțiilor bancare și creditare cu drept de a organiza și a executa operațiunile de creditare într-o anumită țară la o anumită etapă de dezvoltare economică. Prin sistemul de creditare se subînțelege totalitatea elementelor ce determină organizarea procesului de creditare, precum și reglementarea acestuia în conformitate cu principiile și normele de creditare.

Politica de creditare a băncii este elaborată în scopul stabilirii unei strategii unice de acordare și gestiune a creditelor. Aceasta este întocmită pentru a ajuta personalul să execute calitativ funcțiile și este menită să genereze răspunsuri de ordin general ce apar în procesul operativ de activitate.

Pentru asigurarea unor standarte unice băncile care efectuează operațiuni de creditare își desfășoară activitatea în conformitate cu actele normative emise de BNM.

Funcțiile creditului sunt :

Funcția distributivă;

Funcția de transformare a economiilor în investiții;

Funcția de emisiune monetară;

Funcția de asigurare a stabilității prețurilor.

Pentru a putea argumenta funcțiile creditului bancar este absolut necesar de a analiza particularitățile acestuia:

Participanții creditului bancar;

Obiectul creditului bancar;

Scadența;

Dobînda;

Asigurarea creditului.

La început, creditul a fost realizat sub formă de împrumut mai apoi acesta a evoluat foarte mult, astăzi acesta fiind în strinsă corelație cu gradul și nivelul populației. Formele principale ale creditului în economia de piață sunt: creditul bancar, creditul comercial, creditul de consum, creditul obligator, creditul ipotecar.

Bancile comerciale acordă clienților săi diverse tipuri de credite bancare care pot fi clasificate în baza mai multor criterii:

după tipul creditelor

credite ordinare – cu un termen stabilit și scop determinat;

credite de consum – destinate finanțării necesităților de consum ale împrumătorului;

linii de credite tip revolving – acordarea mijloacelor în limita plafonului stabilit, cu posibilitatea de rambursare parțială sau integrală.

Overdraft – credit destinat susținerei solvabilității debitorului în cazul insuficienței temporare a mijloacelor bănești în cont;

Overnight – credit acordat băncilor auorizate pentru asigurarea efectuării plăților și/sau menținerea rezervelor obligatorii peste o noapte sau între două zile bancare;

Factoring – preluarea creanțelor agentului economic față de debitori cu dreptul de încasare a contravalorii serviciilor etc.;

Garanții bancare – obligațiuni convenționale prin care garantul se obligă față de benefeciar să achite datoriile debitorului în cazul neîndeplinirii de către acesta a obligațiunilor contractuale;

Credite/linii de credite pentru acoperirea acreditivelor cu sau fără amînarea achitării;

Credite consorțiale – combinarea resurselor Băncii cu cele ale altor instituții financiare la finanțarea proiectelor mari;

Credite interbancare – amplasarea resurelor creditare libere în alte instituții financiare pe un termen mai mare de o zi.

după mărimea creditelor:

microcreditele – credite în sumă pînă la 30 000 USD

credite mici – de la 30 000 USD pînă la 125 000 USD

credite mijlocii – de la 125 000 USD

Creditele mari sunt considerate datoriile pe credit ale unei persoane sau grup de persoane care acționează în comun, care constituie 10 % sau mai mult de la capitalul normativ al Băncii.

după termenul creditelor:

credite la vedere – rambursate la cererea Băncii;

credite pe termen scurt – pînă la un an;

credite pe termen mijlociu – de la 1 la 5 ani;

credite pe termen lung – pe un termen mai mare de 5 ani.

Competența de aprobare a facilităților de credit :

Consiliul de Administrație – credite ce depășesc 10% de la capitalul normativ al Băncii;

Comitetul de Direcție – creditele ce depășesc echivalentul a 400 000 dolari SUA și pînă la 10% de la capitalul normativ al Băncii;

Comitetul de Credite din Centrală – pînă la echivalentul a 400 000 dolari SUA;

Acțiunea de creditare se bazează pe următoarele principii generale:

Destinația sau scopul creditului;

Principiul de rambursare a creditului;

Perioada sau termenul de acordare;

Remunerarea sau plata pentru credite;

Asigurarea sau garantarea creditului.

Toate aceste principii trebuie să fie respectate de inspectorii creditori la fiecare etapă a procesului de creditare.Astfel fiecare bancă își stabilește politica de creditare proprie care cuprinde toate principiile de creditare conform strategiei de dezvoltare a acestuia. În cadrul tuturor băncilor conform regulamentelor stabilite de BNM, precum și din inițiativa proprie a băncii pentru acordarea creditului la bancă se înaintează un set de documente.

Prin Legea bancară nr.58/1998 se prevede ca documentația de credit este acea documentație care stă la baza unei convenții intervenite intre bancă și o altă persoană pentru acordarea unui credit și cuprinde cel puțin:

– situații financiare curente ale solicitantului de credit și ale oricărui garant al acestuia, inclusiv protecția fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a creditului și de plată a dobînzilor;

– o descriere a modalităților de garantare pentru plata integrală a datoriei și, după caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garanției;

– o descriere a condițiilor creditului, cuprinzînd valoarea creditului, rata dobînzii, schema de rambursare și obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat creditul;

Există o listă standardă de documente pentru persoane juridice în cadrul tuturor băncilor:

Cererea de solicitare a creditululi;

Buletinul de identitate în original și copia, a persoanei ce depune setul de documente;

Certificatul înregistrării de stat, sau alt document de înregistrare conform legislației în vigoare, documente de constituire (statutul, contract de constituire licențe pe genuri de activitate.

Rapoartele trimestriale, dări de seamă anuale pe ultimii doi-trei ani de gestiune vizate de Inspectoratul de Stat, raportul privind rezultatele financiare, fluxul mijloacelor bănești, bilanțul contabil, declarații privind impozitul pe venit;

Informația despre creditele anterioare;

Business-planul pe 1-5 ani;

Contracte de parteneriat;

Pentru persoanele fizice condițiile de creditare sunt mai simple din punctul de vedere al pachetului de documente care urmează să fie prezentate la Bancă. Majoritatea creditelor destinate persoanelor fizice sunt acordate fără asigurări.

De la persoanele fizice lista standardă de documente solicitată este următoarea :

Cererea de solicitare a creditului;

Buletinul de identitate în original și în copie;

Documente privind calificarea personală;

Adeverința privind venitul de la locul de muncă;

Contractul de muncă;

Confirmarea achitării plății comunale;

Prognozarea veniturilor, pentru stabilirea bonității clientului;

Procesul de primire a deciziilor privind creditarea proiectelor și afacerilor clienților în cadrul băncilor comerciale are loc în câteva etape de bază. La fiecare etapă se precizează caracteristicile creditului, folosirea și achitarea precum urmează:

Evaluarea preliminară a cererii pentru primirea creditului și interviul cu solicitantul.

Analiza posibilității de rambursare a creditului și a solvabilității solicitantului, evaluarea asigurării creditului.

Primirea deciziei definitive a creditării de către Administratorul Regional sau Comitetul de Credit a Băncii.

Completarea documentelor care reglementează relațiile între Bancă si Debitor.

Acordarea creditului.

Monitorizarea creditului.

În cazul creditelor de consum acordate persoanelor fizice, documentele sunt mai puține, iar în cazul solicitării unui card de credit se pot rezuma la situația financiară a persoanei.

În cazul creditelor acordate persoanelor fizice evaluarea solicitantului de credit (indiferent de genul de activitate) se va efectua în baza sistemului credit-scoring, care reprezintă o evaluare complexă a capacității de plată solicitantului (nivelul riscului) exprimată prin indicele cumulativ special calculat (în puncte).

În cazul creditelor acordate persoanelor juridice analiza situației financiare se efectuează în dinamică, prin compararea datelor despre activitatea solicitantului la o dată anumită de gestiune cu datele analogice pe perioadele anterioare.

1.2. Conținutul și particularitățile politicii de credit ale băncii comerciale.

Activitatea băncilor se desfășoară în cadrul unui sistem de relații de concurență și interdependență, ele avînd legături reciproce de determinare cu agenții economici , cu mediul economic în care acționează. Politicile lor de dezvoltare sunt determinate atât de politicile monetare ale băncii centrale, dar și de activitățile economice desfășurate în zona în care ele își afirmă rolul de intermediar financiar. Totalitatea metodelor și procedeelor privind atragerea și gestionarea resurselor atrase sînt reflectate în politica de depozit ale băncii.

La rândul lor, conform propriilor interese și strategii, băncile pot orienta dezvoltarea anumitor activități, pot stimula comportamente noi de consum și de economisire la nivelul societății, în concordanță cu funcția lor de intermediere între cei care dispun de resurse excedentare și cei care au nevoie de ele. De aici importanța deosebită pe care gestionarea creditelor o are pentru fiecare bancă.

Politica de credit stabilește obiectivele și prioritățile activității creditare a băncii, mijloacele și metodele de realizare a acestora, principiile și schema organizării procesului de creditare. Aceasta creează baza procesului de creditare a băncii în concordanță cu strategia și activitatea acesteia fiind condiția necesară în cadrul elaborării procedurilor și standardelor ce reglementează procesul de creditare.

Astfel, politica de creditare a băncii trebuie:

să stabilească cum va fi organizat serviciul de creditare;

să stabilească diferite niveluri de delegări, funcții și responsabilitați;

să stabilească comitetul de creditare și funcțiile lui;

să descrie procesul de aprobare a creditului.

Politica de credit determină direcțiile de bază ale activitații de credit. Ele la rîndul său pot fi tratate drept o sistemă de realizare a direcțiilor adoptate ale politicii de credit. Politica de credit trebuie să releve următoarele elemente de bază:

organizarea activității creditare;

gestiunea portofoliului creditar;

controlul asupra creditării;

principiile de determinare a competențelor;

criteriile generale de selectare a creditelor;

limitele pe direcții separate de creditare;

principiile monitoringului creditar;

formarea fondului de risc.

În compartimentul aferent portofoliului de credite urmează a fi incluse limitele și normativele ce determină mărimea acceptabilă a riscului aferentă unui client sau unui grup de clienți ce acționează în comun. Pe lîngă toate acestea banca este în drept de a stabili limita totală a creditelor acordate persoanelor fizice, determinînd această sumă în corelație cu capitalul propriu al băncii.

Politica de credit se elaborează în concordanță cu strategiile băncii și a politicii acesteia în domeniul administrării riscurilor. Ea determină următoarele direcții ale activitații creditare:

standartele și criteriile de care se conduc persoanele antrenate în procesul de creditare;

competențele de adoptare a deciziilor în procesul de creditare, de care se conduce, în special, managementul superior al băncii;

principiile de monitorizare a calității portofoliului creditar al băncii și activitatea auditului intern și extern al băncii.

