Evaluarea Daunelor Agricole In Cadrul Firmei S.c. Comcereal S.a

ANEXE

Anexa (1).PRODUCȚIILE MAXIME LA PRINCIPALELE CULTURI DE CÂMP CEREALIERE

Anexa (2)

DENSITĂȚILE MINIME ȘI PRODUCȚIILE MAXIME ALE LEGUMINOASELOR ANUALE

Anexa (3) Daună grâu în firma S.C.COMCEREAL S.A. Vaslui

Anexa(4) Daună grâu poza 2

Anexa (5) Daună rapiță

Anexă (6) Daună rapiță 2

Anexă(7) Suprafață asigurată la Grâu

Anexă(8) Suprafață orz asigurată

Anexă(9) Suprafață de porumb asigurată

Anexa(10) Suprafața de rapiță asigurată

Anexa(11) Anunț de daune la culturi agricole

Anexa (12) Polită de asigurare a grâului

Anexa (13) Polița de asigurare a orzului de toamnă

Anexa (14) Polița de asigurare a porumbului

Anexa(15) Polița de asigurare a rapiței

Anexa(16) Cheltuieli efectuate la cultura grâului

Anexa(17) Cheltuieli efectuate la cultura rapiței

Anexa(18) Proces verbal daune

Anexa(19) Diagnoza meteorologică

Anexa(20) Cerere de despăgubire

Anexa(21) Tabel centralizator cu calculul despăgubirilor aferente avizări de daună

Anexa(22) Situația asigurărilor 2009-2013

Situația asigurărilor 2009 -2013 S.C.COMCEREAL S.A. Vaslui

BIBLIOGRAFIE

1.) Alexa C. , V. Ciurel, 1992-Asigurări și reasigurări în comerțul internațional, Ed. A II-A, pag.31,București.

2.) [NUME_REDACTAT].D., Bercea F. , Macovei E, 1997- Lexicon de protecție socială, asigurări și reasigurări , Ed. Karat, pag 615, București.

3.) [NUME_REDACTAT].D. – Sistemul asigurărilor din România – Ed. Economică, 2002.

4.) [NUME_REDACTAT], 2004-Evaluări rurale [NUME_REDACTAT] Nostra, pag. 120-121, Iași.

5.) Constantinescu D.A. , M. Dobrin S, 1999- Managementul riscurilor în asigurări, [NUME_REDACTAT], București.

6.) Constantinescu D.A. ș.a. , 1998- Asigurări și reasigurări, [NUME_REDACTAT], București.

7.) Dumitrescu S., 1998- Economie mondială, Editura independența economică, București.

8.) [NUME_REDACTAT]. N., [NUME_REDACTAT]., 1997- Sistemul asigurărilor în România, [NUME_REDACTAT]

Economică, București

9.) Văcărel I. ,[NUME_REDACTAT], 1999, Asigurări și reasigurări,Editura expert, pag. 75, București

10.) Văcărel I., Bercea F., 2007, Asigurări și reasigurări, [NUME_REDACTAT], București.

11.) [NUME_REDACTAT], 1998, în Asigurări și reasigurări, [NUME_REDACTAT], pag. 54, București.

12.) Lege nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, pag. 2.

13.) Legea nr. 381 din 13 iunuie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, publicată în Monitorul oficial nr. 442 din 24 iunie 2002.

14.) Legea nr.217/2010 privind aderarea României la convenția privind vămuirea, centralizarea referitoare la distribuirea costurilor de colectare națională care sunt reținute atunci când resursele proprii tradiționale sunt puse la dispoziția bugetului [NUME_REDACTAT], publicată

în [NUME_REDACTAT], Partea I nr 791 din 26 noiembrie 2010. 15.) http://www.racova.com/ .

16.) http://www.scribd.com/.

17.) http://media1.wgz.ro/ .

18.) http://www.seap.usv.ro/.

19.) https://www.allianztiriac.ro/

Cuprins

INTRODUCERE

PARTEA A-I–A CONSIDERAȚIIGENERALE

Capitolul 1 CADRUL CONCEPTUAL AL ASIGURĂRILOR IN

AGRICULTURĂ

1.1 Considerații generale privind asigurările

1.2 Rolul asigurărilor în agricultură

Capitolul 2 ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EVALUAREA

DAUNELOR ÎN AGRICULTURĂ

2.1 Necesitatea evaluării daunelor

2.2 Evaluarea principalelor tipuri de daune agricole

2.3 Cadrul legal al evaluării daunelor în agricultură

PARTEA A-II-A CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3 METODOLOGIA EVALUĂRII DAUNELOR ÎN

AGRICULTURĂ (studiu de caz)

3.1 Scopul și obiectivul studiului

3.2 Materialul și metodele de cercetare

3.3 Prezentarea societății

3.4 Metodologia de evaluare a daunelor în cazul S.C. COMCEREAL

S.A

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Evaluarea daunelor agricole în

cadrul firmei s.c.Comcereal.s.a.

Cuprins

INTRODUCERE

PARTEA A-I–A CONSIDERAȚIIGENERALE

Capitolul 1 CADRUL CONCEPTUAL AL ASIGURĂRILOR IN

AGRICULTURĂ

1.1 Considerații generale privind asigurările

1.2 Rolul asigurărilor în agricultură

Capitolul 2 ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EVALUAREA

DAUNELOR ÎN AGRICULTURĂ

2.1 Necesitatea evaluării daunelor

2.2 Evaluarea principalelor tipuri de daune agricole

2.3 Cadrul legal al evaluării daunelor în agricultură

PARTEA A-II-A CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3 METODOLOGIA EVALUĂRII DAUNELOR ÎN

AGRICULTURĂ (studiu de caz)

