Evaluare Performantelor Economico Financiare ale Proiectului de Investitii

CAPITOLUL I – Sectorul industriei lactatelor la nivel mondial și în România

Importanța laptelui și a produselor lactate

Laptele, primul aliment pe care îl consumăm, este foarte important în alimentația omului, fiind un aliment bogat în substanțe necesare menținerii sănătății organismului și funcționării normale a acestuia. În ceea ce privește componența chimică a laptelui elementele ce îl alcătuiesc joacă un rol important în procesul de nutriție. Calciul asigură dezvoltarea sistemului osos și menținerea densității oaselor la nivel normal. Proteinele, care conțin aminoacizi, contribuie la îmbunătățirea țesutului muscular și asigură sănătatea organismului. Lactoza și grăsimea reprezintă surse de energie pentru om. De asemenea laptele are și un conținut foarte bogat de vitamine. Dintre acestea cele mai importante sunt: vitamina D care menține sănătatea sistemului osos, vitamina A întărește sistemul imunitar și menține sănătatea pielii și ochilor, și vitamina B12 care contribuie la formarea globulelor roșii și asigură funcționarea normală a țesutului nervos.

În concluzie, atât laptele cât și produsele lactate au un rol esențial în nutriție, iar acestea nici nu trebuie să fie consumate în cantități mari. De exemplu 200ml de lapte oferă aceeași cantitate de vitamina D la fel ca și 100g de somon, aceeași cantitate de calciu ca și 200g de brocolii, aceeași cantitate de vitamina A ca și un morcov, aceeași cantitate de potasiu ca și o banană.

Pe lângă importanța deosebită pe care o are în alimentația omului, laptele este principala materie primă a industriei lactatelor. În sectorul industriei produselor animaliere, produsele lactate ocupă a doua poziție după producția de carne și reprezintă cea mai ieftină sursă de proteine animale cu valoare nutrițională ridicată.

În ceea ce privește viața economico-socială, producția de lapte indeplinește mai multe roluri: prin creșterea bovinelor pentru lapte, asigură o sursă de venit stabilă crescătorilor de animale, menținerea unor prețuri adecvate poate permite realizarea de investiții în domeniul industriei lactatelor necesare realizării unor produse de o calitate superioară, asigură locuri de muncă în zonele rurale și montane.

La momentul actual, la nivel mondial creșterea bovinelor vizează două aspecte și anume, pe de o parte creșterea numărului acestora, iar pe de altă parte creșterea producțiilor. Produsele de origine animală determină o creștere a nivelului de trai și trebuie avută în vedere cererea pentru aceste produse la nivel mondial pentru a putea fi stabilite legaturile dintre creșterea bovinelor și alimentația populației globale.

De-a lungul timpului creșterea bovinelor a cunoscut numeroase modificări importante de la creșterea tradițională a primelor vaci domesticite până la creșterea și exploatarea modernă a acestora care a început să se contureze la începuturile secolului al XVIII-lea și care continuă și astăzi. Aceste modificări au determinat și orientarea producătorilor către specia taurină deoarece acesta corespunde cel mai bine cerințelor crescătorilor, atât prin caracteristicile biologice, cât și prin caliățile de producție. Bineînțeles, pe parcursul acestei perioade, datorită preocupărilor crescătorilor pentru tipurile de taurine specilizate pe producție, au apărut și s-au consolidat rasele destinate producției.

Performanțele deosebite în ceea ce privește producția obținută determină diferențe importante între zonele și țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Bovinele s-au răspândit la nivel mondial, în condiții variate de mediu, datorită rolului important pe care îl au în asigurarea unor produse necesare alimentației umane. Zonele geografice de răspândire a bovinelor au fost foarte variate, începând de la zonele tropicale până la cele subpolare, ele adaptându-se la condițiile de mediu, cea ce a determinat și apariția diferitelor rase specifice anumitor zone. La nivelul continentelor bovinele au o distribuție neuniformă generată de creșterea populației în anumite zone geografice ceea ce determină și creșterea cererii de produse agroalimentare. Răspândirea bovinelor este una neregulată atât la nivel global, cât și la nivelul statelor, înregistrându-se un număr mai mare de capete în regiunile de câmpie decât în zonele montane.

Raspândirea taurinelor la nivel global

Tabel nr.1.1.

Se poate observa în urma unei analize a datelor din tabelul nr.1 că la nivel global efectivul de taurine a înregistrat o creștere semnificativă de la 942,2 mii capete în 1970 la 1427,5 mii capete în 2011. Creșterea populației într-un ritm mai ridicat la nivelul unor continente cum ar fi Africa, America Centrală și de Sud au detreminat o creștere a cererii de produse agoalimentare care a avut ca unul dintre efecte creșterea numărului de taurine. Deși și la nivelul celorlalte continente a crescut numărul populației, aceasta a avut un ritm mult mai mic, influența acesteia asupra efectivelor de taurine fiind mult mai mică, iar în unele regiuni chiar a determinat scăderea numărului de capete de-a lungul timpului.

Producția de lapte

Dinamica producției de lapte la nivel global

Tabel nr.1.2.

Sursa:

Conform datelor din tabel reiese că în ultimele cinci decenii producția de lapte la nivel global a înregistrat o creștere de aproape 50%, de la 313.627 mii tone la 597.609 mii tone. Această creștere fiind efectul măririi numărului de taurine, așa cum am prezentat anterior, în special în țările în curs de dezvoltare. În multe dintre aceste țări productivitatea pe cap de animal este limitată din mai multe cauze: lipsa unor surse de hrană care să aibă calitatea necesară, bolile, obstacolele întâmpinate pe piață și accesul limitat la serviciile sanitar-veterinare, educația în domeniu etc. Pe lângă acești factori țările în curs de dezvoltare au și condiții climatice neprielnice creșterii producției de lapte.

Figura nr.1

În ceea ce privește producția la nivelul statelor, cel mai mare producător este India, cu 16% din producția mondială, urmată Statele Unite ale Americii, China, Pakistan și Brazilia. Cea mai mare creștere a producției de lapte a fost înregistrată în Asia de Sud, care reprezintă o zonă in curs de dezvoltare.

Dinamica producției de lapte la nivelul Uniunii Europene

Tabel nr.1.3.

Sursa:

De-a lungul anilor, mai precis în intervalul 1961-1980, producția de lapte la nivelul Uniunii Europene a avut un trend pozitiv, înregistrând o creștere de 37%, de la 116.995 mii tone la 154.179. Diminuarea efectivelor de taurine la nivelul Uniunii Europene în perioada 1980-2010 a provocat o diminuare a producției cu 5% .

Figura nr.2

Dinamica producției de lapte la nivelul României

Tabelul nr.1.4.

Sursa:

În comparație cu situația la nivelul Uniunii Europene, în România, așa cum se poate constata șoe baza datelor din tabelul nr.4, până la jumătatea deceniului trecut producția de lapte a avut o tendință de dezvoltare aproape uniformă, de la 605,4 mii tone lapte în 1961 la 1.536,1 mii tone lapte în 2005. Începând cu anul 2005 producția la nivel național a înregistrat o scădere care a fost generată atât de reducerea efectivului de taurine, cât și de factorii climatici.

