Evaluare Ex -Ante a programului Start -up Nation [601436]

1
CUPRINS

LISTĂ ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
Obiectivele lucrăr ii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
Ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
Metodologia de realiza re a lucrării ………………………….. ………………………….. …………………… 6
Limitele lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
Importanța și actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
I.1 Politici pentr u sprijinirea sectorului IMM la nivel European ………………………….. . 8
I.2. Small Business Act ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
I.3. Strategii și planuri de acțiune pentru sprijinirea sectorului IMM la nivel
european ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
I.4. Planul de investiții al Comisiei Juncker ………………………….. ………………………….. …. 14
I.5. Fonduri și pr ograme europene pentru sprijinirea sectorului IMM ………………….. 16
Capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
II. 1. Strategii naționale pentru dezvoltarea sectorului IMM la nivel național ……….. 21
II. 2. Programul Phare și impactul aspura sectorului IMM ………………………….. ………. 22
II. 3. Instrumente structurale pentru sprijinirea sectorului IMM în România ………. 24
II. 4. Finanțări alocate din bugetul de stat firmelor nou -inființate …………………………. 28
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
III.1. Evaluare Ex – Ante: Aspecte teoretice ………………………….. ………………………….. …. 32
III.2. Evaluare Ex -Ante : Programul Start -up Nation ………………………….. ………………. 34
Analiza problemelor și evaluarea nevoilor. ………………………….. ………………………….. ….. 36
Arborele Problemei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 38
Analiza Swot a Programului Start -up Nation ………………………….. ………………………….. . 39
Stabilirea obiectivelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 40
Mecanisme alternative de livrare și evaluare a riscurilor ………………………….. …………. 41
Valoarea adăugată a implicării comunitare ………………………….. ………………………….. …. 43
Lecții din trecut ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 44
Planificarea viitoarei monitorizări și evaluări ………………………….. …………………………. 44
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 46

2

LISTĂ ABREVIERI

AIPPIMM – Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM -uri
ANIMMC – Agenția Națională pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație
AM -Autoritate de Management
ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
AP -Axă Prioritară/ Acord de Parteneriat
CAEN – Clasificarea Activităților din Economia Națională
CE – Comisia Europeană
CES – Programul pentru Coeziune Economică și Socială
COSME – Programul privind Competitivitatea Întreprinderilor și IMM -uri
DMI – Domeniu Major de Intervenție
FC – Fondul de Coeziune
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
FESI – Fonduri Europene Structurale și de Investi ții
FEADR – Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
FEPAM – Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
FRGC – Fondul Român de Garantare a Creditelor
FRC – Fondul Român de Contragarantare
FSE – Fondul Social European
HG- Hotărâre de Guvern
IMM – Întreprinderi mici și mijlocii
INS, INSSE – Institutul Național de Statistică
MFE – Ministerul Fondurilor Europene
OI – Organism Intermediar
ONRC – Oficiul Național al Registrului Comerțului
OS – Obiectiv Specific

3
OT – Obiectiv Tematic
PIB- Produsul Intern Brut
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală
PNR – Programul Național de Reformă
PO- Program Operațional
POC -Programul Operațional Competitivitate
POCU – Programul Operațional Capital Uman
POR – Programul Operațional Regional
POSDRU – Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane
POS CCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
SMIS – Sistem Unic de Management al Informației pentru Instrumentele Structurale
SMA – Small Business Act
TIC – Tehnologia Informației și Comunicării
UE – Uniunea Europeană