Strategia și politicile de creditare sunt parte integrantă a planului de afaceri al băncii. Planul de afaceri propune un cadru pentru :

analiza tendințelor actuale ale pieței și a competitorilor;

analiza poziției pe piață a băncii și performanța operațională;

stabilirea obiectivelor pentru îmbunătațirea performanțelor și a profitului;

planificarea utilizării resurselor pentru a exploata oportunitațile și a maximiza profitul.

Politica de creditare a băncilor din Republica Moldova stabilește:

principiile generale pe baza cărora este concepută aceasta;

limitele maxime de expunere sectorială și pe client;

politica de prețuri, respectiv costul creditului;

principiile de aprobare a creditelor și de delegare a competențelor;

principiile de evaluare a creditelor, de analiză a capacitații de rambursare, de garantare a creditelor, precum și proceduri de urmărire a creditelor;

principiile de revizuire și clasificare a creditelor, precum și determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.

Politica băncilor susține o atitudine de promovare a creditului către clienții considerați cu capacitatea reală de rambursare și îndeplinire a obligațiilor la termen.

Politica de creditare se bazează pe analiza viabilității și realismului afacerilor în vederea evaluării capacității de plată a clienților, posibilitatea a genera venituri și lichidități ca principala sursă de rambursare a creditului și de plată a dobînzii. Determinarea capacității de plată a clienților se face prin analiza aspectelor financiare ale afacerilor, atît din perioadele expirate cît și cele prognozate.

În condițiile actuale, este necesar ca banca să adopte o strategie si o politică de creditare eficientă pentru impulsionarea procesului de creditare vizînd:

Elasticitatea creditării – în sensul că atît la nivel de societate bancară, cît și unitate teritorială subordonată suportă o mărime a competenței și a responsabilității în fazele de analiză, aprobare, acordare, urmărire și rambursare a creditului;

Extensia (aria) activității și obiectelor creditate, prin aceasta întelegînd că este necesară realizarea unui portofoliu cît mai larg de solicitanții de credite. Totodată prin sistemul de credite trebuie încurajate întreprinderile mici și mijlocii în curs de formare; banca – în raport cu bonitatea fiecăruia și a specificului, să asigure cu promtitudine necesarul de fonduri solicitat de acestea.

Nivelul dobînzilor active – trebuie sa fie stimulativ pentru client, respectiv să fie cît mai aproape de rata anuală a inflației.

1.3.Riscul în activitatea de creditare.

Administrarea riscurilor este o parte componentă a procesului decizional și de afaceri al băncii. Banca aplică o politică riguroasă de evaluare, tratare și gestionare a riscurilor, dezvoltînd, în permanență, proceduri, mecanisme și instrumente corespunzătoare.

Evaluarea riscurilor este un domeniu care a devenit extrem de important în societatea economică de astăzi. Afacerile concurează agresiv pentru ocuparea unei cote de participare mai mari pe piață și corespunzator își asumă mai multe riscuri.De aceea, implementarea evaluării riscului în instituțiile financiare este crucială. În sectorul financiar, managementul riscului este un domeniu de interes deosebit datorită crizelor financiare din ultimele două decenii. Conform Basle Comittee -organismul internațional de supraveghere bancară, cea mai vastă sursă a severelor probleme bancare, este riscul de credit. Aceasta premisă a asigurat inițiativa explorării domeniului riscului de credit.

Evoluția generală a economiei determină schimbările indicatorilor macroeconomici, și anume: dinamica PIB pe ansamblu și pe elementele structurale, evoluția ratei inflației și stabilitatea monetară etc. Este de la sine înțeles că băncile depind de starea economică a unei țări la un moment dat, datorită, pe de o parte, faptului că deciziile de politică monetară pe care le ia banca centrală sunt aplicate de către sau prin intermediul băncilor, iar, pe de altă parte, în aval, băncile își atrag resursele și efectuează plasamentele din și în mediul nebancar, generator de rezultate la nivel macroeconomic și, în același timp, afectat de evoluția generală a economiei.

O țară aflată în recesiune este o țară cu risc pentru activitatea bancară, datorită reducerii masei resurselor și , în același timp , scăderii investițiilor finanțate din credite bancare. Produsul intern brut cuantifică rezultatele activității economice a unei țări în forma valorică, fiind un indicator de bază luat în calcul de agențiile internaționale de reiting. În general reitingul unei bănci nu poate depăși pe cel național , riscul de țară determinind astfel riscul bancar din punct de vedere al operațiunilor externe.

O organizare ineficientă este cert o eroare de conducere, care influențează negativ întreg ansamblul activității băncii. Într-un sistem bancar, aflat în plină dezvoltare, cum este cel din Republica Moldova, una din deficiențele majore este cea a lipsei managerilor cu experiență și , de asemenea a personalului selecționat, astăzi, din economia nebancară. Luarea unor decizii afectează, în mod direct și implicit creditul, rata dobînzii, lichiditatea și capitalul propriu al băncii. Considerăm explicabil faptul ca creditul bancar reprezintă una din sursele principale de venituri, cît și de riscuri în cadrul instituțiilor financiare. Totuși, această sursă continuă să ramînă primordială în cadrul strategiei de dezvoltare și de extindere a băncilor, deoarece participă, pe lîngă investițiile propriu-zise, la finanțarea economiei.

Managementul riscului de credit cuprinde patru etape: identificarea, evaluarea, managementul și controlul riscului de credit. Cea mai mare provocare dintre aceste etape o constituie evaluarea riscului de credit. Examinarea critică a diverselor metode de evaluare a riscului de credit, utilizate de instituțiile financiare, evidențiază avantajele și dezavantajele acestora, și asigură o arhitectură pentru evaluarea riscului de credit.

Evaluarea riscului de credit reprezintă un domeniu în plină dezvoltare și nu există metodologii standarte, urmate de instituțiile financiare. Prezenta analiză pune în discuție metoda aprecierii (metoda calitativă) și credit scoring-ul.

Metoda aprecierii sau metoda calitativă reprezintă metoda tradițională utilizată pentru evaluarea riscului de credit. Aceasta ia în considerare factorii specifici contrapărții și mediului extern. Analistul riscului de credit culege informația despre aceste elemente și formează o listă cu caracteristicile acestora.

Factorii examinați, specifici contrapărții, includ multitudinea amenințărilor angajamentului sau față de instituția financiară, cum ar fi :caracterul contrapărții, capacitatea și garanțiile sale. Termenul de caracter este definit ca consimțirea de a rambursa. Metoda aprecierii , de asemenea, examinează unele aspecte legate de capacitatea contrapărții. Declarațiile despre profitabilitate, lichiditate,cash-flow-uri, structura capitalului și proiectele financiare sunt esențiale pentru determinarea capacității ințiale și continue a debitorului de rambursare.

Sistemul de administrare a riscurilor, utilizat în cadrul băncilor comerciale din Republica Moldova , este bazat pe cerințele BNM, recomandările Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară, recomandările companiei de audit, consultanța primită de la experții externi, precum și pe experiența proprie, acumulată de-a lungul anilor.

Banca urmărește scopul de a identifica, stabili și respecta un nivel acceptabil pentru toate riscurile aferente activității, asigurînd un echilibru rezonabil cu rezultatele financiare obținute.

Pentru prevenirea unor riscuri ce ar putea surveni și crea probleme în activitatea băncii a fost creat procesul de dirijare a riscurilor cu cele trei niveluri de gestionare:

Nivelul de dirijare funcțională, care este reprezentată de comitetele formate în scopul dirijării eficiente a riscurilor aferente operațiunilor bancare: Comitetul de credite care determină, elaboreză metode de apreciere și reglare a riscurilor. Nivelul deciziilor strategice, este reflectat de managementul de top al băncii, adică prin Consiliul de Administrație a băncii. Acesta este organul băncii responsabil pentru aprobarea și revizuirea periodică a politicii și sistemului de gestionare a riscurilor bancare.

Nivelul operațional de dirijare a riscurilor, acest nivel de gestionare este realizat prin intermediul a mai multor direcții, ce zilnic execută obiectivele politicii de gestionare a riscurilor bancare:

Direcția Credite – gestionează riscul de credit;

Direcția Trezorerie – gestionează riscul de capital, riscul de rată a dobînzii, riscul de lichiditate;

Direcția valutară și relații internaționale – gestionează riscul valutar;

Direcția rețea și logistică – gestionează riscul operațional.

Funcția de administrare a riscurilor este de obicei în cadrul băncilor exercitată de către Diviziunea Administrare Riscuri .

Sarcinile principale ale Diviziunii Administrare Riscuri sunt:

îmbunătățirea cadrului normativ de dirijare a riscului;

gestionarea riscului de credit, atît la nivel de tranzacție, cît și la nivel de portofoliu total de credite;

îmbunătățirea performanței financiare a băncii;

identicarea, evaluarea, administrarea și monitorizarea adecvată a riscurilor cu care se confruntă banca în activitatea sa;

Principalele riscuri administrate în cadrul instituțiilor bancare sunt:

– riscul de credit;

– riscul de contraparte-bănci partenere;

– riscul de țară și de transfer;

– riscul de piață;

– riscul lichidității;

– riscul operațional.

