Evaluarea Cunostintelor Mamelor In Privinta Diversificarii Alimentatiei Copilului
Cuprins
Capitolul I – Pediatria creșterii și dezvoltării copilului 0-3 ani
1.1. Nou-născut la termen
Perioada de nou-născut face parte din prima copilărie și reprezintă trecerea de la viața intrauterină la viața postnatală.
Perioada de nou-născut este o etapă în evoluția antogenetică a ființei umane, caracterizată prin mari transformări datorate adaptării sau acomodării la noile condiții de mediu.
Fiziologia noului născut este dominată de procesul de adaptare la viața extrauterină, care are loc în condițiile unor schimbări de mediu de o covârșitoare amploare.
Astfel, nou-născutul părăsește un mediu ambient cu lichid protector, cu o temperatură constantă și vine într-un mediu gazos cu o temperature variabilă. Vine dintr-un mediu steril într-un mediu cu facotri agresivi microbieni. El întâlnește acum pentru prima dată un factor nou – lumina. El trebuie să facă față noilor condiții de viață. Se produc acum importante transformări morfo-funcționale de adaptare.
Pe de altă parte, nou-născutul trece de la situația unei vieți parazitare, la cea a unei activități a organelor proprii, a unei anatomii fiziologice complexe. Se întrerupe aportul de oxigen prin placentă. Este amenințat de asfixie, plămânul intră în funcție. Este întreruptă circulația spre placentă; aparatul circulator suferă importante modificări. Este intrerupt aportul de substanțe nutritive elaborate de organismul matern; aparatul digestiv își întrerupe activitatea.
În cursul travaliului nou născutul este supus unui traumatism datorită apăsării mușchiului uterin pe suprafața sa corporală. În timpul nașterii se mai produc flectări, deflectări, precum și rotații ale diferitelor segmente ale corpului. De asemenea, mulări, încălecări de oase. Toate constituie traumatisme de diferite grade la care noul născut trebuie să reziste.
Oricât de ușoară ar fi nașterea se admite că noul născut este într-o oarecare măsură un traumatizat. Toate acestea explică de ce perioadă de nou născut este o perioadă care pune în primejdie viața noului născut. De aici și mortalitatea infantilă, iar cea din prima săptămână b#%l!^+a?reprezintă 2/3 din mortalitatea primei luni.
În cazul nou-născutului, prin maturitate pentru o varstă gestațională se înțelege atingerea unei anumite dezvoltări somatice și funcționale in raport cu standardele acceptate pentru acea varstă gestațională. Desigur că între dezvoltarea somatică apreciată prin datele antropometrice (greutate, talie și perimetru cranian) și cea cronologică există o corelație, exprimată prin graficele creșterii intrauterine. Această relație este supusă multor variații (legate de factori genetici, nutriționali, hormonali etc.),ceea ce nu permite aprecierea corectă a vârstei gestaționale și a greutății la naștere, una în raport cu cealaltă pornind de la datele standardizate.
Acest tip de grafic utilizat de neonatologi slujește la aprecierea tipului de dezvoltare și la o corectă încadrare a nou-născutului (nou-născut la termen, prematur, subponderal, postmatur, supraponderal etc.) în momentul în care vârsta gestațională se calculează, începand din prima zi a ultimei menstruații, în zile, săptămani (cea mai folosită apreciere) sau luni de gestație. O varstă gestațională normală (sau naștere “la termen) este cuprinsă între 38-42 săptămâni.
Sub 38 și peste 42 săptămani de gestație vorbim de depășiri în minus sau în plus ale termenului, respectiv de prematuritate sau postmaturitate neonatală.
Percentile sunt grafice speciale care adună valorile procentuale relative la greutatea, înălțimea și circumferința craniană a copiilor împărțiți pe vârstă și sex. Să ne imaginăm 1 000 de copii de aceeași vârstă ordonați după greutate și statură în grupuri de câte 10. Fiecare grup constituie o centilă respectiv o categorie ce cuprinde valori normale de creștere împărțite în medii, minime și maxime. Tabelele pe care le consultă pediatrul pentru a controla dezvoltarea copilului iau în considerare, de obicei, 7 percentile (de la 50 la 950 sau de la de la 30 la 970) care grupează cele mai ample categorii de creștere.
Tabel 1: Greutatea și înălțimea nou-născutului în funcție de vârsta gestațională (pentru a 10a, 50a și 90a percentilă).
Saugstad D.O. Transition at birth. Textbook of Perinatal Medicine, Vol.1, Parthenan Publishing, 1stEdn., 1998;21-33
În dezvoltarea biologică a fătului, două țesuturi păstrează o relativ stabilă relație cronologică, și anume, pielea și țesutul nervos. În absența unor factori patologici majori, sistemul nervos central și pielea sunt mai puțin influențate de factorii hormonali ai maturării decat plămanul, intestinul, ficatul etc. De aceea, ele au fost luate in considerare pentru a aprecia sau confirma varstă gestațională, așa cum a fost calculată după data ultimei menstruații. S-au introdus astfel în neonatologie noi criterii (scoruri) de apreciere a maturității fetale și a vârstei gestaționale: Scor Ballard = scorul criteriilor de maturitate neuro-musculară plus scorul criteriilor de maturitate fizică. Astfel, scorurile reunite ale maturității neuromusculare și morfologice includ și caracterizează mai corect prematuritatea extremă (Tabelul 2 și 3).
Tab. 2: Rata de maturitate a fătului / nou-născutului
a) maturitate neuro-musculară
b#%l!^+a?
Noul Scor Ballard (tradus și adaptat după Ballard JL, Khoury JC, Wedig K et al: New Ballard Score, expanded to include extremely premature infants
Tab. 3: Rata de maturitate a fătului / nou-născutului
b) maturitate fizică
b#%l!^+a? b#%l!^+a?
După durata gestației, nou-născutul la termen se încadrează între 38-42 săptămâni,
iar după greutatea de la naștere, între:
2500 – 4000 gr. sau mai mult (limite “largi”);
2900 – 3200 gr. (limite “inguste”).
Alți parametri importanți care caracterizează nou-născutul la termen sunt:b#%l!^+a?
– talia (lungimea), cu valori cuprinse între 48-52 cm;
– perimetrul cranian, cu valori cuprinse între 34-36 cm;
– perimetrul toracic, cu valori cuprinse între 33-34 cm;
– perimetrul abdominal, cu valori cuprinse între 31-32 cm.
Evaluarea nou născutului. Parametrii de evaluare
Scorul APGAR;
Greutatea la naștere;
Gradul de maturitate – vârsta de gestație;
Nou născutul cu risc crescut.
1. SCORUL APGAR
Introdus în anul 1953 ca metodă de evaluare a nou-născuților, scorul Apgar vine atât de la numele celei care l-a calculat prima dată, medicul pediatru american Virginia Apgar, cât și de la numele celor cinci parametri pe care acest scor îi ia în considerare în cadrul evaluării:
Activity – tonusul muscular al nou-născutului, reacțiile imediate după naștere
Pulse – pulsul inimii, frecventa cardiacă măsurată de specialiști
Grimace – grimasa bebelușului, reacțiile spontane ale feței, reactivitatea la stimuli
Appearance – aspectul pielii nou-născutului, culoarea acestuia
Respiration – respirația bebelușului nou-născut
Tab. 4.
Nightlinger, K. (2011). Developmentally supportive care in the neonatal intensive care unit: an occupational therapist's role. Neonatal network : NN, 30(4), 243-248.
Evaluarea Apgar a nou născutului este recomandată la 1, 5 și 10 minute după naștere.
Alimentația nou-născutului la termen
Se începe precoce după naștere. Munca cercetătorilor din Suedia a arătat că în cazul în care o mamă nu a primit medicamentație în timpul sarcinii și nou-născutul este uscat, cu excepția mâinilor și plasat dezbrăcat sub bustul mamei imediat după naștere (contactul piele-la-piele), copilul se va muta încet spre sâni. Copilul se va opri, își va linge mâinile și apoi va linge mamelonul și areola. Copilul va deschide apoi gura larg și va realiza un atașament excelent cu sânul și va începe să sugă. În studiile lui Righard, cu o medie de 80 de minute după naștere, copiii s-au fixat pe pieptul mamei fără ajutor.
Alimentația naturală
Pentru a permite mamelor să stabilească și să susțină alăptarea exclusivă timp de șase luni, OMS și UNICEF recomandă:
Inițierea alăptării în prima oră de viață;
Alăptarea exclusivă – copilul primește doar lapte matern, fără mâncare sau băutură suplimentară, nici măcar apă;
Alăptarea la cerere – care este, ori de câte ori copilul vrea, zi și noapte;
Neutilizarea sticlelor, tetinelor sau suzetelor.
Alimentația artificială
Constă din utilizarea diferitelor preparate din lapte folosite atunci când mama nu dispune de lapte, cantitatea necesară se calculează în felul următor: în primele 10 zile după formula L= (Z-1) x70 sau 80 Z-ziua de viață-după 10 zile nou-născutul va primi 180-200 ml lapte/kg corp/24h.
În primele 8-12 luni se interzice administrarea laptelui de vacă la copil. Motivul este cât se poate de convingător: imaturitatea aparatelor digestiv și urinar. Laptele de vacă este greu digerabil pentru sugar și are o concentrație relativ mare de minerale, lucru care pune rinichiul în dificultate. Dacă este necesar a se oferi copilului lapte de vacă, acesta nu se va da înainte de vârsta de 1 an și doar diluat (cu ½ în mucilagiu de orez) și îndulcit 2% cu zahăr.
Steve Abrams, MD, neonatolog la Colegiul de Medicină Baylor și un membru al Academiei Americane de Pediatrie și Nutriție, spune că sugarii hrăniți cu formulă, în medie, vor bea 25-30 uncii (1 uncie = 30 ml) pe zi pentru cea mai mare parte a primului an de viață. El observă că la început, copiii pot lua doar o jumătate de uncie sau o uncie la fiecare masă. Cantitatea de lapte pe care copilul o consumă va scădea, de obicei, odată ce începe consumul de alimente solide.
Asociația Americană de Pediatrie și Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea, exclusiv pentru primele șase luni. În cazurile în care alăptarea nu este posibilă, mama ar trebui să pompeze laptele matern lor și să îl dea sugarului într-o sticlă. Asociația Americană de Pediatrie recomanda: "copiii ar trebui să fie alăptați pentru cel puțin un an și pentru cât timp se dorește reciproc de mamă și copil."
Totuși, dacă este necesar aportul unei formule de lapte, cele mai recomandate preparate folosite sunt: lapte praf Similac, Milupa, Aptamil, Cow and Gate, Enfamil Premium Infant Formula.
Alimentația mixtă
Se introduce în cazul în care mama nu dispune de suficient lapte matern.
Unele dintre motivele pentru care mamele combină alimentele includ:
· Preocuparea față de creșterea în greutate a copilului
· Preocuparea față de furnizare laptelui matern
· Mama nu a reușit să producă o cantitate suficientă de lapte. Un procent mic de mame sunt în imposibilitatea de a produce suficient lapte matern pentru a putea sa alăpteze exclusiv copilul.
Dacă nu există probleme, copilul va fi pus la san imediat după naștere. Înainte de alăptare mama își va spăla sânii bine cu apă, iar săpunul cu pH neutru va fi folosit doar la sfârșitul zilei.