4
Introducere

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) joacă un rol foarte important î n fiecare
societate, atât în sectorul economic cât și în cel social, întrucât reprezintă un principal
furnizor de oportunități de angajare și un element cheie pentru dezvoltarea
comunităților de la nivel local, regi onal și național. D ezvoltarea acestui sector
contribuie la creșterea competitivității și a productivității, stimulându -se astfel și
creșterea venitului global și a celui pe cap de locuitor. Crearea unui mediu favorabil, în
care antreprenorii să prospere trebuie să reprezinte o prioritate pentru fiecare stat. Acest
lucru se poate realiza prin a daptarea legislației într -un mod cât mai prietenos pentru
IMM -uri, prin simplificarea procedurilor legislative, prin asigurarea unei concurențe
loiale, cât și prin facilitarea accesului la finanțare și prin sprijinirea internaționalizării .
Îmbunătățirea a ccesului la finanțare al întreprinderilor, în special a celor nou -înființate
joacă un rol important în promovarea spiritului antreprenorial și în intensificarea
concurenței la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.
Multe guverne și instituții financ iare internaționale au încercat să abordeze
problemele legate de barierele în calea finanțării cu care se confruntă întrepreinderile
nou-înfiițate prin dezvoltarea unor programe de susținere a micilor întreprinzători.
Acesta este și cazul guvernului Român iei, care, de la intrarea țării în Uniunea
Europeană, a susținut crearea de pachete de instrumente financiare (fonduri de
garantare, produse de creditare, etc) orientate spre facilitarea accesului IMM -urilor la
finanțare, în concordanță cu cele mai bune pr actici europene. În scopul creării unui
mediu favorabil necesar dezvoltării economice a Români ei, câ t și a sectorului IMM ,
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a lansat în anul 2017,
Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii, Start -up Nation –
România .
Pentru ca programele finanțate sau co -finanțate din bani publici să își
îndeplinească scopul și obiectivele propuse cu maximă eficiență este necesară
elaborarea unei evaluări ex -ante pentru mă surarea impactului pe care îl au asupra
indivizilor, grupurilor și comunităților.

5
Obiectivele lucrării

Obiectivul general al lucrării este de a determina dacă obiectivele, planul de
implemen tare și rezultatele estimate ale programului Start -up Nation contribuie la
atingerea obiectivelor din cadrul Strategiei Guvernamentale pen tru dezvoltarea
sectorului întrepreinderilor mici și mijlocii din Romnânia” . Evaluarea ex -ante va
determina măsura în care logica de intervenție a Programului Start -up Nation prezintă
coerență între obiective, planul de implementare și rezultatele estimate ale acestuia și
dacă acțiunile planificate sunt bine corelate cu problema identificată.
Ipoteze
Dacă înainte de lansarea unui program este efectuată o analiză ex -ante, obiectivele,
planul de implementare și rezultatele așteptate ale acestuia se vor adresa corect
problemei identificate, iar calitatea programului este îmbunătățită.
Cu cât obiectivele, planul de implementare și rezultatele așteptate ale programului
Start -up Nation se adresează corect problemei identificate, cu atât sunt atinse
obiectivele Strategiei pentru dezvoltarea sec torului întrepreinderilor mici și mijlocii
din Romnânia
Întrebări de cercetare
1. În ce măsură planul de implementare propus și obiectivele stabilite ale programul ui
Start -up Nation se adresează corect problemei identificate?
2 .În ce măsură obiectivele programului Start -up Nation contribuie la atingerea
obiectivelor din c adrul “Strategiei pentru dezvoltarea sec torului întrepreinderilor mici
și mijloci i din Romnânia”?
3. În ce măsură planul de implementare al programului Start -up Nation contribuie la
atingerea obiectivelor din c adrul “Strategiei pentru dezvoltarea sector ului
întrepreinderilor mici și mijloci i din Romnânia”?
4. În ce măsură rezultatele es timate ale programului Start -up Nation contribuie la
atingerea obiectivelor din c adrul “Strategiei pentru dezvoltarea sectorul ui
întrepreinderilor mici și mijloci i din Romnânia”?

