Evaluarea Comparativa a Absorbtiei Fondurilor Europene Prin Proiecte

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………….……3

Capitolul 1: Conceptul de evaluare………………………………………………………..….5

1.1.Evaluarea in literatura de specialitate……………………………………………….……5

1.2.Modele de evaluare ale proiectelor……………………………………………………….10

1.3.Metode de evaluare utilizate in cadrul proiectelor……………………………………….12

Capitolul 2: Evaluarea comparativa a PO DCA și POS DRU………………………………………16

2.1 Prezentarea PO DCA si POS DRU……………………………………………………….17

2.2 Controlul si managementul financiar al PO DCA si POS DRU…………………………21

2.3 Analiza Swot a PO DCA si POS DRU……………………………………..……………22

Capitolul 3: Studiu de caz: Evaluarea proiectului Asociatiei ,,Ai Grija de Mine” in cadrul programului POS DRU…………………………………………………………..…………..28

3.1 Prezentarea proiectului asociatiei ,,Ai Grija de Mine”…………………………………..28

3.2 Evaluarea si desfasurarea proiectului Asociatiei ,,Ai Grija de Mine”……….………….32

Concluzii…………………………………………………………………………………..…39

Bibiliografie………………………………………………………………………………….40

Anexe ……………………………………………………………………………………….41

INTRODUCERE

În ultima perioadă, se remarcă un interes din ce în ce mai mare din partea societății pentru ca managerii de programe finanțate din fonduri publice să justifice continuarea suportului public pentru programele pe care le implementează. Parlamentari, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai principalilor donori internaționali (Banca Mondială, Uniunea Europeană etc.), precum și un mare număr de cetățeni au devenit preocupați de rentabilitatea proiectelor și programelor plătite din banii contribuabililor.

Astfel, se conturează un nou principiu deosebit de important pentru modul de folosire a resurselor financiare publice si anume responsabilizarea.

Aceste aspecte reprezintă obiectul unei practici relativ noi în managementul financiar din sectorul public. Aceasta este evaluarea.

Evaluarea poate fi descrisă ca o “analiză independentă a unei intervenții, în funcție de rezultatele, impactul și nevoile pe care respectiva intervenție intenționează să le satisfacă” (ec.europa.eu).

Evaluarea este acel proces care permite analizarea, în mod independent, a beneficiilor unei intervenții finanțate din fonduri publice, prin raportarea la anumite criterii, precum: impactul programelor finanțate, eficiența și eficacitatea lor, relevanța continuă pentru nevoile beneficiarilor, astfel cum au fost acestea identificate în etapa de programare.

Integrarea europeană a venit cu noi provocări pentru întreaga societate românească, cu precădere pentru promotorii proiectelor de investiții: companiile private dar și autoritățile publice locale, regionale și centrale. Oportunitățile majore pentru companiile din fostele țări candidate provin din libertatea operării pe Piața Comunitară Europeană si de posibilitatea de accesare a fondurilor structurale europene. Asemenea companiilor private și autorităților publice locale, regionale și centrale din alte țări candidate, companiile din România dar și autoritățile publice s-au reformat în vederea adaptării la cerințele noilor legislații europene dar si cu scopul de a accesa cu succes programele de finanțare europene create special pentru ele.

Tocmai acesta este si motivul realizarii acestei cercetari: Evaluarea absorbtiei fondurilor europene prin proiecte care poate reduce incertitudinea și îmbunătăți procesele de planificare și implementare. Programele analizate in cadrul cercetarii au fost PO DCA si POS DRU. De asemenea s-a realizat si prezentarea unui proiect din cadrul programului POS DRU.

Evaluarea are cel mai mare potențial de contribuție în domeniul politicilor inovative, acolo unde atingerea succesului nu este garantată, iar implementarea nu este lipsită de obstacole. În aceste situații este necesar un management performant și o planificare adecvată.

Aplicată în mod corespunzător, evaluarea ajută la rezolvarea anumitor incertitudini inerente unor situații complexe. Dezvoltarea socioeconomica nu este o știință exactă, este un proces complex, având numeroase incertitudini. Alegerea obiectivelor și a măsurilor, proiectarea programelor, implementarea și asigurarea unei dezvoltări dinamice a acestora, toate necesită analiză, putere de anticipare, crearea unor sisteme de feed-back și mobilizarea diferitelor instituții, agenții și grupuri din cadrul populației.

Necesitatea de a investi în capacitatea instituțională este recunoscută de Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, în acele state membre unde performanța socio-economică și buna guvernare constituie câteva din principalele provocări ale următoarei perioade de programare. Dezvoltarea capacității administrative se referă la un set de schimbări structurale și de proces care permit guvernelor să îmbunătățească formularea și implementarea programelor în vederea obținerii de rezultate sporite.

CAPITOLUL 1: CONCEPTUL DE EVALUARE

Evaluarea reprezintă un proces prin care se măsoară performanța unui program și se identifică soluții la problemele existente. Mai exact, evaluarea poate avea, printre altele, scopul de a analiza rezultatele unui program, de a le compara cu costurile sale, de a ajuta autoritățile să răspundă în fața cetățenilor pentru acțiunile lor, de a ajuta la procesul de alocare a resurselor și de a ajuta la îmbunătățirea managementului programelor.

Datele rezultate în urma evaluării sunt utile atât pentru îmbunătățirea procesului de implementare a programelor, cât și a celui de luare a deciziilor. Prin evaluare este determinată

eficacitatea proiectelor și programelor. Evaluarea susține, de asemenea, procesul de planificare a activităților viitoare, de repartizare a resurselor umane, financiare, material, tehnologice.

Materia primă a evaluării este constituită din proiecte, programe și politici publice. Proiectele reprezintă unitatea cu gradul cel mai scăzut de generalitate si este efortul organizat de a pune în practică o idee. Proiectele pot fi inițiate și implementate de diferite entități printre care: instituțiile administrației publice, organizațiile non-guvernamentale și chiar firmele din sfera privată.

1.1 Evaluarea in literatura de specialitate

In ultima perioada se observă un interes mai mare al societății pentru ca managerii de programe finanțate din fonduri publice sa justifice continuarea suportului public asupra programelor implementate de acestia. Au devenit foarte preocupati de rentabilitatea proiectelor și programelor plătite din banii contribuabililor un numar tot mai mare de cetățeni cum ar fi: Parlamentari, reprezentanți ai principalilor donori internaționali, cum ar fi Banca Mondială, Uniunea Europeană.

Un nou principiu foarte important pentru felul în care se folosesc resursele financiare prinde contur,acesta fiind “responsabilizarea”.

Aceste aspecte reprezintă obiectul unei practici relative noi in managementul financiar din sectorul public ”evaluarea”.

Evaluarea poate fi descrisă ca o ”analiză independenta a unei intervenții, în funcție de rezultatele, impactul si nevoile pe care respectiva intervenție intentionează să le satisfacă” (ec.europa.eu).

Ca instrument de evaluare a relevantei si a eficienței asistenței financiare implicate, precum si a durabilității și impactului rezultatelor obținute, evaluarea Programelor Operaționale face parte din managementul global al unui program și din sistemele de implementare, acestea neputând fi separate.

Regulamentul General prevede obligația de a desfășura activități sistematice de evaluare ale Programelor Operaționale si regulile generale ale acestor activități, iar responsabilitatea față de activitățile de evaluare este partajată între statul membru și Comisie, în funcție de tipul acesteia.

Pentru a putea vedea eficacitatea programelor și măsurilor finanțate prin Fonduri Structurale, acestea sunt evaluate ex-ante, continuu pe perioada implementării si ex-post.

Activitatea de evaluare are stransă legatură cu activitatea de monitorizare, deoarece datele din procesul de monitorizare sunt una din sursele de informații folosite in evaluare. Evaluarea examineză o serie mai mare de aspecte decât cele privind gradul în care progresele financiare și fizice înregistrate la un moment dat în implementarea programului corespund cu planificarea inițială.