Riscul de credit este definit ca risc, actual sau viitor, de afectare negativă a profitului și capitalului băncii, ca urmare a neîndeplinirii de către debitori a obligațiilor contractuale sau a deteriorării situației financiare a acestora, fiind administrat de bancă prin:

a) dezvoltarea scopurilor și obiectivelor stabilite de politica de credite a Băncii;

b) realizarea unei abordări complexe și de sistem privind evaluarea și dirijarea riscurilor;

c) separarea activității subdiviziunilor de vînzări și de administrare a riscurilor, în privința adoptării deciziilor de acordare a creditelor;

d) stabilirea nivelurilor de împuterniciri la aprobarea tranzacțiilor de credit și revizuirea sistematică a împuternicirilor administratorilor/organelor, în funcție de evoluția portofoliului de credite și calitatea lui;

e) revizuirea sistematică a politicilor, manualelor, standardelor, procedurilor de creditare, pentru diferite segmente de clienți, și operarea modicărilor necesare în conformitate cu situația creată;

f) participarea la elaborarea și revizuirea condițiilor și termenelor produselor, expuse riscului de credit;

g) diversificarea portofoliului de credite, stabilirea și gestionarea permanentă a limitelor aferente concentrării de risc pentru diferite segmente de clienți, valute, genuri de activitate, termene de scadență, produse;

h) respectarea normativelor stabilite de Banca Națională a Moldovei și de instituțiile financiare – creditori ai băncii, respectarea indicatorilor interni, stabilirea și respectarea limitelor de expunere la risc pentru anumite categorii de clienți;

i) evaluarea deprecierii portofoliului de credite (în mod individual și colectiv), a altor active și formarea reducerilor pentru pierderi, în funcție de existența indicatorilor obiectivi de depreciere;

j) analiza calității portofoliului de credite și clasificarea creditelor în conformitate cu normele stabilite;

k) monitorizarea permanentă a situației clienților, în scopul determinării disponibilității și capacității acestora de a-și onora angajamentele de credit asumate, evaluarea suficienței asigurării creditelor acordate, a fluxurilor monetare probabile, reacția oportună și adecvată la fluctuațiile nefavorabile în activitatea debitorlilor;

n) aplicarea funcției de Credit Control pentru asigurarea îndeplinirii condițiilor și termenelor de aprobare a limitelor/tranzacțiilor, atît la etapa pregătirii contractelor de credit, cît și la etapa valorificării creditelor;

o) diferențierea gradului de acoperire a creditului cu gaj, în dependență de categoria clientului și nivelul de risc asumat, monitorizarea și reevaluarea gajului conform normelor stabilite.

Creșterea riscului de credit în bancă se datorează următorilor factori de influență:

► concentrarea riscantă a creditelor pe anumite piețe, sau anumite categorii de debitori;

► nerespectarea normelor metodologice de creditare;

► lipsa metodelor de depistare a creditelor problematice;

►creșterea excesivă a valorilor portofoliului de credite peste posibilitățile rezonabile ale băncii de a acoperi riscurile aferente, și alți factori de influență.

Pentru minimizarea expunerii la risc, cea mai importantă etapă a procesului de creditare este selectarea cererilor de creditare. În această fază comportamentul unei bănci poate fi astfel prezentat: un credit nu se acordă decît dacă se poate estima că probabilitatea rambursării o depășește pe cea a nerambursării. Aprecierea acestei capacități de rambursare se poate face, dacă are la baza proceduri diferite, în funcție de debitor: agentul economic, persoana privată, stat. Riscul de creditare trebuie apreciat în funcție de ceea ce banca se așteaptă să realizeze de pe urma creditării.

Procesul de creditare este un potențial purtător de cîștiguri, acestea se pot grupa în două categorii: cîștiguri directe și cîștiguri indirecte.

Cîștigurile directe sunt imediate. Dobînda și comisionul sunt considerate a fi cele mai importante la care se adaugă soldul creditor care reprezintă garanția creditului.

Cîștigurile indirecte   sunt cu efect de întîrziere. Ansamblul acestor cîștiguri implică faptul cînd expunerea la risc este analizată și, eventual, acceptată. Evident, în contextul general al politicii de credit. Principalele slăbiciuni în aprecierea riscului de creditare sunt unele de ordin intern: selecția defectuasă a dosarelor și supravegherea internă improprie a evoluției calității debitorilor. Riscul de selecție improprie a dosarelor poate fi minimizat prin: rigoare în conținutul dosarelor, apreciere internă a calității clienților pe baze unitare, dubla avizare a deciziei de creditare și stabilirea  unei marje corespunzătoare a dobînzii percepute. Identificarea și evaluarea riscului de creditare presupune definirea acestuia și cuantificarea expunerii la risc.

Riscul de creditare este cauzat de perturbații în fluxul de încasări la analiza cererii de creditare. Pentru fiecare debitor aceste perturbații pot genera insolvabilitate. Factorii care generează insolvabilitate pot fi grupați în factori externi și factori interni fără a se putea distinge între cele două categorii în ceea ce privește amplitudinea expunerii la risc pe care o generează.

Minimizarea expunerii băncii la risc se face, cel mai adesea, prin înăsprirea condițiilor de creditare și prin garanțiile bancare. Este însă demn de reținut faptul că garanțiile nu sunt o protecție sigură pentru creditor. Valoarea de piață a activelor se poate diminua semnificativ și, pot exista alți creditori, privilegiați față de bancă. În cadrul băncii totuși, înafară de riscul de credit mai sunt :

Riscul de rată a dobînzii reprezintă probabilitatea că banca va suferi pierderi sau nerealizări a profitului prevăzut datorită variației nefavorabile pentru bancă a Rd pe piață. Fluctuațiile Rd pe piață pot influența profitul băncii, valoarea economică de bază a activelor, pasivelor și a posturilor extrabilanțiere ale băncii. Riscul valutar reprezintă riscul de pierdere la variația schimbului valutar. Cea mai des întîlnită problemă în acest risc este imposibilitatea de a putea evalua riscul asociat și complex de posibilități și probabilități. O anumită poziție valutară poate fi favorabilă sau nu pentru bancă în dependență de evoluția cursului valutar.

Riscul de lichiditate reprezintă unul din riscurile de bază aferente din activitatea bancară, ce survine din gestionarea incorectă a activelor și pasivelor băncii. Riscul de lichiditate apare atunci cînd banca suferă de neajunsuri de lichiditate, pentru onorarea obligațiunilor .

Riscul de țară. Sistemul de gestionare a riscului de țară prevede aplicarea și perfecționarea modelului intern de evaluare și revizuire a categoriei de risc, stabilită pentru țara respectivă, în baza analizei unui complex de factori, luînd în calcul și ratingul internațional, atribuit de către agențiile internaționale de rating.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA ORGANIZATORICĂ ȘI ECONOMICO-FINANCIARĂ A BC EXIMBANK-GRUPPO VENETO BANCA . SA.

2.1. Condițiile organizatorice.

Banca comercială “Eximbank –Gruppo Veneto Banca ”S.A. a fost înființată prin decretul nr. 4 din 10 ianuarie 1994 al Președintelui Republicii Moldova în baza secției moldovenești a fostei bănci a URSS "Vneșeconombank", transformată ulterior în direcția pentru operațiuni valutare a Băncii Naționale a Moldovei. Banca este constituită conform legislației în vigoare a Republicii Moldova și își desfășoară activitatea ca persoană juridică conform “Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei”, “Legii instituțiilor financiare”, “Legii privind societățile pe acțiuni”, altor legi și acte normative ale Republicii Moldova și Statutului. Capitalul social al Băncii constituie șase sute treizeci și cinci milioane și este divizat în 635.000 acțiuni ordinare nominative cu valoarea nominală de 1000 lei fiecare.

Eximbank aparține în totalitate unuia din  cele mai mari grupuri bancare italiene, Veneto Banca , bancă cooperativă ce și-a început activitatea încă în anul 1877, capitalul căreia este deținut de 62.656 acționari, printre clienții săi numărîndu-se unele dintre cele mai mari companii italiene ce operează la nivel internațional, are peste 753.000 clienți, 6200 angajați, la care se adaugă un număr echivalent de angajați ai companiilor ce prestează servicii.

Data oficială de constituire a băncii este considerată 29 aprilie 1994 – ziua obținerii autorizației (nr. 71) de la Banca Națională a Moldovei. Încă de la debutul activității sale banca și-a trasat obiectivele principale – lărgirea spectrului de servicii prestate și îmbunătățirea calității lor. La data de 15 mai 2006, odată cu procurarea întregului pachet de acțiuni de către Veneto Banca, Eximbank devine membru al grupului bancar italian Veneto Banca. 

Sarcina strategică principală pusă față de BC “Eximbank” S.A. și a subdiviziunilor sale constituie formarea unei baze de resurse, inclusive prin majorarea numărului de subdiviziuni, care va permite de a realiza politica băncii în domeniul oferirii clienților a celui mai larg spectru de servicii bancare de înaltă calitate,

Aceasta este o bancă cunoscută și apreciată în toată Italia pentru că este prezentă în teritoriul unde operează în suportul întreprinderilor și familiilor, oferind asistență companiilor chiar și în momentele de dificultate, cu condiția că acestea sunt serioase, bine gestionate și transparente.

Banca este organizată și activează ca societate pe acțiuni, este proprietar de bunuri materiale și nemateriale, separate de patrimoniul acționarilor și poate în numele său să dobîndească și să exercite drepturi patrimoniale și/sau nepatrimoniale personale, să aibă obligații, să fie reclamant și pîrît în instanța judecătorească.

Modelul unic de business orientat spre deservirea specializată și eficientă a segmentelor de clienți Corporativ și Retail, de rînd cu sistemele performante ale tehnologiilor informaționale avansate, produsele și serviciile competitive strict orientate către client, personalul bine instruit și rețeaua de distribuție dezvoltată, au determinat BC„Eximbank ”SA să fie banca de prima opțiune pentru clienți și au transformat numele băncii în unul credibil, respectat și unanim recunoscut pe piața bancară din Republica Moldova. 

Eficiența politicii de administrare a băncii este demonstrată prin rezultatele financiare obținute. Banca continuă să domine clasamentele eficienței bancare a băncilor din Republica Moldova, fapt confirmat de o serie de indicatori relevanți, înregistrați de bancă.

Ca în orișicare instituție financiară, activitatea BC “Eximbank” S.A. se bazează preponderent pe atragerea mijloacelor bănești temporar disponibile din economia națională și investirea acestora în ramurile economiei în care este necesar. Astfel, serviciile prestate de bancă includ:

deschiderea conturilor în valută națională și străină;

acordarea serviciilor de decontări și încasări;

acceptarea depozitelor (plătibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fără dobîndă persoanelor fizice și juridice conform condițiilor aprobate de Consiliul Băncii;

prestarea serviciilor de păstrare a banilor, valorilor mobiliare, încasarea și transportarea lor, însoțirea casierilor;

deschiderea și deservirea cardurilor bancare pentru persoane fizice și juridice.

Obiectivele de dezvoltare sînt mereu depășite de bancă grație colaborării fructuoase cu cei peste 300 de mii de clienți ai băncii, care rămîn a fi o prioritate pentru BC„Eximbank”SA, precum și efortului echipei de angajați profesioniști, orientați spre succesul afacerii. Guvernarea corporativă eficientă și justă, implementată în cadrul instituției, a asigurat funcționarea băncii într-o manieră corectă, o administrare și un control intern orientat spre transparență, responsabilitate .

BC„Eximbank”SA a adus pe piață un șir de produse, servicii și soluții noi pentru a-i ajuta pe clienți să treacă mai ușor peste consecințele actualei crizei economice oferindu-le condiții mai avantajoase pentru produsele de creditare.

