Evaluarea Bursiera

EVALUAREA BURSIERĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

Bursele de valori s-au bucurat, încă de la apariția lor, de un interes aparte din partea marelui public, reprezentând pentru unii soluția în căutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepărtat, iar pentru alții o speranță de îmbogățire rapidă.

Am ales să vorbesc despre evaluarea bursieră a unei companii cotate la bursă, deoarece într-o economie de piață, o societate pe acțiuni devine importantă numai dacă acțiunile și obligațiunile ei sunt admise să fie cotate. În dorința lor, de a avea posibilitatea ca acțiunile și obligațiunile emise pe piața primară să poate fi vândute si cumpărate la bursă, societățile trebuie să întrunească anumite condiții impuse de legislația națională.

Prin această lucrare am încercat să scot în evidență ce implică pentru S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. cotarea la bursă.

Am început elaborarea lucrării de licență prin prezentarea cadrului general al activității de evaluare, mai exact descrierea conceptului de evaluare, principiile care stau la baza procesului de evaluare, precum și etapele procesului de evaluare.

În capitolul al doilea am ales să prezint valorile utilizate în evaluarea unei întreprinderi, mai precis conceptele de preț, cost, valoare, cât și diferențele dintre acestea. Un alt capitol face referire la metode de evaluare bursieră, și anume: evaluarea prin capitalizare bursieră, evaluarea prin fluxurile de dividend și nu în ultimul rând evaluarea prin analogie, dar și la implicațiile privind cotarea la bursă. Am continuat cu prezentarea generală a companiei S.C. ELECTROMAGNETICA S.A., a unor aspecte de natură comercială și calculul unor indicatori financiari și bursieri, având la bază situațiile financiare ale societății.

În finalul lucrării de față am punctat unele concluzii și propuneri cu privire la cele prezentate mai sus.

În realizarea lucrării am consultat o bibliografie vastă, am selectat doar acele informații utile temei și de asemenea am studiat și materialul documentar preluat de pe pagina oficială a Bursei de Valori București și Electromagnetica S.A.

Sper ca această lucrare să fie o garanție privind nivelul pregătirii mele teoretice și practice în acest domeniu și de ce nu să constituie un mic pas în începutul unei cariere de succes.

CAPITOLUL I

Evaluarea. Premise-Scop-Principii

1.1. Definiția evaluării

Din punct de vedere etimologic, cuvântul "evaluare" provine de la verbul francez " evaluer" , care înseamnă: a prețui, a estima, a determina valoarea, a stabili prețul, evaluarea fiind o acțiune de a evalua și rezultatul ei.

Evaluarea este considerată un act sau proces în determinarea valorii. E o activitate intelectuală care are la bază abilități și competențe deosebite, precum și cunoașterea și utilizarea unei multitudini de tehnici multidisciplinare, specifice. În evaluare nu există rezultatul de "corect" sau "incorect", "bun" sau "rău", pentru că din acest proces al evaluării se constatată "o gamă de valori" care la rândul lor se pot intersecta, sau verifica prin intersectare.

Evaluarea este o îmbinare între știință, experiență și artă.

Evaluarea constă dintr-un complex de abordări, de tehnici, procedee și metode, prin care un bun mobil, un instrument financiar, o proprietate imobiliară, o întreprindere sau o afacere sunt apreciate la valoarea de piață, fiind asigurată comparabilitatea acestora, îndeosebi în tranzacții comerciale.

”Prin evaluare, conform definiției din OG 24/2011, se înțelege o activitate de estimare a unei valori, concretizată într-un înscris, raport de evaluare, fiind realizată de un evaluator autorizat, în conformitate cu standardele specifice acestui tip de activitate și cu deontologia profesională.

Rapoartele de evaluare se elaborează la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat. Prevederile OG 24/2011 nu aduc atingere dispozițiilor legale în materia expertizelor judiciare și a autorizării experților judiciari.

Evaluarea este un proces de estimare a unui tip al valorii, la o anumită dată, pentru un anumit tip de proprietate și finalizat în raportul de evaluare.

Evaluarea nu este un calcul exact al unei valori printr-o formulă matematică sau printr-o cuantificare precisă, ci este o estimare. Aceasta impune aplicarea raționamentului profesional al evaluatorului.”

1.2. Necesitatea și scopul evaluării

În procesul privatizării, evaluarea este necesară pentru că :

elementele patrimoniale nu reprezintă valori de piață sau valori determinate pe baza unor acte administrative, emise la un moment dat;

trecutul este în mare parte neproductibil, sub aspectul afacerii, al capacității întreprinderii de a produce profit, al profitabilității;

aptitudinea societății comerciale de a obține profit în viitor nu poate fi stabilită prin extrapolarea profitului;

valoarea întreprinderii trebuie să aibă în vedere gradul de utilitate a elementelor patrimoniale;

cumpărătorul nu poate fi tras la răspundere pentru modul cum fost gestionate resursele sau au fost efectuate cheltuielile perioadei trecute.

Scopul evaluării este diversificat de multitudinea utilizărilor rezultatului acestei activități.

Astfel, principalele utilizări ale evaluării sunt:

vânzarea-cumpărarea întreprinderilor sau firmelor

Atât întreprinderile de stat, societățile comerciale unde statul deține acțiuni, cât și firmele private pot constitui obiectul tranzacției de vânzare-cumpărare. Valoarea lor, ca afacere, sau chiar valoarea acțiunilor care alcătuiesc capitalul social nu este valoarea reflectată în contabilitate, astfel fiind necesară evaluarea.

vânzarea de active

Activele reprezintă părți dintr-o întreprindere, care pot funcționa independent, care nu afectează obiectul principal de activitate și se compun cel puțin dintr-o clădire sau parte dintr-o clădire, cu sau fără mijloace fixe, precum: magazii sau depozite, hoteluri și restaurante, ateliere sau secții de producție, magazine, terenuri, alte spații cu destinație comercială. Acestea pot constitui obiectul tranzacției comerciale.

Fuziunea

Evaluarea este necesară în tranzacțiile de fuziune a două firme, pentru a se determina valoarea unei acțiuni sau chiar părți sociale care trebuie « decontate » acționarilor, precum și valoarea « care se include » , în patrimoniul firmei absorbante.

Divizarea

În condițiile divizării unei firme este necesară evaluarea întreprinderii "mamă" cât și a întreprinderilor "pui", rezultate din divizare.

Înfiintarea societății comerciale

Este necesar ca la înfiițarea unei societăți comerciale să se evalueze aportul în natură cu care a contribuit fiecare acționar sau asociat la capitalul social.

Majorarea capitalului social

Atunci când se hotărăște majorarea capitalului social al unei societăți comerciale trebuie realizată evaluarea acesteia, dar și a aportului în natură, adus din afară.

Emisiune de acțiuni

În situația unei emisiuni suplimentare de acțiuni are loc evaluarea societății comerciale, pentru a fi determinată valoarea actuală și reală a valorii nominale a acțiunilor.

h) Lichidare, faliment

Atunci când o societate comercială este în stare de faliment și urmează lichidarea acesteia, dorind valorificarea bunurilor ce compun patrimoniul, cel mai lichidează, procedează la evaluare.

Situații financiare

Pentru a respecta normele legale și a principiile contabilității, în special principiul prudenței, elementele patrimoniale sunt evaluate în cele patru momente importante ale circuitului lor: la data intrării în patrimoniu, la data inventarului, la data întocmirii bilanțului și la data ieșirii din patrimoniu.

Obiectul evaluării îl constituie organizația (întreprinderea, firma, instituția, etc.) în totalitatea patrimoniului său – iar în particular, o componentă a ei, care poate fi ori un activ de natură comercială ori un activ de natură contabilă sau chiar o proprietate (teren, construcții, activ de natura imobilizărilor necorporale), ori un pachet de acțiuni.

1.3. Principiile de bază ale evaluării

Principiile care stau la baza evaluării sunt:

Principiul valorii de achiziție – bunurile sunt evaluate la valoarea lor de achiziție sau de fabricație; acestea figurează în bilanț la valoarea istorică din care se scade amortizarea.

Principiul valorii actuale – bunurile sunt evaluate la valoarea din momentul evaluării.

Principiul valorii viitoare – bunurile sunt evaluate pe baza valorii lor de piață viitoare sau pe baza randamentelor lor viitoare.

Principiul valorii minimale – activele apar în bilanț la valoarea lor cea mai mică, conform principiilor celor mai conservatoare, cel mai adesea la valoarea istorică.

Principiile de prudență și de realizare – datorită acestor principii, doar profiturile obținute, nu și cele potențiale, sunt luate în considerare în evaluare; în schimb, pierderile realizate, dar și cele incerte, sunt luate in calcul de evaluator.

Principiul valorii de continuare și cel al valorii de lichidare – de regulă, activele unei întreprinderi sunt evaluate pe baza valorii lor de continuare a exploatării.

Principiul entității – valoarea unei întreprinderi, în activitate, este diferită de suma valorii activelor care o compun, privite în mod independent;

Acestor principii li se adaugă și elementele de bază utilizate în evaluare care se regăsesc în aproape toate metodele utilizate:

Patrimoniul întreprinderii este un pilon de bază în evaluarea acesteia. În această situație, valoarea întreprinderii este calculată pornind de la valoarea corectată a elementelor de activ și de pasiv reflectate în bilanțul său.

Profitul sau uneori alt rezultat – cash flow, încasările totale, dividendul – servesc de asemenea ca bază îăn evaluare. Sunt utilizate ca mărimi previzionate, cucaracter recurent.Metodele de evaluare bazate pe profit au în vedere o rată de actualizare ce trebuie definită pentru fiecare întreprindere; această rata este corelată cu rata dobânzii și cu riscul general al întreprinderii.

Cursul titlului de proprietate ( al acțiunilor) dacă se consideră valoarea ca fiind sinonimă cu prețul de vânzare indicatorul ce exprimă estimarea pieței pentru valoarea întreprinderii este prețul la care titlurile acesteia sunt tranzacționate pe piață.

1.4. Procesul de evaluare. Etape

Metodologic, evaluarea întreprinderii reprezintă un proces cu etape diferite, a căror parcurgere îl vor conduce pe evaluator, atât la înțelegerea situației și specificului întreprinderii câtși la determinarea valorilor acesteia:

Definirea acțiunii de evaluare

Definirea acțiunii de evaluare este necesară deoarece orice evaluare de întreprindere reprezintă un caz particular, datorită cel puțin următoarelor motive:

– unicitatea întreprinderii de evaluat;

– unicitatea momentului evaluării;

– unicitatea motivului care impune evaluarea.

În momentul definirii acțiunii trebuie luat în considerare că întreprinderea supusă evaluării este o entitate unică, că în momentul evaluării ea este într-o anumită situație, diferită de trecut și viitor și că evaluarea este determinată de un scop anume al proprietarilor și/sau managerilor.