Figura nr.3

Dinamica producției de lactate la nivelul României

Tabel nr.1.5.

Sursa: Institul Național de Statistică ; p) Datele pentru anul 2014 sunt provizorii

Prin analiza datelor furnizate de Institul Național de Statistică pe ultimii patru ani se poate observa că, paradoxal, deși cantitatea de lapte colectat a scăzut, cantitatea de produse lactate realizate la nivel național a manifestat o creștere continuă. Acest fenomen poate fi explicat prin creșterea tot mai mare a cantităților de lapte brut importat.

Situația actuală a industriei lactatelor

Conform ultimelor statistici, realizate la sfârșitul anului 2014 pe piața lactatelor, producția mondială a înregistrat o creștere a producției de lapte cu 5%, în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Australia și în Noua Zeelandă, aceasta fiind generată de o mărire treptată a cererii într-un ritm mai rapid decât oferta.

La începutul lunii aprilie a anului curent au fost eliminate cotele la lapte. Acestea au fost instituite în 1984, iar ele impuneau limitele maxime de producție ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene pentru a evita excedentele. Eliminarea acestor cote va genera o ofertă care nu va mai fi influențată de criteriile impuse de Bruxelle și de Paris, ci doar de cererea și oferta existente pe piață. Un alt efect al eliminării acestora îl va reprezenta faptul că agricultura europeană va intra în concurența mondială, din ce în ce mai acerbă, fără a mai exista limite.

O altă schimbare importantă ce a avut loc pe piața lactatelor a fost că Rusia a impus statelor europene, în luna august a anului 2014, embargoul pe piața lactatelor. Atât embargoul rusesc, cât și condițiile meteorologice au creat probleme producătorilor români de lactate în ultimul an în care mai puteau produce în limita unor cote. Fermierii au fost nevoiți să renegocieze cu reprezentanții fabricilor procesatoare, ajungându-se la prețuri mult mai mici comparativ cu anul trecut. Unii dintre aceștia chiar au fost anunțați că nu li se va mai prelua laptele.

Din cauza embargoului impus de Rusia la nivelul Uniunii Europene s-au format stocuri forte mari de lapte în țări precum Polonia, Ungaria, Cehia și Slovenia. Din același motiv și procesatorii au mărit foarte mult stocurile de produse lactate.

În timp ce producția fermierilor rămâne nevândută, procesatorii susțin că vânzările de lactate produse în România au scăzut din cauza diminuării puterii de cumpărare, dar în primul rând din cauza cantităților mari de produse care au intrat pe piața românească din Uniunea Europeană, la prețuri mult mai mici.

Conform analizei realizate de Comisia Europeană, în 2014 s-a înregistrat o producție record de lapte. Atât această creștere, cât și embargoul rusesc ar putea duce la scăderea prețului la lapte.

Între anii 2011-2013, exporturile de produse lactate realizate de statele membre Uniunii Europene către Rusia a reprezentat 1,4% din producția de lapte a Uniunii Europene, însă acest procent a fost mult mai mare în state precum Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania. De asemenea 13% din exporturile Uniunii Europene erau destinate Rusiei.

Deși cantitatea de produse importate a crescut, prețurile lactatelor românești nu au înregistrat scăderi deoarece, în primul rând contractele dintre procesatori și fermieri sunt încheiate pe perioade lungi de timp ceea ce înseamnă că reduceriile de preț nu vor fi resimțite automat de consumatorul final. În al doilea rând creșterea scorilor la procesatori, presupune blocarea unor importante sume de bani, care au efecte directe asupra cash-flow-ului firmelor procesatoare.

Piața lactatelor din România este estimată la peste 880 de milioane de euro. Principalii actori de pe piața românească sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco și Hochland.

Conform unei analize realizate, în perioada 2008-2013 deși cifra de afaceri totală a primelor 130 de companii analizate a înregistrat atât scăderi de -10% în 2009 față de 2008, cât și creșteri de +6% în 2011 față de 2010, aceasta a avut per amsamblu un ritm de creștere anul de +1%.

În perioada actuală producția pe piața românească este foarte mare aceasta fiind efectul dublării subvențiilor în domeniul lactatelor, dar nu exită o piață de desfacere. Cantitatea de lapte – materie primă importată în luna ianuarie 2015 a crescut 4,2% față luna decembrie a anului anterior ( de la 6.935 tone în decembrie 20014 la 7.227 tone în ianuarie 2015), de asemenea cantitatea de lapte colectat de centrele procesatoare a scăzut cu 5.922 tone (-8,5%) în luna ianuarie 2015 față de aceiași lună a anului 2014. Această reducere a condus în mod direct la diminuarea producției unor anumitor tipuri de produse lactate: laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și altele) cu 218 tone (-1,3%) și brânza obținută din lapte de vacă cu 139 tone (-2,7%). Produsele a căror producție a crescut sunt: smântâna de consum 632 tone (+12,7%), laptele de consum cu 1.230 tone (+5,6%) și untul cu 12 tone (+1,5%).

CAPITOLUL II – Necesitatea, oportunitatea și impactul investiției

2.1. Situația economico-socială a zonei

Regiunea Sud Muntenia deține cea mai mare suprafață arabilă din țară. Potențialul agricol al regiunii este dat de întinsele suprafețe de câmpie acoperite cu soluri fertile din partea de sud a regiunii, de pășunile și fânețele naturale situate în regiunile de podiș și dealuri subcarpatice și de pajiștile montane din nordul regiunii, care favorizează dezvoltarea creșterii animalelor.

Luând în considerare posibilitățile agricole ridicate de care dispune, oportunitățile privind dezvoltarea sectorului agricol presupun eficientizarea utilizării resurselor de apă în agricultură în regiunile de câmpie din partea de Sud a regiunii prin retehnologizarea sistemului de irigații, precum și în realizarea exploatațiilor agricole conform standardelor Politicii Comune Agricole (CAP).

Un studiu realizat asupra județului Teleorman evidențiează o serie de trăsături importante, prin analiza cărora se pot formula unele impresii preliminare cu privire la tendințele de dezvoltare. Din punct de vedere al așezării geografice județul este caracterizat prin vecinătatea cu două zone de interes major : capitala țării, București, și granița cu Bulgaria din Sudul județului. Relieful prezintă numai două trepte majore, caracterizate prin altitudinea joasă și absența unor peisaje cu potențial turistic. Structura administrativă, reprezentată predominant de centrele rurale, are totuși avantajul unei distribuții relativ uniforme a localităților urbane în interiorul județului.

Cadrul natural pe lângă avantaje aduce cu sine și inconveniente. Relieful lipsit de diversitate și de peisaje spectaculoase împiedică dezvoltarea turismului și transformarea acestei sfere de activitate într-un avantaj pe termen lung, însă el permite exploatarea altor posibilități.

