Evaluare SWOT a orașului Oradea 1. Introducere și definiții Ce este un model de analiza SWOT? Abrevierea provine din limba engleza de la Strenghts,… [623241]

#brand oradea
www.brandoradea.ro
Evaluare SWOT a orașului Oradea

1. Introducere și definiții
Ce este un model de analiza SWOT? Abrevierea provine din limba engleza de la
Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats, reprezentând în limba română
Puncte forte, Puncte slabe, Oportunități și Amenințări. Analiza SWOT este o unealtă
structurată de planificare care evaluează cele patru principale elemente sau factori
favorabili sau nefavorabili care pot contribui la atingerea sau nu a unui obiectiv. În cazul
nostru obiectivul este realizarea un ei strategii de creare a identitatii vizuale și imaginii
publice pentru Oradea.

Punctele forte ale organizației: punctele tari sunt acei factori care fac ca o organizație
să fie mai competitivă decât concurenții săi de pe piață. Punctele tari pot lua form a unor
produse sau servicii pentru care compania are un avantaj competitiv, sau deținerea
strategică a unor resurse în plus față de concurență. În esență, punctele forte sunt
resurse, capacități și competente de baza pe care organizația le are în posesie și pe care
le poate utiliza în mod eficient pentru a -și atinge obiectivele de performanța.

Punctele slabe: un punct slab reprezintă o limitare, un defect în cadrul organizației, care
o va împiedica în realizarea obiectivelor sale: capacități inferioare, re surse insuficiente în
comparație cu concurenta etc.

Oportunități : oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă î n mediul organizației ,
precum o tendință , o piață , o schimbare sau o nevoie trecut ă cu vederea, care susține
cererea pentru un produs sau serviciu ș i permite organizației să -și consolideze poziția
concurențială .

Amenințări : O amenințare include orice situație nefavorabil ă, tendință sau modificare
iminent ă în mediul organizației , care este dăunătoare sau pune în pericol capacitatea
companie i de a concura pe piață . Aceasta poate lua forma unei bariere, a unei
constrângeri , sau orice altceva care ar putea cauza probleme, daune, prejudicii
organizației .

2. Obiective
În urma analizei SWOT procesul decizional ar trebui să includă următoarele eleme nte
prioritare:
– construiește pe Punctele Forte,
– elimină Punctele Slabe,
– exploatează Oportunitățile,
– îndepărtează Amenințările.

Identificarea elementelor ș i caracteristicilor SWOT este importan tă pentru planurile pe
termen scurt și mediu ale Oradiei dpdv al potențialului de creare a imaginii orașului
deoarece:

#brand oradea
www.brandoradea.ro
– Identifică și informează asupra respectivelor elemente și caracteristici – atât
proprii câ t și de “mediu” – pentru a fi luate în considerare în etapele de planificare
și implementare a m ăsurilor de a tingere ale obiectivului,
– Factorii de decizie pot astfel pe baza informațiilor obținute să decidă dacă
obiectiv ul este posibil de atins sau nu.
3. Evaluarea concurentei
Din evaluările noastre, concuren ța cu alte orașe din Româ nia se manifest ă în principal cu
Clujul, Alba Iulia, Arad și Timișoara și în subsidiar cu Sibiu și Brașov . În mod direct Clujul
este concurentul nr. 1 datorit ă atractivității sale din toate punctele de vedere, atât turistic
cât și investițional fiind metropola aflat ă în cea mai accelerata dezvoltare din Transilvania,
al doilea oraș din țară după București și beneficiind de o imagine pozitiv ă.

În plan extern concuren ța este difuz ă, existând probabilitatea ca Oradea să concureze cu
orașe din Europa Central ă, mai ales cu cele care au ca direcții principale de dezvoltare
atragerea de investiții în logistic ă și producție , cele care dispun de ape termale
valorificabile turistic și cele care datorit ă amplasării geografice pot constitui la rândul lor
noduri logistice cu potențial . Datorit ă proximi tății și asemănărilor (tipologie de oraș, ape
termale, ș amd) cu Oradea , orașul se afla în concurenta cu Debrecen din Ungaria.
Desigur, în Europa există multe orașe sau regiuni în care prezenta apelor termale este
certificat ă și utilizat ă la capacitate maxi mă, ca de exemplu Karlsbad însă poziționarea
geografică a Oradiei și dezvoltarea infrastructurii turistice termale poate aduce turiști în
primul rând din toata zona Europei Centrale și de Est inclusiv Austria (datorita cailor
scurte de transport și a costu rilor mai reduse) c ât și din Germania, cetățenii acestei tari
fiind cei mai mari consumatori de turism din Europa , cei din țările nordice, turiști care la
un moment dat au ales zona Oradea ca destinație de vacanță, cu accent pe resursa
termală .

Un alt pla n al concu renței, de aceast ă dată în raport intern, este cel al atragerii resurselor
umane calificate și specializate. Datorit ă dezvoltării insuficiente a învățământului
universitar , Oradea ar putea, în prima etap ă, în paralel cu eforturi de creștere a numărului
de studenți și specializări, să “importe” resurse umane oferind condiții similare cu cele ale
Clujului. Clujul în acest moment este singurul oraș din Transilvania care are puterea de
a “importa” resurse umane din cele mai variate județe și regiuni d in România , inclusiv din
Oradea/Bihor. Clujul este atractiv nu doar datorit ă oportunităților de angajare oferite c ât
mai ales datorită amestecului de opțiuni diverse de socializare și petrecere a timpului
liber: evenimente, concerte, festivaluri, restauran te, cafenele, baruri, cluburi, teatru,
operă, teatru de păpuși , competiții sportive șamd . și a infrastructurii crea te pentru
acestea: stadion, sală polivalent ă, parcuri, baze sportive, mall -uri, etc.