6
Metodologia de realizare a lucrării

Prezenta lucrare de cercetare urmărește, prin intermediul unei ample analize să
determine dacă planul de implementare, obiectivele stabilite și rezultalele așteptate ale
programul ui Start -up Nation se adresează corect problemei identificate și dacă în urma
acestor măsuri sunt atinse obiectivele St rategiei pentru dezvoltarea sec torului
întrepreinderilor m ici și mijlocii din Romnânia . În ceea ce privește instrumentele
utilizate în realizarea stud iului, prezenta lucrare se axează pe metode calitative de
colectare a datelor, mai exact pe analiză de documente. Instrumentele utilizate pentru
această metodă au fost: studiul de caz, analiza swot și arbor ele problemei. Pentru a
răspunde la întrebările de cer cetare, dar și pentru a verifica validitatea ipotezelor voi
parcurge etapele și designul unei evaluări ex -ante.
În prima parte a lucrării au fost prezentate politicile, măsurile și programele de sprijin
dedicate sectorului IMM și necesitatea sprijinirii startup -urilor la nivel european . În cel
de-al doilea capitol au fost prezentate strategiile, politicile și fondurile de la nivel
național pentru sr ijinirea mediului de afaceri și pentru sprijinirea firmelor nou –
înființate. Accentul a fost pus importanța fondurilor de pre -adere pentru sectorul IMM,
pe fondurile structurale și de coeziune din perioada financiară 2007 -2013, dedicate
startup -urilor, pe fondurile structurale și de investiții din perioada 2014 -2020 și pe
fondurile guvernamentale alocate firmelor nou -înființate. Pe parcursul cercetării au fost
folosite tehnici combinate de documentare, de la studierea literaturii de specialitate în
domeniu, la analiza cadrului legislativ. În cea de -a doua parte, am propus un design de
evaluare ax -ante pentru programul Start -up Nation și am realizat o scurtă evaluare
pentru a determina dacă obiectivele, planul de implementare si rezultatel e estimate
sunt cele mai potrivite intervenții pentru a îndeplini obiectivele relevante ale politicii
respective și dacă au fost adresate corect problemei identificate. Pentru realizarea
evaluării ex -ante a programului Star -up Nation, a fost necesară parcurgerea
următoarilor pași: identificarea și colectarea documentelor relevante și analizarea
acestora. Etapele necesare pentru elaborarea acestei evaluări au fost:
• analiza problemelor și evaluarea nevoilor
• realizarea analizei swot

7
• stabilirea obiectivelor și a indicatorilor aferenți
• identificarea mecanismelor alternative de livrare și evaluare a riscurilor
• valoarea adăugată implicării comunitare
• lecții din trecut
• planificarea viitoarei monitorizări și evaluări;
Documentele analizate au fost: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru
stimularea înființării de noi întrep rinderi mici și mijlocii, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 112/2017, nota de fundamentare a acesteia, legea bugetului
de stat pe anul 2017 nr. 6/2017, Schema de ajutor de minimis prevăzută în Programul
pentru stimularea înființării înt reprinderilor mici și mijl ocii ,Start -up Nation – Romania
și H.G. nr. 859 din 7 octombrie 2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale
pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului
de afaceri din România ‐ Orizont 2020.
Limitele lucrării
În vederea justificării acestui demers științific, mă voi limita doar la metode calitative
de colectare a datelor, prin intermediul următoarelor instrumente: studiu de caz, analiza
swot și arbor ele problemei . Întrucât , resursele necesare pentru elaborarea unei evaluări
ex-ante sunt mult mai complexe, prezenta lucrare se limitează doar la realizarea unui
design de evaluare.
Importanța și actualitatea temei
Întrucât, Comisia Europeană solicită statelor membre să vină în c ompletarea
propunerilor de la nivel european cu măsuri pentru sprijinirea startup -urilor, la nivel
național s -au adoptat o serie de măsuri pentru stimularea înființării întreprinderilor mici
și mijlocii, urmând să fie lansat programul Start -up Nation – Rom ânia. Acest program
a debutat în anul 2017, însă înainte de lansarea acestuia nu s -a elaborat o evaluare ex –
ante care ar fi putut aduce eventuale corecții necesare designului programului pentru
a asigura realizarea cu succes a obiectivelor propuse . O ast fel de intervenție ar fi oferit
o evaluare a calității măsurilor de punere în aplicare, monitorizare și evaluare a
programului și ar fi determinat rezultatele și i mpactul socio -economic al acestuia.

8

Capitolul I

I.1 Politici pentru sprijinirea sectorul ui IMM la nivel European

La nivel european, unde există o piață unică este esențial să existe măsuri de
încurajare a IMM -urilor, care să se bazeze pe o definiție comună , în scopul
îmbunătățirii consistenței și eficacității lor și pentru limitare a decalajelor și a
competiției. Acest lucru este cu atât mai necesar având în vedere interacțiunea dintre
măsurile naționale și cele impuse de UE pentru susținerea IMM -urilor în domenii
precum dezvoltarea regională și căutarea de fonduri.
Recomandarea Com isiei Europene pentru definirea microîntreprinderilor și a
întreprinderilor mici și mijlocii stabilește criteriile pe baza cărora se identifică dacă o
companie face parte din categoria microîntreprinderilor sau a întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM). Ac este categorii diferite, stabilite pe baza numărului de angajați al unei
companii și pe baza cifrei de afaceri sau a bilanțului acesteia, determină eligibilitatea
pentru programele financiare și de sprijin de la nivelul Uniunii Europene (UE) și de la
nivel național. Definițiile au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, iar clasificarea a fost
facută astfel:
 microîntreprindere: îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are un număr
de mai p uțin de zece angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț sub 2.000.000
de euro.
 întreprindere mică: îndeplinește cumulativ următoarele criterii: are un număr de
mai puțin de 50 de angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub
10.000.000 de euro ;