În anii 2012- 2015 Eximbank –Gruppo Veneto Banca își va concentra eforturile asupra îndeplinirii următoarelor obiective strategice:

Extinderea gamei de produse și servicii, atît în plan cantitativ, cît și în cel calitativ ;

Dezvoltarea segmentului mic și mijlociu (IMM) ;

Extinderea rețelei de deservire a băncii ;

Promovarea imaginii băncii.

Banca comercială Eximbank –Gruppo Veneto Banca, recunoscînd că utilizarea celor mai bune practici și standarte este o condiție de bază în asigurarea stabilității băncii precum și succesului în business, desfășoară activitatea în scopul atingerii obiectivelor determinate. Astfel, prin decizia Adunării Generale a Acționarilor din 30.03.2012 cu modificările și completarile ulterioare a fost aprobat Codul de guvernare corporativă în care au fost dezvăluite tendințele de dezvoltare și implementare a celor mai bune practici și celor mai inalte standarte de guvernare corporativă și de conduită etică .

Figura 1

Structura organizatorică a BC Eximbank-Gruppo Veneto Banca.SA

Sursa: Întocmit de autor în baza procesului verbal al Adunării Generale extraordinare a acționarilor din 27.05 .2014. a BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca.SA.

Organul de control al băncii Eximbank este reprezentat de :

1.Adunarea generală a acționarilor este organul suprem de conducere a Băncii și se poate întruni în sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea Generală a Acționarilor se convoacă de către Președinte în temeiul deciziei Comitetului de Direcție cel puțin o dată pe an. De competența Adunării Generale a Acționarilor țin:

Aprobarea statutului Societății în redacție nouă sau modificărilor și completărilor aduse în Statut;

Modificarea capitalului social;

Aprobarea direcțiilor prioritare de activitate și planul de afacere; Adoptarea hotărîrii privind repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau acoperirea pierderilor;

Confirmarea organizației de audit și stabilirea cuantumului retribuției serviciilor ei.

Examinarea dării de seamă financiară .

Adunarea Generală a Acționarilor este deliberativă, dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost înregistrați și participă la ea acționarii care dețin mai mult de 2/3 din acțiunile cu drept de vot ale Societății.

2. Consiliul Băncii – este organul de administrare al băncii, care îndeplinește funcția de supraveghere și control a activității bancii, aprobă și asigură realizarea politicii și strategiei băncii. Consiliul reprezintă interesele acționarilor în perioada dintre adunările generale și , în limitele atribuțiilor sale, exercită conducerea generală și controlul asupra activității băncii. Consiliul este subordonat Adunării Generale a Acționarilor. Acesta este responsabil și de adoptarea strategiei corporative și a business planurilor pentru stabilitatea financiară a băncii și exercită supravegherea îndeplinii acestora de către Direcția Generală.

3.Organul executiv-Directia Generală- este organul executiv al băncii care asigură îndeplinirea hotăririlor Adunării Generale a Acționarilor și ale Consiliului acționează din numele băncii în conformitate cu legislația, Statutul Bancii , Codul de Guvernare Corporativă , Regulamentul Direcției Generale, aprobat de către Consiliu. Direcția generală exercită funcția de conducere a activității curente a băncii, inclusiv asupra tuturor subdiviziunilor structurale, asupra tipurilor și direcțiilor de activitate ale băncii și recunoaște responsabilitatea sa față de acționari. Scopul principal este de a-și exercita fidel și cu pricepere obligațiunile funcționale ce țin de conducerea activității curente , asigurîndu-i o dezvoltare profitabilă, stabilă și de lungă durată.

4..Comisia de Cenzori -este organul împuternicit să efectueze controlul activității economico-fnanciare a băncii, să elaboreze procedurile interne ale băncii precum și cele de evidență și control. De asemenea în funcția Comisiei de Cenzori se află controlul efectuat cel puțin o dată pe an asupra situației activității economico-financiare a băncii, după care acesta întocmește un raport pe care îl prezintă Adunării Generale a Acționarilor, astfel Comisia de Cenzori se subordonează Adunării Generale a Acționarilor. Componența numerică a acestui organ este constituită din 3 membri, care sunt aleși pe o perioadă de 4 ani, cu dreptul de realegere.

La B.C. „Eximbank ” S.A. pentru o activitate mai eficientă și mai bine organizată din punct de vedere al competențelor sunt create comitete de lucru precum comitetul de credite, Comitetul privind dirijarea Activelor și Pasivelor, Comitetul pentru prevenirea și combaterea spalării banilor. Fiecare din aceste comitete își exercită activitatea în baza regulamentelor proprii. Activitatea BC Eximbank este constituită prin hotărîrea Adunării constitutive din 13 iulie 2001 februarie 1991 și activează în baza licenței eliberate de BNM.

Conținutul complex al tezei de licență se bazează deci, însăși pe activitatea acestei bănci și în special pe activitatea Filialei nr.2 ‘’Eximbank-Gruppo Veneto Banca ’’SA, din raionul Ungheni amplasată pe str. Decebal 16 .La data de 26 iunie 2013, a avut loc inaugurarea oficială a sediului renovat al Filialei nr.2, sediul renovat corespunde standardelor de imagine ale grupului Veneto Banca.

Filiala prestează o gamă completă de servicii și produse bancare, care răspund pe deplin cerințelor persoanelor fizice și juridice, printre care: acordarea de credite, acceptarea de depozite, deservirea de cont și de casă, emiterea și deservirea cardurilor bancare “Visa” și “MasterСard”, Internet- banking, transferuri internaționale, inclusiv prin intermediul a 9 sisteme de transferuri rapide, schimb valutar, etc. Filiala nr. 2 este dotată cu un bancomat non- stop pentru deținătorii de carduri bancare “Visa” și “MasterСard”.

În fruntea filiale ‘’Eximbank –Gruppo Veneto Banca ’’ se află în prezent domnul Vitalie Calchei care activează în calitate de director general al băncii. Este persoana cu funcția cea mai înaltă din colectiv care poartă toată răspunderea pentru toate activitățile ce au loc aici reglementare și implementare pe plan internațional.

Figura 2

Structura organizatorică a BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca ,filiala 2.Ungheni

Sursa: Întocmit de autor în baza procesului verbal al Adunării Generale extraordinare a acționarilor a BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca.SA.

Resursele umane este cea mai importantă sursă creativ-activă, din cadrul băncii Eximbank dotată cu potențial intelectual și fizic, cu capacitatea de a-și cunoaște rezervele. La baza managementului resurselor umane stau: planificarea și selectarea personalului, administrarea și formarea profesională, motivarea, evaluarea și promovarea personalului.

Banca își desfășoară activitatea în condiții bune , începînd cu luna august 2014, clienții Băncii pot încheia contracte de asigurare a bunurilor gajate nemijlocit și la filiala Eximbank – Gruppo Veneto Banca din orașul Ungheni . Aceste servicii, dar și multe altele, sunt prestate de către toate subdiviziunile Băncii, grație parteneriatului cu compania de asigurări Grawe Carat Asigurări.

Subunitățile structurale, filialele băncii funcționează în baza regulamentelor, aprobate de Consiliul Băncii. În prezent banca are 23 de filiale , 22 reprezentanțe și 5 agenții deci cuprinde o activitate destul de vastă. (Anexa …2..).

2.2. Caracteristica economico-financiară a BC”Eximbank”SA

Anul financiar al BC”Eximbank- Gruppo Veneto Banca ”SA începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie. Banca ține evidența contabilă și întocmește rapoarte financiare, statistice și de specialitate în condițiile legislației în vigoare, regulamentelor Băncii Naționale a Moldovei și celor interne.

Rezultatele activității Băncii se oglindesc în bilanțuri , rapoarte financiare, raportul privind circulația capitalului propriu , raportul privind fluxul mijloacelor bănești , note explicative la rapoartele financiare periodicitatea, volumul, formele și modul de întocmire ale cărora se stabilesc de către Banca Națională a Moldovei, alte organe de resort și regulamentele interne ale Băncii.

Activele clasificate compromise se trec la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active în conformitate cu prevederile Statutului și legislației în vigoare a Republicii Moldova.

Banca, în termen de 4 luni de la încheierea anului financiar, publică în ziare de circulație generală, precum și în ziarele din localitățile în care Banca are unități teritoriale, bilanțul și avizul auditului extern și editează raportul anual.

Totodată, BC”Eximbank”SA asigură dezvăluirea și a altor informații despre valorile sale mobiliare și despre activitatea sa financiar-economică.

Tabelul de mai jos prezintă informația privind activitatea financiară a BC”Eximbank ”SA pentru ultimii 3 ani:

Tabelul 1

Analiza activității financiare a BC”Eximbank”SA

în anii 2012-2014

Sursa: Informația privind activitatea financiară a BC”Eximbank”SA în anii 2012-2014.

Analizînd evoluția indicatorilor care reflectă activitatea financiară a băncii pot fi formulate mai multe concluzii.

Capitalul normativ total al băncii în anul 2014 a înregistrat valoarea de 959.99 milioane lei, cu 380 466 milioane lei mai mult față de anul 2012, și cu 190 478 milioane lei mai mult față de anul 2013.

Ca rezultat are loc reducerea suficienței capitalului ponderat la risc, care este de 41,41 % în anul 2014, cu 6,88 puncte procentuale mai puțin față de anul 2012 și cu 2, 89 puncte procentuale mai puțin față de anul 2013. Reducerea acestui indicator se apreciază negativ, dar luînd în considerare valorile stabilite de BNM de minim 16% pentru toată perioada 2012-2014, se observă că în cadrul băncii BC”Eximbank-Gruppo Veneto Banca ”SA aceste valori sunt mai înalte.

Coeficientul lichidității pe termen lung trebuie să aibă o valoare maximală de 1,00. În anul 2014 constituie 0,94 %, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de anul 2012 și cu 0,03 puncte procentuale mai mult față de anul 2013. Situația se apreciază satisfăcătoare pînă nu depășește valoarea unitară.

Rata lichidității curente în BC”Eximbank –Gruppo Veneto Banca”SA în anul 2014 este de 30,74 %, mai mare față de anul 2012 cu 4,72 puncte procentuale iar față de anul 2013 cu 6,45 puncte procentuale mai mare. Adică la fiecare leu al activelor totale în anul 2014 banca deține 30,74 bani active lichide.

Rentabilitatea activelor în anul 2014 a fost de 4,91 %, cu 4,43 puncte procentuale mai puțin față de anul 2012 și cu 2,51 puncte procentuale mai puțin față de anul 2013.

