Evaluarea Clasei Pregatitoare
Evaluarea clasei pregătitoare
„Fiecare copil pe care îl educăm este un om dăruit societății”
Nicolae Iorga
INTRODUCERE
Oamenii se regăsesc zilnic în situația de a lua decizii, unele mai importante altele mai puțin importante dar voluntar sau involuntar înaintea luării deciziei realizează o scurtă evaluare în funcție de interesele personale sau diferiți factori: merg cu un mijloc de transport în comun până la serviciu sau utilizez mașina personală, mă îmbrac casual sau elegant, mănânc în oraș sau îmi pregătesc singur cina etc. Această evaluare le permite oamenilor să filtreze situația și să ia decizia cea mai bună având în considerare mai mulți factori. De asemenea le permite să vadă dacă acțiunea în sine poate fi intreprinsă o perioada mai lungă de timp și ce beneficii rezultă în urma ei: dacă merg cu atutobuzul la serviciu economisesc bani și poluez mai puțin mediul etc.
Acest tip de evaluare trebuie realizată și la nivele mai importante cum ar fi de către instituțiile publice pentru a putea avea o viziune mai bună asupra politicilor publice, programelor și proiectelor. Cu atât mai mult este necesară evaluarea programelor din domeniul educațional precum clasa pregătitoare care afectează atât elevii, părinții elevilor cât și educatorii și învățătorii.
Această lucrare abordează o situație relativ nouă, prezentă în sistemul de învățământ primar din România-clasa pregătitoare, mai exact urmărește evaluarea acestui program din perspectiva părinților și a învățătorilor. Introdusă începând cu anul școlar 2012-2013, aceasta a provocat numeroase dispute între actorii implicați referitoare la beneficii, costuri, eficiență și eficacitate etc. Pe parcursul lucrării se vor evidenția conceptele de la care se pornește în evaluarea clasei pregătitoare, se vor prezenta comparații ale sistemului de învățământ primar ale altor state cu cel din România, se va prezenta studiul de caz, rezultatele acestuia cât și concluzii și recomandări.
Primul capitol intenționează sa clarifice termenul de politici publice, ciclul de politici publice din care vor fi tratate în mod deosebit etapa de implementare și cea de evaluare a politicilor publice, care vor fi utile în procesul propriu-zis de evaluare a programului clasa pregătitoare.
Al doilea capitol se axează pe sistemul de învățămant primar din România comparativ cu cel a altor state europene. De asemenea descrie mai detaliat ce înseamnă clasa pregătitoare, metodologia și câteva date statistice de la nivelul județelor din România, în special din Cluj.
Studiul de caz încearcă să facă o evaluarea a programului clasa pregătitoare din perspectiva actorilor implicați: părinții elevilor din clasele pregătitoare și clasele I și invățătorii. Aceste categorii au fost alese deoarece sunt cele mai în măsură să ofere informații referitoare la clasa pregătitoare fiind implicați direct. Cercetarea este structurată în două părți. În cea cantitativă în cadrul căreia a fost chestionat un eșantion de conveniență compus din părinți ai căror copii au trecut prin experiența clasei pregătitoare, din Cluj-Napoca. Partea calitativă a avut în vedere interviurile acordate de către 5 cadre didactice care își desfășoară activitatea în școlile din Cluj-Napoca.
Concluziile surprind datele cele mai importante obținute în urma cercetării referitoare la mulțumirea părinților și a învățătorilor față de clasa pregătitoare și cât și recomandările legate de aceasta care vin în completarea acestora.
Clasa pregătitoare este o nouă treaptă în învățământul primar care a adus o schimbare importantă în învățământul primar din România și este chiar necesar ca aceasta să fie studiată și evaluată din cât mai multe puncte de vedere.
CAPITOLUL I. POLITICI PUBLICE
Noțiuni introductive-ciclul de politici publice
Termenul de „politică publică” se regăsește în studiile de specialitate și în limbajul curent din România doar de la sfârșitul anilor 1990 și există în continuare numeroase ambiguități asupra sferei de cuprindere a acestei noțiuni. Această neclaritate se datorează în mare parte preluării termenului din engleză – policy, pentru care în limba română nu există un termen complet sinonim și astfel a fost preferată utilizarea termenului din literatura franceză, și anume cel de politică publică (politiques publiques).
Conceptul de politică publică cunoaște foarte multe definiții precum cea oferită de Thomas Dye „politicile publice reprezintă tot ceea ce structurile guvernamentale hotărăsc să facă sau sa nu facă” la un nivel general sau cea propusă de Harold Lasswel și filozoful Abraham Kaplan „un program proiectat de scopuri,valori și practici”. De asemenea Carl Friedrick spune că „ pentru conceptul de politică este esențială existența unui scop, obiectiv sau țel”. O altă abordare, cea instrumentalistă spune că o politică publică reprezintă „un curs al acțiunii cu un scop precis, urmărit de un actor sau un grup de actori în abordarea unei probleme”.
Aceste definiții demonstrează dificultățile care apar în specificarea completă a conținutului termenului. Cu toate acestea putem identifica câteva elemente comune ale definițiilor: acțiune, scop, obiectiv, valoare, actori. Politicilor publice le sunt atribuite mai multe sensuri: politicile publice ca denumiri ale unor domenii de activitate, ca propuneri specifice, politici ca decizii ale guvernului, politici ca produse, politici ca programe politici ca rezultate, politicile ca teorii sau modele, politicile ca procese etc. Politicile publice se diferențiază de scopurile, intențiile sau alegerile politicilor, acestea fiind componente ale politicilor publice. Intențiile sunt adevăratele scopuri ale unei acțiuni în timp ce scopurile sau țelurile sunt finalități declarate care trebuie atinse. Planurile sunt mijloace specifice pentru atingerea unor țeluri. Programele reprezintă mijloace autorizate pentru îndeplinirea țelurilor. Deciziile reprezintă acțiuni specifice luate pentru a stabili scopuri, a dezvolta planuri, a implementa și evalua programe. Efectele constituie impactul măsurabil al programelor, intenționate sau neintenționate, primare și secundare.
Nevoia de politici publice este argumentată prin existența eșecurilor pieței: externalități, bunurile publice, situațiile de monopol, asimetria informațională, adică situațiile în care nu sunt atinse eficiența și echitatea.Cunoscând ce sunt politicile publice, de ce avem nevoie de ele, este esențial să ne intrebăm cine poate „face” politici publice și cum?
Mai multe categorii de actori din sfera publică sau privată care au o serie de aptitudini specifice pot avea capacitatea de a face politici publice. Însă un specialist în domeniul politicilor publice trebuie să aibă capacitatea de a propune soluții viabile la probleme reale din societate, urmărind în același timp ca aceste soluții să fie puse în aplicare și evaluând impactul pe care măsurile propuse îl au la nivelul segmentului asupra căruia acționează.
Există o distincție care se face între studiul (cercetarea) politicilor publice și analiza politicilor publice, distincție între un studiu al politicii publice și un studiu pentru politica publică. Prima abordare tinde să fie mai descriptivă, în timp ce cea de-a doua tinde să aibă mai degrabă o orientare practică. In timp ce studiul politicilor publice este făcut mai mult de universitari cu scopul de a înțelege procesele politicilor publice, analizele politice sunt făcute de oficiali guvernamentali, institute de cercetare și vizează designul unei politici publice reale.
Cadrul procesului de realizare de politici publice este format dintr-un set logic de activități. Astfel se conturează mai multe etape în procesul de creare a politicilor publice care au tendința de a se succeda.
Mai exact, ciclul politicilor publice reprezintă „un proces logic deductiv, unde actorul decizional urmărește un parcurs etapizat pentru a găsi soluția la o problemă reală din
societate.”
Fig. 1.1 Ciclul politicilor publice
În acest model:
stabilirea agendei se referă la procesul prin care problemele ajung în atenția instituțiilor guvernamentale;
formularea politicilor implică dezvoltarea de alternative pentru a trata problemele de pe agenda publică;
luarea deciziilor este procesul prin care instituțiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru a soluționa problema;
implementarea este procesul prin care instituțiile guvernamentale aplică o anumită politică, adică fac trecerea de la decizie la practică;
evaluarea este procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate și verificate, rezultatele sale putând consta în recformularea problemei și a soluțiilor propuse.
Procesul politicilor publice mai poate fi rezumat și astfel: identificarea problemelor, stabilirea calendarului pentru luarea deciziilor, formularea propunerilor de politici, legiferarea politicilor, implementarea politicilor, evaluarea politicilor și evaluarea impactului indirect al programelor.
În continuare ne vom axa pe detalierea a doua etape importante din ciclul politicilor publice și anume etapa de implementare și cea de evaluare.
1.2 Etapa de implementare
De-a lungul timpului s-a format o concepție greșită legată de implementare, se considera că o dată ce decizia a fost luată aplicarea ei în practică este o etapă facilă, însă dezvoltarea studiilor de evaluare a arătat contrariul. Există un număr mare de condiții care trebuie îndeplinite pentru ca o politică să fie implementată cu succes. Trebuie să existe o cantitate suficientă de resurse ( umane, financiare, timp etc. ) pentru ca politica să fie pusă în aplicare iar consensul politic trebuie să funcționeze în așa fel încât, dincolo de simple afirmații, politica să poată fi pusă în aplicare.
Implementarea poate fi definită ca „ etapa procesului politicilor publice care constă în totalitatea activităților prin care o alternativă de politici publice este pusă în aplicare, prin adoptarea unuia sau mai multor acte normative, respectiv aplicarea unui plan de acțiune corespunzător”. A executa, a implementa, a pune în practică sunt termeni sinonimi, care exprimă aceeași idee. „Execuția reprezintă faza procesului politicii prin care trebuie să se atingă obiectivele stabilite. În cadrul acestei etape, deciziile devin executorii și trebuie să fie puse în practică. Implementarea reprezintă acea fază a unei politici publice pe durata căreia sunt generate acte și efecte pornind de la un cadru normativ de intenții, texte sau discursuri politice”.
Procesul punerii în aplicare se prezintă ca o serie de activități care trebuie realizate pe parcursul unei perioade de timp destul de lungi, al cărui început și al cărui sfârșit sunt dificil de diferențiat și care introduce în acțiune numeroși alți actori. Experiența a arătat
că deseori în această perioadă de timp între luarea deciziei și punerea sa efectivă în practică, pot interveni complicații neprevăzute.
De asemenea în această etapă se vor alege instrumentele prin care politica este pusă în aplicare (de natură legislativă, instituțională etc.), respectiv agenția care implementează (Guvernul, autorități publice, organizații din mediul privat etc.).
Se poate vorbi despre implementare ca proces, implementarea ca administrație perfectă, implementarea ca management al politicilor, implementarea ca evoluție, implementarea ca proces de învățare, implementarea ca structuri de implementare și de punere în practică, implementarea ca rezultate, implementarea ca perspectivă, implementarea ca simbolism politic, implementarea ca și coaliție, implementarea ca răspundere și încredere.
Literatura de specialitate a generat patru modele de implementare:
Modelul autoritar
Modelul participativ
Modelul de coaliție a actorilor
Modelul de învățare continuă
Gama de instrumente care pot fi utilizate în implementarea politicilor publice este foarte variată, de la instrumente cu un grad mic de implicare a statului la instrumente cu un grad mare de coerciție sau instrumente mixte.Alegerea instrumentului potrivit este o sarcină complexă. Când o autoritate publică decide să facă sau să nu facă ceva, trebuie să aleagă dintre mijloacele reale pe care le are la dispoziție.