9
 întreprindere mijlocie: îndeplinesște cum ulativ următoarele condiții: are mai
puțin de 250 de angajați și o cifră de af aceri anuală sub 50.000.000 euro sau un
bilanț sub 43.000.000 euro.1
O atenție special ă este îndreptată către nevoile întreprinderilor mici și mijlocii
(IMM), întrucât acest sec tor este esențial pentru creșterea economică la nivel comunitar.
Pentru a face față cerințelor și formalităților administrative și de reglementare, cât și să
își dezvolte activitățile transfrontaliere ș i să obțină acces la finanțare, U niunea
Europeană a pus la dispoziția întreprinderilor o serie de instrumente.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pe ntru IMM -uri se materializează î n
moduri diferite, cum ar fi: granturi, împrumuturi și garanții. Acest sprijin poate fi alocat
în mod direct sau prin intermediul programelor gestionate la nivel național sau regional,
și anume prin intermediul fondurilor structurale. Pe lângă sprijinul financiar, IMM -urile
pot benefic ia de o serie de asistență nefinanciară, sub formă de programe și servicii de
sprijinire a afacerilor. 2
I.2. Small Business Act
În anul 2007, Comisia Europeană, cu sprijinul Parlamentului European și al
guvernelor statelor membre, a lansat o inițiativă că tre Consiliul European pentru
spijinirea sectorului IMM -urilor.
În anul 2008 a fost adoptat de către instituțiile europene, documentul strategic
Small Business Act , care face referire la zece principii destinate consolidării
competitivității IMM -urilor. „Small Business Act” furnizează un cadru cuprinzător,
care vizează îmbunătățirea abordării strategice generale a spiritului antreprenorial,
pentru a fixa în mod ireversibil principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” în definiția
politicilor, începând cu reglementarea până la serviciul public, și de a promova
creșterea IMM -urilor ajutându -le să rezolve ultimele probleme care le împiedică
dezvoltarea.3 ). Prin SBA se recunoaște rolul central ocupat de IMM -uri în economia

1 „Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor
mici și mijlocii [notificată c u numărul C(2003) 1422] (JO L 124, 20.5.2003, pp. 36 -41)” (f.a.).
2 „EUROPA.EU”, EUROPA.EU, data accesării 18 februarie 2018, https://europa.eu/european –
union/about -eu/funding -grants_ro.
3 COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES, „COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO
THE COUNCIL, THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE
AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS : “Think Small First” A “Smal l Business Act” for Europe”, 2008.

10
Uniunii Europene, subliniindu -se importanța acestora în asigurarea procesului de
coeziune economică și socială și a celui de inovare. Legea privind întreprinderile mici
pentru Europa propune un partene riat între UE și statele membre, u n set de zece
princi pii comune trebuie să orienteze politicile atât la nivelul UE, cât și la nivel național.
Astfel , prin adoptarea acestor principii se dorește:
1.Crearea unui mediu în care întreprinzătorii și întreprinderile să poată prospera
și unde spiritul antreprenori al este recompensat. Conform acestui principiu statele
membre trebuie să sprijine și să stimuleze spiritul antreprenorial în rândul tinerilor, cât
și să stimuleze înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii prin
modificarea și completarea legislației.
2. Asigurarea posibilității pentru intreprinzatorii cinstiți care au dat faliment de
a beneficia în mod rapid de o a doua șansă. Acest principiu poate fi îndeplinit prin
limitarea la un an a duratei procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi, în
cazul unui faliment nefraudulos.
3. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” .Pentru
atingerea acestui principiu trebuie să se ia în considerare caracteristicile IMM -urilor
atunci când se elaborează legislați a și să se simplifice cadrul de reglementare actual din
statele membre.
4. Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM -urilor. Potrivit
acestui principiu trebuie să se reducă nivelul taxelor percepute de administrațiile
statelor membre pentru înregistrarea unei întreprinderi, să se accelereze demersul de
constituire a unei societăți și să se renunțe la solicitarea inutilă de informații deja
existente la nivelul administrațiilor.
5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM -urilor:facilitarea
participării IMM -urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a
posibilităților oferite IMM -urilor de a beneficia de ajutoare de stat. Astfel, statele
membre trebuie să asigure un proces transparent prin instalarea unor por taluri
electronice pentru a spori accesul la informații cu privire la oportunitățile de achiziții
publice, cât și să adopte o politică de ajutorare a IMM -urilor.