Timișoara este un concurent serios al Oradiei datorit ă câștigării recent e a titlului de
Capitală Cultural ă European ă, evenimentelor care urmează sa fie organizate de acum
încolo, prezenț ei în media și a capitalului de imagine construit pe acest titlu,
învățământului superior dezvoltat și recunoscut, resursei u mane calificate, istoricului și
încrederii pe care o prezinta în raport cu investitorii privați . Timișoara va avea capacitatea
în următorii ani s ă absoarbă PR pozitiv și expunere media ceea ce va contribui la
creșterea notorietății orașului , având totodată potențialul sa arunce un con de umbra

#brand oradea
www.brandoradea.ro
asupra orașelor mai puțin “interesante”, mai puțin Clujul care are deja de mulți ani o
poziționare buna în spațiul public și o agend ă a evenimentelor bine pus ă la punct.

Oradea nu va putea sa concureze la modul real cu Timișoara însă va putea maximiza pe
atribute care lipsesc atât Timișoarei cat și celorlalte orașe : turism termal, city break,
istorie, oraș liniștit , deschis, multicultural . Fiind la început de drum, Oradea poate folosi
din experiența prin care a trecut Timișoara sau Clujul, evitând greșelile și folosind
experiențele pozitive. Pe lângă băi (turism termal), ar trebui să poată fi asociat ă cu ceva
de anvergura mare, unic în țară, care să promoveze indirect și restul de potențial pe care
îl are deja. Poate u n eveniment important artistic sau cultural ( așa cum e Festivalul de
Teatru de la Sibiu, Untold la Cluj, etc), o școală super -specializat ă pe turism balnear sau
gastronomie specială (parten eriate gastronomice cu Ungaria ș i/sau Austria). Deloc de
ignorat es te crearea și legarea intrinsec ă a orașului de Europa, poate prin candidaturi la
capitala tineretului, cultural ă, gastronomică sau de orice fel care sa -i aducă recunoaștere .

Deși proximitatea față de granița de Vest a României poate fi considerat ă un Pun ct Forte
din anumite puncte de vedere (acces, investiții , logistic ă), aceasta poate fi și un Punct
Slab în raport de concurenta cu orașe ca Alba Iulia, Brașov și Sibiu deoarece turiștii din
România pot evita – în lipsa unor soluții de transport valide – să viziteze orașul . Totuși ,
poziționarea geografica poate fi transformata î ntr-un un mare atu. Cei care tranzitează
țara prin Oradea s ă-l considere un loc în care e ste neapărată nevoie s ă se oprească .

Matricea concurențială comparativa exprimată pe criterii
Criterii Oradea Cluj Timișoara Arad Alba
Iulia Brașov Sibiu
Proximitate
graniță V X V V X X X
Ape termale V X X X X X X
Oraș istoric V V+ V V- V+ V V+
Învățământ
universitar X V+ V X X V- V-
Resurse
umane
specializate X V+ V X X V- V-
Evenimente,
cultură, sport X V+ V X X+ X X+
Infrastructură
evenimente X+ V X+ X X+ X+ X+

#brand oradea
www.brandoradea.ro
Infrastruct ură X+ V X+ X X X+ V
SMART C ity X X+ X X X X X
Investiții
private X+ V+ V X+ X+ X+ V-
Percepție
publică X+ V+ V X X+ V- V-

Legenda
X nu are, nu este
X+ semne de îmbunătățire în stadiu incipient
V are, exista
V- are, există dar insuficient
V+ ar e, există î ntr-un stadiu mult îmbunătățit

Opinia noastră generală , reflectat ă de suma acestor not ări este c ă Oradea este în acest
moment un fruct aflat în plină creștere, având deja câteva caracteristici însă fără a avea
incă consisten ță, gust și miros și o “coaja” potrivit ă, colorat ă, atractiv ă, market -abilă. Prin
comparație cu celelalte orașe “mai de zvoltate” (ghilimelele se aplică datorita relativității
termenului pentru România deoarece consider ăm că nici un oraș din Rom ânia nu este cu
adevărat dezvoltat) Oradea încă nu este un punct de atracție pentru investitori cu
notorietate (deși cifrele investițiilor directe nu sunt deja de neglijat) , forța de muncă încă
nu privește Oradea ca pe o oportunitate ( așa cum este cazul Clujului c are atrage deja
oameni din toată țara), învățământul din Oradea în nici un caz nu poate intra în competiție
cu Clujul, Iașiul , Timișoara sau Bucureștiul (dorința de a face studiile în respe ctivul oraș,
număr de studenți , renume al universității , aport financiar în cadrul orașului , nr. de
absolvenți ) iar dpdv al atracției turistice și a poziționării pe harta evenimentelor, din nou
Oradea este ca și inexistent ă.
Referitor la Timișoara , am nota t acest oraș deoarece urmează să intre puternic pe harta
interesului public deoarece a câștigat titlul de Capitala European ă iar acest fapt aduce
după sine notorietate, la fel cum s -a întâmplat și cu Sibiul.
Referitor la Sibiu, acest oraș are în acest mome nt practic 2 manifestări relativ cunoscute:
festivalul de teatru și cel de jazz, celelalte manifestări din Sibiu (de ex Astra Film) fiind de
mică anvergur ă și impact public. Chiar și în aceste condiții impactul Sibiului nu este major,
“clientela” eveniment elor acestui oraș (inclusiv cele de notorietate menționate ) fiind foarte
“cultural ă și rarefiat ă” prin urmare restrânsă la un număr mic de intelectuali sau persoane
cu pretenții intelectuale.
În concluzie, din punct de vedere al poziționării pe harta even imentelor Clujul conduce
detașat având particularitățile următoare : 1. Istoric îndelungat , în crescendo, dovedit și
cu renume, 2. Evenimentele sunt “de masa” și deloc elitiste: TIFF, Untold, Zile Clujului,