Cunoașterea generală a întreprinderii

Cunoașterea generală a întreprinderii presupune următoarele demersuri ale evaluatorului:

– luarea unui prim contact cu întreprinderea;

-examinarea competențelor disponibile și necesare, în raport cu tipul și situația particulară a întreprinderii de evaluat;

– contactarea experților contabili, tehnici și de alte formații;

– constituirea fondului de documente și date necesare evaluării;

– elaborarea unui plan al acțiunii de evaluare.

Diagnosticul întreprinderii

Diagnosticul întreprinderii urmărește:

– identificarea punctelor tari și a punctelor slabe ale întreprinderii;

– identificarea oportunităților și a pericolelor ce decurg din activitatea de bază a întreprinderii;

– identificarea elementelor minorante;

– confirmarea existenței plusurilor de valoare la elementele corporale șrporale și necorporale;

– depistarea unor eventuale minusuri de valori.

Diagnosticul întreprinderii cuprinde cel puțin următoarele componente:

„Diagnosticul juridic – iși propune evidențierea relațiilor juridice ce apar între agenții ce acționează în legatură cu firma. Recomandarea CECCAR consideră că trebuie avute în vedere raporturile cu proprietarii, terții și propriii salariați;

Diagnosticul comercial – are în vedere caracterizarea produseloor firmei ( și a poziției acestora pe piață), a clienților și a furnizorilor, precum și a tuturor aspectelor ce pot avea o relevanță asupra compartimentelor de aprovizionare și desfacere ale firmei. În analiză se pot avea în vedere următorii indicatori: cota de piață, cota de piață a firmei, puterea de piață;

Diagnosticul tehnic – este uneori o parte importantă a diagnosticului total, privind mijloacele materiale ale întreprinderii susceptibile de a-i influența într-o măsură substanțială valoarea;

Diagnosticul resurselor umane – poate pune în evidență aspecte pozitive sau negative neașteptate, ce ar putea afecta calculele de estimare a valorii; prezintă modul în care personalul întreprinderii acționează în sensul indeplinirii obiectivelor acesteia;

Diagnosticul financiar – va completa imaginea contabilă a întreprinderii cu elemente ale realității financiare ale acesteia.”

Examinarea prevederilor pentru anii viitori

De regulă, o întreprindere care funcționează normal, are un sistem de previziune articulat, cu informații și documente privind activitatea viitoare (pe termen scurt – anul următor, pe termen mediu – 3-5 ani, pe termen lung – peste 5 ani). Astfel, evaluatorul analizează și apreciază consistența previziunilor întreprinderii cât și încrederea pe care o poate avea în acestea.

Alegerea metodelor de evaluare

Etapele anterioare se finalizează prin transformare în exprimare monetară atât a plusurilor cât și a minusurilor de valoare ale patrimoniului, precum și corecțiile rezultatelor de referință trecute, prezente și viitoare. În aceste etape, evaluatorul reusește să argumenteze alegerea anumitor metode de evaluare. Alegerea metodei de evaluare, a parametrilor și a variabilelor specifice metodei este posibilă doar atunci când se cunoaște gama de metode, condițiile și limitele de aplicare ale acestora.

Aplicarea modelelor de evaluare

După alegerea câtorva modele de evaluare, se realizează calculul propriu-zis al valorii întreprinderii, pe baza fiecăruia dintre modelele alese. Obligatoriu, calculele vor trebui să scoată în evidență cele două componente fundamentale de valoare:

– valoarea patrimonială (valoarea activului net corectat sau reevaluat);

– valoarea prin flux sau valoarea de randament (care include și o apreciere a valorii elementelor necorporale).

Aprecierea coerenței rezultatelor evaluării

Aplicarea cât mai multor modele de evaluare conduce, de regulă, la determinarea mai multor valori pentru întreprinderea supusă evaluării. Aceasta nu înseamnă însă că odată cu stabilirea unei game de valori pentru întreprindere, misiunea evaluatorului s-a încheiat. Din contră, abia în acestă etapă apar condițiile priceperii și abilității evaluatorului.

Finalizarea evaluării

Procesul de evaluare se încheie cu întocmirea raportului de evaluare și prezentarea acestuia beneficiarului evaluării. Este recomandabil ca raportul de evaluare să fie redactat într-o manieră clară și precisă, același timp, elementele esențiale necesare înțelegerii valorii întreprinderii și opțiunilor evaluatorului.

CAPITOLUL II

Preț-cost-valoare – valori utilizate în evaluare

Prețul reprezintă o sumă de bani cerută, plătită sau oferită pentru un activ. Datorită capacităților financiare, intereselor speciale și a motivațiilor ale unui anumit vânzător sau cumpărător, prețul plătit poate fi un preț diferit de valoarea care ar putea fi atribuită activului de către alte persoane.

Costul este o sumă de bani utilizată pentru a achiziționa sau produce un activ. Atunci când acel activ a fost produs sau achiziționat, costul lui devine un fapt concret. Prețul interacționează cu costul, deoarece prețul plătit pentru un active, devine costul acestuia pentru cumpărător.

Valoarea este o părere sau opinie fie asupra celui mai probabil preț, care ar fi plătit pentru un activ, în cadrul unui schimb, fie asupra beneficiilor economice rezultate din deținerea unui activ.

Sunt două categorii economice distincte, ușor confundabile însă; valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitățile fizice, intelectuale, morale, ale cuiva (în cazul ființelor) sau însușiri fizice, materiale ale unui bun, iar prețul reprezintă expresia bănească a valorii.

Sunt cel puțin patru criterii de diferențiere a celor două categorii economice:

ca fel al mărimilor, prețul este o mărime concretă, tangibilă, pe când valoarea este o mărime convențională;

ca număr, prețul în orice tranzacție este unic, pe când valorile sunt multiple, iar expertului evaluator i se pretinde prin regulile de bună practică să nu se oprească la mai puțin de trei valori;

după locul de formare: prețul se formează pe piață ca punct de întâlnire între doi actori – un vânzător și un cumpărător și el este rezultatul artei de a negocia – diferită de arta de a evalua, ea se stabilește folosind mintea și imaginația evaluatorului și se găsește pe hârtie. Este firesc ca o valoare preluată de actorii negocierii să devină sau nu preț;

caracter obiectiv: prețul este o mărime obiectivă în raport cu evaluatorul și subiectivă în raport cu părțile negociatoare reflectând actul lor de voință; valoarea este o mărime obiectivă în raport cu actorii negocierii și subiectivă în raport cu evaluatorul, fiind creația sa.

Factori obiectivi Factorii subiectivi

(dar și subiectivi) pot fi hotărâtori

Figura nr. 2.1. Criterii de diferențiere

Pentru a evita confuziile dintre cele două categorii economice trebuie avut grijă să nu fie înlăturat rolul strategiei de negociere care este singura care poate determina prețul unei tranzacții cu toate că punctul de pornire l-a constituit una sau mai multe valori estimate de un expert evaluator. Altfel spus, valorile determinate de evaluator sunt pur orientative pentru alți profesioniști – negociatorii, logică ce poate fi urmărită în schema de mai jos în care obiectul tranzacției îl constituie acțiunile unei societăți.

Figura nr. 2.2. Rolul strategiei de negociere

În evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi, în funcție de scop și de o serie de alți factori, se pot folosi mai multe tipuri de valori din care cele mai des utilizate sunt:

Valoarea de piață reprezintă o sumă estimată, pentru care o proprietate va fi modificată, la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, după o activitate de marketing corespunzătoare, într-o tranzacție cu preț determinat obiectiv, în care părțile au acționat în cunoștință de cauză, fără constrângere și prudent. Este un tip de valoare la care se apelează cel mai frecvent drept urmare trebuie insistat pe elementele componente:

– Suma estimată – este un preț exprimat în unități monetare, care este plătibil pentru proprietate, într-o tranzacție individuală, de piață. Este cel mai bun preț care se poate obține, în mod rezonabil, de către un vânzător și cel mai avantajos preț care se poate obține de către un cumpărător.

O proprietate va fi schimbată – se referă la un preț la care piața așteaptă că tranzacția – doar care întrunește toate celelalte condiții ale definiției valorii de piață – ar putea fi încheiată la data evaluării; se mai referă, de asemenea, la faptul că valoarea unei proprietăți reprezintă o sumă de bani estimată, și nu un preț de vânzare predeterminat sau prețul actual de vânzare.

La data evaluării – înseamnă ca valoarea de piață estimată este valoarea specifică la un anumit moment, la o data precisă, data evaluării.

Între un cumpărător decis – se referă la un cumpărător care nu este nici nerăbdător să cumpere, nici determinat să cumpere la orice preț;

Un vânzător hotărât, – un vânzător motivat să vândă proprietatea în condițiile pieței, la cel mai bun preț pe care îl poate obține;

Într-o tranzacție cu preț determinat obiectiv, se referă la o tranzacție între părți, între care nu există o relație particulară sau între părți distincte, fiecare acționând la rândul său, în mod independent.

După o activitate de marketing adecvată – înseamnă că proprietatea va fi prezentată pe piață, în cel mai adecvat mod; durata timpului de expunere pe piață trebuie să fie suficientă;

În care părțile implicate au acționat în cunoștință de cauză și prudent, adică ambele părți acționează în propriul interes și în mod prudent și sunt bine informate.

Și fără constrângere; ambele părți nu sunt constrânse, dar sunt motivate;

Valoarea de piață a unui activ reflectă cea mai bună utilizare a acestuia și cea mai bună utilizare este de fapt utilizarea unui activ care maximizează productivitatea și care este posibilă, legală și fezabilă financiar. Aceasta este determinată de o utilizare pe care un participant pe piață se gândește să o dea unui activ atunci când stabilește prețul pe care ar fi dispus să îl ofere.

Valoarea de investiție este valoarea proprietății pentru un proprietar sau pentru un potențial proprietar, pentru o inventiție sau în scopuri de exploatare.

Acest tip de valoare reflectă anumite beneficii obținute de o entitate din deținerea unei proprietăți și prin urmare nu presupune un schimb ipotetic.

Valoarea justă este un prețul estimat pentru transferul unei proprietăți sau a unei datorii între părțile identificate, care sunt în cunoștință de cauză și hotărâte și care reflectă interesele părților.

Valoarea specială este suma de bani care prezintă caracteristici particulare ale unei proprietăți și care au valoare numai pentru un cumpărător special. Acest cumpărător special este un cumpărător pentru care o anumită proprietate are valoare specială datorită avantajelor obținute din proprietatea asupra acestuia.

Valoarea sinergiei este elementul suplimentar al unei valori care rezultă din combinarea a două sau mai multe participații la proprietate sau drepturi, fiind o formă a valorii speciale.

Vânzarea forțată apare în situațiile când un vânzător este constrâns să vândă și nu are la dispoziție perioadă de marketing adecvată. Prețul, în aceste situații, depinde de presiunea asupra vânzătorului, dar și de motivele pentru care nu ar putea să aibă o perioadă de marketing adecvată.

Valoarea actuală se obține corectând valoarea de origine cu inflația care a avut loc de la data achiziției și cu coeficientul de învechire (care cuprinde uzura fizică, uzura morală și uzura funcțională).