Practicarea agriculturii este favorizată de climatul temperat și de existența solurilor fertile, iar un surplus de atractivitate este dat de numărul mare de terenuri care pot fi utilizate de potențialii investitori. Agricultura poate deveni un atu concurențial pentru județul Teleorman la nivel regional, și chiar la nivel național prin prisma unei perspective pe termen lung. Conștientizarea resurselor agricole de care dispune județul, dar și a principalelor obstacole care stau în calea practicării agriculturii la un nivel tehnologic avansat reprezintă un pas important pentru punerea ulterioară în valoare a acestui sector.

Există opinii diferite asupra influenței pe care o are apropierea județului Teleorman față de București. Atracția exercitată asupra forței de muncă teleormănene poate fi înțeleasă drept inoportună, din moment ce ea determină tinerii să părăsească județul. În ceea ce privește condițiile de pe piața muncii, concurența cu municipiul București se dovedește adesea dăunătoare, dar nu acesta ar trebui considerat principalul aspect care rezultă din proximitatea geografică. Există și valențe pozitive care ar putea fi exploatate. Aproprierea de un centru instituțional și administrativ cum este capitala țării poate fi un avantaj în domeniul investițiilor prin sporirea gradului de atractivitate pentru companiile străine.

În ceea ce privește relațiile de parteneriat economic, accesul la Dunăre și vecinătatea cu Bulgaria ar putea fi transformate în avantaje strategice prin stabilirea și consolidarea relațiilor cu acest stat. Așa cum s-a dovedit în numeroase cazuri un motor important al stimulării procesului de dezvoltare durabila l-a reprezentat cooperarea transfrontalieră.

Din punct de vedere economic, un dezavantaj important îl reprezinta gradul scăzut de urbanizare al județului Teleorman. Dintr-un anumit punct de vedere, distribuția relativ uniformă a centrelor urbane pe teritoriul județului reprezintă o calitate importantă. Dacă sunt urmate direcțiile strategice bine definite, pe termen lung aceste centre urbane pot deveni poli de dezvoltare socio-economică pentru zonele adiacente. Funcțiile administrative atribuite orașelor și municipiilor atrag prin natura lor o anumită convergență a localităților din proximitate. Astfel, o economie solidă și o rată de creștere semnificativă a centrelor urbane ar determina stimularea progesivă a centrelor rurale din apropiere. De asemenea, acestă repartizare poate facilita specializarea zonală pe anumite sectoare economice deja existente, care, pe lângă impactul pozitiv pe care îl are la nivel local, ar determina o dezvoltare echilibrată pentru întregul județ.

În ceea ce privește structura demografică, județul Teleorman se confruntă cu probleme importante – migrația populației, procesul accentuat de îmbătrânire, depopularea anumitor zone, gradul rindicat de incidență a anumitor afecțiuni, etc. – și trebuie luate în considerare ca atare. Orice dezvoltare durabilă include aspecte sociale și se bazează pe potențialul demografic al județului, deci vizează și demersuri pentru rezolvarea acestor probleme.

Județul Teleorman beneficiează de premise favorabile pentru realizarea unei agriculturi productive. Deși agricultura este o ramură importantă a economiei acestui județ, conform opiniei generale aceasta nu este valorificată suficient pentru a putea deveni un pilon real de susținere a economiei locale. Cu toate acestea, analiza derulată la nivelul județului a permis identificarea unor inițiative de asigurare a dezvoltării lanțului valoric producție-procesare-comercializare.

În urma analizei realizate asupra datelor furnizate referitoare la orașul Zimnicea, cu o suprafață arabilă de 9.090 de hectare, cea mai mare suprafață dintre localitățile analizate, reiese că agricultura reprezintă o sursă de venit importantă a orașului, în special creșterea animalelor, o treime din populația activă fiind ocupată în agricultură. Totuși, acest sector constituie și o amenințare pentru dezvoltarea economică a localității, întrucât este practicată agricultura de subzistență pe o scară din ce în ce mai largă.

În orașul Zimnicea își desfășoară activitatea S.C. HORPEX S.R.L., unul dintre cei mai importanți procesatori de la nivelul județului, care a investit în tehnologii agricole moderne, tractoare și mașini agricole performante în scopul susținerii unei agriculturi moderne. Amplasarea acestui producător în orașul Zimnicea a avut în vedere calitatea superioară a solului, cultivarea masivă a plantelor agricole (grâu, orz, porumb, soia etc.) și nu în ultimul rând, accesul orașului la fluviul Dunărea, care constituie unul dintre factorii atractivi ai acestei localități. De asemenea, HORPEX S.R.L. are ca obiectiv de activitate și creșterea animalelor și procesarea producției agricole animale, în Zimnicea.

Sectorul zootehnic este reprezentat de creșterea păsărilor, porcinelor, ovinelor, bovinelor. În multe localități rurale, dar și în orașele în care agricultura reprezintă o ramură de tradiție, creșterea animalelor este favorizată de o bază furajeră corespunzătoare.

Sursa:

Efectivul de bovine au inregistrat fluctuații semnificative în perioada analizată 2008-2013, numărul acestora a scăzut cu 56,58% în anul 2013 față de 2008.

În unele dintre localitățile rurale ale județului Teleorman, cum ar fi comunele Seaca, Piatra, Lisa, Ciuperceni, Siliștea s.a. și orașele Turnu Măgurele, Videle, Zimnicea au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Locală prin care se urmăresc tendințele de dezvoltare și relansarea sectorului agricol la nivel local. În ceea ce privește sectorul zootehnic, în unele comune creșterea animalelor reprezintă pentru cetățeni o activitate practicată pentru consumul propriu, dar constituie și o sursă importantă de venit. Totodată, producția animală realizată se situează la nivele relativ ridicate, problema majoră fiind legată de disfuncționalitățile privind valorificarea principalelor produse.

2.2. Încadrarea investiției în politicile de investiție ale județului

Dezvoltarea socio-economică a județului Teleorman presupune atât elaborarea unor strategii strict economice și sociale, cât și alinierea măsurilor de dezvoltare la noile condiții impuse de efectele și consecințele tot mai pregnante induse de schimbările climatice și modificările de mediu asupra sectoarelor economice și comunităților.

Astfel, principalele obiective ale Strategiei de Dezvoltare Durabilă ale județului Teleorman în perioada 2010-2020 sunt : reactivarea bazei mediului economic local prin dezvoltarea industriei, creșterea competivității în agricultură și dezvoltarea spațiului rurral, dezvoltarea mediului antreprenorial, reducerea dezechilibrelor și creșterea gradului de incluziune socială, valorificarea resurselor energetice regenerabile, consolidarea infrastructurii pentru dezvoltarea echilibrată, egalitatea de șanse, principiul de baza în valorificarea capitalului uman pentru consolidarea unei economii bazată pe cunoaștere, protejarea mediului și dezvoltarea durabilă, întărirea colaborării transfrontaliere și a poziției strategice a județuluistimularea dezvoltării județului Teleorman prin întărirea capacității instituționale a administrației publice.