Procesul de implementare întâmpină adesea dificultăți precum:numărul mare de participanți la proces, scopuri diversificate, scopul inițial neclar, obiectivul nu a fost considerat ca fiind prioritar, inexistența suficientelor resurse pentru a-l îndeplini, a existat un conflict cu alți participanți importanți, grupul vizat de politică a fost greu de implicat, lucrurile făcute nu au avut impactul așteptat, în timp circumstanțele s-au schimbat și atenția a fost acaparată de alte probleme.
1.3 Etapa de evaluare
Evaluarea este un proces „la fel de natural precum respiratul” după cum spune autorul Emil J. Posavac. El consideră ca activitățile de zi cu zi ne pun în fața unor scurte evaluari, fie că gustăm mâncarea să vedem daca mai are nevoie de sare, fie că verificăm apa înainte să intrăm la duș etc. Aceste practici ale simțul comun trebuie transpuse și la nivelul instituțiilor într-un mod organizat pentru a evalua diferite programe.Desigur procesul devine mai complicat intr-o organizație deoarece intervine o echipă, prin urmare responsabilitățile sunt împărțite între mai multe persoane. In al doilea rând trebuie remarcat că majoritatea programelor au obiective pe care le ating după o anumită perioadă de timp, cu cât timpul este mai mare cu atât devine mai neclar dacă activitățile sunt făcut în modul cel mai potrivit sau nu. De asemenea o altă problemă o reprezintă numărul mare de actori care ar putea fi implicați în evaluare și de faptul că de obicei evaluările sunt cerute de alte părti decât de exemplu clienții unui program, persoanele evaluate neștiind pe cine să mulțumească.
Evaluarea reprezintă un proces prin care se măsoară performanța unui program și se identifică soluții la problemele existente. Evaluarea poate avea, următoarele scopuri: analiza rezultatelor unui program, compararea rezultatelor cu costurile unui program, identificarea eventualelor îmbunătățiri necesare, asistarea autorităților în elaborarea de răspunsuri pertinente în fața cetățenilor vis-a-vis de acțiunile lor, furnizarea de indicii pentru alocarea resurselor, îmbunătățirea managementului programelor, identificarea modelelor de bună practică ce pot fi diseminate și utilizate în programele viitoare.Astfel putem constata fapul că evaluarea este importantă, chiar necesară în creșterea performanțelor programelor și proiectelor.
Evaluarea se bazează pe diferite criterii de evaluare. Abordarea UE are la baza 5 criterii: relevanță, eficacitate, eficiență, impact și sustenabilitate.
Tipuri de evaluare:
Evaluarea poate fi clasificată din mai multe puncte de vedere:
Din perspectiva scopului avem evaluare sumativă sau formativă; prestabilită sau reactivă.
După momentul evaluării:
Evaluarea ex-ante
Evaluarea interim
Evaluarea ex-post
După poziția membrilor echipei de evaluare există două tipuri esențiale de evaluare:
Evaluarea internă
Evaluarea externă
Alte tipuri de evaluare
Participativă
Bazată pe teorie
Evaluarea impactului
Printre cele mai utilizate metode de evaluare a programelor se numără: analiza nevoilor, analiza SWOT, analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficiență, evaluarea rezultatelor și evaluarea proceselor.
Modele utilizate în evaluarea de programe: orientate spre rezultate; explicative; sistemice; economice; centrate pe actorii implicați; centrate pe teorie; modelul CIPP context, input, proces, produs; constructivist; calitativ; centrat pe utilizarea practică a evaluării și modelul transdisciplinar.
Modelele centrate pe actori implicați (modelul orientat pe beneficiar, modelul orientat pe participanți, modelul orientat pe opinia experților) „au la bază criterii de evaluare propuse de participanții la proiect, fie că este vorba de inițiatori, implementatori, contractori sau de beneficiari”. Modelul orientat pe participant își propune să afle dacă participanții la proiect sunt mulțumiți, participanții fiind și cei care stabilesc criteriile de evaluare.
CAPITOLUL II. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU ALTE STATE
2.1 Invățământul primar în România
În România dreptul fundamental la educație este asigurat prin Legea Educației naționale nr.1 din 5 ianuarie 2011. Conform acesteia „misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare.”
Fiecarui cetățean român sau al state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene ii este asigurat dreptul egal de acces la toate nivelurile și formele de învățământ fără nici o formă de discriminare pe tot parcursul vieții.
Structura sistemului de învățământ din România cuprinde:
educația timpurie: învățământul antepreșcolar(0-3 ani) și preșcolar(3-6 ani);
învățământul primar: clasa pregătitoare și clasele I-IV;
învățământul secundar: gimnazial V-VIII și liceal IX-XII/XIII (teoretic, vocațional și tehnologic);
învățământul profesional;
învățămîntul terțiar: postliceal;
învățământul superior: de licență,masterat și doctorat;
În momentul actual, învățământul primar cuprinde clasele I-IV plus clasa pregătitoare, acestea funcționează numai ca învățământ de zi, de regulă cu program de dimineață. Învățământul primar este organizat pe clase care cuprind în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mulți de 25.
Numărul de locuri care se alocă, prin cifra de școlarizare, pentru clasa pregătitoare, în învățământul de stat, este mai mare sau egal cu numărul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, asigurând astfel fiecărui copil un loc. Vârsta de încheiere a acestui ciclu este de 10-11 ani.
Învățământul primar de stat funcționează în unități școlare independente sau în școli cu clasele I-VIII. Însă în mediul urban acesta poate fi organizat și în școli cu clasele I-XII. În mediul rural în schimb se organizează școli independente în zonele ăn care numărul elevilor este prea mic pentru a organiza și învățământ gimnazial.
Unitățile de învățământ pot să-și extindă activitățile cu elevii după programul orelor de curs prin programul „Școala după școală”. Acest program are în vedere „activități educative, recreative de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială.”
În învățământul preuniversitar de aplică Curriculumul Național elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale și nevoile pieței forței de muncă. Acesta reprezintă „ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preunivesitar”. Curriculumul Național pentru învățământul primar se axează pe 8 domenii de competențe:
a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă(minorități)
b) competențe de comunicare în limbi străine;
c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației;
e) competențe sociale și civice;
f) competențe antreprenoriale;
g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
h) competența de a învăța să înveți.
Evaluarea rezultatelor învățării se exprimă prin calificative în învățământul primar, exclusă fiind clasa pregătitoare. La nivel național se realizează evaluări la sfârșitul clasei pregătitoare, clasei a II-a și clasei a IV-a.
2.1.1 Condiții și procedura de înscriere în învățământul primar
Conform metodologiei de înscriere, părinții, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare, în conformitate cu prevederile legii. La solicitarea părinților sau tutorilor legali pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic daca evaluarea psihosomatică este corespunzatoare.Copiii cu cerințe educaționale speciale sunt înscriși în clasa pregătitoare dacă împlinesc până la data începerii anului școlar, între 6 și 8 ani.
Prin excepție, pentru anul școlar viitor(2014-2015) părinții care nu și-au înscris copiii în învățământul primar în anul școlar curent și împlinesc vârsta de 7 ani până la data de 31 august al anului curent inclusiv, îi pot înscrie, la cerere, în învățământul primar, în clasa I, în conformitate cu prevederile metodologiei pentru anul școlar corespunzător.
Este recomandat ca părinții să țină cont de vârsta copiilor atunci când decid înscrierea acestora în clasa pregătitoare sau în clasa I. Având în vedere conținutul programelor școlare, nu este recomandat ca un copil de 7 ani să rămână la clasa pregătitoare, deoarece ar fi demotivant pentru acesta. În asemenea situații părinții sunt îndrumați să consulte specialiștii din cadrul cabinetelor de consiliere și asistență psihopedagogică din școală, înainte de a lua o decizie privind educația copilului.
Părinții pot opta pentru înscrierea copiilor atât la școala de circumscripție la care sunt arondați dar și la o altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție în limita locurilor disponibile.
Primul pas pentru înscriere este verificarea școlii la care este arondată adresa de domiciliu, dacă aceasta nu figurează la nici o școală sau este arondată la două scoli părinții trebuie să se adreseze inspectoratelor școlare pentru clarificarea situației. Înscrierea în clasa pregătitoare se face completând o cere. Cererea-tip de înscriere în clasa pregătitoare se poate completa online sau la secretariatul unității de învățământ la care părintele dorește înscrierea copilului. Validarea cererii-tip de înscriere constă în compararea datelor introduse în aplicația informatică cu documentele depuse de către părinte, tipărirea, verificarea și semnarea de către părinte a fișei tipărite.
Procedura de înscriere cuprinde patru etape
Etapa I – se înscriu copiii care optează pentru școala de circumscripție;
Etapa a II a – se înscriu copiii care optează pentru altă școală decât cea de circumscripție;
Etapa a III a – se înscriu copiii care nu au prins un loc în etapa a II-a și doresc să se întoarcă la școala de circumscripție;
Etapa a IVa – se înscriu copiii care doresc înscrierea la o anumită unitate școlară, alta decât cea din circumscripția la care au fost arondați, iar în etapa a II-a nu au prins un loc.
În situația în care într-o școală numărul cererilor de înscriere de la părinți cu domiciliul în afara circumscripției este mai mare decât numărul locurilor disponibile se aplică criterii generale și specifice de departajare. Fiecare școală își stabilește criteriile specifice de departajare, de exemplu apropierea locului de muncă al părinților față de școală.
Criteriile generale de departajare sunt următoarele:
a) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existența unui document care dovedește că este orfan de un părinte, ambii părinți, sau care provine de la o casă de copii/un centru de plasament/plasament familial;
c) existența unui document care dovedește că unul dintre părinți este cadru didactic/cadru didactic auxiliar/angajat în învățământ;;
d) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă.
2.2 Invățământul primar în alte state
În toate țările europene, există o formă de educație timpurie subvenționată de stat și acreditată, pentru copiii cu vârstă mai mică decât cea la care începe învățământul obligatoriu. Învățământul obligatoriu la zi, în Europa are durata de minimum 8 ani. În marea majoritate a țărilor însă , durata este între 9 și 10 ani. În unele țări, durata este chiar mai mare, 11 ani în Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Scoția), Letonia, Luxemburg și Malta. În Portugalia și Regatul Unit (Irlanda de Nord) durata este de 12 ani și 13 ani în Ungaria și Olanda.
În majoritatea țărilor europene învățământul obligatoriu începe la vârsta de 6 ani sau la 7 ani dar există și țări în care învățămantul obligatoriu începe mult mai timpuriu, la 5 ani sau chiar la 4 ani cum este cazul Irlandei de Nord, Luxemburg și în unele cantoane ale Elveției.
Învățământul obligatoriu se încheie în majoritatea statelor la vârsta de 16 ani dar există unele în care acesta se încheie la 15 ani sau chiar la 14 ani precum în cazul Croației.
Tabel 2.1 Învățământul obligatoriu în Europa
Tabel 2.1(continuare)Învățământul obligatoriu în Europa
*Statele la care nu este menționată durata învățământului primar au o strucrură comună care comasează învațământul primar cu cel secundar inferior.
În Germania responsabilitatea sistemului educațional este împărțită între Federație și Landuri. Diferența între vârsta la care se termină învățământul este dată de durata următorului nivel(Hauptschule sau Gymnasium) după cel primar,care diferă în funcție de rezultatele obținute de elevi în ciclul primar(Grundschule).
12 Landuri: Baden-Wuerttemberg, Bayern, Hamburg, Hessen, Mecklenburg- Vorpommern, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen (la Gymnasium), Rheinland-Pfalz, Saarland, Sachsen, Sachsen-Anhalt și Schleswig-Holstein.
