Evaluarea Economica a Pensiunii Onix

Economie

Evaluarea Economica a Pensiunii Onix

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Lista tabelelor și figurilor

Introducere

Capitolul I. Aspecte teoretice privind evaluarea economică a firmei

1.1. Analiza economico-financiară a firmei

1.2. Indicatori ai analizei economice

Capitolul II. Prezentarea pensiunii Onix

2.1. Descrierea pensiunii Onix

2.2. Intermediarii și concurenții pensiunii Onix

2.3. Clienții Pensiunii Onix

2.4. Structura organizatorică a pensiunii Onix

2.5. Servicii oferite de pensiunea Onix

Capitolul III. Analiza economico-financiară a pensiunii Onix

3.1. Analiza cifrei de afaceri în perioada 2009-2013

3.2. Analiza veniturilor și cheltuielilor în perioada 2009-2013

3.3. Analiza profitului în perioada 2009-2013

3.4. Analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment și trezoreriei nete

3.5. Analiza lichidității, solvabilității și a gradului de îndatorare a pensiunii Onix

3.6. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante și a rentabilității

Concluzii

Bibliografie

Lista tabelelor și figurilor

Tabelul 2.1. Distribuția clienților pensiunii Onix pe categorii de sex

Tabelul 2.2. Distribuția clienților pensiunii Onix pe categorii de vârstă

Tabelul 3.1. Evoluția cifrei de afaceri a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Tabelul 3.2. Situația veniturilor și cheltuielilor la Pensiunea Onix

Tabelul 3.3. Nivelul profitului pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Tabelul 3.4. Încasările pensiunii Onix în perioada 2009-2013 pe luni

Tabelul 3.5. Fondul de rulment al pensiunii Onix

Tabelul 3.6. Necesarul de fond de rulment al pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Tabelul 3.7. Trezoreria netă a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Tabelul 3.8. Lichiditatea imediată în perioada 2009-2013 a pensiunii Onix

Tabelul 3.9. Solvabilitatea pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Tabelul 3.10. Gradul de îndatorare general în perioada 2009-2013

Tabelul 3.11. Aprecierea Gradului de îndatorare generală

Tabelul 3.12. Viteza de rotație a activelor circulante în perioada 2009-2013

Tabelul 3.13. Rata rentabilității economice a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 1.1. Obiectivele situațiilor financiare

Figura 1.2. Utilizatorii situațiilor financiare

Figura 2.1. Organigrama pensiunii Onix

Figura 3.1. Evoluția cifrei de afaceri a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.2. Evoluția veniturilor la pensiunea Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.3. Evoluția cheltuielilor pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.4. Evoluția veniturilor și cheltuielilor la pensiunea Onix

Figura 3.5. Evoluția profitului pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.6. Evoluția comparativă a încasărilor pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.7. Evoluția fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment în perioada 2009-2013

Figura 3.8. Evoluția lichidității imediate a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.9. Evoluția solvabilității pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.10. Evoluția vitezei de rotație a activelor circulante ale pensiunii Onix

Figura 3.11. Evoluția ratei rentabilității economice în perioada 2009-2013

Imaginea 2.1. Camera dublă în cadrul pensiunii Onix

Imaginea 2.2. Cameră twin în cadrul pensiunii Onix

Imaginea 2.3. Apartament în cadrul pensiunii Onix

Imaginea 2.4. Barul din cadrul pensiunii Onix

Imaginea 2.5. Restaurantul din cadrul pensiunii Onix

Introducere

Activitatea economică reprezintă conectarea societății la cerințele pieței și îi asigură acesteia utilitatea economică și socială. Pentru că internaționalitatea și concurența fac parte din realitate, deciziile importante ale unei companii sunt bazate pe rezultatele analizelor economico-financiare, care pot determina direcțiile viitoare ale firmei. Lucrarea de față se referă la această analiză economico-financiară, la rolul ei în cadrul unei pensiuni, modul în care se poate realiza și ce fel de rezultate se pot obține în urma realizării acesteia.

Motivul pentru care am ales această temă este astfel gradul ridicat de importanță pe care rezultatele unei analize economice o au asupra activității viitoare a unei firme. Am dorit deci să demonstrez prin această lucrare, că o analiză economico-financiară corect realizată într-o perioadă de timp poate ajuta firma prin determinarea măsurilor potrivite de rectificare a rezultatelor obținute. Astfel, această lucrare devină utilă tuturor întreprinzătorilor care doresc să își îmbunătățească activitatea, luând măsuri adecvate fiecărei firme în parte, măsuri ce reies din realizarea unei analize economice în cadrul firmelor respective.

Pentru a realiza obiectivul propus, am structurat lucrarea pe trei capitole, dintre care unul cu caracter teoretic iar două cu caracter practic.

În primul capitol am prezentat aspecte privind evaluarea economică a unei firme: rolul acesteia, importanța ei, cum se realizează analiza economică și am detaliat indicatorii analizei economice care reflectă diverse aspecte ale activității firmei.

În capitolul doi am realizat o prezentare detaliată a pensiunii Onix. Astfel, pentru început am descris pensiunea Onix, apoi am continuat cu analiza micromediului acesteia și anume: intermediarii, concurenții și clienții pensiunii. Tot în acest capitol am prezentat structura organizatorică și serviciile oferite de pensiune.

În capitolul trei am analizat rezultatele economice ale pensiunii Onix în perioada 2009-2013. Am considerat că un cadru temporal cât mai larg poate ajuta în determinarea de rezultate cât mai concrete ale analizei. Am avut în vedere aplicarea instrumentelor de analiză prezentate în primul capitol. Astfel, în cadrul acestui capitol am analizat cifra de afaceri a pensiunii Onix, veniturile și cheltuielile pensiunii, profitul pensiunii, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă. De asmenea am mai analizat indicatori precum: lichiditatea, solvabilitatea imediată, gradul de îndatorare general, viteza de rotație a activelor circulante precum și rentabilitatea economică a pensiunii Onix. Pentru fiecare indicator analizat am realizat o prezentare în dinamică, pe parcursul celor 5 ani considerați pentru analiză, și am oferit explicații despre ceea ce reflectă aceștia despre activitatea pensiunii. Analiza multicriterială a scos în evidență aspecte pozitive și negative, subliniind căile de urmat pentru eficientizarea întregii activități și consolidarea poziției de piață.

Capitolul I. Aspecte teoretice privind evaluarea economică a firmei

1.1. Analiza economico-financiară a firmei

Ca disciplină, analiza economico-financiară este relativ tânără originea sa situându-se la finele secolului XIX-lea. Necesitatea informațiilor financiare prelucrate a fost factorul determinant al apariției sale. Printre evenimentele ce au contribuit la crearea, apariția acesteia amintesc:

dezvoltarea și diversificarea societăților particulare și comerciale;

importanța rolului băncilor și instituțiilor financiare.

Acționarii societăților comerciale au simțit rapid necesitatea de a fi informați despre performanțele acestor societăți. Mult timp aceste necesități de informație au rămas nesatisfăcătoare. În același timp, băncile și alte instituții financiare, cer tot mai mult clienților lor, informații despre situația lor financiară pentru a evalua posibilitatea acestora de a rambursa împrumuturile.

„Primele analize economico-financiare ce s-au făcut au fost relativ succinte, sintetice și limitate la verificarea anumitor achilibre financiare. Aceste analize foloseau în special bancherilor pentru evaluarea și aprecierea garanțiilor societăților ce solicitau credite.”

La începuturile sale analiza economico-financiară se limita la o sumara analiză a unor indicatori financiari, făcută mai ales pentru a caracteriza solvabilitatea întreprinderilor ce urmau să li se acorde împrumuturi.

Actual, analiza economico-financiară tinde să devină un sistem de tratare a informațiilor ce au ca scop furnizarea datelor necesare elaborării deciziilor financiar-contabile. Față de analiza financiară incipientă, analiza economico-financiară actuala nu se limitează numai la datele financiare ci integrează și datele economice. Mai mult, rezultatele oferite de analiza economico-financiară sunt integrate în modelele financiar-contabile. Din acest punct de vedere analiza economico-financiară servește efectuării de previziuni pe termen scurt, mediu și lung.

Obținerea informațiilor contabile necesare întocmirii situațiilor financiare se sprijină pe ipoteza continuității activității întreprinderii. În cadrul contabil conceptual internațional, continuitatea activității este un concept de bază care trebuie avut în vedere în procesul de întocmire a unor situații financiare cu standardele contabile internaționale.

„Datele referitoare la exercițiul trecut se preiau din situațiile financiare ale anului precedent, iar datele referitoare la exercițiul curent, din balanța de verificare întocmită după ce au fost realizate toate celelate lucrări de închidere a exercițiului financiar.”

Pentru IASB (International Accounting Standards Board), obiectivul situațiilor financiare poate fi redat în figura nr. 1 de mai jos:

Figura 1.1. Obiectivele situațiilor financiare

Sursa: Bogdan Ioan, Managementul financiar în afaceri, Editura Universitară, București, 2006, p. 13

Utilizatorii situațiilor financiare întocmite și publicate de întreprinderi se împart în utilizatori externi și utilizatori interni.