#brand oradea
www.brandoradea.ro
concerte (Satriani, Depeche Mode, Dire Straits, An drea Bocelli, Smokie, Depeche Mode,
șamd), Jazz în the Park, Street Food Festival, etc. Practic, Clujul începe în primăvara și
încheie în toamna cu o suit ă întreagă de evenimente populare foarte diverse care se
succed în spațiul public angajând în total su te de mii de oameni din oraș și din afara
acestuia, chiar și din străinătate .
Cele mai importante aspecte și nuanțe se refer ă la dezirabilitatea orașelor și forța de
muncă . Informațiile rezulta în principal din 2 studii realizate pe eșantioane reprezentati ve
efectuate de către UE (Cultural and Creative Cities Monitor ) și Banca Mondial ă (Orașe
Magnet: Ce pot face orașele românești pentru a fi mai atracti ve pentru oameni) cat și din
diferite analize realizate de către specialiști din țară și străinătate pe subiectul forței de
muncă . Concluziile în detaliu și cu nuanțe se găsesc în aceste studii însă concluziile sunt
următoarele :
1. Peste 250.000 de oameni din România s-ar muta în următoarea perioad ă la Cluj,
cauzele și factorii enumerați sunt în principal oportunitățile de locuri de muncă ,
calitatea vieții (parcuri și spatii verzi, entertainment, evenimente, medicin ă) și oamenii
(calitatea uman ă).

2. Româ nia (Or adea inclus ă, la fel ca oricare alt oraș sau regiune) are un deficit deja
uriaș și în creștere accentuată de forță de muncă datorat ă în principal migrației în alte
tari și în secundar datorita polarizării forței de muncă către unele centre urbane (Clujul
și Timișoara se estimează ca vor ajunge fiecare în relativ scurt timp la 6 00.000-
800.000 locuitori, ceea ce înseamnă un trend accentuat de polarizare în detrimentul
altor orașe și regiuni).

De menționat că Oradea nu a intrat în studiul UE acesta incluzând Baia Mare, Cluj,
București , Iasi, Sibiu, Timișoara ceea ce ne indic ă faptul c ă, cel puțin la nivel perceptual,
Oradea nu este considerat ă ca și un oraș “cultural”: evenimente, diversitate, facilit ăți,
număr de oameni implicați în evenimente și în joburi cr eative, șamd.
O informație interesanta referitoare la Alba Iulia rezultat ă dintr-un studiu Siemens ne arat ă
că acest oraș poate deveni smart city cu o investiție de aprox . 227 Mil Euro având
beneficii directe și indirecte de 532 Mil pe următorii 35 de ani. Chiar dac ă estimarea de
532 Mil E nu va fi atins ă, dezvoltarea orașului în direcția smart city va constitui un factor
de atractivitate și dezirabilitate important. Dintr -o declarație a managerului orașului
reținem ca Alba Iulia si -a modificat deja organig rama primăriei dorind sa înființeze
departamentul pentru smart city, având deja pe rol în diferite stadii de dezvoltare peste
50 de proiecte “smart” cu o țintă de 100 proiecte în viitorul apropiat.
Informațiile obținute și interpretarea lor ne îndreptățes c să alocăm aceste aspecte la
capitolul Amenințări din SWOT cu mențiunea “probleme cu forță de munc ă atât calificata
și cu studii superioare c ât și semicalificat ă, datorate migrație , lipsei atractivității și
dezirabilităț ii orașului , având repercusiuni în toate sectoarele economice locale”. Chiar
daca studiul B ăncii Mondiale menționează că în Oradea prețul mediu al locuințelor este
de 697 Eur/mp, în Alba Iulia 667 Eur/mp iar în Arad 650 Eur/mp, preturi atractive fa ță de

#brand oradea
www.brandoradea.ro
alte orașe dezvoltate (Cluj 1099 Eur/ mp, Timișoara 942, șamd) și un potențial driver de
dezirabilitate, orașele nu prezintă atractivitate de relocare așa cum rezult ă din datele altor
orașe datorit ă motivațiilor prezentate anterior. O interpretare concis ă a studiul ui Băncii
Mondiale se poate găsi în interviul cu autorul acestuia aici: http://adevarul.ro/locale/cluj –
napoca/ec onomist -bancamondiala -explica -250000 -romani -dispusi -mute -cluj-inurmatorii –
5-ani-1_5919b6645ab6550cb81fd9af/index.html
Va rugam consultați aceste studii pentru o întregire a nuanțelor la concluziile noastre.
Acestea se găsesc aici:
http://documents.worldbank.org/curated/en/327451497949480572/pdf/116400 -WP-
P158178 -PUBLIC -MagneticCities -Jun18 -v4.pdf și aici https://composite –
indicators.jrc.ec.europa.eu/cultural -creative -cities -monitor/#
Unele opinii subliniază că orașul Cluj este o fabricație de PR, vezi aici
http://adevarul.ro/locale/cluj -napoca/clujul -fictiune -ambuteiata –
1_5934e4cc5ab6550cb8cb4f0b/index.html . Cert este că , chiar luând în considerare ca
adevărate măcar parțial afirmațiile acestui autor ( și ale altora, ac easta nefiind o opinie
singulară ), datele rezultate din studii sau pur și simplu luând informal pulsul orașului ne
arata ca acest PR a funcționat iar respondenții prefera orașul Cluj din multe puncte de
vedere.