5 Landuri: Berlin, Brandenburg, Bremen, Nordrhein-Westfalen și Thueringen
În Elveția diferențele dintre vârsta la care copii intră în învățământul obligatoriu este dată de durata îvățământului primar care variază între 4 , 5 sau 6 ani. În majoritatea cantoanelor este obligatoriu un an de învățământ preșcolar.
4 cantoane: Graubünden, Ticino, Uri și Valais.
8 cantoane: Appenzell Ausserrhoden, Appenzell Innerrhoden, Lucerne, Nidwalden, Obwalden,Schaffhausen, Schwyz și Zug.
14 cantone: Aargau, Bern, Basel-Landschaft, Basel-Stadt, Fribourg, Geneva, Glarus, Jura, Neuchâtel, St. Gallen, Solothurn, Thurgau, Vaud și Zurich
Clasificarea internațională standard a educației este împărțită în 5 trepte (ISCED- International Standard Classification of Education 1997):
ISCED 0 – învățământul preșcolar
ISCED 1 – învățământul primar
ISCED 2 – învățământul secundar inferior
ISCED 3 – învățământul secundar superior
ISCED 4 – învățământul post-secundar,non-terțiar
ISCED 5 – învățământul terțiar (universitar)
În imaginea următoare sunt prezentate modelele de organizare a învățământului obligatoriu în Europa.
o singură structură
(ISCED 1+ ISCED 2)
curriculum cu nucleu comun
(ISCED 2)
structură diferențiată
(ISCED 2)
Fig 2.2 Modele de organizare a învățământului obligatoriu în Europa
Acestea se împart în 3 categorii:o singură structură care include învățământul primar și secundar inferior; curriculum cu nucleu comun unde după terminarea învățămantului primar cu succes se trece în învățământul secundar inferior unde se urmărește același curriculum de bază;structură diferențiată începănd cu învățământul secundar superior. România se încadrează în categoria statelor cu un curriculum de bază comun.
Dintre toate aceste state, Finlanda are cel mai performant sistem de învățământ, acest lucru fiind dovedit de rezultatelele de top obținute de elevii finlandezi la testele PISA(evaluare standardizată internațional, proiectată împreună de către țările participante și administrată elevilor de 15 ani, pe cicluri de evaluare, în aproximativ 60 de țări din întreaga lume). Sistemul finlandez este unul egalitarist,oferind șanse egale tuturor și punând mai mult accentul pe cooperare decât pe competitivitate și pe practică. Nu există sistem de învățământ privat.Școala elementară este formată din 9 clase între 7-16 ani, gratuită.
Sistemul de învățământ românesc primar se aseamănă cu cel din Franța și Italia din perspectiva vârstei la acesta începe și se termină (6-11 ani) dar și din ale puncte de vedere cum ar fi durata învățământului obligatoriu, organizarea pe creșe, grădinițe, școli etc.
În Franța clasa I este „cours preparatoire” echivalentul clasei pregătitoare românești. Diferența constă in faptul că prima treaptă care la noi este clasa pregătitoare, în sistemul francez este denumită clasa I. Orarul copiilor este diferit de cel al elevilor români, având 3 ore dimineața și 3 ore după amiază cu pauza de masă de 2 ore.
Putem spune că Europa are sisteme de învățământ diferite dar și asemănătoare iar unele se dovedesc a fi cele mai performante din lume.
2.3 Clasa pregătitoare
Anul 2012 s-a înscris în istoria învățământului românesc cu introducerea clasei pregătitoare în cadrul ciclului primar. Astfel, potrivit art. 23 al. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr.1/2011, clasa pregătitoare face parte din învățământul primar, alături de clasele I-IV. Rațiunea acestei măsuri este simplă: socializarea mai timpurie într-un mediu organizat este benefică pentru dezvoltarea personalității copilului. Clasa pregătitoare are rolul unei punți de legătură între grădiniță și școală, facilitând adaptarea și integrarea copilului în mediul școlar. Această clasă asigură trecerea gradată a copilului de la educația din familie și grădiniță la formarea inițială asigurată de școală.
Însă această preocupare pentru educația timpurie nu este una nouă, în ultimul deceniu existând mai multe încercări de a face legătura între grădiniță și școală. Legea învățământului nr.84/1995, revizuită, a fost un pas important în acest sens „Pentru asigurarea continuității între învățământul preșcolar și cel primar se generalizează grupa mare, pregătitoare pentru școală”.De asemenea programul educațional „Generalizarea grupei pregătitoare în învățământul preșcolar din România”, derulat în intervalul 2002 – 2005, a asigurat, la rândul său, premisele pentru dezvoltarea ulterioară a acestui segment al învățământului preșcolar. Printre obiectivele programului se numără: cuprinderea și menținerea în sistemul de învățământ obligatoriu al tuturor copiilor de 5-6/7 ani și pregătirea pentru școală a acestora.
Un alt document de referință al politicilor în domeniu a prins contur, respectiv „Strategia privind educația timpurie” finalizată în 2010. Strategia face referire la rata crescută a participării copiilor de 5-6/7 ani în programul de educație preșcolară și la efectele benefice ale încurajării participării copiilor într-un program educațional structurat și stimulant.
Aceste demersuri s-au concretizat prin adoptarea legii nr.1/2011 care prevede trecerea grupei pregătitoare de la grădiniță la clasa pregătitoare, la școală. Această lege oferă oferă cadrul juridic/reglator de organizare și funcționare a clasei pregătitoare. În acest sens trebuie analizate următoarele aspecte: poziționarea clasei pregătitoare în sistemul național de învățământ, forma de organizare specifică, vârsta corespunzătoare înscrierii, curriculum, evaluare.
În cazul poziționării clasei pregătitoare în cadrul sistemului de învățământ, legea prevede faptul că ea face parte din învățământul obligatoriu (de zece clase) și că este prima clasă a învățământului primar. Forma de organizare este învățământul cu frecvență, de zi.În clasa pregătitoare, programul copiilor este de 4 ore, iar prezența acestora la școală este obligatorie.
Despre vârsta de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare, legea reglementează și stabilește clar faptul că vârsta de 6 ani este reperul optim și că el poate fi depășit, în cazul copiilor cu cerințe educative speciale până la maxim 8 ani.
Înscrierea în clasa pregătitoare se face la solicitarea scrisă a părinților și după caz în urma atestării de către specialiși a faptului că noii elevi sunt pregătiți pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare. În cazul în care evaluarea dezvoltării psihosomatice arată că elevii nu sunt pregătiți pentru a merge la școală, aceștia vor fi înscriși la grădiniță în grupa mare.
Referitor la curriculum legea prevede orientarea acestuia către cele 8 competențe cheie care determină profilul de formare al elevului. Clasa pregătitoare are în vedere „dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și comunicării, precum și a capacităților și atitudinilor de învățare”. Programele școlare pentru clasa pregătitoare, aprobate prin OMECTS nr. 3656/29.03.2012, pun accentul pe formarea de competențe specifice fiecărei discipline școlare, introducerea competențelor fiind una dintre noutățile apărute în ciclul primar.
Potrivit MECTS, disciplinele ce vor fi studiate în clasa pregatitoare sunt:
comunicare în limba română;
educație pentru societate;
dezvoltare personală;
religie;
matematica și explorarea mediului;
tehnologii de informare și comunicare (jocul cu calculatorul);
educație fizică și sport;
muzică și mișcare;
arte vizuale și lucru manual.
Evaluarea la clasa pregătitoare precum și în sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să aibă ca scop optimizarea și orientarea învățării. Copiii nu primesc calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele, metodele de învățare bazându-se pe joc. La finalul anului școlar cadrele didactice întocmesc, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, „un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.”
2.3.1 Implementarea clasei pregătitoare
Pentru funcționarea clasei pregătitoare în condițiile prevăzute de lege, ca învățământ obligatoriu în cadrul școlilor a fost nevoie de o serie de măsuri legate de cadrele didactice, materiale, spații și dotări.
Cadrele didactice au participat la cursuri de formare în cadrul Proiectului POSDRU, implementat de MECTS, intitulat „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii din clasele I-IV” – program de formare continuă de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar.Programul s-a desfășurat în două etape: formarea formatorilor naționali în București (20 – 24 august 2012) și formarea cadrelor didactice care au predat la clasa pregătitoare,organizată în fiecare județ (27 august – 1 septembrie, 3 – 7 septembrie). Cursurile au avut durata de 40 de ore fiecare plus alte 94 de ore on line pentru cadrele didactice. Programul prevede o platformă online unde sunt adunate toate materialele necesare și la care au acces toți cursanții. Program s-a încheiat cu o evaluare a cursanților.
Despre situația „fizică” a noilor clase cercetarea realizată la solicitarea Ministerului Educației Naționale, de către o echipă mixtă de cercetători și experți ai Institutul de Științe ale Educației și ai Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională București (CMBRAE) în perioada octombrie 2012 – ian. 2013 ne lămurește în privința mai multor aspecte de la nivelul întregii țări. Potrivit acestei cercetări în anul școlar 2012-2013 au funcționat 8534 de clase pregătitoare, organizate în 4450 de unități școlare, care cuprind 128 218 elevi.Rata de cuprindere în anul școlar 2012-2013 a fost de doar 59% ceea ce înseamnă că 41 % din copiii cu vârsta de 6 ani au fost înscriși fie la grădiniță fie în clasa I. La nivelul anului 2012 cel mai mare număr de clase pregătitoare a funcționat în București (439 clase), Iași (383 clase), Bacău și Vaslui (fiecare cu câte 328 clase). Județele cu un număr mai mic de clase sunt Tulcea (70 clase), Mehedinți (81 clase) și Giurgiu (86 clase).
La nivel național, 11% dintre copiii din clasele pregătitoare sunt școlarizați în regim simultan. Cel mai mare număr de clase cu predare simultană care include elevi de clasă pregătitoare se înregistrează în județul Bihor (178). În municipiul București și în județul Ialomița nu există clase pregătitoare organizate în regim simultan. Județele cu număr mic de clase cu predare simultană care includ elevi de clasă pregătitoare sunt: Ilfov (4), Constanța (8), Giurgiu (8), Călărași (9). Ponderea cea mai mare a elevilor de clasă pregătitoare cuprinși în învățământul simultan se înregistrează în județul Bistrița-Năsăud(44,3), Caraș-Severin(31,6%), Vaslui(30,7%) și Gorj(30%). Cea mai mică pondere se înregistrează în județul Ilfov (doar 1%). Județul Cluj are o pondere de 4,6% .
La cele 8534 de clase pregătitoare sunt încadrate 8651 de cadre didactice. Mica diferență provine de la clasele din alternativa „Step by step”, pentru care sunt încadrate câte două cadre didactice la o clasă.
Potrivit CMBRAE numărul claselor pregătitoare în județele țării în anul școlar 2012-2013:
Tabel nr.2.3 Nr. claselor pregătitoare în județele țării în anul școlar 2012- 2013
Conform cercetării, sălile destinate clasei pregătitoare sunt situate în principal în clădirea școlii. În 13,9% din cazuri, clasa pregătitoare funcționează în clădirea grădiniței, situație întâlnită mai mult în mediul rural iar în foarte puține cazuri (1,4% din total), spațiul a fost asigurat în clădiri cu altă destinație (clădiri care aparțin autorităților locale etc.).
Mobilierul adecvat ,după rezultatele cercetării,a fost achiziționat în proporție de 96,4% din cazuri,chiar dacă uneori mai mult prin eforturile părinților, școlii și autorităților locale. Dotarea cu materiale și mijloace necesare a cunoscut întârzieri mai mari, la momentul cercetării doar 40% din clase având materialele necesare.