Aceleași modificări le înregistrează și rentabilitatea capitalului acționar, care în anul 2014 a înregistrat nivelul de 17,37%, cu 15,54 puncte procentuale mai puțin față de anul 2012 și cu 8,02 puncte procentuale mai puțin față de anul 2013.

Marja netă a dobînzii în dinamică se reduce, de la 6,58 % în anul 2012 la 3,73 % în anul 2014.

Descreștere se înregistrează și în cazul indicelui eficienței, de la 92,91% în anul 2012 pînă la 47,20% în anul 2014, modificare apreciată negativ.

Evidența contabilă este efectuată în corespundere cu standardele naționale ale evidenței contabile, precum și cu cerințele corespunzătoare ale Băncii Naționale a Moldovei.

Definirea băncii ca instituție, care acumulează mijloace bănești libere și le plasează în baza rambursabilă, permite să evidențiem în activitatea ei operațiuni pasive și active. Operațiunile active ale băncii reprezintă plasarea resurselor mobilizate ale băncii cu scopul de a obține profit și de asigurare a lichidității.

Operațiunile active ale băncii pot fi divizate în patru grupe:

De creditare, în rezultatul cărora se formează portofoliul de credite al băncii;

De investiții, ce creează baza formării portofoliului de investiții;

De decontare și de casă, care reprezintă unul din serviciile oferite de bancă clienților ei;

În cadrul BC”Eximbank Gruppo Veneto Banca ”SA activele au structura și dinamica reflectată în tabelul 2 .

Tabelul 2

Dinamica și structura activelor BC”Eximbank ”SA

în anii 2012-2014

Sursa: Bilanțul contabil al BC”Eximbank”SA pentru perioada 2012-2014 (Anexele 7,8).

Cea mai mare pondere în total active o constituie numerar și echivalente de numerar care au înregistrat valoarea de 9 556 milioane mii lei în anul 2013 sau 72,80 % care ulterior s-a micșorat pîna la 9 130 milioane lei în anul 2012, și de la 1 042 milioane lei în anul 2014 sau 26,73 %.

Valoarea imobilizărilor corporale este de 371 milioane lei în anul 2014, cu 2 milioane mai puțin față de anul 2013 și cu 173 milioane mai puțin față de anul 2013, modificare enormă pentru activitatea băncii , și imobilizările necorporale s-au majorat cu 4 milioane față de anul 2012 și cu 3 milioane față de anul 2013, constituind în anul 2014 – 23 milioane lei.

Suma totală a activelor în anul 2013 a constituit 13 125 milioane lei, cu 356 milioane lei mai mult față de anul 2012 cînd au constituit 12 769 milioane lei și cu 89 226 milioane lei mai puțin față de anul 2014 cînd acesta a constituit 3 899 milioane lei.

Cu ajutorul operațiunilor pasive  băncile își formează resursele. Esența lor constă în atragerea diferitor tipuri de plasamente, primirea creditelor de la alte bănci, emisia valorilor mobiliare proprii, precum și realizarea altor operațiuni în rezultatul cărora se măresc resursele băncii. Prin urmare, operațiunile pasive includ:

Primirea depozitelor (plasamentelor);

Deschiderea și deservirea conturilor clienților, inclusiv și cele ale băncilor corespondente;

Emisia valorilor mobiliare proprii (obligațiuni, cambii, certificate de depozit și de economii);

Primirea creditelor interbancare, și resurselor creditare centralizate;

· Partea de capitaluri și datorii include:

Datorii financiare evaluate la cost amortizat;

Capitalul social și prime de capital;

Rezerve și rezerve din reevaluare;

Acțiuni proprii;

Datorii financiare pentru tranzacționare;

Provizioane;

Datorii privind impozitele.

În cadrul BC”Eximbank –Gruppo Veneto Banca ”SA capitalul și datoriile au structura și dinamica reflectată în tabelul 3 .

Tabelul 3

Dinamica și structura pasivelor băncii BC”Eximbank”SA

în anii 2012-2014

Sursa: Bilanțul contabil al BC”Eximbank –Gruppo Veneto Banca”SA pentru perioada 2012-2014.

Din tabel se observă o majorare la datoriile privind impozitele , care constituie 25 milioane lei în anul 2014, o creștere și în cazul rezervelor care constituie 590 milioane lei în anul 2014 cu 432 milioane lei mai mult față de anul 2013 și cu 321 milioane lei față de anul 2012.

Capitalul social însă inregistrează scăderi majore de la 635 milioane lei în anul 2012 la doar 125 milioane lei în anul 2014.

Scădere semnificativă rezultă și din datoriile financiare evaluate la cost amortizat de la 3 372 milioane lei sau 87,86 % în anul 2013 la 2 644 milioane lei sau 73, 98 % în anul 2014, adică a scăzut cu 13,88 % față de anul 2014 și cu 25,53 % față de anul 2012.

O scădere a totalului pasivului este provocată și de scăderea volumului totalului capitalului de la 904 milioane lei sau 17,81 % în anul 2012, pînă la 115 milioane lei sau 2,99 % în anul 2013.

Tabelul 4

Evaluarea rezultatului financiar BC” Eximbank-Gruppo Veneto Banca”SA

în anii 2012-2014

mln lei

Sursa: Contul de profit și pierderi al BC”Eximbank”SA pentru perioada 2012-2014.Anexele ……

Din datele tabelului 6 se observă că în această perioadă toți indicatorii se majorează, apreciindu-se pozitiv creșterea volumului veniturilor și negativ cea a cheltuielilor.

Astfel, veniturile din dobînzi constituie în anul 2012 suma de 334,013 milioane lei, ceea ce reprezintă cu 27,637 milioane lei mai mult față de anul 2013, și cu 89,683 milioane lei mai mult față de anul 2014.

Veniturile din taxe și comisioane au fost în volum de 4,29 milioane lei, cu 1,69 milioane lei mai mult față de anul 2012.

Poziția alte venituri înregistrează modificare pozitivă față de anul 2012 cu 0,65 milioane lei și față de anul 2013 cu 1,69 milioane lei, constituind în anul 2014 suma de 3, 80 milioane lei.

Cheltuielile cu dobînzile constituie în anul 2013 suma de 404,95 milioane lei, ceea ce reprezintă cu 245,82 milioane lei mai mult față de anul 2012, și cu 48, 277 milioane lei mai mult față de anul 2014.

Cheltuielile din taxe și comisioane au fost în volum de 6,073 milioane lei, cu 693 milioane lei mai mult față de anul 2013.

În anul 2014 se înregistrează o creștere a profitului aferent exercițiului cu 83,98 milioane lei față de anul 2012 și cu 106,67 milioane lei față de anul 2013, și constituie 217,820 milioane lei.

Revenind la tema abordată remarcăm activitatea complexă a procesului de creditare în cadrul căruia mobilizarea resurselor bănești necesare satisfacerii unor nevoi de fonduri ale agenților economici, crearea de noi mijloace de plată în economie, dirijarea acestora în stransă concordanță cu cerințele pieței, utilizarea lor și controlul asupra tuturor acestor laturi sunt concepute dupa anumite criterii și realizate intr-un anumit cadru organizatoric, pe baza unor reglementări precise ale statului.

În strînsă concordanță cu caracterul dirijat al creditului funcționează criteriul destinației precise, care presupune ca acordarea de credite să vizeze scopuri strict delimitate în funcție de care se stabilesc și se realizează indicatorii ce caracterizează procesul de creditare. Rambursarea la termen a creditului, ca unul din criteriile de bază ale organizării creditului, se materializează în restituirea sumelor imprumutate la anumite termene numite scadente.

CAPITOLUL III EVALUAREA GESTIUNII OPERATIILOR DE CREDITARE LA BC EXIMBANK-GRUPPO VENETO BANCA.SA.

3.1. Strategiile de creditare promovate de BC Eximbank

Prezenta lucrare este motivată prin faptul că în condițiile economiei actuale, operațiile de creditare sunt cele care ocupă cea mai mare pondere în operațiile active ale băncilor, respectiv generează cea mai mare parte din venitul obținut, dar în același timp sunt printre cele mai riscante operațiuni. În acest sens, aceste operațiuni necesită a fi bine organizate astfel pentru a atrage clienți noi, a propune produse mai atractive pe piață, de asemenea și pentru a majora profitabilitatea obținută. Deoarece creditul bancar reprezintă principalul produs al BC Eximbank , activitatea de creditare a clienților este plasată în strategia băncii în zonele de interes maxim.

B.C. "Eximbank -Gruppo Veneto Banca" S.A. oferă clienților săi un larg complex de servicii de creditare, aspirînd spre satisfacerea cît mai deplină a necesitaților acestora în domeniul creditării. Creditele se acorda atît în lei moldovenești, cît și în dolari Sua și Euro.

Pentru creditele acordate în lei moldovenești, Banca aplică o rată a dobînzii flotantă, care se modifică în dependență de schimbările survenite pe piața de credit, modificării situației financiare din Republica Moldova, inclusiv rata inflației, modificării costului resurselor creditare disponibile Băncii de la finanțatori, modificarea ratelor de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și/sau fluctuației cursului oficial de schimb al monedei naționale. Modificarea ratei dobînzii are loc respectînd regulile echității și cu înștiințarea prealabilă a debitorului cu cel puțin 10 zile calendaristice înainte de intrarea în vigoare a ratei noi.

Pentru creditele acordate în valută, Banca aplică o rată a dobînzii flotante calculate reieșind din rata „rata de referință” Euribor (la 3 luni) pentru creditele acordate în Euro sau Libor (la 3 luni) pentru creditele acordate in USD, valabile la momentul semnării contractului de credit, plus marja flotantă a Băncii.

În compartimentul aferent portofoliului de credite urmează a fi incluse limitele și normativele ce determină mărimea acceptabilă a riscului aferentă unui client sau unui grup de clienți ce acționează în comun. Pe lîngă toate acestea banca este în drept de a stabili limita totală a creditelor acordate persoanelor fizice, determinînd aceasta sumă în corelație cu capitalul propriu al băncii.

Astfel în scopul protecției dar și în alte scopuri care sunt propuse însăși de politica băncii are loc clasificarea, delimitarea portofoliului de credite din cadrul băncii pentru a se asigura rambursarea acestora la timp.

Portofoliul de credite a unei bănci se clasifica în 5 clase:

Tabelul 5

Clasificarea portofoliului de credite

Sursa: Întocmit de autor în baza procedurilor interne de clasificare a portofoliului de credite din ВС „Eximbank” S.A.