Pentru ca această activitate de evaluare sa fie în concordanță cu scopurile urmărite de acest process complex, la nivelul Uniunii Europene s-au conturat cinci criterii folosite în cadrul oricărui exercițiu de evaluare-criteriile “DAC”. Acestea sunt:

Relevanța;

Eficacitatea;

Eficiența;

Sustenabilitatea;

Impactul.

Relevanța unui proiect reprezintă modul în care planul de implementare și obiectivele stabilite adresează corect problemele stabilite. Schimbările apărute în natura problemelor indentificate initial sau anumite circumstanțe in care are loc implementarea prroiectului, fie acestea de natură economica, fizică, instituțională sau politică poate duce la irelevanța proiectului asupra nevoilor sau problemelor pentru care a fost creat sa le rezolve.

Prin eficacitate observăm dacă proiectul și-a atins obiectivele stabilite in faza de programare.

Eficiența este modul prin care se observă cât de bine au fost folosite resursele disponibile pentru a transforma activitățile propuse in rezultate intenționate.

Termenul de sustenabilitate ne arată dacă rezultatele pozitive ale proiectului mai pot continua și după perioada de finanțare externă și de asemenea, dacă impactul pe termen lung al programului asupra procesului mai amplu de dezvoltare poate fi menținut la nivel de regiune, sector sau la nivel de țară.

Termenul de impact constă în totaliatea beneficiilor create de un anumit proiect, asupra unui număr mai mare de persoane decât principalii beneficiari dintr-un anumit sector sau țară.

Prin exercițiile de evaluare nu se evaluează neapărat toate cele 5 criterii de evaluare. Procesul unei programări desfășurate pe mai mulți ani și sistemul de monitorizare aferent au dat voie unui “ciclu de evaluare” care “urmărește” exercițiul de programare. Cele cinci criterii ale evaluării sunt adaptate fiecărei parti a proiectului într-o măsura mai mică sau mai mare, în funcție de momentul la care intervine evaluarea, stadiul implementării programului și obiectivele evaluării.

Ca instrument de evaluare a eficienței și relevanței asistenței financiare implicate, precum și a impactului și durabilității rezultatelor obținute ,evaluarea Programelor Operaționale este o activitate care merge în stransa legatură cu managementul global al unui program precum și de sistemele de implementare.

Evaluarea proiectelor și programelor este o etapă specifică, foarte folositoare în planificarea și managementul proiectelor, un instrument pentru realizarea politicilor publice și o tehnică de cercetare, folosită cu success de către responsabilii de managementul instituțiilor și al organizațiilor, de coordonarea proiectelor și programelor derulate din fonduri publice sau private. Politicienii, managerii, directori de instituții si organizații, coordonatori de proiecte, directori de programe pentru a observa, într-un timp cât mai scurt, efectele intervențiilor pe care doresc sa le implementeze sau pe care le implementează acestia utilizează diferite metode de evaluare. Scopul acestei evaluari este de a fi observate la timp si de a contracara efectele nedorite si pentru a încuraja elementele pozitive ale programelor si proiectelor. De asemenea, scopul implicit al evaluării este de a acapara sistematic informații despre rezultate, administratrea proiectelor și output-ul pentru aducerea la o îmbunătățire vizibilă în cadrul implementării și generarea unor decizii de calitate pe viitor. Diferitele metode de evaluare sunt folosite pentru maximizarea beneficiilor investițiilor asupra grupurilor sociale și pentru minimizarea pierderilor.

În decursul evoluției sale, evaluarea a primit mai multe definiții. O sinteză a definițiilor date de dicționare semnalează anumiți termini-cheie: determinarea valorilor, a meritului, prețuire, estimare. Evaluarea de proiecte sau programe are stransă legătură cu sensul acestor termeni, însa fără a se rezuma numai la ei. În definițiile evaluării apar de asemenea constante o serie de elemente legate de metodologie.

În cartea sa despre “Analiză și cercetare în Administrația Publică”, Dan Șandor (2005) descrie concentrat faptul că evaluarea programelor se referă la o analiză sistematică pentru a vedea măsura în care proiectele si programele au fost implementate conform intențiilor și și-au atins obiectivele.

Cheia unei înțelegeri corecte este diferența între sistematic si continuu din care rezultă diferența între evaluare și monitorizare (sitematică dar secvențială-realizată în anumite momente din viața unui program) și monitorizare (process continuu de colectare a datelor în timpul implementării unui program. În același mod trebuie sa înțelegem definiția dată de N.C Allum, M.W.Bauer și G. Gasgell: ”Termenul de evaluare se referă la activitatea de colectare, analiză și raportare sistematică a informațiilor care pot fi utilizate pentru schimbarea atitudinilor și pentru îmbunătățirea unui proiect sau program (Allum, Bauer si Gasgell, 2000).

Făcând o mică sinteză putem evidenția o serie de elemente folositoare unei evaluări:

Evaluarea este un instrument de bază în managementul proiectelor, programelor și politicilor;

Implică o serie de aprecieri bazate pe anumite criterii;

Evaluarea este folositoare în fiecare dintre stadiile dezvoltării unui program:

În stadiu de design;

Înainte de implementare;

În timpul implementării;

Ulterior implementării.

Evaluarea reprezintă o activitate sistemică și implică analize științifice (corelarea de date, analiza acestora, compararea, etc)

Evaluarea este mai comprehensivă decât monitorizarea;

Evaluarea stă la baza luării unei decizii asupra programului evaluat: modficarea designului sau a modului de implementare. Deciziile se pot referi la continuarea, modificarea sau chiar oprirea programului.

În viziunea unuia dintre autorii clasici în domeniul evaluării, Michael Quinn Patton “Evaluarea este corelarea sistematică de informații despre activitățile, caracteristicile și rezultatele programelor pentru a fi utilizate de anumite persoane cu scopul de a reduce nesiguranțele, pentru a spori eficacitatea și a lua deciziile oportune in legătură cu programele repective.” (Patton, 1997). Definiția aceasta dacă nu este înteleasă adecvat poate produce confuzii.

Pentru a înțelege ce este evaluarea, trebuie să se facă diferențierea între aceasta si alți termini cu utilizare paralelă. Diferite autorități și agenții dau diferite sensuri acelorași termini. Pentru a încadra în contextual general al integrării europene și pentru că facem referire la evaluarea de programe în sfera publica, vom adopta terminologia ultilizată de catre Comisia Europeană în domeniul evaluării de programe.

Organizarea și desfășurarea unei evaluări se referă la ceva mai mult decât observarea din afară și redactarea unei analize independente a progrmului în discuție. Unul dintre cele mai complexe aspecte cu care se confruntă evaluatorii profesioniști este stabilirea modului în care își vor derula activitatea și felul cum își vor identifica și formula conculziile și recomandările evaluării.

Metodologia aleasă pentru evaluarea programului este foarte importanta deoarece aceasta asigură transparența exercițiului. Natura activității (care implică o analiza evaluativă sau un raționament asupra beneficiilor unor intervenții) poate avea rezultatul ca managerii publici sa caute anumite motive pentru justificarea deciziei, fiind mai puțin entuziaști în legătură cu activitatea de evaluare. Prin urmare, este foarte important ca evaluatorii sa poată justifica că au adoptat o abordare metodologică amănunțită și credibilă în realizarea lucrării.

Metodologiile standard de evaluare cuprind:

Sondaje pentru beneficiari și managerii de program;

Studii de caz;

Consultarea factorilor interesați;

Abordari tehnice precum analiza cost-beneficiu, analiza econometrică, modelarea macro-economică.

Un evaluator priceput va studia programul sau proiectul care urmează și va propune o metodologie de evaluare fezabilă, luând în considerare o serie de factori cum ar fi:

Sursele de informație disponibile;

Costul colectarii de informații suplimentare celor disponibile în cadrul sistemului de monitorizare;

Perioada de timp alocată pentru evaluare.

1.2 Modelele de evaluare ale proiectelor

Evaluarea proiectelor pune accentual pe un singur proiect, pe o anumită perioadă de timp și transmite informații pentru a adduce o îmbunătățire vizibilă proiectului în curs de dezvoltare. În cele mai multe cazuri scopul colectării unei informații este acela de a stabili dacă proiectul își atinge scopurile și obiectivele propuse în concordanță cu limita de timp pe care și-a propus-o sau este necesara și realizarea unor modificări.