Valoarea de investiție sau subiectivă este valoarea proprietății pentru un anumit investitor sau pentru o categorie de investitori sau pentru obiective (scopuri) de investiții identificate.

Valoarea de exploatare continuă se referă la valoarea determinată prin însumarea cash- flow-urilor actualizate, generate de activitatea firmei.

Valoarea de asigurare este valoarea proprietății conform unui contract de asigurare.

Valoarea de impozitare este valoarea unei proprietăți conform definiției oferite de o anumită reglementare legală cu caracter fiscal.

Costul de înlocuire net este evaluat ca o metodă acceptabilă care este utilizată în raportarea financiară în scopul determinării unui surogat al valorii de piață a proprietăților specializate dar și cu piață limitată, pentru care nu există informații de piață.

Valoarea de garantare a creditului ipotecar este valoarea unei proprietăți determinată de evaluator printr-o estimare ponderată a vandabilității viitoare a proprietății, prin luarea în considerare a aspectelor mentenabile pe termen lung ale proprietății, a condițiilor normale și locale de piață, a utilizării curente și utilizărilor alternative adecvate ale proprietății.

Valoarea de despăgubire este un cost necesar pentru reconstituirea,înlocuirea sau repararea unei proprietăți asigurate, într-o condiție foarte asemănătoare, dar nu mai cuprinzătoare sau mai bună, în comparație cu condiția sa, în momentul când a avut loc distrugerea,fiind luate în considerare vechimea, condiția, durata utilăde viață rămasă.

CAPITOLUL III

Metode bursiere de evaluare

În practica și teoria economică există metode și procedee de evaluare a unei întreprinderi. Aceste metode se diferențiază prin importanța care se acordă unor elemente precum patrimoniul întreprinderii, rentabilității și cifrei de afaceri.

Evaluatorul are dreptul de a alege oricare dintre aceste metode de evaluare, ținând seama de următorii factori:

”Natura întreprinderii;

Patrimoniul întreprinderii și posibilitățile de valorificare a potențialului tehnico-productiv al acestuia;

Mediul economico-soacial și politic în care iși desfășoară activitatea întreprinderea

Poziția întreprinderii pe piața financiară.”

În funcție de criteriul în baza căruia se determină valoarea putem vorbi de următoarele categorii de metode de evaluare:

Metode de evaluare patrimonială;

Metode de evaluare bazate pe randament

Metoda fluxurilor de disponibilități;

Metode bazate pe valoarea bursieră;

Metode pe bază de goodwill.

Pentru stabilirea unei cât mai bune valori medii a întreprinderii de evaluat, expertul evaluator de întreprinderi trebuie să țină seama de urmatoarele recomandări:

În orice evaluare să se utilizeze minimum 3-5 metode, potrivit caracteristicilor întreprinderii de evaluat;

În acțiunile de privatizare să nu se utilizeze numai metode patrimoniale, ci să se folosească metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, după specificul întreprinderii în cauza.

3.1. Elemnete de bază

„În căutarea metodei optime de identificare a valorii sunt evidente confruntările existente între adepții metodei activului net corectat, pe de o parte, și cei ai metodei bazate pe cash-flow-uri actualizate, pe de altă parte, fiecare având avantajele și limitele specifice. Alături de acestea, metodele bazate pe comparație încearcă introducerea unor elemente care să ia în considerare cât mai multe variabile caracteristice pieței. Se poate observa o permanentă preocupare, indiferent de metoda de evaluare aleasă, de a fundamenta o corectă valoare de piața.

Rezultatele obținute pot fi considerate de susținătorii lor ca fiind veritabila valoare de piață, dar se poate sesiza totuși că toate aceste metode poartă amprenta unui grad mai mare sau mai mic de subiectivism. Pe de altă parte, se poate considera că valorile economice determinate prin aceste metode oferă o dimensiune mai apropiată de realitate, mai puțin influențată de elementele subiective ce caracterizează tranzacțiile ( puterea și abilitatea partenerilor de afaceri în negocieri, necesitățile momentane de lichidități ale acestora).

Nu trebuie uitat însă că orice model de evaluare este subiectiv prin propria natură.Astfel, prin transformarea realității într-un model, o parte din elementele caracteristice stării inițiale a fenomenului nu sunt luate în calcul. În plus, în aplicarea modelului, unele variabile avute în vedere ca determinanți ai valorii finale pot fi caracterizate prin incorectitudine sau lipsă de completitudine.Astfel chiar dacă evaluarea prin metoda activului net corectat ar da rezultate optime, o simplă omisiune a unor active ale firmei în calculul valorii firmei va oferi o valoare de piață mai mică, care poate lua de multe ori dimensiuni dramatice.

Constatăm că, din încercarea de a oferi o valoare cât mai apropiată de o valoare economică justă, tocmai din cauza erorilor ce apar în mod firesc pe parcursul etapelor succesive pe care le implică evaluarea firmei, rezultatele pot să difere adesea semnificativ comparativ cu mărimea recunoscută în final de judecătorul sever pe care îl reprezintă piața, atâta timp cât acesta funcționează liber, fără restricții de ordin administrativ.

Având în vedere aceste elemente, se poate naște în mod firesc întrebarea dacă totuși cursul bursier nu reprezintă cea mai realistă dimensiune a valorii unei acțiuni. Principalul argument al acestei afirmații ar fi acela ca prețul de pe piață ar reuni toate informațiile disponibile de pe piață, deci ca ar constitui o cuantificare completă a perspectivelor firmei.

Finanțele moderne încearcă tot mai mult să se adapteze la o realitate caracterizată prin asimetrie de informații, în care evaluatorul nu mai poate dispune de toate datele necesare pentru aplicarea metodelor clasice și care în plus, are un timp extrem de redus pentru a acționa.

Aplicând metodele buersiere de evaluare, se poate evidenția rapid un preț probabil de tranzacție.Metodele bursiere sunt aplicabile mai ales pe segmentul de piață pentru întreprinderi, care este delimitat ca fiind piața de plasamente. Este o piață pentru părțile de întreprinderi( acțiuni), care nu conferă putere de gestiune și de intervenție determinantă în deciziile întreprinderii. Logica de bază pentru aceste metode este următoarea: analistul nu are acces la datele folosite în cadrul metodelor anterior prezentate. Pentru el imediat accesibil și evident este cursul acțiunilor societăților cotate. Acest curs este prețul dat de piață – ca judecător suprem – pentru valoarea unei fracțiuni unitare din capitalul întreprinderii. Această valoarea posedă, asupra a ceea ce ea produce, asupra potențialului său de creștere, dar și asupra riscurilor ce-i sunt asociate. Valoarea tuturor părților de capital, în prețul pieței, dă valoarea globală a întreprinderii.”

Avantajele acestor metode de evaluare sunt:

„Estimarea valorii întreprinderii în fucție de reperul de valoare oferit de un arbitru obiectiv, piața;

Estimarea valorii într-o manieră simplă și rapidă în situația imposibilității accesului la datele întreprinderii;

Cursul acțiunii, ca unitate de valoare în calcul, este un vector rezultant, sintetic, al mai multor valori – valoarea a ceea ce întreprinderea deține, a ceea ce ea produce și cum produce – al posibilităților și riscurilor sale viitoare;

Cursul este un preț efectiv al unor tranzacții deja realizate pentru acțiunile întreprinderii și deci valoare întreprinderii este calculată prin utilizarea unei unități de valoare efective, și nu estimate;

Cursul este un preț zilnic, care reflectă în timp real estimările pieței privind impactul acțiunii factorilor din interiorul și din exteriorul întreprinderii asupra valorii acesteia.Se poate calcula astfel, în permanență o valoare a zilei pentru întreprindere.

Chiar dacă avantajele acestor metode sunt certe, limitele lor impun prudență în aplicarea ca alternativă la alte metode posibile.

Printre rezervele cel mai des exprimate față de aceste metode pot fi citate cu titlu de exemplificare următoarele:

Valoarea întreprinderii este stabilită pe baza logicii de plasament, și nu a celei de achiziție;

Valorea întreprinderii este în fapt suma valorilor părților, care este diferită de valoarea întregului datorită efectelor de sinergie ( valoare unei acțiuni reflectă optica unui investitor minoritar);

Metodele bursiere nu dau un răspuns viabil pentru societățile de tip familial sau pentru cele de tip S.R.L., pentru care părțile de capital nu sunt cotate și fac obiectul transferului greoi al capitalului, ori pentru întreprinderile în dificultate ori în pierdere.

Un număr relativ mic de întreprinderi au un preț stabilit de piață pentru acțiunile lor – societățile cotate; marea majoritate a întreprinderilor nu au acces la cotație ori au o lichiditate mică a titlurilor lor.

Conceptul de evaluare bursieră se utilizează în general cu referire la două accepțiuni:

definire în sens restrictiv a valorii firmei pe baza produsului dintre numărul de acțiuni emise de întreprinderea evaluată și cursul bursier al acestora;

definire în sens larg a valorii firmei prin prisma indicatorilor oferiți de piața bursieră (PER, rata medie de distribuire a dividendelor, seria dividendelor distribuite de firmă în ultimii ani) sau avându-se în vedere faptul că firmele cotate la bursă îndeplinesc anumite cerințe (lichiditatea acțiunilor) care devin ipoteze implicite ale metodelor de evaluare.”

3.2. Rate bursiere de evaluare a performanței întreprinderii cotate

Efectuarea unei analize bursiere fundamentale care sa permită evaluarea performanței întreprinderii cotate pe piața de capital prin intermediul unor metode clasice are la bază mai multe rate bursiere, dintre care unele pot fi calculate la nivel de acțiune, iar altele la nivel de piață bursieră.

Cifra de afaceri pe acțiune echivalează cu productivitatea pe acțiune și se determină raportând cifra de afaceri (CA) la numărul de acțiuni (Nra):

Beneficiul pe acțiune este un indicator de bază al pieței bursiere, care arată partea din beneficiu adusă de fiecare acțiune și se obține prin raportarea beneficiului net (Bnet) la numărul de acțiuni (Nra):

Indicatorul prezintă importanță în evaluarea rentabilității acțiunilor, servește la calculul multiplului de capitalizare bursieră și poate fi diluat sau ajustat, în funcție de capitalul (diluat sau nediluat) luat în calcul.

Capitalizarea bursieră exprimă valoarea pe care bursa o acordă întreprinderii și se determină prin multiplicarea numărului de acțiuni emise (Nra) cu ultimul curs cotat al unei acțiuni:

Cb = Nra x Ca

Acest indicator permite evaluarea întreprinderii pe baza valorii bursiere a acțiunilor sale, punând în evidență prețul de evaluare al operatorilor, știut fiind că una dintre funcțiile pieței financiare este și aceea de acordare a unui preț întreprinderilor cotate.

Numărul de acțiuni ce compun capitalul unei întreprinderi și valoarea lor nominală sunt indicatori de cotare a acțiunilor la bursă, cu influențe directe asupra celorlalți indicatori de eficiență a acțiunilor.