3.1 Scopul și obiectivul studiului

3.2 Materialul și metodele de cercetare

3.3 Prezentarea societății

3.4 Metodologia de evaluare a daunelor în cazul S.C. COMCEREAL

S.A

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Lista tabelelor

Tabelul 3.1: Suprafețe grâu dăunate

Tabelul 3.2: COMCEREAL SA VASLUI – Suprafețe orz dăunat 08-06-2013 ANUL AGRICOL 2012-2013

Tabelul 3.3: [NUME_REDACTAT] dăunate – 30,06,2013

Tabelul 3.4: Centralizator sumă de despăgubit în cadrul firmei S.C.COMCEREAL.S.A. PE ANUL 2013

INTRODUCERE

Motto :

„Dacă ar fi după mine aș scrie cuvântul asigurare pe ușa fiecărei case și pe fruntea fiecărui om pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici,familii întregi pot fi protejate

împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna…

Abia atunci aș putea fi mulțumit, căci asigurarea protejează familia în cazul ivirii unei nenorociri și a unor pagube ireparabile…”

[NUME_REDACTAT]

Dauna sau paguba reprezintă o pierdere în toate domeniile de activitate,dar în agricultură are o importanță deosebită pentru că distrugerea sau diminuarea culturilor agricole produce efecte și pe piața națională și internațională. Drept urmare a unei daune foarte mari suferite de către o firmă importantă din țară, societatea va înregistra un efect economic negativ prin scumpiri în domeniul în care producția a fost distrusă. Aceste scumpiri de produse au loc deoarece concurența de pe piață a fost eliminată, prin urmare celelalte înteprinderi existente pe piață își pot stabili singure prețul produsului.

Agricultura este o industrie foarte dezvoltată și importantă , în acest domeniu de activitate este nevoie de o asigurare fermă a bunurile datorită sumelor mari investite și a daunelor agricole. Daunele care produc cele mai mari distrugeri ale producției si sunt cele mai de temut sunt catastrofele naturale.

Din categoria catastrofelor naturale fac parte: furtunile, inundațiile, seismele, seceta, incendiile și accidentele. Producerea acestor catastrofe naturale este posibilă dar au un caracter aleatoriu, însemnând că practic nu se poate ști cu exactitate când va urma să aibă loc un anumit eveniment din cele enumerate anterior. Datorită riscului ca un eveniment să aibă loc și să producă pagube dezastruoase, omul apelează la asigurare.

Altfel spus asigurare este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele.

Această lucrare are drept scop evaluarea daunelor agricole în cadrul firmei

S.C.COMCEREAL.S.A. Vaslui aceasta reprezentând pagubele cu care s-a confruntat firma domnului [NUME_REDACTAT] în ultimul timp.

Această evaluare are loc deoarece firma trebuie să aibă o evidență a creșterilor sau scăderilor profiturilor pentru a ști care este factorul care influențează profiturile pozitiv prin creștere și care influențează negativ prin pierdere

Studiul încearcă să determine natura daunei, cultura atacată și cauza care a declanșat producerea ei, pentru ca în ani viitori să se poată evita sau trata din timp dacă este posibil.

Lucrarea “Evaluarea daunelor agricole în cadrul firmei S.C.COMCEREAL.S.A.

Vaslui” este structurată pe 3 capitole, urmate de concluzii, anexe, și bibliografie după cum urmează:

Capitolul 1 poartă denumirea de Cadrul conceptual al asigurărilor în agricultură și cuprinde informații referitoare la considerațiile generale ale asigurărilor și rolul lor în agricultură.

Capitolul 2 poartă denumirea [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Agricultură și conține informații cu referire la necesitatea evaluării daunelor, evaluarea principalelor tipuri de daune și cadrul legal al evaluării daunelor în agricultură.

Capitolul 3 poartă denumirea de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Agricultură și cuprinde informații referitoare la scopul și obiectivul studiului, materialul și metodele de cercetare, prezentarea societății și metodologia de evaluare a daunelor în cazul firmei

S.C.COMCEREAL.S.A. Vaslui.

În continuare lucrării sunt prezentate concluziile, anexele și bibliografia.

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

CADRUL CONCEPTUAL AL ASIGURĂRILOR ÎN AGRICULTURĂ

1.1.Considerații generale privind asigurările

Apariția asigurărilor este într-o strânsă legătură cu nevoile oamenilor de a se ajuta reciproc, deoarece daunele sunt intr-o permanență creștere și oamenii trebuie sa fie uniți pentru a putea face față la astfel de probleme.

Astfel, ca activitate economico-socială „asigurarea este o garantare, o punere în siguranță, o încredințare, o promisiune fermă, o măsură de prevedere ce se ia de către cei interesați pentru conservarea bunurilor pe care le posedă, pentru ocrotirea persoanelor fizice în cazul diminuării sau al pierderii capacității de muncă datorită unor boli, accidente sau atingerii unei anumite limite de vârstă. De asemenea, asigurările cuprind un sistem de relații economico – sociale și financiare, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice și sociale, izvorât din acțiunea legilor economice obiective, care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice și cele juridice amenințate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele, se plătesc sumele asigurate pentru și se satisfac alte cerințe economico-financiare probabile, imprevizibile.”1

Altfel spus „Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi sau în cea de afaceri, acoperind consecințele financiare ale unor evenimente nedorite.”2

Sunt cunoscute două principii de bază prin intermediul cărora se poate întocmi un contract între asigurat și asigurator și anume : acordul de voință, principiul mutualității.

1,2 Gh. Bistriceanu – Sistemul asigurărilor din România – Ed. Economică, 2002. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_AR.pdf Pag 3, accesat la Data de 01.05.2014.

Prin acordul de voință asiguratul beneficiază de protecție pentru riscurile pe care și le-a asumat asigurătorul.

Asigurătorul prin contractul de asigurare se obligă să plătească contravaloarea daunelor în cazul producerii uneia dintre riscurile asumate.

Prin cel de-al doilea principiu respectiv principiul mutualității , fiecare asigurat trebuie să contribuie cu o sumă de bani numită primă de asigurare,la crearea fondului de asigurare din care asigurătorul acoperă daunele suferite de asigurați. Contractul de asigurare sau polița de asigurare este contractul încheiat între un asigurat și asigurător.