Sistemul de clasificare a creditelor în cadrul portofoliului reprezintă un instrument acceptabil, fiind folosit în procesul monitoring-ului de către colaboratorii departamentelor de creditare. De asemenea trebuie de relatat că sistemul de clasificare a creditelor pe grupurile de riscuri și rezervarea mijloacelor bănești este un instrument bancar nu numai pentru băncile din Republica Moldova dar și pentru băncile altor țări.

În practica bancară a Republicii Moldova care se caracterizează prin riscul creditar majorat , necesitatea în monitoring-ul creditelor, corect și la timp, pe viitor va crește și va contribui la realizarea măsurilor întreprinse privind creditele acordate de băncile comerciale.

Încadrarea unui împrumut într-o clasă sau alta se face pe baza unor punctaje (scoruri, note – proces întîlnit și sub denumirea de rating de credit). Punctajul obținut reprezintă criteriul de clasificare a respectivului împrumut. În plus se mai analizează și punctează periodic serviciul datoriei (capacitatea împrumutatului de a-și achita obligațiile) și anume:

Tabelul 6

Clasificarea unui credit dupa criteriu de deservire a datoriei

Sursa: Întocmit de autor în baza procedurilor interne de clasificare a portofoliului de credite din ВС „Eximbank” S.A.

Principala activitate desfășurată de către băncile comerciale este acordarea creditelor, care are obiectivul de a aduce profit băncii. Creditele eliberate de BC„Eximbank-Gruppo Veneto Banca”SA, reflectate după sferele de creditare și volum sau mărime sunt specificate în tabelul 7 .

Tabelul 7

Suma creditelor eliberate de BC„Eximbank ”SA

în anii 2012-2014

Sursa: Informația privind dezvăluirea activității de creditare a BC„Eximbank”SA pentru trimestrul 4.Anexele ……

Din informația din tabel se poate menționa că în anul 2014 suma cea mai mare a creditelor a fost acordată în lei industriei comerțului, și a constituit 593 900 mii lei, mai mult decît în anul 2012 și 2013 cînd constituiau 61 267 și respectiv 44 112 mii lei. Creditele în valută pentru sectorul dat în anul 2014 la fel înregistrează cel mai înalt nivel, de 416,228 mii lei, în anul 2012 au fost acordate 33 826 mii lei și în anul 2013 367 604 mii lei.

De fapt se observă o tendință de modificare permanentă la majoritatea categoriilor de credite acordate.

Creditele acordate în domeniul transportului manifestă și ele o creștere de la 49 089 mii lei în anul 2012 la 88 335 mii lei în anul 2014.

În industria alimentară creditele eliberate în lei au constituit 93 564 mii lei în anul 2014 și în valută 25 115, valori mai mari față de anii 2012 și 2013.

Creditele acordate în agricultură în lei pentru anul 2014 au constituit 104 860 mii lei, respectiv cea mai mare valoare în perioada dată.

Tabelul 8

Numărul creditelor eliberate de BC„Eximbank”SA

în anii 2012-2014

Sursa: Informația privind dezvăluirea activității de creditare a BC„Eximbank”SA

Cel mai mare număr de credite se înregistrează la creditele acordate comerțului , și anume 42 credite în anul 2012, 29 credite în anul 2013 și 28 credite în 2014.

În anul 2014 numărul creditelor de consum a scăzut acesta constituia 11 credite acordate în lei , față de anul 2013 cînd constituia 31 credite de consum .

Si numărul creditelor acordate persoanelor fizice care practică activitate este destul de redus: 4 credite în anul 2012 și 2 în anul 2013.

În schimb crește numărul altor credite acordate clienților de la 126 credite în anul 2012 la 178 credite acordate clienților în anul 2014.

Tabelul 9

Rata dobînzii la creditele acordate de BC„Eximbank”SA

în anii 2012-2014

Sursa: Informația privind dezvăluirea activității de creditare a BC„Eximbank”SA

Cea mai înaltă rată a dobânzii la creditele acordate în lei în anul 2012 este la creditele acordate persoanelor fizice care practică activitate 15,11%, iar cea mai redusă la creditele acordate în domeniul transportului care a fost de 9,82%.

La creditele eliberate în valută cea mai înaltă rată a dobînzii a fost aplicată la alte credite acordate clienților 15,08% iar cea mai redusă la creditele acordate agriculturii care este de 6,70%.

Reduceri semnificative la rata dobînzii s-au înregistrat la creditele acordate industriei comerțului de la 12,02% în anul 2012 pînă la 8,99% în anul 2014, și a creditelor de consum acordate de la 11,44% pînă la 10,96% în anul 2014 comparativ cu anul 2012.

În ceea ce privește creditele acordate industriei comerțului acordate în valută straină se denotă o reducere semnificativă de la 7,80 % în anul 2012 pînă la 7,16% în anul 2013, precum și a creditelor acordate industriei alimentare în valută straină de la 7,87% în anul 2012 la 5,05% în anul 2014.

3.2.Credite destinate persoanelor fizice si juridice

Operațiunile de creditare reprezintă însăși baza activității bancare în plasarea resurselor ei. Plasamentele de credit trebuie să fie rentabile și sigure pentru bancă.

În procesul de creditare nu trebuie de încălcat așa-zisa „regulă Bancară de aur”, conform căreia termenul creditelor acordate nu trebuie să întreacă termenul resurselor băncii. În continuare sunt specificate condițiile de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice de BC„Eximbank”SA.

Tabelul 10

Condițiile de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice de către BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca. SA

Sursa: Întocmit de autor în baza procedurilor interne de clasificare a portofoliului de credite din ВС „Eximbank” S.A.

Deși relațiile de credit au existat și în economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a susține o afacere prezentă, de a asigura consumul actual), în economia actuală creditul ia forma unei relații bănești intre creditor și debitor fiind, un mijloc de corelare a posibilităților de finanțare existente în societate cu nevoile producției și ale consumului.

Creditul ipotecar este creditul bancar acordat pe termen lung, garantat cu un contract de ipotecă. Se acordă de regulă pentru construirea, cumpărarea sau transformarea unei locuințe. Ipoteca se constituie asupra bunului imobiliar în cauză.

Creditul ipotecar "Famiglia " este destinat pentru procurarea bunurilor imobile cu destinație locativă și a terenurilor aferente, renovarea, modernizarea, extinderea, reparația capitală sau finisarea bunurilor imobile cu destinație locativă existente sau construirea imobilelor noi. 

Se aplică urmatoarele comisioane în cadrul acestui credit:

de examinare – 300 MDL 

de administrare a creditului – 0,15% lunar

de rambursare anticipată – 1% (din valoarea creditului rambursat anticipat

pentru primul an de utilizare, începând cu anul 2 comisionul nu se percepe).

Creditul Energia verde are ca scop creditarea proiectelor pentru procurarea și instalarea cazanelor pe bază de biomasă la companiile acreditate  de către Agenția pentru Eficiența Energetică.

Se aplică urmatoarele comisioane în cadrul acestui credit:

de examinare – 300 MDL 

de acordare – 2% unic 

de rambursare anticipate:

-1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și data finală prevăzută în contract este mai mare de un an;

-0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și data finală prevăzută în contract este mai mică sau egală cu un an.

Apariția relației dintre creditor și debitor este legată de existența concomitentă a unor agenți economici care dispun de resurse bănești temporar disponibile și a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piață a creditului în cadrul căreia se confruntă oferta și cererea de credit. Un astfel de model este și cel al creditului de consum.

Acestea sunt destinate persoanelor fizice care lucrează pe baza unui contract de muncă și a căror principală sursă de venit o reprezintă salariul, fiind de asemenea acceptate și alte tipuri de venituri : dividende, chirii, etc. BC Eximbank – Gruppo Veneto Banca acordă mai multe tipuri de credite de consum, cele mai des intalnite fiind:

Credite pentru nevoi personale ;

Credite de vacanță;

Credite pentru studii;

Credite pentru efectuarea unor tratamente medicale.

Pot beneficia de astfel de credite:

Persoane fizice rezidente, cetățeni ai Republicii Moldova;

Domiciliați permanent (cu viza de reședință), în Republica Moldova pe parcursul ultimilor 3 ani;

Persoanele cu vîrsta cuprinsă între 21 de ani și vîrsta de pensionare a solicitantului de credit, stabilită conform legislației în vigoare;

Dispun de un loc permanent de muncă în Republica Moldova în decursul ultimelor 6 luni minimum;

Documente necesare pentru a beneficia de creditul de consum acordate persoanelor fizice de către BC Eximbank-Gruppo Veneto Banca:

Buletinul de identitate;

Certificat de salariu;

Carnet de munca;

Documente specifice destinației creditului;;

Documente pe imobilul propus în gaj, dupa caz:

Extrasul din registrul bunurilor imobile; 

Documentele ce confirmă dreptul de proprietate; 

Certificat privind datoriile pe imobil, eliberat de către Inspectoratul Fiscal; 

Contractul și polița de asigurare a imobilului cesionat în favoarea băncii;

Raportul privind evaluarea bunurilor propuse în ipotecă. 

Urmîndu-și strategia adoptată în anii precedenți în anul 2014, Eximbank a continuat să sprijine clienții în gasirea unor soluții adecvate , atît prin actualizarea permanentă a produselor dedicate, cît și prin simplificarea procedurilor de lucru cu actualii clienți. Calitatea de membru al unui grup bancar internațional , de partener sigur în afaceri, cît și politica flexibilă și echilibrată a tarifelor și comisioanelor sunt înalt apreciate în cercul oamenilor de afaceri, fapt ce contribuie la creșterea permanentă a numărului de clienți care se deservesc în cadrul BC Eximbank – Gruppo Veneto Banca.

Creditarea persoanelor juridice se efectuează de toate filialele Băncii. Fiecărei companii ce s-a adresat băncii cu cererea de solicitare a creditului i se întărește un specialist în credite, care lucrează cu clientul pe toată perioada colaborării.

La creditele acordate persoanelor juridice analiza situației financiare se efectuează în dinamică, prin compararea datelor despre activitatea solicitantului la o dată anumită de gestiune cu datele analogice pe perioadele anterioare.

În procesul analizei trebuie efectuate următoarele:

1) Analiza generală a bilanțului;

2) Analiza raportului de profit și pierderi;

3) Analiza raportului privind fluxul mijloacelor bănești;

4) Analiza activității solicitantului în tangență cu dinamica ramurii în ansamblu.

În legătură cu destinația creditelor acestea sunt destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate, asociațiilor familiale, profesiunilor liberale și pot avea ca destinație capitalul de lucru, investiții sau acoperirea altor nevoi financiare și pot fi acordate cu diverse tipuri de garanții.