Cursul unei acțiuni rezultă din ofertă și cerere și reflectă valoarea bursieră, respectiv prețul pe piață al unui titlu, ale căror fluctuații pe termen lung pot afecta prețul real al întreprinderii.

Coeficientul de capitalizare bursieră (Price Earning Ratio sau PER) este un multiplu de capitalizare (sau multiplu bursier), echivalent cu termenul franțuzesc de coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR). Este un raport curs – beneficiu care stabilește legătura intre cursul unui titlu și rentabilitatea lui și se determină în doua moduri:

a) ca raport între capitalizarea bursieră și rezultatul exercițiului:

b) ca raport între cursul acțiunii la bursă și beneficiul pe acțiune:

Multiplul bursier de capitalizare a beneficiilor indică de câte ori este capitalizat beneficiul pe acțiune, arătând câți ani de beneficiu actual costă fiecare afacere cotată.

Raportul curs – beneficiu (PER) variază în timp și în spațiu și depinde de mai mulți factori: beneficiile anticipate ale operatorilor, evoluția ratelor dobânzii și ritmul inflației, față de care evoluează în sens invers.

Fluctuațiile PER pe piața de capital oscilează între 15 și 25, în funcție de condițiile economice ale diverselor ramuri industriale.

Tabelul nr. 3.1. Valori de referință pentru PER

Gradul de evaluare al pieței (Price on Sharesau P/S) reflectă modul în care cotează piața cifra de afaceri a întreprinderii sau, astfel spus, cu cât se cumpără cifra de afaceri a acesteia pe piața de capital. Indicatorul se poate determina în două moduri:

Ca raport între capitalizarea bursieră și cifra de afaceri:

Ca raport între cursul acțiunii la bursă (Ca) și cifra de afaceri pe acțiune (CAa):

Valoarea peste 0,5 a raportului poate constitui o atracție pentru investitori, iar una sub 0,5 reflectă subevaluarea cifrei de afaceri ca urmare a lipsei de performanțe financiare a întreprinderii.

În situația în care acționarii sunt interesați de ceea ce ar putea primi în cazul lichidării întreprinderii, se utilizează indicatorul Rata capitalului acționarilor
(Shareholder Equitz Ratio sau SER), calculat prin raportarea capitalului total al acționarilor (Total Shareholder Equitz) la totalul activelor întreprinderii (Total Assets):

x 100 %

Raportul arată totalul activelor asupra cărora acționarii au un drept rezidual conform bilanțului. Cu cât indicatorul este mai mare, cu atât acționarii vor primi mai mult la o eventual lichidare și invers.

Valoarea indicatorului diferă în funcție de sector, dar în general acesta trebuie să se situeze în jurul a 100%. O valoare mai mică de 100% arată o subevaluare a acțiunii și deci a întreprinderii, ceea ce poate indica faptul că investitorul (acționarul) ar avea de plătit prea mult față de ceea ce ar pierde în cazul unui faliment imediat al întreprinderii.

Dacă se are în vedere că acționarii posedă un capital egal cu activul net contabil (ANC), iar ANC raportat la numărul de acțiuni exprimă Valoarea contabilă pe acțiune (Book Value per Share) (ANCa), această valoare trebuie comparată cu valoarea de piață a acțiunii, respective cursul bursier (Ca). în acest sens, se utilizează indicatorul PBR (Price/Book Ratio), care se determină în două moduri cu ajutorul rapoartelor:

a) x 100 %

b) x 100 %

Indicatorul măsoară valoarea pe care piața o adaugă performanțelor întreprinderii printr-un management favorabil creșterii activității sale. Valoarea contabilă a acțiunii este redată la costul istoric al activelor conform bilanțului și reprezintă limita sub care cursul acțiunii nu trebuie sa coboare. Această limită poate constitui opțiunea de vânzare sau de lichidare a entității.

Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Rtio sau POR) exprimă politica în ceea ce privește distribuirea de dividende și cointeresează uneori mai mult acționarii și mai puțin capitalizarea rezultatelor pentru reinvestire și dezvoltarea întreprinderii.

Rata se calculează raportând totalul dividendelor distribuite la rezultatul net:

x 100 %

Rata prezintă importanță pentru cei interesați în achiziția de acțiuni în scopul obținerii unui venit sub forma dividendelor sau pentru realizarea unei plusvalori de capital.

3.3. Bursa de valori

Bursa de valori este o instituție foarte importantă a unei economii de piață, este un segment al pieței financiare, o piață secundară transparentă, organizată și supravegheată, prin intermediul căreia se încheie tranzacții referitoare la valori mobiliare sau la derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile de valoare) ce constituie obiectul principal al contractelor ce se încheie prin intermediul bursei de valori, reprezintă disponibilități neutilizate, economii financiare ce sunt dirijate în cadrul proceselor de negocierer către cele mai productive activități economice.

Bursa de valori este un stimulator și diversificator al producției rentabile, un regulator al fluxurilor financiare, precum și un detector al producției nerentabile. Bursa de valori din România a fost înființată în 1994. Aceasta este o instituție de drept public, care funcționează sub controlul și supravegherea guvernului.

La bursa de valori se negociază:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): acțiuni, obligațiuni, bonuri și bilete de tezaur, titluri de rentă, etc.;

b) Valute selective;

c) Produse bursiere derivate: contracte futures, opțiuni pe marfă, opțiuni pe titluri financiare, opțiuni pe valute, opțiuni pe indici de bursă, opțiuni pe rata dobânzii, etc.

Rolul principal al bursei de valori este acela de a facilita acumularea fondurilor necesare pentru finanțarea activității economice și de dirijare a fluxurilor fondurilor acumulate spre cele mai rentabile ramuri economice.

3.4. Cotarea unei societăți pe acțiuni la bursa de valori

Într-o economie de piață, o societate pe acțiuni este importantă doar dacă acțiunile și obligațiunile ei sunt acceptate să fie cotate la bursă. În această situație se pune problema posibilității întrunirii anumitor condiții impuse delegislația națională pentru a putea ca acțiunile și obligațiunile emise pe piața primară să poată fi tranzacționate la bursă.

3.4.1 Metode de cotare

Acțiunile si obligațiunile emise de societatea de capitaluri pot fi cotate la bursa de valori astfel:

Cotarea acțiunilor și obligațiunilor existente;

Cotarea unor noi emisiuni de acțiuni și obligațiuni.

3.4.2. Motivarea

a) O societate comercială poate, prin cotarea la bursă, să-și mărească capitalul adițional pe termen lung. Dacă o societate are nevoie să fie finanțată pe termen lung, poate să obțină acest lucru prin autofinanțare(din profitul reținut) sau prin finanțarea exterioară societății. Finanțarea exterioară poate consta în împrumuturi bancare, subvenții de la stat, etc.

Avantajul cotării la bursă este acela că societatea beneficiază de un circuit financiar suplimentar. În această situație, marele public investitor, constituite principala sursă potențială de finanțare. O societate cotată dispune de o autonomie financiară considerabil mai mare decât cea a unei entități similare, necotate.

b) Pentru societatea cotată este mai puțin oneros sa își mărească potențialul financiar prin valorificarea la bursă a acțiunilor, decât prin recurgerea la împumuturi.

c) O societate cotată la bursă, are o imagine mai bună în fața potențialilor creditori.

d) Cotarea la bursă ajută la creșterea notorietății publice a societății.

e) Valoarea acțiunilor societăților cotate, este dată de cererea și oferta pieței.Astfel societatea își cunoaște permanent valoarea reală atribuită de piața bursieră.

f) Din necesitatea de lichiditate, deținătorii de valori mobiliare simt nevoia unei piețe organizate (bursa), unde să le transforme în bani lichizi.

g) Deținătorii de acțiuni sau obligațiuni doresc să aibă acces la o piață organizată care să le permită comercializarea acestora cu profit sau să aibă posibilitatea retragerii banilor pe care i-au investit pentru a-i plasa în investiții din sectoare economice mai rentabile.

CAPITOLUL IV

Evaluarea societății comerciale S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. BUCUREȘTI

Denumirea societății : S.C. ELECTROMAGNETICA S.A.

Sediul social : Calea Rahovei nr. 266-268 sector 5 BUCUREȘTI

Numărul de telefon : 021-404.21.02; 404.21.08

Număr fax : 021-404.21.95; 404.21.94

Numărul și data înregistrării la Oficiul Reg. Comerțului : J40/19/1991

Cod de înregistrare fiscală : RO414118

Piața reglementată pe care se tranzacționează valorile mobiliare emise : Bursa de Valori București , categoria I

Capital social subscris și vărsat : 67.603.870,40

Principalele caracteristici : Tipul acțiunilor: comune nominative, dematerializate emise de S.C. ELECTROMAGNETICA S.A.

Număr de acțiuni: 676.038.704

Valoare nominală 0,10 RON

Informațiile referitoare la S.C ELECTROMAGNETICA S.A. au fost preluate de pe www.bvb.ro, din Rapoartele administratorilor individuale, cât și de pe site-ul www.electromagnetica.ro.

4.1 Prezentarea generală a S.C. ELECTROMAGNETICA S.A.

Descrierea activității de bază a societății

Activitatea de bază a societății este formată, în general, din fabricația următoarelor grupe de produse și furnizarea următoarelor servicii:

• echipamente destinate pieței de distribuție și măsurare a energiei electrice (contoare,

sistem centralizat de telecitire și gestiune a energiei electrice pentru consumatorii casnici);

• subansamble destinate pieței de automobile;

• confecții metalice atât pentru piața internă cât și pentru cea externă;

• echipamente electrice pentru siguranța circulației destinate pieței feroviare (relee CFR,

inductori etc);

• matrițe destinate producției interne a societății sau pentru alte societăți comerciale;

• producția de energie electrică din surse regenerabile de energie și servicii de închiriere.

Conform statutului societății, obiectul principal de activitate îl reprezintă fabricarea de instrumente și dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigație (cod CAEN 2651).

SC Electromagnetica SA a fost înființată în anul 1930 și își desfășoară activitatea în domeniul “Fabricarea de instrumente și dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigație”. Societatea desfășoară și activitea de producție de energie electrică din surse regenerabile (produsă în centrale hidroelectrice de mică putere- CHEMP) și activitatea de furnizare energie electrică, precum și alte tipuri de activități, dintre care: producerea de sisteme de iluminat cu led; scule și matrițe; închiriere de spații pentru birouri, spații industriale, terenuri și furnizare de utilități.

Fuziuni și reorganizări ale S.C. Electromagnetica S.A. sau a societăților controlate de aceasta survenite în anul 2011, respectiv 2012 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel Nr.4.1.3 Fuziunile și reorganizările

Figura Nr. 4.1.4. Procentajele societăților controlate de S.C. ELECTROMAGNETICA S.A.