În primele 2-3 săptămâni alăptarea se face la interval de aproximativ 2-3 ore, dar pe măsură ce copilul crește va mânca mai mult la fiecare masă și intervalul dintre mese va deveni mai lung.
La 3 luni, bebelușul va ajunge probabil la un orar cu mese aproximativ la 4 ore, cu 5 mese pe zi, plus una sau două mese noaptea. Este important că bebelușul să fie lăsat să termine de supt de la un sân, înainte de a trece la celălalt.
Numai sânii complet goliți sunt stimulați să producă lapte. Sugarul nu este o mașină și nu i se poate impune o cantitate fixă de lapte. Uneori suge mai mult, alteori mai puțin. Nu există un ghid exact care să spună că bebelușul a mâncat suficient.
Se consideră că mama are suficient lapte și că bebelușul consuma o cantitate adecvată de lapte dacă:
Copilul crește în greutate (curba ponderala ascendentă);
Copilul este vioi, cu tonus muscular ferm;
Copilul este mulțumit și liniștit după supt;
Copilul se udă de cel puțin 6 ori în 24 de ore, fără aport suplimentar de lichide.
1.2. Prematur / dismatur
Prematurul este nou-născutul cu vârstă gestațională sub 37 săptămâni în momentul b#%l!^+a?nașterii ( <256 – 260 zile).
Clasificare: după greutatea de la naștere există:
– Prematur gr. I – 2500-2000g
– Prematur gr. II – 2000-1500g
– Prematur gr. III – 1500-1000g
– Prematur gr. IV- sub 1000g.
De asemenea, se consideră prematur, orice nou – născut încadrat sub percentila 10 pe curbele de creștere intrauterină ale lui Lubcenko.
Tab. 5. Greutatea la naștere în funcție de vârsta de gestație
Indicele ponderal (I.P.) reprezintă raportul dintre greutatea reală (Gr) și greutatea ideală (Gi) a unui copil de aceeași vârsta. I.P. se folosește pentru aflarea gradului de distrofie sau a deficitului ponderal la copil.
I. P. = G reală/G ideală (a unui copil de aceeași vârsta) Când I.P. este > 1,10 – copil paratrofic
Când I.P. este cuprins între:
0,90 – 1,10 – copil eutrofic – se admite un deficit ponderal de 10%.
0,89 – 0,76 – malnutriție proteino-calorica (MPC) gr. I
0,75 – 0,60-MPC gr II
< 0,60 – MPC gr. III
În funcție de indicele ponderal (IP), vorbim de nou-născut prematur, atunci când valoarea acestui indice este < 2,3. Evaluarea IP se face după formula: IP = G/T3 x 100, în care b#%l!^+a?G = greutatea, T = talia (lungimea).
Alimentația
Începe la cca 12 h de la naștere cu soluție de glucoză 5%, administrat cu pipeta; după 24 h încep să primească lapte. În primele trei zile după naștere, electroliții nu sunt necesari și lichidele intravenoase ce conțin doar 5% sau 10% glucoză (D5W sau D10W) sunt adecvate. Prematurii de grad I având reflex de supt vor fi puși la sân, prematurii de grad II care nu au reflex de supt, dar care au de deglutiție vor fi hrăniți cu lapte matern muls cu lingurița și pipeta, iar prematurii de grad IV vor fi alimentați prin gavaj.
Nr meselor/zi
Prematurii de grad I, II -7 mese/zi, prematurii de grad III, IV-10 mese/zi la 2 h- cantitatea de lapte se calculează după formula: L = Z x 0,02 x greutatea (Z = vârsta în zile).
Alimente indicate
1) lapte matern
2) formule de lapte: Preaptamil, Humana 0, Prebeba.
Copiii dismaturi sunt copii care sunt anormal de mici sau mari în greutate pentru durata gestației când acest lucru este cunoscut cu precizie.
La dismatur lipsește venix caseosa, pielea este palidă, fisurată, pergamentoasă, uneori verzuie, datorită impregnării cu meconiu (la fel cordonul ombilical).
Paniculul adipos subcutanat este redus, ca și greutatea corporală, datorită prelungirii anormale a gestației. Dismaturul are unghii lungi, păr abundent, craniu aparent mai dur, ochii b#%l!^+a?larg deschiși și facies "vioi".
Dismaturul este un copil cu mare risc, are scorul APGAR sub 5 la 1 minut la 50% din cazuri și poate prezenta în primele ore (zile):
acidoză metabolică majoră,
detresă respiratorie prin inhalație amniotică,
semne de suferință cerebrală,
hipoglicemie.
Prognosticul imediat și tardiv sunt rezervate și mortalitatea este de 2-4 ori mai crescută față de celelalte categorii de nou-născuți.
1.3. Creșterea și dezvoltarea fizică a copilului 0-3 ani
0-1 ani
Creșterea în greutate
Ritmul de creștere se menține accelerat. Majoritatea copiilor născuți la termen, după scăderea fiziologică în greutate, vor reveni la greutatea avută la naștere în jurul vârstei de 10 zile.
Creșterea în greutate până la vârsta de 1 an se face în felul următor:
-în lunile 1-2-3-4 cu 750 g/lună;
-în lunile 5-6-7-8 cu 500 g/lună;
-în lunile 9-10-11-12 cu 250 g/lună.
Astfel, la varsta de 4 luni, un sugar își dublează greutatea de la naștere, iar la 1 an o triplează.
Creșterea în lungime
Creșterea în lungime se va face în fiecare lună cu câte 5-4-3-2-1-1-1-1-1-1-1 cm în primul an, copilul va crește în lungime cu aproximativ 20-25 cm, în primele luni de viață se observă o creștere evidentă a țesutului celular subcutanat, cu maximum de dezvoltare spre vârsta de 9 luni.
La nivelul craniului, fontanela anterioară, care la naștere are dimensiunea normală de ^+a?2,5/5 cm se va micșora, pentru a se închide între 9-18 luni. Fontanela posterioară poate să fie închisa la naștere sau, dacă exista, se va închide în primele 3-4 săptămâni.
Perimetrul toracic este de 31 cm la naștere. Ritmul sau de creștere în primul an va fi de 3 cm în prima lună, 2 cm în luna a doua, apoi câte 1 cm/lună până la 1 an, când se va egaliza cu perimetrul cranian.
Dentiția de "lapte" (temporară) apare între 5-9 luni. Ea este compusă din 20 dinți. În primul an de viața vor apare în ordine următorii dinți:
– Incisivii mediani inferiori (2) la 6-8 luni
– Incisivii mediani superiori (2) la 8-10 luni -incisivi laterali (4) la 10-12 luni
În cursul primului an se va îmbunătăți funcția aparatului digestiv, atât prin apariția dentiției, cât și prin secreția mai multor enzime, ceea ce va permite trecerea de la alimentația exclusiv lactată la alimentația diversificată.
În această perioadă se îmbunătățește apărarea anti-infecțioasă. Organismul copilului începe să producă proprii săi anticorpi și se poate vorbi de o adevărată dezvoltare ontogenetică a imunității celulare și humorale.
Această perioadă se caracterizează și printr-o dezvoltare neuropsihică rapidă, timp în care copilul își diversifica mijloacele de comunicare cu cei din jurul său: este perioada unor importante achiziții motorii, ca și a dezvoltării afectivității.
Creșterea și dezvoltarea neuropsihică a copilului
Principalele achiziții care apar în dezvoltarea psihomotorie a sugarului sunt următoarele:
– 1 lună: poziție în flexie, hipertonie generalizată musculară; reacționează global la excitanți; reflexul de apucare prezent; urmărește cu privirea o jucărie în mișcare;
– 2 luni: privește câteva secunde o jucărie, zâmbește persoanelor familiare, reacționează la sunete, urmărește cu privirea, gângurește; "zâmbește provocat";
– 3 luni: își menține capul ridicat, își recunoaște mama, se joacă cu mîinile, emite sunete voioase;
– 4 luni: șade sprijinit pentru scurt timp; folosește mâna (întinde mâna după obiecte); întoarce capul spre persoana care vorbește, râde în hohote dacă e stimulat;
-5 luni: deosebește persoanele străine de cele cunoscute;
-6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen, trece jucăria dintr-o mână în alta, stă mult timp in șezut, ușor sprijinit;
-7 luni: stă în șezut pentru scurt timp nesprijinit, emite sporadic silabe ma, ta, pa, ba, manifestă
teama față de străini, se uită după jucăria care i-a scăpat, caută contactul familial; b#%l!^+a?
-8 luni: își recunoaște numele, exprimă bucurie, se întoarce de pe spate pe abdomen și de pe abdomen pe spate, stă scurt timp în picioare, sprijinit de mobilă, plânge când e certat;
-9 luni: susținut de axile, face mișcări de mers, se ridică singur pe picioare și face pași laterali în pat, apucă obiectele cu 2 degete;
-10 luni: umblă în „patru labe” și poate merge cu premergătorul, înțelege interdicția;
-11 luni: merge ținându-se de mobilă sau ținut de 2 mâini, înțelege ordine verbale simple (perioada comunicării preverbale), primul cuvânt;
-12 luni: merge ținut de o mână, are vocabular activ compus din două cuvinte cu semnificație precisă, arată părți de corp.
1-3 ani
Perioada de copil mic (antepreșcolar). Ritmul de creștere este mai lent în această perioadă, atât pentru creșterea în greutate, cât și în lungime.
Creșterea în greutate și lungime
Astfel, copilul va crește cu 2,5-3 kg/an în greutate și cu 10-12 cm/an în lungime. În medie, la 2 ani va avea 12 kg greutate și 85 cm lungime, iar la 3 ani 15 kg greutate și 95 cm lungime. Până la varsta de 3 ani, perimetrul cranian mai crește cu 1 cm, respectiv ajunge la 48 de cm. Perimetrul toracic va crește cu 2 cm/an.
După 2 ani, greutatea ideală a copilului poate fi aproximată cu ajutorul formulei lui Hermann: G=2x + 9, unde G = greutatea în kg, iar x = vârsta copilului în ani.
În această perioadă se definitivează erupția dentară, astfel că la varsta de 2 ani copilul va avea 14-16 dinți.
Ordinea erupției dentare este următoarea:
-primii molari „de lapte" (4) între 18-24 luni,
-caninii (4) apar între 8-24 luni;
-al doilea rând de molari (4) între 24-30 luni.
Creșterea și dezvoltarea neuropsihică a copilului b#%l!^+a?
Se perfecționează activitatea neuropsihică și motorie, se dezvoltă limbajul și relațiile afective. Către vârsta de un an copilul folosește cu adresabilitate primele cuvinte La începui acestea sunt simple, formate din două silabe (ma-ma, ta-ta, pa-pa). Muiți copii încep însă să vorbească mai târziu. Ei sesizează multe situații din jurul lor, tind să arate părțile corpului, obiecte din cameră, diferențiază după nume persoanele din jur, execută mici ordine. Aceasta înseamnă că și-au însușit un „limbaj pasiv.
În perioada primilor 3 ani de viață progresele înregistrate în învățarea vorbirii se vor concretiza în elaborarea de propoziții, la început din 2-3 cuvinte. La vârsta de 18 luni copilul cunoaște 100 de cuvinte, la 2 ani 200-300 cuvinte, iar la 3 ani 3000 de cuvinte.