Totuși, în realitate oferta de bani în economie depinde de un șir de procese complexe care reflectă interacțiunea reciprocă dintre banca centrală, băncile comerciale și subiecții nemonetari. Ceea ce merită a fi menționat aici e că masa monetară din circulație nu se modifică prin relațiile reciproce ale diferitor subiecți nemonetari și nici în rezultatul relațiilor dintre băncile comerciale. În această privință, principala regulă este că masa bănească se modifică exclusiv prin relațiile dintre instituțiile monetare, pe de o parte, și subieții nemonetari (populație, firme productive, comerciale ,instituții financiare nemonetare).

În așa mod, crearea banilor de băncile comerciale are loc, la fel ca și în cazul băncii centrale, prin operațiuni de credit. Asupra acestui proces de creație a banilor își are influența sa primordială banca centrală, adică volumul de emisiune a acesteia prin intermediul refinanțării băncilor comerciale.

Agricultura este un domeniu strategic pentru Republica Moldova . În prezent agricultura ocupă 5 % din produsul intern brut al țării noastre. La nivel european , din punct de vedere al tehnologiilor utilizate și producției actuale , Republica Moldova este mult depașită. Avînd în vedere că nu folosim la maxim resursele solului cît și forța de muncă , importurile cresc de la an la an în mod alarmant. De aici apare și necesitatea finanțării în agricultură. Scopul acordării acestor credite pentru agricultură este de a investi pe termen lung în utilaje perfomante , în echipamente de irigație , în construirea unor spații  adecvate creșterii animalelor toate menite să sporească producția. Astfel în ultimii ani se manifestă un interes sporit al sistemului bancar față de această industrie. Aceștia cofinanțează proiectele prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, bazîndu-se pe faptul că este foarte greu să ridici pe picioare o afacere de unul singur.

În cadrul BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca condițiile pentru acordarea de credite în agricultură și flexibilitatea acestora sunt specificate în tabelul 11.

Tabelul 11

Condițiile de acordare a creditelor de către BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca.

Sursa: Întocmit de autor în baza regulamentului cu privire la dezvăluirea de către băncile din R.Moldova a informației aferente activităților lor .Anexa 4.

Destinația acestor credite nu este alta decît aceea de a cumpăra sau valorifica terenuri (plantarea livezilor și viței de vie, creșterea legumelor în sere) Cumpărarea, construirea, renovarea imobilelor destinate activității agricole.

Beneficiarii acestor credite sunt :

Gospodării țărănești;

Întreprinderi individuale;

Cooperative de producție;

Societăți cu răspundere limitată;

Societăți pe acțiuni;

Deținători de patentă;

Persoane fizice care își desfășoară activitatea în agricultură în mod individual.

3.3. Direcțiile de perfecționare a organizării mecanismului de creditare în BC Eximbank- Gruppo Veneto Banca.

Deoarece creditul bancar rămîne principalul produs promovat de instituțiile de credit, el reprezintă totodată și modalitatea de evidențiere a strategiilor, profesionalismului și dorinței de participare a băncilor la dezvoltarea și echilibrul economiei reale. Sistemul propriu de reglementare al BC Eximbank în materie de creditare reflectă nivelul de abordare a problematicii riscului cu două nivele , unul extern vizând dezechilibre specifice pieței la un moment dat și unul intern reprezentat de disfuncționalitățile propriilor structuri organizaționale.

BC Eximbank –Gruppo Veneto Banca trebuie să elaboreze normele în domeniul creditării în așa fel încît să asigure un echilibru între dorința de inovație în materie de produse bancare tip credit și capacitatea în domeniul creditării în așa fel încît să asigure un echilibru . În opinia noastră ar trebui să se acorde o mai mare importanță analizei nonfinanciare în selectarea clienților creditați, prin luarea în considerare a unui număr mult mai mare de indicatori calitativi, și prin creșterea ponderii criteriilor calitative în totalul riscului ponderat al clientului.

Este necesară o rigoare crescută în ceea ce privește conținutul dosarelor de credit în special a calității informațiilor, a realității situațiilor financiare care trebuie să fie autorizate de persoanele abilitate, cu respectarea standardelor de contabilitate și a legislației .

Un rol semnificativ reprezintă și verificarea legalității afacerilor ce urmează a fi finanțate, inclusiv sub aspectul existenței autorizațiilor, avizelor, a situației juridice a terenurilor pe care sunt amplasate construcțiile .

Banca trebuie să aibă o abordare profesională, și nu emoțională a problematicii

creditului, ea nu trebuie sã finanțeze niciodată entuziasmul sau disperarea clienților deoarece aceasta nu ajută clienții în dificultate ci realizează parteneriate de afaceri cu potențialii clienți.

Actualmente, în băncile comerciale din Republica Moldova inclusive în cadrul BC Eximbank există slăbiciuni în gestiunea riscului de credit de ordin intern, cum ar fi: selecția defectuoasă a dosarelor și supravegherea internă a evoluției calității debitorului credem că instituțiile de credit ar trebui să fie mai atente în momentul aprobării unui credit, analizând suma maximă ce-i poate fi acordată clientului, scopul pentru care îi va acorda respectivul credit, garanțiile pe care le oferă și posibilitățile sale de rambursare.

O altă metodă de perfecționare a mecanismului de creditare în cadrul BC Eximbank ar fi lansarea pe piață a unor produse bancare inovatoare pentru a satisface nevoile prezente și viitoare ale clienților, micilor producători, întreprinderilor mici și mijlocii. Banca trebuie să creeze produse speciale care trebuie să includă atît produsul propriu-zis de creditare și unul suplimentar pentru accesarea de fonduri UE cît și serviciile de consiliere, destinate atît celor care doresc co-finanțarea proiectelor aprobate cît și celor care sunt în curs de a elabora și depune proiecte.

Deoarece pentru instituțiile bancare din Republica Moldova este necesară o eficientizare operațională și obținerea de venituri suplimentare, considerăm că trebuie să se acționeze prin introducerea modelelor inovatoare de stabilire a prețului, dezvoltarea de parteneriate precum și lansarea de noi produse bancare.

Iată cîteva din problemele principale cu care se confruntă BC Eximbank-Gruppo Veneto Banca și posibilitățile de optimizare a gestiunii operațiilor de creditare :

Lipsa de resurse pe termen lung și exces de lichiditate pe termen scurt , pentru a soluționa această problemă este necesar de a crea oferte atractive la creditele pe termen scurt , și în același timp atragerea de resurse pe termen lung în condiții cît mai avantajoase.

Nivelul ridicat al riscului de credit, este necesar de a evita riscul de credit , ridicarea nivelului de argumentare și autenticitate în evaluarea posibilității solicitantului de credit , acceptarea asigurării creditului materială, financiară precum și serviciile companiilor de asigurări;

Profitabilitatea redusă a portofoliului de credite- se va soluționa prin elaborarea unei politici de creditare bine gestionată precum și prin administrarea și monitorizarea eficientă a operațiilor de creditare.

Credite neperformante – este necesară revizuirea creditelor clasificate ca substandard sau pierdere, evaluarea vechimii creditelor restante, crearea unor programe special de colectare a creditelor problematice, analiza permanentă a portofoliului de credite.

Cheltuieli ridicate legate de gestiunea creditelor neperformante – se vor diminua cheltuielile prin creșterea calității creditelor din portofoliu este necesar de a elimina erorile comise de personalul băncii prin detecția potențialului de deteriorare a calității debitorilor.

În final încercând să dăm demersului nostru un caracter original putem concluziona că multă vreme creditul bancar va rămâne principala sursă de finanțare a economiei, băncile devenind consultanți pentru mediul de afaceri, sprijinind clienții pentru a învinge rezistența la schimbare. În opinia noastră, prin complexitatea deosebită a abordărilor pe care le generează, creditul va fi un factor stimulator atît a economiei reale, cît și al perfecționării pregătirii specialiștilor bancari.

Concluzii și propuneri

Băncile comerciale ca oricare altă instituție financiară, activează în baza legii care-i permite atragerea mijloacelor bănești, temporar disponibile, din economia națională și investirea acestora în ramurile economiei în care este necesar. Gestiunea creditelor bancare impune o anumită strategie de: rambursare cu succes a creditelor existente deja și aceea de atrage alți debitori noi, luarea în considerare a influenței factorilor interni si externi, pastrind într-un final stabilitatea băncii.

Efectuînd o analiză detaliată a evoluției creditelor în cadrul sistemului bancar autohton se poate menționa o tendință pozitivă a dezvoltării acesteia. Ca bancă de relatare a situației existente a fost studiată BC “Eximbank –Gruppo Veneto Banca” S.A, care oferă o gamă largă de credite persoanelor fizice și juridice . Politica de creditare se realizează în concordanță cu Politica de depozit și Politica de dirijare a activelor și pasivelor și este parte componentă a Politicii bancare.

Pentru dezvoltarea economică și pentru dezvoltarea avansată a micului business si a micului întreprinzător soluția optimă ar fi acordarea unui credit cu rata dobînzii la cel mai scăzut nivel. Aceasta poate fi efectuată prin emisia masei monetare suplimentare, ceea ce nu poate fi efectuată în cazul Republicii Moldova, fiindcă aceasta va aduce sporirea inflației. Cea mai eficientă cale de soluționare a problemei ratei dobînzii scăzute este o nouă politică fiscală a statului.

Activitatea de creditare în BC “Eximbank” S.A. se desfășoară pe baza unor principii și reguli în scopul evaluării și al diminuării riscului în activitatea de creditare, acestea fiind:

– prudența bancară și spiritual de răspundere, principii fundamentale ce caracterizează activitatea băncii în vederea acoperirii corespunzătoare a riscurilor conform procedurilor specifice de risc;

– analiza afacerilor clienților se efectuează pentru identificarea și evaluarea capacității de plată, respectiv de a genera venituri și lichidități ca principala sursă de rambursare a creditului și de plată a dobînzii;

– la analiza documentațiilor de credite se va ține seama de influența asupra mediului înconjurător a proiectelor solicitate a fi finanțate ;

– la acordarea produselor tip credit, banca urmărește ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadență. În acest scop, se cere împrumutaților să prezinte garanții asiguratorii potrivit principiului prudenței bancare;

– produsele tip credit aprobate , se consemnează în documente contractuale încheiate între bancă și client. Contractele de credit, cele asimilate și contractele accesorii încheiate în scopul garantării creditului – constituie titluri executorii;

– respectarea destinației creditelor, stabilită prin documentele contractuale încheiate , este obligatorie pentru clienți – împrumutați.