La nivelul Județului Cluj situația clasei pregătitoare pentru anii școlari 2012-2013 și 2013-2014 dar și pentru 2014-2015 arată în modul următor:
Tabel 2.4 Nr.claselor, al elevilor și nr. elevilor/clasă în județul Cluj
Se observă o creștere a numărului de elevi care au fost înscriși în clasa pregătitoare în 2013 față de 2012 dar și a numărului de elevi ce au fost înscriși în anul școlar 2014-2015 față de numărul de elevi din acest an. De asemenea numărul claselor pregătitoare organizate a crescut cu 55 de clase din 2012. Pentru anul școlar 2014-2015 s-au adăugat încă două clase. Însă școlile clujene se confruntă cu probleme de spațiu fizic, în unele fiind desfințate laboratoare și biblioteci pentru a face loc claselor pregătitoare. În cazul liccelor cele mai dorite de către părinți s-a ajuns la un număr de 28-30 de elevi pe clasă ,ceea ce depășește numărul propus de metodologie. Cererea a devenit tot mai mare iar școlile trebuie să găsească soluții.
La nivelul județului Cluj, funcționează aproximativ 40 de clase în regim simultan, în mediul rural. Elevii din clasa pregătitoare împart clasa cu elevi din clasa I (9,2% în 2012) sau clasa a II-a (3, 2%), chiar și cu elevii mai mari (23,6%).Sunt situații în mediul rural, în care din cauza lipsei de spațiu clasa pregătitoare a fost păstrată la grădiniță: Sânpaul, Așchileu, Aghireș, Gârbău etc.
În municipiul Cluj-Napoca problema spațiului se regăsește și la grădinițe, deși părinții și-ar dori că această clasă pregătitoare să rămână la grădiniță. De accea clasa pregătitoare obligatorie vine ca o soluție la supra-aglomerarea grădinițelor.
Printre școlile din Cluj-Napoca cele mai dorite de către părinți se numără:
Școala Generală „ Ioan Bob”
Colegiul Național „Emil Racoviță”
Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”
Școala generală ”Ion Creangă”
Colegiul Național „George Coșbuc”
Liceul „Avram Iancu”
Liceul „Lucian Blaga”
Școala Generală „Nicolae Titulescu”
Școala Generală „Iuliu Hațeganu”
Școala „Ioan Bob” are incluse în planul de școlarizare pentru 2014-2015, 4 clase pregătitoare, „Emil Racoviță” 2 clase, Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” 4 clase, școala „Ion Creangă” 4 clase, Colegiul Național „George Coșbuc” 5 clase din care 2 cu predare în limba română și 3 cu pregare în limba germană.Liceul „Avram Iancu” pune la dispoziție pentru anul școlar 2014 -2015 un număr de 2 clase în timp ce în școala generală „Nicolae Titulescu” 3 clase cu predare în limba română și una cu predare în limba maghiară.Școala generală „Iuliu Hațeganu” are incluse în oferta educațională 4 clase pregătitoare.Trebuie menționat fapul că elevii care vor la secția maghiară din comuna Ciurila sunt arondați școlii „Nicolae Titulescu” din Cluj-Napoca deoarece pe raza acestei comune nu sunt organizate clase pregătitoare în limba maghiară, cum de altfel este cazul celor mai multor comune din Cluj.
Clasele pregătitoare din Cluj-Napoca au fost suplimentate în ultimii ani pentru a face față cererilor ceea ce a dus la probleme și mai mari de spațiu în școlile cele mai căutate.
CAPITOLUL III. EVALUAREA CLASEI PREGĂTITOARE DIN PERSPECTIVA PĂRINȚILOR ȘI ÎNVĂȚĂTORILOR DIN
CLUJ-NAPOCA
3.1. Metodologia cercetării
3.1.1 Scopul și obiectivele cercetării
Această cercetare dorește sa surprindă modul în care este percepută clasa pregătitoare de către părinți și învățători la nivelul orașului Cluj-Napoca, la momentul actual.
Scopul cercetării este de a determina gradul de mulțumire față de clasa pregătitoare al părinților a căror copii au trecut prin experiența clasei pregătitoare și al educatorilor din Cluj-Napoca la aproape doi ani de la introducerea clasei 0 ca an de școlarizare obligatoriu în învățământul preuniversitar.
Obiective specifice
analiza modului în care a fost implementată clasa pregătitoare: dificultăți din perspectiva cadrelor didactice;
investigarea opiniilor referitoare la metodologia de înscriere, opțiunile părinților;
investigarea opiniilor referitoare la beneficiile clasei pregătitoare dar și a aspectelor negative;
investigarea opiniilor referitoare la impactul clasei pregătitoare asupra pregătirii copilului pentru viața de școlar, acomodarea acestuia cu mediul școlar și cu programul de activități;
investigarea opiniilor privind eficiența programului de formare destinat cadrelor didactice care predau la clasa pregătitoare.
Înscrierea în clasa pregătitoare și în clasa întai pentru anul școlar 2012-2013 a stârnit numeroase controverse și a dus la formarea a doua tabere: pro sau contra acestei noi prevederi. Au fost organizate numeroase sondaje online în care părinții își arătau nemulțumirea.
Conform cercetării realizate de Institulul de științe ale educației părinții nu au fost de acord cu introducerea clasa pregătitoare însă părerea lor s-a modificat o data cu observarea beneficiilor acesteia.Așadar, care este părerea părinților despre clasa pregătitoare la momentul lunii mai 2014? S-a schimbat ea în vreun mod? Sunt părinții ai căror copii sunt în clasa pregătitoare în prezent la fel de mulțumiți precum părinții a căror copii au parcurs clasa pregătitoare în anul școlar 2012-2013? Aceste intrebări s-au concretizat în câteva ipoteze și interogații de pornire:
Interogații de pornire
Cât de multumiți sunt parinții și invățătorii din Cluj-Napoca de clasa pregătitoare?
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale clasei pregătitoare?
A reușit sistemul educațional să facă față cerințelor legate de spațiu și materiale impuse de noua clasă?
Ipoteze
Înscrierea copilului la o altă unitate de invățământ decât școala de circumscriptie influențează mulțumirea părintilor față de clasa 0.
Gradul de satisfacție al părinților care au copii în clasa 0 depinde de vârsta acestora, nivelul de educație dar și de veniturile familiei.
Părinții a căror copii sunt în clasa I tind să fie mai mulțumiți de clasa pregătitoare decât cei a căror copii sunt în prezent în clasa pregătitoare.
Cu cât părinții consideră clasa 0 mai benefică, cu atât ei sunt mai mulțumiți de clasa 0.
3.1.2 Metode și instrumente de cercetare
Pentru a obține raspunsuri cât mai relevante s-a utilizat o combinație de metode de cercetare de la interviul individual la sondajul de opinie. Astfel au fost utilizate ca instrumente de cercetare grila de interviu aplicată unui număr de 5 cadre didactice de la școli din Cluj-Napoca și chestionarul aplicat unui număr de 50 de părinți a caror copii au trecut prin experiența clasei pregătitoare.
Sondajul de opinie a vizat obținerea de informații cu privire la clasa pregătitoare din partea părinților. Chestionarul conține un număr de 20 de întrebari referitoare la: gradul de mulțumire față de sistemul educațional din România, părerea despre introducerea clasei pregătitoare, sursa cea mai importantă de informații despre clasa 0, înscrierea copiilor la școală, probleme întâmpiante, mulțumirea față de metodologia de înscriere, aspecte pozitive și negative cât și întrebări socio-demografice.
Interviul individual a avut în vedere obținerea unor informații mai detaliate despre clasa pregătitoare din partea cadrelor didactice care au predat sau predau la această clasă. Interviurile au fost aplicate atât personal pe cale orală dar au fost obținute răspunsuri și în scris. Grila de interviu conține întrebări referitoare la cursurile de formare, părerea personală despre introducerea clasei pregătitoare, dificultăți întâmpinate din punct de vedere material și legat de spațiul de desfășurare dar și din punctul de vedere al noilor elevi și al părinților acestora.
3.1.3 Descrierea eșantionului
În cadrul cercetării cantitative s-a folosit un eșantion de conveniență format din părinți a căror copii sunt înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar curent sau a căror copii au parcurs clasa pregătitoare în anul școlar 2012-2013.
Principalele criterii după care a fost ales eșantionul sunt :
localitatea în care studiază copiii părinților chestionați,cercetarea având în vedere doar orașul Cluj-Napoca
condiția ca elevii să fi parcurs clasa pregătitoare, astfel chestinarul adresându-se părinților a căror copii sunt elevi în clasa pregătitoare și clasa I , la școli din Cluj-Napoca.
Instrumentul de cercetare a fost aplicat online fiind adăugat pe mai multe grupuri ale părinților din Cluj Napoca dar și prin intermediul doamnelor învățătoare.
Respondenții au copii înscriși la Colegiul Național „George Coșbuc”, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”,Liceul Teologic Baptist „Emanuel”,Școala Gimnazială „Ioan Bob”, Colegiul Pedagogic ,, Gheorghe Lazăr'' din Cluj-Napoca. Cei mai cooperanți părinți fiind cei a căror copii studiază la Colegiul Național „George Coșbuc” și Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” de unde s-au obținut cele mai multe răspunsuri.
Fig.3.3 Școala în care studiază copiii respondenților
Majoritatea respondenților au vârste cuprinse între 36 și 45 de ani în timp ce doar 6% dintre respondenți au vârste cuprinse între 25-30 de ani.
Fig.3.4 Vârsta respondenților
Au raspuns chestionarului în special mamele (72%) dar și tații(28%) deși în număr mai mic. Acest lucru demonstrează faptul că și tații se implică în educația copiilor și că și-au format o părere cu privire la clasa pregătitoare.
Din cei 50 de respondenți doar 3 persoane sunt divorțate, restul fiind persoane căsătorite, ceea ce este un lucru bun atât pentru societate dar și pentru copiii acestor familii.
Majoritatea respondenților(58%) au doi copii dintre care doar unul este momentan elev, în timp ce 34% au un singur copil iar 2% au trei copii și peste trei copii.
Cei mai mulți dintre respondenți au studii universitare (48%) sau postuniversitare (38%) și doar 12% au doar studii liceale.
Venitul mediu lunar pe membru de familie se situează între 1000-1700 de lei lunar, pe membru de familie în 46 % din cazuri, în timp ce 22% din respondenți au venituri peste 2500 de lei si 14% sub 1000 de lei sau între 1800-2500 de lei.
Interviul individual
Au fost intervievate 5 cadre didactice de la Colegiul Național „George Coșbuc” și „Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu” utilizând grila de interviu, pentru a afla opinia lor în legătură cu clasa pregătitoare. Interviurile au fost aplicate atât personal pe cale orală dar au fost obținute răspunsuri și în scris.
Grila de interviu conține întrebări referitoare la cursurile de formare, părerea personală despre introducerea clasei pregătitoare, dificultăți întâmpinate din punct de vedere material și legat de spațiul de desfășurare dar și din punctul de vedere al noilor elevi și al părinților acestora.
Cadrele didactice ocupă funcția de profesor înv. primar, două învățătoare predând la clasa I în prezent, celelalte trei la clasa pregătitoare. Doamnele învățătoare se află în învățământul primar chiar și de 20 sau 30 de ani dar au fost intervievate și cadre didactice care lucrează în învățământ de un an, doi sau cinci ani.