Între 10-14 luni, din poziția verticală, sprijinindu-se cu o mână, copilul se apleacă pentru a ridica cu cealaltă mână o jucărie, fără să-și piardă echilibrul. La 15 luni ridică un obiect fără să se sprijine. La 18-24 luni apucă și aruncă mingea cu ambeie mâini și o rostogolește cu piciorul.
Tabel nr. 6. reprezentând greutatea la diferite vârste pentru băieți de la naștere – 36 luni
http://www.cdc.gov/growthcharts/clinical_charts.htm#Set1
b#%l!^+a?
Grafic de creștere în greutate la băieți – WHO
b#%l!^+a?Tabel nr. 7 reprezentând greutatea la diferite vârste pentru fete de la naștere – 36 luni
http://www.cdc.gov/growthcharts/clinical_charts.htm#Set1
Grafic de creștere în greutate la fete – WHO
b#%l!^+a?
Tabel nr. 8 reprezentând lungimea la diferite vârste pentru băieți de la naștere – 36 luni
http://www.cdc.gov/growthcharts/clinical_charts.htm#Set1
http://www.cdc.gov/growthcharts/clinical_charts.htm#Set1
Capitolul II – Alimentația copilului 0-3 ani
2.1. Relația mamă-copil și alăptarea
Copilul, în momentul nașterii sale, ar fi înfricoșat de moarte, dacă soarta nu l-ar fi scăpat de orice conștiință a anxietății pe care separarea de mamă și de viață intrauterină i-ar provoca-o. Chiar după ce s-a născut, copilul nu se deosebește prea mult de ceea ce a fost înaintea nașterii; nu poate recunoaște obiectele, încă nu este conștient de sine însuși și de lume ca fiind exterioară lui. Simte doar stimularea pozitivă a căldurii și hranei, și încă nu deosebește căldura și hrană de sursa lor: mama. Mama este căldură, mama este hrana, mamaeste euforia satisfacției și securității. Starea aceasta este o stare de narcisism. Realitatea exterioară, persoane și lucruri, au o semnificație doar în termenii satisfacerii sau frustrării stării interne a copilului. Real este numai ceea ce este înăuntru, ceea ce e exterior e real numai în termenii nevoilor mele, niciodată în termenii calităților și nevoilor sale intrinseci.
Când copilul crește și se dezvoltă, devine capabil să perceapă lucrurile așa cu sunt: satisfacția de a fi hrănit este diferențiată de suzetă, sânul este diferențiat de mamă. Până la urma copilul resimte setea sa, laptele pe care îl suge, pieptul și mama, ca fiind entități diferite. El învață să perceapă multe alte lucruri ca fiind diferite, că având o experiență proprie. În acest moment învață să le dea nume. În același timp, învață să le mânuiască; învață că focul arde și provoacă durere, că trupul mamei este cald și plăcut, că lemnul este tare și greu, că hârtia este ușoară și poate fi mototolită. Învață cum să se poarte cu oamenii: mama va zâmbi dacă mănânc, mă va lua în brațe dacă plâng. Toate experiențele acestea se cristalizează și se integrează apoi într-un unic simțământ: sunt iubit.
Dezvoltarea legăturilor de atașament față de mamă reprezintă una dintre realizările cruciale din primul an de viață. Această legătură trainică va avea un rol formativ esențial în comportamentul social și emoțional de mai târziu. Legăturile de atașament dintre bebeluș și mamă promovează un simț al siguranței, pun bazele sentimentului de încredere în sine și ?dezvoltă încrederea în alte persoane.
Dincolo de beneficiile nutritive pe care le aduce bebelușului, alăptatul este un proces complex, natural, cu care bebelușul se întâlnește o singură dată în viață și care ajută la menținerea unei relații profunde dintre mamă și copil, ce nu se poate reconstrui tehnologic. În momentele de alăptare, cel mic se va apropia de mama, îi va cunoaște mirosul pielii și tonul vocii și se va simți liniștit și relaxat.
Familiile și comunitățile sunt resurse indispensabile în sprijinul și alăptarea sugarilor și copiilor. Dovezile au arătat că grupurile de sprijin mamă-la-mamă, consilierii de la egal la egal, și muncitorii comunitari pot fi foarte eficienți în a ajuta mamele să inițieze alăptarea exclusivă și să susțină alăptarea până la doi ani sau chiar dincolo de această vârstă. Prin urmare, fortificarea capacității lor ar trebui să fie un element esențial al eforturilor de îmbunătățire a hrănirii sugarilor și copiilor.
Consilierea individuală este o intervenție cheie si poate fi livrat de către un coleg, un vizitator al sănătății, un voluntar din comunitate sau un membru al familiei extinse. Consilierul trebuie să aibă cunoștințe și abilități exacte despre sugari și hrănirea copiilor, să fie echipat pentru a negocia un set limitat de acțiuni fezabile, și să fie capabil să inspire mamei încredere în abilitățile sale. Vizitele la domiciliu, întâlnirile de grup, sesiunile de monitorizare a creșterii și sesiunile de gătit sunt toate bune oportunități pentru schimbul de informații și de consiliere individuală.
Specialiștii au desemnat laptele matern ca fiind cea mai nutrițională și sănătoasă hrană pentru bebeluși, alăptarea la sân fiind recomandarea numărul 1 a Organizației Mondiale de Sănătate și UNICEF tocmai datorită beneficiilor unice aduse atât mamei cât și bebelușului. Tot Organizația Mondială de Sănătate recomandă alăptatul la sân cel puțin timp de șase luni, după care combinarea laptelui matern cu mâncăruri complementare până la vârsta de doi ani.
OMS și UNICEF au formulat recomandări privind inițierea precoce a alăptării în 1989, iar probele au fost actualizate în 1998. Dovezile privind importanța inițierii precoce au fost revizuite sistematic din nou în 2007, în contextul timpuriu al contactului piele-la-piele. Revizuirea a găsit un efect pozitiv atât asupra probabilității alăptării exclusive (eng. exclusive breastfeeding) atât pentru una până la patru luni de viață, dar și pe durata totală a alăptării, atunci când mamele au pus copilul la sân imediat după naștere. Analiza a arătat de asemenea că bebelușii au interacționat mai mult cu mamele lor, au păstrat o temperatură mai cald și au plâns mai puțin. b#%lSocietatea Canadiană de Pediatrie, Dieteticienii Canadieni, Sănătate Canada (Health Canada) recomandă alăptarea exclusivă pentru cel puțin 4-6 luni de la naștere, completată pe urmă cu alimente complementare, și continuată până la 2 ani sau mai mult. Colegiul American de Obstetrica și Ginecologie (ACOG) recomandă alăptarea exclusivă timp de minim 6 luni (în contextul beneficiilor asupra sănătății mamei). Asociația Americană de Pediatrie (AAP) și Academia Americană a Medicilor de Familie (AAFP) de asemenea recomanda alăptarea exclusivă primele 6 luni, continuând, concomitent cu introducerea alimentelor solide, alăptarea până la cel puțin prima aniversare a bebelușului și după.
2.2. Compoziția laptelui uman
Laptele uman este alimentul ideal pentru nou născut și sugar, care asigură prin compoziția sa necesarul energetic și nutrițional pentru creștere și dezvoltare. Laptele de mamă este cel mai bun și reprezintă un dar unic.
Avantajele alimentației naturale rezidă în calitățile și proprietățile laptelui uman b#%l!^+a?deoarece:
asigură rația energetică și nutrițională ideală pentru o creștere și dezvoltare armonioasă;
laptele de mamă răspunde cerințelor nutriționale recomandate sugarului mult mai bine decât laptele de vacă standard;
asigură o rație alimentară bogată și echilibrată în principii nutritivi, minerale, oligoelemente și vitamine;
realizează legatura afectivă între mamă și nou născut încă din primele ore după naștere;
este alimentul cel mai economic, costul este scăzut comparativ cu substituentele de lapte;
Laptele de mamă:
reduce incidența diareei acute, wheezingului recurent și a enterocolitei ulcero-necrotice;
reduce mortalitatea în primul an de viață;
reduce incidența obezității și malnutriției;
este bine tolerat și digerat;
reduce incidența alergiilor alimentare;
compoziția este adaptată dezvoltării, maturării și creșterii sugarului.
Tabel nr. 10. Compoziția laptelui de mamă matur
b#%l!^+a?
Piovanetti Y. Breastfeeding beyond 12 months. Pediatr Clin North Am. 2001;48:199–206
2.3. Tipuri de formule de lapte praf și compoziția lor în funcție de vârsta bebelușilor
Necesitatea utilizării formulelor de lapte este o realitate, numeroase motive justificând această modalitate de nutriție, niciodată ca prioritate, ci întotdeauna ca alternativă sau completare la laptele uman, în anumite situații:
-producție insuficientă de lapte matern;
-capacitate redusă de hrănire a copilului (supt defectuos);
-precauții sau contraindicații în cazul anumitor tratamente medicamentoase urmate de mamă (ciclosporină, ciclofosfamidă, metotrexat, litiu etc.);
-necesitatea înlocuirii unor mese, atunci când situația familială și/sau economică impune absența mamei în anumite momente;
-opțiunea mamei, din diferite motive;
-motive medicale. b#%l!^+a?
Caracteristicile formulelor de lapte
Formulele de lapte sunt produse special create pentru sugari. Ele suferă importante modificări în decursul preparării industriale, în scopul adaptării lor la nevoile nutriționale ale sugarilor. Majoritatea formulelor au la baza laptele de vacă modificat corespunzător, însă indiferent de modificările operate asupra acestuia, formula de lapte obținută nu va avea niciodată toate calitățile laptelui matern.
Valoarea energetică a formulelor este de 60-75kcal/100ml, asigurând aportul caloric necesar creșterii sugarilor alimentați exclusiv cu lapte, iar compoziția lor tinde să o copieze pe cea a laptelui matern. Toate formulele de lapte trebuie să conțină:
proteine;
lipide;
acid linoleic;
vitamina A, C, D, E, K, B1, B2, B6 si B12;
vitamina PP (niacina);
vitamina B12 (acid folic);
vitamina B5 (acid pantotenic);
calciu;
minerale: Mg, Fe, Zn, Mn, Cu, P, I, Na, K;
biotina (vitamina H);
colina.
Tipuri de formule de lapte în funcție de vârsta bebelușilor
În funcție de vârsta bebelușului, formulele de lapte se împart în:
Formule de start (0-6 luni)
Sunt recomandate sugarilor fără intoleranță la proteinele din laptele de vacă, alte forme de intoleranță digestivă sau boli metabolice. Conțin suplimente de vitamina D, fier, calciu, zinc, iod și vitamine, pe lângă o cantitate optimă de glucide, proteine și lipide.
Sunt formule adaptate fiziologiei nou născutului pentru o creștere armonioasă și echilibrată, având ca sursa de proteine laptele de vacă.