4. Atribute și valori
Atribute
Atributele sunt însușiri esențiale ale unui obiect în general (pot fi atât concrete, tangibile
cat și simbolice), în cazul nostru sunt însușirile esențiale pe care orașul deja le are ș i/sau
spre care Oradea poate și vrea s ă tindă , cu potențial diferențiator. Pentru strategia de
brand și pozitionare r ecomandă m alegerea unui set primar și secundar de atribute
reprezentative, argumentate și reliefate în realitate, pentru oraș.

Pentru Oradea putem enumera următoarele : modernizare, ape termale, practic,
surprinzător , prietenos, colaborativ, liniștit , istorie.

Valori
De obicei, în cazul proceselor de branding și de creare/promovare a imaginii unui produs,
serviciu sau destinație prin valori înțelegem suma calităților care dau preț respectivului
(potențial ) brand fiind totodata și un ghid d e conduita pentru viitor care să pună în valoare
atributele orașului , contribuind alături de acestea la conturarea personalității . Pentru
strategia de brand și pozitionare recomandăm aleg erea unui set primar și secundar de
atribute reprezentative, argumentate și reliefate în realitate, pentru oraș.

Pentru Oradea putem enumera următoarele : dinamism, pasiune, integritate,
dezvoltare, deschidere, diversitate, multiculturalitate, bunăstare .

#brand oradea
www.brandoradea.ro
5. Analiza SWOT
Punctele forte : caracteristici care constituie un avantaj fa ță de alții
 Existenta unei decizii strategice clare și asumate
Din punct de vedere al dezvoltării orașului în ultimii ani Primăria a depus eforturi
susținute de modernizare și crear e a infrastructurii, de renovare a centrului și
clădirilor vechi (cetate și centru istoric ) în special prin atragerea de fonduri
europene. De asemenea, deciziile asumate rezulta din documentele de strategie
ale orașului . Din punctul de vedere al creării unei imagini pozitive publice a orașului
Primăria are o decizie asumat ă în acest sens prin intermediul Asociației de
Promovare a Turismului Oradea.

 La ce suntem cei mai buni
Oradea încă nu poate pune un accent pe un aspect sau un set de aspecte care
pot fi definite în mod clar ca și caracteristici unice sau fără concuren ță în raport cu
alte orașe din Europa Central ă. În raport cu cele din România putem distinge
câteva aspecte care conturează o diferențiere, cele mai importante fiind
capacitatea de atragere d e investiții (din fonduri UE și investiții străine), eficiența
administrației publice și un plan coerent de măsuri de dezvoltare aplicat cu un ritm
peste medie. Este posibil ca datorit ă planurilor de dezvoltare, a potențialului zonei
metropolitan e și a poz iționării geografice Oradea s ă devin ă un pol logistic
important. Rămâne de văzut în ce context: local, regional sau european. Stilul
arhitectural particular, varianta S eccession a stilului Art Nouvea u predominat al
clădirilor vechi din oraș (dar și eclecti smul dat de alte stiluri: clasicist, neoclasicist,
eclectic) poate constitui un atribut diferențiator cultural -istoric și punct de atracție .
De asemenea, recenta dare în folosință a Aquapark -ului, disponibilitatea apelor
termale în zona, proximitatea de Băile Felix sunt avantaje competitive exploatabile
pe partea de petrecere a timpului liber. Potențialul turistic ridicat al orașului cumulat
cu oferta Băilor Felix este un avantaj competitiv major, avantaj care trebuie
exploatat în toate direcțiile , atât turistica, tratamente, spa, cat și din punct de
vedere al învățământului prin crearea de cursuri/ secții liceale și universitare de
specializare .

 Ce aptitudini specifice are forța de muncă de care dispunem
În ultimii 5 ani cele mai importante investiții s -au realizat în automotive, electronică
și logistică, fapt ce creează premisele unor specializări. D atorita planurilor de
dezvoltare este posibil sa apară o nevoie pronunțată de specializări și atragere de
forță de munca specializata în domeniile IT, logistic ă, industria automobilelor,
prelucrarea maselor plastice și turism în principal.

 De ce avantaje dispunem pentru a atrage personal de calitate
Încă nu se poate vorbi de avantaje concrete pentru care forța de munca din alte
orașe și regiuni ale României ar putea migra către Oradea, așa cum, de exemplu
are Clujul care absoarbe forță de munc ă calificat ă și studen ți din cele mai diverse
regiuni ale României . Totu și, chiar și în acest context costurile mai mici ale pieței
imobiliare, o infrastructură bine dezvol tată care nu permite crearea unor ambuteaje
în trafic și un număr din ce în ce mai ridicat de companii mari care sunt localizate

#brand oradea
www.brandoradea.ro
în Oradea sunt avantaje, care dacă vor fi conservate vor cântări puternic în
competiția cu alte orașe din regiune .