3.2 Descrierea fenomenului studiat
3.2.1 Analiza cantitativă
Este necesar să aflăm în ce măsură s-a schimbat opinia părinților în cei doi ani de la introducerea clasei pregătitoare, care consideră ca au rămas în continuare aspectele negative ale clasei 0 dar și care sunt cele pozitive observate pe parcursul celor aproape 2 ani și dacă părinții sunt în continuare nemulțumiți de clasa pregătitoare sau și-au schimbat părerea pe parcurs. Chestionarul adresat părinților urmărește să afle răspunsul la aceste intrebări.
Pentru început trebuie precizat faptul că părinții s-au arătat aproximativ la fel de dispuși să raspundă la chestionar chiar dacă au copii în clasa pregătitoare sau în clasa I. Cei mai mulți respondenți au copii în clasa pregătitoare.
Fig.3.5 Clasa în care sunt înscriși copiii respondenților
Un alt aspect important este faptul că majoritatea părinților chestionați au optat pentru înscrierea copiilor la o altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, acest lucru datorându-se faptului că școlile la care studiază elevii sunt printre cele mai bune din Cluj-Napoca, unele sunt situate în centrul orașului sau au un anumit specific, precul Liceul Baptist „Emanuel”.
Fig.3.6 Opțiunea părinților la înscriere
Doi respondenți au semnalat faptul că au existat probleme la înscrierea copilului în clasa pregătitoare datorită optării pentru o altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție și din cauza numărului mic de locuri disponibie la școala respectivă.
Cea mai importantă sursă de informații despre clasa pregătitoare este grădinița, respectiv educatorii, urmată de site-ul Ministerului Educației și școală. Pliantele, afișele și revistele nu au reprezentat surse de informare pentru nici un respondent. Mass-media are un rol important în oferirea de informații despre clasa pregătitoare, 20% din părinți obținând informații de la Tv sau radio.
Fig.3.7 Cele mai importante surse de informații despre clasa pregătitoare
Părerile despre sistemul educațional din România sunt împărțite, o parte din părinți au o părere bună, o parte egală mai puțin bună, unii sunt indiferenți în timp ce 6% au o părere deloc bună și 2% o părere foarte bună.Putem spune că fiecare este influențat de anumite experiențe care au dus la formarea acestei păreri mai bune sau mai puțin bune.
Fig. 3.8 Părerea respondenților despre sistemul educațional din România
Referitor la aspectele metodolgiei de înscriere: calendarul înscrieilor, informațiile disponibile la înscriere, numărul locurilor disponibile în unitatea de învățământ dorită, vârsta copiilor pentru a putea fi înscriși în clasa 0 și evaluarea psihosomatica(unde a fost cazul), s-a observat faptul că majoritatea părinților sunt destul de mulțumiți sau foarte mulțumiți de aceasta.
Calendarul înscrierilor pentru cei doi ani de când a fost introdusă clasa pregătitoare se pare că nu a generat nemulțumire foarte mare, nici un părinte nefiind deloc mulțumit .Cel mai probabil părinții s-au conformat „regulilor” și au urmat pașii necesari, rezultatul fiind cel dorit având în vedere faptul că 54% dintre ei se declară mulțumiți și 22 % foarte mulțumiți.
Fig.3.9 Mulțumirea față de calendarul înscrierilor în clasa pregătitoare
Majoritatea respondenților (46%) sunt mulțumiți de numărul informațiilor care sunt disponibile cu privire la înscriere însă există și persoane nemulțumite, total nemulțumite sau destul de mulțumite. Se pune aici problema de ce anumite persoane au avut acces la mai multe informații și altele nu? Sau de ce unii părinți consideră că au avut acces la suficiente informații și alți părinți, nu?
Fig.3.10 Mulțumirea față de informațiile disponibile la înscriere
Cel mai puțin mulțumiți (6% din respondenți nu sunt mulțumiți deloc, 10% nu sunt prea mulțumiți) sunt de numărul locurilor disponibile în unitatea de învățământ la care au dorit să își înscrie copilul ,ceea ce reflectă foarte bine problema spațiului, existentă în școli de la introducerea clasei pregătitoare. Bineînțeles putem considera că părinții care sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de acest aspect nu au întâmpinat astfel de probleme la înscriere.
De altfel, părinții care și-au înscris copiii la Colegiul Național George Coșbuc se declară cei mai mulțumiți de numărul locurilor disponibile, aici fiind organizate în acest an școlar 5 clase pregătitoare, două cu predare în limba română și trei cu predare în limba germană.
Părinții a căror elevi sunt înscriși la Liceul „Nicolae Bălcescu” în schimb, nu sunt deloc mulțumiți sau nu prea mulțumiți (6 din 9 părinți),doar 3 părinți spun că sunt mulțumiți de numărul locurilor disponibile. Pentru anul școlar 2013-2014 au fost organizate 3 clase pregătitoare cu predare în limba română.
La Liceul Baptist „Emanuel” se pare că nu există probleme legate de spațiu deși există doar o clasă pregătitoare.
Fig.3.11 Mulțumirea față de nr.locurilor disponibile în unitatea de învățământ dorită
În schimb majoritatea respondenților sunt de acord cu vârsta de 6 ani la care copii sunt înscriși în clasa pregătitoare (copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august inclusiv, trebuie înscriși în clasa 0, copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie-31 decembrie inclusiv pot fi înscriși în clasa 0, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare). 54% dintre aceștia se declară mulțumiți, 26% foarte mulțumiți.
Fig.3.12 Mulțumirea față de vârsta copiilor la înscriere
Evaluarea psihosomatică se pare că a produs nemulțumire (8%) doar unui număr mic de persoane, cele mai multe declarându-se mulțumite (44%)sau foarte mulțumite (24%).
Fig. 3.13 Mulțumirea față de evaluarea dezvoltării psihosomatice
Părinții sunt de părere că cel mai importante aspecte pozitive ale clasei pregătitoare sunt faptul că noii elevi se adaptează mult mai ușor mediului școlar, au un curriculum mai bogat decât la grădiniță și de asemenea li se impune un program mai strict decât aveau la grădiniță.
Fig.3.14 Cele mai importante aspecte pozitive ale clasei pregătitoare
Aspectele negative alese de majoritatea respondenților (38%)sunt lipsa spațiului din unele școli și pierderea somnului de amiază cât și a meselor de la grădiniță (32%) urmate de lipsa dotărilor cu materiale didactice și mobilier corespunzător(15%).Au existat părinți care au considerat ca nu există nici un aspect negativ în ceea ce privește clasa pregătitoare.
Fig.3.15 Cele mai importante aspecte negative ale clasei pregătitoare
In general cei mai mulți părinți se declara mulțumiți sau foarte mulțumiți (27 din 32 de respondenți) de clasa pregătitoare ceea ce demonstrează faptul că reticența inițială se diminuează pe parcursul anului școlar datorită observării aspectelor pozitive în detrimentul celor negative.
Fig.3.16 Mulțumirea față de clasa pregătitoare
Putem spune că frica de schimbare dispare odata cu primele progrese înregistrate de copii dar mai ales, efectele clasei pregătitoare,după cum spuneau și doamnele educatoare se văd cel mai bine la începutul clasei I când totul se reia natural, când accentul este pus pe materie nu pe disciplină și regulile de la școală.
Testarea ipotezelor
Având aceste date este necesar sa vedem daca ipotezele de la care am pornit cercetarea se confirmă sau se infirmă. Sunt mai mulțumiți de clasa pregătitoare părinții copiilor din clasa I sau din contră a celor din clasa pregătitoare? Există vreo legătură între studiile părinților, vârsta acestora , veniturile și gradul de satisfacție față de clasa 0?
Ipoteza 1
O primă ipoteză spune că înscrierea copilului la o altă unitate de invățământ decât școala de circumscriptie influențează mulțumirea părintilor față de clasa 0.
Tabel 3.5
Tabel 3.6
Tabel 3.7
Întrucât hi2 are valoarea 0,050 putem spune că există o legătură între variabile. Valoarea lui lambda este mai apropiata de 0, deci legătura dintre variabile este una slabă în cazul de față. Acest lucru semnifică faptul că părinții care au reușit să înscrie copiii la școala pe care au considerat-o potrivită, sunt mai mulțumiți de clasa pregătitoare decât cei care au optat pentru școala de circumscripție. Este posibil ca părinții care și-au înscris copiii la școala de circumscripție să nu mai fi prins locuri libere la unitățile de învățământ dorite și atunci au pornit din start cu o nemulțumire destul de serioasă.
Ipoteza 2
A doua ipoteză testată spune că mulțumirea părinților referitoare la clasa pregătitoare depinde nivelul de educație, vârsta și veniturile pe mebru de familie.
Tabel 3.8
Tabel 3.9
Valoarea lu R2 ne arată că doar 4,3 % din variația variabilei dependente este explicată de variația variabilelor independente. Modelul de regresie nu este semnificativ deoarece valoarea sig., 582, depășește 0,05. De aici putem trage concluzia că modelul de regresie nu este statistic relevant.
Ipoteza 3
O a treia ipoteză susține faptul că părinții a căror copii sunt în clasa I tind să fie mai mulțumiți de clasa pregătitoare decât cei a căror copii sunt în prezent în clasa pregătitoare. Din nou am utilizat asocierea datorită variabilelor de tip ordinal.
Tabel 3.10
Tabel 3.11
Valoarea lui Pearson Chi-Square care în acest caz este mai mare decât 0,05 ne demonstrează că nu există o relație semnificativă între variabile. Ceea ce înseamnă că mulțumirea părinților față de clasa pregătitoare nu este influențată de clasa în care sunt în prezent copiii.
Ipoteza 4
O ultimă ipoteză testată spune că „Cu cât părinții consideră clasa pregătitoare mai benefică, cu atât ei sunt mai mulțumiți de clasa 0”.
Tabel 3.12
Tabel 3.13
Tabel 3.14
Coeficientul hi2 ne arată faptul că există o legătură semnificativă între variabile, valoarea acestuia fiind sub 0,05. Gama ne arată faptul că există o legătură foarte puternică între cele două variabile deoarece valoarea sa este mai apropiata de 1. Semnul pozitiv ne indică faptul că există o relație pozitivă între variabile, vor crește sau descrește împreună.
Acest lucru înseamnă că cu cât clasa pregătitoare este mai benefică pentru copii cu atât părinții vor fi mai mulțumiți și invers,cu cât clasa 0 este mai puțin benefică cu atât părinții vor fi mai nemulțumiți.
3.2.2 Analiza calitativă
Partea calitativă a lucrării are la bază patru interviuri acordate de către doamnele învățătoare Galamaga Ioana, Cornici Anca, Pojar Mariana de la Colegiul Național „George Coșbuc” și Cristina Chifor, Ioana Pop de la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”.