Există preparate adaptate având formula chimică apropiată de cea a laptelui matern, care previn obezitatea și întăresc sistemul imunitar sau formule de lapte îmbogățite cu prebiotice sau probiotice pentru a ajuta funcționarea sistemului digestiv (Hipp Combiotic (Plus) pentru copii sănătoși – prebiotice + probiotice și Nan Nativă – probiotice). De asemenea, cel mai recomandat pentru copii este laptele organic (Töpfer Organic). Formulele laptelui organic au fost concepute astfel încât să se asemene cât mai mult posibil cu laptele matern și conțin toți nutrienții importanți de care copilul are nevoie în primele luni de dezvoltare.
Laptele organic conține, asemenea laptele matern, acizi grași polinesaturati cu lanț lung care sunt atât de importanți pentru copil. Formulele laptelui organic susțin, precum laptele matern, dezvoltarea florei intestinale. Culturile de bifidobacterii utilizate în formulele laptelui bio suprimă germenii dăunători din tractul digestiv și asigură o digestie echilibrată.
Exemple: Topfer Lactopriv (0+), Similac, NAN 1, Humana 1, Aptamil, Milupa Milumil 1, Hipp Organic (BIO) 1.
Formule de continuare (l luni-1 an)- sunt destinate perioadei de diversificare alimentară și au rolul de a asigura tranziția de la alimentația exclusiv lactica la introducerea alimentelor solide; furnizează cantitatea de Ca, Zn, Fe și P necesare acestei perioade de +a?creștere. Aceste formule sunt ușor modificate față de cele pentru început, fiind suplimentate cu fier datorită faptului că de obicei în jurul vârstei de 4-6 luni se epuizează rezervele de fier ale sugarului. Se folosesc ca parte a unei alimentații diversificate
Exemple: Topfer Kinder organic (> 1 an), Milupa Milumil 2 (6-8 luni), 3 (9-12 luni), NAN 2 (>6 luni), NAN 3 (> 12 luni), NAN 4 (>18 luni), Hipp Organic 2 (>6 luni), 3 (>10 luni), 4 (>12 luni), Nestle Junior 1 (> 1 an), 2 (> 2 ani), 3 (> 3ani),.
Formule de lapte pentru prematuri – au fost concepute pentru a răspunde necesitaților specifice, care țin de creșterea accelerată și de imaturitatea unor funcții biologice; au o concentrație crescută de vitamine, minerale și proteine. Sunt adaptate astfel încât să corespundă necesitaților nutriționale crescute și pentru a putea fi asimilate având în vedere imaturitatea tuturor organelor și sistemelor
Exemple:
– PreNan stage 1 (G<1800 gr) și 2 (G=1800 până la 3500-4000 gr)
– Aptamil Prematil – prematuri și dismaturi G<2500gr – suplimentat cu LC- PUFA (acizi grași polinesaturati cu lanț lung), care au un rol esențial în formarea țesuturilor, dezvoltarea creierului și a organelor, nucleotide implicate în dezvoltarea sistemului imunitar și refacerea celulelor intestinale distruse și MTC (trigliceride cu lanț mediu), ce cresc biodisponibilitatea acizilor grași și cresc absorbția calciului.
– Hipp Pre Organic
– PREAPTAMIL
· concentrația 15% (3 măsuri la 90 ml. apă)
· 720 cal/l
· indicat pentru prematurii sub 3000 g.
· Proteine: 1,5 g/l
· Lipide: 3,6 g/l
· Glucide: 7,2 g/l
· Osmolaritatea: 0,4 g/l
– HUMANA 0
· 730 cal/l
· concentrația 15%
· indicat la prematurii sub 3000 g.
– PREBEBA (în Franța)
· concentrația 15%
· 710 cal/l
· indicat la prematuri.
Formule de lapte hipoalergenice/hipoantigenice (extensiv hidrolizate) – pentru copii cu istoric familial de alergii (astm bronșic, dermatita atipică, rinita alergică, urticarie acută – teren atopic)
Conțin proteine provenite din laptele de vacă (hidrolizat de cazeina) însă acestea sunt hidrolizate și descompuse pentru a putea fi digerate și asimilate mai ușor.
Aceste formule de lapta riscă să aibă o valoare nutritivă redusă, iar datorită procesului complex de producție de obicei sunt mai scumpe față de formulele obișnuite de lapte.
Exemple:
– Topfer Lactana HA 1 (0+)
– NAN HA 1 (0-6 luni), 2 (6-12 luni), 3 (>12 luni).
– Humana HA 1 (<4 luni) îmbogățit cu LC-PUFA, 2 (4-8 luni), 3 (> 8 luni) – îmbogățite cu prebiotice și oligozaharide.
– Hipp HA 1 (<6 luni) și 2 (>6 luni).
– Novalac HA
– Aptamil HA 1 (<6 luni), Aptamil HA 2 (> 6 luni)
Formule speciale pentru Alergie la proteina laptelui de vacă (formule hidrolizate total)
Sursa de proteine este din laptele de vacă, însă proteinele sunt extensiv hidrolizate pentru b#%l!^+a?a fi adaptate sugarilor cu intoleranță la proteinele din lapte.
Exemple:
– Aptamil Pepti – formula de lapte extensiv hidrolizată
– Humana SL – Nu conține proteine din lapte de vacă, gluten, lactoză, galactoza, zaharoza fructoza. Este recomandată în intoleranță la lactoză, intoleranță la proteinele din lapte de vacă, galactozemie și în dieta vegetariană.
Formule pe bază de soia:
Sunt formule de lapte praf în care proteinele provin din soia.
În cazul sugarilor cu alergie la proteinele din laptele de vacă trebuie folosite cu precauție deoarece se poate declanșa o alergie încrucișată.
Exemple: Humana SL – lape special care conține izolat proteic de soia
Formule de lapte de vacă fără lactoză = parțial sau total delactozate
– Intoleranța la lactoză primară (congenitala) sau secundară unei infecții digestive
– Conține lipide de sursa vegetală și nucleotide pentru refacerea mucoasei intestinale
– Sursa de carbohidrați este maltodextrina ai are o osmolaritate redusă
– Aptamil Lactose Free, Nan FL, Humana SL, Novalac AD (fără lactoză, fără gluten).
Formule pentru tulburări digestive: colici, constipație, balonare, flatulență
– Nestle Nativa 1 (0-6 luni), 2 (6-12 luni), 3 (> 12 luni)
– NAN Sensitiv – pentru prevenția alergiilor, combatarea colicilor și a tulburărilor digestive funcționale.
– Milumil Confort – conținut redus de lactoză, proteine parțial hidrolizate, conține acid palmitic sub formă de beta palmitat pentru a îmbunătăți absorbția lipidelor și a calciului. Milumil Confort 1 (0-5 luni), 2 (6-8 luni), 3 (9 – 12 luni).
– Hipp Comfort
– Novalac IT – constipație, tranzit intestinal încetinit, Novalac AC – pentru colici și meteorism abdominal
Formule de lapte anti-reflux gastroesofagian
– Cu vâscozitate crescută
– Proteine parțial hidrolizate pentru accentuarea evacuării gastrice și reducerea presiunii intragastrice
– Nan AR, Humana AR – faină de roșcove, fără gluten, zaharoza, fructoza, îmbogățit cu taurina, Hipp AR, Novalac AR
Alte tipuri de formule
– Alfare (intolerante digestive și sindroame de malabsorbție)
– Infasource – hipercalorica și hiperproteica
– HMF (Human Milk Fortifiers) – fortifianți al laptelui matern. Sunt recomandați pentru suplimentarea laptelui la mama în cazul bebelușilor născuți prematur sau cu greutate mică la naștere.
– FM 85 kcal (Nestle) – supliment pentru laptele de mamă, 1 linguriță la 100 ml
– Milupa Aptamil FMS
– Novalac SD – lapte praf pentru sațietate prelungită folosit în cazul sugarilor lacomi
Exemple de formule de lapte din comerț:
gama Topfer:
– LACTANA BIO 1 – formulă de start 0 – 6 luni;
– LACTANA BIO PRE – formulă de start 0 – 6 luni;
– LACTANA BIO 2 – formulă de continuare 6 – 12 luni;
– LACTANA BIO 3 – formulă de continuare 6 – 12 luni.
gama HIPP : b#%l!^+a?
PreHIPP – formulă de start (0 – 6 luni);
HIPP 1 – formulă de start (0 – 6 luni);
HIPP 2 – formulă de continuare ( 6 -12 luni);
HIPP Comfort – pentru cazurile de flatulență și constipație
HIPP ANTI-REFLUX – pentru sugari cu tendința crescută de regurgitare.
gama MILUPA :
HN25 – formula pentru boala diareică
MILUMIL 1 – lapte praf pentru sugari 0-4 luni;
MILUMIL 2 – lapte praf pentru sugari 4-12 luni;
MILUMIL 3 – lapte praf recomandat după luna a 9-a;
CONFORT – pentru cazurile de colici și constipație;
MILUMIL JUNIOR 1+ – lapte praF pentru copii de la 1 an;
MILUMIL JUNIRO 2+ – lapte praF pentru copii de la 2 ani.
gama HUMANA :
HUMANA HN prebiotic – pentru sugarii ce suferă de diaree;
HUMANA 1 – se poate administra de la naștere până la 4 luni;
HUMANA 2 – se poate administra ca supliment de hrană începând din luna 4 după alăptat sau după orice alt aliment și se poate folosi până la 8 luni;
ANTICOLIC DIGEST – pentru sugarii care au colici;
HUMA 3 PREBIOTIK – de la 8 luni;
SINEALL – pentru sugari cu intoleranță și alergii severe 0+.
gama NESTLE :
– PreNAN destinată copiilor prematuri;
NAN 1 (NAN 1 formula cu fier) – de la naștere – 6 luni;
NAN 2 (NAN fără lactoză) – de la 6 luni;
NAN 3 – din luna a 10-a;
JUNIOR 1+ lapte pentru copii de 1 an;
BEBA pentru sugarii sănătoși de la 0-12 luni.
Tabel nr. 11. LAPTELE MATERN VIS-A-VIS FORMULE DE LAPTE
Peng L.F., Serwint R. Janet, “A comparison of breastfed with nutritional rickets who present during and after the first year of life”, Clin. Pediatr. (Phila), 2003,42,711-727
2.4. Laptele de vacă – compoziția lui în comparație cu laptele de mamă
Laptele integral de vacă poate fi introdus după împlinirea unui an de viață. Mai devreme de această dată este nepotrivit. Laptele de vacă cu conținut redus de grăsime sau degresat (smântânit) nu conține suficiente calorii și grăsimi și nu trebuie dat copiilor mai mici de doi ani.
Tabel nr. 12. Laptele de mamă vs. laptele de vacă
Compoziția laptelui matern și comparația sa cu cea a laptelui de vacă, după E. P. Ciofu, „Esențialul în pediatrie”, București: Amaltea, 2002.
Laptele de vacă este un lichid alb-gălbui, cu densitate medie de 1 034, pPI-ul de 6,3—6,8 și conținutul hidric de 87,5%.
Proteinele sunt în cantitate de 32—34 g/l în laptele de vacă și asigură 15—20% din valoarea energetică a laptelui. Laptele de vacă este de 3 ori mai bogat în proteine decât laptele de mamă și asigură sugarului 5—6 g proteine/kgcorp/zi.