 Ce resurse unice deținem
Poziționarea geografic ă lângă granița cu Ungaria, zona metropolitană (a se vedea
www.zmo.ro , care include și Băile Felix), ape termale, relativa apropiere de Parcul
Natural Apuseni și alte zone mon tane, stilul arhitectural predominant Secession,
poten țialul de a atrage la evenimente turiști atât din Transilvania c ât și din
străinătate, în rezumat . Un alt element forte și unic este faptul că Cetatea Oradea
a fost unul din cele mai importante centre p olitice regionale începând cu secolul XI
și până în secolul XVIII, în cetatea Oradiei fiin d înmormântaț i importanți regi
europeni și maghiari precum Andrei al II -lea al Ungariei, Ștefan al II -lea al
Ungariei, regina Beatrix de Luxemburg, soția lui Carol Robert de Anjou, regina
Maria de Ungaria și regele -împărat Sigismund de Luxemburg rege al imperiului
Romano -German . Oradea nu p oate afirma în acest moment ca ar deține resurse
unice cu care s ă se asocieze sau care s ă diferen țieze net pozitiv ora șul. Oradea
este un oraș tipic central -est european, parte din fostul imperiu Austro -Ungar
având caracteristici asem ănătoare și unele identice cu majoritatea ora șelor din
acest spa țiu geografic -istoric. Renovarea obiectivelor arhitecturale ale ora șului
aduce un plus semnificativ în contextul promov ării și comunic ării ulterioare
contribuind la confortul zilnic al cet ățenilor, turi știlor și investitorilor. Resursele
menționate anterior î ncă sunt la nivel de poten țial exploatabil. Imaginea î ncă
“cuminte” și relativa prezentă redus ă în percep ția public ă poate constitui un avantaj
și o resurs ă exploatabilă .

 De ce resurse financiare dispunem
Este cunoscut faptul ca bugetele atrase din taxele și impozitele locale nu pot fi
suficien te pentru dezvoltarea accelerată a orașului , de aceea Primăria a atras
numeroase fondu ri europene. Investițiile străine directe în Oradea în ultimii cinci
ani s -au ridicat la 280 Mil Euro. În raport cu alte orașe din România Oradea ocupă
locul 1 în topul celor mai eficiente orașe. Realizat de UrbanizeHub
(http://urbanizehub.ro/topul -celor -mai-eficiente -orase -din-romania ) având un
volum de investiții de €1.225 pe cap de locuitor și 716 euro pe cap de locuitor
fonduri europene atrase. Studiul se raportează la o perioadă de 8 ani. Pe locul 2
este situat Alba Iulia,locul 3 Iași Timișoara și Cluj -Napoca fiind pe locul 8. Dacă
această tendință va continua atunci Primăria va putea continua eforturile de
dezvoltare. Bugetul de promovare al orașului a crescut î n fiecare an iar aceast ă
tendin ță va fi men ținută pentru a asigura resursele necesare marketing ului și
comunic ării beneficiilor Oradiei.

 Ce tehnologie folosim
Nu se aplic ă decât eventual în cazul planurilor de dezvoltare în direcția “smart city”
însă și aici exista deja orașe care marșează în aceeași direcție , iar tehnologia și
facilitățile oferit e de aceasta sunt în cea mai mare parte identice. Totuși , în acest

#brand oradea
www.brandoradea.ro
context, Oradea se va poziționa printre putinele orașe din România care, odată
implementate planurile de dezvoltare , va putea afirma ca este un “smart city”.

 Care este gradul de optimizare al proceselor interne
Din punct de vedere al administrației locale, în relația cu cetățenii se înregistrează
progrese însă acestea sunt uneori grevate și influențate de procedurile birocratice
și legile general valabile în România . Din punct de vedere al Asociației pentru
Promovarea Turismului, fiind o organizație recent înființată , aceasta dispune de o
echipă tânără și foarte hotărâta sa realizeze lucruri importante pentru oraș. La
nivelul proceselor interne Oradea a implementat soluții de eficientizare ș i
management din orașele europene, pornind de la realizarea unor agenții de
dezvoltare specializate pentru atragerea de investitori, promovarea orașului și
atragerea de turiști, până la sistemul de parcare preluând modelul din Gratz
Austria sau reducerea d rastică a timpilor de eliberare a avizelor, coroborat cu un
sistem informatic care reduce birocrația impusă de Primărie.

Din cate cunoaștem aparatul și procedurile birocratice în România , Oradea face
notă discordanta față de alte orașe . Oradea a îmbunătă țit substanțial relația cu
cetățeanul și rezolvarea procedurilor birocratice. Clujul , care se “lauda” cu
introducerea procedurii eliberării online a unor avize (urbanism, de exemplu) nu
face altceva decât sa țină cetățeanul departe de ghișeu , în rest toate procedurile
sunt identice: obținerea de acte și copii de care cetățean de la alte instituiri ceea
ce înseamnă de fapt doar un transfer al managementului documentelor din cadrul
Primăriei către cetățean . Adevăratele servicii online ar fi fost daca bazele d e date
ar fi fost interconectate astfel încât cetățeanul să completeze niște câmpuri (la fel
ca și la magazinele online, o procedura simpla de altfel) și sa obțină datorita
acestei interconectări documente, avize și aprobări fără a mai fi nevoie de exact
aceleași proceduri și timp pierdut pe la notariate, carte funciara, cadastru, politie,
copii semnate și scanate, șamd. Atitudinea funcționarilor Primăriei din Oradea este
mult diferita în sens pozitiv și în ultimii ani s -au făcut progrese considerabile cu
privire la modul în care cetățenii relaționează cu serviciile Primăriei. De la emiterea
Certificatelor de Urbanism în 3 zile sau a Autorizațiilor de Construcție în 5 zile,
până la comunicarea prin sms a statusului documentației depus e și nu în ultimul
rând un ghișeu unic de relații cu publicul (one stop shop), toate sunt îmbunătățiri
considerabile a modului de relaționare între cetățeni și instituție. Un alt exemplu de
măsură de eficientizare și simplificare a pașilor birocratici pe care cetățenii îi fac în
multe cazuri în relația cu Primăria , este aducerea celor mai importanți furnizori de
servicii publice (salubritate, apă, gaze, termoficare, poștă, telecomunicații, etc) în
incinta Primăriei care coroborată cu parcare gratuită timp de 30 de minute în
parcar ea Primăriei, reduc semnificativ nivelul de anxietate al cetățenilor î n relația
cu autoritatea locală și creează un nucleu de servicii de bază care permite
localnicilor reducerea deplasări și implicit a timpului pierdut pentru plata unor
servicii publice, sau obținerea unor autorizații. Cu toate acestea, unele măsuri de