Doamna Pojar este în prezent învățătoare la clasa pregătitoare A, a Colegiului Național „George Coșbuc” și lucrează în învățământ de 30 de ani. Dânsa susține că este pe „de-o parte pro pe de altă parte și contra clasei pregătitoare ”. Este de acord cu introducereai clasei pregătitoare ,are o părere foarte bună despre acest lucru deoarece a reușit pe parcursului clasei pregătitoare să „uniformizeze cunosțiințele” copiilor astfel încât speră „ca în clasa I să pornească cu un bagaj de cunoștiințe egal”. Aspectele cele mai bune ale introducerii clasei pregătitoare după părerea dânsei sunt faptul că ”elevii se obișnuiesc cu colectivul, cu noile reguli de la școală, cu conceptul de pauză și de oră de curs”. Spune totuși că sălile pe care le au la dispoziție „sunt prea mici, copii nu au locuri de joacă adecvate, nu au dotările necesare (în afară de mobilier și obiecte sanitare nu au mai primit aproape nimic), sunt foarte obosiți după o zi de școală deoarece nu mai au parte de somnul de amiază de la grădiniță”. Cursurile de pregătire consideră doamna învățătoare ca au fost ”foarte frumoase din punct de vedere teoretic, nefolositoare din punct de vedere practic” și foarte scurte, doar 2 saptămâni. Cât despre părinți crede că la început „oscilează între programul de la grădiniță și școală, fac foarte multe comparații cu grădinița” dar pe parcurs reticența dispare deoarece văd și ei progresele pe care le fac copiii. Este un lucru deosebit de important mai ales în mediul rural unde nu toți copii au acces la educație precum la oraș. Un aspect negativ ar fi faptul că la grădiniță doamnele educatoare au un ajutor considerabil din partea îngrijitoarelor, ceea ce la școală nu mai este posibil. În altă ordine de idei, dânsa consideră ca această clasă este benefică „deoarece le acordă timpul necesar învățătorilor și copiilor să se pregătească pentru clasa I ,care are o programă foarte încărcată, copii fiind deja familiarizați cu mediul școlar este mult mai ușor să pornească în noul an.”
Doamna învățătoare Galamaga Ioana are în prezent clasa I B și lucrează în învățămant de 5 ani. Trecând prin experiența clasei pregătitoare în primul an de la introducerea ei ne spune ca a contat foarte mult această treaptă în formarea grupului, acomodarea cu școala cu noile reguli .Ea spune că la început copii erau nerăbdători și încântați că merg la școală. Dânsa are o părere bună despre clasa pregătitoare doar că au existat probleme de organizare, materialele didactice au sosit abia in luna mai 2013, au fost de proastă calitate, sunt înscriși un numar mare de elevi, clasele sunt supraaglomerate. Cursurile de pregătire, susține că au fost destul de scurte și ar fi vrut să fi avut parte de mai puțină teorie și mai multă practică adaptată realității: „Anumite jocuri pe care le-am învățat la cursuri sunt imposibil de aplicat într-o sală de clasă normală.” Despre părinți d-na învățătoare spune ca la început erau nemulțumiți , considerau că sunt „generația de sacrificiu” însă pe parcurs și-au dat seama că nu este un lucru chiar atât de negativ. „Rezultatele s-au observat mai ales în clasa I când nu au mai existat probleme de socializare, copii erau obișnuiți cu programul, cu caietele și toate activitățile din clasă.” Deși recunoște că părinții plătesc foarte mult din buzunarul propriu pentru a compensa lipsurile din școală. La modul general dânsa este foarte mulțumită de clasa pregătitoare și o consideră un lucru benefic mai ales pentru copii dar și pentru învățători.
Doamna Anca Cornici lucrează în învățământ doar de 2 ani astfel că și-a început cariera de dascăl cu noua clasă pregătitoare. Spune că la început a fost mai dificil dar că tocmai acest lucru este bine că se întâmplă într-o perioada premergătoare clasei întâi, când este mult mai greu să urmărești și materia să te lupți și cu problemele de natură organizatorică și de adaptare. Cursurile de pregătire nu i s-au părut foate interesante, mai exact nu i s-a părut „nimic nou”, s-a pus accent foate mult pe teorie, mai puțin pe practică. Clasa pregătitoare consideră dânsa că este un lucru benefic deoarece există timpul necesar pentru a cunoaște copii, pentru a lucra cu ei astfel încât să fie uniformizate cunoștiințele la un nivel aproximativ egal pentru întreaga clasă. Părinții au avut o atitudine reticentă dar încet încet s-au adaptat la fel ca și noii elevi.
Doamna Cristina Chifor lucrează ca profesor învățător de 20 de ani, în prezent are sub îndrumare o clasă pregătitoare. Dânsa spune că această nouă treaptă a invățământului primar este un lucru bun, deoarece copii sunt mult mai bine pregătiți pentru clasa I și se adaptează mult mai ușor. Cursurile consideră dânsa ca au fost folositoare într-o oarecare măsură. Problemele întâmpinate au fost diferențele mari de vârstă și implicit în dezvoltarea emoțională dar și legate de materiale, echipamente etc. Părinții s-au dovedit a fi cooperanți și chiar mulțumiți de evoluția copiilor pe parcursul anului școlar.
Ioana Pop este cadru didactic de un an și predă în prezent la clasa pregătitoare. Are o părere bună despre această schimbare, consideră că este chiar benefică din prisma pregătirii copiilor pentru clasa I. Spațiile școlare constituie o problemă deoarece „nu sunt adaptate specificului clasei pregătitoare”. Lipsa materialelor a fost o preoblemă cu care a tebuit să se obișnuiască și să se adapteze pe parcurs. Legat de elevi, o problemă o constituie diferența de vârste dintre aceștia însă nu au existat dificultăți majore. Cursurile de formare după părerea dânsei sunt folositoare, mai ales pentru un „cadru didactic nou”. Părinții sunt mulțumiți,nu au existat probleme majore în relația cu aceștia și nici vizav de educația copiilor.
Așadar trebuie să punctâm aspectele comune regăsite în interviurile acordate:
Doamnele învățătoare consideră clasa pregătitoare un lucru benefic pentru copii dar și pentru învățători;
Pentru cadrele didactice, clasa pregătitoare oferă timp și un cadru adecvat pentru cunoașterea foarte bună a copiilor;
Cel mai mare avantaj este adaptarea copiilor la mediul școlar și uniformizarea cunoștiințelor;
Încă există probleme legate de spațiu și dotări;
Cursurile de instruire nu sunt foarte folositoare, doar într-o mică măsură;
Părinții au trecut de la a fi reticenți, la a fi mulțumiți de clasa pregătitoare.
În urma acestor interviuri putem concluziona faptul că, deși a produs nemulțumire la început clasa pregătitoare s-a dovedit a fi benefică. Profesorii au la dispoziție un curriculum flexibil, sunt feriți de ”stresul evaluării copiilor” care la rândul lor sunt mândrii că sunt școlari iar evoluția lor este vizibilă. Astfel părinții deși întâmpină probleme din cauza numărului de locuri disponibile la școala dorită, lipsa dotărilor și materialelor s-au acomodat cu schimbarea. Au pornit cu anumite prejudecăți, fiind reticenți la schimbare dar că pe parcurs și-au dat seama de progresele pe care le fac copii și au devenit mai mulțumiți, chiar forte mulțumiți contrar părerilor generale.
CAPITOLUL IV.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Cercetarea privind evaluarea clasei pregătitoare din perspectiva părinților arată că fiecare schimbare, mai ales la nivel educațional necesită timp pentru a fi asimilată dar și o bună pregătire prealabilă.
Conceptul de clasă pregătitoare este agreat de majoritatea părinților și învățătorilor, deși sistemul educațional este cosiderat în egală măsură și bun și mai puțin bun (32%). Părinții au adus argumente referitoare la avantajele clasei printre care cel mai important este considerat adaptarea noului elev la mediul școlar (58%) și faptul că au un curriculum mai bogat și mai organizat decât la grădiniță(28%).
Bineînțeles există și aspecte negative printre care cele mai des amintite de părinți au fost lipsa spațiului din școlile clujene (38%) dar și pierderea somnului și a mesei de amiază de care copiii dispuneau la grădiniță(32%), a confortului de la grădiniță. Așadar putem spune că răspunsul la interogația de pornire „Care sunt punctele tari și punctele slabe ale clasei pregătitoare?” ar fi faptul că elevii se acomodează cu mediul școlar, noii colegi și regulile impuse , au un curiculum mai bogat decât la grădiniță dar că lipsa spațiului și dotărilor este o problemă destul de mare.
Sursa cea mai importană de informații este considerată grădinița(48%) urmată de școală și site-ul Ministerului Educației (22%), pliantele și afișele fiind considerate cele mai puțin utile.
Referitor la înscriere majoritatea respondenților au optat pentru altă școală decât cea de circumscripție (84%) fapt ce demonstrează de unde vine problema spațiului în școlile centrale. Pe lângă clasele care erau în mod normal se mai adaugă câte 2 până la 4 clase pregătitoare cu nevoi specifice: săli de clasă, locuri de joacă, toalete cu obiecte sanitare adaptate etc. Cererile sunt mari, clasele sunt organizate chiar și cu 30 de elevi, s-au adaptat spații precum bibliotecile și laboratoarele ca să facă față acestora.
Înscrierea în clasa pregătitoare nu a general probleme majore, cele existente fiind din cauza numărului de locuri alocate pentru unitățile de învâțământ dorită. Părinții sunt mulțumiți de calendarul actual al înscrierilor (54%), de informațiile care le sunt puse la dispoziție referitoare la înscriere (46%). Cu toate că există o problemă a spațiului părinții chestionați de declară mulțumiți de numărul locurilor disponibile la înscriere (44%), doar 16% fiind nemulțumiți. De asemenea vârsta de 6 ani de la care învățământul a devenit obligatoriu este aprobată de cei mai mulți dintre părinți( 80%).Evaluarea psihosomatică a mulțumit majoritatea părinților(70%) doar 8 % fiind nemulțumiți .
Unitatea de învățământ la care părinții au reușit să își înscrie copiii influențează modul în care aceștia văd clasa pregătitoare.Cei care au reușit să își înscrie copiii la școala dorită, altă unitate de învățământ decât cea de circumscripție sunt mai mulțumiți decât cei care au optat pentru școala de circumscripție(sau doar acolo au mai găsit loc). Părinții optează pentru altă unitate de învățământ deoarece își doresc o educație cât mai bună pentru copii, la școli cu o reputație bună.
Studiile părinților, vârsta și veniturile familiei nu influențează părerea respondenților referitoare la clasa pregătitoare, în schimb beneficiile pe care aceasta o are asupra copiilor, da.
Părinții a căror copii sunt în prezent în clasa pregătitoare nu au o părere mai puțin bună referitoare la clasa pregătitoare decât cei a căror copii au fost prima generație care a trecut prin experiența clasei pregătitoare. Ambele categorii declarându-se mulțumite, ceea ce demonstrează că deși în primul an a fost mai greu, nu au existat probleme foarte mari care să influențeze negativ opinia părinților. Cu atât mai mult în anul școlar curent când lucrurile au fost mai „așezate”. Am putea concluziona cu faptul că nici anul școlar 2014-2015 nu va atrage nemulțumiri, din contră părinții vor fi mulțumiți.
Cadrele didactice au reușit să ne ofere o „radiografie” a clasei pregătitoare mai clară. Potrivit doamnelor învățătoare clasa pregătitoare este un lucru benefic pentru copii dar și pentru învățători. Copii au timpul necesar pentru a se adapta dar în același timp cadrele didactice au timp sa-i „modeleze” și să-i pregătească corespunzător pentru clasa I, care este destul de aglomerată. Noua treaptă din învățământul primar le creează probleme mai mult din perspectiva spațiului și a materialelor decât din perspectiva interacțiunii cu copii. Deși unele doamne învățătoare au adus la cunoștiință faptul că diferențele de vârstă și de dezvoltare psiho-emoțională le crează mici dificultăți.
Cursurile de pregătire după părerea doamnelor învățătoare au fost mai mult axate pe teorie decât pe practică, iar diferitele jocuri și activități practice pe care le-au învățat nu le sunt foarte utile în condițiile în care nu au spațiul necsar să le aplice la clasă. De altfel doamnele învățătoare le-au catalogat ca fiind „prea scurte” și nu consideră că le-au ajutat foarte mult.