Figura 1.2. Utilizatorii situațiilor financiare

Sursa: Butănescu Remus, Analiza financiară a întreprinderii, Editura Economică, București, 2003, p. 37

„Finalitatea analizei economico-financiare a intreprinderii consta în furnizarea unui diagnostic celor interesați sau celor care au solicitat acest lucru. Întrucât obiectivele urmărite de utilizatori sunt variate analiza economico-financiară se va derula de manieră diferită.”

În general, utilizatorii informațiilor oferite de analiza economico-financiară sunt proprietarii (acționarii) firmei, care vor să cunoască evoluția averii și câștigul pe care-l așteptă. În funcție de situația dată vor adopta măsurile corespunzătoare referitoare la politica de investiții, dividende și nu în ultimă instanță la modul de administrare a firmei.

O altă categorie de utilizatori este conducerea firmei, interesată de detectarea unor eventuale situații de dezechilibru financiar care afectează securitatea financiară, cu consecințele care decurg dintr-o astfel de stare. Spre deosebire de prima categorie, conducerea firmei, pe baza informațiilor furnizate de contabilitate și de contabilitatea de gestiune, trebuie să urmărească permanent modul de realizare a tuturor obiectivelor înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli, precum și în planul general al firmei. Urmărirea sistematică a schimbărilor care intervin în amplitudine și calitate, dă posibilitatea înțelegerii și cunoașterii cauzelor care au generat aceste schimbări și luare pe această bază a măsurilor care se impun.

Managerul entității contabile, apelează la informațiile contabile care reflectă politicile de exploatare, de investiții și de finanțare pentru fundamentarea deciziilor lor. În acest scop ei folosesc atât informațiile făcute publice cât și informații din contabilitatea curentă. Spre deosebire de utilizatorii externi, managerii au acces și la informațiile din sfera contabilității de gestiune (acestea nu sunt făcute publice).

Băncile cu care firma este în relație, sunt interesate să cunoască bonitatea acesteia, în operațiunile de creditare, garanțiile pe care le prezintă în recuperarea împrumuturilor acordate.

Partenerii de afaceri, sunt interesați să amplifice operațiile pe care le derulează în măsura în care le mărește propriul profitul.

Investitorii ca furnizori de capital și riscuri afiliate capitalului, consumă informații referitoare la capacitatea întreprinderii de a realiza câștiguri viitoare, dividendele distribuite de întreprindere, riscul asociat investiției, modul de remunerare al managerilor; rezultatul net pe acțiune, cotațiille contabile care reflectă politicile de exploatare, de investiții și de finanțare pentru fundamentarea deciziilor lor. În acest scop ei folosesc atât informațiile făcute publice cât și informații din contabilitatea curentă. Spre deosebire de utilizatorii externi, managerii au acces și la informațiile din sfera contabilității de gestiune (acestea nu sunt făcute publice).

Băncile cu care firma este în relație, sunt interesate să cunoască bonitatea acesteia, în operațiunile de creditare, garanțiile pe care le prezintă în recuperarea împrumuturilor acordate.

Partenerii de afaceri, sunt interesați să amplifice operațiile pe care le derulează în măsura în care le mărește propriul profitul.

Investitorii ca furnizori de capital și riscuri afiliate capitalului, consumă informații referitoare la capacitatea întreprinderii de a realiza câștiguri viitoare, dividendele distribuite de întreprindere, riscul asociat investiției, modul de remunerare al managerilor; rezultatul net pe acțiune, cotațiile acțiunii pe diferite piețe de capital. Ei au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă.

Creditorii ca furnizori de împrumuturi și informații bancare sunt interesați de informații privind: capacitatea de rambursare a împrumuturilor și de a plăti dobânzile, lichiditatea întreprinderii, rentabilitatea întreprinderii, modul de finanțare al imobilizărilor, structura financiară a întreprinderii, garanțiile pe care le poate oferi întreprinderea.

Furnizorii sunt interesați să cunoască în ce măsură societatea debitoare va fi capabilă să își îndeplinească obligațiile contractuale. Furnizorii finanțează întreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsă între momentul achiziției de bunuri, primirii de lucrări și servicii și momentul achitării acestora (creditul comercial).

Concurența este interesată să cunoască potențialul tehnico-economic și financiar, pentru a-și elabora politica de consolidare a poziției proprii.

Clienții ca parteneri de afaceri sunt interesați să obțină informații privind continuitatea activității întreprinderii ca o garanție a continuării contractelor încheiate. Interesul lor vizează deasemenea politica de prețuri și de servicii (întreținere și reparații, de exemplu) etc.

Angajații ca principali furnizori de muncă sunt interesați să cunoască informații privind: mărimea și modul de utilizare a profitului, informații privind performanțele sectoriale (extinderea sau restrângerea de activități), continuarea activității întreprinderii ca o garanție a conservării locurilor de muncă, investițiile pe care întreprinderea le face în pregătirea și perfecționarea profesională a salariaților, informații, precum și alte aspecte sociale etc. Salariații proprii sunt interesați și în păstrarea locurilor de muncă.

Statul prin administrația fiscală solicită informații necesare stabilirii bazelor de calcul al impozitelor și taxelor. Puterea publică este reprezentată, deasemenea, de contabilii naționali, responsabili de sintezele macroeconomice și previziunile la nivel național, și statisticieni, responsabili de satisfacerea nevoilor de informare detaliată, dar de interes general.

Publicul, apare paradoxal, în actualul context al economiei, dar este totuși interesat să cunoască întreprinderea, fiind un potential investitor, angajat, furnizor sau cumpărător.

Organele administrative locale și centrale, întrucât fiecare firmă constituie o sursă de venit și un mijloc de a soluționa anumite probleme economico-sociale.

Organele judecătorești în operațiuni de vânzare, fuzionare, lichidare, sechestru etc.

Sindicatele pot fi și ele interesate în cunoașterea situației financiar-patrimoniale în cadrul negocierilor privind majorările de salarii și încheierea contractului colectiv de muncă.

Deși nu toate necesitațile de informație ale acestor utilizatori pot fi satisfăcute prin setul de situații financiare, există necesități care sunt comune tuturor utilizatorilor. Întrucât, investitorii sunt ofertanți de capital de risc al întreprinderii, furnizarea de situații financiare care satisfac cu precădere necesitațile lor, implicit va satisface majoritatea necesităților altor utilizatori.

În toate cazurile analiza se bazează, în principal, pe bilanț și contul de profit și pierdere, care constituie documentele oficiale de gestiune a fiecărei întreprinderi.

Prezentarea bilanțului contabil

Prin prelucrarea bilanțului contabil elementele de activ și pasiv se grupează fiecare în trei mari capitole (niveluri), după cum urmează:

ACTIV

I. Active imobilizate

II. Active curente

III. Trezoreria pozitiva

I.Activele imobilizate cuprind imobilizările necorporale, corporale și financiare și creanțele comerciale cu scadența > 1 an .

II.Activele realizabile sunt formate din stocuri, creanțe de maximum 1 an, conturile de regularizare și asimilate și primele privind rambursarea obligațiunilor.

III.Trezoreria pozitivă cuprinde titlurile de plasament și disponibilitățile (conturi la bănci în lei și în devize, carnete de cecuri, acreditive), respectiv acele active existente sub forma de lichidități sau susceptibile să fie transformate rapid în disponibilități.

Activele circulante sunt formate din stocuri, creanțe de maxim 1 an și trezoreria pozitivă.

PASIV

I. Pasive pe termen lung.

II. Datorii curente cu scadenta mai mica de 1 an

III. Trezoreria negativa

I. Pasivele pe termen lung cuprind acele surse de finanțare cu caracter permanent sau de lungă durată, respectiv:

a) Capitaluri proprii în sens larg

b) Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

c) Datorii cu scadență mai mare de 1 an

II. Datorii curente cu scadența mai mică de 1 an cuprind partea mai mică de 1 an a datoriilor nefinanciare cu scadența mai mare de 1 an, datoriile nefinanciare cu scadența mai mică de 1 an, avansuri primite, alte datorii, precum și veniturile înregistrate în avans și din diferențele de conversie pasiv.

III. Trezoreria negativă este constituită din datoriile financiare cu scadența mai mare de 1 an (partea mai mică de 1 an) și datoriile financiare mai mici de 1 an.

Datoriile totale sunt formate din datoriile cu scadența mai mare de 1 an, datorii curente mai mici de 1 an și trezoreria negativă.

Analiza financiară a bilanțului contabil

Fondul de rulment (FN)

Diferența dintre pasivele pe termen lung și activele imobilizate reprezintă Fondul de rulment. În cazul în care pasivele pe termen lung finanțează nu numai activele imobilizate, dar și o parte din activele realizabile, avem de-a face cu un excedent al pasivelor pe termen lung față de activele imobilizate, care se numește Fond de rulment pozitiv. În caz contrar, când activele imobilizate nu sunt acoperite integral de pasivele pe termen lung rezulta un deficit, care se numește Fond de rulment negativ.