#brand oradea
www.brandoradea.ro
reducere ale birocrației, nu vor putea fi implementate nici în Oradea dacă nu se
produc modificări la nivelul legislației din România .
 Preț favorabil
Costul vieții în Oradea este similar sau egal cu alte orașe din România din punct
de vedere al cheltuielilor uzuale dar, încă, Oradea are costuri mai reduse la
locuințe și la salarii.

Punctele slabe : caracteristici care reprezintă dezavantaje fata de alții
 La ce suntem cei mai slabi ?
Calificar ea forței de munca, numărul de studenți înrolați în specialitățile necesare
orașului , migrația forței de munca datorita atractivității altor orașe și oportunităților
din țară sau străinătate .

 Ce experiență deține echipa de proiect din proiecte similare?
Experienț ă în curs de perfecționare .

 Ce fel de instruire le lipsește angajaților/ cetățenilor noștri ?
IT, turism, servicii, management și marketing turistic/cultural

 Care este nivelul de atașament al angajaților/ cetățenilor noștri ?
În creștere datorită dezvoltării din ultimii ani, însă ținând cont de migrația forței de
muncă tinere și/sau calificate putem presupune c ă nivelul de atașament față de
oraș este relativ redus atâta timp c ât orașul nu reușește să crească considerabil
prin atragerea de noi cetăț eni.

 Care e poziția noastră financiară ?
Structura veniturilor Oradiei este compusă din bugetul local, fonduri europene . În
fapt, Oradea împarte aceeași poziție cu Alba Iulia , de exemplu, care a făcut
posibil ă dezvoltarea recent ă a orașului utilizând fondurile europene, bugetul local
fiind insuficient. Odată cu crearea de noi locuri de muncă în cele 3 parcuri
industriale noi orașul are creșteri considerabile la bugetul local, care conform
planurilor de investiții publice vor crea premisele și mai multor lo curi de muncă.

 Ce nu facem bine?
Nu se poate afirma c ă Primăria și Asociaț ia nu fac bine ceva anume, mai degrabă
este vorba de un stadiu incipient de dezvoltare și modernizare în care este firesc
să existe î ncă lipsa specializ ărilor și competen țelor.

 Ce ar trebui s ă fie îmbunătățit?
Pe plan intern: Calitatea î nvățămâ ntului preuniversitar și universitar, î ncurajarea și
oferirea de asistență pentru atragerea fondurilor europene și schimbul de
experiența între licee/ universități străine și cele din Oradea, numărul de studenți ,

#brand oradea
www.brandoradea.ro
reten ția și atragerea for ței de munc ă pe segmentele de interes, continuarea
procesului și ritmului de atragerea de investi ții private, stimularea și dezvoltarea
opțiunilor de petrecere a timpului liber, aten ție sporit ă acordat ă famili ilor prin
crearea de locuri de joac ă pentru copii, baze sportive, grădinițe , simplificarea
accesului la servicii publice al cet ățeanului, monitorizarea percep țiilor publice
asupra ora șului at ât intern (Rom ânia) c ât și extern în tarile de interes.

Pe plan extern: expunere european ă. În Europa mai sunt orașe care dispun de
ape termale, orașe cu care Oradea poate î ncheia parten eriate pentru schimb de
bune practici, promovare , co-branding.

Obiectul analizei este s ă vizualizăm Oradea din perspectiva poten țialului de creare
a unui brand de destina ție. Credem c ă Oradea îș i va atinge scopul în momentul în
care indicatorii de performanță ai orașului vor înregistra creșteri pe durată de minim
10 ani . Deocamdată singurul ora ș cu tendin ță accentuat pozitiv ă în termeni de
imagine public ă național ă și internaț ional ă, cunoaștere și dezirabilitate este Clujul.
 Ce ar trebui evitat?
Poziț ionarea comun ă și nediferen țiată a ora șului, stoparea investi țiilor și a
eforturilor de dezvoltare , lipsa comunic ării structurate , asumarea unor valori ideale
care nu sunt reflec tate în opinia cet ățenilor.

 Care sunt dezavantajele orașului ?
În acest moment Oradea are o percep ție de “ora ș provincial” în care “aproape nu
se întâmplă nimic”, similar cu Alba Iulia, chiar dac ă ambele ora șe împart
deocamdat ă o pozi ționare similar ă de ora șe în care s -au făcut eforturi de
modernizare și dezvoltare.