Așa cum s-a observat, procesul de evaluare a proiectelor se regasește printre cele mai complexe etape parcurse de un proiect deoarece se desfășoară atat la începutul proiectului cât și pe parcursul și la sfârsitul acestuia.

Există trei modele principale de evaluare, care pot fi luate în considerare atunci când se realizează o cercetare evaluativă și care diferă ca mod de abordare (adaptare după Rossi&Freenan,1993):

Evaluarea proiectelor în vederea finanțării;

Evaluarea internă;

Evaluarea rezultatelor.

Evaluarea proiectelor în vederea finanțării

Toate proiectele, indiferent de forma în care sunt finanțate, trec printr-un process de evaluare. Evaluarea proiectelor în vederea finanțării este procesul prin care finanțatorul, în baza documentației proiectului, determină dacă proiectul propus răspunde cerințelor sale. Acest timp de evaluare este realizat de către un personal calificat care în cele mai multe cazuri nu are nicio legătură cu factorii implicați în proiecte.

În funcție de ceea ce cere finanțatorul, se va realiza o serie de criterii de selecție după care se va face evaluarea și ierarhizarea proiectelor. Criteriile de evaluare și selecție se adresează atât finanțatorului, cât si tematicii care este abordata în procesul de finanțare. Există însă câteva aspecte comune de care se ține cont în toate procesele de selecție, cum ar fi:

Obiectivele și activitățile prevăzute a fi realizate

Metodele propuse a fi utilizate;

Echipa de lucru a proiectului;

Managementul proiectului;

Bugetul prevazut proiectului;

Evaluarea proiectelor in vederea finanțării se bazează foarte puțin pe date concrete și în cea mai mare masură pe estimări. Din această cauză cei puși în evaluarea proiectelor sunt într-o oarecare dificultate, dar în special pentru cei care întocmesc documentațiile. Precizarea cât mai clară și justificarea reală a fiecarui element al proiectului oferă posibilitatea evaluatorului de a avea o viziune cât mai complexă asupra obiectivelor și resurselor presupuse de acestea. Includerea în documentația proiectelor a formelor de raportare și evaluarea rezultatelor obtinute vine să demonstreze evaluatorului că solicitantul are în vedere faptul că obiectivele propuse trebuie să fie cuantificate calitativ și cantitativ pentru a avea în vedere impactul realizării proiectului.

Modelul acesta este folosit în special în etapele de concepție și planificare și se realizează după modul în care sunt reflectate acste etape în documentația de proiect.

Evaluarea internă

Prin evaluarea internă coordonatorul de proiect sau managerul de proiect urmaresc modul prin care se realizează activitățile propuse, cât de bine își ating obiectivele și de utilizarea resurselor. Evaluarea internă nu este evidențiată prin acțiuni specifice, acesta este un proces continuu realizat de către managerul sau coordonatorul proiectului care are în vedere o listă de sarcini și resurse care pe masura utilizării va conduce la apariția unui rezultat. Acest proces de evaluare internă trebuie sa corespundă în totalitate cu planul operațional, cu alocarea bugetului și cu alocarea resurselor umane. Rapoartele de situație folosite în proiectele complexe și cu durată mai mare reprezintă concretizarea procesului de evaluare care are loc pe parcursul desfășurării proectului. Prin aceste rapoarte se poate face încheierea unui proiect, acest lucru întamplandu-se înainte de termenul stabilit, sau pot aparea unele modificări ale acestuia dacă reies discrepanțe semnificative între estimarile inițiale și rezultatele obținute.

Evaluarea rezultatelor

Evaluarea finală reprezintă evaluarea tuturor rezultatelor obținute pentru realizarea proiectului. Procesul de evaluare finală este de o complexitate ridicată, iar raporturile finale și raportul de evaluare al rezultatelor formează documentația prin care proiectul este considerat incheiat. Contarctul de finanțare este considerat executat în momentul în care finanțatorul aprobă aceste documente. Evaluarea rezultatelor unui proiect se efectuează prin compararea obiectivelor propuse și a rezultatelor prevăzute cu cele efectiv obținute în realizarea proeictului. În procesul de evaluare a rezultatelor se iau în vedere următorii parametrii:

Eficiența;

Eficacitatea;

Economicitatea;

Participarea așteptată din partea beneficiarilor proiectului;

Grupul țintă-se compară cu grupul țintă propus;

Disponibilitatea;

Gradul de cunoaștere;

Gradul de implicare;

Suficiența-rezultatele utilizate pentru realizarea proiectului comparativ cu cele care ar fi fost efectiv necesare.

Evaluarea rezultatelor proiectelor mai este și un instrument nou utilizat în vederea identificării de noi tematici în cadrul proiectelor viitoare. Datele folosite în rapoartele create sunt foarte valoroase în urma unei evaluări și estimări de resurse ulterioare.

1.3 Metode de evaluare utilizate in cadrul proiectelor

Pentru a aprecia eficacitatea programelor și măsurilor finanțate prin intermediul Fonduilor Structurale, acestea sunt evaluate ex-ante, continuu pe perioada implementării și ex-post.

Evaluarea ex-ante

Scopul evaluării ex-ante este de a fundamenta elaborarea CNSR a programelor operaționale, aceasta presupune analiza punctelor tari și slabe precum si analiza oportunităților și riscurilor, dar și analiza potențialului de dezvoltare al Statului Membru, regiunii sau sectorului. De asemenea, evaluarea ex-ante va urmari coerența analizei economico-sociale cu situația curentă a analizei SWOT, cu analiza economico-socială a strategiei cu analiza SWOT și analiza economico-sociala care va cuprinde:

Evaluarea ex-ante a situației economice și sociale;

Evaluarea ex-ante a mediului înconjurător;

Evaluarea ex-ante a egalității de șanse pe piata muncii.

De asemenea evaluarea ex-ante va verifica cat de relevante sunt sistemele de implementare și monitorizare propuse și conformitatea cu politicile și strategiile UE. Atunci cand acest lucru este relevant evaluarea ex-ante va include și Evaluarea Strategică de Mediu, care va fi făcută în concordanță cu cerințele prevăzute prin Directiva 2001/42 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului.

Evaluarea continuă

Evaluarea contnuă se va face în timpul perioadei de implementare a proiectului. Aceasta este de trei tipuri: intermediară, ad-hoc, privind tematica orizontală.

Aceasta evaluează rezultatele inițiale ale intervenției, relevanța acestora și măsura în care au fost atinse obiectivele. De altfel această evaluare urmăreste modul îm care resursele au fost folosite și eficiența sistemelor de monitorizare și de implemetare. Evaluarea continuă se realizează sub observația autorității de management, în cooperare cu Comisia Europeană și statul membru. Aceasta se întemeiază de către un evaluator independent iar raportul de evaluare este transmis Comitetului de Monitorizare și apoi Comisiei Europene. Aceasta verifică aspectul relevant și calitatea evaluării și propune după caz, revizuirea asistenței comunitare și alocarea rezervei de performanță.

Evaluarea intermediară va sprijini procesul de management al Programului Operațional prin verificarea si analizarea problemelor care pot apărea în timpul implementării și vor propune soluții specifice pentru îmbunătățirea programului. Se vor organiza două evaluări intermediare: de exemplu o primă evaluare va avea loc la sfarșitul anului 2009 sau începutul anului 2010, iar o altă evaluare va avea loc în 2012. Prima evaluare intermediară va evalua cum va progresa aceasta până în momentul de față al procesului de implementare al proiectului, verificând în special aspectele legate de managementul programului, pe când cea de-a doua evaluare intermediara va fi concentrată într-o măsură mai mare pe axele prioritare, abordând în același timp perioada urmatoare de programare.

Evaluările ad-hoc se vor desfășura atunci când monitorizarea programului identifică o îndepărtare vizibilă de la obiectivele acestuia propuse inițial sau atunci când există propuneri de revizuire a proiectului. Evaluarile ad-hoc se adresează fie unor evaluări tematice, fie domeniului cheie de intervenție.