Procetel SA este o societate comercială pe acțiuni cu sediul în Calea Rahovei 266-268, București, sector 5, Număr de ordine la registrul comerțului J40/10437/1991, CUI 406212, tel: 031.700.2614, fax: 031.700.2616, având ca obiect de activitate principală Cercetare – dezvoltare în alte științe naturale și inginerie (cod CAEN 7219). De asemenea desfășoară activități de închiriere de spații.

Electromagnetica Goldstar SRL este o societate cu răspundere limitată cu sediul în București, Calea Rahovei nr 266-268, sector 5, Număr de înregistrare la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu nr J40/12829/1991, CUI 400570, având ca obiect de activitate principal fabricarea echipamentelor de comunicații (cod CAEN 2630). Mai desfășoară activități de service și garanție pentru echipamente de comunicații.

Electromagnetica Prestserv SRL este o societate cu răspundere limitată cu sediul în Calea Rahovei 266-268, sector 5, corp 1, etaj 2, axele A-B, stâlpii 1-2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu nr J40/1528/2003, CUI 15182750, care prestează servicii de curățenie.

Electromagnetica Fire SRL este o societate cu răspundere limitată cu sediul în Calea Rahovei nr 266-268, sect 5, corp 2, parter, axele C-D, stâlpii 6 ½ – 7, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu nr J40/15634/2006, CUI 19070708, care desfășoară activități în domeniul apărării împotriva incendiilor, asistență tehnică de prevenire și stingere a incendiilor și servicii de urgență private privind protecția civilă.

Evoluția rezultatelor financiare ale societăților deținute de S.C. Electromagnetica S.A. este prezentată în tabelul nr. 4.1.5

Tabel Nr. 4.1.5 Evoluția rezultatelor financiare -mii lei-

Situația tranzacțiilor S.C. Electromagnetica S.A. cu societățile afiliate la 31 decembrie 2012 este prezentată în tabelul nr .3.4.

Tabel Nr. 4.1.6 Situația tranzacțiilor la 31.12.2012

Vânzările către societățile affiliate (filiale) cuprind: livrări materiale diverse, chirii, utilități. Cumpărările de la societatile afiliate (filiale) cuprind: chirii, utilități, servicii de curățenie și transport, servicii de prevenire și stingere a incendiilor.

Principalele elemente de evaluare pentru anii 2010, 2011 respectiv 2012 sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Tabel Nr.4.1.7. Principalele elemente de evaluare -mii lei-

4.2. Beneficiarul lucrării

Evaluarea este de fapt un complex de tehnici, metode și procedee prin care un bun, o grupă de bunuri, un activ economic sau o întreprindere în ansamblul său sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieței și se asigură comparabilitatea cu aceasta, respectiv determinarea zonei celei mai profitabile unde s-ar putea situa prețul la care o tranzacție s-ar putea încheia în condiții normale de piață.

Cazuri în care este necesar sa se procedeze la o evaluare a intreprinderii:

Ca instrument de măsurare a calității gestiunii întreprinderii;

În tranzacțiile comerciale, mai ales în cazurile de vânzare – cumpărare;

De câte ori au loc schimbări în structura și mărimea capitalului social al întreprinderii – pentru pune în evidență eventualele influențe determinate de actualizarea valorii bunurilor întreprinderii la data efectuării modificărilor în capitalul social;

Ori de câte ori au loc schimbări în numărul și componența acționarilor sau a asociaților;

În vederea determinării cursului de introducere la bursa;

În cazul fuziunilor și divizărilor unor intreprinderi – pentru calculul parității de schimb;

În acțiuni juridice cu scop patrimonial – ce pot avea ca obiect împărțirea patrimoniului, lichidarea;

În scopuri fiscale – pentru determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune;

În alte scopuri cum ar fi creditarea , asigurarea.

Persoanele care realizează evaluarea sunt: experti evaluatori, experți contabili, analiști financiari, creditori bancari, investitori financiari, inspectori de impozite etc.

4.3. Analiza diagnostic

Analiza diagnostic a firmei S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. a fost structurată în 6 componente, respectiv:

Diagnosticul juridic

Diagnosticul operațional

Diagnosticul resurselor umane

Diagnosticul managementului.

Diagnosticul comercial

Diagnosticul financiar

4.3.1.Diagnosticul juridic

În cadrul acestui diagnostic sunt investigate aspectele juridico-legale privind activitatea societății, precum și a patrimoniului social ce urmează a fi evaluat. Acesta s-a realizat pe baza documentelor solicitate de evaluator și puse la dispoziția acestuia de catre societate.

Structura acționariatului

Capitalul social al S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. este de 67.603.870,40 lei, integral subscris și vărsat, împartit în 676.038.704 acțiuni nominative în valoare de 0,10 lei/acțiune. Cel mai important acționar al companiei este Asociația Salariaților (PAS Electromagnetica), cu 30,2593%. Cei mai importanți acționari ai companiei la data de 31.12.2012 sunt prezentați în tabelul nr. 4.3.1.8

Tabel Nr. 4.3.1.8. Structura sintetică la 31.12.2012

Prezentarea capacităților de producție

Capacitățile de producție ale societății sunt amplasate, în principal, la sediul central, pe Calea Rahovei 266-268, sector 5, București, exceptând capacitățile de producție energie electrică din SRE, care sunt amplasate în bazinul râului Suceava, zona Rădăuți, pe o lungime de circa 70 km. Capacitățile de producție ale societății se referă la: prelucrari prin aschiere, procesări de tabla (ștanțări, îndoiri, debitări, frezări, etc.), prelucrări prin injecție mase plastice, operații tehnologice de asamblare, etc. Acestea se caracterizează prin complexitate, precizie, flexibilitate, automatizare, etc.

Gradul mediu de uzură scriptică a imobilizărilor corporale ale societății sunt prezentate în tabelul nr. 4.3.1.9.

Tabel Nr. 4.3.1.9. Gradul mediu de uzură scriptică a imobilizărilor corporale

Analiza existenței contractelor de finanțare pe termen mediu și lung

La 31.12.2012 societatea avea următoarele angajamente acordate pentru credite bancare și acorduri de garantare/contracte de credit încheiate cu băncile finanțatoare (BCR, BRD):

linie de credit revocabila BCR, neangajat până la 32.12.2012

acord de garantare non-cash la BCR

acord de garantare non-cash la BCR

facilitate de credit multiprodus la BRD

acord de garantare descoperit autorizat de cont

acord de garantare descoperit autorizat de cont

4.3.2. Diagnosticul operațional

SC Electromagnetica SA a identificat următoarele segmente de activitate:

Activitatea nelicențiată

Activitatea licențiată – Producția și furnizarea energiei electrice

Tabel Nr. 4.3.2.10. Situația activității licentiate și nelicențiate

Descrierea principalelor produse realizate și/sau servicii prestate

Societatea beneficiază de o diversitate de tehnologii și echipamente care permit prelucrări mecanice, injecția de mase plastice, procesarea tablelor și a suprafețelor, linii automate de asamblare și montaj, centre automate de prelucrare a metalelor precum și linie de plantare automată a componentelor electronice pe cablaje imprimate. La acestea se adaugă investițiile făcute la microhidrocentrale (obiective noi sau modernizări). Această bază materială a permis obținerea unui nomenclator diversificat de produse dupa cum urmează:

Echipamente de distribuție și măsurare a energiei

Întreaga producție de echipamente de măsură si de distribuție a energiei este destinată pieței interne. Sistemele ENERGSys au fost livrate exclusiv către filialele de distribuție ale S.C. Electromagnetica S.A în cadrul programelor multianuale de modernizare a rețelelor de distribuție. În semestrul I al anului 2012 a început livrarea sistemelor către Electrica Transilvania Nord, astfel încât compania are contracte cu toate cele trei filiale Electrica (respectiv Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord).

Aparataj electric de joasă tensiune

Producția de aparataj electric de joasă tensiune (suport și siguranțe ABB) a reprezentat al doilea factor de creștere a producției la export, generând venituri în creștere cu 16,7 % față de anul anterior. Această grupă de produse reprezintă 12,87% din cifra de afaceri totală cu excepția producției și furnizării de energie electrică.

Corpuri de iluminat cu LED

Ca pondere, această categorie concurează sistemele de telegestiune și tinde să ajungă principala grupă de produse a companiei. Succesul proiectelor de iluminare cu LED implementate în 2011 a dat încredere clienților de tot felul, înregistrându-se o largă diversificare a clienților după domeniul de activitate:

retail (supermarket-uri, galerii comerciale, benzinării, depozite, standuri, parcări, vitrine, panouri publicitare);

industrial (hale, depozite, etc);

birouri;

HoReCa (recepție, restaurant, lobby);

clădiri publice (instiitutii, spitale, scoli), zone publice;

Avantajul competitiv al echipamentelor de iluminat cu LED rezidă în faptul ca au o durată de funcționare îndelungata, de peste 50 000 ore, care asigură economii semnificative de energie cu cheltuieli minime de întreținere. Echipamentele de iluminat cu LED sunt 100% ecologice, au emisii reduse de căldură și oferă o lumină de calitate. Sistemele de iluminat cu LED sunt modulare, deci foarte flexibile și proiectate să înlocuiasca pur și simplu vechile lămpi.

Producția de energie electrică din surse regenerabile

Societatea deține un ansamblu de 10 microhidrocentrale (MHC-uri) care au beneficiat în ultimii ani de un susținut program de investiții. Doua dintre acestea, Brodina de Jos si Brodina 2 sunt nou construite. Prin derularea acestui program de investiții s-au obținut numeroase beneficii: acreditarea tuturor microhidrocentralelor în conformitate cu sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile; creșterea gradului de disponibilitate al centralelor; creșterea siguranței în exploatare a centralelor atât prin folosirea sistemului de monitorizare video cât și prin soluțiile tehnice adoptate; funcționarea centralelor în regim automat.

Subansamble din mase plastice injectate; scule și matrițe

Ca urmare a lărgirii bazei de clienți atât interni cât și externi, producția de subansamble din mase plastice injectate a înregistrat o revenire însemnată transpusă într-o creștere de peste 6 ori a veniturilor aferente în 2012. Matritele realizate au fost destinate atât exportului cât și pentru uz intern, în injecția de mase plastice.

Alte produse industriale

Subansamblele auto, confecțiile metalice și alte produse industriale s-au aflat în declin datorită diminuarii unor comenzi și contracte.

Principalele servicii oferite sunt:

Serviciul de furnizare de energie electrică

Activitatea de furnizare a energiei electrice s-a desfășurat într-un mediu dificil marcat de forța majoră invocată de Hidroelectrica și de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a energiei pe piețele centralizate de energie ca urmare a aplicării schemelor de sprijin pentru producția de energie prin cogenerare și din surse regenerabile.