Ficatul sugarului transformă excesul proteic alimentar în uree, glucoza, lipide și acizi, în principal acid sulfuric. Excesul proteic produce hipertrofia ficatului, acizii eliminați scad rezerva alcalină și prin excreții crescute se ajunge la hipertrofia rinichilor. Sugarul alimentat cu lapte de vacă prezintă volumul ficatului și a rinichilor cu 1/3 mai mare decât al sugarului alimentat la sân.
Dintre proteine, cazeina reprezintă 80% în laptele de vacă, de unde aspectul cazeinos al lapteiui de vacă. Cazeina solicită o cantitate mai mare de secreție gastrică pentru a atinge pH-ul optim necesar activității enzi-melor proteolitice, cu staționare gastrică mai îndelungată. Tratarea termică îi crește digestibilitatea. Cazeina laptelui de vacă are un conținut mai mare de acizi ^+a?aminați aromatici, acizi ramificați (valină, leucină. izoleucină), care incomplet metabolizați produc acidoză metabolică tardivă, de lungă durată, cu agresiune chimică asupra creierului. Conținutul de cistină este redus.
Proteinele din lactoser nu sunt protejate de enzimele proteolitice ale sugarului, au rol nutrițional. Proteinele din lactoser sunt reprezentate de alfa și betalactalbumină, lactoferina, imunoglobuline, enzime etc.
Enzimele laptelui de vacă, de 5—40 ori mai reduse decât în laptele de mamă sunt heterospecifice și se inactivează în cursul sterilizării. Coagulii cu grunji voluminoși ai cazeinei laptelui de vacă îngreuiază acțiunea enzimelor digestive.
Azotul neproteic din laptele de vacă este în cantitate de 0,28 g/l și reprezintă 5% din azotul total.
Acizii aminați, deși în concentrație mai mare în laptele de vacă au o valoare biologică mai mică decât a laptelui de mamă.
Coeficientul de utilizare a proteinelor laptelui de vacă este de 75%, cele neabsorbite permițând dezvoltarea în colon a unei flore de putrefacție, mai ales colibacili patogeni. b#%l!^+a?
Glucidele în cantitate de 48 g/l asigură 29o/0 din valoarea energetică a laptelui de vacă. Ele sunt reprezentate de lactoza levogiră care se absoarbe repede. Mediul intestinal alcalin favorizează dezvoltarea florei patogene.
Lipidele în cantitate de 36 g/l, similare cu cele din laptele de femeie, asigură 50% din valoarea calorică a laptelui.
In laptele de vacă predomină acizii grași saturați (74o/0) față de cei nesaturați (26%). Acizii grași saturați, mai ales cei volatili sunt iritanți pentru mucoasa digestivă a sugarului.
Acidul linoleic și colesterolul sunt în cantitate mai mică ca în laptele uman. Gangliozidele sunt în cantitate mai redusă și explică slaba activitate a enterotoxinelor.
Grăsimile din laptele de vacă, sub formă de picături mici sferice, se ridică la suprafață, sub formă de caimac, de smântână și sunt absorbite in proporție de 70—80o/0.
Steatoreea sugarului are loc cu eliminare crescută de calciu, care împreună cu acidul palmitic formează compuși insolubili.
Sărurile minerale în cantitate de 4 ori mai mare ca în laptele uman (7,5—9,5 go/0 față de 2— b#?2,2 g%), împreună cu proteinele realizează osmolaritatea crescută a laptelui. Na, K, Ca și P se găsesc în cantitate mai mare în laptele de vacă decât în cel uman, iar fierul în cantitate de 2 ori mai mică. Excesul de Na în alimentația sugarului, prin folosirea laptelui de vacă în primul trimestru de viață, poate produce deshidratare hipernatremica. Totodată, senzația de sete este mai mare la sugarul alimentat cu lapte de vacă. Plânsul copilului în acest caz este etichetat de mama drept foame și îi va administra încă un biberon cu lapte de vacă. În timp, această practică favorizează obezitatea.
La prematurii și dismaturii alimentați incorect cu lapte de vacă, în a 30-a zi de viață, este descrisă apariția edemelor, prin ingestia de Na în cantitate mare. Aceste edeme sunt favorizate și de imaturitatea rinichiului de a excreta Na, ca și scăderea fiziologică a albuminelor plasmatice.
Excesul de proteine și acizi grași volatili din lapte au o acțiune iritantă asupra mucoaselor, produc hemoragii oculte, accentuează carența de fier la sugarul alimentat artificial și frecvența crescută a anemiilor.
Vitaminele hidrosolubile și liposolubile sunt bine reprezentate în laptele de vacă, cu oscilații legate de anotimp și de furajarea animalelor.
Laptele de vacă este bogat în vitaminele B2, B,3, B6. Nevoile de vitamine C, D și E sunt asigurate de laptele de vacă.
Compoziția laptelui de vacă prezintă variații legate de rasă, alimentația animalelor și perioada lactației.
Valoarea calorică este de 650—700 calorii la litru.
Academia Americană de Pediatrie și autoritățile pediatrice din România nu recomandă folosirea laptelui de vacă integral ca hrană pentru sugari în timpul primului an de viață. Iată câteva motive:
"Proteina din laptele de vacă este cauza majoră de alergie alimentară gastro-intestinală la sugari" – Manualul de pediatrie Nelson, 1996. Reacțiile alergice provocate de laptele de vacă se pot manifesta ca diaree sau constipație, ulcerații bucale, sângerări intestinale cronice, erupții cutanate, bronșite recurente, dificultăți de învățare, etc.
Laptele de vacă reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de anemie prin lipsa de fier la sugari datorită pe de o parte conținutului său foarte redus de fier (doar o cincime față de laptele matern, într-o formă greu absorbabila), iar pe de altă parte datorită microsângerarilor cronice intestinale care apar ca manifestare alergică.
Sugarii alimentați cu lapte de vacă tind să aibă în viața de adult un nivel intelectual mai redus decât cei alăptați la sân datorită lipsei din laptele de vacă a unor substanțe necesare dezvoltării corespunzătoare a sistemului nervos (taurina, acizi grași omega 3, etc.). b#%l!^+a?
Un procent important dintre copii prezintă așa-numita sensibilitate la laptele de vacă, manifestată prin oboseala cronică, cefalee, dureri musculo-scheletale, hiperactivitate, astm, enurezis nocturn, etc.
Risc de ateroscleroză juvenilă datorită colesterolului oxidat.
Unii copii cu o predispoziție genetică pentru diabet zaharat juvenil, această boală apare mai frecvent la cei care au fost alimentați cu lapte de vacă. În perioada de sugar unele proteine din laptele de vacă se absorb ca atare, nedigerate, și declanșează sinteza unor anticorpi care ulterior distrug celulele secretoare de insulina din pancreas printr-o reacție încrucișată.
Acneea juvenilă este mai frecvență la copiii și adolescenții care folosesc lapte de vacă. Ca factori răspunzători ar putea fi grăsimea bogată în acizi grași cu 8 și 14 atomi de carbon despre care se știe că sunt factori cauzali minori ai acneii, și progesteronul din laptele vacilor însărcinate (majoritatea vacilor de lapte continuă să fie mulse timp de luni de zile după ce devin gestante). În organismul consumatorului, progesteronul este transformat în androgeni care favorizează apariția acneii.
Folosirea laptelui de vacă crește riscul de artrită reumatoida și carii dentare.
Alăptarea la san rămâne și astăzi, după atâtea secole, cea mai importantă resursă naturală de hrănire a sugarilor. Ea este adecvată din punct de vedere nutrițional și are un efect pozitiv și asupra mediului înconjurător. Alăptarea este plină de beneficii atât pentru mama, cât și pentru sugar. Ea poate fi o experiență foarte fericită, fiind în același timp mijlocul ideal de a oferi celui mic substanțele nutritive necesare și factorii protectori atât de importanți care scad riscul de îmbolnăvire și de moarte.
Academia Americană de Pediatrie recomandă ca sugarii să fie hrăniți exclusiv cu lapte matern pe parcursul primelor patru până la șase luni de viață. După aceea se vor introduce și alte alimente pentru a satisface nevoile crescânde de substanțe nutritive ale sugarului. De asemenea, se recomandă ca alăptarea să continue pe tot parcursul primului an de viață, sau chiar mai mult.
b#%l!^+a?
Capitolul III – Diversificarea
3.1. Când începem diversificarea
Administrarea la timp a alimentelor complementare, adecvat selectate, are o mare importanță: fortifică starea sănătății, starea de nutriție, dezvoltarea fizică a copiilor sugari și de vârstă fragedă în perioada de creștere intensă, deaceea necesită o atenție deosebită din partea sistemului de ocrotire a sănătății.
OMS recomandă ca sugarii începe să primească alimente complementare la vârsta de 6 luni, în plus față de laptele matern, inițial de 2-3 ori pe zi între 6-8 luni, crescând de 3-4 ori pe zi, între 9-11 luni și 12-24 luni, cu gustări hrănitoare suplimentare oferite de 1-2 ori pe zi, după cum se dorește.
E indiscutabil faptul că spre vârsta de 6 luni copilul are nevoie și de alte alimente decât laptele (matern sau formula). Aceasta este legat de faptul, că laptele matern sau formula nu mai acoperă nevoile crescânde de ingrediente alimentare. Către vârsta de 6 luni “se maturizează” fermenții de bază, implicați în digestia proteinelor, lipididelor și glucidelor scade permeabilitatea mucoasei intestinale, cșe puterea motorie a tractului digestiv, factori, care argumentează introducerea noilor alimente anume la acestă vârstă. Este necesar de menționat, că introducerea neargumentată a complementului la o vârstă mai mică sporește incidența reacțiilor alergice și tulburărilor din partea tractului digestiv
Pe parcursul întregii perioade de întroducere a complimentului, laptele matern trebuie să rămână principalul tip de lapte, consumat de către copil. Alimentele complementare se recomandă a fi întroduse către vârsta de 6 luni. Nu este recomandabilă administrarea laptelui de vaci nemodificat pâna la împlinirea vârstei de 12-24 luni ca băutură, dar, poate fi folosit, în cantități mici la prepararea hranei complementare începând cu vârsta 12 luni. La modul ideal laptele de vaci se recomandă a fi întrebuințat în alimentația copilului numai după împlinirea vârstei de 12 luni.
Alimentele complementare cu densitate energetică mică pot scădea consumul de energie, de aceea se recomandă un nivel mediu al densității energetice a hranei, corespunzător cifrei de 1 kkal/g. Densitatea energetică a hranei depinde de frecvența alimentării (la o frecvență mare densitatea e mai mică). Tot din acecte considerente nu-i recomandabilă administrarea laptelui b#%l!^+a?de vaci degresat copilului până la vârsta de minimum 2 ani.
Introducerea complementului trebuie să reprezinte un proces de întroducere a unor produse alimentare noi, diverse după consistență, gust, miros și aspect exterior, concomitent continuând alimentarea la sân.
3.2. Principii generale
O fereastră critică de oportunitate pentru a asigura creșterea și dezvoltarea optimă a copilului se referă la perioada de sarcină până la al doilea an de viață. Hrănirea complementară de succes este esențială pentru prevenirea malnutriției. Creșterea ezitantă este extrem de evidentă în această perioadă de timp, în special între 6 și 12 luni, atunci când produsele alimentare cu o joasă densitate de nutrienți încep să înlocuiască laptele matern, iar ratele de boală diareica cauzate de contaminarea alimentelor sunt deosebit de ridicate. Dupa aproximativ doi ani, este foarte dificil de a inversa opririle de creștere care au avut loc la vârste precoce.