Evaluările tematice orizontale se vor regăsi fie acolo unde evaluarea se va desfășura pe tematici transversale care se regăsesc și care implică o serie de programe operaționale cum ar fi IMM-urile sau evaluarea măsurilor de informare și publicitate din cadrul Planurilor de Comunicare elaborate de Autoritățile de Management, fie atunci când se verifică evoluția tuturor sau al unui grup de Programe Operaționale în raport cu prioritățile comunitare și naționale. Pentru fiecare evaluare, fie ea orizontală sau trazversală desfășurată se vor defini exact obiectivele specifice, chestionarele de evaluare, sarcinile și rezultatele anticipate.

Evaluarea ex-post

Evaluarea ex-pot va fi efectuată de către Comisia Europeană, pentru fiecare obiectiv, în strânsă legatură cu statul membru și Autoritățile de Management și este evaluată de evaluatori independenți. Evaluarea ex-post se desfășoară pe maxim doi ani de când s-a sfârșit perioada de programare. Aceasta are ca scop urmărirea eficacității, eficienței și impactul asistenței, modul de utilizare al resureselor, luând în considerare rezultatele evaluărilor anterioare.

În general, evaluarea programelor de dezvoltare presupune studierea următoarelor elemente:

Relevanța: modul în care obiectivele programului sunt relevante în raport cu nevoile și prioritățile de dezvoltare ale Statului Membru și UE;

Eficiența: modul de utilizare a resurselor pentru obținerea output-urilor și a rezultatelor;

Eficacitatea: modul în care a contribuit programul la realizarea obiectivelor specifice și generale;

Utilitatea: modul în care a fost obținut un impact la nivelul grupurilor țintă în conformitate cu nevoile acestora;

Durabilitate: modul în care efectele se vor menține dupa terminarea programului;

În procesul de evaluare, folosirea idicatorilor de monitorizare este diferită în funcție de tipul de evaluare care se desfășoară. Astfel în cadrul evaluării ex-ante se verfică dacă există indicatorii de output și totodată dacă aceștia sunt relevanți și de asemenea și rezultattul în urma impactului la nivelul fiecărui document de programare și posibilitatea cuantificării obiectivelor. În cazul evaluării intermediare este verificată relevanța și calitatea indicatorilor de monitorizare și eficacitatea programului, iar în cazul programării ex-post se verifică durabilitatea și utilitatea intervenției.

Fig. 1: Cele trei cicluri formative: al politicilor socio-economice, de programare și de evaluare

Sursa: www.fonduri-ue.ro

Aceasta diagrama ilustrează câteva dintre cele mai importante probleme de sincronizare în timp, foarte frecvent întâlnite în evaluare. Cercul interior pornește de la evaluarea de tip ex-ante, în cadrul căreia sunt analizate nevoile inițiale și se fac studii de fezabilitate ale programelor planificate, ajunge apoi la evaluarea de tip intermediar, în cadrul căreia se analizează progresul și modul de implementare al programului, apoi la evaluarea de tip ex-post, care pune accent pe rezultate. Cu toate acestea, evaluarea de tip ex-ante trebuie să influențeze fazele de proiectare a programelor și de formulare a politicilor social-economice în același mod în care evaluările intermediare trebuie să influențeze implementarea programului și politicile socio-economice formulate în legătură cu aplicarea acestui program și a unor programe similare. La finalul ciclului de evaluare, evaluările de tip ex-post trebuie să contribuie la revizuirea politicilor socio-economice.

Este ideal ca aceste cicluri să se desfășoare astfel, însă în realitate acest lucru nu este întotdeauna posibil.

CAPITOLUL 2: EVALUAREA COMPARATIVA A PROGRAMELOR

PO DCA ȘI POS DRU

Finanțarea politicii de dezvoltare a Uniunii Europene și, implicit, alocarea sumelor pentru fondurile europene cu impact asupra dezvoltării sectorului public, depinde de dimensiunea bugetului european, și de importanța politicii pe care o susțin.

Rolul fondurilor europene în dezvoltare, în general, și în dezvoltarea sectorului public, în special, poate fi analizat din perspectiva evoluției sale cronologice. Nevoile de dezvoltare la nivel european solicită un grad de suport financiar ridicat, ce depășește posibilitățile individuale ale Statelor Membre. Prioritățile de investiții la nivel european corespund politicilor europene ce urmează a fi implementate în cadrul financiar multianual la care se referă bugetul proiectelor.

Creșterea capacității administrative și dezvoltarea instituțională sunt condiții esențiale pentru o absorbție eficientă a finanțării europene în Statele Membre UE. În sensul acesta, doua din programele operaționale desfășurate si elaborate la nivelul Romaniei au fost PO DCA (Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”) si POSDRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane).

Până în prezent, evaluarea în România s-a concentrat în principal asupra fondurilor

Uniunii Europene. Programele finanțate din bugetul național al României au fost tradițional neînsoțite de evaluare.

Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice la nivel central prevede înființarea unor Unități de Politici Publice în cadrul ministerelor și al celorlalte instituții ale administrației publice centrale, al căror rol va include evaluarea politicilor publice, așa cum sunt acestea definite prin lege.

Ca urmare a aderării la UE, România a devenit eligibilă pentru Instrumentele Structurale (Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune). Ezista 7 Programe Operaționale, care conțin planuri detaliate de investiții în domenii diverse, cum ar fi Transporturile, Dezvoltarea Resurselor Umane, Mediu etc.

2.1 Prezentarea PO DCA si POS DRU

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti, pe cand obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.

Strategia Lisabona revizuită afirmă necesitatea unei mai bune legislații, precum și a unei mai bune elaborări și furnizări de politici publice în scopul asigurării condițiilor pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea capacității administrative poate avea o contribuție directă la atingerea acestor obiective.

În perioada de pre-aderare, administrația românească, sprijinită prin Phare, a întreprins mai multe acțiuni între 2001-2006 prin planul de Reformă a Administrației Publice (RAP). Aceste acțiuni s-au concentrat pe crearea legislației necesare și a cadrului instituțional de îmbunătățire și întărire a administrației publice în contextul descentralizării și deconcentrării. Analizele tehnice întreprinse de către experții români și de către consultanții străini au confirmat necesitatea de a continua aceste eforturi în vederea atingerii obiectivelor pe termen lung, cum ar fi îmbunătățirea furnizării de servicii publice, sprijinirea creșterii economice, îmbunătățirea în mod real a condițiilor sociale și a bunei guvernări. Următoarea etapă a procesului de reformă cuprinde respectarea noului cadru legal și instituțional, implementarea metodologiilor și procedurilor care au fost pregătite prin actualul proces al RAP și investiții semnificative în instruirea personalului cu atribuții în noile metode administrative. În acest context, axele prioritare ale PO DCA vizează:

– Să soluționeze probleme orizontale de management la toate nivelurile administrației publice (central și local), punându-se accentul pe elementele cheie care întăresc credibilitatea administrației, în special, procesul de luare a deciziilor, o mai bună reglementare legislativă, responsabilizarea administrației publice și eficacitatea organizațională;

– Să se orienteze în mod special către îmbunătățirea procesului de descentralizare a furnizării de servicii în anumite sectoare prioritare (Sanătate, Educație, Asistență Socială), îmbunătățirea calității și eficienței furnizării de servicii. Îmbunătățirea receptivității și credibilității, atribute care conduc la sporirea condițiilor socioeconomice, trebuie să se reflecte într-un nivel crescut de încredere în administrația publică. Acești factori, fiind în linie cu obiectivele generale ale FSE ( Fonduri Structurale Europene) și cu Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013, reprezintă nivelul cel mai avansat al strategiei prezentate în PO DCA.

POS  DRU a fost elaborat sub coordonarea  Ministerului Muncii, Familiei și Egalitații de  Șanse. Obiectivele și scopul activităților POS  DRU  au fost stabilite  pe  baza  analizei dezvoltării  resurselor umane în România.