Necesarul de fond de rulment (NFR)

Diferența dintre activele realizabile și datoriile curente cu scadența mai mica de 1 an reprezintă Necesarul de fond de rulment. Necesarul de fond de rulment reflectă nivelul II al bilanțului și se caracterizează prin variații mai mari decât Fondul de rulment, datorită instabilității atât a activelor realizabile cât și a datoriilor curente cu scadența mai mică de 1 an.

Trezoreria netă (TN)

Trezoreria netă se referă la nivelul III al bilanțului și reflectă diferența dintre Fondul de rulment și Necesarul de fond de rulment.

TN = FR – NFR

a) Trezoreria netă poate fi definită și ca diferență între Trezoreria pozitivă și Trezoreria negativă. Dacă Fondul de rulment este superior Necesarului de fond de rulment avem o Trezorerie netă pozitivă, situație în care, de regulă, nu sunt angajate credite pe termen scurt, sau, în mod conjunctural, disponibilitățile depășesc eventuale credite angajate.

b) În situația în care Fondul de rulment este inferior Necesarului de fond de rulment Trezoreria netă este negativă, iar finanțarea activelor realizabile este asigurată prin credite bancare pe termen scurt.

„Se va acorda o atenție deosebită corelării Fondului de rulment cu Necesarul de fond de rulment. Acesta este unul din principalele obiective ale unei bune gestionări financiare.”

„Contul de profit și pierdere reprezintă documentul prin care se regrupează fluxurile reale, financiare și excepționale ale unei societăți. Cu ajutorul lui se explică modul de constituire a rezultatului exercițiului în diferite etape, permițând astfel desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanțelor economice ale activității desfășurate de o societate într-o anumită perioadă de gestiune.”

Fluxurile economice vor fi grupate în:

a) Fluxurile de exploatare, sunt acele operațiuni economice cu caracter specific, obișnuit și repetitiv, care se referă la activitatea normală și curentă a societății excluzând orice influență cu caracter financiar sau excepțional.

Operațiunile de exploatare permit determinarea rezultatului de exploatare care este un rezultat real deoarece este generat de activitatea propriu-zisă, de bază a societății.

b) Fluxurile financiare sunt acele operațiuni economice care se referă la activitatea financiară și care au un caracter obișnuit, repetitiv și specific cuprinzând, de asemenea, și acele operațiuni excepționale cu caracter financiar.

Aceste fluxuri permit determinarea rezultatului financiar. Fluxurile de exploatare și financiare formează fluxurile curente, care sunt generatoare ale rezultatului curent.

c) Fluxurile excepționale sunt acele operațiuni economice care nu au o legătură directă cu obiectul normal de activitate al societății. Ele au un caracter nereprezentativ, accidental.

Fluxurile excepționale permit determinarea rezultatului exceptional.

1.2. Indicatori ai analizei economice

Indicatorii care stau la baza analizei economice a firmei pot fi grupați în:

A. Indicatori de nivel și structură:

a) cifra de afaceri;

b) capitaluri proprii;

c) rezultatul exercițiului (profit/pierdere);

d) fondul de rulment;

e) necesarul de fond de rulment;

f) trezoreria netă;

g) lichiditatea :

h) solvabilitatea;

i) gradul de îndatorare :

j) viteza de rotație :

B. Indicatori de performanță :

k) rentabilitatea.

1. Cifra de afaceri – „reprezintă veniturile realizate de client la finele perioadei (luna, trimestru, an) cu terții. Pentru o întreprindere viabilă, cu perspective certe de dezvoltare, evoluția cifrei de afaceri trebuie să fie ascendentă, orice declin al Cifrei de afaceri constituind un semnal serios pentru firmă.”

2. Capitaluri proprii. „În cadrul acestui indicator se va acorda o atenție deosebită analizei atât a capitalurilor proprii în sens larg și în sens strict cât și, mai ales, a capitalurilor proprii nete în sens strict. În acest sens, se va pune accent pe determinarea stocurilor, cheltuielilor și altor active incerte care diminuează valoarea Capitalurilor proprii.”

3. Rezultatul exercițiului (profit/pierdere) în cifre absolute reprezintă indicatorul sintetic care caracterizează eficiența activității desfășurate, aceasta influențând direct capitalurile proprii în sensul majorării lor cu profitul și al diminuării cu pierderea.

4. Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate.

În cazul unei bune gestionări financiare Activele imobilizate trebuie să fie acoperite integral cu Pasivele pe termen lung, și deci Fondul de rulment trebuie să fie pozitiv.

5. Necesarul = Active – Datorii

de fond de rulment realizabile curente < 1 an

O atenție deosebită se va acorda determinării corecte a Necesarului de fond de rulment cunoscându-se ca atunci când activele realizabile sunt superioare Datoriilor curente cu scadența mai mică de 1 an, și deci Necesarul de fond de rulment este pozitiv, poate interveni creditul bancar pe termen scurt.

6. Trezoreria netă = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment

sau

Trezoreria netă = Trezoreria pozitivă – Trezoreria negativă

Ceea ce face ca trezoreria să varieze, nu este atât Fondul de rulment, care este relativ stabil în cursul unui exercițiu, cât mai ales Necesarul de fond de rulment, în funcție de ciclul de exploatare, agentul economic având un Necesar de fond de rulment pozitiv cu atât mai mare cu cât ciclul de fabricație este mai îndelungat.

7. Lichiditatea reprezintă capacitatea unui client de a face față datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidă a activelor sale circulante în disponibilități.

Calculul lichidității se face cu ajutorul următorilor indicatori :

– Lichiditatea = (Active circulante – Stocuri – Clienți incerți) x 100

imediata Datorii cu scadenta < 1 an

Active Stocuri Clienți

– Lichiditatea = circulante – nevalorificabile – incerți x 100

curenta Datorii cu scadenta < 1 an

Disponibilități Încasări prog- Credite bancare

bănești proprii nozate până la și alte împrumuturi-

Lichiditatea și împrumutate + finele perioadei + prevăzute a se obține

la o data până la finele perioadei

viitoare = x100

Plați exigibile prevăzute pana la finele perioadei

Prin finele perioadei se înțelege orizontul de timp pentru care se face analiza lichidității viitoare (peste o luna, un trimestru, 6 luni etc.).

8. Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a societății de a transforma toate activele sale în "cash" pentru plata tuturor datoriilor.

9. Gradul de îndatorare exprimă raportul între datorii și capitaluri proprii.

10. Viteza de rotație :

Viteza de rotație a activelor circulante arată numărul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade și se determină astfel :

Viteza de rotație Cifra de afaceri

a activelor =

circulante Active circulante

Cu cât numărul de rotații efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât activele circulante au fost folosite mai eficient.

11. Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.

Având în vedere modul de structurare a contului de profit și pierdere și baza de raportare, indicatorii de rentabilitate pot fi grupați astfel:

Rentabilitatea economică exprimă capacitatea unei societăți comerciale de a obține profit din întreaga sa activitate economico-financiară.

Dintre indicatorii care exprimă Rentabilitatea economică se pot folosi :

Rezultatul net al exercițiului

x 100

Total bilanț

Cu cât acest indicator are valoare mai mare, cu atât rentabilitatea este mai bună.

Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea capitalului investit de a produce profit.

Indicatorii care reflectă Rentabilitatea capitalului sunt:

Rezultatul net al exercițiului

x 100

Capitaluri proprii nete în sens strict

Capitolul II. Prezentarea pensiunii Onix

2.1. Descrierea pensiunii Onix

Obiectul de activitate al Pensiunii Onix este acela de a oferi spații de cazare bine amenajate și servicii de alimentație tuturor turiștilor care doresc să exploreze și să observe minunățiile naturii ce inconjoară stațiunea Bușteni sau pur și simplu caută un loc de odihnă și relaxare departe de marile orașe poluate și aglomerate, toate acestea la prețuri fără concurență.

Pensiunea Onix combină confortul cu bunul gust și cu o mulțime de facilități pentru a asigura o cazare cât mai plăcută clienților. Foarte aproape de pensiune se află restaurante și magazine alimentare. Foarte aproape se găsesc și agenții de schimbat valută și agenții pentru rezervarea biletelor de tren sau avion.

Principala clientelă a pensiunii Onix sunt turiștii tineri în general, studenți, atât români cât și străini. Studenții beneficiază la pensiunea Onix de reduceri sau pachete de servicii la ofertă.

Pensiunea Onix a fost înființată în 2004 și prezintă un real interes pentru turiștii tineri datorită prețurilor mici oferite pentru aceștia.

Pensiunea Onix este structurată pe 2 nivele:

– primul nivel și anume parterul este alcătuit din

restaurantul numit “Casa Țărănească” decorat cu bun gust în cel mai pur stil rustic care dispune de 70 de locuri în interior și alte 60 pe terasă.

o sală de internet cu 10 calculatoare.

un salon de înfrumusețare.

un magazin cu diferite articole de îmbrăcăminte.