La nivel local mediul economic trebuie să se reinventeze în mod constant prin adaptări structurale și la nivel micro-economic. În contextul economic actual există un pericol real pentru creșterea șomajului, scăderea nivelului de trai și a gradului de educație. Autoritățile locale ar trebui să își crească capacitatea de a răspunde acestor provocări pe termen mediu și lung prin instrumente eficiente.

Dezvoltarea durabilă la nivel local trebuie să implice un grad ridicat de investiții. Așa cum firmele pentru a se dezvolta trebuie să se investească și să inoveze, în mod asemănător și mediul economic local trebuie să fie flexibil, să se adapteze, să se reinventeze, să identifice și să valorifice elementele care le diferențiează.

Implementarea măsurilor de modernizare a infrastructurii și a capitalului uman, vor avea efecte pozitive asupra antreprenoriatului și a creșterii economice. Toate acestea sunt susținute de investițiile realizate pentru reproiectarea economiei în noul context economic național și european.

În urma înfințării noului punct de lucru la S.C. HORPEX-LACT S.R.L. unde vor fi relizate produse lactate cu specific tradițional românesc, conducerea firmei urmărește dezvoltarea industriei produselor lactate prin îmbinarea inovațiilor tehnice și rețetelor tradiționale , precum și creșterea competivității la nivelul județului Teleorman atât în domeniul producției de lactate, cât și în domeniul agriculturii, mai ales în sectorul zootehnic. Așadar proiectul de investiții ce urmează să fie implementat la S.C. HORPEX-LACT S.R.L. se încadrează în obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabilă a județului Teleorman 2010-2020.

Fundamentarea necesității și oportunității investiției.

Proiectul ce va fi implementat la SC HORPEX-LACT S.R.L. va contribui la creșterea competitivității acestei firme producătoare de lactate, în contextul unei piețe libere.

Atingerea acestui obiectiv se va realiza prin urmatoarele direcții urmărite în realizarea acestei investiții:

construirea și amenajarea interioara a secției de realizare a produselor lactate tradiționale astfel încât să se asigure optimizarea fluxurilor de producție, care să asigure obținerea unor produse sigure pentru consumatori;

dotarea acestei secții de produse lactate cu utilaje și echipamente performante care să asigure implementarea unor tehnologii de prelucrare a laptelui ce vor permite obținerea unor produse ce vor satisface exigențele consumatorilor;

implementarea sistemului de siguranță a alimentelor în conformitate cu cerințele planului HACCP, prin obținerea unor produse la standarde de calitate superioară;

amenajarea și dotarea unor laborataoare proprii de analize fizico-chimice și microbiologice care să asigure un control intern de calitate implementat dupa principiile HACCP, cu aplicabilitate atât pentru materia prima cât și pentru semifabricate și produse finite.

La finalizarea proiectului de investiții, ce va fi realizat în conformitate cu cerințele reglementărilor europene, el va justificat prin urmatoarele rezultate:

realizarea în cele mai bune condiții a activităților privind colectarea și transportul materiilor prime;

asigurarea stabilității în activitatea de producție agricolă din zonă;

crearea de noi locuri de muncă spre care să fie atrasă forța de muncă diponibilizată din zonă;

obținerea unor produse cu valoare adăugată ridicată, din lapte – materie primă colectat de la fermele proprii

dezvoltarea tradiției de realizare a produselor lactate în regiunea de Sud a țării

Materia primă ce va fi utilizată în procesul de realizare a produselor lactate ce va fi aplicat la fabrica procesatoare de lapte aparținând SC HORPEX-LACT SRL va fi asigurată în principal de fermele proprii. SC HORPEX-LACT SRL este deja un producător de lactate cunoscut pe piața din zonă, aceste produse provenind din laptele colectat de la fermele proprii. Deci putem spune că SC HORPEX-LACT SRL este și va deveni, o fabrică procesatoare cu experiență în domeniu, care va obține lapte de la rasele de taurine specifice zonei de Sud a țării, având calități nutritive și fizico-chimice corespunzatoare obținerii unor produse de calitate superioară.

CAPITOLUL III – Prezentarea proiectului de investiții

Scurt istoric

S.C. HORPEX-LACT S.R.L. cu sediul în localitatea Zimnicea, Strada Viitorului, nr.5, Județul Telelorman, este o Societate cu Răspundere Limitată (S.R.L.)

Obiectul de activitate îl constituie producerea și comercializarea produselor lactate și brânzeturilor, conform codului CAEN 1051.

S.C. HORPEX-LACT S.R.L. este o firmă privată. Proprietar – 100% persoană juridică.

Firma a fost înfințată în anul 2004 și este construită și dotată conform normelor europene din domeniu, fapt pentru care produsele au o calitate și o siguranță alimentară superioară. Produsele lactate fabricate sunt naturale, fără conservanți sau aditivi.

Capacitatea de prelucrare a fabricii este de 50 000 litri/zi, lapte – materia primă ce este colectată de la propriile ferme de vaci autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentului, lapte ce corespunde din punct de vedere calitativ normelor în vigoare.

În momentul de față, unitatea este autorizată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor pentru comerț intracomunitar, fapt atestat de acordarea ”ștampilei ovale” , ștampilă ce aduce un plus recunoașterii procesării în condiții corespunzătoare normelor Uniunii Europene.

În prezent portofoliul de produse este format din: lapte de consum pasteurizat și produse acidofile ( iaurt, Sana, Kefir), smântână dulce pentru frișcă, smântână fermentată, brânză topită, telemea de vacă, cașcaval.

Obiectivele investiției

Prin implementarea proiectului prezent la S.C. HORPEX-LACT S.R.L. se va realiza un nou punct de lucru pentru fabrica de lactate unde vor fi obținute produse lactate tradiționale, având capacitatea maxima de prelucrare de X tone/an, cu respectarea cerințelor Normelor și Directivelor Uniunii Europene și ale legislației din România.

S. C. HORPEX-LACT S.R.L. deține ferme de bovine si are in vedere ca prin extinderea acestor ferme să realizeze o fabrică care va prelucra X tone .

Obiectivul principal al proiectului de investiții ce urmează să fie implementat de S.C. HORPEX-LACT S.R.L. este cel de a valorifica potențialul agricol al zonei, în special cel zootehnic.

Scopul realizării noului punct de lucru al fabricii de lactate HORPEX-LACT este creșterea nivelului de trai din județul Teleorman pentru a stopa migrarea populației.

Obiectivele specifice proiectului de investiții sunt:

Valorificarea economică a resurselor umane locale. Prin realizarea acestui nou punct de lucru, HORPEX-LACT S.R.L. va asigura 35 de noi locuri de muncă.

Creșterea valorii nou create în județ prin valorificarea resurselor disponibile, în special a terenurilor agricole necultivate care pot fi folosite ca pășuni.

Creșterea veniturilor comunităților locale și implicit a calității vieții.

Introducerea pe piața lactatelor a unor produse autohtone realizate după rețete tradițional românești fără conservanți sau aditivi.