Reguli pentru diversificare:
1. Diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos.
2. Se va întroduce numai câte un singur aliment nou, la un singur prânz, în cantitate mică (20-30 gr), care se va mări treptat în zilele următoare la același prânz, reducând proporțional laptele, astfel încât în 7-8 zile să se înlocuiască complet prânzul de lapte cu noul aliment.
3. Nu se introduc simultan 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale de minimum 5 zile. Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs și pentru monitorizarea toleranței lui față de acesta. La cele mai mici semne de intoleranță (vărsături sau diaree) se exclude alimentul nou introdus pe un timp de 1-2 săptămâni, până la refacerea digestivă, după care se va încerca reintroducerea lui cu mai multă prudență (în cantități mai mici).
4. Alimentul nou complementar se va administra de preferință cu lingurița și nici într-un caz prin biberon. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe de o parte, iar pe de altă parte – va exista siguranța că bebelușul a primit o hrană consistentă din punct de vedere nutritiv și caloric.
5. Consistența alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masă bine omogenizată la pireu, tocătură, apoi bucățele mici.
6. Nu este rațional de a administra două prânzuri de același fel pe zi. De obicei primul complement pe zi se administrează la a doua priză alimentară, prima fiind cu lapte.
7. Alimentul nou complementar se administrează înaintea laptelui pe care îl înlocuiește, dacă b#%l!^+a?copilul este alimentat artificial și după aplicarea la sân, dacă este alimentat natural.
8. Alegerea primului aliment nou se face în funcție de starea de nutriție a sugarului: pentru sugarul eutrofic – pireu de legume, iar pentru cel de nutriție scăzută – terci făinos fără gluten, preferabil pregătit pe un amestec adaptat, iar în lipsa lui – pe lapte de vaci diluat, apoi integral.
9. Toate prânzurile de diversificare trebuie să aibă o valoare calorică mai mare decât prânzurile de lapte, care se scot din alimentație. Dacă bebelușul beneficiază de alimentație la sân, conform recomandațiilor OMS, produsul complementar se administrează după aplicarea la sân.
10. Dacă sugarul refuză sistematic alimentul nou introdus, se renunță temporar la administrarea lui, deoarece există riscul apariției anorexiei psihogene la sugar.
11.Pe măsura creșterii copilului se recomandă a oferi psibilitatea copilului de a se alimenta singur, să ia alimente cu mânuța de exemplu, dar mama va continua să-l alimenteze activ și să-l încurajeze să mănânce.
12. Diversificarea urmărește scoaterea treptată a prânzurilor de lapte în scopul obișnuirii sugarului cu alimente asemănătoare alimentației adultului.
13.Pe parcursul diversificării se efectuează un continuu monitoring al stării sănătății copilului.
3.3. Cronologia introducerii alimentelor
Diversificarea se începe la vârsta de 5-6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte și la 4 luni și jumătate pentru sugarul prematur, pentru cel alimentat cu lapte praf standard sau lapte de vacă. OMS recomandă ca sugarii să înceapă să primească alimente complementare la vârsta de 6 luni, în plus față de laptele matern, inițial de 2-3 ori pe zi între 6-8 luni, crescând la 3-4 ori pe zi, între 9-11 luni și 12-24 luni, cu gustări hrănitoare suplimentare oferite de 1-2 ori pe zi, după cum se dorește.
Hrănirea complementară optimă nu depinde numai de ceea ce este oferit ca hrană ci și se referă și la cum, când, unde și de către cine un copil este alimentat. Studiile comportamentale b#%l!^+a?au arătat că un stil obișnuit de alimentare predomină în unele populatii. Copiii mici sunt lăsați să se hrănească singuri, și încurajarea de a mânca este rareori observată. În aceste locuri, un stil mai activ de hrănire poate îmbunătăți aportul dietetic. Termenul "alimentare receptivă" este folosit pentru a descrie îngrijirile care aplică principiile de îngrijire psihosocială.
Un copil ar trebui să aibă propria sa farfurie sau castron, astfel încât îngrijitorul să știe dacă copilul primește suficientă mâncare. O ustensilă cum ar fi o lingură, sau doar o mână curat, pot fi utilizate pentru a alimenta un copil, în funcție de cultură. Ustensila trebuie să fie adecvată pentru vârsta copilului. Multe comunități folosesc o linguriță atunci când un copil începe a primi alimente solide. Mai târziu, poate fi folosită o lingură mare sau o furculiță.
Dacă este important ca alăptatul sau alimentele complementare să fie oferite primele la orice masă nu a fost demonstrat. O mamă poate decide acest lucru în funcție de confortul ei, și de cererile copilului.
Alimentarea responsivă
Hrăniți sugarii direct și asistați copiii mai mari atunci când se hrănesc singuri. Hrăniți încet și cu răbdare, și încurajați copiii să mănânce, dar nu forțați.
În cazul în care copiii refuză multe alimente, experimentați cu diferite combinații de produse alimentare, gusturi, texturi și metode de încurajare.
Minimizați distragerile în timpul meselor, dacă copilul își pierde interesul ușor.
Amintiți-vă că momentele hrănirii sunt perioade de învățare și iubire – vorbiți cu copiii în timpul hrănirii, menținând contactul vizual.
Figura de mai jos prezintă nevoile energetice ale sugarilor și copiilor cu vârsta până la 2 ani, și cât de mult pot fi satisfăcute de către laptele matern. Acest grafic arată că laptele matern acoperă toate nevoile de până la 6 luni, dar după 6 luni există un decalaj de energie care trebuie să fie acoperit de alimente complementare. Energia necesară în plus față de laptele matern este de aproximativ 200 kcal pe zi la sugarii de 6-8 luni, 300 kcal pe zi la sugarii de 9-11 luni, și de 550 kcal pe zi la copiii între 12-23 luni. Cantitatea de alimente necesare pentru a acoperi decalajul crește pe măsură ce copilul crește, iar aportul de lapte matern scade.
Tabel nr. 13. Nevoi energetice ale sugarilor și copiilor până la 2 ani
Tabelul de mai jos rezumă cantitatea de alimente necesară la diferite vârste, numărul mediu de kilocalorii de care un sugar alăptat sau copil are nevoie din alimente complementare la vârste diferite, și cantitatea aproximativă de produse alimentare care va furniza această cantitate de energie pe zi. Cantitatea crește treptat lună de lună, pe masura ce copilul crește și se dezvoltă, iar tabelul arată media pentru fiecare interval de vârstă.
Tabel nr. 14. Cantitatea de alimente necesară la diverse vârste
Cantitatea reală (greutate sau volum) de alimentare necesară depinde de densitatea energetică a produsului alimentar oferit. Acest lucru înseamnă număr de kilocalorii per ml, sau per gram. Laptele matern conține aproximativ 0,7 kcal per ml. Alimentele complementare sunt mai variabile, și, de obicei conțin între 0,6 și 1,0 kcal pe gram. Alimentele care sunt apoase și se diluează pot conține numai circa 0,3 kcal pe gram. Pentru alimente complementare a avea 1,0 kcal pe gram, este necesar ca acestea să fie destul de groase și să conțină grăsime sau ulei, care sunt cele mai bogate alimente în energie.
Alimentele complementare ar trebui să aibă o densitate de energie mai mare decât laptele matern, care este de cel puțin 0,8 kcal per gram. Cantitățile de alimente recomandate în tabel presupun că produsul complementar va conține 0,8-1,0 kcal pe gram. În cazul în care un aliment complementar este mai dens în energie, atunci este nevoie de o cantitate mai mică pentru a acoperi diferența de energie. Un aliment complementar care este mai mult diluat în energie are nevoie de un volum mai mare pentru a acoperi diferența de energie.
Tabel nr. 15.Cronologia introducerii noilor alimente în alimentația sugarului
Alimentele complementare potrivite sunt:
a) Bogate în energie, proteine și micronutrienți (în special fier, zinc, calciu, vitamina A, vitamina C și acid folic);
b) Nepicante sau sărate;
c) Ușor de mâncat de către copil;
d) Pe placul copilului;
e) La nivel local, disponibile și accesibile.
Cantitatea de alimente necesare. Nevoile energetice sunt de aproximativ 600 kcal / zi la 6-8 luni, 700 kcal / zi la 9-11 luni, și 900 kcal / zi la 12-24 luni.
Ingredientul de bază al alimentelor complementare îl reprezintă de obicei materia primă locală. Materia primă cuprinde cereale, rădăcini și fructe care conțin amidon și oferă energie. Cerealele conține, de asemenea, unele proteine; dar rădăcinile, cum ar fi maniocul, cartofii dulci și unele fructe conțin amidon, precum bananele și fructul de pâine, conțin foarte puține proteine. O varietate de alte alimente ar trebui adăugată la materia de bază în fiecare zi pentru a furniza alte elemente nutritive. Acestea includ:
– Alimentele de la animale sau pește sunt surse bune de proteine, fier și zinc. Ficatul oferă, de asemenea vitamina A si acid folic. Gălbenușul de ou este o sursă bună de proteine și vitamina A, dar nu de fier. Un copil are nevoie de o parte solidă a acestor alimente, nu doar de sosul apos. Carnea (cea mai indicată este de pui, curcan și vită) se oferă după 7 luni, în piureul de legume. Urmează apoi gălbenușul fiert (mai întâi se dă un sfert, apoi o jumătate, trei sferturi și într-un final gălbenușul întreg) și ficățelul de pui (se introduce tot treptat, nu mai mult de jumătate de ficățel la o masă). Atât gălbenușul, cât și ficățelul și carnea de vită se dau o singură dată pe săptămână. În rest se oferă carne de pui sau curcan (ideală este cea de curcan, căci nu are atâția hormoni că cea de pui din comerț). Peștele se poate da de la 8 luni, însă doar file și doar pește alb (nu somon, nu conserve).
– Produsele lactate, precum laptele, brânza și iaurtul, sunt surse utile de calciu, proteine, energie și vitamina B.
– Leguminoasele – mazăre, fasole, linte, arahide, soia sunt surse bune de proteine, iar unele de fier. Consumul de surse de vitamina C (de exemplu, roșii, citrice și alte fructe, precum și legume cu frunze verzi), în același timp, ajută la absorbția fierului. Se încearcă de la început pasărea legumelor și diluarea lor cu zeama în care au fiert până se ajunge la consistența dorită. La început vor avea consistența unei smântâni lichide, iar ulterior se vor da sub formă de piure. Cel mai agreate la începutul diversificării sunt rădacinoasele (morcov, pătrunjel, țelina, păstârnac), dovlecelul, fasolea verde, ardeiul, ceapă (se fierbe și se scoate înainte de pasăre pentru că da gaze). Cartoful fermentează, a?iar roșia este acidă așa că e bine să se introducă după 8, respectiv 10 luni. Mai mult, brocoli și conopida dau și ele gaze, așa că se așteaptă tot până la 8 luni și se dau în cantități mici: 2-3 buchetele la porție.
– Fructele și legumele de culoare portocalie, cum ar fi morcovul, dovleacul, mango și papaya, și frunzele de culoare verde închis, cum ar fi spanacul, sunt bogate în caroten, din care este făcută vitamina A, și, de asemenea, vitamina C.