– al doilea nivel respectiv etajul 1 este compus din spațiile de cazare destinate turiștilor. Pensiunea Onix oferă cazare clienților săi în camere duble, twin și un apartament :

6 camere duble

2 camere twin

1 apartament

Toate camerele inclusiv apartamentul sunt mobilate modern, într-un stil simplu și confortabil, toate beneficiind de băi proprii, încălzire centrală, televizor, cablu și acces la internet wireless.

Punctul forte al pensiunii Onix este restaurantul pe care îl are în cadrul complexului, unde bucatele tradiționale, serviciul ireproșabil și atmosfera intimă pot face din servirea mesei o experiență deosebit de plăcută și satisfăcătoare. Restaurantul oferă un meniu variat de peste 30 de sortimente de mâncăruri tradiționale românești.

De asemenea, pensiunea Onix pune la dispoziția turiștilor următoarele servicii și facilități:

room-service

bar de zi

salon de înfrumusețare

grătar și posibilitate de foc de tabără, foișor de 12 locuri, balansoar

închirieri de biciclete, săniuțe

parcare păzită și luminată

Pensiunea Onix are următorii angajați:

– 4 bucătari

– 8 ospătari

– 3 cameriste

– 3 recepționere

– 1 operator P.C.

– 1 contabil

Misiunea Pensiunii Onix este de a oferi turiștilor servicii de cazare competitive pe piața internă și externă practicând tarife convenabile în scopul permanentei îmbunătățiri a percepției pe care clienții o vor acumula despre calitatea activității întreprinse de pensiune.

Pensiunea își propune să ofere servicii de calitate la prețuri avantajoase care fac obiectul turismului intern și internațional. Prin definirea obiectivelor se stabilesc defapt țintele pe care inițiatorul afacerii, în acest caz domnul Liviu Șerbănescu dorește să le atingă. Obiectivele stabilite pentru această pensiune sunt următoarele:

creșterea gradului de ocupare cu cel puțin 10% în anul 2014 față de anul precedent.

promovarea pensiunii și a serviciilor oferite prin intermediul internetului și a site-ului propriu.

fidelizarea clienților.

creșterea calității serviciilor oferite prin instruirea personalului.

participarea la târguri turistice în vederea promovării pensiunii.

2.2. Intermediarii și concurenții pensiunii Onix

Intermediarii sunt agenții economici care ajută pensiunea în promovarea și realizarea și distribuirea reclamei către clienți. În cazul nostru principalii intermediari sunt agențiile de turism, care au rolul de a promova serviciile oferite și preturile pensiunii.

Tot în această categorie intră și site-urile de specialitate unde Pensiunea Onix este înregistrată alături de alte pensiuni din Bușteni și din toată țara, beneficiind de un plus de promovare prin intermediul internetului. Pe aceste portaluri se găsesc datele de referință ale pensiunii, oferta completă cu servicii și prețuri, o multitudine de poze cu spațiile de cazare și bineînțeles comentarii lăsate de către clienții care au beneficiat de serviciile oferite de către pensiune și care au fost binevoitori să-și împartă experiența trăită cu ceilalți vizitatori ai site-ului.

Intermediarii în general nu reprezintă un factor de risc deoarece activitatea lor este vital dependentă de societatea cu care colaborează.

Concurenții principali ai pensiunii Onix sunt pensiunile din apropiere și hotelurile de 3 stele din Stațiunea Bușteni.

Hotel Alexandros 3*, unul dintre cele mai elegante si rafinate hoteluri de pe Valea Superiara a Prahovei situat pe B-dul Libertății, nr. 153, Jud. Prahova. Vegheat permanent de Crucea de pe Caraiman, Hotel Alexandros, adaugă standarde ridicate de calitate excelentelor condiții de recreere și facilități moderne pentru organizarea conferințelor, simpozioanelor, întâlnirilor jubiliare, expozițiilor sau oricăror manifestări cultural-științifice.

Capacitate de cazare: 94 locuri.

Servicii și dotări Hotel Alexandros Bușteni

Restaurant clasic categoria I: 140 locuri;

Discoteca Blue Dreams cu o capacitate de 80 locuri, bar de zi;

Săli de conferință;

Teren de tenis aflat în incinta complexului, dotat cu nocturnă;

Cramp cu o capacitate de 16 locuri, excelent amenajată.

Hotel Peștera 3* este situat în Parcul Natural Bucegi la 1600 de metri altitudine, în imediata apropiere a Mănăstirii Peștera Ialomicioarei.

Capacitate de cazare: 141 locuri.

Facilități:
GURMAND – Restaurant 120 de locuri

GROTA – Disco – Bar – Restaurant 80 de locuri

FOISOR – Salon rustic în aer liber cu încălzire în perioada rece, cu grătar și proțap

LA SOARE – Terasă în aer liber

SPA & GYM – Piscină acoperită, încălzită, instalație de înot contra-curent și hidromasaj, Saună, Sală de fitness.

PARCARE – supraveghere video.

Hotel Pârâul Rece 3* dispune de 14 camere duble, 2 apartamente de 3 locuri; camerele sunt dotate, cu băi propri, cu minibar, TV cablu, internet gratuit, telefon internațional, sonorizare ambientală, restaurant 3 stele, terasă cu capacitate 60 de locuri, grill la dispoziția clientului.

Capacitatea de cazare 34 locuri

Servicii oferite – Hotel Pârâul Rece Bușteni

Restaurant

Mic dejun inclus

Internet gratuit

Comandă taxi, Rezervari bilete CFR și spectacol

Sală de conferințe cu 50 de locuri ce dispune de videoproiector, DVD-player, PC cu conexiune interenet + internet wireless, fax, copiator, TV cu diagonala 106cm, flip chart.

Sală de fitness cu dotări ultra-moderne

Bar de zi cu 40 de locuri

Hotel Mary 3* este situat în centrul stațiunii Bușteni, la 350 m de gară și 150 m față de DN București – Brașov, oferind o priveliște generoasă. Hotel Mary ofera cazare in camere single, double, garsoniere si apartamente. La cerere se pot organiza excursii la: Peștera Dâmbovicioarei, Lacul Bolboci, Cheile Gradistei, Bran.

Capacitate de cazare: 55 locuri.

Servicii și dotări Hotel Mary Bușteni

restaurant cu o capacitate de 49 locuri

Săli de conferințe dotate corespunzător, terasă

internet, aer conditionat

room service

parcare păzită

Pensiunea Daniela 3* se află situată la 30 min de Partia Kalinderu, Telecabina Bușteni se află la 5 min, iar cascada Urlătoarea la 45 min. Pensiunea este situată într-o zonă liniștită, fără construcții în jur, chiar la marginea pădurii, într-un cadru natural deosebit, cu vedere spre crucea Caraiman. Pensiunea Daniela Bușteni oferă servicii de cazare în următoarea structură: parter: living, sală de mese, bucătărie complet utilată și o cameră; etajul 1: 3 camere double; mansarda: 3 camere double. .

Capacitatea de cazare 22 locuri

Servicii oferite – Pensiunea Daniela Bușteni

Living.

Bucătărie complet utilată.

Terasă in curtea pensiunii

Parcare.

Grătar

Transport gratuit de la gara Bușteni.

Pensiunea Atlantis 4* este amplasată la poalele munților Bucegi, într-un loc retras al orașului Bușteni, departe de trafic, o zonă cu un farmec specific locului: aer curat, liniște și o priveliște magnifică a munților acoperiți cu păduri și dominată de vărfuri semețe.

Construită recent la standarde europene, Pensiunea Atlantis beneficiază de toate dotările necesare pentru a oferi clienților săi tot confortul necesar unei vacanțe de neuitat (parcare proprie, recepție, restaurant, foișor, grătar, bar, bucătărie profesională).
Pensiunea Atlantis dispune și de o poziționare favorabilă pentru cei care sunt dornici de drumeții, Buștenii fiind cel mai bun punct de plecare pentru a explora traseele pe care masivul Bucegi le oferă, pensiunea fiind poziționată la 5 minute de telecabină.
De asemenea, Pensiunea Atlantis oferă un cadru propice pentru desfășurarea de seminarii si conferințe pentru firme punând la dispoziția clienților o sală pentru conferințe.

Capacitatea de cazare 24 locuri

Servicii oferite – Pensiunea Atlantis Bușteni

Recepție

Restaurant și Bar

Grătar

Sală conferințe

Foișor

Terasă, Bar

Parcare

Pensiunea Onix trebuie să analizeze periodic ofertele acestor concurenți pentru a putea realiza o ofertă competitivă în comparație cu a acestora, cu scopul de a atrage cât mai mulți clienți.