Politica de credit este influențată de un șir de factori care în dependență de poziționarea și tipul incearcă confruntarea cu un șir de probleme de ordin legislativ, economic și social-politic.

Într-o economie liberă , capitalurile circulă liber dintr-o ramură în alta în funcție de rata profitului din diferite ramuri. Băncile , de asemenea, nu fac excepție de la această regulă. Ca urmare, cînd rata profitului bancar este mai mare ca rata profitului în celelalte ramuri , capitalul se îndreaptă spre bănci și invers.

Rolul prioritar al băncilor constă în mărirea sau micșorarea ratei dobinzii cu care se acordă creditele. Dacă această rată este mai mare decît rata profitului din diverse ramuri , investitorii nu vor solicita credite decît în cazuri de forță majoră. Dimpotrivă , cererea de credite este în creștere atunci cînd rata profitului în diferite ramuri este mai mare decît rata dobînzii. Toate aceste lucruri sunt lucruri binecunoscute și ne demonstrează că economia poate fi stimulată prin acordarea unor credite cu dobînzi mici.Referindu-ne la starea și evoluția ratelor dobînzilor la creditele acordate de către băncile comerciale, acestea reprezintă una dintre cele mai dificile pîrghii în dirijarea procesului de creditare și a sistemului bancar în întregime.Toate eforturile trebuie orientate spre diminuarea acestor rate.

În baza celor menționate , putem concluziona ca toate posibilitățile legate de creditare sunt condiționate de sistemul bancar și de funcționarea acestuia. Restabilirea și creșterea potențialului de creditare al băncilor comerciale reprezintă una din principalele condiții ale activizării participării lor în procesul investițional. Posibilitațile reale de dezvoltare a activității de creditare sunt legate de restructurarea sistemului bancar.

În cadrul restructurării lui trebuie create mecanisme , care să permită redistribuirea activelor absolut lichide la băncile care au surplus, de asemenea , active spre băncile viabile, care temporar duc lipsa lor. Restructurarea sistemului bancar trebuie sa prevadă consolidarea și dezvoltarea funcțiilor B.N.M. eficientizarea activității organizațiilor financiar- creditare.

Falimentarea băncilor, crizele bancare creează pentru stat probleme esențiale, nu numai economice, dar și sociale, prin faptul că procesele negative în sistemul bancar duc la pierderea economiilor private ale întreprinderilor și populației. În legatură cu aceasta statul trebuie sa fie cointeresat în asigurarea capacității de funcționare a sistemului bancar, eficientizarea activității băncilor comerciale.

Măsurile întreprinse de B.N.M. în scopul consolidării sistemului bancar prin ridicarea nivelului de capitalizare trebuie continuate. Fără continuarea acestui proces posibilitățile de creditare și dezvoltare ale sectorului bancar vor fi extrem de limitate. Finanțarea restructurării sistemului bancar din partea statului este foarte redusă, totuși o participare a statului în acest proces este absolut necesară.

O altă problemă a economiei de piață a Republicii Moldova este aceea că în mare parte, de fapt intr-o proporție covîrșitoare, produsele și serviciile financiar-bancare se adresează marilor exploatații agricole, care lucrează terenuri de sute de hectare și obțin cifre de afaceri de ordinul milioanelor.

În concluzie , aș putea afirma ca stabilitatea economiei privită în ansamblul său are ca principal pilon de susținere stabilitatea sistemului bancar, respectiv, funcționarea normală a băncilor în toate atribuțiile lor importante , în vederea evitării dereglărilor din activitatea unei bănci , care poate reprezenta un pericol și pentru celelalte bănci , care activează în cadrul economiei.

Tocmai de aceea , asigurarea stabilității financiare în bănci îi revine ca sarcină principală fiecărei bănci comerciale inclusiv Eximbank, prin extinderea instrumentelor cu care operează analiza bancară tradițională, acestea fiind puncte de plecare pentru anticiparea riscurilor și realizarea simulațiilor, modificarea acestora, în timp , oferind o imagine dinamică a performanțelor băncii. Pe de altă parte , conform statutului său Banca Națională a Moldovei are atribuții implicite în domeniul stabilității financiare, prin supravegherea prudențială a sectorului bancar.

Ar fi bine să se efectueze o evidență separată a creditelor acordate industriei, pentru a putea fi estimată valoarea necesităților și probabilităților de creditare în această ramură. Efectuînd analiza situației economice în ansamblu , a necesităților de creditare , putem menționa că aceste credite au fost insuficiente , totodată nu dispunem de date privind eficiența acestor credite. Pe parcursul reformelor efectuate s-a produs pierderea unei părți a bazei financiar- reproductive , care, în consecință, a produs criza investițională.

Dacă necesitățile enorme de credite revin creditării fondurilor fixe performante din cadrul intreprinderilor din țară atunci aceste fonduri constituie unul din elementele – cheie în dezvoltarea economică.

Din cele relatate în lucrare pot fi facute următoarele propuneri:

Perfecționarea cadrului normativ-legislativ de reglementare a politicii de credit .

Elaborarea unor strategii eficiente de gestiune corectă a creditelor bancare;

Stabilirea unor acte normative economice specifice , precum și a unui spectru larg de cerințe , care, în ansamblu, ar contribui la eficientizarea activității băncilor comerciale;

Aportul statului în crearea băncilor și altor structuri financiare specializate în creditarea pe termen lung. Experiența si legislația bancară demonstrează prezenta instituțiilor financiare specializate , cum ar fi băncile investiționale.

Dezvoltarea sistemului creditării ipotecare. Această formă a finanțării investiționale , de lungă durată, a căpătat o largă răspindire în țările cu economie de piață dezvoltată. Pentru a dezvolta această formă de creditare este necesară crearea bazei juridice adecvate, elaborarea algoritmilor eficienți de acțiune a organelor statale privind înregistrarea afacerilor cu imobil;

Stimularea dezvoltării structurilor financiare nebancare cum sunt: fondurile de pensii și investiții, casele de economii.

Introducerea mecanismelor de prudență care contribuie la sporirea nivelului de transparență , ridicarea nivelului de siguranță a activității băncilor ,astfel, majorindu-se cota depozitelor persoanelor fizice.

Folosirea unor politici concrete și corecte privind activitatea de creditare din cadrul instituțiilor bancare .

În baza celor menționate , putem concluziona că toate posibilitățile legate de creditare sunt condiționate de sistemul bancar și de funcționarea acestuia. Restabilirea și creșterea potențialului de creditare al băncilor comerciale reprezintă una din principalele condiții ale activizării participării lor în procesul investițional. Posibilitațile reale de dezvoltare a activității de creditare sunt legate de restructurarea sistemului bancar.

Bibliografie

Regulamentul nr.153 cu privire la activitatea de creditare a băncilor ce operează în Republica Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 8 din 30.01.1998 (cu modificările și completările ulterioare).

Regulamentului cu privire la sistemele de control intern în bănci aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 96 din 30.04.2010 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 98-99, art. 368 din 15.06.2010.

Statutul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A.

Politica de creditare a BC ”Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA.

Aliona Zubic. ”Creditul bancar în economia contemporană” Chișinău: Evrica, 2004.

Ștefan Păzitor. ”Creditarea – atribut specific băncilor ”Editura Didactică și Pedagogică, ediția 2-a, 1999.

Grigoriță C” Activitate bancară”. Chișinău: Editura Cartier. 2004.

Grigoriță C. ”Problemele sistemului creditar al Republicii Moldova la etapa actuală”. În: Rusticum, nr.9 (13), 1999.

Ghițu M., „Problemele creditării bancare”,, Chișinău 2001.

Hoanță N., „Bani și bănci” , Editura Economică,București 2001.

Dimitrov Liubomir. „Monitoring-ul și minimizarea riscurilor activității de creditare în băncile comerciale”. Editura Economică, București 2002.

Certan Ion. „Împrumutul și creditul bancar în circuitul financiar din economia națională”, Editura Economică București 2002.

Gaitur Tatiana. „Creditarea bancară în Republica Moldova : evoluții și tendințe”, articol din conferința știintifică an 2007. „Creșterea competitivității și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere”.Asem.

Cociug Victoria ,Nistrean Larisa . „Operațiuni bancare”. Chișinău 2006 Asem.

Cociug Victoria „Gestiunea riscurilor bancare” .Chișinău 2008.

Basno C, Dardac.N „Operațiuni bancare, instrumente și tehnici de plată”. Editura Economică, București 2001.

Tudor Sula. „Unele aspecte privind crearea condițiilor pentru creditarea sectorului real al economiei naționale” Editura Economică, București 2004.

www.bnm.md

www.eximbank.md

www.referate.ro

Bibliografie

Regulamentul nr.153 cu privire la activitatea de creditare a băncilor ce operează în Republica Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 8 din 30.01.1998 (cu modificările și completările ulterioare).

Regulamentului cu privire la sistemele de control intern în bănci aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 96 din 30.04.2010 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 98-99, art. 368 din 15.06.2010.

Statutul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A.

Politica de creditare a BC ”Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA.

Aliona Zubic. ”Creditul bancar în economia contemporană” Chișinău: Evrica, 2004.

Ștefan Păzitor. ”Creditarea – atribut specific băncilor ”Editura Didactică și Pedagogică, ediția 2-a, 1999.

Grigoriță C” Activitate bancară”. Chișinău: Editura Cartier. 2004.

Grigoriță C. ”Problemele sistemului creditar al Republicii Moldova la etapa actuală”. În: Rusticum, nr.9 (13), 1999.

Ghițu M., „Problemele creditării bancare”,, Chișinău 2001.

Hoanță N., „Bani și bănci” , Editura Economică,București 2001.

Dimitrov Liubomir. „Monitoring-ul și minimizarea riscurilor activității de creditare în băncile comerciale”. Editura Economică, București 2002.

Certan Ion. „Împrumutul și creditul bancar în circuitul financiar din economia națională”, Editura Economică București 2002.

Gaitur Tatiana. „Creditarea bancară în Republica Moldova : evoluții și tendințe”, articol din conferința știintifică an 2007. „Creșterea competitivității și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere”.Asem.

Cociug Victoria ,Nistrean Larisa . „Operațiuni bancare”. Chișinău 2006 Asem.

Cociug Victoria „Gestiunea riscurilor bancare” .Chișinău 2008.

Basno C, Dardac.N „Operațiuni bancare, instrumente și tehnici de plată”. Editura Economică, București 2001.

Tudor Sula. „Unele aspecte privind crearea condițiilor pentru creditarea sectorului real al economiei naționale” Editura Economică, București 2004.

www.bnm.md

www.eximbank.md

www.referate.ro