Această cercetare aduce în lumină mai multe aspecte, cel mai important fiind cel al spațiului, problemă care nu a fost rezolvată în acești doi ani de la mutarea clasei pregătitoare la școală. Este greu de determinat dacă aceste probleme se vor remedia curând fără costuri foarte mari cum ar fi construcția unor corpuri noi de clădire speciale pentru a face față cererilor. De asemenea lipsa dotărilor corespunzătoare este încă o problemă, părinții contribuind foarte mult la baza materială a claselor.
Clasa pregătitoare a creat nenumărate controverse dar într-un final s-a integrat in sistemul de învățământ primar, părinții au descoperit treptat și părțile pozitive ajungând chiar să se declare mulțumiți.
O primă recomandare a fi aceea de a se menține clasa pregătitoare la școală cu posibilitatea de a fi organizată și în grădinițe dar cu cadre didactice pregătite pentru învățământul primar. Această recomandare vine în urma constatării faptului că atât părinții cât și cadrele didactice sunt mulțumite de clasa pregătitoare dar mai ales de evoluția copiilor pe parcursul anului școlar. Desigur Cluj-Napoca a reușit să organizeze clasa pregătitoare fără a fi nevoie de spațiul din grădinițe, în județ sunt clase care funcționează la grădiniță.
O altă recomandare ar fi simplificarea metodologiei de înscriere, chiar dacă părinții au declarat că sunt mulțumiți de cum a decurs înscrierea, pentru părinții care urmează să-și înscrie copiii în învățământul primar aceasta poate fi destul de derutantă. De asemenea ar mai trebui ca părinții care au domiciliul stabil să aibă prioritate la înscrierea la școală față de cei care dețin flotant. Acest lucru ar diminua nemulțumirile legate de locurile de la școlile din centrul orașului.
Ar trebui să existe o mediatizare mai mare asupra modului în care funcționează clasa pregătitoare, cu accent pe beneficiile acesteia chiar să se prezine diferite clase și modul în care interacționează copiii cu cadrele didactice, a modului în care se simt ca școlari. Acest lucru ar fi necesar pentru a se șterge imaginea generală generată de nemulțumirile inițiale care este posibil să fie prezentă în opinia persoanelor care nu sunt direct implicate dar și pentru a le arăta părinților care urmează să-și înscrie copiii că această treaptă este benefică și se va integra natural în sistemul de învățământ primar.
O altă recomandare ar fi introducerea programului „Scoala după școală” și la unitățile de învățământ unde nu există sau chiar prelungirea acestuia pentru a asigura supravegherea copiilor după cursuri conform cu programul pe care îl aveau la grădinițele cu program prelungit, până la ora 17. Copii ar trebui să beneficieze de o masă caldă, de locuri pentru joacă și chiar locuri pentru odihnă.
Un alt lucru important ar fi păstrarea unui număr de 15, maxim 20 de elevi într-o clasă pentru desfășurarea optimă a activității și pentru a acorda atenția necesară fiecărui copil în parte. Este cunoscut faptul că școlile clujene au fost nevoite să înscrie mai mulți copii din cauza numărului mare de cereri, însă trebuie să se țină cont și de nevoile elevilor și de condițiile necesare pentru buna desfășurare a cursurilor.
Este necesară dotarea claselor cu materiale didactice corespunzătoare vârstei și de asemenea elaborarea unor materiale de sprijin pentru cadrele didactice care predau la clasa pregătitoare dar și pentru cele care urmează să preia aceste clase.
Clasa pregătitoare a creat nenumărate controverse dar intr-un final s-a integrat in sistemul de învățământ primar, părinții și învățătorii au descoperit treptat și părțile pozitive ajungând chiar să se declare mulțumiți de această „noutate” pentru sistemul educațional românesc.
BIBLIOGRAFIE
Cărți
Anderson, J., Public policy making (2nd ed.), Princeton, NJ, Houghton Mifflin, 1994
Balogh, B., Cobârzan, B., „Politici publice – suport de curs”
Hogwood, B.W., Gunn, L.A., Policy Analysis for the Real World, 1984, în trad. Miroiu, A., Introducere în politicile publice, Editura Trei, București, 2000 pag.15
Junjan, V., Bere R.C., „Elaborarea Politicilor Locale(I)” ,în Revista Transilvană de Științe Administrative, vol 2/2002
Gârboan, R., „Evaluarea programelor-suport de curs”
Miroiu, A., Rădoi, M. și Zulean, M., „Analiza Politicilor publice” București 2002
Posavac, E., „Program evaluation.Methods and case studies” , edition no.08 , Prentice Hall
Profiroiu, M.C., Iorga, E., „Manual de politici publice” Editura Economica, București, 2009
Articole de specialitate
Baba, C., „Modele în analiza politicilor publice”, în Revista Transilvană de Științe Administrative Nr 1/2003
Gârboan, R., „Evaluarea Programelor” , în Revista Transilvană de Științe Administrative Nr 1/2007
Țicu D., „Valori în administrația publică: de la raționalitate la motivație în implementarea politicilor publice” , în Revista Transilvană de Științe Administrative, vol 1/2011
Documente legislative
Legea Educației Naționale nr.1/2011 publicată în monitorul oficial în 10.01.2011
Ordonanța de Urgență nr.117/2013 privind modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului
Articole online
Balogh, M., „Ghid de bune practici în implementarea politicilor publice locale” p.13 disponibil online http://www.edrc.ro/publication_details.jsp?publication_id=26 accesat la data de 18.03.2014
Circumscripțiile școlare din Cluj, disponibil online la http://www.isjcj.ro/ accesat la data de 05.05.2014
Clasa pregătitoare „Ghid pentru părinți” disponibil online http://clasapregatitoare.suntparinte.ro/ghid-pentru-parinti/ ,accesat la data de 14.04.2014
„Compulsory Education in Europe 2013/2014” , Eurypedia, disponibil online la http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/facts_and_figures_en.php#diagrams accesat la data de 23.04.2014
„Ghid Metodologic de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare”, Fondul Social European, disponibil online la http://lic.ncit.pub.ro/Ghid_de_completare_si_valorificare_a_Raportului_de_evaluare_clasa_pregatitoare.pdf accesat la data de 26.04.2014
Implementarea clasei pregătitoare în sistemul educațional românesc în anul școlar 2012-2013”, Institutul de științe ale Educației, București, 2013, disponibil online la http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2013/12/Studiu_CP_clasapregatitioare.pdf
„Interviucu prof. Iliana Dumitrescu, director adjunct, Institutul de Științe ale Educației”disponibil online la http://www.ise.ro/clasa-pregatitoare-interviu-in-tribuna-invatamantului-cu-prof-iliana-dumitrescu accesat la data de 05.05.2014
Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar disponibil online la http://www.edu.ro/index.php/articles/21024 accesat la data de 29.03.2014
Păcală D., Măgrădean, V., „Clasa pregătitoare: Cluj – Clase cu 30 de elevi”, disponibil online la http://www.mediafax.ro/social/clasa-pregatitoare-cluj/
Programul OECD pentru evaluarea internaționala a elevilor” , disponibil online la http://www.edu.ro/index.php/articles/c826/ accesat la data de 25.04.2014
ANEXE
Chestionar adresat părinților a căror copii au trecut
prin experiența clasei pregătitoare
În efortul de a realiza o evaluare a programului clasa pregătitoare, din perspectiva actorilor implicați, considerăm că este foarte împortantă opinia dumneavoastră în calitate de părinți ai copiilor înscriși în clasa pregătitoare sau a celor care sunt în clasa I și au parcurs deja clasa pregătitoare.
Vă rugăm încercuiți o variantă de răspuns (mai multe acolo unde este specificat) sau completați spațiile libere acolo unde este cazul.
Raspunsurile sunt anonime și vor fi folosite strict în interesul cercetării.
Ce părere aveți în general despre sistemul educațional din România?
1. Deloc bună
2. Mai putin bună
3. Nici bună,nici rea
4. Bună
5. Foarte bună
Ce părere aveți despre introducerea „clasei 0”?(pe o scală de la 1 la 5, încercuiți varianta corespunzatoare ,1 însemand o părere deloc bună, 5 însemnand o părere foarte bună)
Deloc buna 1 2 3 4 5 Foarte bună
Copilul dumneavostră este elev în:
Clasa pregătitoare
Clasa I
Ați optat pentru înscrierea copilului :
la școala de circumscripție (în această situație, copilul este automat înscris)
altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție
Cum se numește școala în care studiază copilul dumneavoastră și în ce localitate este situată?
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
Ați întâmpinat probleme la înscrierea copilului la școală?
nu 2. da
Dacă da, ce fel de probleme?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
De unde ați obținut cele mai multe informații despre clasa pregătitoare? (puteți alege mai multe variante de răspuns)
TV/ radio
Pliante/afișe
Reviste
De pe site-ul Ministerului Educației Naționale, www.edu.ro
De la „Ziua porților deschise” organizate în școli
De la grădiniță/educatori
De la școală/învățători
Alte articole de pe internet,bloguri etc.
Cât de mulțumit sunteți de următoarele aspecte legate de metodologie?Pe o scală de la 1 la 5 (1 însemnănd foarte nemulțumit ,5 însemnad foarte mulțumit)acordați cate o notă fiecărui aspect:
Cât de benifică considerați că este/a fost clasa pregătitoare pentru copilul dumneavoastră?(încercuiți vatianta corespunzătoare pe scala de mai jos, 1 însemnând deloc benefică clasa pregătitoare pentru copil, 5 însemnând foarte benefică)
Deloc benefică 1 2 3 4 5 Foarte benefică
Care considerați ca sunt aspectele pozitive ale clasei pregătitoare?(puteți alege mai multe variante de răspuns)
copilul se adaptează mai ușor mediului școlar
curriculum mai bogat decât la grădiniță
copii au un program mai strict
este benefică pentru copiii care nu au frecventat deloc sau foarte puțin grădinița
eliberarea locurilor la grădinițe
diminuarea diferențelor mari de vârstă din clase
altele……………………………………………………………………………………………………….
Care considerați că sunt aspectele negative ale clasei pregătitoare?(puteți alege mai multe variante de răspuns)
vârsta la care copii vor termina liceul(19 ani)
pierdera somnului de amiază și a meselor de la grădiniță
program mai strict
lipsa spațiului din unele școli
lipsa pregătirii unor cadre didactice
lipsa dotărilor
altele……………………………………………………………………………………………………….
Cât de mulțumit/ă sunteți de clasa pregătitoare?
Deloc mulțumit/ă
Nu prea mulțumit/ă
Destul de mulțumit/ă
Mulțumit/ă
Foarte mulțumit/ă
Câți copii aveți?
1. un copil 2. doi copii 3. trei copii 4. peste 3 copii
Câți dintre ei sunt la școală?
1. un copil 2. doi copii 3. trei copii 4. peste 3 copii
Ultimele studii absolvite:
fără studii;
școala primară;
școala gimnazială;
școala profesională;
școala liceală;
școala postliceală;
studii universitare;
studii postuniversitare
Care este venitul mediu lunar pe membru în familia dumneavoastră?
1. sub 1000 lei 2. între 1000-1700 lei 3. între 1800-2500 lei 4. peste 2500 lei
Vârsta dumneavoastră:
sub 25 de ani
26- 30 de ani
31- 35 de ani
36- 40 de ani
41- 45 de ani
46- 50 de ani
Peste 50 de ani
Starea civilă:
Necăsătorit/ă
Casătorit/ă
Divorțat/ă
Văduv/ă
Sexul: 1. M 2. F
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Ghid de interviu semi-structurat pentru invățători
Scopul interviului este aflarea unor informații despre „Clasa pregătitoare”.