2.3. Clienții Pensiunii Onix

Clienții reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului, fiind beneficiarii produselor în care se finalizează activitatea firmei reprezentând o sursă directă de venituri. Turiștii veniți în Stațiunea Bușteni sunt de regulă persoane active, iubitori de aventură și drumeții în mijlocul naturii sau iubitori de sporturile zăpezii.

Principalii clienți ai pensiunii sunt turiștii români sau străini veniți prin agenții de turism sau turiști individuali care au facut rezervare fie prin intermediul internetului fie direct la recepție.

Oferta se adresează în principal tinerilor și persoanelor de vârstă medie, cu sau fără familie, cu venituri medii sau mari, cu spirit de aventură și sport. Clienții pot practica în sezonul de iarnă activități precum skiatul, snowboarding și alte sporturi de iarnă pe una dintre cele mai moderne pârtii din România și anume Kalinderul aflată în apropierea pensiunii. De asemenea pensiunea mai pune la dispoziție pentru împătimiții de sport și aventură un teren de tenis și poate organiza excursii în împrejurimi, atât pe trasee montane cât și în zone de interes cultural.

Pe lângă persoanele fizice mai sus menționate trebuie avute în vedere și persoanele juridice. Pensiunea Onix pune la dispoziție într-o clădire apropiată o sală de conferință cu o capacitate maximă de 30 de persoane pentru firmele mici care vor să organizeze pentru angajați training-uri, conferințe, ședințe și team-buildinguri în astfel de locații.

În mare parte clienții sunt de sex masculin reprezentând aproximativ 60% din totalul numărului de clienți, restul de 40% fiind reprezentați de partea feminină.

Tabelul 2.1.

Distribuția clienților pensiunii Onix pe categorii de sex

În anul 2011 se constată că din totalul numărului 242 de turiști 61,98 % este reprezentată de bărbați ajungând la un număr de 150 de clienți, iar restul de 38,02 o reprezintă clienții de sex feminin ajungând la 92 de persoane.

În anul 2012 se observă o creștere foarte mare a numărului total de clienți față de anul 2011 și anume cu 186% , dar se înregistrează o ușoară scădere a procentajului reprezentat de bărbați cu 4,17% ajungând la 57,81%, numărul acestora ajungând la 396 din totalul clienților; în timp ce persoanele de sex feminin reprezintă 42,19% din totalul clienților înregistrați în anul 2012 respectiv 269 de femei.

În anul 2013 numărul turiștilor crește cu 10% față de anul precedent ajungând la un număr total de 759 de turisti dintre care 61,66% sunt reprezentati de barbați ajungând la un număr de 468 de persoane, iar femeile cu un număr de 291 de persoane reprezintă 38,34% din totalul turiștilor cazați în anul 2013.

În ceea ce privește segmentele de vârstă s-a constatat faptul că majoritatea clienților fac partea din sectorul de vârstă cuprins între 18-35 de ani reprezentând o proporție de aproximativ 59%, următoarea categorie de vârstă cu procentajul de 30% o reprezintă persoanele care au depășit vârsta de 35 de ani iar ultima categorie, copiii până la varsta de 18 ani reprezintă aproximativ 11%.

Tabelul 2.2.

Distribuția clienților pensiunii Onix pe categorii de vârstă

2.4. Structura organizatorică a pensiunii Onix

În cadrul pensiunii Onix, activitățile specifice sunt îndeplinite în cadrul unor servicii și departamente. Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucrători, care efectuează operațiuni omogene sau complementare, îndeplinesc o funcție concretă în cadrul pensiunii și acționeză sub conducerea unui responsabil. Serviciile din cadrul pensiunii Onix sunt: serviciul front-office, serviciul de cameră, serviciul de servire masă. Serviciile regrupate formeză un compartiment, iar ansamblul compartimentelor constituie pensiunea însăși. Compartimentele pensiunii Onix sunt cazare, alimentație și financiar-contabil.

Structura pensiunii este evidențiată în figura 2.1.

Figura 2.1. Organigrama pensiunii Onix

Pensiunea Onix este situată într-o zonă foarte accesibilă multor servicii. Activitățile desfășurate în cadrul pensiuniI pot fi clasificate după mai multe criterii, rezultând următoarele grupări:

a) activități de front-office în sens larg (,,de fațadă”), care comportă în mod curent un contract nemijlocit cu clientela, și activități de back-office (,,din spate”), în primul rând cele cu caracter birocratic;

b) serviciul front-office (recepție), serviciul de etaj și serviciul alimentație;

c) departamentele de bază, în număr de două – cazare, inclusiv front-office (pensiunea în sens restrâns, impropriu) și alimentație, la care se adugă departamentul administrație și departamentul care regrupează prestațiile auxiliare;

d) activitățile operaționale – reprezentate de prestarea nemijlocită a serviciilor pensiunii– și activități funcționale – care nu se concretizează în prestarea de servicii, dar care sunt, în egală măsură, indispensabile bunei funcționări a pensiunii, acoperind funcțiile de administrare, control, comercializare, întreținere. În alți termeni, o activitate operațională este generatoare de încasări și costuri, în timp ce o activitate funcțională înregistrează numai costuri. Fiecare tip de activitate se desfășoară la nivelul unui departament sau serviciu specific. Activitățile operaționale fac obiectul departamentului cazare, departamentului alimentație și al altor servicii și compartimente care realizează nemijlocit prestații: telecomunicații, închirieri de săli, salon de coafură, piscină, centru fitness, teren de tenis. Activitățile multifuncționale sunt asigurate prin intermediul departamentului administrație și gestiune generală, departamentului marketing-vânzări și departamentului energie și întreținere.

2.5. Servicii oferite de pensiunea Onix

Serviciul front-office

Serviciile front-office și de etaj formează departamentul cazare. Conducând cel mai important departament, directorul de cazare îl înlocuiește în lipsă pe directorul general Activitățile specifice serviciului front-office se desfășoară la nivelul holului de primire – punctul central către care converg toate serviciile din pensiune.

Recepționerii lucrează în spatele front-desk-ului, în a cărui prelungire funcționeză și casieria. Recepția – efectuează primirea clienților și atribuirea camerelor. Atribuirea, precum și stabilirea, verificarea tarifului și a modalității de plată se bazează pe lista de sosiri și pe fișele istoricului clienților. Clientul completează fișa de anunțare a sosirii și plecării și poate primi un tichet legitimație, în baza căruia lucrătorul îi va elibera cheia camerei. Pentru atribuirea camerelor, este indispensabilă cunoașterea în fiecare moment a stării fiecărei camere: ocupată, disponibilă pentru închiriere, eliberată și necurățată sau aflată în curățenie, curată și necontrolată, cu plecare în cursul zilei, blocată pentru o rezervare căreia i-a fost afectată o cameră anume, scoasă din funcțiune.

La sosire, recepției îi revine și deschiderea unei fișe de cont pentru fiecare client. Pentru grupuri, poate fi deschis un cont “master”, al societății sau al agenției de turism respective, și, suplimentar, câte un cont propriu pentru cheltuieli ocazionale, pentru fiecare client cazat.

Casieria propriu-zisă a front-office-ului are atribuții de încasare a notelor de plată, schimb valutar, punere la dispoziție a seifurilor individuale aflate într-un spațiu distinct, preluarea în păstrare a valorilor. Lucrătorul casier de noapte are atribuții de închidere a zilei de lucru și de elaborare a rapoartelor de activitate. Casierii fac și ei parte din serviciul contabilitate, dar, din punct de vedere al programului de lucru și al raportului cu clienții, se află sub controlul managerului front-office.

Curățenia camerelor

Corpul de cazare cuprinde: pensiunile – prevăzute cu fotolii și măsuțe joase, culoarele, oficiile de etaj, oficiul room-service, spațiile de cazare – cu acces de pe culoar. Denumit uzual, dar impropiu, cameră, spațiul de cazare tip constituie un grupaj de trei încăperi: vestibul, grup sanitar individual și cameră.

Mobilierul camerei se compune din piese fixe și piese mobile, ultima categorie incluzând patul, care fiind prevăzut cu role la cele două picioare de la perete, permite efectuarea curentă a curățeniei dedesubt.

Imaginea 2.1. Camera dublă în cadrul pensiunii Onix

Tot mai multe pensiuni, cum este și cea prezentă, le oferă clienților un serviciu de conectare la Internet, de la calculatorul portabil propriu, din camere, săli de reuniuni, etc.

În cadrul serviciului de etaj se desfășoară activități de întreținere, amenajări și curățenie zilnică a spațiilor de folosință individuală (camere) și comună (culoare, holuri, grupuri sanitare comune, dar și săli de reuniuni sau multifuncționale). De asemenea, se asigură prestarea unor servicii complementare. În afara angajamentului de închiriere a spațiului de cazare cu efectuarea zilnică a curățeniei, există și formule cu efectuarea curățeniei numai la eliberarea camerei sau chiar asumarea de către client acestuia, cu predarea în stare curată.