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;

Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;

Promovarea (re)inserției pe piața  muncii a  persoanelor inactive, inclusiv în zonele  rurale  1 ;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Intervenția FSE  în România  va sprijini atingerea obiectivului general și a  obiectivelor specifice  din domeniul dezvoltării resurselor umane, contribuind în mod real  la  implementarea  Strategiei Europene  de  Ocupare și la  atingerea  obiectivului general privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune.

Evaluarea ex-ante a PO DCA

În conformitate cu Art. 48(2) al Regulamentului Consiliului nr. 1083/ 2006, evaluarea ex-ante a PO DCA a fost efectuată de către o echipă internațională de evaluatori în perioada august 2006 – ianuarie 2007. Evaluarea a adoptat o abordare interactivă față de AM, ceea ce a dus la luarea în considerare a recomandărilor inițiale primite de la evaluatori în finalizarea PO. Acest proces a cuprins interviuri cu actorii cheie, numeroase întâlniri pentru expunerea de comentarii, seminarii pe indicatori și rapoarte care au fost diseminate.

Evaluarea ex-ante a POS DRU

În concordanță  cu articolul  47, alineatul  2 al Regulamentului Consiliului (CE) 1083/2006,  acest Program a fost subiectul unei evaluări ex-ante în vederea furnizării unei fundamentări pentru asistența financiară. Evaluarea ex-ante a fost externalizată unui Consorțiu condus de  Panteia  (Olanda) printr-un contract  Phare. Exercițiul evaluării ex-ante a fost un proces  interactiv. Seminarii,  ateliere  de lucru, reuniuni și discuții  bilaterale au reunit  planificatorii,  evaluatorii  și alți actori  relevanți  în vederea îmbunătățirii  calității programării. Rezultatul evaluării ex-ante este inclus în program și este menit să contribuie la implementarea acestuia  cu succes și eficiență.

Rezultatele și recomandările evaluării ex-ante a PO DCA au fost:

• Necesitatea organizării de noi consultări cu INA, ANFP, UCRAP și cele trei ministere de linie care gestionează sectoarele prioritare selectate pentru a se asigura că PO DCA reflectă nevoile existente și urgente și pentru a încorpora în procesul RAP lecțiile învățate de aceste instituții până în prezent;

• Utilitatea încorporării în text a unei distincții clare între nevoile, problemele și oportunitățile de la nivelul administrației centrale și locale. A treia versiune a PO DCA schimbă abordarea față de cele două niveluri, central și local. Această distincție ar trebui să fie mai clară în documentele de programare detaliate;

• Se recomandă efectuarea unei analize complete privind competențele funcționarilor publici definitivi și debutanți. Pe baza acesteia, ar trebui întocmită o analiză detaliată a nevoilor. Aceasta trebuie să se concentreze pe nevoile anumitor funcții și competențe necesare pentru anumite posturi. Analiza privind competențele va fi realizată de către ANFP/ INA, beneficiari vizați ai PO DCA;

• Strategia ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea productivității și eficienței administrației publice, potrivit Strategiei Lisabona. O scurtă justificare e necesară pentru a demonstra că aceste obiective vor fi atinse cu ajutorul activităților și operațiunilor propuse.

• Indicatorii și țintele vizate trebuie corelate cu eficiența și productivitatea administrației publice românești;

• PO DCA trebuie să răspundă în continuare priorităților RAP și schimbărilor permanente ale mediului RAP, și să accentueze în același timp nevoia de a se concentra pe sectoarele selectate pentru a răspunde Strategiei Lisabona.

Principalele  constatări și  recomandări  ale  evaluării  ex-ante a POS DRU  au concluzionat că,  în general,  Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 poate fi calificat  ca un document care îndeplinește standardele UE:

Conține o analiză cantitativă  vastă  a pieței muncii  din România,  a sistemului  educațional și a situației grupurilor vulnerabile;

Analiza relevă puncte tari importante și multe  puncte slabe, dintre care participarea scăzută  pe  piața  muncii,  inclusiv în zonele  rurale  slab dezvoltate, și participarea  scăzută la FPC par a fi elementele cele mai importante.

Strategia  conține  intervențiile  necesare  pentru abordarea  obiectivele  politicii UE  (OSCC, Agenda Lisabona și Liniile Directoare Integrate) în domeniul pieței muncii,  politicilor educaționale și de incluziune socială.

Strategia este transpusă într-un set de axe prioritare și domenii majore de intervenție  propuse, care vor aborda punctele slabe ale dezvoltării resurselor umane din România.

Strategia și intervențiile sunt in concordanță cu politicile UE și cu politicile naționale, asigurând complementaritatea  cu alte  Programe  Operaționale și operațiuni finanțate  din FEADR  și FEP. În ceea  ce  privește regiunile, Programul va fi  corelat cu inițiativele regionale din domeniul dezvoltarii resurselor umane.

Documentul conține, de asemenea, principale elementele privind implementarea POS  DRU. 

In cadrul PO DCA s-au realizat două analize ad-hoc în timpul procesului de evaluare: prima s-a concentrat asupra revizuirii programelor anterioare de creștere a capacității și a lecțiilor învățate din acestea, iar cea de-a doua a vizat justificarea orientării sectoriale a PO DCA. De asemenea si in cadrul POS DRU recomandarile s-au dat pe baza a două reuniuni de  dezbateri: în octombrie  2006, având ca subiect de discuție capitolul de analiză  a situației actuale și obiectivele POS  DRU, așa cum erau formulate la acel moment, și în decembrie 2006, când au fost discutate  strategia și axele prioritare propuse.

Evaluarea strategică de mediu a PO DCA si a POS DRU

Având în vedere specificitatea Fondului Social European, care finanțează intervenții imateriale legate de Dezvoltarea Resurselor Umane, atat PO DCA cat si POS DRU nu stabilesc cadrul adecvat pentru operațiuni cu efecte semnificative asupra mediului. Asadar, Autoritatea de Management a considerat – iar Autoritatea de Mediu a fost de acord – că nu a fost necesară o evaluare strategică de mediu pentru aceste programe operaționale, conform Directivei 2001/42/EC. Acest lucru nu va prejudicia monitorizarea necesară în conformitate cu legislația națională sau cu alte măsuri de implementare a Directivei 2001/42/EC.

Evaluarea ex-post atat pentru PO DCA cat si pentru POS DRU a fost realizată de către Comisie, în cooperare cu statul membru și Autoritățile de management, în conformitate cu articolul 49 (3) din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006. Comisia poate efectua evaluări strategice, precum și evaluări legate de monitorizarea PO 68 DCA, în conformitate cu articolul. 49 (1) și (2) din din Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006.

2.2 Controlul si managementul financiar al PO DCA si POS DRU

Ministerul Economiei și Finanțelor este desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate programele operaționale, fiind responsabil pentru elaborarea și transmiterea către Comisia Europeană a declarațiilor de cheltuieli și a cererilor de plată certificate, în conformitate cu prevederile articolului 61 din Regulamentul General al Consiliului nr. 1083/2006.

Autoritatea de Certificare este un departament în cadrul Autorității de Certificare și Plată, din Ministerul Economie și Finanțelor. Organismul desemnat să primească plățile din FEDR, FSE și FC de la Comisia Europeană, pentru toate programele operaționale, este Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerul Economiei și Finanțelor.

Organismul desemnat să efectueze plățile către beneficiari pentru PO DCA este unitatea de plată din cadrul AM DCA, din MIRA, iar pentru POS DRU este Serviciul de Plăți  din cadrul Autorității de Management POS DRU. 

Figura nr. 2: Circuitul financiar pentru PO DCA

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

Figura nr. 3: Circuitul financiar pentru POS DRU

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

Pe baza controlului financiar al celor doua programe se poate observa ca POS DRU pune un accent mai mare pe aceasta parte desfasurarii programelor deoarece dupa controlul intern al documentelor urmeaza trei niveluri ale certificarii cheltuielilor, in timp ce la PO DCA urmeaza un singur nivel al certificarii cheltuielilor.