11
6. Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare și punerea în aplicare a unui
cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia
tranzacțiilor comerciale.Conform acestui principiu statele membre trebuie să elaboreze
programe de finanțare care să ajute la remedierea lipsei de finanțare indisponibilă a
IMM -urilor , să î nlăture obstacolele fiscale și să utilizeze finanțările nerambursabile.
7. Sprijinirea IMM -urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite
de piața unică europeană . Măsurile necesare p entru atingerea acestui principiu sunt
următoarele: consilierea IMM -urilor pentru evitarea practicilor comerciale neloiale,cât
și asigurarea aplicării corecte a principiului recunoașterii reciproce.
8. Promovarea îmbunătățirii competențelor în interiorul IMM -urilor și a tuturor
formelor d e inovație. Pentru a fi pun în aplicare acest principiu, statele membre trebuie
să promoveze dezvoltarea competențelor IMM -urilor în domeniul cercetării și al
inovării, cât și să deschidă programe naționale de cercetare în cazul în care această
acțiune ofe ră avantaje și pentru IMM -urile din alte state membre și să contribuie la
accesul IMM -urilor la activitățile de cercetare transnaționale.
9. Ajutarea IMM -urilor să transforme provocările în materie de mediu în
oportunități. Principala măsură pentru atinger ea acestui obiectiv este oferirea unor
stimulente întreprinderilor și produselor eficiente din punct de vedere ecologic.
10. Încurajarea și sprijinirea IMM -urilor pentru a profita de creșterea piețelor .
Astfel, se dorește consilierea IMM -urilor de către întreprinderi mari pentru
ameliorarea accesului pe piețele internaționale.4
Revizuirea Small Business Act, din anul 2011 , denumită și „Reducerea la
minimum a sarcinii normative impuse IMM -urilor -adaptarea reglementărilor UE la
necesitățile microîntrepri nderilor” a prezentat progresele înregistrate în primii doi ani
de punere în aplicare a documentului și s -a axat pe noi acțiuni de simplificare a cadrului
de reglementare și a mediului administrativ în care activează IMM -urile, în special prin
elaborarea de norme conforme.5 De asemenea, s -au luat în calcul noi acțiuni pentru

4 Ibidem
5 „COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI
SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Revizuirea «Small Business Act» pentru Europa”, 2011.

12
integrarea SBA în Strategia Europeană 2020, prin intermediul următoarelor obiective:
promovarea principiului „singură dată” pentru organismele administrative la solicitarea
de informații sau documente și îmbunătățirea accesului la finanțare prin garanții la
credite care să ajute IMM -urile să rezolve provocările globalizării și schimbării
climatice.
O reviziure ulterioară a SBA a propus adoptarea unor strategii naționale și
regio nale pentru educație antreprenorială, dezvoltarea unor structuri care să ofere
servicii de sprijin și formare profesională pentru persoanele care vor să înceapă propria
afacere, dar și asigurrea unor piețe bine dezvoltate. 6
I.3. Strategii și planuri de a cțiune pentru sprijinirea sectorului IMM la nivel
european

La nivel european sunt depuse eforturi pentru consolidarea coeziunii
economice, sociale și teritoriale, în vederea reducerii declajelor dintre nivelurile de
dezvoltare din diverse regiuni. Astfel, Uniunea Europeană vizează crearea unui mediu
atractiv pentru apariția și dezvoltarea IMM -urilor prin intermediul politicilor și
programelor destinate acestui sector. Aceste politici se bazează pe Strategia de creștere
economică Europa 2020, prin care se dorește crearea unui mediu dinamic și
competitiv. Astfel, se propune atingerea următoarelor obiective esențiale: ocuparea
forței de muncă, cercertare și dezvoltare, educație, energie/climă, educație, incluziune
socială și reducerea sărăciei. Antreprenoria tul reprezintă unul dintre principalii factori
de succes pentru Strategia UE 2020, promovarea și susținerea antreprenoriatului fiind
prevăzute într -o serie de acțiuni care urmăresc creșterea inteligentă, politica industrială,
cercetarea -inovarea sau educa ția.7
Una dintre cele mai importante politici de sprijin pentru sectorul IMM -urilor, este
Politica de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene, care se axează pe
creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. Această politică promove ază

6 „COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CO NSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI
SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a
nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”, 2013.
7 Fundația Post -Privatizare, PROMOVAREA ANTREPRENORIATULUI CA FACTOR CHEIE PENTRU
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ (București, 2012).