Oportunit ățile: elemente și caracteristici ale “mediului” care pot fi exploatate în folosul
Oradiei
 Ce schimbări ale mediului extern putem exploata?
Globa lizarea, tendin ța reloc ării unit ăților de produc ție și servicii , posibilitatea
finan țării proiectelor prin fonduri europene, servicii și logistic ă la nivel european
(datorit ă nevoii eficientiz ării costurilor), dezvoltarea cererii de servicii IT, nevoia
de produse alimentare autentice locale.

 Ce piețe noi ni s -ar putea deschide?
Logistic ă, produc ție, timp liber (turism termal și montan), IT, produse alimentare
autentice, încurajarea agriculturii și educarea cet ățenilor să apeleze la produsele
locale. Apel e termale sunt un mare avantaj competitiv d .p.d.v. turistic deoarece pot
fi utilizate la dezvoltarea oraș ului c ât și ca vector de promovare, utilizat ca atribut
diferen țiator.

#brand oradea
www.brandoradea.ro
Oradea are o fereastr ă de oportunitate în a adăuga poziționării sale produse
agricole ( de ex . produse din porc naturale, p ălincă de caise sau piersici, legume,
produse și conserve din legume și murături), festivaluri culinare și alte asemenea ,
deoarece: 1. Nici un alt ora ș din Româ nia nu a făcut asta până acum , 2. Apropierea
și posibi la colaborare cu Ungaria și Austria – tari recunoscute pozitiv pentru multe
aspecte culinare și 3. Datorit ă specificului culinar local foarte apropiat de Ungaria,
cel puț in. Din acest punct de vedere Oradea se încadreaz ă perfect în mixul culinar
Central Es t European pe care îl regăsim pâ nă inclusiv în țările fostei Iugoslavii.
Oradea are oportunitatea s ă se promoveze ca un ora ș culinar folosind aceste
atribute și specific agricol (prin urmare și culinar). Se știe că turiștii (aici putem
include și călătorii în scop de afaceri) doresc în principiu o experien ță complet ă a
orașului, d e la cazare, la entertainment pâ nă la a “m ânca bine”.
 Cum s -a modificat comportamentul de consum al potenția lilor
clienți/turiș ti/cet ățeni?
În ultimii doi ani a crescut notorietate a orașului prin rezultate remarcabile și
realizări care par remarcabile în contextul administrațiilor din România. Încă nu se
poate vorbi de modific ări considerabile de comportament sau percep ții, eventual
doar prin prisma cet ățenilor ora șului care observ ă schimb ările și evolu țiile din
ultimii ani și unui număr relativ redus de oameni care au intrat în contact cu
strategia de comunicare a orașului . Aceasta este doar o afirma ție bazat ă pe
observa ție în teren în lipsa unor studii de specialitate.

 Care sunt d irecțiile strategice majore ale orașului :
a. Consolidare, b. Diversificare, c. Specializare, d. Generalizare?
a. Consolidare: investi ții în infrastructur ă, modernizare, urbanism, smart city
b. Diversificare: logistic ă, produc ție, IT, turism termal

 Care sunt punctele slabe ale competitorilor?
Față de Alba Iulia, Oradea are avantajul proximit ății față de grani ța cu Ungaria (în
fapt Vestul Europei) , prin urmare investitorii în produc ție și logistic ă pot beneficia
de linii de transport mult mai scurte și racordate la traseele europene. Din punct
de vedere universitar Alba Iulia nu conteaz ă. Clujul este un oraș tot mai scump din
punct de vedere imobiliar (achizi ții de imobile și chirii) și deja foarte aglomerat.
Aradul nu are proiecte concrete de dezvoltare co mparative cu Oradea chiar dac ă
împarte cu Oradea acelea și avantaje ale proximit ății față de grani ță, este mai mic
iar forța universit ăților locale este insignifiant ă chiar și comparativ cu Oradea.

 Unde se poate identifica, sau cum se poate crea, un avanta j
concurențial?
Avantaje reale: proximitate fa ță de graniță , investi ții în infrastructur ă și
modernizare, ape termale, proximitate fa ță de obiective turistice mont ane, costuri
reduse imobiliare și cu for ța de muncă , existența unor proiecte de școli
profesi onale și duale, infrastructură hotelieră extrem de bine dezvoltată, chiar și în
raport cu orașe cum este Cluj -Napoca.

#brand oradea
www.brandoradea.ro
Avantaje potenț iale: dezvoltarea universit ăților și specializ ărilor necesare
dezvolt ării ora șului, cre șterea num ărului de studen ți, dezv oltarea învățământului
preuniversitar cu specializ ări în industrie, IT , șamd , dezvoltarea turismului termal,
crearea de evenimente (culturale și de mas ă) sau racordarea la evenimente deja
consacrate care s ă poziționeze ora șul pe harta percep ției publice, p romovarea
produselor autentice locale, smart city, ora ș verde, urbanism civilizat, trafic fluid.

Amenin țările: elemente și caracteristici ale “mediului” care pot fi cauza unor probleme
 Există deja pe piață o competiție bine închegată?
Nu, înafara Alba Iul iei care are un oarecare avans temporal în poziționarea ca
destinație turistică . Clujul reprezint ă un pol de atrac ție în Transilvania , Banat și mai
nou în Bucovina, Moldova și județ ele Olt și Argeș și încă nu poate fi concurat.