Echipamente electrice și electronice destinate furnizării și distribuției energiei electrice în rețeaua de joasă tensiune:

Contoare electronice monofazate de energie electrică activă cu integrator mecanic pas cu pas;

Contoare electronice monofazate de energie electrică activa cu / fără tarifare diferențiată;

Unitate portabilă pentru citire / înregistrare date contoare;

Sistem de monitorizare în exploatare, prin GSM, a grupurilor de măsură pentru abonații casnici;

Blocuri de măsură și protecție mono și trifazate;

Firide de distributie si contorizare;

Puncte de aprindere pentru iluminatul public;

Cutii și dulapuri de distribuție;

Cutii de distribuție post transformare;

Cutii de trecere;

Tablouri de distribuție;

Redresoare cu comandă numerică;

Containere grupuri electrogene;

Dispozitive de protecție la supratensiune;

Relee electronice și electromecanice.

Serviciile de închiriere și furnizare de utilități

S.C. Electromagnetica S.A. administrează 32.475 mp de spații de închiriat în București și 3.384 mp în comuna Vârteju. Pentru sediul din Calea Rahovei 266-268, gradul mediu de ocupare este de 91,45% , iar prețul mediu de închiriere este de 7,35 euro/mp. Pentru spațiile din comuna Vârteju (Magurele), gradul de ocupare este de 82,65%, iar tariful mediu este de 2,5 euro/mp.

Tabel Nr. 4.3.2.11. Structura spațiilor de închiriat.

Dintre chiriașii mai importanți menționăm: ASEL INGINERIA, GEMISA BUSINESS SERV, VERSA PULS MEDIA, GTS TELECOM, EXEN PLAST COMPANI, FOOD AMD CHAT, HELIOTROP DESIGN.

Cei mai importanti clienți interni sunt: FDEE Electrica, SAJEROM 2006, CORAL INTERNATIONAL COMPANY,AGETAPS SRL,ELECTRO BENCONS,IDM DIMAMIC;

Clienți externi: ABB SPA ITALIA,GESA FORM GERMANIA, MAGNA AUTOMOTIVE Polonia,DANIEL DOPCA, TUCKER,DAT DRAXLMAIER;

Clienți energie electrică : GDF SUEZ ENERGY, SHAEFLER Romania.

Evaluarea concurenței

Echipamentele de măsurare și distribuție a energiei sunt destinate Filialelor Electrica de distribuție a energiei. Deoarece societățile de profil privatizate cu societăți multinaționale au sisteme de achiziție la nivel global, accesul producătorilor locali este limitat. Compania concurează cu producători precum AEM Timisoara și Elster.

Sistemele de iluminat cu LED reprezintă încă o noutate pe piața locală. Electromagnetica este unul dintre pionierii acestei tehnologii moderne și leader detașat de piață, fără competitori direcți.

Pe piața locală a sistemelor de siguranță a traficului feroviar societatea nu are concurență dar cererea este din ce în ce mai mică datorită lipsei de finanțare a investițiilor de infrastructură.

Pe piața serviciilor de furnizare a energiei electrice, societatea concurează cu un număr sporit de furnizori licențiați și activi. În urma evoluțiilor recente din piața de energie, produse pe fondul reducerii producției de către Hidroelectrica, s-a remarcat o creștere a ponderii tranzacțiilor realizate pe piața PZU. Cota de piață a Electromagnetica pe piață concurențială de energie s-a menținut constantă la nivelul de 3%, conform raportului ANRE pentru piața de energie aferent perioadei ianuarie – septembrie 2012.

4.3.3 Diagnosticul resurselor umane

Personalul care efectuează activități care influențează calitatea produselor sau lucrărilor este competent din punct de vedere al studiilor, instruirii, abilității și experienței adecvate. Necesitățile pentru asigurarea competenței corespunzatoare sunt identificate în Fișele de post. Acestea sunt elaborate pentru fiecare funcție din cadrul societății S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. București.

Înregistrările prin care se confirmă competența fiecărei persoane (informații despre studii, abilități, experiență și cursurile de instruire și calificare efectuate) se păstrează la Assistent manager/resurse umane în dosarul fiecărui angajat.

În funcție de necesitățile de asigurare a competenței sau de propunerile șefilor entităților organizatorice, Assistent manager/resurse umane întocmește planul anual de instruire. Programul conține următoarele tipuri de instruiri:

instruiri profesionale, de securitatea muncii și PSI;

instruiri în domeniul calității;

instruiri de informare, prin care se realizează conștientizarea personalului referitor la îndeplinirea obiectivelor și la relevanța și importanța activităților pe care le efectuează.

Eficacitatea procesului de instruire se evalueaza, dupa caz, prin una sau mai multe din următoarele metode:

testarea scrisă, orală sau prin probe practice a cursanților, la finalizarea cursului de instruire;

supravegherea, de către sefii entităților organizatorice, a modului în care sunt realizate de personalul din subordine activitățile specifice;

evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor personalului prin auditarea internă.

În cazul în care se constată că anumite instruiri nu au fost eficace, sunt luate măsurile corespunzatoare pentru reluarea, atunci când este cazul, a procesului de instruire.

Conducerea societății împreună cu șefii entităților organizatorice răspunde de identificarea metodelor pentru a se asigura conștientizarea și motivarea întregului personal din cadrul societății. Anual, șefii entitatilor organizatorice evaluează performanțele personalului din subordine.

Prin contractul colectiv de muncă se reglementeazã drepturile și obligațiile reciproce ale părților cu privire la:

executarea, modificarea, încheierea, suspendarea si încetarea contractului individual de muncã;

timpul de odihnã și timpul de muncã;

securitatea și sănătatea în muncă precum și condițiile de muncã;

salarizarea;

protecția socială a angajaților și alte drepturi;

pregătirea profesională și perfecționarea salariaților;

obligațiile și drepturile ce decurg din raporturile de muncă;

drepturile și obligațiile administrației și ale angajaților.

Administratorii sunt desemnați de către Adunarea Generală Ordinară a acționarilor, fiind reeligibili. Membrii Consiliului de Administrație la data de 31.12.2012 dețineau acțiuni ale societății pe piață (ca acționari independenți) conform tabelului nr. 4.3.3.12.

Tabel Nr. 4.3.3.12. Consiliul administrativ

Analiza situației salariaților societății

În anul 2012, numărul mediu total de salariați a rămas relativ constant, dar a fost necesară o creștere a personalului alocat producției de corpuri de iluminat cu LED, injecției de mase plastice și impulsionării activității de vânzări. Nivelul de pregătire ridicat al angajaților a permis societății să întreprinda activități susținute de cercetare dezvoltare. Evoluția structurii angajaților după nivelul de pregatire este prezentat în tabelul nr.

Tabel Nr 4.3.3.13. Evoluția structurii angajaților după nivelul de pregătire

4.3.4. Diagnosticul managementului

ELECTROMAGNETICA a implementat:

Sistemul de Management al Calității, conform standardului ISO 9001 : 2000

Sistemul de Management de Mediu, conform standardului EN ISO 14001 : 2004

Sistemele sunt certificate de AEROQ și se aplică în domeniul : Proiectare, dezvoltare, productie,comercializare si service pentru:

Produse destinate instalațiilor tehnologice de distribuție și măsurare a energiei electrice;

Instalații de electroalimentare;

Relee și subansamble auto;

Elemente și echipamente de automatizări;

Scule de injecție mase plastice și de deformare plastică la rece;

Elemente și echipamente de conectică destinate retelelor de telecomunicații;

Terminale și echipamente de telecomunicații;

Bobinajfin;

Containere și confecții metalice;

Furnizare energie electrică;

Montaj, punere în funcțiune, asistență tehnică și service pentru produsele proprii.

Alte organisme care au certificat Sistemul de Management al Calitatii sunt :

• OMCAS (Organismul de certificare militar), conform ISO 9001 : 2000.

• DQS SI IQUNET ISO 9001:2001 (pentru industria auto)

• DQS – ISO / TS 16949:2002

• Licența ANRE – FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA Nr.362/2001; Nr.578/2003;

4.3.5 Diagnosticul financiar – comercial

Diagnosticul urmărește determinarea stării generale, deficiențele, disfuncționalitățile, condițiile necesare și procedurile de aplicat pentru implementarea corecțiilor, pornind de la cauze. Diagnosticul are drept scop descrierea funcționării și a tendințelor de evoluție a activității organismului economic, luând în considerare mediul dinamic în care acesta își desfășoară activitatea și factorii perturbatori, interni sau externi.

Scopul analizei diagnostic este analizarea întreprinderii la nivel funcțional, în urma căreia se identifică părțile forte (puncte tari) și părțile slabe (punte slabe) ale fiecărui compartiment funcțional.

Analiza creșterii întreprinderii

Întocmirea situațiilor financiare s-a facut în conformitate cu: Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1752/2005 modificat și completat cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice 2374/2007, Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicată.

Patrimoniul net se determină ca diferență între activele totale și datoriile totale, reflectând activele firmei negrevate de datorii la un moment dat. În esență patrimoniul net reprezintă averea întreprinderii la o anumită dată (are un caracter static). Este necesar să subliniem faptul că în activitatea de evaluare a unei firme cunoașterea evoluției patrimoniului net prezintă importanță deosebită în alegerea metodelor de evaluare.

4.3.6 Diagnosticul rentabilității

Tabel Nr. 4.3.4.14 Poziția financiară a societății pe anul 2010, 2011, 2012 -mii lei-

Tabel Nr. 4.3.4.15. Rezultatul global al întreprinderii

Pentru exercițiul financiar al anului 2012, situațiile financiare anuale individuale în baza IFRS s-au întocmit prin retratarea informațiilor din contabilitatea organizată în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările si completările ulterioare.

Analizând tabelul nr. 4.3.4.14. observăm o scăderea în cazul activelor totale în anul 2012 față de anul 2011 cu 14,1% . Această scădere se datorează , în principal, scăderii suferite de activele imobilizate pe componența de terenuri, ca urmare a reevaluarii acestora la valoarea de piata (valoarea justa).

Operațiunea de reevaluare a terenurilor s-a realizat în baza raportului întocmit în 2012 de către o societate specializată autorizata de ANEVAR.

În ceea ce privește construcțiile, acestea au avut o influență favorabila asupra imobilizărilor corporale ca efect al investiției de modernizare și retehnologizare a MHC Sadau și a altor lucrări de la MHC Putna, Bilca 2 si Bilca 3.

Comparând valoarea activelor circulante, acestea au scăzut cu peste 14% față de anul 2011 datorită scăderii creanțelor cu peste 37,6% și creșterii stocurilor cu 85,4% și a numerarului din casă și banci cu 41,9% conform tabelului nr. 4.3.4.16.

Tabel nr.4.3.4.16. Evoluția numerarului.

O contribuție importantă la creșterea numerarului net în 2012 a avut-o valorificarea la încasare a energiei platită în avans la sfârșitul anului 2011.

Creanțele au scăzut în ansamblu prin acțiunea conjugată a următorilor factori:

scăderea cifrei de afaceri;

plata unor avansuri mai mici la sfârșitul anului 2012 față de decembrie 2011, pentru achiziționarea de energie electrică;

derularea în continuare a contractelor de tip credit-furnizor pentru vânzarea și instalarea sistemelor de telegestiune.

