Evaluarea Firmei Prin Metoda Discounted Cash Flow

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………….2

Capitolul 1.

Analiza statisticã a sectorului

Poziționarea companiei în mediul concurențial…………………………..2

Capitolul 2.

Analiza diagnostic multicriterialã în vederea evaluãrii companiei

2.1. Diagnosticul juridic…………………………………………………………………..7

2.2. Diagnosticul resurselor umane……………………………………………………9

2.3. Diagnosticul potentialului intern……………………………………………….30

2.4. Diagnosticul financiar………………………………………………………………49

Capitolul 3.

Evaluarea firmei prin metoda Discounted Cash- Flow

3.1. Estimarea cash-flow-urilor…………………………………………………………..

3.2. Determinarea valorii reziduale……………………………………………………..

3.3. Determinarea ratei de actualizare………………………………………………….

3.4. Determinarea propriu-zisã a S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A.

INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca subiect al analizei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. din București, societate comercialã de „TRANSPORT PERSOANE”.

Informații generale

Persoanã juridicã: S.C. „TRANSRAPIDCONTINENTAL” S.R.L.

Adresã: localitatea București, Sectorul 6, strada Muniției, nr. 21, tel. 4300930

Numãr din registrul comerțului: J/40/1370/1991

Forma de proprietate: 35—Societãții pe acțiuni

Activitatea preponderentã (cod și denumire clasa CAEN): 5211—Comerț cu amãnuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantã de produse alimentare, bãuturi și tutun

Cod de identificare fiscalã: 438591

CAPITOLUL 1

Analiza statisticã a sectorului de activitate

Societatea comercialã S.C. „TRANSRAPIDCONTINENTAL” S.A a fost înființatã la data de 01.04.1991 în baza Legii 31/1990 republicatã și adãugatã, are personalitate juridicã, cu rãspundere limitatã, conform statului.

Societatea și-a inceput activitatea în 01.04.1991, având ca obiect principal de activitate –„ACTIVITATEA DE COMERȚ CU PRODUSE ALIMENTARE ȘI NEALIMENTARE”, cu toate cã se infințase avându-se în vedere activitatea de transport. De menționat cã la început nu exista codul „CAEN” ,adicã „clasificarea activitãților din economia naționalã” se mergea pe activitãți globale, începând treptat cu anii 1993-1997 a fost introdus acest cod „CAEN” care clasifica activitãțile care sunt desfãșurate de o societate.

Societatea „TRANSRAPIDCONTINENTAL” a avut ca activitate principalã activitatea de comerț cod CAEN 5211 „ COMERȚ CU AMĂNUNTUL ÎN MAGAZINE NESPECIALIZATE CU VÂNZARE PREDOMINANTĂ DE PRODUSE ALIMENTARE, BĂUTURI ȘI TUTUN”.

Aceastã activitate și-a dezvoltat-o societatea timp de 8 ani pânã prin anii 1998-1999 ajungând sã aibã un „bar de zi” cu o activitate acceptabilã, fiind amplasat într-un cartier unde nu erau blocuri aglomerate de populație, dar era sub supravegherea patronului. Pe lângã acest bar au fost deschise un numãr de 6 chioșcuri, amplasate stradal și majoritatea, în numãr de 4 în stațiile de autobuz, în cartiere populate. De fapt la aceea vreme vânzarea zilnicã se cifra la valori cuprinse între 6-8 milioane ROL, o cifrã de afaceri aproximativ 160-180 miioane lei ROL asociatã unei perioade de timp, având o ratã a profitului lunarã cuprinsã între 10-12%.

Poate cã aceastã activitate ar fi construit și în prezent obiectul de activitate principal al societãții dacã nu ar fi fost mãsura luatã de primãria generalã a Bucureștiului, de a desfința toate chioșcurile. Aceastã mãsurã a coincis și cu apariția în România prin anii 1998-1999, a procurãrii de autovehicule (utilaje) prin leasing, ceea ce a fãcut ca patronul societãții sã-și reorienteze activitatea cãtre activitatea de transport și îndeosebi „transportul de persoane”.

Primele autovehicule au fost din marca „DAMAS” procurând 3 bucãți cu care a început transportul de persoane în localitãțiile limitrofe ale Bucureștiului. Aceastã activitate și-a dezvoltat-o continuu procurând în urmãtorii ani un numãr de 5 IVECO – autofurgoane, transport persoane de 21 de locuri, cu care a participat la licitație infințând traseul regulat de transport persoane București- Râmnicu-Vâlcea –Sibiu – Alba-Iulia, traseu care are plecãri din București și din Alba-Iulia din 5 în 5 ore. La aceastã datã societatea și-a procurat și un autocar marca MERCEDES de 50 de locuri și cu care transporta turiști, îndeosebi în țarile din Uniunea Europeanã. De menționat cã societatea a incheiat contracte cu societãți (agenții) de turism care-i asigura personalul de transportat.

Se poate spune cã la ora asta, se vede și din situațiile contabile cã societatea are ca obiect de activitate numai „TRANSPORTUL DE PERSOANE „ cod CAEN 6021, veniturile contabile =704= provin numai din aceasta activitate, valoarea veniturilor totale pe anul financiar 2007 cifrându-se la suma de 357.756 lei RON, adicã o medie lunarã de 30.000 lei RON . Trebuie arãtat cã societatea este persoanã juridicã românã, patronul fiind român, asociat unic. El deține tot pachetul de acțiuni al societãții. Atunci când s-a înființat societatea (1991) s-a plecat cu un capital social de 100.000 lei ROL (10 lei RON), dupã care capitalul social s-a mãrit cu 2000.000 lei ROL (200 lei RON), iar la ora aceasta societatea are un capital social de 90.850 lei imparțit în 36.340 acțiuni a câți 2,5 lei RON/acțiune. Mãrirea capitalului social s-a fãcut datoritã evaluãrii mijloacelor fixe procurate de societate în cei 17 ani de activitate, astfel ca la aceastã datã societatea care în patrimoniu un numãr de 6 autovehicule transport persoane din care un autocar MERCEDES de 50 de locuri si 5 autofurgoane IVECO de câte 21 de locuri fiecare.

Poziționarea companiei în mediul concurențial

Abordarea strategică a lui Michael Porter aprofundează dinamica concurențială a mediului și concepe manevre strategice specifice particularităților fiecărei firme. În concepția sa, alegerea unei strategii depinde, în primul rând, de natura și intensitatea concurenței care se manifestă în sectorul de activitate considerat. În același timp, Porter definește strategiile generice care con- stituie puncte de pornire în construcția particulară, cu caracter original, a strategiei fiecărei firme.

Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care își exercită influența în mediul concurențial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecărui factor și combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensității concurenței și, în ultimă instanță, determină rentabilitatea sectorului – măsurată prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.

Modelul lui Porter cuprinde urmãtoarele elemente:

rivalitatea între concurenții existenți;

amenințarea produselor substituibile;

puterea de negociere a furnizorilor;

puterea de negociere a clenților;

amenințarea noilor veniți în sector;

statul.

Intensitatea concurenței interne a sectorului trebuie analizatã pe baza unor elemente cum ar fi: numãrul concurenților în raport cu talia pieței, ritmul de creștere al sectorului (cu cât acesta va fi mai scãzut, cu atât concurența va fi mai intensã), talia leader-ului de piațã, barierele de ieșire (costurile sociale ale șomajului, nivelul pierderilor financiare care determinã oprirea activitãții).

Analiza trebuie apoi lãrgitã prin studierea sectoarelor din amonte (relațiile cu furnizorii) și din aval (relațiile cu clienții).

În aceste douã cazuri este vorba de analizarea puterii de negociere a acestor parteneri prin determinarea gradului de concentrare a distribuitorilor și clienților, posibilitatea acestora de a recurge la furnizori externi, costului de transfer pentru clienți și distribuitori.

Pentru evaluarea riscului și identificarea noilor veniți se analizeazã existența și nivelul barierelor de intrare (constrângeri de know-how, de ordin juridic, de ordin investțional), posibiltatea de acces la sector plecând din sectoarele conexe.

Acestã amenințare nu este staticã și este condiționatã de capacitatea de a riposta a firmelor deja prezente în sectorul respectiv.

Competitivitatea întregului sector poate fi însã amenințatã de apariția produselor de substituție care poate conduce fie la întreaga dispariție a sectorului fie la una parțialã.

Un alt actor foarte important al concurenței, care acționeazã adesea într-o mainerã indirectã este statul, prin reglementãri, prin atitudinea sa în fața concurenței externe, dar și în calitate de client.