13
consolidarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, ajută întreprinderile
mici și mijlocii să devină mai inovatoare și competitive În perioada exercițiului
financiar 2007 -2013, investițiile din cadrul politicii de coeziune au oferit sprijin unui
număr de peste 73500 de întreprinderi noi și au ajutat la crearea de peste 263000 de noi
loucri de muncă la nivelul IMM -urilor de pe întregul terioriu al Uniunii Europene, prin
intermediul unei alocări financiare de 70 miliarde de euro.
În perioada financiară 2014 -2020, fondurile din cadrul politicii de coeziune se axează
în continuare pe sprijinirea creșterii sectotului IMM, cât și pe promovarea spiritului
antreprenorial. Inclusă într -una din cele 11 obiective tematice ale politicii de coeziune,
îmbunătățirea competitivității IMM -urilor se poate realiza prin: facilitarea accesului la
fonduri, prin subvenții, împrumuturi, garanții de împrumut pentru întreprinderi, prin
exploatarea know -how-ului și a consilierii antreprenoriale, cât și a oportunit ăților de
creare de rețele, inclusiv de parteneriate transfrontaliere. Fiecare stat membru ar trebui
să elaboreze un „cadru strategic de politici pentru întreprinderile nou -înființate
favorabile incluziunii”, în care să prezinte o viziune cuprinzătoare asu pra sprijinului
pentru întreprinderi. Acesta ar trebui să includă măsuri în vederea sporirii gradului de
conștientizare și a dezvoltării competențelor antreprenoriale, precum și măsuri pentru
sprijinirea întreprinderilor nou -înființate în lansarea și acces area de fonduri, în special
microfinanțare. (citare – eurpa.eu ) Pentru facilitarea accesului la fondurile disponibile
aferente politicii de coeziune s -au propus următoarele procese: crearea unor norme de
eligibilitate mai clare, introducerea unui sistem de raportare online cu privire la modul
de utilizare al fondurilor și o auditare mai aplicată și mai puțin frecventă pentru
operațiunile mici.
Prin intermediul instrumentelor financiare se vor utiliza resursele alocate politicii de
coeziune pentru a reali za obiectivele Strategiei Europa 2020. Cu ajutorul acestora se
vor finanța proiecte cu viabilitate economică, se va contribui la mobilizarea
coinvestițiilor publice sau private , pentru a aborda eșecurile pieței în conformitate cu
prioritățile de politică în materie de coeziune și cu prioritățile Strategiei Europa 2020.
Planul de acțiune pentru dezvoltarea antreprenoriatului 2020 urmărește dinamizarea
antreprenoriatului la nivel european, național și regional, scopul acestuia fiind de a
facilita crearea de noi întreprinderi, de a crea un mediu mult mai stimulant pentru

14
prosperitatea și creșterea antreprenorilor. Atingerea acestui scop se va face prin
intermediul următoarelor domenii de intervenție:8
• domeniul 1: Sprijinirea creșterii și creării de noi între prinderi cu ajutorul
învățământului și formării antreprenoriale; Acest lucru se poate realiza prin investițiile
în programele școlare din cadrul învățământului primar, secundar, profesional și
superior, cât și prin stimularea formării tinerilor și adulți lor în domeniul creării de
întreprinderi cu ajutorul resurselor financiare europene și guvernamentale alocate
acestui sector.
• domeniul 2 : Crearea unui mediu favorabil în care antreprenor ii pot prosepera
prin înlăturarea barielor legislative și structur ale ; Eliminarea acestor obstacole se poate
realiza prin: sprijinirea antreprenorilor în fazele esențiale ale ciclului de viață al
întreprinderilor, facilitarea accesului la finanțare în etapele inițiale ale activității lor ,
prin reducerea poverii reglemen tărilor, cât și prin oferirea unui spirijin antreprenorilor
cinstiți care au intrat în faliment . Reducerea birocrației, a costurilor și a duratei necesare
pentru înființarea societăților,cât și reducerea sarcinilor administrative ajută la crearea
unui med iu favorabil pentru sectorul IMM.
• domeniul 3: Antreprenorii ca modele de urmat și atingerea grupurilor țintă
specifice; Acest domeniu sprijină introducerea unei zile europene a antreprenoraitului,
accentuează potențialul major al femeilor antreprenori , este accentuat rolul TIC pentru
performanța întreprinderilor și oferă o importantă atenție tinerilor, vârstinicilor,
persoanelor cu handicap și imigranților. 9
I.4. Planul de investiții al Comisiei Juncker