– Grăsimile și uleiuri sunt surse concentrate de energie, precum și de anumite grasimi esențiale de care copiii au nevoie ca să crească. Uleiul vegetal (cel mai bun este cel de măsline) se introduce după 7 luni în piureul de legume. Este foarte important ca cel mic să aibă în alimentație și grăsimi nesaturate, cu rol important în dezvoltarea creierului său. Este de ajuns o linguriță la 150 de grame de mâncare. Smântână este și ea bună, însă în cantități mici (2-3 lingurițe la o masă) deoarece este foarte grasă.
Alimentele complementare vegetarian (pe bază de plante), nu oferă prin ele însele suficient fier și zinc pentru a satisface toate nevoile unui sugar sau copil în vârstă de 6-23 luni. Alimente de origine animală care conțin suficient fier si zinc sunt necesare ca un adaos. Alternativ, alimentele îmbogățite sau suplimente micronutritive pot umple unele dintre lacunele nutritive critice.
Grăsimile, inclusiv uleiuri, sunt importante deoarece sporesc densitatea energetică a alimentelor, și le dau un gust mai bun. Grăsimile, de asemenea, ajută la absorbția vitaminei A și a altor vitamine liposolubile. Unele grăsimi, mai ales soia și uleiul de rapiță, de asemenea furnizează acizi grași esențiali. Grăsimea ar trebui să cuprindă 30-45% din energia totală furnizată de lapte matern și alimentele complementare împreună. Grăsimea nu ar trebui să ofere mai mult decât această proporție, sau copilul nu va mânca suficient din alimentele care conțin proteine și alte substanțe nutritive importante, cum ar fi fier și zinc.
Zahărul este o sursă concentrată de energie, dar nu are alte elemente nutritive. El poate deteriora dinții copiilor, și poate conduce la excesul de greutate si obezitate. Zahărul și băuturile dulci, cum ar fi sucurile carbogazoase, ar trebui să fie evitate, deoarece scad pofta de mâncare a copilului pentru alimente mai nutritive. Ceaiul și cafeaua conțin compuși care pot interfera cu absorbția de fier și nu sunt recomandate pentru copiii mici.
Preocupările legate de potențialele efecte alergice sunt un motiv comun pentru familii de a restricționa anumite alimente în alimentația sugarilor și copiilor de vârstă mică. Cu toate acestea, nu exista studii controlate care arată că dietele restrictive au un efect de prevenire a alergiilor. Prin urmare, copiii mici pot consuma o varietate de alimente de la vârsta de șase luni, inclusiv lapte de vacă, ouă, alune, pește și crustacee.
Tabel nr. 16. Recomandarea OMS privind necesarul caloric
Tabel nr. 17. Recomandările OMS privind hrana complementară a sugarului diversificat
3.4 Apă, ceai, sucuri de fructe
Lichidele cum ar fi apa și ceaiul nu se recomandă a fi introduse mai devreme de patru luni. Ceaiul diluează cantitatea ingerată de lapte matern și conține taninuri care inhibă absorbția fierului non – hem. Dacă tehnica alăptării este satisfăcătoare, alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață satisface nevoile energetice și nutritive ale majorității sugarilor. Nici alte alimente sau lichide sunt necesare. Mai multe studii au arătat că sugarii sănătoși nu au nevoie de apă suplimentară în timpul primelor 6 luni în cazul în care sunt alăptați exclusiv, chiar și într-un climat cald. Laptele matern în sine este 88% apă și este suficient pentru a satisface setea unui copil. Sugarii nealăptați au nevoie de cel puțin 400-600 ml / zi de lichide suplimentare (în plus față de apa conținută în produsele alimentare) într-un climat temperat, și de 800-1200 ml / zi într-un climat cald. Apa plată, curată (fiartă, dacă este necesar) ar trebui oferită de mai multe ori pe zi pentru a se asigura că setea sugarului este satisfăcută.
Apa, sucurile sau formulele de lapte pentru sugari pot fi introduse începând cu aceeași perioadă în care se introduce hrana solidă. Înainte de aceasta, sugarul alăptat nu are nevoie, în general, de apă sau suc.
Formula de calcul pentru cantitatea de lichide/24 ore
Formula Apert – Total ml/24 ore = G (g)/10 + 200(300)
Nou-născut < 10 zile: *70 (80) x (n – 1); *70 G < 3200 g;*80 G >3200 g
Cantitatea de lichide/zi la sugar nu va depăși 1000 ml/zi.
Academia Americană de Pediatrie recomandă un maxim de 240 ml / zi de sucuri de b#%l!^+a?fructe, pentru a evita concurența cu alimentele nutritive bogate, dar nu înainte de 6 luni.
3.5. Sare, zahăr
Introducerea alimentelor noi va fi adaptată preferințelor fiecărui copil. Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahăr în piureul de legume). Inițial mesele de diversificare până la acceptarea totală vor fi suplimentate cu laptele primit anterior. Alimentele pentru sugari nu se vor săra (sare, Delikat, Vegeta, etc.) și vor fi pasate până la apariția dinților și apoi triturate.
Bebelușii și copiii au nevoie de doar o cantitate foarte mică de sare în dieta lor. Cu toate acestea, pentru că sarea se adaugă la o mulțime de alimentele pe care le cumpărăm, cum ar fi pâinea, fasolea, și chiar biscuiții, este ușor ca ei să aibă prea mult.
Valoarea maximă recomandată de sare pentru copii și sugari este:
§ până la 12 luni – mai puțin de 1 g de sare pe zi (mai puțin de 0,4 g de sodiu)
§ 1 la 3 ani – 2g de sare pe zi (0,8 g de sodiu)
§ 4 la 6 ani – 3 g de sare pe zi (1,2 g de sodiu)
§ 7 la 10 ani – 5 g de sare pe zi (2g de sodiu)
§ de 11 ani și peste – 6g de sare pe zi (2,4 g de sodiu). b#%l!^+a?
Nu se dă miere sugarilor înainte de împlinirea vârstei de 1 an datorită riscului de contaminare a acesteia cu toxina botulinică. Aceasta produce botulismul, boala fatală.
Dovezile indică faptul că aportul de zaharuri libere de către și copii nu trebuie să depășească 10% din energia totală.
3.6. Pâinea și produsele făinoase
Sub raportul principiilor nutritive, făinoasele reprezintă alimente calorice extrem de dezechilibrate. Ele conțin proteine în proporție de 7-12%, lipide 0,5-5%, glucide 65-75%. Făinoasele sunt sărace în vitamine și săruri minerale.
Alegerea produsului se face în funcție de vârsta sugarului. Spre exemplu pâinea se introduce în alimentația bebelușului după vârsta de 6 luni.
Cel mai ușor și primul folosit în alimentație este orezul, sub formă de fiertura de boabe sau faina. Se poate da după a doua săptămână ca dilutie pentru laptele de vacă. Știut fiind faptul că orezul are ca efect constipația, acesta se recomanda ca un bun tratament pentru diaree. După 8-9 luni, se poate administra și sub formă de boabe.
Pastele făinoase pot fi folosite sub formă de fidea sau tăieței (cu sau fără ou), din luna a opta. Se poate da copilului pâine înmuiată în lapte sau supă începând cu luna a șasea. La 7 luni, biscuiții cu iaurt pot constitui o masă delicioasă.
Făinoasele duc la reținerea apei în organism! Abuzul de făinoase în alimentație poate determină apariția unor forme speciale de distrofie, numită distrofia prin exces de făinoase. Aceasta se manifestă printr-o musculatură slab dezvoltată, bebelușii sunt palizi, au o imunitate scăzută, îmbolnăvindu-se foarte ușor. Uneori fac rahitism și anemie deși au o greutate normală sau chiar peste!
3.7. Alimente cu potențial alergen
Alune
Sunt în topul alimentelor alergene. Și nu numai că reprezintă un alergen cunoscut, dar este și cel mai periculos, putând provoca foarte rapid șoc anafilactic și deces. Apare foarte adesea la copiii mici și mulți dintre ei reușesc să depășească alergia la ele în câțiva ani, iar alții rămân alergici la ele toată viața. Se manifestă ca în cazul multor alergii alimentare prin dermatita atopică, urticarie, simptome de astm și chiar șoc anafilactic.
Susan b#%l!^+a?
Susanul poate crea o reacție alergică atât de puternică încât poate da naștere șocului anafilactic și poate induce decesul. Experții susțin că susanul nu este încă, dar urmează să fie pus pe lista acelor alimente cu grad crescut de a declanșa alergii.
Lapte de vacă
Este considerat a fi unul dintre alimentele hiperalergenice din întreaga lume. S-a estimat că aproape 2% până la 5% dintre copii au reacții alergice la laptele de vacă înainte de a împlini 1 an. Majoritatea copiilor mici reușesc să depășesc problema în câțiva ani, nefind unul dintre acele alimente pentru care rămâi alergic toată viața.
Ou
Unul dintre cele mai sănătoase alimente este totodată și un produs încadrat în topul alimentelor care provoacă alergii la copii. Însă în cele mai multe cazuri, copiiii sunt alergici fie la albuș, fie la gălbenuș, doar în cazuri excepționale la ambele. Așadar, dacă se identifică la care componentă din cele două ale oului este copilul alergic o poate mânca pe cealaltă fără probleme.
Reacțiile alergice sunt specifice și pot apărea dermatita atopică, urticaria, rinita alergică sau șocul anafilactic.
Pește
În general peștele este considerat un aliment care provoacă alergii. Se pare încă că somonul și codul sunt 2 tipuri care produs mai multe reacții alergice decât alții. Totuși, dacă micuțul tău face alergie la un tip de pește este foarte probabil să fie alergic la mai mulți, poate chiar la toți, așa că e bine să fii foarte atentă și să faci mai multe investigații în acest sens.
Soia
Soia este un aliment extrem de sănătos și recomandat în dieta oricărei persoane. Asta în cazul în care nu este alergică la ea. Ea a fost folosită mult timp pe post de substitut de lapte de vacă (la care mulți copii erau alergici), însă în mod ironic astăzi a ajuns să facă parte din top 8 alimente care provoacă cele mai multe reacții alergice la copii.
Grâu
Alergia la grâu și implicit la faina din grâu apare adesea în copilărie și include simptome +a?specifice: urticarie, rinita alergică, dermatita atopică etc. Este foarte greu de evitat în alimentație pentru că face parte din multe produse consumate în mod obișnuit că pâine, cereale, prahituri, patiserie și chiar sosuri și supe.
3.8. Riscurile diversificării precoce
Diversificarea alimentației sub 4 luni, practicată în ultimele decenii ale secolului trecut a condus la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcțiilor digestive, nepregătite pentru alimentele nou întroduse.