Tabel nr. 4.3.4.17. Evoluția stocurilor pentru 2011și 2012 -lei-

Ponderea datoriilor în total active a fost de numai 14,7%, nivel minim în ultimii 3 ani, perioada în care capitalurile proprii au oscilat între 82,1% si 85,3% din totalul activelor.

La 31.12.2012 societatea avea următoarele angajamente acordate pentru credite bancare și acorduri de garantare/contracte de credit încheiate cu băncile finanțatoare (BCR, BRD) pe termen scurt:

linie de credit revocabila BCR în valoare de 9.000.000 lei, neangajată la 31.12.2012;

acord de garantare non-cash la BCR în valoare de 5.370.000 lei din care angajat la 31.12.2012 suma de 5.311.466 lei;

acord de garantare non-cash la BCR în valoare de 30.000.000 lei din care angajat la 31.12.2012 suma de 17.084.569 lei;

facilitate de credit multiprodus la BRD (cash și non cash) în valoare de 20.000.000 lei din care angajat non cash la 31.12.2012 în valoare de 7.000.000 lei;

acord de garantare descoperit autorizat de cont în valoare de 15.000 lei;

acord de garantare descoperit autorizat de cont în valoare de 75.000 lei;

Tabel nr. 4.3.4.18. Situația societății

Veniturile din exploatare sunt mai mici în anul 2012 în comparație cu veniturile aferente anului 2011 și sunt prezentate în tabelul nr. 4.3.4.19.

Tabel Nr. 4.3.4.19. Veniturile din exploatare

Veniturile financiare au crescut în anul 2012 față de anul 2011 și sunt compuse din elementele prezentate în tabelul nr. 4.3.4.20

Tabel nr. 4.3.4.20. Veniturile financiare

Cheltuielile de exploatare au scăzut față de anul precedent, scădere prezentată în tabelul nr. 4.3.4.21.

Tabel Nr. 4.3.4.21. Cheltuielile de exploatare

Cheltuielile financiare sunt prezentate în tabelul nr. 4.3.4.22

Tabel nr. 4.3.4.22 Cheltuielile financiare

4.2.7. Diagnosticul rentabilității

Pentru întocmirea acestui diagnostic întreprinderea (afacerea) trebuie privita prin prisma standardelor internaționale de contabilitate ca o entitate comercială, de servicii care desfășoară o activitate economică. Întreprinderile sunt în general unități distincte de exploatare, generatoare de profit și care furnizează clienților produse sau servicii.

Prezentarea situației generale a rezultatului vizează în special două aspecte importante pentru operațiunea de evaluare, respectiv evoluția profitului și modul de formare a acestuia.

Remarcăm o creștere cu 4,8% a profitului brut față de anul trecut, cu toate că veniturile din exploatare s-au aflat în scădere cu 8,1%. Creșterea profitului s-a datorat faptului că venitul a scăzut într-un procent mai mic decât cheltuielile totale (7,9% față de 8,4%).

În cadrul cheltuielilor, cea mai importantă reducere a fost în ceea ce privește cheltuiala cu achiziția de energie electrică (-17,5%). Categoriile de cheltuieli care au înregistrat creșteri au fost următoarele: cheltuielile de personal, cu 15,3%; alte materiale, cu 28,7%; deprecieri active și provizioane, cu 9,6%; alte cheltuieli de exploatare, cu 81,1%. Creșterea cheltuielilor cu personalul s-a datorat indexării salariale și bonificațiilor aferente îndeplinirii obiectivelor de performanță ale angajaților.

Eficiența capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate în activitatea întreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilității economice.

Rata este calculată după următorul model:

Unde:

Re = rata rentabilității economice;

RBE = rezultat brut din exploatare;

Rexpl = rezultatul exploatării;

At = active totale.

Re 2011 = 16.420.386 / 323.379.738*100 = 5,0774 %

Re 2012 = 16.276.947 / 284.493.498*100 = 5,7214 %

Rata rentabilității financiare este un indicator semnificativ în aprecierea performanțelor economico–financiare ale întreprinderii atât în cadrul diagnosticului intern cât și în analizele solicitate de partenerii externi.

Rata rentabilității financiare este regasită sub următoarea modalitate de calcul:

rata rentabilității financiare a capitalului propriu

Unde :

Pnet – este profitul net

CPR- capitalul propriu

Rf 2011 = 15.075.281/ 265.617.319*100 = 5,6756 %

Rf 2012 = 15.955.898 / 242.655.031*100 = 6,5755 %

Marja comercială reprezintă surplusul de valoare obținut de societate din vânzarea mărfurilor: ΔMc = Mc2012 – Mc 2011

ΔMc = 37.738.539 – 24.518.415 = 13.220.124

lei

Rata marjei comerciale arată ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor în cifra de afaceri: Rata marjei comerciale =

lei

Analiza structurii activului

Analiza structurii activului întreprinderii se referă la activele imobilizate și a celor circulante ale societății, utilizând metoda ratelor:

rata activelor imobilizate: *100

Rai 2011= 232.763.504/323.379.738*100 = 71,9783 %

Rai 2012 = 204.699.408/284.493.498*100 = 71,9522 %

rata activelor circulante: *100

Rac2011 = 88.866.831/323.379.738*100 = 27,4806 %

Rac2012 = 76.353.510/284.493.498*100 = 26,8384 %

Analiza structurii pasivului societății

Analiza structurii pasivului societății se realizează cu ajutorul ratelor care evidențiază eficiența structurii pasivului:

rata stabilitatii financiare: *100

Rsf2011 = 277.515.820/323.379.738*100 = 85,8173 %

Rsf2012 = 255.077.189/284.493.498*100 = 89,6601 %

Analiza lichidității și solvabilității societății

Analiza lichiditatii si solvabilități societății se realizează prin calculul ratelor de lichiditate:

lichiditatea generală:

Lg 2011 = 88.866.831/ 45.825.385 = 1,9392

Lg 2012 = 76.353.510/ 29.387.785 = 2,5981

lichiditatea curentă :

Lc 2011 = 78.364.106/45.825.385 = 1,7100

Lc 2012 = 59.494.758/ 29.387.785 = 2,0244

solvabilitatea generală a societății:

Sg 2011 = 323.379.738/57.762.419 = 5,5984

Sg 2012 = 284.493.498/41.838.467 = 6,7998

Echilibrul și structura strategică financiară

Echilibrul finnanciar constiuie o premisă, dar și o consecință a desfășurării normale a activității societății. Pentru analiza echilibrului financiar se utilizează următorii indicatori:

Rata autonomiei financiare:

Rd2011 = 265.617.319/277.515.820 = 0,9571

Rd2012 = 242.655.031/255.077.189 = 0,9513

Rata de finațare a stocurilor:

Rfs2011 = 44.752.316/10.322.742 = 4,3353

Rfs2012=50.377.781/16.707.928 = 3,0152

Rata capitalurilor proprii față de activele imobilizate:

Raim2011 = 265.617.319/232.763.504 = 1,1411

Raim2012 =242.655.031/204.699.408 = 1,1854

Rata datoriilor:

Rj2011= 57.762.419/323.379.738 = 0,1786

Rj2012 = 41.838.467/284.493.498 = 0,1470

Indicatori ai fondului de rulment

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung.

Fondul de rulment net global:

FNRg2011 = 277.515.820 – 232.763.504 = 44.752.316 lei

FNRg2012 = 255.077.189 – 204.699.408 = 50.377.781 lei

Necesarul de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment:

NFR2011 = 78.313.782 – 48.470.124 = 29.843.658 lei

NFR2012 = 62.340.238 – 29.416.309 = 32.923.929 lei

Analiza gestiunii societății

Durata de încasare a creanțelor :

Dcr 2011 = 66.061.654/495.195.622*360 = 48, 0258 zile

Dcr 2012 = 42.040.906/449.968.727*360 = 33,6350 zile

Durata de rotație a stocurilor:

Dst2011 = 10.322.742/495.195.622*360 = 7,5044 zile

Dst2012 = 16.707.928/449.968.727*360 = 13,3672

Durata de achitare a furnizorilor:

Dfz2011 = 36.047.939/495.195.622*360 = 26,2063 zile

Dfz2012 = 16.360.479/449.968.727*360 = 13,0892 zile

4.2.8. Calculul indicatorilor bursieri la S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. București

Cifra de afaceri:

CAa2011 = 495.195.622/676.038.704 = 0,7325

CAa2012 = 449.968.727/676.038.704 = 0,6656

Beneficiul pe acțiune:

Bpa2011 = 15.075.281/676.038.704 = 0,0222

Bpa2012 = 15.955.898/676.038.704 = 0,0236

Capitalizarea bursieră: Cb = Nra x Ca

Curs cotat la data de 30.12.2011 = 0,2175

Curs cotat la data de 30.12.2012 = 0,2000

Cb2011 = 676.038.704 x 0,2175 = 147.038.418

Cb2012 = 676.038.704 x 0,2000 = 135.207.740

Coeficientul de capitalizare bursieră (Price Earning Ratio sau PER):

PER2011 = 147.038.418/17.639.483 = 8,3357

PER2012 = 135.207.740/18.481.157 = 7,3159

Gradul de evaluare al pieței (Price on Sharesau P/S):

P/S2011 = 147.038.418/495.195.622 = 0,2969

P/S2012 = 135.207.740/449.968.727 = 0,3004

În situația în care acționarii sunt interesați de ceea ce ar putea primi în cazul lichidării întreprinderii, se utilizează indicatorul Rata capitalului acționarilor
(Shareholder Equitz Ratio sau SER), calculat prin raportarea capitalului total al acționarilor (Total Shareholder Equitz) la totalul activelor întreprinderii (Total Assets): x 100 %

SER2011 = 275.065.677/323.379.738*100 = 85,0596 %

SER2012 = 251.838.142/284.493.499*100 = 88,5215 %

PBR (Price/Book Ratio): ANCa = ANC : Nract

ANCa 2011 = = 275.065.677/676.038.704 = 0,4068

ANCa 2012 = 251.838.142/676.038.704 = 0,3725

x 100 %

PBR2011 = 0,2175/0,4068*100 = 53,4660 %

PBR2012 = 0,2000/0,3725*100 = 53,6912 %

8. Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Rtio sau POR)

x 100 %

POR2011 = 2.704.155/15.075.281*100 = 17,9377 %

POR2012 = 2.704.155/15.955.898*100 = 16,9477 %

9. Valoarea întreprinderii = Na x Cb

V2011 = 676.038.704 x 0,2175 = 147.038.418

V2012 = 676.038.704 x 0,2000 = 135.207.740

CPR2011 = 265.617.319

CPR2012 = 242.655.031

CONCLUZII

S.C. Electromagnetica S.A. a fost înființată în anul 1930 și își desfășoară activitatea în domeniul “Fabricarea de instrumente și dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigație”. Societatea desfășoară și activitea de producție de energie electrică din surse regenerabile (produsă în centrale hidroelectrice de mică putere- CHEMP) și activitatea de furnizare energie electrică, precum și alte tipuri de activități, dintre care: producerea de sisteme de iluminat cu led; scule și matrițe; închiriere de spații pentru birouri, spații industriale, terenuri și furnizare de utilități.