Scopul planului de investiții al Comisiei Juncker este să promoveze investițiile, oferind
o mai mare predictibilitate în materie de reglementare, îndepărtând blocajele și
consolidând piața unică. Investițiile alocate pentru această strategie provin din fonduri
publice și private și contribuie la relansarea economică și la crearea de locuri de muncă
prin sprijinirea investițiilor în economia reală. În acest fel, vor fi acoperite nevoile

8 Comisia Europeană, „Planul de Acțiune Antreprenoriat 2020 – Relansarea spiritului de între prindere
în Europa” (Bruxelles, 2013).
9 Comisia Europeană.

15
economiei pe termen lung și va fi stimulată creșterea competitivității. Struc urat pe trei
piloni, acest program urmărește, în special mobilizarea finanțării pentru investiții în
domeniile strategice la nivelul Uniunii Europene, cât și facilitarea accesului la finanțare
a IMM -urilor. Fondurile alocate vin in sprijinirea a 190,000 d e IMM -uri și contribuie
la inserția pe piață a unui număr de 1,3 milioane de locuitori . De asemenea, este pus
accentul pe furnizarea de finanțare de risc, de la stadiile incipiente până la stadiile de
extindere, pentru IMM -uri, întreprinderi nou – înființat e, întreprinderi mici cu
capitalizare medie și întreprinderi cu capitalizare medie, cu scopul de a asigura o poziție
de lider tehnologic în sectoare inovatoare și durabile.10
Obiectivele planului de investiții al Comisiei Juncker sunt: stimularea investițiilor,
creșterea competitivității și sprijinirea creșterii economice pe termen lung în Uniunea
Europeană.
În completarea măsurilor existente pentru spirijinirea startup -urilor, Comisia vine cu o
serie de noi inițiative pentru dezvoltare a acestora: îmbunătățirea accesului la fnanțarea
prin crearea unui fond de fonduri paneuropean de capital de risc, o propunere legislativă
privind legislația în materie de insolvență și facilitarea declarațiilor fiscale.11
Inițiativele pun, de asemenea, acc entul pe necesitatea de a ajuta aceste întreprinderi să
se orienteze printre cerințele în materie de reglementare, pe îmbunătățirea sprijinului
pentru inovare prin reformarea programului Orizont 2020 și pe promovarea unor
ecosisteme în care start -up-urile să poată intra în legătură cu parteneri potențiali,
precum investitori, parteneri de afaceri, universități și centre de cercetare. Rețeaua
Start – up Europe va fi consolidată pentru a conecta grupurile și ecosistemele din
întreaga Europă. În 2017, Comisia v a prezenta propuneri privind un portal digital unic,
care să faciliteze accesul online la informații privind piața unică, la proceduri, la
asistență și la consultanță pentru cetățeni și întreprinderi. Rețeaua întreprinderilor
europene va oferi sprijin și servicii de consultanță specifice pentru start -up-uri – prin
intermediul consultanților în domeniul extinderii întreprinderilor – inclusiv cu privire la
oportunitățile de finanțare, la crearea de parteneriate și la modalitățile de participare la

10 Lucian Liviu Albu et al., Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei
românești (Institutul European din Româ nia, 2016 ).
11 „Comisia Europeană – Comunicat de presă / Comisia sprijină start -up-urile din Europa”, 2016,
http://europa.eu/rapid/press -release_IP -16-3882_ro.htm.