2.3 Analiza Swot a PO DCA si POS DRU

Analiza Swot este o metoda folosita cu preponderenta in afaceri dar poate ajuta si la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra programelor operationale. Avand in componenta puncte tari si puncte slabe aduc in prim plan ,,ceea ce exista” intr-o perioada determinata de timp bazata pe concepte statice si parametri descriptivi. De asemenea amenintarile si oprtunitatile se axeaza pe viitor si reprezinta ,,ceea ce va fi”.

Punctele tari și punctele slabe se referă la administrația publică în ansamblul său. Lista punctelor tari stabilește că există deja elementele cheie necesare pentru o reformă de succes: cadrul legal și metodologiile, cât și aranjamentele instituționale pentru a îmbunătăți formularea de politici publice, sistemul de coordonare și planificare a administrației publice centrale, aranjamentele legale și instituționale ale serviciului public, și o alocare mai clară a responsabilităților între administrația centrală și cea locală. Punctele slabe care rezultata din analiza SWOT reprezintă argumente pentru abordarea reformei atât la nivelurile central cât și local ale administrației, și în mod special implementarea cadrului legal privind politicile publice, monitorizarea și evaluarea, funcția publică, descentralizarea și coordonarea între instituțiile implicate în procesul de reformă. De asemenea, există necesitatea susținerii autorităților publice care au preluat sau vor prelua competențele în domeniul sănătății, educației și asistenței sociale. Scopul este o îmbunătățire vizibilă a serviciilor publice în măsură să sprijine coeziunea economică și socială.

Oportunitățile și amenințările se referă la condițiile exterioare. Analiza SWOT identifică un număr de oportunități care pot stimula transformarea semnificativă a administrației publice. Există motive temeinice pentru a presupune că aceste condiții exterioare vor sprijini procesul de reformă. Amenințările care rezultata din analiza SWOT reflectă, într-o anumită măsură experiența acumulată până în momentul in care se face analiza. Amploarea reformelor și capacitatea de absorbție, mai ales pentru coordonarea și managementul intervențiilor, sunt semnificative. Mecanismele de implementare folosite pentru fondurile structurale oferă o bază pentru dezvoltarea competențelor instituționale prin care să se atingă rezultatele dorite.

Analiza SWOT efectuată pentru PO DCA se bazează pe contribuțiile la reuniunea de lucru desfășurată în noiembrie 2005, care a implicat actorii cheie în procesul de analiză a RAP, și pe analiza situației progreselor realizate în procesul RAP. Au fost incluse și elemente ale analizei SWOT din Strategia Națională de Evaluare.

Tabel nr. 1: Analiza Swot a PO DCA

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

Analiza situației din domeniul dezvoltării resurselor umane și ocupării a evidențiat o serie de caracteristici concretizate în puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.

Tabel nr. 2: Analiza Swot a POS DRU

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

In concluzie pe baza analizelor swot se poate observa ca PO DCA are numeroase puncte slabe referitoare la cunoștințele limitate de management care să sprijine luarea deciziei și să evalueze progresul înregistrat precum si la eficiență scăzută a instituțiilor publice si în furnizarea de servicii. In timp ce POS DRU se confrunta cu puncte slabe de natura grupurilor tinta vizate si nu organizatorice.

Pe baza punctelor tari se poate observa ca POS DRU detine un avantaj datorita ariilor mai mari de aplicabilitate (la nivel macroeconomic, IMM-uri, ONG-uri, s.a.m.d).

Referitor la oportunitati si amenintari, acestea sunt proportionale cu gradul de expansiune al fiecarui program, la nivelul administratiei publice sau la nivelul macroeconomic.

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: EVALUAREA PROIECTULUI ASOCIATIEI ,,AI GRIJA DE MINE” IN CADRUL PROGRAMULUI POS DRU

3.1 Prezentarea proiectului asociatiei ,,Ai Grija de Mine”

Proiectul vizeaza crearea unei structuri de economie sociala care sa angajeze persoane din mediul rural intr-un centru de tip gradinita/ after school/ activitati de club/ recuperare/ consiliere adaptat nevoilor grupurilor vulnerabile si in special copiilor cu dizabilitati.

Asociatia “Ai grija de mine” doreste sa promoveze in Romania un model de educatie si ingrijire a copiilor care este implementat cu success in tarile occidentale prin care se maximizeaza recuperarea copiilor cu probleme neuro-motorii si se face integrarea lor in comunitate inca de la o varsta frageda prin servicii educationale adaptate. Locatiile alese pentru proiect permit angajarea de persoane din mediul rural dar acces la piata din Bucuresti care sa poata sustine activitatea din punct de vedere economic.

Asociatia beneficiaza de expertiza profesionala in domeniul ingrijirii copiilor, avand in prezent un centru de activitati pentru copii in Bucuresti.

Figura nr. 4: Localizare Asociatia ,,Ai Grija de Mine”

Prin acest proiect:

Se dezvolta noi servicii sociale, de sănătate, educație inclusiv pentru copii cu probleme neuromotorii

Se formeaza noi abilitati pentru persoane din grupuri vulnerabile;

Se creaza noi locuri de munca in zone rurale

Se creaza parteneriate functionale cu alte ONG, si institutii centrale si locale;

Se creste accesul la educatie sau alte forme de pregatire pentru persoanele din grupurile social vulnerabile ( de ex. persoane care au abandonat scoala timpuriu sau care doresc sa urmeze o noua forma de invatamant);

Se faciliteaza reintegrarea pe piata muncii a persoanelor care ingrijesc in prezent la domiciliu acesti copii din cauza lipsei alternativelor de ingrijire

Se ofera servicii aditionale necesare integrarii sociale a grupurilor vulnerabile;

Se consolidează conștientizarea comunității locale cu privire la eliminarea barierelor care conduc la excluziunea socială;

Se valorifică forța de muncă feminina din mediul rural, slab valorificate în prezent la nivelul economiei;

Se dezvoltă materiale suport pentru învățare și metodologii de formare a grupurilor vulnerabile;

Se asigură un cadru stabil, integrat și personalizat în vederea promovării incluziunii sociale.

Proiectul vizeaza angajarea de persoane din grupuri tinta vulnerabile din judetele limitrofe Bucurestiului – Ilfov si Dambovita (regiunile Bucuresti-Ilfov si Sud Muntenia). Pentru a avea acces la un bazin de clienti platitori dar si de aplicanti cat mai mare din grupurile tinta vulnerabile, SES-ul va functiona cu sediul principal si centru de ingrijire copii in com. Mogosoaia, jud. Ilfov si va avea si un punct de lucru in jud. Dambovita (com. Crevedia), unde se vor derula activitati de recrutare, consiliere profesionala si instruire.

Categoriile de clienti potentiali includ:

Parinti care au nevoie de servicii de educatie de tip gradinita/ club/ after-school pentru copii

Parinti care au nevoie de servicii de terapie si recuperare pentru copii la centru sau la domiciliu

Parinti sau alti ingrijitori familiali care au nevoie de un respiro

Persoane care vor sa participe la activitati de instruire pentru ingrijire copii sanatosi si copii cu probleme neuromotorii sau dizabilitati

Persoane care au nevoie de consiliere psihologica privind dezvoltarea copilului

In privinta promovarii incluziunii sociale a grupurilor tinta vulnerabile carora se adreseaza asociatia, aceasta se desfasoara :

direct – prin intermediul locurilor de muncă create si serviciilor furnizate chiar catre membri ai acestor grupuri (de ex. persoane cu dizabilitati)

indirect – prin intermediul sesiunilor de instruire si coaching dar si prin oferirea de servicii alternative de ingrijire care sa permita ingrijitorilor familiali actuali sa isi reia traseul profesional conform pregatirii sau sa urmeze forme de instruire.

Proiectul se adreseaza unei nevoi a pietei de servicii educationale si de ingrijire copii care nu este in prezent suficient acoperita de servicii publice. Gradinitele si scolile publice au in majoritate un program neadaptat nevoilor profesionale ale parintilor, fiind foarte dificila admiterea intr-o gradinita cu program prelungit. Aceasta a deschis calea unui numar mare de centre de tip gradinite/ after-school/ club de activitati private care isi desfasoara activitatea in zona de interes.