 Ce ar putea face concurența în detrimentul nostru?
Alba Iulia ar putea dezvolta segmentele de turism de eveniment, turism montan
prin proximitatea cu masivele muntoase și mai puțin probabil învățămâ ntul
universitar. Clujul poate s ă-și continue politica agresiv ă de atragere a for ței de
munc ă specializate și a studen ților pentru a alimenta for ța de munc ă necesar ă și
utilizarea mai bun ă a infrastructurii (Sala Polivalent ă, Stadion) necesare
evenimentelor majore.

 Ce legislație nouă ne -ar putea lovi interesele?
Nu se poate prognoza.

 Ce schimbări ale normelor sociale, ale profilurilor populației și a stilurilor
de viață ar putea fi o amenințare pentru noi: a. Schimbările tehnologice,
b. Schimbări ale curentelor artistice, c. Schimbări ale cererii pentru
anumite tipuri de servicii
Chiar da că globalizarea și nevoia eficientiz ării costurilor de produc ție și logistic ă
sunt tendin țe oportune pentru Oradea d .p.d.v. al reloc ărilor acestea pot deveni
amenin țări în momentul în care corpora țiile pot considera c ă au costuri prea mari
în Rom ânia, migr ând (exist ă deja aceast ă tendință ) către Est, tendin ță momentan
încetinit ă datorit ă situație geopolitice din Ucraina , Moldova, etc . .

 E dificilă înlocuirea personalului cu experiență?
Nu se poate vorbi despre “î nlocuire” at ât timp c ât exist ă o tendin ță de migraț ie iar
universit ățile și școlile profesionale și de meserii nu furnizeaz ă suficien ți
absolven ți. Oradea este în poziția de a -și crea încep ând de acum încolo resurse
de personal cu experiența și de a asigura reten ția măcar par țială a acestuia.

 Cum ne va afecta ciclicitatea economică, contextul economic european
și global, contextul economic și politic al României ?

#brand oradea
www.brandoradea.ro
Dificil de prevăzut însă din presa și literatura economic ă rezult ă semnele unei noi
crize economice globale cauzate de c ăderea principal elor burse de valori, fapt ce
ar putea fi utilizat pozitiv de c ătre Oradea prin atragerea relocării de capacit ăți de
produc ție și logistic ă din Europa , primele dezvoltări de parcuri industriale făcându –
se în perioade crizei economice din 2008 -2009 .

Conclu zii punctuale
– Oradea se afl ă pe un trend ascendent în atragerea de fonduri europene ,
investiții directe și rezolvarea neajunsurilor de infrastructur ă și modernizare cu
ajutorul acestora .
– Oraș ul are un poten țial istoric însă nu mai mare sau mai important de cât al altor
orașe de calibrul s ău. Totuși , constituie un atu în raport cu ele și un element
din mixul poziț ionării sale.
– Oradea se afl ă pe grani ța de Vest a Româ niei și poate beneficia astfel de
investiții specifice în logistică și producție datorit ă poziționării geografice
avantajoase .
– Oradea are ape termale și poate profita din plin de acest beneficiu natural.
– Oradea nu are un învăță mânt universitar recunoscut și dezvoltat iar acest fapt
are repercusiuni în: numărul și calificarea forței de munc ă, num ăr critic de
public -țintă consumator de evenimente și entertainment, efervescen ța orașu lui,
atragerea de investi ții soft (mai benefice și cu profit mai mare decât cele hard)
– Oradea nu are evenimente publice majore însă acest fapt poate fi schimbat.
– Poten țialul culinar al zonei este “ceva” ce poate fi utilizat.
– Relativa apropi ere de obiective turistice (munț i, pe șteri) poate constitui un
avantaj adjuvant însă nu unul principal.
– Oradea î ncă nu este un oraș efervescent, dezirabil.
– Oradea are un poten țial incipien t de vizibilitate datorit ă realiz ărilor și renumelui
obținut (datorit ă respectivelor realiz ări) de c ătre Administrația locală , un om
considerat a fi de ac țiune, direct, orientat că tre rezultate tangibile.
– Ca o regul ă general ă, o parte dintr -o matrice sau țesut
social/economic/educa țional (Oradea) nu poate fi mult diferit ă de î ntregul
matricei (Rom ânia) c ăci dac ă ar fi atunci nu ar mai face parte din respectiva
matrice, s -ar rupe și desprinde de aceasta, ceea ce nu este posibil. Poate
atinge anumite v ârfuri însă desprinderea de matrice este imposibil ă.
– Strategic vorbind, d .p.d.v. al afacerilor și investițiilor , considerăm că Oradea
are 2 op țiuni:
1. Poziț ionare multilaterala: Dezvolt ă învățămâ ntul dual/profesional și universitar și o
școală de servicii în turism în paralel cu atragerea de investi ții în logistic ă,
produc ție dar și în industrii care au nevoie de soft skills, stimuleaz ă turismul
balnear/termal, stimuleaz ă apariția unor evenimente majore sau,
2. Poziț ionare unic ă: Dezvolt ă cu precă dere turismul balnear /termal și poziționeaz ă
orașul ca fiind UNICA destina ție din Româ nia și regiune cu adevărat pusă la punct
în acest sens atrăgând turiști din toata zona Europei Centrale și de Est, într-un
oraș cu trecut istoric bogat, în singurul ora ș Art Nouveau din Româ nia (Riga este
considerat ă capitala mondial ă Art Nouveau d .p.d.v. arhitectonic), în paralel

#brand oradea
www.brandoradea.ro
dezvolt ând o ș coală de turism puternic ă, lăsând în subsidiar s ă se dezvolte și
investi țiile în parcurile industriale și stimul ând, în lumina pozi ționării cu prec ădere
turistice, evenimente inclusiv culinare deosebite.