Investițiile ce urmează a fi realizate prin acest proiect, la S.C. HORPEX-LACT S.R.L., vor viza următoarele aspecte, în conformitate cu obiectivele firmei și anume:

Crearea unor capacități de producție eficiente și competitive prin construirea și amenajarea interioara a acestui punct de lucru al fabricii de lactate, în conformitate cu legislația europeană referitoare la siguranța alimentară (Reglementarea 852/2004/CEE, Regulamentul 178/2002/CE)

Dotarea acestui punct de lucru cu utilaje și echipamente moderne care să asigure o productivitate sporită a muncii, produse cu valoare adaugată cât mai mare (produse lactate tradiționale de calitate superioară)

Îmbunătățirea controlului intern a calității materiei prime și produselor finite obținute, prin dotarea laboratoarelor de analize fizico-chimice și microbiologice, fapt ce va conduce la implementarea sistemului HACCP de obținere a unor produse sigure pentru consumatori

Îmbunătîțirea măsurilor de protecție a mediului prin valorificarea deșeurilor rezultate în urma procesului de frabricare a produselor lactate tradiționale.

Pentru creșterea productivității, a calității muncii și pentru implementarea măsurilor de protecție a mediul, măsuri pe care se pune un accent major în zilele noatre, societatea dorește achiziționarea de tehnologie performantă care să asigure obținerea unor produse sigure pentru consumatori, cu valoare adaugată ridicată (produse lactate tradiționale de calitate superioară), prin utilizarea optimă a resurselor provenite de la fermele proprii de bovine și cu productivitate ridicată (atingerea capacității maxime de producție în al 4-la an de la implementarea proiectului).

Referitor la măsurile de protecție a mediului S.C. HORPEX-LACT S.R.L. a implementat în anul 2010 sistemul de management al mediului conform standardului ISO 14001:2004. HORPEX-LACT a fost întotdeauna preocupată de protecția mediului înconjurător motiv pentru care fabrica este dotată cu tehnologii moderne de reducere a poluării – instalații filtrante, stație de epurare, sisteme de reciclare pentru toate categoriile de materiale (plastic, hartie, etc). Firma aplică sistemul de colectare selectivă a deșeurilor împreună cu firmele specializate, deține prese pentru compactarea deșeurilor și a dezvoltat spații speciale pentru depozitarea acestora. HORPEX-LACT va investi în continuare pentru minimizarea efectelor poluării industriale.

Zona și amplasamentul investiției, suprafața și situația juridică ale terenului care urmează să fie ocupat de lucrare

Produsele firmei

Pe lângă produsele deja relizate, fabrica va realiza la noul punct de lucru produse tradiționale românești 100% naturale: lapte proaspăt, nepasteurizat, lapte bătut, unt de putinei, smântână vârtosă și brânzâ proaspătă de vaci.

S.C. HORPEX-LACT S.R.L. va realiza produse de o calitate superioară datorită utilizării materiei prime naturale de bună calitate.

Indicatorii de monitorizare referitori la capacitatea de producție stabiliți de acționariatul societății pentru dezvoltarea acesteia pentru următorii cinci ani sunt:

Tabel nr.3.2.

Tabel nr.3.3.

Tabel nr.3.4.

Tabel nr.3.5.

Tabel nr.3.6.

Capacitate de producție anuală

În urma implemantării proiectului de investiții la HORPEX-LACT S.R.L. noul punct de lucru al fabricii de lactate va avea o capacitate totală de producție 260hl lapte/zi divizată astfel :

Tabel nr.3.1.

Prognoza capacității de producție

Procesul tehnologic

Laptele utilizat de HORPEX-LACT în procesul de fabricație provine de la taurinele din fermele proprii, unde sunt îngrijite în adăposturi special amenajate, în care se pot mișca în voie și care pe perioada iernii sunt încălzite. Taurinele sunt hrănite cu nutrețuri naturale rezultate din culturile proprii. Fermele sunt dotate cu sisteme de mulgere în condiții de maxime igienă, conform standardelor europene.

Laptele se păstreză în recipient de inox, este transortat cu cisterne speciale și verificate microbiologic la colectare. De asemenea la sosirea la fabrica a fiecărei cisterne, se efectuează un alt set de analize în laboratorul fabricii.

Descrierea procesului tehnologic de fabricare a produselor lactate acidofile – lapte bătut – și a smântânei

În desfășurarea procesului tehnologic o importanță deosebită se acordă materiei prime – laptele crud.

Pentru colectarea laptelui la parametrii corespunzători, fiecare mijloc de transport de materie primă realizează transportul numai după ce se constată o igienizare corespunzătoare aacestuia.

Recepția calitativă a materiei prime constă în examenul organoleptic și fizico-chimic efectuat de laboratorul unității, totodată acestea realizează și sortarea laptelui.

Recepția cantitativă se efectuează numai în cazul în care laptele este conform. Acesta se realizează volumetric cu ajutorul galactometrului cu capacitate de 10.000 litri/ oră, care lucrează în flux și înregistrează cantitatea de lapte recepționată.

Curățirea laptelui de impurități se face prin filtrare pentru îndepărtarea impurităților mecanice pe care acesta le conține. În afara scopului igienic, curățirea laptelui este necesară deoarece previne uzura prematură a utilajelor.

Răcirea laptelui – laptele recepționat se răcește la 2-4 °C pentru a se asigura o bună conservabilitate, reducând rata de dezvoltare a microorganismelor, și se depozitează în tancuri izoterme orizontale de 5.000 l, respective 10.000 litri capacitate. Aceste tancuri sunt destinate menținerii laptelui la o temperatură scăzută de 2-4 °C cu păstrarea caracteristicilor organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale acestuia până în momentul utilizării.

Preîncălzirea I, normalizarea, încălzirea și omogenizarea sunt faze din fluxul tehnologic care se realizează în instalația de pasteurizare tip “FRAU” model PLEWA 500 cu o capacitate de 5.000 litri/oră.

Preîncălzirea I constă în încălzirea laptelui la temperatură de de 35-40 °C în vederea normalizării. Laptele trece prin sectorul de încălzire al pasteurizatorului, apoi ajunge în separatorul centrifugal care este reglat pentru a scoate laptele nominalizat la conținutul de grăsime dorit.

Normalizarea se face în scopul aducerii conținutului de grăsime la o valoare constantă în funcție de produsul care se dorește a fi obținut.

Încălzirea la 60-70 °C.

Omogenizarea se face în scopul stabilizării emulsiei de grăsime datorată reducerii diametrului globulelor de grăsime de la o medie >3,5-5 µm până la o medie de <2 µm. la omogenizare se formează noi globule de grăsime a căror membrană diferă de cea a globulelor inițiale de grăsime. Prin omogenizare se produce și o modificare a culorii astfel: în timp ce laptele ca atare are o colorație alb-gălbuie, laptele omogenizat este alb-intens și apare mult mai opac, datorită repartiției uniforme a grăsimii. Omogenizarea se realizează într-o singură treaptă de presiune 100-200 kfg/cm³, temperature de omogenizare fiind de 60-65 °C. omogenizarea se realizează cu ajutorzl omogenizatorului din dotare de capacitate 5.000 litri/oră tip FBF 037.