În urma analizei efectuate, se constată scăderea în 2012 a indicatorilor de volum (venituri și cifra de afaceri) care nu au afectat profitabilitatea societății. În aceste condiții, rata de profitabilitate s-a îmbunătățit față de anul anterior și a ajuns la 4%. Cele mai importante creșteri ale cifrei de afaceri s-au realizat la producția de corpuri de iluminat cu LED (+166,9 %), produsele din mase plastice injectate (+620 %) și producția de energie electrică din surse regenerabile (+71,9 %). Cele mai însemnate scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat la activitatea de furnizare de energie (-13,2 %), la producția de subansamble auto și la produsele de siguranță a traficului feroviar.

Ca pondere, corpurile de iluminat cu LED concurează sistemele de telegestiune și tinde să ajungă principala grupă de produse a companiei. Veniturile realizate în 2012 au depășit 15.000 mii lei, în creștere cu 167% față de anul anterior. Această grupă de produse reprezintă 20,7% din cifra de afaceri totală a activității nelicențiate.

Veniturile din închiriere și furnizare de utilități au crescut cu 9,5% față de anul anterior

datorită unui grad mai bun de ocupare, creșterii cursului euro și a prețului la utilități.

Activitatea pe segmentul de producție și de furnizare de energie electrică se desfășoară exclusiv pe piața internă și a cumulat în 2012 o cifră de afaceri de 377.447 mii lei, în scădere cu 12,4% față de anul anterior. Pentru contracararea efectelor negative compania urmărește consolidarea și creșterea portofoliului de clienți care poate conduce în final la majorarea cantității de energie furnizată. Un regim hidrologic normal va influența pozitiv producția fizică de energie electrica a companiei.

Numărul de consumatori alimentați cu energie prin sistemele fabricate și instalate de companie a depășit 50.000 de abonați, de la lansarea în fabricație și până la sfârșitul anului 2012.

Cheltuielile de cercetare dezvoltare au însumat în 2012 6.957,8 mii lei, în creștere cu 27,73% față de anul anterior.

Acțiunile S.C. Electromagnetica S.A. sunt tranzacționate pe piața reglementată administrată de BVB Titluri de capital Categoria 1 Acțiuni – simbol ELMA. Acțiunile ELMA fac parte din principalii indici de piață, având o pondere de 1,49% în BET, de 4% în BET-BK, 0,47% în BET-C și de 0,71% în BET-XT.

În ceea ce privește evoluția indicatorilor bursieri, observăm că cifra de afaceri pe acțiune scade datorită diminuării cifrei de afaceri. Beneficiul pe acțiune înregistrează aceeași valoare în anii 2011 și 2012.Rata de distribuire a dividendelor (POR) înregistrează o ușoară scădere, datorită creșterii profitului net al societății.

Ratele calculate la nivel de piață bursieră au înregistrat valori identice: cursul mediu al acțiunii (Ca) s-a diminuat în 2012 comparativ cu 2011, ceea ce a contribuit la scăderea capitalizării bursiere (Cb) în aceeași proporție, în condițiile în care numărul de acțiuni emise nu a suferit nicio modificare.

Coeficientul de capitalizare bursieră (PER) a scăzut în 2012 față de 2011, iar valoarea lui exprimă o subevaluare a acțiunilor societății pe piața financiară. Diminuarea Activului Net Contabil (ANC), respectiv a capitalurilor proprii în 2012, comparativ cu diminuarea activelor totale (At) în 2012, a favorizat creșterea ratei capitalului acționarilor (SER) de la 85,0596 % în anul 2011 la 88,5215 % în 2012, în cazul unei lichidări.

Valoarea subunitară a raportului PBR și creșterea lui față de 2011 a fost consecința scăderii cursului mediu al acțiunii (Ca) comparativ cu diminuarea Activului Net Contabil pe acțiune (ANCa). Această creștere poate fi pusă pe seama diminuării capitalizării bursiere (Cb) în aceeași proporție cu diminuarea cursului mediu al acțiunii, față de diminuarea Activului Net Contabil (ANC).

În concluzie, ratele bursiere clasice ale întreprinderii au cunoscut evoluții nefavorabile. Activitatea societății a fost mai slabă în ultimul an, cifra de afaceri diminuându-se de la 495.195.622 lei în 2011 la 449.968.727 în 2012. Valoarea întreprinderii, în urma aplicării metodelor bursiere, este considerabil mai mică.

Consider că este necesară luarea unor măsuri de redresare a situației societății și de îmbunătățire a imaginii acesteia pe piața bursieră, astfel încât să se poată oferi informații de interes pentru acționari și proprietari în vederea evaluării acțiunilor.

BIBLIOGRAFIE

Cărți de specialitate

Popper L., Păzitor T., Analiza și evaluarea economică a întreprinderilor, Ed. Perfect, 2006;

Bircea I., Evaluarea întreprinderii, Ed. Dacia, 2005;

Dumitrescu D., Dragotă V., Ciobanu A. – Evaluarea întreprinderilor, ediția a II-a, Editura Economică, București, 2002;

Ișfănescu A., Șerban C., Stănoiu A.C. – Evaluarea întreprinderii, Editura Universitară, București, 2003;

Simionescu A., Mangu S.I. – Evaluarea întreprinderii, Editura Focus, Petroșani, 2004;

Stan S. – Evaluarea întreprinderilor necotate, Editura Tribuna Economică, București, 2000;

Stan S. (coordonator) – Evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL și Editura INVEL MULTIMEDIA, București, 2006;

Asociația Națională a Evaluatorilor din România – Standarde Internaționale de Evaluare, ediția a opta, Editura IROVAL, București, 2007.

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, Standardul profesional nr. 37 : misiunea de evaluare a intreprinderii : ghid de aplicare, 2011;

Boloș M., Chirilă E., Evaluarea intreprinderilor : note de curs, 2003;

Cabariu L., Analiza si evaluarea societăților comerciale, Ed. Expert, Buc., 2002;

Deaconu A. , Diagnosticul si evaluarea întreprinderii, Ed. Intelcredo SA, 2000;

Standarde Internaționale de Evaluare, IROVAL, 2003;

Mihăiescu N. Analiza activității economico-financiare, Editura Victor, București, 2001;

Vintilă G. Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1998;

Isfanescu A., Robu V., Anghel I., Stan S., “Ghid practic de evaluare a întreprinderii”, Editura Tribuna Economica, București, 2001;

Toma M., Chivulescu M., Ghid pentru diagnostic și evaluare a întreprinderii, ed. de CECCAR, București, 1994;

Bătrâncea I. și colectiv, Analiza diagnostic și evaluarea societăților comerciale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998;

Băileșteanu Gh., Diagnosticul și evaluarea firmei, Ed. Mirton, Timisoara, 1997;

Feleagă N., Sisteme contabile comparate, vol 2, 3, Ed.Economică București, 2000;

Românu I., Vasilescu I., Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București,

1997;

Stan V.S., Evaluarea întreprinderilor, metode și uzanțe, Ed. Teora, București, 1999;

Deaconu A., Evaluarea afacerilor, Ed.Intelcredo, Deva, 2002;

Site-uri și rapoarte

www.bvb.ro;

www.electromagnetica.ro;

www.ai.rei.ase.ro/CURS%20OPIC.doc;

www.anevar.ro;

Elma Raportul administratorilor individual 2012;

Elma Raportul administratorilor individual în format MFS;

http://www.electromagnetica.ro/ro/download.html;

http://www.electromagnetica.ro/ro/actionariat-comunicate_de_presa.html;

http://www.electromagnetica.ro/ro/tehnologii_ro.pdf;

http://www.electromagnetica.ro/ro/premii.html;

http://www.electromagnetica.ro/ro/quality.html;

BIBLIOGRAFIE

Cărți de specialitate

Popper L., Păzitor T., Analiza și evaluarea economică a întreprinderilor, Ed. Perfect, 2006;

Bircea I., Evaluarea întreprinderii, Ed. Dacia, 2005;

Dumitrescu D., Dragotă V., Ciobanu A. – Evaluarea întreprinderilor, ediția a II-a, Editura Economică, București, 2002;

Ișfănescu A., Șerban C., Stănoiu A.C. – Evaluarea întreprinderii, Editura Universitară, București, 2003;

Simionescu A., Mangu S.I. – Evaluarea întreprinderii, Editura Focus, Petroșani, 2004;

Stan S. – Evaluarea întreprinderilor necotate, Editura Tribuna Economică, București, 2000;

Stan S. (coordonator) – Evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL și Editura INVEL MULTIMEDIA, București, 2006;

Asociația Națională a Evaluatorilor din România – Standarde Internaționale de Evaluare, ediția a opta, Editura IROVAL, București, 2007.

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, Standardul profesional nr. 37 : misiunea de evaluare a intreprinderii : ghid de aplicare, 2011;

Boloș M., Chirilă E., Evaluarea intreprinderilor : note de curs, 2003;

Cabariu L., Analiza si evaluarea societăților comerciale, Ed. Expert, Buc., 2002;

Deaconu A. , Diagnosticul si evaluarea întreprinderii, Ed. Intelcredo SA, 2000;

Standarde Internaționale de Evaluare, IROVAL, 2003;

Mihăiescu N. Analiza activității economico-financiare, Editura Victor, București, 2001;

Vintilă G. Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1998;

Isfanescu A., Robu V., Anghel I., Stan S., “Ghid practic de evaluare a întreprinderii”, Editura Tribuna Economica, București, 2001;

Toma M., Chivulescu M., Ghid pentru diagnostic și evaluare a întreprinderii, ed. de CECCAR, București, 1994;

Bătrâncea I. și colectiv, Analiza diagnostic și evaluarea societăților comerciale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998;

Băileșteanu Gh., Diagnosticul și evaluarea firmei, Ed. Mirton, Timisoara, 1997;

Feleagă N., Sisteme contabile comparate, vol 2, 3, Ed.Economică București, 2000;

Românu I., Vasilescu I., Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București,

1997;

Stan V.S., Evaluarea întreprinderilor, metode și uzanțe, Ed. Teora, București, 1999;

Deaconu A., Evaluarea afacerilor, Ed.Intelcredo, Deva, 2002;

Site-uri și rapoarte

www.bvb.ro;

www.electromagnetica.ro;

www.ai.rei.ase.ro/CURS%20OPIC.doc;

www.anevar.ro;

Elma Raportul administratorilor individual 2012;

Elma Raportul administratorilor individual în format MFS;

http://www.electromagnetica.ro/ro/download.html;

http://www.electromagnetica.ro/ro/actionariat-comunicate_de_presa.html;

http://www.electromagnetica.ro/ro/tehnologii_ro.pdf;

http://www.electromagnetica.ro/ro/premii.html;

http://www.electromagnetica.ro/ro/quality.html;