Un loc aparte în întreținerea și curățenia camerei îl ocupă schimbarea lenjeriei și a prosoapelor. În România, pentru sejururi mai lungi, normele aprobate prin Ordinul M.T. nr. 510/2002 prescriu în mod expres frecvența schimbării lenjeriei de pat și a prosoapelor. Evident schimbarea lenjeriei și a prosoapelor se face după fiecare turist. În egală măsură, independent de frecvența normată, schimbarea lenjeriei de pat se face „ori de câte ori este nevoie”.

Aranjarea camerelor se face diferit, în funcție de starea ocupat/eliberat:

– curățenie completă, cu schimbarea în totalitate a lenjeriei de pat și a prosoapelor, la plecarea clientului;

– curățenie „de întreținere” și schimbarea eventuală a lenjeriei de pat și a prosoapelor, în funcție de numărul de zile petrecute de la ocuparea camerei.

Imaginea 2.2. Cameră twin în cadrul pensiunii Onix

„Cu excepția guvernantei generale, personalul de etaj poate să nu fie salariat al hotelului, apelându-se la serviciile unei întreprinderi specialzate. O dată în plus, se poate apela la personal exterior pentru curățenia generală periodică a spațiilor de folosință comună”

Guvernanta generală își asumă responsabilitatea întregului serviciu, respectiv curățenia, lenjeria precum și alegerea uniformei întregului personal al hotelului. De altfel, percepția funcției trebuie să fie aceea de „stăpână a casei” sau intendentă. Tot ea ar trebui să coordoneze, să organizeze înregistrarea obiectelor uitate în pensiune și să aleagă ornamentele florale din întreaga pensiune.

După aranjarea „a blanc”, guvernanta de etaj va efectua controlul fiecărei camere, urmărind starea de curățenie și funcționarea echipamentelor. Totodată verifică prezența în cameră a produselor de primire. Periodic, guvernanta procedează la inspecția camerelor – o verificare mai temeinică – urmărindu-se îndeosebi starea pereților, pardoselilor, instalațiilor și mobilierului. Cu acest prilej se întocmește un document, în care își au originea sarcinile de remediere care revin departamentului tehnic. De asemenea, ar fi bine să fie ținută o fișă de întreținere pentru fiecare cameră.

Funcția specifică a serviciului de etaj este aceea de cameristă. În unele pensiuni fără restaurant, cameristelor le revine și servirea micului dejun. Totodată, ele sunt permanent la dispoziția clienților, pentru serviciile complementare. Dacă atribuțiile se referă la spațiile comune, se folosește denumirea de îngrijitoare de hol.

Imaginea 2.3. Apartament în cadrul pensiunii Onix

Activitatea departamentului alimentație (restaurante și baruri, alimente și băuturi) se desfășoară la nivelul spațiilor de producție (bucătărie) și servire (saloane de servire, baruri).

Bucătăria presupune o separare, în spațiu și timp, a producției de servire, în cazul în care între producție și consum se interpune o perioadă de timp, cuprinsă între câteva zile și un an, se crează un lanț de distribuție rece. Dacă perioada de păstrare este de până la 5-6 zile, lanțul de distrubuție are la bază refrigerarea preparatelor. Acestea sunt răcite rapid, stocate și transportate la o temperatură cuprinsă între 0-3 grade Celsius. La bucătăria terminus, înaintea consumului, preparatele sunt aduse la o temperatură de minimum 65 de grade Celsius. Dacă perioada de păstrare este de până la 9-12 luni, lanțul de distribuție se bazează pe congelarea preparatelor. Răcirea rapidă se realizează la o temperatură de maximum -18 grade Celsius. La bucătăria terminus, preparatele sunt decongelate și aduse la o temperatură de minimum 65 de grade Celsius. După aducerea la temperatura optimă, în toate cazurile, preparatele culinare sunt servite imediat. Toate porțiile care nu au intrat în consum în maximum două ore sunt îndepărtate.

Sectorul de producție al restaurantului pensiunii Dariana cuprinde mai multe zone de lucru: prelucrare preliminară, carmangerie, bufet de serviciu, cafetărie, prelucrare termică, oficiul restaurantului. În legătură cu spațiile de producție sunt amplasate anexele acestora, spațiile de depozitare și barul de serviciu. Bucătăria are o suprafață de 0,28-032 metri pătrați pentru fiecare porție servită zilnic, din care 30% pentru echipamente și 70% pentru lucru și acces. Plafonul este situat la 3,5-4 m deasupra pardoselii.

Regula fundamentală de igienă exclude orice încrucișare a circuitelor materiilor prime care necesită operații de curățare, ale materiilor prime curate, preparatelor, deșeurilor, resturilor și clienților. Circuitele sunt separate în spațiu și timp; într-un anumit spațiu, operațiunile salubre sunt prioritare față de manipularea produselor „murdare” și prin urmare se realizează înainte.

Echipa bucătăriei este coordonată de șeful bucătar. Șeful bucătar asigură planificarea producției de preparate culinare și elaborarea listei de meniuri, previzionează comenzile, organizează munca întregii echipe a bucătăriei și controlează calitatea produselor. În categoria bucătarilor specialiști pot fi considerați bucătarii titulari ai diplomei de „Maestru în arta culinară”.

Servirea consumatorilor

Locurile de vânzare și servire a preparatelor culinare și a băuturilor în cadrul pensiunii sunt relativ minime: saloane de servire, baruri, distribuitoare automate pe holuri, restaurant cu autoservire pentru personal.

Salonul de servire

Salonul de servire reprezintă 50% din suprafața globală a restaurantului. Câte o parte de 25% este atribuită spațiilor de depozitare și, respectiv, bucătăriei. Suprafața aferentă unui loc la masă se afirmă ca un factor important al nivelului de confort. Pentru salon, pragul de confort este considerat nivelul de 1,30 m2 loc de masă. În pensiunea studiată avem astfel: în bar se găsesc 10 mese cu 4 scaune, iar 2 mese cu câte 8 locuri se găsesc în așa numitul “separeu”, adică locul special amenajat pentru nefumători.

Imaginea 2.4. Barul din cadrul pensiunii Onix

Restaurantul are 20 de mese cu câte 4 scaune și 5 mese cu câte 8 locuri. În această sală este loc suficient pentru a organiza nunți, botezuri și diferite aniversări mai intime.

Imaginea 2.5. Restaurantul din cadrul pensiunii Onix

În pricipiu, fiecare preparat al meniului trebuie însoțit de o băutură alcoolică. Fac excepție preparatele lichide, majoritatea, pentru că și la anumite ciorbe concentrate din pește poate fi servit vin. Barul de serviciu este cel care le eliberează chelnerilor, băuturile, la pahar sau la sticlă, în baza bonului de marcaj. În cazul barului care funcționează în cadrul pensiunii, s-a creat un post de barman coordonator, direct subordonat directorului de alimentație.

Capitolul III. Analiza economico-financiară a pensiunii Onix

3.1. Analiza cifrei de afaceri în perioada 2009-2013

Cifra de afaceri a pensiunii BELLA HOSTEL din 2009 până în 2013 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 3.1.

Evoluția cifrei de afaceri a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Figura 3.1. Evoluția cifrei de afaceri a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Ritmurile de creștere/descreștere se calculează ca raport procentual între modificarea absolută dintre perioada curentă ycrt și perioada bază de comparație ycomp, pe de o parte, și nivelul caracteristicii din perioada bază de comparație.

R = · 100 = · 100 = · 100 – · 100 = I – 100

Relația de calcul a ritmului de creștere/descreștere este diferența dintre indice și 100:

R = I – 100

Așadar, în cazul cifrei de afaceri, ritmul arată cu câte procente a crescut sau a scăzut aceasta într-o anumită perioadă, comparativ cu perioada bază de comparație. Ritmurile de creștere/descreștere se pot calcula sub 2 forme:

ritmuri cu bază în lanț

Rt/t-1 = It/t-1 – 100

R1/0 = I1/0 – 100 = 111,83 – 100 = 11,83%

R2/1 = I2/1 – 100 = 118,25 – 100 = 18,25%

R3/2 = I3/2 – 100 = 107,26 – 100 = 7,26%

R4/3 = I4/3 – 100 = 107,42 – 100 = 7,42%

Cifra de afaceri are un ritm de creștere mai accentuat în 2010 și 2011, după care ritmul este tot crescător în 2012 și 2013, însă cu valori mult mai mici, ce nu depășesc 7,42%.