Cu toate acestea, nici institutiile publice si nici cele private existente nu sunt adaptate in materie de activitati, staff sau de acces fizic si pentru copiii care au nevoie de asistenta speciala, ceea ce duce la o rata mare de abandon scolar. In prezent, sectorul public nu acopera suficient educatia copiilor cu dizabilitati aflati intre varstele 0 si 7 ani, fiind dificila admiterea lor in crese si gradinite publice neadaptate sau in gradinite private, iar dupa varsta de 7 ani ei sunt fie trimisi in scoli speciale, fie in scoli neadaptate nevoilor lor unde au mari dificultati de integrare si de multe ori familia renunta la educatie.

Conform datelor Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in prezent 31.132 copii, aproape jumatate din numarul de copii cu dizabilitati din Romania, nu urmeaza nicio forma de invatamant. De asemenea, conform unui raport realizat in 2013 de UNICEF in randul romilor si persoanelor sarace si celor din mediul rural se inregistreaza o foarte redusa participare la gradinite, activitati extra-scolare iar aceste categorii se confrunta cu un abandon scolar foarte ridicat. Dificultatile de adaptare in scolile si gradinitele publice sunt cauzate de lipsa spatiilor si a locurilor, lipsa fondurilor, un raport copii/ educatori ridicat.

In prezent in parlamentul Romaniei exista o initiativa legislativa prin care s-ar putea impune decontarea in sistemul public de servicii educationale efectuate pentru copii cu dizabilitati in unitati private acreditate precum cea care este propusa de asociatia ,,Ai Grija de Mine”, dat fiind ca institutiile publice nu sunt adaptate. Aceasta asociatie va fi una model de incluziune si va cauta sa maximizeze recuperarea copiilor cu dizabilitati prin terapii combinate, dar si prin instruirea ingrijitorilor (parinti, bunici, etc.) pentru a lucra cu copiii si la domiciliu. In masura in care statul va putea prelua o parte din costurile cu serviciile efectuate, se va putea efectua o crestere a ofertei de servicii pentru copii cu dizabilitati, precum si oferirea de subventii sau servicii decontate gratuite sau cu pret redus pentru familii din grupuri vulnerabile si deschiderea de noi centre, beneficiind de experienta acumulata in cadrul proiectului.

Unul din aspectele esentiale ale proiectului este si oferirea unor servicii la domiciliu, in special consiliere cu scopul de a imbunatati posibilitatile de lucru pentru cei care nu pot lua parte la activitatile de la centru, prin oferirea de training pentru parinti si alti ingrijitori, servicii de kinetoterapie la domiciliu pentru cei mai greu transportabili sau cei care locuiesc la distante mai mari de Bucuresti si nu au acces la astfel de servicii in localitatile lor din jud. Ilfov, Dambovita sau Giurgiu. Acesta este un serviciu necesar nefiind acoperit adecvat de piata.

SES-ul se va pozitiona pe o segment de piata accesibil pentru familiile din clasa de mijloc.

In prezent exista un numar de 3 gradinite private in zona imediata de acces (Mogosoaia-Buftea), si 4 in Baneasa/ Pipera, trei din ele oferind si servicii de after-school, cu tarife pozitionate pe segmentul scump de piata si servicii premium precum limbi straine, activitati sportive, muzica, etc. Exista si scoli 1-8 private cu tarife de lux si program de zi (Scoala Americana, Scoala Internationala).

Pe de alta parte, exista o oferta publica de 9 scoli si gradinite, unele din ele rurale si slab dotate si fara suficient personal, altele renovate recent dar cu un program de activitati deficitar. Scolile publice au un raport foarte mare de copii/ instructor, care face dificil individualizarea procesului de invatare si in special adaptarea sa la nevoile speciale ale unora din copii.

Centrul „Ai grija de mine” va cauta sa umple segmentul de piata dintre cele doua oferte, venind cu oferte educationale variate si competitive ca pret si oferind si servicii adaptate si individualizate pentru copiii si o oferta si pentru copii cu nevoi speciale, plecand de la transport cu microbuz adaptat pana la servicii de recuperare si terapie prin joaca, muzica, kinetoterapie, psihologie, etc.

Astfel centrul “Ai Grija de Mine” ofera:

Un raport instructor/ ingrijitor per copil foarte bun;

Oferta adaptata individual pentru fiecare copil, cu sau fara nevoi speciale

Combinatie unica de servicii de ingrijire si recuperare intr-un singur loc

Terapie la domiciliu. Cu cabinetul mobil de kinetoterapie se vor efectua activitati de recuperare la domiciliu.

Servicii diverse si pachete de servicii ajustabile in functie de nevoi.

Servicii de transport adaptate copiilor cu dizabilitati.

Sosire timpurie pe piata pozitioneaza asociatia ca lider in zona ceea ce poate da acces timpuriu la subventii daca se schimba legislatia

Echipa de baza sudata – manager, pediatru, kinetoterapeut, dezvoltator de servicii

Accesibilitate – Zona Mogosoaia ofera acces facil dinspre E/SE/NE pentru lucratori din mediul rural, pentru specialistii din Buftea si Bucuresti dar si pentru clientii cu venit disponibil mediu si mare venind dinspre Sud, Vest si NV.

Asociatia are in vedere si punctele slabe precum:

Pionieratul in servicii adaptate poate duce la posibile reticente ale unor parinti sa isi lase copiii intr-un centru unde vin la activitati si copii cu nevoi speciale si sa conduca la specializare excesiva pe copii cu dizabilitati, reducand piata potentiala

Centrul fiind nou pe piata, necesita investitii mai mari de marketing pentru atragere clienti

Formarea si angajarea de personal nou din grupuri vulnerabile e un proces care cere investitii semnificative in resursa umana

3.2 Evaluarea si desfasurarea proiectului Asociatiei ,,Ai Grija de Mine”

Pe baza unor evaluari successive printer care si cea realizata de catre ONPHR (Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania), proiectul Asociatiei ,,Ai Grija de Mine” a fost aprobat iar in prezent este in curs de desfasurare. Acest proiect se afla pe o axa prioritara 6: ,,Promovarea incluziunii sociale” cu un domeniu major de interventie 1: ,,Dezvoltarea economiei sociale” al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

In prezent asociatia si-a creat un centru adaptat de servicii multiple – educatie, recuperare, consiliere, pregatire.

Centrul este functional si este gata sa ofere contra cost servicii de educatie, consiliere, mediere scolara, kinetoterapie, psihologie, terapie ocupationala, ingrijire de tip respiro, servicii la domiciliu.

1. Locatia centrului este identificata, inchiriata si amenajata in zona comunei Mogosoaia; Locatie punct de lucru secundar este inchiriata si amenajata pe raza comunei Crevedia.

2. Echipamentele specifice sunt achizitionate conform bugetului;

3. Personalul este recrutat prin publicitate si 2 evenimente si instruit individual si in doua sesiuni de grup de expertii colaboratori.

4 Comunitatea locala si de pe o raza de 15 km este informata prin articole media, publicitate prin afise si pliante la primarie, scoli, alte institutii locale.

Au fost create 17 noi locuri de munca, inclusiv 9 pentru persoane din grupurile tinta vulnerabile.

De asemenea sunt oferite de centru si prestari de servicii la domiciliu pentru deservirea familiilor cu copiil netransportabili sau din zone greu accesibile cu transport public.

1. Servicii de kinetoterapie contra cost (sau in cazuri sociale servicii gratuite) cu ajutorul cabinetului mobil.

2. Servicii de consiliere si instruire gratuite pentru ingrjitori privind activitati kinetoterapeutice care pot fi desfasurate si acasa.

3. Servicii de ingrijire temporara de tip respire.

Proiectul a inceput sa prinda contur dupa aprobarea si contractarea sa prin demararea achizitiilor echipamentelor de kinetoterapie, echipamentelor de suport de educatie, echipamentor administrative, mobilier, birotica, etc – conform bugetului. Se are in vedere si demararea unei achiziti in leasing operational a unui microbuz adaptat.