„Asiguratul este persoana care are un contract de asigurare încheiat cu asigurătorul.”3

„Asigurător este persoana juridică română autorizată în condițiile prezentei legi să exercite activități de asigurare, sucursala sau filiala unui asigurător dintr-un stat terț, precum și sucursala unei societăți de asigurare sau a unei societăți mutuale dintr-un stat membru,care a primit o autorizație de la autoritatea competentă a statului membru de origine.”4

Conceptul de asigurare reprezintă ajutorul între indivizi și a luat naștere odată cu apariția societății umane conturându-se pe parcurs.

Primele forme de asigurare din România au avut loc in secolul al XIX-lea,era un ajutor reciproc

între oameni deoarece în momentul în care o vită era accidentată aceasta era tăiată, carnea fiind împărțită între membrii comunei în schimbul unei sume de bani. În felul acesta păgubitul își putea acoperi o parte sau chiar în totalitate pierderea suferita.

În secolul al XIV-lea în Transilvania a avut loc o formă de ajutorare pe principiul mutualității și întrajutorării,in acest sens fiecare membru al societății trebuia să plătească o taxă iar cu banii strânși societatea îi ajuta pe cei săraci care nu aveau bani pentru înmormântarea rudelor sau chiar a lor.

În secolele XIX-XX o dată cu dezvoltarea societății apare și interesul oamenilor pentru acțiunea de asigurare astfel prima organizație de acest tip are loc la Brașov în anul 1844 sub denumirea [NUME_REDACTAT] de Pensii din Brașov având caracter specific de asigurări de viață.

Pe parcursul secolelor XIX-XX o data cu dezvoltarea economică a țării s-a dezvoltat si sectorul asigurărilor din țară apărând mai multe tipuri de societăți de asigurare: 1866-Transilvania, 1871-Dacia, 1873-România, 1882-Naționala, 1887-Generala, 1906-Agricola. În

1923 a fost constituită societatea de asigurări Asigurarea – Românească,aceasta executa asigurări populare de viață fără examinare medicală.

3,4Lege nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, pag. 2. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_AR.pdf Pag 7-9, accesat la Data de 02.05.2014.

În anul 1952 s-a creat [NUME_REDACTAT] de Stat prescurtată și ADAS,pe data de

1 ianuarie 1991 această societate și-a încetat acțiunea și a fost preluată de primele 3 societăți pe acțiuni:[NUME_REDACTAT], Astra și Carom.

După anul 1990 au apărut o serie de societăți de asigurări cu diferite tipuri de capital:capital privat,capital integral românesc,capital mixt românesc și străin,capital integral străin toate încercând să acapareze cât mai mult din piața Românească.

Contractul de asigurare prezintă 7 trăsături specifice cum ar fi :

1.) Este un contract consensual adica se încheie prin consemțămândul părților ;

2.) Este un contract sinalagmatic, adică părțile contractante își asumă obligații reciproce și interdependente ;

3.) Este un contract aleatoriu adică la încheierea acestuia, părțile nu cunosc existența sau întinderea exactă a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract, aceasta deoarece obligațiile asumate de asigurat și asigurător depind de un eveniment viitor și incert.

4.) Este un contract cu titlu oneros, adică fiecare parte urmărește să obțină un folos, o contraprestație în schimbul obligației pe care și-o asumă ;

5.) Este un contract de adeziune, adică deși este redactat și imprimat de asigurător, la el a aderat asiguratul.

6.) Este un contract succesiv,semnificând faptul că asigurătorul se angajează să acopere un anumit risc,pe o perioadă foarte lungă de timp cu plată efectuată anual sau subanual ;

7.) Este un contract de bună credință, pentru că asigurătorul acceptă preluarea unui risc, bazându-se pe informațiile furnizate de solicitantul unei asigurări.

O definiție tehnică a operației de asigurare este dată de către [NUME_REDACTAT] – Faivre care crede că: „sub aspectul său tehnic, asigurarea este operația prin care un asigurător, organizând pe principiul mutualității un număr mare de asigurați, expuși la producerea anumitor riscuri, îi indemnizează pe aceea dintre ei care suferă un sinistru, pe seama fondului comun constituit din primele încasate”.5

1.2. Rolul asigurărilor în agricultură

Pentru a evidenția rolul asigurărilor agricole trebuie mai întâi de toate să cunoaștem definiția contractului de asigurare.

5 [NUME_REDACTAT] – Faivre, Droit des assurances, 5- eme, edition, Paris, Dalloz,1995, p. 36, Citată de către [NUME_REDACTAT] în Asigurări și reasigurări, [NUME_REDACTAT], București 1998, [NUME_REDACTAT], pag. 54 .

“Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se oblige să plătească o primă asigurătorului, iar acesta ia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment, obligându-se ca la producerea evenimentului să plătească asiguratului sau unei terțe persoane (beneficiar) o indemnizație (despăgubire, sau sumă asigurată) în limitele convenite.”6

Din această definiție putem constata că rolul asigurărilor constă în protejarea bunurilor și persoanelor împotriva diferitelor riscuri, prin compensare financiară a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc. Întâlnim mai multe tipuri de risc cum ar fi : riscul asigurat, risc catastrofal, risc comercial, risc de cumul, risc de neexecutare, risc economic.

Primul dintre riscuri cel asigurat care reprezintă : „Eveniment sau fenomen la producerea căruia societatea de asigurări este obligată prin lege sau contract să achite asigurătorului sau beneficiarului asigurării despăgubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurată în cazul persoanelor.”7

Gradul de probabilitate a ivirii unui pericol sau a unei daune agricole nu se poate cunoaște dinainte, precum nu se poate știi cu certitudine nici dacă acest eveniment neplăcut va surveni intr-un anumit loc, dacă va produce sau nu pagube, ce amploare va avea si care va fi mărimea pagubelor provocate unor anumitor terenuri, culturi agricole.

Pentru ca un anumit risc să fie asigurat trebuie să prezinte anumite trăsături :

producerea evenimentului să fie posibilă ;

să fie reală ( se prezinte un grad ridicat de periculozitate ) ;

să aibă caracter întâmplător (secetă, furtună, grindină, uragan, inundație, cutremur de pământ,alunecări de teren,incendiu );

Riscul catastrofal este cel care produce pagubele materiale cele mai mari în agricultură datorită evenimentelor neplăcute care se produc întâmplător : grindină, ploi torențiale, revărsări de râuri – inundații, alunecări de terenuri, secetă excesivă, diferența de temperatură.

Orice investiție personală este sub semnul incertitudinii deoarece nu putem ști dacă investiția noastră va fi una care va cunoaște succes imediat, de-a lungul timpului sau deloc.

Investiția in agricultură este una incertă care are un grad ridicat de risc și de aceea se caută ca riscul catastrofal să fie asigurat.

De aceea societățile specializate în asigurări agricole încheie contracte de asigurare, cu persoane fizice, asociații agricole, societăți comerciale agricole și regii autonome, pentru:

culturi agricole;

rodul viilor;

rodul pomilor;

Alexa C. , V. Ciurel, 1992-Asigurări și reasigurări în comerțul internațional, Ed. A II-A, pag.31,București.

[NUME_REDACTAT].D. , Bercea F. , Macovei E, 1997- Lexicon de protecție socială, asigurări și reasigurări , Ed. Karat, pag 615, București.

rodul hameiului.

Asigurarea acoperă următoarele riscuri:

la culturile agricole – grindina, înghețul, ploile torențiale, alunecările de terenuri cultivate, incendiul, efectul furtunii pe terenurile nisipoase;

la rodul viei, al pomilor și al hameiului – grindina, înghețul, ploile torențiale, alunecările de terenuri cultivate, incendiul, efectul furtunii pe terenurile nisipoase;

Nu se aprobă despăgubiri pentru pagubele produse de:

diminuare producției ;

acumulări, băltiri sau revărsări de ape provenite din topirea zăpezilor

revărsarea apelor Dunării;

operații militare în timp de război.

Asigurarea acoperă pagubele, la valoarea producției, suferite prin pierderi cantitative, cum ar fi:

la cereale – pierderile de boabe;

la sfecla de zahăr – pierderile de rădăcini sau de sămânță;

la in și la cânepă – pierderile de fuior sau de sămânță, după caz;

la cartofi – pierderile de tuberculi ;

“Despăgubirea de asigurare este suma de bani pe care asigurătorul o datorează asiguratului în vederea compensării pagubei produse de riscul asigurat.

Despăgubirea de asigurare poate fi – în limita sumei asigurate – egală sau mai mica decât paguba, în funcție de principiul de răspundere al asigurătorului aplicat la acoperirea pagubei.”8

Se întâlnesc 3 principii care sunt aplicate la acoperirea pagubelor : principiul răspunderii proporționale, principiul primului risc și principiul răspunderii limitate.

Gradul de distrugere se stabilește prin numărarea plantelor, în medie pentru întreaga parcelă, dacă culturile au fost uniform calamitate pe întreaga suprafață, sau pentru porțiuni uniform calamitate din parcela respectivă.

Se alege un număr de parcele sau rânduri de probă, de pe care se numără plantele rămase nevătămate, plantele distruse ori vătămate de riscuri asigurate și separat cele distruse sau vătămate de cauze necuprinse în asigurare;

Se stabilește numărul mediu de plante pe metru pătrat sau liniar;

Se raportează numărul plantelor distruse ori vătămate de riscuri asigurate la numărul total al plantelor existente înainte de producerea riscului asigurat și se obține astfel gradul de

distrugere.

8 Văcărel I. , [NUME_REDACTAT], 1999, Asigurări și reasigurări,Editura expert, pag. 75, București.

Recolta de pe parcelele se stabilește prin cântărire, iar pe baza rezultatelor obținute se calculează producția medie pe ha de pe terenul care are cultura distrusă sau vătămată, din care se scade cantitatea corespunzătoare excesului de umiditate fără de stas. Dacă cultura a fost distrusă sau vătămată de riscuri asigurate cât și de cauze care nu sunt în asigurare, se stabilește separat gradul de distrugere din cauze necuprinse în asigurare, care se scade din gradul de distrugere.

CAPITOLUL 2

ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EVALUAREA DAUNELOR ÎN

AGRICULTURĂ

2.1. Necesitatea evaluării daunelor

“Paguba sau dauna reprezintă pierderea, în expresie bănească, intervenită la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. Deoarece paguba poate fi egală sau mai mică decât valoarea bunului asigurat, întâlnim noțiunile de pagubă totală, în cazul în care bunul a fost distrus în întregime,și pagubă parțială, atunci când pierderea intervenită este mai mică decât valoarea bunului.”9

Evaluarea daunelor produse bunurilor se împarte în două categorii :

daunele materiale;

daunele financiare;

Daunelor materiale reprezintă daunele imediate și cheltuielile necesare pentru a repune

și întreține bunul afectat.

Daunele financiare sunt reprezentate de actualizarea veniturilor nerealizabile datorată daunei și diminuarea valorii capitalului.

Pentru evaluarea daunei globale produsă de către grindină sau aluviune unei livezi trebuie să se cunoască și să se analizeze următoarele elemente:

cheltuielile necesare pentru refacerea bunului afectat de calamitate;

recoltele pierdute ca urmare a sinistrului, la valoarea netă a cheltuielilor;

rata de capitalizare,determinată prin comparație cu investiții asemănătoare;

eventuale venituri viitoare care se vor pierde;

În evaluarea daunelor agricole se consideră bunul în condițiile în care este găsit în momentul sinistrului și se limitează aplicarea principiului susceptibilității pentru veniturile și cheltuielile sigure și imediate conform principiului normalității.

9 Văcărel I. ,[NUME_REDACTAT], 1999, Asigurări și reasigurări,Editura expert, pag. 75, București.

După ce este determinată dauna din punct de vedere economico-estimativ, au loc următoarele etape :

a.) se descrie bunul afectat, faptele, lucrurile, persoanele implicate în sinistru; b.) se evidențiază cauzele care au dus la producerea daunei ;

c.) se indică efectele asupra bunului afectat: înainte, în timpul și respectiv după daună; d.) se evidențiază natura și entitatea fizică a daunei;

e.) se precizează caracteristicile, manifestările, și consecințele daunelor;

f.) are loc evaluarea daunei globale cu privire la momentul producerii prin criterii de obiectivitate, echitate;

g.) are loc definirea entității de despăgubit;

Pentru parcurgerea etapelor enumerate anterior, persoana care se ocupă cu evaluarea daunelor trebuie să aibă o pregătire foarte bună profesională cu privire la domeniul tehnic, respectiv cunoștințe în domeniul economic și juridic.

Evaluarea trebuie să includă:

estimarea pierderilor de producție;

evaluarea soldului alimentar național;

estimarea cerințelor de import;

Atunci când producția agricolă orientată spre export este deteriorată se observă un dezechilibru macroeconomic. Pierderi mari se înregistrează și atunci când producția pierdută este reprezentată de materia primă necesară funcționării unei industrii ca cea a trestiei de zahăr deoarece au o arie destul de largă de influență și nu le este profitabil să aducă trestie de zahăr pe distanțe lungi sau să folosească drumurile deteriorate, având în vedere costurile de transport ridicate. Atunci când producția agricolă orientată spre export este deteriorată se observă un dezechilibru macroeconomic.

O urmare a pierderilor înregistrate în sectorul agricol este aceea că odată cu scăderea producției la nivelul unei înteprinderi scad și locurile de muncă a muncitorilor agricoli si odată cu ele și veniturile muncitorilor agricoli. De exemplu 120 de zile de muncă sunt necesare pentru producția și recoltarea unui hectar cultivat cu cafea iar dacă această producție nu are loc în jur de 80 de muncitori vor pierde venitul.

2.2 Evaluarea principalelor tipuri de daune agricole

Evaluarea daunelor (pagubelor) agricole are loc după mai multe tipuri și anume:

A.) Evaluarea daunelor produse de grindină;

B.) Evaluarea daunelor produse de incendiu; C.) Evaluarea daunelor produse de furtuni;

D.) Evaluarea daunelor produse de ploi torențiale;

E.) Evaluarea daunelor produse de înghețul de primăvară;

F.) Evaluarea daunelor produse de înghețul de toamnă; G.) Evaluarea daunelor produse de alunecări de teren.

A.)Evaluarea daunelor produse de grindină este efectuată de către un specialist

evaluator care trebuie să examineze și evidențieze:

dacă produsul a fost cu adevărat afectat de grindină;

dacă bunurile afectate sunt cele asigurate, conform descrierii din poliță;

dacă asigurarea acoperă tot produsul sau doar o parte;

ziua în care a căzut grindina;

dacă au fost executate culturi potrivite zonei (asigurătorul nu trebuie să răspundă de dauna cauzată de neglijența asiguratului;

cheltuielile pe care trebuie să le susțină asiguratul în urma fenomenului de grindină;

dacă după grindină, înteprinzătorul e efectuat lucrările necesare pentru a diminua dauna;

de câte ori produsul asigurat a fost afectat de grindină pe durata contractului de asigurare;

dacă este posibilă și convenabilă înlocuirea culturii afectate cu o altă cultură; Determinarea daunei produse de grindină se face cu următoarea formulă:

D=P-(p+d)

D- valoarea daunei reale;

P- Valoarea produsului care s-ar fi obținut dacă nu ar fi existat grindina; p-produsul efectiv rămas și cel care se presupune că încă se va mai putea obține; d-diminuările care au loc;

Evaluarea procentuală a daunelor se poate face astfel:

1.) La vedere, adică această posibilitate cere și se bazează pe o experiență profesională notabilă a evaluatorului;

2.) Cu un procedeu analitic;, aici întâlnim două situații:

a.)„Dacă dauna este uniformă pe tot lotul se fac sondaje distribuite rațional și în măsură să evidențieze realitatea. Fiecare sondaj va consta în clasificarea pe grupuri, în funcție de natura

leziunilor și se atribuie fiecărui grup o anumită cotă de daună; din media aritmetică a daunelor procentuale relevante prin sondaj se obține cea mai probabilă daună, exprimată procentual, pentru întregul lot.

Exemplu: o grindină afectează un lot de grâu, din întregul lot, 10 %din paie sunt afectate total ți ce a rămas a fost afectat cu 30 %.

Dauna totală=(0,1+0,3*0,9)=0,37=37%

b.)Dacă dauna nu este uniformă,trebuie să se împartă lotul în porțiuni cu daune uniforme astfel încât pentru fiecare să se poată determina dauna medie prin metoda sondajelor. Dauna medie a întregului lot se va obține din media aritmetică prin metoda sondajelor.”10

Să presupunem că un lot de grâu de 10 ha este împărțit în trei porțiuni: Prima porțiune cu 5 ha va avea o daună de 30 %;

Cea de a doua porțiune cu 3 ha va avea o daună de 20 %: Iar cea de a treia porțiune cu 2 ha va avea o daună de 40%:

Dauna medie =(5*30+3*20+2*40)/(5+3+2)=29%

B.)Evaluarea daunelor produse de incediu

Asigurarea contra daunelor de incediu este foarte des întâlnită se aplică criteriile menționate anterior, și au în vedere: construcții, animale, mașini și utilaje etc.

Pentru construcții despăgubirea este măsurată pe baza cheltuielilor necesare pentru reconstrucția și repararea bunului. Este aplicată o diminuare cu un coeficient de depreciere pentru vechime – calculat pe baza stării construcției în momentul în care este produs sinistrul și valoarea netă a materialelor de construcție rămase după sinistru care sunt utilizabile pentru eventuale lucrări de reconstrucție sau reparație.

Procedeul utilizat este : D=V-(v1+v2)

Unde: D-valoarea despăgubirii;V- valoarea construcției înainte de sinistru.

C.) Evaluarea daunelor produse de furtuni

Dacă viteza vântului nu se poate măsura se acordă despăgubiri cu condiția ca acest fenomen sa fi produs pagube similare la același tip de culturi aflate în vecinătate.

D.) Evaluarea daunelor produse de ploi torențiale

10 [NUME_REDACTAT], 2004-Evaluări rurale, [NUME_REDACTAT] Nostra, pag. 120-121, Iași.

Prin acestea se înțeleg precipitațiile de scurtă durată și cu un debit mare de apă, având ca efect : spălarea solului din jurul plantei, dezrădăcinarea plantelor, ruperea sau culcarea plantelor, acoperirea plantelor cu mâl provenit de pe versanți.

E.) Prin evaluarea daunelor produse de înghețul de primăvară se înțelege scăderea temperaturii la nivelul solului sub 0 grade Celsius după data de 20 Aprilie.

F.) Evaluarea daunelor produse de înghețul de toamnă

Se înțelege scăderea temperaturilor la nivelul solului sub 0 grade Celsius înainte de data de 1 noiembrie.

G.) Evaluarea daunelor produse de alunecări de teren

Se înțelege alunecare, prăbușirea, surparea terenului cu excepția celor determinate de lucrări edilitare, gospodărești, explorare.

2.3 Cadrul legal al evaluării daunelor în agricultură

Cadrul legal al evaluării daunelor in agricultura are la baza Legea nr. 381 din 13 iunuie

2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, publicată în

Monitorul oficial nr. 442 din 24 iunie 2002.

Capitolul III al legii nr. 381 din 13 iunie 2002 prezintă următoarele articole cu privire la constatarea si evaluarea pagubelor produse de calamități naturale:

“Art. 9.

Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinară zonală și un delegat din partea organelor județene ale [NUME_REDACTAT] Publice.

Art. 10.

Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centralizează la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană și a municipiului București și la prefectura județului.

Art. 11.

Direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București au obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor.

Art. 12.

Direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București și direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București au obligația preluării și centralizării actelor de constatare și a transmiterii acestora [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, în vederea stabilirii sumelor necesare acordării despăgubirilor.

Art. 13.

După verificarea documentațiilor de constatare a calamităților [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor aprobă sumele necesare pentru despăgubirea producătorilor agricoli, individualizate pe județe, care se transmit direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, precum și direcțiilor sanitare veterinare județene și a municipiului București.

Art. 14.

[NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor sesizează Guvernul, care, în funcție de calamitățile naturale, precum și de mărimea zonelor afectate, declară starea de calamitate naturală prin hotărâre.

Art. 15

Direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, precum și direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București sunt obligate să respecte destinația acestor sume și repartizarea lor pe producători agricoli, persoane fizice sau juridice.”11

11 Legea nr. 381 din 13 iunuie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, publicată în Monitorul oficial nr. 442 din 24 iunie 2002.

PARTEA A-II-A CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

METODOLOGIA EVALUĂRII DAUNELOR ÎN AGRICULTURĂ (studiu

de caz)

3.1. Scopul și obiectivul studiului

Studiul încearcă să determine natura daunei, gradul daunei, cultura atacată, cauza care a declanșat producerea ei, pentru ca în ani viitori să se poată evita sau trata din timp dacă este posibil.

Acest studiu este efectuat deoarece firma trebuie să aibă o evidență a creșterilor sau scăderilor profiturilor pentru a ști care este factorul care influențează profiturile pozitiv prin creștere și care influențează negativ prin pierdere.

În continuarea studiului de caz asupra firmei S.C.COMCEREAL.S.A. Vaslui vom urmări daunele produse culturilor agricole dar și asigurarea acestor culturi.

3.2.Materialul și metodele de cercetare

Se au în vedere următoarele metode de cercetare pentru a evalua daunele în cadrul firmei S.C.COMCEREAL S.A. Vaslui:

Studiu de caz;

Analiza comparativă;

Chestionar;

Monografie;

Prezentarea societății

Grupul de firme RACOVA Vaslui ocupă o poziție impresionantă în mediul de afaceri din România, având în componență 9 societăți cu capital integral privat ce desfășoară activități diversificate în următoarele domenii: agricultură, industrie alimentară, comerț, turism și prestări servicii.

a. S.C. RACOVA SA Vaslui – turism, comert, prestări servicii.

S.C. COMCEREAL SA Vaslui – cultura cerealelor și a plantelor tehnice, panificație, comerț.

S.C. AGROCOMPLEX SA Bârlad – cultura cerealelor și a plantelor tehnice, zootehnie, viticultuă, panificație, comerț.

S.C. MOPAN SA Suceava – morărit și panificație, comerț.

S.C. ULEROM SA Vaslui –fabricarea uleirilor brute și rafinate.

S.C. ILVAS SA Vaslui – prelucrarea laptelui si a produselor lactate, comerț.

S.C. R-AGRO SA Fălciu – cultura cerealelor și a plantelor tehnice.

S.C. COMPREST SA Vaslui – construcții, prestări servicii.

S.C. COMGUARD SA Vaslui – servicii de pază și protecție

S.C. COMCEREAL S.A. Vaslui este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura națională, situându-se pe un loc fruntaș în topul firmelor din domeniu, înregistrând în anul 2011 un număr de 500 salariați și o cifră de afaceri de peste 44.5 milioane Euro. Cu investiții în modernizarea spațiilor de depozitare ți în achiziționarea de utilaje agricole performante, de peste 20 milioane euro în ultimii ani, societatea este un adevărat lider în agricultură.

Obiectul principal de activitate al societății este agricultura reprezentată prin cultura și depozitarea cerealelor și a altor produse agricole, completat de activități secundare precum panificația și zootehnia. Cultura cerealelor și a plantelor industriale se realizează în 28 ferme vegetale care exploatează peste 35.000 de hectare de teren agricol, localizate în mare parte în județul Vaslui dar și în județele limitrofe: Neamț și Iași. Depozitarea producției agricole se realizează în 2 silozuri și 16 baze de recepție ce totalizează o capacitate de peste 250.000 tone.

În anul 2003 societatea și-a extins activitatea prin înființarea unei fabrici de pâine în municipiul Vaslui, cu o capacitate de 2000 tone pâine pe an, realizând diverse sortimente și specialități din pâine de diferite gramaje destinate consumatorilor din municipiul Vaslui.

SC COMCEREAL SA Vaslui asigura servicii de preluare, condiționare si depozitare a cerealelor si produselor oleaginoase in 16 baze de recepție si 2 baze siloz, localizate în județul

Vaslui. Cu o capacitate totala de depozitare de 250.000 tone, SC COMCEREAL SA Vaslui este una dintre cele mai mari societăți de profil din România.

Infrastructura acestor baze de recepție s-a modernizat prin achiziționarea de utilaje specifice si mijloace de transport moderne: sisteme electronice de cântărire și înregistrare a datelor, laboratoare de analiză a cerealelor, sisteme de condiționare de mare capacitate.

Astfel societatea noastră desfășoară activități de depozitare, manipulare, cântărire, încărcare-descărcare, precum si achiziții cereale de la terți. În cazul unor astfel de operațiuni,

păstrarea sau îmbunătățirea parametrilor calitativi ale produselor depozitate sau lăsate in custodie este un aspect esențial. Pentru ducerea la îndeplinire a acestui deziderat, personalul specializat prelevează probe si efectuează regulat analize ale indicatorilor relevanți, în funcție de tipul de cereale depozitate, urmărind evoluția acestora de la preluare si pana in momentul livrării:

recepționare – examen organoleptic, greutate hectolitrica, procentul de corpuri străine,

umiditate

– curățire si sortare – caracteristici fizico-mecanice, analiza corpurilor străine, umiditate;

conservare – greutatea hectolitrică, corpuri străine, umiditate, infestarea si temperatură

livrare – analizele se realizează funcție de destinația produselor – consum alimentar, furajer.

Sursa: INTERNET: Sediul S.C.COMCEREAL S.A. Vaslui

3.4 Metodologia de evaluare a daunelor în cazul S.C. COMCEREAL S.A.

Prin prezenta lucrare, metodologia de evaluare a daunelor în cadrul firmei S.C.COMCEREAL S.A. Vaslui este realizată pe perioada anilor 2009 – 2013, anul 2014 nu a putu fi luat în calcul din cauza faptului că nu este încheiat.

Culturile agricole pentru a fi asigurate au nevoie de o poliță de asigurare pentru fiecare cultură în parte, în care este trecut riscul asigurat. Polița de asigurare este realizată în fiecare an pentru fiecare categorie de plantă în parte.

Metodologia de evaluare a daunelor în cadrul firmei S.C.COMCEREAL S.A. este următoarea :

3.4.1.Avizarea;

3.4.2.Evaluarea;

3.4.3.Deviza cheltuielilor;

3.4.4.Adresa meteo;

3.4.5.Cererea de despăgubire;

3.4.6.Calcularea daunelor agricole.

3.4.1.Avizarea sau înștiințarea, aceasta fiind o dovadă către asigurător și care are în componența

sa următoarele elemente :

Asiguratul ( persoana);

Polița de asigurare ( numărul poliței de asigurare este specific fiecărei culturi în parte, este trecut numărul poliței pentru ca respectiva cultură căutată să fie găsită cu ușurință,anexele 12-15).

Suprafața totală asigurată și cea afectată;

Gradul estimat al daunei;

Data producerii evenimentului

3.4.2.Evaluarea (constatarea)

În această etapă asigurătorul vine și face o constatare asupra evenimentului întâmplat astfel:

a)de la plantare – răsarire,dauna se determină dupa nr. de plante distruse: rupte de la colet, malite, dezradacinate, ramuri rupte sau frante reconstituite si echivalate ca plante intregi. Gradul de daunare este dat de raportul dintre nr. plantelor distruse si nr. de plante constatat ca existent înainte de manifestarea fenomenului.

In cazul vatamarilor produse in prima perioada de la plantare se iau in considerare numai plantele prinse, eliminându-se din calcul plantele neprinse din diverse cauze.

b)de la apariția primelor flori la incarcarea cu flori a plantelor si aparitiei primelor fructe, dauna se constituie din nr. de flori rupte si cazute, inclusiv de pe ramurile sau plantele distruse.

c)de la legarea primelor fructe la maturitatea de consum, pana la incheierea ciclului de productie daunele se determină prin numarare, examinare si apreciere a gradului de vătamare pe baza de coeficienti conventionali de echivalare, astfel:

În urma constatării este întocmit un proces verbal de dăunare unde este menționat gradul de daună final.(Anexa 18)

3.4.3.Deviza cheltuielilor (Anexele 16-17)

Acest lucru este reprezentat de lucrările mecanice și materialele care au fost necesare pentru pregătirea culturii respective care au fost avariat

3.4.4.Adresa meteo

Are în vedere justificarea riscului asigurat ( grindină, furtună,ploaie torențială)

De exemplu în urma unei ploi torențiale este trecută data evenimentului, localitatea, orele (durata ploii) și cantitatea maximă de precipitații l/m2/durată ploaie.(Anexa 19)

3.4.5.Cererea de despăgubire

Raspunderea societatii de asigurare inceteaza odata cu incheierea ciclului de productie dar nu mai mult de 150 zile de la semanare, respectiv plantare si nu mai tarziu de 30 septembrie.(Anexa 20)

Exemplu de calcul al daunei :

Să presupunem că avem 2000 de boabe pe metru pătrat;

MMB => 40g/1000 boabe, 2000 boabe =>80g m pătrat ;

80g*10000 metru pătrat=800kg/ha pierderi

800/5000=16 %

Franșiza = partea din daună suportată de asigurat Grâu = 10 %

Despăgubirea finală în procentaj =16 %- 10 %= 6 %

Despăgubirea 6 % din SA( 2300 lei / ha) 1 ha = 2300*6 %= 138/lei

Despăgubirea finală în lei = 138 lei*17=2346 lei

Răspunderea de despagubire a societatii de asigurare incepe :

– de la răsăritul culturii, când aceasta se înființează prin însămânțare directă;

-de la prinderea rasadului, în cazul înfiintarii prin răsadire a plantelor cu sau făra cub nutritiv. Daunele provocate de rănile cauzate de loviturile de grindină pe tulpină se determină

prin aplicarea la valoarea remanenta, adică se scad și următoarele

Exemplu:

Daună pe grâu și rapiță = 28,4%

Dauna indusa de vatamarea plantei (tulpini si frunze)….= (100 – 28,4)x 6% = 4,29

Dauna totală = 28,4 + 4,29 = 32,69 ≈32,70%

Gradul de afectare al vegetatiei evaluat de către expert are la bază gradul de daunare al culturii agricole :

Grad 1 ușor…………………………………………………………………………….…..0 – 20% Gradul 2 mediu……………………………………………………………………………20 – 50%

Gradul 3 grav………………………………………………………………………………..> 50%

Determinarea mărimii pierderii este efectuată:

-pe mostre de 20 plante dispuse consecutiv, pe 2 rânduri alăturate, cate 10 pe rând, luate

în continuare;

prin numărarea, examinarea si contabilizarea tuturor elementelor gasite: plante, flori, fructe – total

plante, flori, fructe – afectate

prin cuantificarea pierderilor exprimate in productie – fructe, flori – pe baza coeficientilor de echivalare prevazuti, la punctul

Gradul de daunare se calculeaza prin raportarea nr. de elemente pierdute la nr. total de elemente gasite in mostrele analizate, exprimate in functie de stadiul culturii in plante, flori, fructe.

Calcule proprii

Interpretare: se observă că baza de recepție Buhăiești cu parcelele Chiuaia și [NUME_REDACTAT] au cunoscut o daună foarte mare la producțai de grâu respectiv de 65 % comparativ cu baza de recepție Epureni parcela [NUME_REDACTAT] în care gradul daunei este de 15 %.

Tabelul 3.2 SC COMCEREAL SA VASLUI – Suprafețe orz dăunat 08-06-2013 -ANUL AGRICOL 2012-

2013

Calcule proprii

Interpretare: se observă că baza de recepție Episcopie a avut un grad de dăunare de 50 % comparativ cu baza de recepție Aramoasa care a avut un grad al daunei de 30 %.

Pentru că gradul daunei a fost mai mare la baza de recepșie Episcopie a încasat o despâgubire mai mare respecti de 68.080.00 ron față de baza de recepție Aramoasa care a fost despăgubită cu suma de 39.100.00 ron.

Tabelul 3.3

[NUME_REDACTAT] dăunate – 30,06,2013

Calcule proprii

Interpretare : baza huși a întâlnit cel mai ridicat nivel de dăunare a culturii de rapiță comparativ

cu celelalte baze precizate.

Tabelul 3.4

Centralizator sumă de despăgubit în cadrul firmei S.C.COMCEREAL.S.A. PE ANUL 2013

Calcule proprii

Interpretare :cea mai mare sumă de despăgubire este întâlnită în cadrul fermei Ivănești de 357,685 ron iar la polul celălalt întîlnim ferma Banca cu o sumă despăgubită de 22,000 ron

CONCLUZII

În urma studiilor efectuate putem spune despre firma S.C.COMCEREAL S.A. că doar următoarele 7 riscuri sunt asigurate : grindină, furtună, ploi torențiale, alunecări de teren, îngheț de primăvară, îngheț de toamnă, incendiu.

Pe baza datelor pe care le avem mai putem aminti că cele mai frecvente riscuri care sunt asigurate de firmă sunt: grindina, furtuna și ploile torențiale. Alunecările de teren, înghețul de toamnă nu au produs daune, incendiul a fost întâlnit o singură dată in ultimii 10 ani de zile și atunci au luat foc, înghețul de primăvară a produs pagube pe 26 aprilie 2009. În cadrul firmei S.C.COMCEREAL S.A. înghețul de iarnă se asigură eventual pentru rapiță și numai ca procent din toată suma asigurată.

Riscurile catastrofice( secetă, înghețul iarnă, boli, dăunători carantină) până la 1 martie 2011 erau despăgubite în baza legii 381/2002 de către guvern cu obligativitatea ca producția agricola să aibă o poliță de asigurare pentru risc general.

La acest moment riscurile catastrofice nu sunt asigurate de nici o firmă de asigurare și nici de către stat. Societățile mici și mijlocii în baza legii 217/2010 se subvenționează 50 % din prima de asigurare, însă aici nu este cazul COMCEREALULUI.

În urma acestui studiu am descoperit riscurile de care sunt asigurate culturile agricole din incinta societății S.C.COMCEREAL S.A. și am aflat că asigurarea terenurilor este de o mare importanță pentru culturile agricole dar și pentru viața și prosperitatea înteprinderii.

Fondatorul grupului de firme Racova din care face parte și COMCEREALUL îi aparține domnului [NUME_REDACTAT], acesta este fost arbitru internațional care a reușit în timp să construiască o afacere integrată pe succes având o avere de 180- 200 milioane euro.