Principiul de funcționare al acestuia este următorul: laptele intră printr-o conduct și este alimentat cu o pompă în camera de aspirașie, de unde este preluat de cele trei plonjoane prin jocul de supape și evacuate cu circa 200 kgf/cm³ în canalul de refulare spre capul de omogenizare, trecând printr-un process de laminare și creștere a vitezei datorate spațiului creat între supapa de omogenizare și scaunul acesteia, urmează dispersarea globulelor de grăsime, o nouă laminare și laptele este evacuate pentru operațiunea următoare. Aparatul este dotat cu manometru pentru verificarea presiunii de omogenizare și cu o supapă de siguranță pentru protecția aparatului în cazul unor suprapresiuni.

Pasteurizarea laptelui trebuie să asigure distrugerea aproape în totalitate a microflorei banale și în totalitate a celei patogene. La pasteurizare se are în vedere că relația timp/temperatură să asigure, pe de o parte, distrugerea lui Mycobacterium tuberculosis și, pe de altă parte, să nu conducă la modificarea proprietăților organoleptătice, și fizico-chimice ale laptelui. Instalația de pasteurizare respect anumite condiții de bază și anume: spațiul prin care circulă laptele este închis ermetic, nu permite spumarea, se lucrează sub vid pentru a realize și dezodorizarea, circulația laptelui se face fără zona de mișcare mai lentă care ar permite depuneri, diferența de temperatura între agenții de încălzire și lapte este cât mai mică, pentru evitarea carametizării, aparatul realizează un schimb de căldură și o recuperare a acesteia cât mai eficientă din punct de bedere chimic.

Pasteurizatorul modelul PLEWA 500 are următoarele zone:

-zona I- realizarea preîncălzirii inițiale a laptelui de la +4°C – +6°C la +30°C-35 °C prin circulația în contracurent cu laptele cald pasteurizat. Din această zonă laptele este prelucrat în separatorul centrifugal acordat capacitive cu aparatul de pasteurizare,

-zona II – realizeaza preîncălzirea a doua a laptelui de la +30°C – +35°C la +60°C – +65°C, tot pe seama laptelui cald pasteurizat, laptele este apoi prelucrat de omogenizatorul acordat capacitive cu aparatul de pasteurizare,

-zona III –care presupune realizarea pasteurizarea propriu-zisă, unde laptele atinge temperature de pasteurizare în funcție de regimul ales, în această zonă laptele a fost incalzit cu ajutorului aburului.

-zona IV- zona de răcire cu apa, unde temperature aptelui scade, în funcție de temperature apein de la retea,

-zona V – zona de răcire finală, când laptele ajunge la rmeperatura +2 – +4 °C, pe baza circulaiei în contracurent cu apă-gheață.

Odată pasteurizat și normalizat laptele urmează traseul de către tehnolog pentru realizarea produselor dorite.

O parte din lapte poate fi stocat într-unul din tancurile izoterme vertical din dotare, tancuri ce sunt montate pe patru picioare reglabile și sunt echipate cu: stut intrare produs, supapa de aerisire, cap de spălare, agitator electric, gura de vizitare, indicator de nivel, stut golire. Pentru fabricarea produselor lactate, laptele este transferat în vanele din sala de produse proaspete unde are loc pasteurizarea și apoi însămânțarea la temperaturile specific produsului.

Însămânțarea culturii lactice selecționate la temperaturile specific de însămânțare ale produselor.

Ambalare la peturi de 400g și 800g. Termostatare în ambalaje de 400g și 800g.

Prerăcirea se face până la temperatura de 25-30°C în camera de prerăcire, timp de 30 de minute.

Răcire până la temperature de depozitare de 2-4 °C. depozitare la temperature de 2-4 °C. În fiecare deposit sunt ambulate, paletizate și lotizate, iar temperature de depozitare este monitorizată permanent. Pe tot fluxul tehnologic laborantul prelevrează probe, le analizează și păstrează contraprobe. Livrarea se realizează cu mașinile frugorifice proprii, destinate numai acestui scop, dotate cu system de monitorizare a temperaturii.

Descrierea procesului tehnologic de fabricare a brânzeturilor – brânză proaspătă

Procesul tehnologic de fabricare a brânzeturilor este asemănător cu procesul tehnologic al produselor lactate acidofile în ceea ce privește primele etape ale acestuia până la etapa de pasteurizare.

Pasteurizarea laptelui pentru fabricarea brânzeturilor poate fi realizată în mod continuu cu instalația de pasteurizare sau discontinuu în vana de coagulare, prevăzută cu pereți dubli și sistem de încălzire.

Răcirea va fi realizată fie de către instalația de pasteurizare, fie discontinuu în vana de coagulare prin introducerea apei reci în mantaua vanei.

Pentru brânza proaspătă pregătirea pentru coagolarea laptelui cuprinde mai multe operații și procese, precum: adăugarea de clorură de calciu, maturarea, prin menținerea laptelui în repaos timp de 1-1,5 ore, timp în care are loc o creștere a acidității cu 3-4°T, adăugarea cheagului.

Coagolarea laptelui este considerată încheiată când aciditatea finală a zerului ajunge la parametrii doriți. Prelucrarea coagului presupune tăierea lui în coloane pătrate cu latura de 8-12 cm. coagul tăiat se lasă în repaus aproximativ o oră, după care zerul este eliminate prin sifonare, apoi coagul este trecut în saci de sedilă sau pe sedilă direct pentru eliminarea în continuare a zerului, pe crință. Presarea se realizează pe crință, prin autopresare cât și în presa de brânză, printr-o presare ușoară. Temperature în sala de presare trebuie să gie de 16-18 °C.

Descrierea procesului tehnologic de fabricare a untului

Untul, spre deosebire de alte produse lactate, nu se obține din prelucrarea direct a laptelui, ci din prelucrarea smântânii din lapte și conține grăsime.

Procesul tehnologic de fabricație a untului cuprinde două etape de bază: obținerea smântânii din lapte și transformarea smântânii în unt, aceasta din urmă etapă cuprinzând un număr de operații din care cea mai important este baterea.

Obținerea smântânii se realizează cu ajutorul separatorului centrifugal. Apoi aceasta se pasteurizează în vana de pasteurizare la 85°C timp de 15 min.

Smântâna folosită ca materie primă poate fi dulce sau fermentată, cu un conținut de grăsime cuprins între 20-45%, în funcție de produsul care se dorește a se obține. Operatorul preia smântâna din bidoane de la separatorul centrifugal și o adduce în vana din spațiul de fabricare a untului. Recepția calitativă constă în examenul organoleptic și analiza fizico-chimică a materiei prime. Recepția cantitativă se realizează cu ajutorul sondei de nivel cu care este dotată vana de pasteurizare.

Linia de producție a untului: calitatea smântânii – pasteurizată, smântâna proaspăt maturată cu 35%-40% grăsime, temperature de intrare a smântânii – 8-12°C, temperature de ieșire a untului – 10-14°C, capacitate smântână – 600-2000 l/h, capacitate unt – 300 – 1000 kg, produse – unt cu 82% grăsime, sistem de curățare – CIP, branșament electric – 40kW, 3×400 V, 50 Hz. Componenetele principale sunt realizate în intregime din oțel-inox. Exterior lucios, interior polisat sau sablat.

Mașina este prevăzută cu racordurile necesare pentru montarea tuturor senzorilor necesari. Având model de utilaj este prevăzut cu motoare separate echipate cu convertizarea de frecvență pentru fiecare fază de lucru, putând fi astfel adaptat pentru producerea de unt cu conținut foarte scăzut de umiditate inițială.

Secțiunea de batere a untului este alcătuită dintr-un cilindru orizontal și o tijă de batere. Cilindrul este prevăzut cu system de răcire. Tija de batere cu palete mici. Distanța dintre pereții cilindrului și tija de batere este doar de câțiva milimetri. Smântâna este pompată spre capătul cilindrului. Este imediat presată contra peretelui cilindrului și forțată să capete o mișcare de avans. Prin această acțiune a tijei de batere smântâna este transformată în granule de unt și zară.

Secțiunea de separare este alcătuită dintr-un cilindru orizontal rotativ. Această secțiune este divizată în două părți: secțiunea post-batere și secțiunea drenaj. În secțiunea post-batere granulele de unt sunt grupate pentru a forma bulgari înainte ca laptele de unt să fie condus spre secțiunea de drenaj.

În secțiunea de lucru 1 zara este extrasă din unt, iar acesta este amestecat ușor cu apă și sare. Această secțiune este alcătuită dintr-o secțiune cu manta de răcire extra-lungă pentru separarea zarei.

Extragerea aerului pentru îmbunătățirea aspectului optic se realizează în camera de vaccum.

În secțiunea de lucru 2 are loc malaxarea finală. Aceasta este format dintr-un tub cu manta de răcire cu 2 snecuri de avans care asigură distribuția fină a apei.

Ambalarea untului se realizează cu ajutorul mașinii de ambalat la pachete, cât și sub formă de loc, în cutii de carton cu greutatea maximă de 15 kg. Hârtia aluminizată folosită la ambalarea în pachete a auntului este impermeabilă și nu influențează caracteristicile senzoriale ale produsului.

Depozitarea untului se face la temperature de 2-4°C pentru untul ambalat la pachete și la o temperatură de -18°C pentru untul ambalat în cutii de carton de 15 kg. depozitarea pentru refrigerare și congelare se realizează în spații frigorifice, respective refrigerare și congelare, curate, dezinfectate, fără mirosuri străine, bine aerisite, iar temperature și umiditatea sunt monitorizate cu ajutorul senzorilor de temperatură și umiditate.

Livrarea se realizează cu mijloace de transport frigorifice, bine igienizate, special destinate acestui scop. La livrare untul congelat trebuie să aibă o temperatură de -18°C.

Concurența

Concurența pe piața lactatelor în România este una acerbă și intensificată de mulțimea de noi branduri. Însă principalii concurenți pe segmentul produselor tradiționale românești la nivel național sunt: Covalact, Albalact, LaDorna și Napolact.

Albalact este cea mai mare companie de lactate din România cu capital majoritar românesc și al doilea mare jucător din piața locala a produselor lactate. Compania are o tradiție de peste 40 de ani în industria lactatelor, iar astăzi produce lactate de cea mai bună calitate într-una din cele mai mari și mai moderne investiții greenfield din Europa Centrală și de Est – fabrica Oiejdea din județul Alba. Compania mai produce o gamă variată de brânzeturi în fabrica Rarăul din Câmpulung Moldovenesc, pe care a achiziționat-o în 2008. Societatea Rarăul are, de asemenea, o tradiție îndelungată în producția de brânză și cașcaval. Albalact aduce astăzi pe piața românească peste 140 de sortimente de lapte și produse lactate sub cele șapte brand-uri ale sale – Zuzu, Zuzu Max, Fulga, Fruzu, De Albalact, Rarăul, Poiana Florilor. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspat pasteurizat și UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smântână, unt, sana, lapte bătut, kefir, lapte cu arome pentru copii, brânză telemea, brânză dulce de vacă, brânză de burduf, cașcaval, brânză topită. Compania Albalact a trecut testul de calitate și în lumea aristocrației. În 2010, Albalact a primit statutul de Furnizor al Casei Majestății Sale Regelui Mihai I ca semn de recunoaștere și de apreciere a calității produselor oferite. Compania furnizează Casei Regale produse lactate precum cascaval Rarăul și De Albalact, iaurt Zuzu, lapte Zuzu și telemea De Albalact. Acordarea calității de Furnizor Regal implica un înalt standard al produselor și serviciilor, constanță, seriozitate și înalt profesionalism din partea companiei. Obținerea acestei distincții confirmă încă o dată încrederea pe care consumatorii români, de rând sau de viță nobilă, o au în produsele Albalact.

Covalact este unul dintre cei mai mari producători de lactate din România cu o tradiție de peste 40 de ani în fabricarea produselor lactate. Compania are aproximativ 500 de angajați care lucrează în în fabricile de la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc. Din momentul achiziționării Covalact de către Sigma Bleyzer, grupul a intrat într-o nouă fază de modernizare, orientându-se tot mai mult către cerințele pieței și ale consumatorilor români. Portofoliul grupului Covalact a evoluat continuu, astfel încât  produsele nou lansate în ultimii trei ani reprezintă în prezent peste 60% din cifra de afaceri. Creat în 2010, brandul Covalact de Țară a beneficiat de suport TV și a fost susținut de proiecte de extindere a distribuției. În prezent, brandul Covalact de Țară este lider de piață sau ocupă poziții de top la mai multe categorii de produse lactate cum ar fi: Brânzică de Casă, Făgăraș, Brânză proaspătă de vaci, Lapte Bătut, Sana. În 2012 Covalact a inaugurat la Sfântu Gheorghe noul centru logistic pentru produse lactate, ca urmare a unei investiții de 5 milioane de lei. Depozitul are o capacitate de 1.400 de paleți, echivalentul a peste 700 tone de produse și deservește cele două fabrici ale grupului Covalact, de la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. În 2012, fabrica de la Sfântu Gheorghe a primit certificatele TUV pentru ISO 9001 și FSSC 22000. Această certificare este acordată de către grupul TÜV Rheinland, cu sediul în Köln, lider ca și organism de certificare și inspecție în Germania, având o istorie de 140 de ani. Compania conduce inspecții și acorda acreditări de funcționare pentru fabrici sau alte unități. Certificare TUV atesta că fabrica de la Sfântul Gheorghe funcționeaza la cele mai înalte standarde de calitate și siguranță.

LaDorna este unul dintre cele mai dezvoltate branduri de pe piața produselor lactate din România și lider pe piața laptelui UHT. Încă din 1998 brandul LaDORNA se bucură de reputație si recunoaștere pe piața internă și internațională. Nucleul companiei este reprezentat de producția laptelui UHT, LaDorna fiind primul producător de lapte UHT din România, cu o investiție de tip greenfild în zona Vatra Dornei. De peste 15 ani Laptele UHT LaDorna este liderul piței laptelui UHT din România și încă de la lansare este lider pe piața laptelui ecologic.portofoliu de lapte UHT LaDorna include cea mai variată gamă de produse: lapte ecologic, lapte classic, lapte cu vitamine, lapte cu vitamina D3 și calciu și lapte cu conținut redus de lactoză. La categoria brânzeturi LaDorna telemea, cașcaval, emmental, urdă, cremă de brânză și perle de brânză cu smântână. Calitatea produselor companiei a fost recunoscută în 2012 la târgul Interlacta, singura expoziție din România dedicată exclusive produselor lactate, recompensată cu premiul pentru calitate excelentă și cea mai bună rețetă pentru LaDorna brânză de oaie.

Napolact este unul dintre cei mai mari producători de lactate de mai bine de 105 ani. Napolact s-a numit mai întâi Atelierul lui Vlad, iar aceasta se întâmpla pe la 1905. Producător de unt și brânză de vacă transformat în Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj o datăcu naționalizarea din 1948, Napolact s-a născut ca brand în 1990. Cu toate acestea, tradiția este mult mai veche și reprezintă inspirația pentru toate produsele sale, facute cu lapte din inima Ardealului. Ele sunt o continuare a produselor tradiționale din gospodăriile țărănești.

Clienții potențiali

Produsele HORPEX-LACT S.R.L. vor fi comercializate direct și către rețelele de supermagazine din zonă, precum și către magazinele locale.

Tabel nr.3.7.

Finanțarea investiției

Finanțarea proiectului de investiții ce urmeză să fie implementat la S.C. HORPEX-LACT S.R.L. se va realiza prin autofinanțare.

Evaluarea costurilor de investiție

Tabel nr.3.8.

Costul estimativ al proiectului de investiții ce urmează a fi implementat la S.C. HORPEX-LACT S.R.L., așa cum rezultă din Tabelul nr. 3.8., este de 8.039.880,90 RON.

Structura cheltuielilor

Tabel nr.3.9.

În ceea ce privește prognoza cheltuielilor cu materialele consumabile s-a considerat că acestea vor reprezenta 25% din valoarrea producției vândute.

Cheltuielile cu personalul angajat vor fi in primul an de analiză în suma de 530.00,00 RON, urmând să aibă o creștere de 5% începând cu al doilea an de analiză.

Cheltuielile cu amortizările pentru mijloacele fixe ce fac obiectul investițieisunt în sumă de 888.532,80 RON.

Structura veniturilor potențiale

Situația previzionată a principalilor indicatori în cei cinci ani de fucționare ai proiectului ce urmează a fi implementat la S.C. HORPEX-LACT S.R.L.

CAPITOLUL IV – Evaluare performanțelor economico-financiare ale proiectului de investiții

Pentru a evalua eficiența economică a proiectului de investiții se vor calcula următorii indicatori, utilizând tehnica actualizării, după următoarele formule:

Termenul de recuperare a investiției

Tact = {log Ph – log[Ph – a x Iact x (1+a)d]} / log(1+a),

unde: Ph = profit anual

a = factor de actualizare

d = perioada de realizare a investiției

Randamentul economic al investiției

Ract = (Pact / Iact) – 1, unde: Pact = profit anual actualizat

Iact = ivnestiția actualizată

Pragul de rentabilitate

PR = CF/(V-CV) x 100, unde: CF = cheltuieli fixe

CV = cheltuieli variabile

V = veniturile totale

Raportul dintre veniturile și costuri, actualizate

d+D d+D

Rv/c = {Σ[Vh/(1+a)h]} / {Σ[(Ih+Ch)/(1+a)h]}, unde: Vh=venitul anual

h=1 h=1 a=factor de actualizare

Ih=valoarea investiției

Ch=cheltuieli anuale

d=durata de realizare a

investiției

D=durata de funcționarea

Venitul net actualizat

d+D

VNA = Σ [Vh – (Ih+Ch)] x [1/(1+a)h]

h=1

Rata internă de rentabilitate

RIR = amin + (amax – amin) x [VNA+/(VNA++|VNA_|)]

Am folosit o rată de acutualizare a = 15%, perioada de realizare a investiției d = 1an, iar perioada de funcționare D = 5 ani.

În următoarele tabele sunt prezentate volorile celor 6 indicatori de mai sus, calculați pentru ambele variante ale proiectului de investiții:

Analizând rezultatele obținute, se observă că varianta optimă este prima, deoarece:

Termenul de recuperare a investiției este mai mic în prima variantă, respectiv 1 an și aproximativ 8 luni și jumătate, în comparație cu 1 an și aproximativ 10 luni.

Profitul obținut după recuperarea investițieice revine la 1 RON investit este de 2,210 RON în primul an și 4,033 în al cincilea an, în prima variantă, comparativ cu 2,106 RON în primul an și 3,858 RON.

Din punct de vedere al acestor indicatori, se observă o eficiență ridicată a proiectului de investiții în ambele variante. Astfel raoprtul venituri/cheltuieli supraunitar în ambele cazuri, ceea ce presupune că valoarea veniturilor înregistrate permite acoperirea cheltuielilor efectuate și obținerea de profit.

Venitul net actualizat este mai mare decât 0 în ambele variante, prezentând o eficiență identică.

La nivelul economiei naționale proiectul se caracterizează printr-o eficiență foarte ridicată în ambele variante, prin comparație cu eficiența medie pe ramura industriei produselor lactate.

Analiza riscului și sensibilității proiectului de investiții

Pentru această analiză, vom considera că din anul 3 de funcționare al noului punct de lucru al fabricii de lactate S.C. HORPEX-LACT S.R.L. vor crește cu un procent de 10% anual, cheltuielile totale. În Anexa sunt prezentate calculele de evaluare a eficienței economice, în condițiile modificării prezentate.

Valoarea principalilor indicatori de evaluare a eficienței proiectului de investiții în urma acestor calcule este:

Se observă că valorile indicatorilor în cadrul analizei de senzitivitate sunt mai mici decât cele din analiza financiară, ceea ce relevă că proiectul de investiții este sensibil față de modificările cheltuielilor de producție. Cu toate acestea, ratele interne sunt peste nivelul eficienței medii pe economie la nivel de ramură.

http://www.presidency.ro/static/Cadrul%20National%20Strategic%20Rural.pdf

http://agroromania.manager.ro/articole/diverse/statistici-industria-laptelui-romania-2012-12927.html

http://www.fabricadelapte.ro/productia-mondiala-de-lapte-crestere

http://ec.europa.eu/agriculture/milk/milk-package/com-2014-354_ro.pdf

http://www.covalact.ro/despre-noi/istoria-covalact

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=15

Home

http://www.dce.gov.ro/info_business/produse/lactate2012.pdf

http://www.cjteleorman.ro

http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/beneficiile-laptelui_8712

http://www.albalact.ro/home.html

http://www.napolact.ro/

http://www.ladornagroup.ro/

http://www.curierulnational.ro/Economie%20mondiala/2015-04-02/Europa+intoarce+la+1+aprilie+pagina+celor+30+de+ani+de+cote+la+productia+de+lapte