Din analiza graficului rezultă că pe parcursul celor 5 ani, cifra de afaceri a înregistrat următoarea evoluție, în funcție de rezultatele anului precedent: în primul an, în 2010, cifra de afaceri a înregistrat o creștere cu 11,83% față de anul de bază, 2009; în 2011, cifra de afaceri a continuat trendul crescător al anului 2010; în anul 2012 cifra de afaceri a crescut foarte puțin față de anul 2011, cu numai 7,26%, iar în anul 2013 creșterea cifrei de afaceri a continuat să fie moderată, înregistrându-se o majorare cu doar 7,42%.

ritmuri cu bază fixă

Rt/0 = It/0 – 100

R0/0 = I0/0 – 100 = 100,0 – 100 = 0,0%

R1/0 = I1/0 – 100 = 111,83 – 100 = 11,83%

R2/0 = I2/0 – 100 = 132,24 – 100 = 32,24%

R3/0 = I3/0 – 100 = 141,86 – 100 = 41,86%

R4/0 = I4/0 – 100 = 152,39 – 100 = 52,39%

Se observă ritmul de creștere și descreștere al cifrei de afaceri pe perioada analizată: cifra de afaceri crește de la an la an, cu 11,83% în 2010, față de 2009, ajungând să crească cu 52,39% în anul 2013, față de anul de bază 2009.

În ceea ce privește cifra de afaceri, pensiunea Onix a înregistrat o creștere continuă a acesteia, însă nivelul majorării cifrei de afaceri are tendință descrescătoare, ceea ce poate conduce la viitoare performanțe scăzute. De asemenea analiza acestui indicator trebuie efectuată în contextul economico-social, care în ultimii doi ani a fost marcat de criza financiară, care a atacat toate domeniile societății românești. În această nouă perspectivă, se poate afirma că pensiunea Onix a adoptat o strategie de marking eficientă, oferă servicii de calitate și este în măsură să-și păstreze clienții.

3.2. Analiza veniturilor și cheltuielilor în perioada 2009-2013

Tabelul 3.2.

Situația veniturilor și cheltuielilor la Pensiunea Onix

Figura 3.2. Evoluția veniturilor la Pensiunea Onix în perioada 2009-2013

Se poate observa din grafic că în ceea ce privește veniturile, pensiunea a înregistrat creșteri de la an la an , ceea ce reflectă performanțele economice ale acesteia în perioada 2009- 2013. Aceste performanțe se datorează unei bune promovări și unui bun management, coroborate cu existența unor contracte avantajoase cu agenții de turism din și din străinătate.

Există o relație strânsă între nivelul veniturilor și nivelul cheltuielilor, deoarece diferența dintre aceste rezultate oferă imaginea economică a firmei sau a societății, prin profit sau pierdere. De asemenea, este absolut necesar ca managerii întreprinderilor să fie atenți la volumul cheltuielilor și să ia decizii care să conducă la micșorarea nivelului acestora.

În următorul grafic se poate observa evoluția cheltuielilor la Pensiunea Onix, în perioada de referință, 2009-2013.

Figura 3.3. Evoluția cheltuielilor pensiunii Onix în perioada 2009-2013

După cum se observă din graficul de mai sus, cheltuielile pensiunii au crescut progresiv în fiecare an. Această creștere se datorează creșterii inflației (materializate prin creșterea prețurilor), creșterea unor investiții în condițiile de cazare și serviciile oferite sau creșterii numărului activităților de reparații, care au survenit odată cu creșterea gradului de ocupare de la an la an.

Figura 3.4. Evoluția veniturilor și cheltuielilor la Pensiunea Onix

După cum se poate observa atât pe baza tabelului cu date, cât și prin reprezentarea grafică, nivelul veniturilor și cel al cheltuielilor urmează același trend, crescător, iar volumul veniturilor este superior celui al cheltuielilor, ceea ce înseamnă ca pensiunea Onix funcționează pe profit, și a funcționat pe câștig toată perioada analizată.

3.3. Analiza profitului în perioada 2009-2013

Profitul ca indicator absolut al rentabilității se determină ca diferență dintre venituri și cheltuieli. Pentru a stabili evoluția profitului este necesar să se cunoască situația veniturilor, cheltuielilor, a profitului brut și net. În profit și rata rentabilității se reflectă rezultatele activității pensiunii din toate stadiile circuitului economic.

Profitul se calculează cu relația: P=Î-Ch,

unde: P este profitul; Î reprezintă încasările totale, iar Ch-cheltuieli totale.

Evoluția profitului în perioada 2009-2013 la pensiunea BELLA HOSTEL este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 3.3.

Nivelul profitului pensiunii Onix în perioada 2009-2013

.

Figura 3.5. Evoluția profitului pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Nivelul încasărilor este un indicator foarte important în activitatea și performanțele oricărei societăți sau firme, fiind unul dintre componentele de bază ale profitului. Volumul încasărilor înregistrate de pensiunea Onix în ultimii 5 ani a fost trecut în următorul tabel.

Tabelul 3.4.

Încasările pensiunii Onix în perioada 2009-2013 pe luni

Figura 3.6. Evoluția comparativă a încasărilor pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Din graficul anterior se observă o activitate turistică mai intensă începând cu luna iunie și continuând până în septembrie. Activitatea crește ușor începând cu ianuarie, având anumite fluctuații, devine maximă la jumătatea lunii iulie, apoi scade treptat. Această evoluție este datorată turiștilor care și-au pregătit voiajul din timp, și care începând cu luna mai profită de temperaturile ridicate pentru a-și planifica concediul sau vacanța, în schimb ce alți turiști călătoresc din diverse alte motive pe tot parcursul anului.

3.4. Analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment și trezoreriei nete

Fondul de rulment reflectă buna gestiune financiară a pensiunii dacă acesta este pozitiv, rezultând că Activele imobilizate sunt acoperite de Pasivele pe termen lung.

Tabelul 3.5.

Fondul de rulment al pensiunii Onix în perioada 2009-2013

După cum se observă și din figura , fondul de rulment este pozitiv și crescător în perioada analizată, ceea ce sugerează o activitate din ce în ce mai eficientă a pensiunii Onix.

Tabelul 3.6.

Necesarul de fond de rulment al pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Faptul că Necesarul de fond de rulment este pozitic și crescător în perioada analizată arată că pensiunea Onix a avut o activitate profitabilă și poate beneficia dacă dorește, de un împrumut pe termen scurt de la bănci.

Figura 3.7. Evoluția fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment în perioada 2009-2013

Tabelul 3.7.

Trezoreria netă a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Se observă din tabelul de mai sus că trezoreria netă este pozitivă și crescătoare în perioada 2009-2013 astfel că pensiunea Onix a avut rezultate financiare satisfăcătoare.

3.5. Analiza lichidității, solvabilității și a gradului de îndatorare a pensiunii Onix

Lichiditatea imediată reprezintă capacitatea agentului economic de a-și transforma activele sale circulante în "cash", pentru a-și achita la timp datoriile pe termen scurt.

Tabelul 3.8.

Lichiditatea imediată în perioada 2009-2013 a pensiunii Onix

Notă: clienți incerți=0 în perioada 2009-2013

Figura 3.8. Evoluția lichidității imediate a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Astfel, după cum se poate observa și în figura , în anii 2009, 2012 și 2012 lichiditatea imediată se situează sub 100% deci lichiditatea este necorespunzătoare, dar în perioada 2010-2011, lichiditatea este satisfăcătoare, deoarece se încadrează în intervalul 100%-120%.

Solvabilitatea ne arată dacă pensiunea poate transforma în „cash” toate activele pentru plata tuturor datoriilor.

Tabelul 3.9.

Solvabilitatea pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Notă: Stocuri nevalorificabile, Clienți incerți, Alte active incerte, Datorii >1 an = 0 în perioada analizată

Figura 3.9. Evoluția solvabilității pensiunii Onix în perioada 2009-2013

După cum se observă în figura , solvabilitatea pensiunii este supraunitară în toată perioada analizată, chiar dacă prezintă o scădere în anul 2011 față de anul anterior. Astfel, pensiunea Onix își poate transforma activele în bani lichizi pentru a plăti toate datoriile.

În ceea ce privește gradul de îndatorare, acesta a fost calculat în tabelul următor.

Tabelul 3.10.

Gradul de îndatorare general în perioada 2009-2013

Tabelul 3.11.

Aprecierea Gradului de îndatorare generală

Comparând rezultatele Gradului de îndatorare generală al pensiunii Onix cu tabelul , se poate aprecia că acesta este bun în toată perioada analizată. Un aspect negativ însă este creșterea acestui indicator de la an la an, astfel că pensiunea Onix se îndatorează terților din ce în ce mai mult.

3.6. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante și a rentabilității

Viteza de rotație a activelor circulante este prezentată în tabelul următor.

Tabelul 3.12.

Viteza de rotație a activelor circulante în perioada 2009-2013

Figura 3.10. Evoluția vitezei de rotație a activelor circulante ale pensiunii Onix

După cum se poate observa în figura 3.10, viteza de rotație a avut un trend descrescător, astfel că pensiunea Onix a utilizat activele circulante tot mai ineficient în fiecare an.

Rata rentabilității este o mărime relativă, care exprimă gradul în care capitalul în întregul său, capitalul permanent sau capitalul propriu, aduce profit. În ansamblul indicatorilor economico–financiari, rata rentabilității se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității pensiunii.

Indicatorul rata rentabilității, ca indicator de eficiență, poate căpăta forme diferite, după cum se ia în considerare profitul brut sau net la numărător sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala. Modelele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilității au putere informativă diferită, reflectând eficiența activității economice a pensiunii.