Dezavantaje:
funcții digestive nepregătite (sub 4-6 luni) pentru prelucrarea alimentelor solide (concentrație scăzută de chimiotripsină, carboxipeptodază, amilaza pancreatică duce la digestia incmpletă a proteinelor și amidonului).
funcție renală insuficientă (sub 4-6 luni) pentru cantitatea crescută de minerale conținut de alimentele solide.
valoare nutrițională scăzută a proteinelor din cereale și vegetale față de lapte
cantitățile mari de hidrocarbonate și densitatea calorică mare a făinoaselor favorizează b#%l!^+a?hiperplazia adipocitelor și a obezității
făinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive chelați de fitați (calciu, zinc), iar glutenul înainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemică
înlocuirea unor mese de lapte cu fructe și legume scade cantitatea de lipide și favorizează diareea cronică nespecifică, iar conținutul crescut de nitriți (spanac și legume rădăcinoase) determină methemoglobinemie sub 4 luni.
laptele matern poate fi contaminat în intestinul subțire a sugarului cu substanțe provenite din alimentele solide, care împiedică acțiunea lactoferinei și reduc absorbția fierului sau altor substanțe din laptele uman prin antagonism fizic.
excesul de lipide favorizează steatoreea (insuficiența lipazei pancreatice și a sărurilor biliare).
absorbția unor molecule proteice heterogene datorită permeabilității crescute a mucoasei intestinale sub 4-6 luni duce la producerea de precipitine și reacții de sensibilizare a mucoasei intestinale responsabilă de tulburăririle digestive secundare și manifestările b#%l!^+a?alergice în copilărie – sinteza de Ig A în concentrații suficiente pentru a împiedica traversarea mucoasei digestive de proteinele sensibilizante se produce în jurul vârstei de 7 luni!
senzația de sațietate produsă de alimentele solide favorizează spațierea meselor și creșterea cantității de alimente la o masă, favorizând obezitatea prin stimularea sintezei colesterolului și a hiperlipidogenezei adaptative.
3.9. Exemple de meniuri zilnice pentru copii 0-3 ani
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
Demografie aplicată în Sănătatea Publică; II Mortalitatea – modalități de măsurare (suport de curs pentru rezidenți), Conf. univ. dr. Odetta Duma, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, 2013
Henderson J., McCandlish R., Kumiega L., Petrou S. Systematic review of economic aspects of alternative modes of delivery. BJOG 2001;108:149–57
Taylor PM, Maloni JA, and Brown DR. Early suckling and prolonged breast-feeding. Am. J. Dis. Childhood. 1986: 140; 151-154.
Righard L, Alade MO. Effect of delivery room routines on success of first breast-feed. Lancet. 1990: 336; 1105-1107
Adams Steve, Greater Mortality and Morbidity in Extremely Preterm Infants Fed a Diet Containing Cow Milk Protein Products, Breastfeed Med. 2014 Jul 1; 9(6): 281–285.
Volpe J.J. – Neonatal Seizures. In: Volpe J.J. – Neurology of the Newborn, WB Saunders, Philadelphia, 2001, 178-214.
Stavarache M. Nou-născutul prematur. Tratat de Obstetrică (sub redacția Prof. I. Munteanu), Editura Academiei Române, București, 2000. Cap.7: 437-445.
Lubchenco LO, Hansman C, Boye E: Intrauterine growth in length and head circumference as estimated from live births at gestational ages from 26 to 42 weeks. Pediatrics, 1966: 37: 403-408
MUIN J. KHOURY, CYNTHIA J. BERG & EUGENIA E. CALLE – THE PONDERAL INDEX IN TERM NEWBORN SIBLINGS, American Journal of Epidemiology, Volume 132, Issue 3 Pp. 576-583.
Slusher T, Vaucher Y, Greenwood C, Powell C, Nakakeeto-Kijjambu M. (2012). Newborn Care. In Fischer P, Kamut DM (eds.) Textbook of Global Child Health, 1st Edition. Elk Grove American Academy of Pediatrics. 425-530.
Ciofu E.P., Ciofu C. Pediatria, Ed. Medicală, București, 2001.
Butler NR, Bonham DG: Perinatal Mortality. Edinburgh and London, E and S Livingstone, 1963
Ilie C. Examenul somatic și funcțional al nou-născutului. Tratat de Obstetrică (sub redacția Prof. I. Munteanu), Editura Academiei Române, București, 2000. Cap.7: 430-437.
Swai M, O. R., Kinabo G. (2009). Paediatric Management Schedules at Hospital Level (7th ed.). Moshi: New Millennium Books.
Zorlu, G. (2011). New WHO child growth standards catch on. [News]. Bulletin of the World Health Organization, 89(4), 250-251.
American Academy of Pediatrics. Nutritional needs of the preterm infant. Pediatric Nutrition Handbook. Elk Grove Village, Il; AAP; 2009, pages 79-104.
http://www.who.int/childgrowth/standards/Technical_report.pdf?ua=1
Debesse, N., – Psihologia copilului de la naștere la adolescență, EDP, București, 1970
Lawrence R. Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession. 5th edn. Vol. 335. St Louis: Mosby; 1999. pp. 338pp. 343–344.
Rose, V., – Cunoașterea copilului, EDP, București, 1992
Golu, P., Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.
Nyqvist K. The development of preterm infants’ breastfeeding behavior. Early Human Development; 1999;55:247–264
Poindexter B, Denne S. Nutrition and metabolism in the high-risk neonate. In: Martin RJ, Fanaroff AA, Walsh MC, eds. Fanaroff and Martin’s Neonatal-Perinatal Medicine. 9th ed. St. Louis, Mo: Mosby Elsevier; 2010:chap 35.
World Health Organization . A systematic review. Geneva: World Health Organization; 2002. The Optimal Duration of Exclusive Breastfeeding.
Canadian Paediatric Society, Nutrition Committee Nutrition for Healthy Term Infants. A joint statement of the Dietitians of Canada, the Canadian Paediatric Society and Health Canada. <www.hc-sc.gc.ca/dca-dea/publications/pdf/infant_e.pdf> (Version current at March 10, 2004)
Lee, Brendan MD, PhD; Goss, John MD Long-term correction of urea cycle disorders[Proceedings of a Consensus Conference for the Management of Patients With Urea Cycle Disorders] The Journal of Pediatrics. Volume 138(1) Supplement January 2001pp S62-S71
W. C. Willett, Department of Nutrition, Harvard School of Public Health, in theBoston Globe, June 8, 1999; http://www.afpafitness.com/articles/MILKDOC.HTM
M. Nestle, Food Lobbies, the Food Pyramid, and U.S. Nutrition Policy, Int J Health Serv 23, no. 3 (1993): 483-96.
World Health Organization. Global Strategy for Infant and Young Child Feeding. Geneva, 2003.
World Health Organisation: REPORT OF THE EXPERT CONSULTATION ON THE OPTIMAL DURATION OF EXCLUSIVE BREASTFEEDING GENEVA, SWITZERLAND 28–30 MARCH 2001
Engle P, Bentley M, Pelto G. The role of care in nutrition programmes: current research and a research agenda. Proceedings of the Royal Society, 2000, 59:25–35.
Pelto G, Levitt E, Thairu L. Improving feeding practices: current patterns, common constraints, and the design of interventions. Food and Nutrition Bulletin, 2003, 24(1):45–82.
World Health Organisation: Infant and young child feeding, Geneva, 2009.
WHO. Complementary feeding. Family foods for breastfed children. Geneva, World Health Organization, 2000.
WHO. The optimal duration of exclusive breastfeeding: report of an expert consultation. Geneva, World Health Organization, 2001 (WHO/NHD/01.09, WHO/FCH/CAH 01.24).
EC (European Commission), 2003. Report of the Scientific Committee on Food on the Revision of Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-on Formulae. SCF/CS/NUT/IF/65 Final http://ec.europa.eu/food/fs/sc/scf/out199_en.pdf
WHO/UNICEF/IVACG Task Force. Vitamin A supplements: a guide to their use in the treatment of vitamin A deficiency and xerophthalmia. Geneva, World Health Organization, 1997.
WHO/UNICEF. Joint statement: iron supplementation of young children in regions where malaria transmission is intense and infectious disease highly prevalent. Geneva, World Health Organization, 2006.
WHO. Guiding principles for feeding non-breastfed children 6–24 months of age. Geneva, World Health Organization, 2005.
WHO/UNICEF. Complementary feeding of young children in developing countries: a review of current scientific knowledge. Geneva, World Health Organization, 1998 (WHO/NUT/98.1).
Butte N, Lopez-Alarcon MG, Garza C. Nutrient adequacy of exclusive breastfeeding for the term infant during the first six months of life. Geneva: World Health Organization; 2002.
LINKAGES. Exclusive breastfeeding: The only water source young infants need. FAQ Sheet 5 Frequently Asked Questions. Washington DC: Academy for Educational Development; 2002.
WHO, COMPLEMENTARY FEEDING AND THE CONTROL OF IRON DEFICIENCY ANAEMIA IN THE NEWLY INDEPENDENT STATES, Geneva, Switzerland 4 February 2009
ML Neamtu, L Dobrota, BI Mehedintu. P. PREVENTION OF OBESITY THROUGH HEALTHY NUTRITION IN THE FIRST YEAR OF LIFE. doi:10.1136/archdischild-2012-302724.0549
PAHO/WHO. Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child. Division of Health Promotion and Protection. Food and Nutrition Program. Pan American Health Organization/ World Health Organization. Washington/Geneva; 2003.
WHO. Complementary feeding: Family foods for breastfed children. Geneva: World Health Organization. WHO/NHD/00.1: WHO/FCH /CAH/00.6; 2000.
Te Morenga L, Mallard S, Mann J. Dietary sugars and body weight: systematic review and meta-analyses of randomised controlled trials and cohort studies British Medical Journal, 2012, 346:e7492.
Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases: report of a Joint WHO/FAO Expert Consultation. Geneva: World Health Organization; 2003 (WHO Technical Report Series, No. 916
Hooper L, Abdelhamid A, Moore HJ, Douthwaite W, Skeaff CM, Summerbell CD. Effect of reducing total fat intake on body weight: systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials and cohort studies. British Medical Journal, 2012, 345:1–15.
Dewey KG, Brown KH. Update on technical issues concerning complementary feeding of young children in developing countries and implications for intervention programs. Food Nut Bull. 2003;24:5-28
WHO/UNICEF/USAID. Indicators for assessing infant and young child feeding practices. Geneva: World Health Organization; 2008.
http://ec.europa.eu/food/food/index_en.htm
=== Сuрrins ===
Cuprins
Capitolul I – Pediatria creșterii și dezvoltării copilului 0-3 ani 1
1.1. Nou-născut la termen 2
1.2. Prematur / dismatur 10
1.3. Creșterea și dezvoltarea fizică a copilului 0-3 ani 13
Capitolul II – Alimentația copilului 0-3 ani 21
2.1. Relația mamă-copil și alăptarea 21
2.2. Compoziția laptelui uman 24
2.3. Tipuri de formule de lapte praf și compoziția lor în funcție de vârsta bebelușilor 26
2.4. Laptele de vacă – compoziția lui în comparație cu laptele de mamă 34
Capitolul III – Diversificarea 39
3.1. Când începem diversificarea 39
3.2. Principii generale 40
3.3. Cronologia introducerii alimentelor 42
3.4 Apă, ceai, sucuri de fructe 53
3.5. Sare, zahăr 54
3.6. Pâinea și produsele făinoase 55
3.7. Alimente cu potențial alergen 56
3.8. Riscurile diversificării precoce 57
3.9. Exemple de meniuri zilnice pentru copii 0-3 ani 58
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evaluarea Cunostintelor Mamelor In Privinta Diversificarii Alimentatiei Copilului (ID: 165211)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