Numele interlocutorului _____________________________________
Funcția ___________________________
Data _____________________________
Bună ziua, numele meu este Urdă Raluca și sunt studenta in anul 3 la Administrație Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.Scopul acestui interviu este să aflăm părerea dumneavoastră despre clasa pregătitoare.
Sunt interesată în special de problemele pe care le-ați întâmpinat de la introducerea acesteia în sistemul de învățământ primar și de recomandările pe care le aveți.
Dacă sunteți de acord, voi înregistra această convorbire, pentru a putea evita orice denaturare a conversației noastre. Tot ce vom vorbi aici rămâne confidențial, doar un rezumat al părerilor
tuturor persoanelor intervievate, fără referință la numele acestora, va fi făcut public.
Pentru început vă rog să ne spuneți de câți ani lucrați în învățământ?
Ce părere aveți despre introducerea clasei pregătitoare în general?
Ați participat la cursuri de instruire pentru clasa 0?Cum vi s-au părut?
Care au fost problemele pe care le-ați întâmpinat predând la clasa pregătitoare?
Au existat probleme legate de materialele,echipamentele și spațiile necesare pentru buna desfășurare a orelor?
Care considerați că sunt avantajele introducerii clasei pregătitoare,dar dezavantajele? (Notă: în funcție de răspuns se pot adresa alte întrebări pentru clarificare).
Care credeți că este atitudinea părinților referitoare la clasa pregătitoare?Considerați că sunt mulțumiți sau dimpotrivă?
Cum s-au adaptat copii din clasa la care predați la școală?Care au fost cele mai mari dificultăți?
Ce alte lucruri ar merita știute despre clasa pregătitoare? (Notă: se vor cere detalii și explicații).
BIBLIOGRAFIE
Cărți
Anderson, J., Public policy making (2nd ed.), Princeton, NJ, Houghton Mifflin, 1994
Balogh, B., Cobârzan, B., „Politici publice – suport de curs”
Hogwood, B.W., Gunn, L.A., Policy Analysis for the Real World, 1984, în trad. Miroiu, A., Introducere în politicile publice, Editura Trei, București, 2000 pag.15
Junjan, V., Bere R.C., „Elaborarea Politicilor Locale(I)” ,în Revista Transilvană de Științe Administrative, vol 2/2002
Gârboan, R., „Evaluarea programelor-suport de curs”
Miroiu, A., Rădoi, M. și Zulean, M., „Analiza Politicilor publice” București 2002
Posavac, E., „Program evaluation.Methods and case studies” , edition no.08 , Prentice Hall
Profiroiu, M.C., Iorga, E., „Manual de politici publice” Editura Economica, București, 2009
Articole de specialitate
Baba, C., „Modele în analiza politicilor publice”, în Revista Transilvană de Științe Administrative Nr 1/2003
Gârboan, R., „Evaluarea Programelor” , în Revista Transilvană de Științe Administrative Nr 1/2007
Țicu D., „Valori în administrația publică: de la raționalitate la motivație în implementarea politicilor publice” , în Revista Transilvană de Științe Administrative, vol 1/2011
Documente legislative
Legea Educației Naționale nr.1/2011 publicată în monitorul oficial în 10.01.2011
Ordonanța de Urgență nr.117/2013 privind modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului
Articole online
Balogh, M., „Ghid de bune practici în implementarea politicilor publice locale” p.13 disponibil online http://www.edrc.ro/publication_details.jsp?publication_id=26 accesat la data de 18.03.2014
Circumscripțiile școlare din Cluj, disponibil online la http://www.isjcj.ro/ accesat la data de 05.05.2014
Clasa pregătitoare „Ghid pentru părinți” disponibil online http://clasapregatitoare.suntparinte.ro/ghid-pentru-parinti/ ,accesat la data de 14.04.2014
„Compulsory Education in Europe 2013/2014” , Eurypedia, disponibil online la http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/facts_and_figures_en.php#diagrams accesat la data de 23.04.2014
„Ghid Metodologic de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare”, Fondul Social European, disponibil online la http://lic.ncit.pub.ro/Ghid_de_completare_si_valorificare_a_Raportului_de_evaluare_clasa_pregatitoare.pdf accesat la data de 26.04.2014
Implementarea clasei pregătitoare în sistemul educațional românesc în anul școlar 2012-2013”, Institutul de științe ale Educației, București, 2013, disponibil online la http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2013/12/Studiu_CP_clasapregatitioare.pdf
„Interviucu prof. Iliana Dumitrescu, director adjunct, Institutul de Științe ale Educației”disponibil online la http://www.ise.ro/clasa-pregatitoare-interviu-in-tribuna-invatamantului-cu-prof-iliana-dumitrescu accesat la data de 05.05.2014
Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar disponibil online la http://www.edu.ro/index.php/articles/21024 accesat la data de 29.03.2014
Păcală D., Măgrădean, V., „Clasa pregătitoare: Cluj – Clase cu 30 de elevi”, disponibil online la http://www.mediafax.ro/social/clasa-pregatitoare-cluj/
Programul OECD pentru evaluarea internaționala a elevilor” , disponibil online la http://www.edu.ro/index.php/articles/c826/ accesat la data de 25.04.2014
ANEXE
Chestionar adresat părinților a căror copii au trecut
prin experiența clasei pregătitoare
În efortul de a realiza o evaluare a programului clasa pregătitoare, din perspectiva actorilor implicați, considerăm că este foarte împortantă opinia dumneavoastră în calitate de părinți ai copiilor înscriși în clasa pregătitoare sau a celor care sunt în clasa I și au parcurs deja clasa pregătitoare.
Vă rugăm încercuiți o variantă de răspuns (mai multe acolo unde este specificat) sau completați spațiile libere acolo unde este cazul.
Raspunsurile sunt anonime și vor fi folosite strict în interesul cercetării.
Ce părere aveți în general despre sistemul educațional din România?
1. Deloc bună
2. Mai putin bună
3. Nici bună,nici rea
4. Bună
5. Foarte bună
Ce părere aveți despre introducerea „clasei 0”?(pe o scală de la 1 la 5, încercuiți varianta corespunzatoare ,1 însemand o părere deloc bună, 5 însemnand o părere foarte bună)
Deloc buna 1 2 3 4 5 Foarte bună
Copilul dumneavostră este elev în:
Clasa pregătitoare
Clasa I
Ați optat pentru înscrierea copilului :
la școala de circumscripție (în această situație, copilul este automat înscris)
altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție
Cum se numește școala în care studiază copilul dumneavoastră și în ce localitate este situată?
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
Ați întâmpinat probleme la înscrierea copilului la școală?
nu 2. da
Dacă da, ce fel de probleme?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
De unde ați obținut cele mai multe informații despre clasa pregătitoare? (puteți alege mai multe variante de răspuns)
TV/ radio
Pliante/afișe
Reviste
De pe site-ul Ministerului Educației Naționale, www.edu.ro
De la „Ziua porților deschise” organizate în școli
De la grădiniță/educatori
De la școală/învățători
Alte articole de pe internet,bloguri etc.
Cât de mulțumit sunteți de următoarele aspecte legate de metodologie?Pe o scală de la 1 la 5 (1 însemnănd foarte nemulțumit ,5 însemnad foarte mulțumit)acordați cate o notă fiecărui aspect:
Cât de benifică considerați că este/a fost clasa pregătitoare pentru copilul dumneavoastră?(încercuiți vatianta corespunzătoare pe scala de mai jos, 1 însemnând deloc benefică clasa pregătitoare pentru copil, 5 însemnând foarte benefică)
Deloc benefică 1 2 3 4 5 Foarte benefică
Care considerați ca sunt aspectele pozitive ale clasei pregătitoare?(puteți alege mai multe variante de răspuns)
copilul se adaptează mai ușor mediului școlar
curriculum mai bogat decât la grădiniță
copii au un program mai strict
este benefică pentru copiii care nu au frecventat deloc sau foarte puțin grădinița
eliberarea locurilor la grădinițe
diminuarea diferențelor mari de vârstă din clase
altele……………………………………………………………………………………………………….
Care considerați că sunt aspectele negative ale clasei pregătitoare?(puteți alege mai multe variante de răspuns)
vârsta la care copii vor termina liceul(19 ani)
pierdera somnului de amiază și a meselor de la grădiniță
program mai strict
lipsa spațiului din unele școli
lipsa pregătirii unor cadre didactice
lipsa dotărilor
altele……………………………………………………………………………………………………….
Cât de mulțumit/ă sunteți de clasa pregătitoare?
Deloc mulțumit/ă
Nu prea mulțumit/ă
Destul de mulțumit/ă
Mulțumit/ă
Foarte mulțumit/ă
Câți copii aveți?
1. un copil 2. doi copii 3. trei copii 4. peste 3 copii
Câți dintre ei sunt la școală?
1. un copil 2. doi copii 3. trei copii 4. peste 3 copii
Ultimele studii absolvite:
fără studii;
școala primară;
școala gimnazială;
școala profesională;
școala liceală;
școala postliceală;
studii universitare;
studii postuniversitare
Care este venitul mediu lunar pe membru în familia dumneavoastră?
1. sub 1000 lei 2. între 1000-1700 lei 3. între 1800-2500 lei 4. peste 2500 lei
Vârsta dumneavoastră:
sub 25 de ani
26- 30 de ani
31- 35 de ani
36- 40 de ani
41- 45 de ani
46- 50 de ani
Peste 50 de ani
Starea civilă:
Necăsătorit/ă
Casătorit/ă
Divorțat/ă
Văduv/ă
Sexul: 1. M 2. F
Vă mulțumim pentru timpul acordat!
Ghid de interviu semi-structurat pentru invățători
Scopul interviului este aflarea unor informații despre „Clasa pregătitoare”.
Numele interlocutorului _____________________________________
Funcția ___________________________
Data _____________________________
Bună ziua, numele meu este Urdă Raluca și sunt studenta in anul 3 la Administrație Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.Scopul acestui interviu este să aflăm părerea dumneavoastră despre clasa pregătitoare.
Sunt interesată în special de problemele pe care le-ați întâmpinat de la introducerea acesteia în sistemul de învățământ primar și de recomandările pe care le aveți.
Dacă sunteți de acord, voi înregistra această convorbire, pentru a putea evita orice denaturare a conversației noastre. Tot ce vom vorbi aici rămâne confidențial, doar un rezumat al părerilor
tuturor persoanelor intervievate, fără referință la numele acestora, va fi făcut public.
Pentru început vă rog să ne spuneți de câți ani lucrați în învățământ?
Ce părere aveți despre introducerea clasei pregătitoare în general?
Ați participat la cursuri de instruire pentru clasa 0?Cum vi s-au părut?
Care au fost problemele pe care le-ați întâmpinat predând la clasa pregătitoare?
Au existat probleme legate de materialele,echipamentele și spațiile necesare pentru buna desfășurare a orelor?
Care considerați că sunt avantajele introducerii clasei pregătitoare,dar dezavantajele? (Notă: în funcție de răspuns se pot adresa alte întrebări pentru clarificare).
Care credeți că este atitudinea părinților referitoare la clasa pregătitoare?Considerați că sunt mulțumiți sau dimpotrivă?
Cum s-au adaptat copii din clasa la care predați la școală?Care au fost cele mai mari dificultăți?
Ce alte lucruri ar merita știute despre clasa pregătitoare? (Notă: se vor cere detalii și explicații).
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evaluarea Clasei Pregatitoare (ID: 159333)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.