Alte metode de referințã ale analizei strategice a mediului concurențial aparțin ca și concepție unor cunoscute cabinete de consultanțã.

Toate aceste modele se bazeazã pe douã concepte fundamentale: starea, evoluția pieței în ansamblul sãu și poziția concurențialã a firmei în domeniul sãu de activitate strategicã.

Douã concepte sunt necesare a se defini: acela de „meserie” a unei afaceri și acela de domeniu de activitate strategicã a firmei.

Analiza portofoliului activitãților pe care le desfãșoarã firma se realizeazã pentru a se ști dacã aceasta corespunde scopurilor cumpãrãtorului, amploarea analizei fiind în funcție de dimensiunea firmei studiate.

Valoare firmei este în funcție de propria sa strategie, dar și în funcție de aceea care va fi pusã în aplicare de cãtre cumpãrãtorul sãu.

CAPITOLUL 2

Analiza diagnostic în vederea evaluãrii firmei

2.1. Diagnosticul juridic

Diagnosticul juridic presupune investigarea aspectelor privind legalitatea activitãții întreprinderii.

Analiza aspectelor îndeplinirii prevederilor legale și a reglementãrilor în vigoare privind drepturile și obligațiile firmei S.C. „TRANSRAPIDCONTINENTAL” S.R.L, s-a realizat pe baza documentelor și informațiilor puse la dispoziție de cãtre biroul de avocaturã cu care lucreazã societatea.

Aspecte legate de dreptul comercial

Societatea cu Rãspundere Limitatã S.C. „TRANSRAPIDCONTINENTAL” S.R.L. este persoanã juridicã românã, având forma juridicã de „societate cu rãspundere limitatã”. Aceasta își desfãșoarã activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Sediul societãții este în România, localitatea București, strada Muniției, nr. 24, sector 6.

Societatea poate înființa filiale pe raza Municipiului București și chiar în alte localitãți din țarã. Sediul societãții poate fi transferat in orice alt loc din România.

Aspecte legate de dreptul civil

La data efectuãrii analizei, societatea era înregistratã la Direcția Finanțelor Publice și Control Financiar de Stat a Municipiului București, precum și la Ministerul Finanțelor, având codul unic de înregistrare: R 438591.

Referitor la achitarea obligațiilor legale, societatea și-a achitat integral obligațiile pe care le-a avut cãtre bugetul de stat.

Aspecte legate de dreptul muncii

Angajații societãții dețin un contract colectiv de muncã, care este înregistrat la Direcția Generalã de Muncã și Protecție Socialã a Municipiului București. Contractul colectiv de muncã stabilește cadrul general de relații, regulile, sancțiunile, rãspunderile, drepturile și obligațiile reciproce ale pãrților, în promovarea unor raporturi principale și echitabile care sã asigure realizarea obiectivelor din statutul societãții.

În baza contractului colectiv de muncã sunt încheiate contractele individuale de muncã, prin care se stabilesc, în mod curent, drepturile fiecãrui salariat referitoare laromânã, având forma juridicã de „societate cu rãspundere limitatã”. Aceasta își desfãșoarã activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Sediul societãții este în România, localitatea București, strada Muniției, nr. 24, sector 6.

Societatea poate înființa filiale pe raza Municipiului București și chiar în alte localitãți din țarã. Sediul societãții poate fi transferat in orice alt loc din România.

Aspecte legate de dreptul civil

La data efectuãrii analizei, societatea era înregistratã la Direcția Finanțelor Publice și Control Financiar de Stat a Municipiului București, precum și la Ministerul Finanțelor, având codul unic de înregistrare: R 438591.

Referitor la achitarea obligațiilor legale, societatea și-a achitat integral obligațiile pe care le-a avut cãtre bugetul de stat.

Aspecte legate de dreptul muncii

Angajații societãții dețin un contract colectiv de muncã, care este înregistrat la Direcția Generalã de Muncã și Protecție Socialã a Municipiului București. Contractul colectiv de muncã stabilește cadrul general de relații, regulile, sancțiunile, rãspunderile, drepturile și obligațiile reciproce ale pãrților, în promovarea unor raporturi principale și echitabile care sã asigure realizarea obiectivelor din statutul societãții.

În baza contractului colectiv de muncã sunt încheiate contractele individuale de muncã, prin care se stabilesc, în mod curent, drepturile fiecãrui salariat referitoare la durata programului, durata concediului de odihnã, salariul de bazã, precum și diferitele sporuri care se adaugã la acesta și durata pentru care se încheie contractul, respectiv determinatã sau nedeterminatã.

Obligațiile salariale fațã de angajații firmei au fost achitate la termen. În perioada analizatã nu s-au înregistrat greve, acțiuni revendicative sau conflicte de muncã.

Aspecte legate de dreptul mediului

În urma analizei s-a constatat cã firma își desfãșoarã activitatea în cadrul impus de legislația de mediu în vigoare și anume Legea 31 /1990 de protecția mediului.

Firma are autorizațiile de mediu necesare funcționãrii si nu a înregistrat litigii cu alte firme sau cu autoritãțile cu privire la problemele de mediu.

Litigii

La data efectuãrii analizei, societatea nu era implicatã în litigii aflate pe rolul instanțelor judecãtorești sau a arbitrajului de pe lângã Camera de Comerț și Industrie.

Concluziile diagnosticului juridic

Analiza aspectelor legate de diagnosticul juridic al societãții comerciale a scos în evidențã urmãtoarele:

– societatea este organizatã și funcționeazã în conformitate cu legislația românã în vigoare și cu statutul propriu;

– existența drepturilor de proprietate, astfel încât nu existã riscul de litigii patrimoniale sau revendicãri de daune datorate nerespectãrii clauzelor contractuale;

– existența tuturor autorizațiilor necesare bunei funcționãri a societãții;

– absența litigiilor, indiferent de natura lor;

– lipsa creditelor nerambursate la termenul stabilit;

– climatul social din cadrul societații este armonios și propice desfãșurãrii activitãții normale a companiei.

2.2. Diagnosticul resurselor umane

În analiza statisticã a resurselor umane se folosește un sistem de indicatori privind, pe de o parte, asigurarea cu resurse umane (numãrul de salariați, calificare, structura personalului, mobilitatea, etc), iar pe de altã parte utilizarea acestora (sub aspectul timpului de muncã utilizat si al eficienței utilizãrii).

Problemele analizei resurselor umane sunt: analiza efectivului de salariați din punct de vedere cantitativ, structural si calitativ; analiza stabilitãții efectivului de salariați; analiza utilizãrii timpului de muncã și a efectelor economico-financiare; analiza eficienței utilizãrii resurselor umane (productivitatea muncii medie si marginalã si profitul pe un salariat).

Pe baza datelor societãții S.C. „TRANSRAPIDCONTINENTAL” S.R.L s-au abordat aspecte ale analizei statistice a numãrului și structurii forței de muncã, a mișcãrii forței de muncã, a productivitãții muncii si a salarizãrii muncii.

Analiza statisticã a numãrului și structurii forței de muncã

2.2.1.1.Analiza evoluției personalului

Realizarea obiectivelor propuse, legate de activitatea de bazã a firmei, în condiții de eficiențã economicã ridicatã este condiționatã de asigurarea firmei cu forța de muncã necesarã atât ca numãr, cât și ca structurã.

În cazul societãții S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.R.L., efectivul salariaților, în luna ianuarie 2004, era de 10 angajați, mai mic fațã de efectivul din anul 2005, cu 17 angajați. Situația efectivului de angajați în perioada 2004–2006 (inclusiv intrãrile și ieșirile de personal) este sintetizatã în tabelul urmãtor:

Intrãrile și ieșirile de personal în perioada 2004 – 2006

Sursa: Registrele de evidențã a personalului

În ceea ce privește dinamica numãrului de angajați se constatã cã efectivul acestora scade în perioada 2004–2006, cea mai mare creștere înregistrându-se în anul 2004 fațã de anul 2005, când numãrul de salariați a crescut cu 2. În luna ianuarie 2006 se observa o scãdere a personalului cu 0,7%, adicã cu 7 angajați, fațã de anul 2005. Grafic, dinamica numãrului de angajați este prezentatã în figura 1.

Figura 1. Dinamica efectivului de angajați în perioada 2004-2006

Sursa: Datele de personal ale societãții.

În ceea ce privește intrãrile și ieșirile de personal se constatã cã în 2005 și 2004

s-au înregistrat ieșiri de personal, iar anul 2005 și 2006 sunt anii în care au existat cele mai multe intrãri de personal , ceea ce are implicații asupra fluctuației forței de muncã din societate.

Dupã cum se observã, în cursul perioadei analizate, numãrul personalului unitãții se modificã datoritã intrãrilor și ieșirilor de personal, ceea ce impune calcularea numãrului mediu de angajați. Ca indicator de flux, acesta poate fi utilizat în analizele economice în corelație cu alți indicatori pentru determinarea unor indicatori statistici cum ar fi: productivitatea muncii, salariul mediu, profitul pe salariat etc. Numãrul mediu de salariați () se calculeazã ca medie aritmeticã simplã a efectivelor de la începutul anului și de la sfârșitul anului:

Valorile efectivului mediu, pentru perioada 2004-2006, sunt prezentate în tabelul 2:

Efectivul mediu în perioada 2004 – 2006

Sursa: Registrele de evidențã a personalului

Se constatã o scãdere continuã a efectivului mediu pe intervalul de analizã.

Ca și în cazul numãrului total de angajați, scãderea cea mai mare se înregistreazã în anul 2004 fațã de anul 2006, când efectivul se majoreazã cu 5 angajați. Dinamica efectivului mediu este prezentatã în figura 2.

Figura 2. – Dinamica efectivului mediu în perioada 2004-2006

Sursa: Registrele de evidențã a personalului.

2.2.1.2. Analiza structurii personalului

La nivelul angenților economici nu este suficientã analiza asigurãrii acestora cu forța de muncã, pe baza numãrului de personal, ca indicator global, ci și a modului în care structura acestuia corespunde necesitãților activitãților firmei pe sexe, grupe de vârstã și locul de muncã în cadrul companiei.

Structura angajaților pe sexe și grupe de varstã

Datele cu privire la structura angajaților pe sexe, pe perioada de analizã, sunt sintetizate în tabelul 3 :

Structura salariaților pe sexe în perioada 2004 – 2006

Se constatã cã ponderea angajaților este de sex masculin, pe intreg intervalul 2004 – ianuarie 2006, lucru ce se justificã prin natura activitãții de transport. Dinamica structurii angajaților pe sexe este prezentatã.

Figura 3 – Dinamica structurii pe sexe a salariaților în perioada 2004 – 2006

Sursa: Registrele de evidențã a salariaților.

Cea mai mare pondere a salariaților de sex masculin se înregistreazã în anul 2004.

Un punct cheie al analizei statistice a forței de muncã la nivelul firmei îl constituie structura pe grupe de vârstã și sex. Datele pentru realizarea analizei și construirea piramidei vârstelor sunt cele de la nivelul lunii iunie 2005 și sunt prezentate în tabelul 4.

Structura pe grupe de vârstã și sex a salariaților în luna iunie 2005

Pe grupe de vârstã se constatã o pondere mai mare numai a salariaților de sex masculin în grupa de vârstã 35-39 de ani.

Graficul vârstelor se reprezintã astfel:

Figura 4. – Graficul vârstelor în iunie 2005

Sursa: Registrele de evidențã a salariaților.

Forma graficului vârstelor reflectã ponderea mai mare a personalului din grupele de vârstã cuprinse între 35 și 44 de ani, ceea ce seminificã predominanta personalului de vârstã medie, cu experiențã și calificare.

b) Structura angajaților în funcție de locul de muncã în cadrul societãții

Structura forței de muncã, din punctul de vedere al locului de muncã este prezentatã în tabelul 5.

Structura personalului în funcție de locul de muncã

Datele relevã o pondere ridicatã, de 50 %, a personalului în secția de șoferi. Un numãr mare de salariați își desfãșoarã activitatea în secția de Controlori (2 angajați), apoi urmând compartimentele de Gestiune-Contabilitate și Administrativ (1 angaji).

Grafic, structura angajaților pe compartimente, se prezintã astfel:

Sursa: Registrele de evidențã a personalului.

2.2.2. Analiza stabilitãții efectivului de salariați

O condiție importantã pentru utilizarea deplinã și eficiențã a forței de muncã existente în cadrul firmei o constituie asigurarea unei stabilitãți cât mai ridicate a acesteia. Mobilitatea forței de muncã apare sub forma intrãrilor și ieșirilor de personal, indiferent de cauzele generatoare și poate modifica numãrul mediu scriptic într-o anumitã perioadã de timp. În analiza mobilitãții forței de muncã se utilizeazã o serie de indicatori care caracterizeazã intensitatea acesteia.

Coeficientul intrãrilor () reflectã intensitatea intrãrilor de personal și se determinã ca raport între numãrul celor care s-au angajat în cursul perioadei și numãrul mediu de personal:

Pentru intervalul de timp 2004-2006, valorile coeficientului intrãrilor sunt prezentate în tabelul 6.

Coeficientul intrãrilor în perioada 2004-2006

În anul 2006 coeficientul atinge valoarea maximã de 54%, nivel în creștere cu 27% fațã de 2004 și cu 10% fațã de 2005. În anul 2004, coeficientul înregistreazã o scãdere bruscã, de 27%. Dinamica acestui indicator poate fi reprezentatã grafic ca în figura urmãtoare:

Figura 6. – Dinamica coeficientului intrãrilor în perioada 2004-2006

Coeficientul plecãrilor (), cunoscut și ca rotația personalului sau turn-over-ul personalului, se calculeazã ca raport între numãrul celor plecați din firmã în cursul perioadei și numãrul mediu de personal. Acest indicator evidențiazã intensitatea plecãrilor și poate fi determinat si pe cauze ale plecãrilor:

Pentru intervalul de timp 2004-2006, valorile coeficientului ieșirilor sunt prezentate în tabelul 7.

Coeficientul ieșirilor în perioada 2004-2006

Se constatã cã acest indicator nu are o curbã liniarã, ci una mai degrabã cu suișuri și coborâre. Astfel ca în anul 2005 curba își atinge nivelul maxim de 74.1%, în anul 2006 curba suferã o scãdere de 10.5% . Evoluția turn-over-ului personalului se prezintã astfel:

Figura 7. – Dinamica coeficientului de rotație a personalului în perioada 2004-2006

Pe baza coeficientului intrãrilor și a coeficientului de rotație a personalului se calculeazã coeficientul mișcãrii totale sau generale (),ca suma a celor doi coeficienți și sau ca raport între totalul intrãrilor și ieșirilor de personal și efectivul mediu. În cazul societãții S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.R.L, acest coeficient înregistreazã urmãtoarele valori în perioada 2004-2006:

Se poate observa faptul cã evoluția acestui coeficient este aproximativ constantã, neînregistrându-se mari variații între valori. Nivelul maxim (118.1%) îl atinge în anul 2005 la fel ca și coeficientul intrãrilor, iar valoarea minimã (93.7%) se înregistreazã în anul 2004 datoritã coeficientului ieșirilor din unitate. Acestã valoare aproximativ constantã este datoratã mãsurilor luate de cãtre managemetul firmei .

Figura 8. – Dinamica coeficientului mișcãrii totale în perioada 2004-2006

Mișcarea forței de muncã, ca fenomen influențeazã stabilitatea personalului din cadrul firmei, datoritã modificãrilor care se produc în structura forței de muncã dupã vechimea în firmã. Nivelul de stabilitate al personalului se poate caracteriza cu ajutorul indicatorilor: vechimea medie în firmã, pe baza datelor disponibile, analiza stabilitãții personalului va fi realizatã cu ajutorul coeficientului de stabilitate.

Coeficientul de stabilitate a personalului ( ) se poate determina ca raport între efectivul permanent și efectivul total la nivelul firmei:

Pe baza coeficientului de stabilitate a forței de muncã se poate evidenția și gradul de instabilitate, care se determinã cu ajutorul relației:

Coeficientul de stabilitate și gradul de instabilitate în perioada 2004-2006

Coeficientul de stabilitate atinge maximul de 38% în anul 2004, ca în 2006 sã scadã cu 22% ajungând pânã la nivelul de 16%, care este totodatã și punctul de minim al curbei pentru a se redresa mai apoi în 2005 cu 12% când capãtã o valoare de 28%. Gradul de instabilitate atinge nivelul maxim în 2006 cu un scor de 84%, iar în anul 2004 înregistreazã o scãdere de 22% cu un scor de 62% . Graficul evolutiei celor doi indicatori este prezentat in figura urmatoare:

Nivelul ridicat al coeficientului de stabilitate, și nivelul scãzut al gradului de instabilitate a personalului pe parcursul celor 3 ani de analizã au consecințe pozitive asupra activitãții firmei, concretizate și în rezultatele financiare ale societãții. În același timp oglindesc printe altele gradul de integrare al oamenilor în muncã și în întreprindere, satisfacția muncii, modul de respectare a contractului colectiv de muncã, condițiile ergonomice și psihosociale din cadrul firmei, precum s

și o serie de aspecte cu caracter individual. Analiza dinamicii mobilitãții personalului permite descoperirea tendințelor fenomenului și adoptãrii celor mai adecvate mãsuri pentru limitarea lui.

2.2.3. Analiza statisticã a eficienței utilizãrii forței de muncã

Analiza eficienței utilizãrii forței de muncã se realizeazã cu ajutorul urmãtorilor indicatori:

productivitatea medie a muncii;

productivitatea marginalã;

profitul pe un salariat.

2.2.3.1. Analiza productivitãții muncii

Productivitatea muncii este o categorie economicã complexã și dinamicã și reprezintã însușirea muncii de a crea o anumitã cantitate de valori de întrebuințare într-o unitate de timp, reflectând, în ultimã instanțã, eficiența cu care este cheltuitã o anumitã cantitate de muncã.

Ca indicator de eficiențã, productivitatea muncii se exprimã în forma sa cantitativã prin raportul dintre rezultatele (efectele) obținute într-un proces productiv și efortul (cheltuialã de muncã) efectuat în respectivul proces sau prin inversul acestui raport. În cadrul firmelor industriale, analiza nivelului dinamicii productivitãții muncii se calculeazã pe baza diferiților indicatori valorici ai producției industriale: producția marfã, cifra de afaceri, valoarea adãugatã, producția finalã, etc.:

Pentru analiza productivitãții la compania S.C. TRANSRAPIDCONTINETAL S.R.L s-a folosit ca indicator valoric cifra de afaceri din perioada 2004-2006.

În tabelul urmãtor sunt prezentate valorile productivitãții muncii medii anuale:

Productivitatea muncii medie anualã în perioada 2004-2006

Productivitatea medie are o revoluție crescãtoare pe întreg intervalul de timp considerat, atingând nivelul maxim de 33 291 Lei/salariat în anul 2006. Productivitatea muncii a crescut cu un ritm mediu anual de 24%, cifra de afaceri a cunoscut un ritm mediu de scãdere de %, în timp ce numãrul de angajați a crescut în medie cu %. În figura 10 este redatã evoluția productivitãții pe cei trei ani:

Figura 10. – Dinamica productivitãții medii anuale în perioada 2004-2006

Analiza dinamicii productivitãții muncii prin intermediul indicelui de dinamicã se coreleazã cu nivelul și evoluția salariului mediu pe același interval de timp.

2.2.3.2. Analiza profitului pe salariat

Un indicator complementar pentru caracterizarea eficienței utilizãrii resurselor umane este profitul pe un salariat, care se determinã conform relației :

PM =

Pentru firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. profitul pe salariat în perioada 2004 – 2006 profitul pe salariat are urmãtoarele valori:

Se observã cã în anul 2004 fațã de 2005 se constatã o creștere a profitului pe salariat (Lei/salariat) cu 562 Lei/salariat.

2.2.4. Analiza fondului de salarii și a salariului mediu

Drepturile salariale ale fiecarui angajat al firmei S.C.TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. sunt stabilite prin înscrisuri în contractual individual de muncã, de cãtre managementul firmei, pe baza contractului colectiv de muncã. Pentru a se evita favoritismul în aprecierea potențialilor angajați și în comensurarea calitãților acestora, managementul firmei a stabilt criterii și modalitãți riguroase de stabilire și acordare a drepturilor salariale individuale.

2.2.4.1. Analiza fondului de salarii

Fondul de salarii este un indicator a cãrui evoluție în timp sau în spațiu este influențatã de variația salariului mediu și a numãrului de personal. La nivelul firmei, pe intervalul 2004 – 2006, se observã o creștere a fondului de salarii de la un nivel de 18 309 Euro (75 436 lei) în anul 2004, la un nivel de 24 335 de euro (89.310 lei) în 2006, valoarea pentru acest an fiind previzionatã pe baza valorilor înregistrate de fondul de salarii în intervalul 2004 – 2006.

În figura 11. este reprezentatã grafic evoluția fondului de salarii pe intervalul 2004 – 2006:

Figura 11. – Dinamica fondului de salarii în perioada 2004-2006

Indicii de dinamicã și modificãrile absolute ale fondului de salarii în perioada 2004–2006 sunt prezentați în tabelul urmãtor:

Indicii de dinamicã și modificãrile absolute ale fondului de salarii

Cea mai mare creștere a fondului de salarii, în mãrime relativã, se înregistreazã în anul 2006 fațã de anul 2005 (114.4%), iar în mãrime absolutã, în anul 2006 fațã de anul 2005 (41 542 lei). Fondul de salarii a avut un ritm mediu de creștere de 22.2 % pe intervalul de timp considerat.

2.2.4.2. Analiza salariului mediu

În ceea ce privește salariu mediu asigurat în firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. în perioada 2004-2006, situația se prezintã astfel:

Salariul mediu în perioada 2004-2006

Salariul mediu anual a crescut de la un nivel de 6 286 euro în anul 2004, la un nivel de12 758 euro în 2006, cu un ritm mediu de creștere de %. Indicele mediu de creștere a salariului mediu a fost de %.Graficul evoluției salariului mediu în perioada 2004-2006 este redat în figura 12:

Figura 12. – Dinamica salariului mediu în perioada 2004-2006

Dinamica salariului mediu trebuie sã fie corelatã cu dinamica productivitãții muncii pe același interval de timp analizat.

2.2.5. Analiza corelației dintre creșterea salariului mediu și creșterea productivitãții muncii

O corelație favorabilã între productivitatea muncii și salarii presupune ca dinamica productivitãții muncii sã fie superioarã celei a salariului mediu. Numai creșterea mai rapidã a productivitãții muncii fațã de creșterea nivelului salariilor permite reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitate de produs, ceea ce determinã micșorarea costurilor și sporirea rentabilitãții.

Respectarea corelației dintre productivitatea muncii și salarii prezintã o importanțã deosebitã atât la nivel microeconomic, câț și la nivelul întregii economii naționale. La nivel microeconomic efectele positive ale respectãrii corelației analizate se manifestã în planul asigurãrii unui anumit echilibru între producție, costuri și salarii. Corelația economicã este respectatã în situația în care raportul dintre indicele salariului mediu și cel al productivitãții muncii este subunitar, adicã:

Pentru firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., în perioada 2004-2006, conform rezultatelor obținute la analiza salariului mediu și a productivitãții muncii, acest raport are urmãtoarea valoare:

Faptul cã acest raport are o valoare subunitarã () reprezintã un aspect pozitiv pentru activitatea firmei analizate.

2.2.6. Concluzii

Analiza diagnostic a resurselor umane, din cadrul firmei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., a dus la identificarea urmãtoarelor puncte slabe și puncte forte:

2.3. Diagnosticul resurselor materiale

Vaibilitatea firmei în mediul sãu concurențial este determinate și de mãsura în care acesta dispune de un potențial material ai cãrui parametric tehnici și funcționali sunt adaptați exigențelor unei economii concurențiale.

Resursele material fac parte din ansamblul intrãrilor (input-urilor) în sistem (întreprindere), care prin combinare și consumare concur la realizarea ieșirilor (output-urilor), reprezentând bunuri și servicii destinate pieței și aducãtoare de profit. Practic, resursele material formeazã suportul material al capitalului fix (mijloace fixe, respective active fixe de exploatare) și capitalul circulant (stocuri, corespunzãtor active circulante de exploatare în accepțiunea și limita resurselor materiale). Ca process de combinare șî consumare acoperã spațiul funcției de producție pentru care opereazã criteriul general al eficienței cu toate cerințele ce le implicã.

În cadrul diagnosticului resurselor material se abordeazã cu predilecție douã aspect: diagnosticarea mijloacelor fixe si diagnosticarea activelor circulante, diagnosticarea realizându-se atât static cât și dinamic.

2.3.1. Analiza activelor fixe

Prin capital fix se întelege acea parte a capitalului productive (real, tehnic) format din bunuri de lungã duratã, ce servesc ca instrument al muncii oamenilor în mai multe cicluri de producție, care se consumã treptat și se înlocuiesc dupã mai mulți anide funcționare.

Mijloacele fixe sunt obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeazã ca atare și îndeplinesc cumulative urmãtoarele condiții:

au o valoare mai mare decât limita stabilitã prin lege (în present 800 lei ron);

au o duratã normal de folosire mai mare de un an.

Caracteristici definitorii ale capitalului fix sunt:

participarea la mai multe cicluri de producție;

nu intrã în componența produsului creat;

nu își transmit integral valoarea, ci parțial prin amortizare.

2.3.1.1. Analiza structurii mijloacelor fixe

Structura mijloacelor fixe, a activelor fixe corporale, realizezã o funcție importantã în analiza diagnostic a potențialului ethnic al întreprinderii, deoarece permite evidențierea categoriilor spre care au loc mutații ca urmare a materializãrii investițiilor.

Conform legii contabilitãții, situația capitalului fix, pentru societatea S.C.TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., se prezintã asfel:

Evoluția structurii capitalului fix în perioada 2004-2006

Analiza dinamicii mijloacelor fixe este, în general, o problemã internã a agentului economic, prin care se evidențiazã, pe de o parte materializarea investițiilor, iar pe de altã parte, legãtura cu dinamica și masa efectelor pe care le produce. În analiza dinamicii valorice a capitalului fix în corelație cu dinamica unor efecte economic-financiare, se poate folosi atât valoarea de intrare a mijloacelor fixe, cât și valoare medie a acestora.

Necorelatã cu efecte ale performanțelor întreprinderii, dinamica în sine a mijloacelor fixe permite doar constituirea de judecãți-ipotezã. De aceea, ea trebuie corelatã cel puțin cu producția obținutã destinatã vânzãrii sau în cifra de afaceri aferentã activitãții de bazã.

În cazul în care corelația se face cu dinamica cifrei de afaceri, corelația este liniarã, funcția de regresie având urmãtoarea formã:

y = a + b * x,

unde:

y – cifra de afaceri aferentã activitãții de bazã;

x – valoarea mijloacelor fixe;

a,b – parametrii ecuației de regresie.

Datele pe baza cãrora s-a analizat corelația dintre valoare medie a mijloacelor fixe și cifra de afaceri, pentru firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., în perioada 2004-2006, sunt sintetizate în tabelul 13:

Pentru calcularea ecuției de regresie și a coeficientului de corelație, pentru datele sintetizate în tabelul de mai sus, s-a folosit produsul program STATISTICA, legãtura dintre cfra de afaceri și valoarea capitalului fix fiind de forma:

2.3.1.3. Analiza mișcãrii capitalului fix

Mișcarea capitalului fix este obiectivã, deoarece:

procesul de îmbãtrânire este obiectiv;

deprecierea fizicã/moralã a mijloacelor fixe implicã reînnoirea acestora;

dezvoltarea sau restrângerea activitãții economice atrage dupã sine creșterea stocului de capital fix sau diminuarea acestuia.

Pentru analiza mișcãrii capitalului fix se utilizeazã informațiile din balanța mijloacelor fixe, care cuprinde:

Cf0 + CfINT – CfIES = Cf1,

unde:

Cf0(1) – capitalul fix la începutul (sfârșitul) perioadei de analizã;

CfINT – capitalul fix intrat în cursul perioadei;

CfIES – capitalul fix ieșit în cursul perioadei.

În cazul societãții S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., balanța mijloacelor fixe este de forma:

Balanța mijloacelor fixe în perioada 2004-2006

Ca și în cazul balanței forței de muncã, principalii indicatori care caracterizeazã mișcarea capitalului fix sunt: coeficientul intrãilor și coeficientul ieșirilor.

Coeficientul intrãrilor, KINT, se calculeazã ca raport între valoarea capitalului fix intrat în cursul perioadei și valoarea capitalului fix existent la sfârșitul perioadei de analizã:

KINT = ,

unde :

CfINT – intrãrile de capital fix;

Cf1 – valoare capitalului fix la sfârșitul perioadei.

În cazul societãții S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., coeficientul intrãrilor de capital fix, în perioada 2004-2006, a înregistrat urmãtoarele valori:

Sursa : Date calculate pe baza situatiilor bilantiere pe perioada 2004-2006

Se observa ca acest coeficient a avut valoarea maxima de 1.78, la nivelul anului 2006, apoi inregistrand o scadere in anul 2005. Grafic, dinamica valorii coeficientului este prezentata in figura 13:

Figura 13. – Evolutia coeficientului reinnoirii in perioada 2004-2006

Coeficientul ieșirilor de capital fix, KIES , se calculeazã ca raport între ieșirile de capital fix și valoarea capitalului fix de la începutul perioadei:

KIES = ,

unde:

CfIES – ieșirile de capital fix în cursul perioadei;

Cf0 – valoarea capitalului fix la începutul perioadei.

Valoarea acestui indicator, pentru firma analizatã, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Coeficientul ieșirilor în perioada 2004-2006

Sursa: Date calculate pe baza situatiilor bilantiere pe perioada 2004-2006

In primul an de existenta al firmei, precum si la nivelul anului 2004 , coeficientul iesirilor inregistreaza valoarea 0.40, si la nivelul anului 2005 s-a inregistrat o valoare a capitalului fix scos din functiune de 10 980 EURO.

2.3.1.4. Analiza utilizãrii capitalului fix

Indicatorii cei mai generali care reflect modul de folosire a capitalului fix se bazeazã pe raportul dintre valoarea producției obținutã într-o anumitã perioadã de timp și valoarea medie a capitalului fix corespunzãtoare aceleași perioade de timp, sau ca raport între valoarea medie a capitalului fix și numãrul mediu de salariați (coeficientul de înzestrare tehnicã a muncii).

Capitalul fix se va calcula ca medie aritmeticã simplã între valoarea de la începutul perioadei și valoarea de la sfârșitul perioadei:

= ,

unde:

Cf1 – capitalul fix la începutul perioadei;

Cf0 – capitalul fix la sfârșitul perioadei.

Coeficientul utilizarii capitalului fix (Ku), se calculează ca raport între volumul valoric al producției, cifra de afaceri, și valoarea medie a capitalului fix:

,

unde:

– capitalul fix mediu;

CA – cifra de afaceri;

Pentru perioada analizată, compania S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, a înregistrat urmatoarele valori ale coeficientului de utilizare a capitalului fix.

Coeficientul de utilizare a capitalului fix în perioada 2004-2006

Sursa: Datele calculate pe baza situațiilor bilanțiere pe perioada 2004-2006

Acest indicator aratã cifra de afaceri, în EURO, obținutã în medie la 1 EURO de capital fix consumat. Astfel, în anul 2004 la 1 EURO capital fix consumat, compania obținea o cifra de afaceri de 2.39 EURO, în timp ce la nivelul anului 2006, cifra de afaceri realizatã era de 1.28 EURO la 1 EURO capital fix consumat. Acest indicator scade pe orizontul de timp analizat, dinamica lui fiind prezentatã în figura 14.

Figura 14. – Dinamica coeficientului utilizãrii capitalului fix în perioada 2004-2006

Înzestrarea tehnicã a muncii cu capital fix , (KÎNZ), se calculeazã ca raport între valoarea medie a capitalului fix și numãrul mediu de salariați:

,

unde:

– capital fix mediu;

– numãrul mediu de salariați.

Valorile acestui indicator pentru firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. sunt date în urmãtorul tabel:

Sursa : Date calculate pe baza situatiilor bilantiere pe perioada 2004-2006

În anul 2006 fiecărui muncitor ii revine în medie un capital fix în valoare de 7608.4 EURO față de numai 3834.1 EURO, la nivelul anului 2004. Dinamica acestui indicator se prezintă astfel:

Figura 15. – Dinamica gradului de înzestrare cu capital fix în perioada 2004-2006

Eficiența utilizãrii capitalului fix (E) , se calculeazã ca raport între valoarea producției și capitalul fix al perioadei de analizã:

E =,

unde:

Pr – nivelul profitului;

Cf – valoarea capitalului fix.

În tabelul de mai jos sunt sintetizate valorile atinse de acest indicator în perioada 2004-2006:

Eficiența utilizãrii capitalului fix în perioada 2004-2006

Sursa: Date calculate pe baza situațiilor bilanțiere pe perioada 2004-2006

În anul 2004, firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. obținea la 1 EURO capital fix un profit brut de 0.19 EURO, in timp ce la nivelul anului 2006, profitul brut obtinut la 1 EURO capital fix a fost de 0.15 EURO. La nivelul anului 2006, acest indicator nu a putut fi calculat deoarece in acest an firma nu a inregistrat pierdere.

2.3.1.5. Analiza comparată a indicatorilor folosirii capitalului fix cu productivitatea muncii

Productivitatea muncii poate fi definită ca o funcție complexă ce depinde de o mulțime de factori. Modelul de analiză a productivității muncii în funcție de factorii generați de modul de folosire a capitalului fix are ca suport teoretic relația de dependență a nivelului productivității muncii cu gradul de înzestrare tehnică și cu modul de folosire al capiatlului fix:

, unde:

W – productivitatea medie a muncii;

– coeficientul de utilizare a capitalului fix;

– gradul de înzestrare tehnică a muncii.

Pentru analiza în dinamica a acestei corelații se va ține cont de natura celor doi factori care influentează productivitatea: factorul calitativ (coeficientul utilizarii capitalului fix) și factorul cantitativ (gradul de înzestrare tehnică a muncii cu capital fix).

Relațiile de calcul folosite pentru analiza corelației sunt:

a) modificarea productivității muncii sub influența factorului calitativ, coeficientul de utilizare al capitalului fix:

– relativă: ;

– absolută: .

b) modificarea productivității muncii sub influenta factorului cantitativ, gradul de înzestrare tehnică a muncii:

– relativă: ;

– absolută: .

Pentru S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, valorile acestor modificări sunt prezentate în următorul tabel:

Modificările productivității muncii sub influența celor doi factori

Productivitatea muncii a săzut în anul 2006 față de anul 2005, cu 54% sub influența factorului calitativ, și anume coeficientul de utilizare a capitalului fix. Creșterea per ansamblu a productivității în 2006 s-a datorat factorului cantitativ, adică gradul de înzestrare tehnică a muncii.

Aspectul pozitiv al analizei influenței celor doi factori asupra nivelului productivității muncii, este faptul că pe întreaga perioadă de timp studiată, nivelul productivității este în creștere datorită influenței ambilor coeficienți (coeficientul de utilizare a capitalului fix și gradul de înzestrare a muncii cu capital fix).

2.3.2. Analiza activelor circulante

Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului tehnic care se consumă în fiecare ciclu de exploatare, participă cu întreaga lui expresie bănească la formarea costurilor și se înlocuiește după fiecare consumare, odată cu reluarea unui nou ciclu de producție.

Desfășurarea unui proces de producție implică existența elementului de structură sub forma activelor circulante și se constituie ca o parte a patrimoniului, el fiind un ansamblu de valori economice care apar sub formă de: stocuri de valori, materiale, creanțe, plasamente de trezorerie și disponibil bănesc cu grad de lichiditate mai mai de 1 an de exercițiu financiar.

Capitalul circulant este un capital în funcțiune, el îmbrăcând forme diferite în funcție de stadiul fluxului economic în care se află. Fiecare fază a activității unei întreprinderi necesită forme specifice de active circulante.

Activele circulante sunt constituite, în principal, din următoarele elemente:

materii prime și materiale;

combustibil, energie, apă;

unelte de muncă;

echipamente de protecție;

produse finite și semifabricate destinate vânzării;

mijloace în decontare;

mijloace bănesti în sfera circulației mărfurilor.

Aceste elemente se pot afla în stocuri pentru producție, în producție sau în circulație.

2.3.2.1. Analiza structurii activelor circulante

Mulțimea complexă a activelor circulante implică gruparea în submulțimi ce au anumite caracteristici dominante. Aceste structuri satisfac, pe de o parte, necesarul de informație financiar-contabilă, iar pe de altă parte, necesarul de informație statistică.

Metodologia actuală permite structurarea activelor circulante în două mari categorii în fucție de natura lor, respectiv:

active circulante materiale;

active circulante bănești.

Activele circulante materiale apar sub formă de stocuri și sunt formate din:

stocuri de materii prime, materiale, consumabile, obiecte de inventar;

stocuri aflate la terti;

producție în curs de execuție;

stocuri de semifabricate, produse finite, produse reziduale;

animale;

mărfuri;

ambalaje.

Activele circulante bănești apar în structura bilanțului contabil cu denumirea de „Alte acive circulante” și pot fi împărțite în trei subgrupe:

1. Decontări și avansuri (furnizori debitori, clienți și conturi asimilate, efecte de primit, decontări cu asociații privind capitalul, etc.);

2. Instrumente de trezorerie (conturi la bănci în lei, conturi la bănci în devize, casa în lei, acreditive, valori de încasat, alte valori);

3. Titluri de plasament (acțiuni, obligațiuni).

În cazul companiei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, activelor circulante pe elementele constitutive, se prezintă după cum urmează:

Situația activelor circulante in perioada 2004-2006

În ceea ce privește structura activelor circulante după natura lor, aceasta este prezentată in următorul tabel:

Structura activelor circulante in funcție de natura lor in perioada 2004-2006

Se observă ponderea net superioară a activelor circulante bănești fată de ponderea activelor circulante materiale pe orizontul de timp analizat. Activele circulante bănești au o pondere de 65% în anul 2004, ca apoi să creascã, ajungând la un nivel de 75% în anul 2005 și apoi înregistrându-se o ușoară creștere de 5% în 2006.

Dinamica structurii activelor circulante în perioada 2004-2006 este reprezentată în figura următoare:

Figura 18 – Dinamica stucturii activelor circulante în perioada 2004-2006

2.3.2.2 Analiza dinamicii activelor circulante

În ceea ce privește dinamica activelor circulante, pe total și pe componente, în perioada 2004-2006, situația se prezintă astfel:

În perioada 2004-2006, activele circulante totale au crescut, având un indice mediu de creștere de 108.30%. În ceea ce privește activele circulante bănești se constată că și acestea și-au mărit volumul valoric, cu 20.2% , în perioada 2004-2006, atingând un indice mediu de creștere de 120.02%. Activele circulante materiale au înregistrat o scãdere, în aceeași perioadă, având un indice mediu de 76.9 %, ceea ce în mărime absolută înseamnă o scãdere de lei.

Grafic, evoluția activelor circulante, pe total și pe elemente, este prezentată in figura 19:

Figura 19 – Dinamica activelor circulante pe total și pe elemente în perioada 2004-2006

2.3.2.3 Analiza managementului stocurilor

Pentru analiza vitezei de rotație a stocurilor firmei se vor folosi ca indicatori principali:

numărul de rotații;

durata în zile a unei rotații.

Viteza de rotație a stocurilor arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricație și vânzare. Se calculează ca raport între cifra de afaceri și nivelul stocului mediu:

, unde:

– numărul mediu de rotație a stocurilor;

CA – cifra de afaceri aferentă activității de bază;

– nivelul stocului mediu.

Durata unei rotații se calculează ca raport între durata calendaristică a perioadei si numărul de rotații efectuate de stocuri în perioada de analiză:

, unde:

D – durata unei rotații a stocurilor;

Dc – durata calendaristică a perioadei exprimată în zile;

– numărul mediu de rotații a stocurilor.

În cazul societății S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, în perioada 2004-2006, viteza de rotație a stocurilor a evoluat astfel:

Viteza de rotație a stocurilor în perioada 2004-2006

Sursa: Date calculate pe baza situațiilor financiare simplificate anuale

Se constată că la nivelul anului 2006, stocurile se roteau de 54 ori, parcurgând ciclul economic și recuperându-se sub formă bănească inițială din cifra de afaceri într-un termen mediu de 6 zile . Se observă ca pe parcursul anilor viteza de rotație crește. Acesta este un aspect pozitiv.Grafic, evoluția vitezei de rotație a stocurilor este repezentată în figura următoare:

Figura 20 – Dinamica vitezei de rotație a stocurilor în perioada 2004-2006

Concluzii ale diagnosticului resurselor materiale

Analiza efectuată asupra resurselor materiale ale firmei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A a dus la identificarea următoarelor puncte slabe si puncte forte:

2.4. Diagnosticul financiar

Diagnosticul financiar are ca obiectiv esențial studiul static, dinamic și comparativ al activității desfășurate de întreprindere care să permită pronunțarea cu privire la rezultatele obtinute, echilibrele financiare, resursele și destinația acestora, precum și în legătură cu randamentul capitalurilor investite.

Indicatorii prezentați sub formă de rapoarte și calculați pe baza informațiilor contabile și financiare permit formularea de concluzii privind starea economico-financiară a societății analizate. Cu ajutorul lor se poate exprima soliditatea financiară, modul de gestionare a capitalurilor, lichiditatea și solvabilitatea, randamentul activelor, starea de echilibru sau de dezechilibru financiar, rentabilitatea economică și financiară. Comparând valorile standard ale indicatorilor cu cele rezultate din calcule, pe baza ratelor reale, se poate forma o imagine asupra poziției economico-financiară a firmei, în cadrul industriei din care face parte. Pentru analiza situației economico-financiare a societății S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A s-au studiat situațiile financiare simplificate din anii 2004, 2005 și 2006, pe baza cărora au fost structurate situația patrimoniului și a contului de profit si pierdere. Datele cuprinse în aceste documente oferă o imagine reală a dinamicii elementelor pe care le conțin.

2.4.1. Prezentarea situațiilor financiare anuale simplificate din perioada 2004-2006

Bilanțul contabil arată ce deține și ce datorează firma, fiind o imagine statică a patrimoniului firmei la un moment dat. Compararea datelor bilațiere de-a lungul mai multor ani consecutivi, permite efectuarea de analize cu privire la evoluția sau involuția firmei. Diferența dintre ceea ce deține și ceea ce datorează firma reprezintă capitalul propriu al firmei.

În cazul firmei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A , bilanțurile contabile și conturile de profit și pierdere din perioada 2004-2006, sunt prezentate in Anexa 1. Pentru un calcul mai rapid al indicatorilor financiari, datele din bilanțurile contabile și din conturile de profit și pierdere au fost prelucrate folosind programul EXCEL:

Bilanțul contabil în perioada 2005-2007

– EURO –

Contul de profit și pierdere în perioada 2004-2006

– EURO –

Pentru a asigura comparabilitatea datelor contabile din ani diferiți, date existente în situațiile financiare anuale simplificate, acestea au fost transformate în EURO, cu ajutorul cursului de schimb EURO mediul anual al Bancii Naționale a României, din perioada 2004-2006. Aceste date au fost luate de pe site-ul oficial al BNR, secțiunea Curs Valutar/Serii Anuale.

2.4.2. Calculul și interpretarea ratelor financiare

În cazul firmei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, nivelurile ratelor financiare pentru cei trei ani de analiză, 2004-2006, sunt sintetizate în tabelul următor:

Ratele financiare

Pentru calculul ratelor financiare s-au folosit informațiile contabile existente în situațiile financiare simplificate din perioada 2004-2006, exprimate in EURO pentru a asigura comparabilitatea datelor.

Modul de calcul al acestor rate financiare, precum și interpretarea valorilor obținute pentru firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A sunt prezentate in continuare.

1.Marja profitului din exploatare (CA) se calculează raportând rezultatul din exploatare și cheltuielile cu amortizarea și provizioanele, la cifra de afaceri:

unde:

este marja profitului din exploatare calculată în funcție de cifra de afaceri.

În cazul companiei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, marja profitului din exploatare în funcție de cifra de afaceri a fost de 18 % la nivelul anului 2004, 23% în anul 2005, iar la nivelul ultimului an de analiză a fost de24%.

2. Marja profitului din exploatare (VDE) se calculează în mod similar cu marja în raport cu cifra de afaceri, după relația:

unde:

– marja profitului din exploatare în raport cu venitul din exploatare;

VDE – venitul din exploatare.

În cazul societății analizate, acest indicator a fost de 18% în anul 2004, de 23% în 2005 și de 24% în 2006. Se observă o creștere a nivelului acestui indicator pe intervalul de timp analizat, trendul fiind similar cu cel al marjei profitului din exploatare raportat la cifra de afaceri.

Rata rentabilitãții cifrei de afaceri se calculeazã ca raport între profitul net al activitãții și cifra de afaceri realizatã:

RCA =,

unde:

CA – cifra de afaceri;

PrN – profitul net;

RCA – rata rentabilitãții.

Se constatã cã la nivelul firmei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., profitul a înregistrat urmãtoarele ponderi în cifra de afaceri: în anul 2004 a avut o pondere de 80%, iar la nivelul anului 2005, o pondere de 29%. La nivelul anului 2006 nu s-a calculat acest indicator deoarece în acest an firma nu a avut profit. Un aspect negativ este faptul cã ponderea profitului net în cifra de afaceri a scãzut în 2005 fațã de anul 2004. Indicatorul aratã cât la sutã di cifra de afaceri revine societãții dupã acoperirea cheltuielilor.

Rentabilitatea capitalului sau rata rentabilitãții financiare exprimã eficiența valorificãrii capitalului propriu al firmei prin raportarea profitului net la capitalul propriu:

RK =

unde:

Rk – randamentul activelor;

PrN – profitul net obținut;

Kp – capitalul propriu.

În cazul societãții S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., rentabilitatea capitalului a fost de 199.1 % în anul 2004 și de 53.3% în anul 2005. Pe intervalul de timp analizat, rentabilitatea capitalului a crescut.

Randamentul activelor aratã capacitatea activelor de a genera profit și se calculeazã dupã relația:

RA = ,

unde:

RA – randamentul activelor;

PrN – profitul net;

AT – activele totale.

În anul 2004, firma a realizat un randament al activelor de 16.2%, în timp ce în ultimul an de analizã, 2006, acest indicator a fost de 12.83%. Se constatã cã randamentul activelor a scãzut 3.37% pe orizontul de timp considerat. Evoluția randamentului activelor pe orizontul de timp 2004-2006 este reprezentatã grafic în figura de mai jos:

Figura 21. – Evoluția randamentului activelor în perioada 2004-2006:

Creșterea cifrei de afaceri se determinã ca raport între variația cifrei de afaceri și cifra de afaceri în perioada de bazã, având urmãtoarea relație de calcul:

ICA = ,

unde:

ICA – creșterea cifrei de afaceri;

∆CA – modificarea cifrei de afaceri în perioada curentã fațã de cea de bazã;

CA0 – cifra de afaceri a perioadei de bazã.

În cazul firmei S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., acest indicator a atins un nivel de 10% în toți anii.

Creșterea venitului total se obține raportând modificarea venitului total la venitul total al perioadei de bazã:

IV = ,

unde:

IV – creșterea venitului total;

V0 – nivelul venitului total în perioada de bazã;

∆V – modificarea venitului total, care se calculeazã astfel:

∆V = (VE+VF+VEX)1 – (VE+VF+VEX)0,

unde:

VE – venitul din exploatare;

VF – venitul financiar;

VEX – venitul excepțional.

Ca și în cazul cifrei de afaceri, și pentru creșterea venitului total se poate aprecia situația favorabilã pentru firmã. În toți ani nivelul a atins de acest indicator este de 30%.

Rata de rotație a creanțelor (zile) indicã numãrul mediu de zile în care se încaseazã creanțele (debite de la clienți) în corelație cu cifra de afaceri:

Rc = ,

unde:

CA – cifra de afaceri;

Rc – rata de rotație a creanțelor.

Pentru firma analizatã, se constatã cã în primul an de existențã, numãrul mediu de zile în care se încaseazã creanțele a fost de 8 zile, care este un aspect satisfãcãtor al firmei.

9. Rata de rotație a furnizorilor (zile) exprimă numărul mediu de zile în care se achită datoriile față de furnizori și se calculează ca:

Se observă că în ultimul an de analiză, datoriile față de furnizori se achitau într-un termen mediu de 2 zile, trendul fiind unul descrescător fațã de 2004, dar crescătot față de 2005 când datorile se achitau in 3 și respectiv în 4 zile. Putem spune ca și aici societatea are un aspect pozitiv.

10. Rata de rotație a stocurilor (zile) arată care este durata în zile a unei rotații complete a stocurilor prin fazele de aprovizionare, fabricație și vânzare:

unde:

– este rata de rotatie a stocurilor.

Se constată că în cazul societății S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, stocurile au înregistrat o durată medie de rotație de 8 de zile în 2005, față de cele 7 înregistrate la nivelul anilor 2004 și 2006. Astfel se evidențiază încă un aspect pozitiv.

11. Rotația activelor totale, se referă la toate activele care figurează în bilanțul unei firme, atât cele circulante, cât și cele imobilizate. Este unul dintre indicatorii cei mai utili pentru a pune în evidență eficiența cu care o firmă își valorifică activele pe care le deține, respectiv eficiența cu care utilizează întregul capital. Relația de calcul a acestui indicator este:

,

unde:

CA – cifra de afaceri;

AT – activele totale, mai putin diferențele din reevaluare.

În cazul companiei analizate, la nivelul ultimului an al orizontului de analiză, nivelul acestui indicator a scăzut față de 2004 și de 2005, atingând un nivel de 1.09. Grafic, evoluția rotației activelor totale, pe orizontul de timp analizat, este prezentată in figura 22:

Figura 22. – Evoluția rotației activelor totale în perioada 2004-2006

12. Rotația imobilizărilor corporale se calculează ca raport între cifra de afaceri și imobilizările corporale mai puțin diferențele din reevaluare:

,

unde:

CA – cifra de afaceri;

IC – imobilizări corporale;

– rotația imobilizărilor corporale.