Personalul cheie este angajat si colaboratorii externi sunt selectati. Personalul de ingrijire (sofer, ingrijitori, educatori) primeste instruirea specifica necesara privind lucrul in centru cu persoanele din grupuri vulnerabile.

Clientii potentiali (parintii) au fost si sunt informati prin campanii publicitare si de relatii publice incepand cu prima luna si apoi permanent despre serviciile care vor fi oferite la centru si se va da posibilitatea pre-inscrierilor pentru gradinita si after-school. Campania de informare se deruleaza prin pliante, afise si informari la sediile organizatiilor non-profit din domeniu, clinicilor de recuperare, pediatrilor si medicilor de familie, scolilor speciale si prin mass media. Se identifica parteneriate locale cu alte institutii de educatie (gradinite, scoli, organizatii) care pot ajuta. Centrul are si un website cu rol de informare si management al relatiilor cu clientii.

Grupurile vulnerabile tinta(o parte din ei au fost deja consiliati):

Număr de persoane care beneficiază de orientare/consiliere – economie socială: 70

Număr de participanți la instruire – economie socială:

· Număr de participanți FSE – femei 50

· Număr de participanți FSE – persoane de etnie romă 6

· Număr de participanți FSE – persoane cu dizabilități 4

· Număr de participanți FSE – alte grupuri vulnerabile 16

Deoarece se afla targetul de vanzari pentru primul an al asociatiei este un numar de cel putin 24 de copii (2-5 ani) inscrisi la gradinita si 20 copii la afterschool (6-12 ani). Se preconizeza existenta si a unui numar de alti 35 copii care sa foloseasca alte servicii, cum ar fi cele de club, terapie, transport. Din incasari se vor oferi si subventii si burse pentru a incuraja participarea unor copii din familii din grupuri vulnerabile la activitatile centrului – copii din mediul rural, romi, copii cu dizabilitati.

Bugetul alocat pentru relatii publice si publicitate în faza initială va fi cel bugetat prin proiect, iar din incasarile SES, un procent între 10% va fi alocat reclamelor (in functie de buget), pentru a impune conceptul pe piată. Restul incasarilor vor fi folosite pentru consolidarea pozitiei pe piata.

Pentru reclame, vor fi folosite cât de mult optiunile gratuite si cele pe bază de comision din vânzări (site-uri reduceri), cele pre-plătite au fost utilizate doar la intrare pe piată si vor mai fi folosite în momentul în care doreste oferirea unui nou serviciu.

Principalele metode de publicitate sunt: Eveniment de lansare, inclusiv mass – media; Distribuirea de pliante in localitatile apropiate; Reclama in ziarele locale; Pagină web destinată SES pe site-ul propriu; Pagini retele sociale Facebook, Twitter si Google+; Reclamă prin afise la sediile partenerilor, organizatii copii cu dizabilitati – cât si la toate punctele de lucru; Newslettere, organizare evenimente, etc.; Utilizarea platformei de advertisement Google contra-cost; Utilizarea site-urilor de reduceri pentru a promova reduceri la abonamente; Crearea de parteneriate cu ONG-uri si scoli publice locale.

Strategia de pret include o abordare pe multiple paliere configurabile, pentru a atrage clientii si a le oferi servicii adaptate nevoilor copilului. Dat fiind faptul ca asociatia este noua pe piata din zona, au fost introduse initial promotii cu tarife cu discount pentru pre-inscrieri. Firma porneste cu o rata de profit de 30%, cu tarife structurate astfel:

Tabel nr. 3: Preturile pentru serviciile oferite de Asociatia ,,Ai Grija de Mine”

Pe viitor proiectul va contribui la incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile prin angajarea lor in activitati legale, remunerate si cu contributie la sistemul de pensii si sanatate. De asemenea, vor fi incurajate si dezvoltarea rurala prin angajarea de persoane din mediul rural si formarea lor intr-o activitate necesara societatii si familiilor si aducand beneficii atat comunitatilor din care provin lucratorii nou angajati, cat si comunitatii in care isi vor desfasura activitatea profesionala. De asemenea, daca va avea succes, afacerea se va dezvolta si vor putea fi angajate mai multe persoane apartinad grupurilor vulnerabile dar si servind copii din astfel de grupuri.

SES-ul va sustine si incuraja dezvoltarea de proiecte sociale, inclusiv prin incheierea de acorduri de colaborare cu asociatii, fundatii si institutii care activeaza in domeniul social pentru organizarea de activitati in comun, evenimente de constientizare a importantei incluziunii sociale, campanii de strangere de fonduri.

Din profitul obtinut, SES-ul va oferi discounturi si subventii copiilor din familii vulnerabile. De asemenea, in cadrul SES-ului vor fi organizate seminarii cu asociatiile si institutiile interesate pentru a defini cele mai bune solutii de ingrijire a copiilor cu sau fara dizabilitati si pentru a reduce excluziunea sociala.

Proiectul ar putea servi drept model pentru alte firme, asociatii si comunităti, ducand la cresterea numarului de optiuni de ingrijire si la crearea de noi locuri de munca.

Abordarea integrata a SES-ului este data de complementaritatea cu website-ul care va avea si magazin online unde oamenii sa poata sa configureze pachetele si serviciile de care au nevoie. Centrul “Ai grija de mine” colaboreaza activ cu celelalte SES-uri din cadrul proiectului, si in special cu cele care lucreaza cu personae cu dizabilitati, aducand sinergii si cooperare in dezvoltarea economiei sociale, cu SES-urile din cadrul proiectului avand posbilitatea sa isi afiseze materiale promotionale, inclusiv bannere pe website in mod gratuit, astfel crescandu-le vizibilitatea.

Deoarece programul pos dru va finanta proiectul asociatie doar pe o perioada de 12 luni se are in vedere si sustenabilitatea financiara. Astfel conform estimarilor membrilor asociatiei, Centrul AGM va fi o institutie recunoscuta si apreciata la sfarsitul primului an si va avea o pozitie financiara solida care ii va permite sa isi dezvolte activitatile in anul 2 de functionare. Se considera ca zona de activitate este una incomplet acoperita de piata si activitatea va putea fi extinsa si replicata ulterior si in alte orase mari din Romania, in special daca se adopta si o legislatie noua care sa favorizeze centrele educationale adaptate pentru copii cu dizabilitati. Dupa adoptarea unei legislatii mai favorabile, se vor putea dezvolta si parteneriate cu institutii publice pentru recunoasterea ingrijirilor copiilor cu dizabilitati si decontarea mai multor servicii.

Tabel nr. 4: Estimare venituri SES (lei) 2016

Conform planificarii, SES-ul va obtine venituri prin vanzarea serviciilor furnizate. Astfel veniturile sunt echilibrate din surse diverse care sa ofere un cash flow stabil – gradinita, afterschool, cluburi, terapie, activitati la domiciliu.

Referitor la sustenabilitatea locurilor de munca nou create prin proiect- acestea vor putea fi asigurate cel putin 6 luni după finalizarea finantării nerambursabile, ca urmare a veniturilor încasate, a ofertei de calitate si a pietei potentiale.

Cheltuielile administrative si de business raportate la nr. de clienti vor scadea spre finalul programului pe masura ce creste numarul de clienti, crescand profitul. Locurile de munca vor fi asigurate si in scenarii pesimiste de evolutie economica a regiunilor unde opereaza asociatia, dat fiind ca piata principala este Bucuresti, iar zona are o populatie mare de copii de varsta prescolara si scolara.

Veniturile provenite din pachete sunt prognozate a fi stabile cel putin pe durata anilor scolari, cu unele scaderi pe perioada vacantelor, cand asociatia se va axa in special pe activitati de cluburi de vara, tabere, excursii.

In masura fondurilor disponibile prin contractare cu Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale si primarii in 2016 dupa acreditarea SES ca furnizor de servicii sociale, asociatia va extinde o parte din activitati si in aceasta zona de piata, in care se va colabora cu furnizori existenti si alte ONG specializate.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE