Evaluare Institutională Evaluarea Puterii Parlamentului European

=== Lucarre ===

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA: EVALUAREA POLITICILOR ȘI A PROGRAMELOR PUBLICE EUROPENE

Disertație

Evaluare instituțională: evaluarea puterii Parlamentului European

Masterand: Sergiu David

Oradea, 2016

Cuprins

Cap I: Introducere

Cap. II: Apariția Parlamentului European

Cap.III: Statutul membrilor Parlamentului European

Cap. IV: Organizarea Parlamentului European

Introducere

Orice organizație își are propria istorie, cultură și putere, funcționând într-un anumit mediu politic. Din acest punct de vedere Parlamentul European se evidențiază printro serie de particularități.

Bazele sale au fost puse prin tratatele fondatoare ale Comunităților Europene. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) avea o Adunare Comună, transformată, după crearea celorlalte două comunități, Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom), în Adunarea Parlamentară Europeană, adunare comună pentru toate cele trei comunități. Poartă denumirea de Parlamentul European din anul 1962.

Acest proiect reprezintă construcția care a avut cea mai mare contribuție în lume în ceea ce privește rolul democrației transnaționale, care l-a acea vreme a înlocuit diplomația internațională sau cel puțin a adus o completare la aceasta. Pe lângă acest aspect, Parlamentul European face parte dintr-un sistem instituțional unic la acea dată și totodată fără precedent din punct de vedere istoric, având un rol bine determinat în funcționarea acestui melanj de puteri supranaționale, reunite sub tutela Uniunii Europene.

Un alt aspect demn de remarcat legat de această instituție este caracterul său multilingvisitc, fără precedent. O altă caracteristică ce definește Parlamentul European și îl diferențiază de celelalte instituții ale Uniunii Europene este legată de principiul său de lucru care are la bază două aspecte, respectiv transpanrența și munca publică, celelalte instituții funcționâmd de cele mai multe ori în spatele ușilor închise, departe de ochii publicului, cetățeanului european. De altfel, filosofia parlamentarismului european este promotoarea unei viziuni care are la bază creșterea în mod constant a rolului cetățeanului în luarea deciziilor, care țin de aspecte din viața lor. Acest lucru se întâmplă prin intermediul mecanismelor democrației participative, mecansime care stau la baza funcționării Parlamentului European.

Aceste caracteristici amintite mai sus și multe altele fac ca această instituție să fie unică în lume, diferită de orice altă organizație internațională de pe întreg globul.

A cunoscut rapid un destin prodigios, încununtat de creșterea reprezentativității, odată cu alegerea componenței sale prin vot universal, fiind prima Adunare parlamentară aleasă prin vot direct de cetățeni aparținând mai multor națiuni, cu o istorie seculară în spate. Profitând de pe urma sporului de prestigiu conferit de votul majorității, această Adunare parlamnetară, care funcționa ca o adunare a unei Comunități Economice Europene s-a profilat din ce în ce mai mult ca o adunare politică, lucru ce s-a întâmplat câteva decenii mai târziu, respectiv la 1 noiembrie 1993, dată la care Uniunea Europeană a fost fondată din punct de vedere juridic.

Apariția Parlamentului European

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a dus cu sine dorința de unificare a bătrânului continent, o dorință care avea la bază renunțarea la trecut, trecut care a stat sub zodia războiului.A fost momentul când democrația a repurta victorii asupra unor regimuri dictatoriale, caracterizate de încălcarea gravă a drepturilor omului. Pornind de la acest considerent trebuiau, așadar, puse bazele unei Europe democratice, parlamentar constituită.

Organizarea Parlamentului European