Acest indicator indică eficiența utilizării imobilizărilor corporale, în cazul firmei analizate indicatorul având un trend de evoluție descrescător, ceea ce a avut un impact negativ asupra lichidității societății.

13. Lichiditatea totală arată posibilitatea firmei de a-și achita datoriile curente din activele circulante compuse din: disponibilități bănești, creanțe și stocuri. Cele trei componente ale activelor circulante au fost enumerate in ordinea posibilității de a fi transformate în numerar. Relația de calcul este:

unde:

– lichiditatea totală (generală);

AC – activele circulante.

Datoriile curente include de fapt datoriile pe termen scurt pe care le are firma în intervalul de analiză.

O valoare a acestui indicator cuprinsă între 1.8 – 2 indică o situație bună a firmei, în timp ce o valoare mai mică de 1.2 indică o situație nesatisfacătoare. Astfel în primul an de analiză, compania înregistra o lichiditate totală de 3.27 ceea ce indică o situație nefavorabilă la nivelul acestui an (2004). Pe parcursul perioadei acest indicator a scăzut ajungând în 2006 la o valoare de 0.11, valoare care nu este cuprinsă în intervalul mai sus numit. Din acest indicator putem spune cã societatea are o situație proastã, atât timp cât nivelul depãșește pragul critic de 1.2 (3.27, în anul 2004) . Dinamica acestui indicator în perioada 2004-2006 se prezintă grafic astfel:

Figura 23 – Evoluția lichidității totale în perioada 2004-2006

14. Lichiditatea imediată sau intermediară, indică posibilitatea firmei de a-și achita datoriile curente pe baza a două elemente ale activelor circulante: disponibilitățile bănești și creanțele:

unde:

AC – active circulante;

– lichiditatea imediată.

Deoarece pe întreg orizontul de analiză, 2004-2006, firma a înregistrat pierderi, dar s-a menținut la o valoare supraunitară (mai mare decât 1), se poate spune ca situația a fost una favorabilă activității. Deci, societatea a fost capabilă să-si acopere pasivele curente pe baza disponibilitătilor bănești și a plasamentelor.

15. Solvabilitatea este indicatorul care reflectă în ce masură firma poate acoperi din capitalul propriu obligațiile pe termen mediu și lung, inclusiv obligațiile față de acționari:

,

unde:

S – solvabilitatea.

Pentru compania analizată, în 2004, s-a realizat un nivel al solvabilității mai mare de 60% ceea ce indică faptul că îndatorarea companiei este redusă, ea prezentând un grad mare de credibilitate, putând apela la surse de finanțare, in scopul extinderii.

16. Gradul de îndatorare reflectă ponderea datoriilor totale ale întreprinderii în pasivul acesteia și se calculează conform relației:

unde:

– gradul de îndatorare.

Valorile înregistrate în perioada 2004-2006, în cazul societății S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A., valori de 100%, indică un risc al politicii financiare scăzut.

17. Gradul de acoperire a cheltuielilor din cifra de afaceri se calculează conform relației:

unde:

– gradul de acoperire al cheltuielilor relativ la cifra de afaceri;

CA – cifra de afaceri.

Pe parcursul întregii perioade analizate nivelul acestui indicator a fost peste 115% ceea ce indică faptul că societatea și-a acoperit cheltuielile din cifra de afaceri. Acesta este un lucru pozitiv pentru firmă.

18. Gradul acoperirii cheltuielilor din venit se calculează folosind relația:

unde:

– gradul de acoperire al cheltuielilor din venitul total realizat.

Indicatorul are o pantă ascendentă pe toată perioada studiată, valoarea lui fiind una strict supraunitara, iar in anul 2005 aceasta ajungând la nivelul de 115%, ceea ce reprezintă că firma este capabilă să-și achite cheltuielile totale din venitul total al exercițiului financiar. Evoluția acestui indicator este prezentată in figura 24:

Figura 24 – Evoluția gradului de acoperire al cheltuielilor din venituri

în perioada 2004-2006

19. Rata rentabilității economice reprezintă capacitatea firmei de a produce profit pe baza capitalului permanent de care dispune. Capitalul permanent este capitalul aflat la dispoziția firmei pe o perioadă mai mare de 1 an și cuprinde pe lângă capitalul propriu și datoriile pe termen mediu și lung. Se calculează după relația:

unde:

– rata rentabilității economice.

Pentru S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, rata rentabilității economice a fost de 33% în 2004, 34% în 2005 și de 0% la nivelul anului 2006.

În ceea ce privește categoria de încadrare, în anul 2006, firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A. se incadrează în categoria C.

2.4.3. Concluzii ale diagnosticului financiar

În urma analizei financiare pe baza ratelor s-au desprins umătoarele puncte forte și puncte slabe cu privire la activitatea desfăsurată de către firma S.C. TRANSRAPIDCONTINENTAL S.A, in perioada 2004-2006:

CAPITOLUL 3

Evaluarea firmei prin metoda Discounted Cash- Flow

Baza teoretica, metodologica, de stabilire a valorii unei afaceri prin aceasta clasa de metode o reprezinta stabilirea eficientei economice a investitiilor, in general si calculele ce permit aprecierea flexibilitatii unor proiecte de investitii in particular.

Principalele metode ce se subscriu abordarii pe baza de venit sunt:

Metoda fluxurilor actualizate de disponibilitatii;

Metoda capitalizarii veniturilor.

Metoda discounted cash-flow sau a actualizarii fluxurilor de disponibilitatii este de fapt un ansamblu de metode prospective care are in vedere viitorul economic al afacerii supuse analizei/ evaluarii, sustinut prin eforturi financiare considerabile, respectiv investitii pentru crestere si majorarea corespunzatoare a fondului de rulment.

Metodologic, metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi :

estimarea cash-flow-urilor susceptibile de a fi generate de catre entitatea analizata/ evaluata;

determinarea celorlalti factori determinati ai valorii cum ar fi:

rata de actualizare;

valoarea terminala;

determinarea valorii afacerii prin insumarea fluxurilor actualizate, atat cele din perioada de previziune explicita, cat si cele din perioada de previziune non-explicita.

Estimarea cash-flow-urilor

Cele doua tipuri de fluxuri de disponibilitatii utilizate de metoda sunt: cash-flow-ul brut si cash-flow-ul disponibil.

Cash flow-ul brut este format din profitul net corectat, la care se adauga amortizarea si provizioanele cu caracter de rezerva.

Acest cash-flow este similar cu indicatorul marja bruta de autofinantare si reflecta capacitatea firmei de:

a face investitii;

de a plati dividente actionarilor;

a constitui rezerve si majora provizioanele;

a restitui ratele de credit scadente pentru creditele pe termen lung;

a asigura majorarea necesarului de fond de rulment pentru sustinerea cresterii cifrei de afaceri.

Cash-flow-ul brut (CFB) se utilizeaza la evaluarea unei afaceri prin metoda capitalizarii acestui indicator.

Deci,

Valoarea firmei prin CFB = CFBanual * k,

unde k este un coeficient multiplicator, experimental, determinat din vanzari anterioare de firme similare, fiind cuprins de obicei intre 4 si 10.

La randul sau, cash-flow-ul net poate fi:

la dispozitia actionarilor si in acest caz se numeste cash-flow-ul net disponibil pentru actionari;

la dispozitia intreprinderii si in acest caz se numeste cash-flow-ul disponibil pentru investitorii in intreprindere.

Cele doua tipuri de cah-flow net se utilizeaza diferit in funxtie de ceea ce se doreste sa se analizeze/ evalueze si se calculeaza diferit, iar ratele de actualizare utilizate pentru actulizarea acestora vor fi diferite.

In cazul FCFE relatia de calcul este:

Profit curent net (normalizat)

+ amortizare

cheltuieli de capital

cresterea / + descresterea FRN

+ cresterea/ – descresterea creditelor pe termen lung

dividentele corespunzatoare actiunilor preferentiale

= FCFE

Acest FCFE trebuie actulizat utilizand o rata de actualizare ce reflecta numai costul capitalului actionarilor.

In cazul FCFF relatia de calcul este:

Profit brut din exploatare (normalizat) * (1-τ)

+ amortizare

cheltuieli de capital

crestere/ + descresterea FRN

+ cresterea/ – descresterea creditelor pe termen lung

dividentele corespunzatoare actiunilor preferentiale

= FCFF

Unde τ reprezinta cota de impozit pe profitul firmei.