Rata rentabilității economice poate fi definită ca raport între rezultatul exercițiului înainte de deducerea datoriilor financiare, respectiv a dobânzilor și impozitelor și capitalului permanent (deci, capital, independent de proveniență, respectiv propriu sau împrumutat pe termen mediu și lung).

Rata rentabilității poate fi calculată și după formila: Re = Ptb / Kp x100 , în care:

Ptb este rezultatul (profitul) exercițiului înainte de deducerea sarcinilor financiare și impozitelor, iar Kp reprezintă capitalul permanent. În următorul tabel sunt înscrise datele necesare analizei ratei rentabilității economice.

Tabelul 3.13.

Rata rentabilității economice a pensiunii Onix în perioada 2009-2013

Ratele rentabilității economice au următoarele valori, calculate după formula: Re = Ptb / Kp x100

În 2009: Re= 69.893/ 787.688 x 100 = 6,42%

În 2010: Re = 73.709 /798.832 x 100 = 6,30%

În 2011: Re = 82.789/ 821.571 x 100 = 8,02%

În 2012: Re = 95.255/ 873.564 x 100 = 9,07%.

În 2013: Re = 108.007/ 923.456 x 100 = 9,73%.

După cum se observă și în figura de mai jos, rata rentabilității economice a vut un trend crescător în perioada analizată, astfel pensiunea Onix are o capacitate tot mai ridicată de a obține profit din întreaga sa activitate.

Figura 3.11. Evoluția ratei rentabilității economice în perioada 2009-2013

În cazul ratei rentabilității economice a exploatării se poate realiza o comparație între acest indicator la nivelul pensiunii și cel realizat la nivelul ramurii sau sectorului de activitate. Dacă rata rentabilității economice a pensiunii Onix este superioară celei medii a ramurii, aceasta obține un plus de profit denumit goodwill (supraprofit), în caz contrar se înregistrează o scădere a profitului, respectiv badwill. Valoarea supraprofitului servește la stabilirea valorii globale a pensiunii. Perioada în care aceasta va obține supraprofit depinde de anumiți factori: poziția pensiunii pe piață, nivelul concurenței, factorii legați de forța de muncă.

Rata rentabilității economice trebuie să fie superioară ratei de inflație pentru ca pensiunea Onix să-și poată menține substanța sa economică. În termeni reali, rata rentabilității economice trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) și al riscului economic și financiar pe care și l-au asumat acționarii și creditorii firmei.

Concluzii

Pe baza analizei economice realizate pot realiza o analiză SWOT a pensiunii Onix, după cum urmează:

Puncte tari:

Punct de lucru situat strategic

Meniu diversificat al restaurantului

Personal înalt calificat

Prețuri competitive

Calitatea superioară a serviciilor

Gradul de noutate adus de anumite pachete de servicii

Promtitudinea, seriozitatea și corectitudinea angajaților

Raport optim calitate-preț

Realizarea de profit în ultimii 5 ani

Lichiditate și solvabilitate bune

Grad de îndatorare satisfăcător

Fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezorerie netă cu valori bune

Rentabilitate economică satisfăcătoare

Puncte slabe:

Cota mică de piață

Lipsa unei promovări a pensiunii

Baza, deocamdată redusă, de clienți

Firma nu are deocamdată un renume

Inexistența unui departament de marketing

Creșterea gradului de îndatorare de la an la an

Atractivitatea turiștilor doar în perioada iunie-septembrie

Scăderea vitezei de rotație a activelor circulante

Oportunități:

Oamenii încep să aibă un interes mai mare pentru petrecerea timpului liber și al vacanțelor ei caută locuri liniștite care să le ofere atât cazare, masă dar și petrecerea timpului cât mai plăcut.

Creșterea numărului de agenții de turism pe întreg teritoriul țării ceea ce face ca oferta să ajungă la potențialul client.

Interesul arătat de sindicate pentru ajutarea membrilor săi de a petrece timpul cât mai confortabil.

Pe viitor se estimează creșterea veniturilor populației ceea ce ar duce la creșterea cheltuielilor acestora pe durata vacanțelor.

Se observă o creștere a pretențiilor clienților ceea ce aduce la apariția altor servicii pe care le-ar putea oferi pensiunea.

Amenințări:

Creșterea inflației continue, încasările se fac în perioada de sezon (vara) iar cheltuielile cu reparațiile schimbarea mobilei, noi investiții se fac în extrasezon (iarna), cu o inflație anuală de peste 50% firmei îi este greu să se extindă.

Pentru ca turistul să ajungă la obiectivul turistic el apelează la diferite mijloace de locomoție: avionul, trenul, automobilul, autocarul. Creșterea continuă a prețului benzinei (datorată creșterii accizelor și nu a inflației), scumpirea biletelor de tren nejustificat duce la pierderea clienților din zone mai îndepărtate.

Creșterea concurenței rezultată din creșterea locurilor de cazare din alte stațiuni și a serviciilor acordate de acestea dar și a celor din zona în care se află amplasată stațiunea. Creșterea persoanelor care oferă cazare și masă dar și a pensiunilor și a hotelurilor particulare.

Concurența este relativ mare și cererea variabilă, iar distribuția este însoțită de un risc comercial ridicat. Scăderea cererii sau ofensiva unui concurent poate pune în pericol stabilitatea firmei, respectiv rezultatele acesteia.

Pentru a scădea vulnerabilitatea pensiunii pot fi luate măsuri în următoarele direcții:

-creșterea calității serviciilor;

-creșterea numărului de stele;

-o promovare mai bună a produsului turistic, pentru a crește ponderea acestuia în realizarea cifrei de afaceri, deoarece în situația actuală apariția unor deficiențe în activitatea pensiunii sau restaurantului poate periclita stabilitatea firmei;

-realizarea unei strategii de marketing pentru atragerea de clinți pe tot parcursul anului, prin strategii de prețuri, oferte speciale sau diversificarea ofertei.

-creșterea duratei medii a sejurului care la rândul ei ar determina creșterea coeficientului de utilizare a capacității active și respectiv a cifrei de afaceri.

Condiția esențială pentru creșterea duratei medii a sejurului este atragerea clienților printr-un grad ridicat al calității serviciilor. Pentru aceasta este necesară eficientizarea muncii:

-dotarea unităților alimentare cu tehnică nouă, utilaje moderne;

-creșterea sezonalității turistice etc.

Evoluția încasărilor este neuniformă pe parcursul întregului an, variind între un punct de minim în luna aprilie și un punct de maxim în luna iulie.

Cererea este mai mare în lunile de vară, o explicație putând fi faptul că în această perioadă crește numărul de turiști care pleacă la munte din cauza căldurii precum și prin creșterea aportul adus de alimentația publică, prin deschiderea teraselor și organizarea de mese festive și baluri.

O altă concluzie care se poate trage din studiul efectuat este că pentru îmbunătățirea performanțelor economice ale pensiunii, aceasta trebuie să crească veniturile prin atragerea unui număr cât mai mare de turiști, turiși vacanțieri, oferind pentru aceștia un grad ridicat al serviciilor și prețuri adecvate raportului calitate/număr de stele. De asemenea pensiunea trebuie să urmărească scăderea gradului de îndatorare și creșterea vitezei de rotație a activelor circulante prin utilizarea mai eficientă a acestora.

Conducerea pensiunii ar trebui să urmărească stabilirea în așa fel a prețului, încât să contribuie la maximizarea profiturilor actuale. În functie de cerere, de costurile estimate și de variantele de preț posibile, trebuie ales prețul care să ducă la îmbunătățirea performanțelor. Este necesară o mai bună cunoaștere a cererii și a costurilor implicate, chiar dacă în realitate acestea sunt dificil de evaluat.

Deschiderea către promovarea pe scară largă a turismului și organizarea de centre de informare (puncte, broșuri, oficii) cu caracter permanent sau ocazional, este de asemenea o soluție viabilă pentru promovarea pensiunii Onix.

Bibliografie

Balteș Nicolae, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Univerității Lucian Blaga, Sibiu, 2003

Bogdan Ioan, Managementul financiar în afaceri, Editura Universitară, București, 2006

Bunea Ștefan, Monocromie și policromie în proiectarea politicilor contabile ale întreprinderilor, Editura Economică, București, 2006

Butănescu Remus, Analiza financiară a întreprinderii, Editura Economică, București, 2003

Crețoiu Gheorghe, Ion Bucur, Contabilitate-Fundamentele și noul cadru juridic, București, Editura All Beck, 2004

Feleagă Nicolae, Liliana Malciu, Ștefan Bunea, Bazele contabilității o abordare europeană și internațională, Editura Economică, București, 2002

Gheorghiu A., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004

Ristea Mihai, Contabilitate financiară, București, Editura Universitară, 2005

Vâlceanu Gheorghe, Analiza economică financiară, Editura Economică, București, 2004

http://www.tourismguide.ro/ consultat în data de 03.06.2014