16
achizițiil e publice transfrontaliere. Comisia va adopta un set de măsuri menite să
sprijine utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală de către IMM -uri și se va
acționa în vederea facilitării accesului start -up-urilor la piața europeană a achizițiilor
publi ce în valoare de 2 mii de miliarde EUR.
I.5. Fonduri și programe europene pentru sprijinirea sectorului IMM

La nivelul Uniunii Europene, sprijinul pentru sectorul IMM este structurat în
două tipuri de finanțări: directe, care sunt gestionate de instituții le europene și cele
indirecte, care intră în gestiunea autorităților naționale și regionale.
Principalele programe cu finanțare directă sunt: ORIZONT 2020, COSME, Europa
Creativă și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.
Programul cu finanțare directă ORIZON T 2020 , gestionat de Comisia Europeană
contribuie la pricipalele obiective de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii din cadrul Startegiei 2020. Dedicat sectorului IMM , acesta finanțează
cercetarea și inovarea, bugetul alocat atingând suma de 2,711 miliarde de euro.
Instrumentul pentru întreprinderi mici și mijlocii din ORIZON T 2020 este o schemă
total nouă de finanțare în sprijinul activităților de inovare ale IMM -urilor, care acoperă
un întreg ciclu de i novare al unui produs pentru acele firme care au ambiția de a crește
și a se dezvolta. Firmele de pe terioriul UE, care își propun dezvoltarea unei afaceri
pornind de la o idee sau concept care poate competiționa la nivel european sau
internațional, care se bazează pe un plan solid de afaceri, orientat spre profit sunt
eligibile în cadrul acestui program. IMM -urile pot participa la Orizont 2020 prin acest
nou instrument dedicat, în cadrul tuturor priorităților tematice din Pilonul 2 – Poziția
de lider ind ustrial și Pilonul 3 – Provocări societale.12
Obiectivul general al programului COSME îl constituie consolidarea
competitivității și sustenabilității întreprinderilor europene, precum și încurajarea
culturii antreprenoriale și promovarea înființării și dezv oltării IMM -urilor. În primul
rând, programul facilitează accesul la finanțare prin acordarea de împrumuturi și
investiții în capital. Alocarea financiară prin intermediul mecanismului de garantare a
împrumuturilor va fi destinată unui număr de 220 000 și 330 000 de IMM -uri, iar prin

12 „HORIZON 2020: Programul -cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene” (Comisia
Europeană, 2014).

17
intermediul mecanismului de capitaluri proprii pentru creștere vor fi ajutate între 360
și 560 de întreprinderi de pe întreg teriroriul Uniunii Europene. De asemenea,
programul sprijină IMM -urile pentru facilitarea accesului la piețe, ajuntandu -le astfel
să își găsească parteneri de afaceri și tehnologici prin intermediul Rețelei
Întreprinderilor Europene. Spijinul financiar este alocat și pentru servicii de asistență
pentru IMM -uri privind drepturile de proprietate intelectulă, dar și sprijin pentru
internaționalizarea acestora.
Programul COSME susține acțiunile de îmbunătățire a condițiilor cadru pentru
competitivitate și vizează accelerarea digitalizării comunității de afaceri, precum și
promovarea competențelor digitale și a poziției de lider în sectorul digital. 13 Prin
intermediul unei game largi de activități, acesta ajută la punerea în aplicare a Planului
de Acțiune Antreprenoriat 2020 spijinind schimburile de mobilitate, cercetarea,
promovarea educației antreprenoriale. Comisia Europeană este responsabilă de
aplica rea programului privind Competitivitatea Întreprinderilor și IMM -uri
(„Programul COSME”), implementarea efectivă fiind parțial delegată Agenției
Executive pentru IMM -uri (EASME), în timp ce instrumentele financiare au fost
încredințate Fondului European de Investiții (FEI).
Finanțarea indirectă alocată la nivel comunitar pentru spijinirea sectorului IMM
este gestionată de autoritățile naționale și regionale și include aproximativ 80 % din
bugetul UE, fiind furnizată prin 5 fonduri majore, grupate sub umbrela fondurilor
struc turale și de investiții europene. Aceste fonduri au un cadru juridic comun
(Regulamentul privind dispozițiile comune), dar, totodată, fac obiectul anumitor
regulamente specifice fiecărui fond. Fondurile Structurale și de Investiții au o
contribuție majoră la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În perioada financiară 2014 -2020, suma
alocată, în valoare de 454 de miliarde EUR va fi investită în 500 de programe și vor fi
orientate către dom enii strategice care generează creștere, în principal în cercetare,
dezvoltare și inovare, sprijinirea IMM -urilor, economia cu emisii scăzute de dioxid de
carbon și tehnologiile informației și comunicațiilor. Fondurile structurale și de investiții

13 http://ec.europa.eu/gr owth/smes/cosme_en / accesat 01/04/2018

18
sunt pu se la dispoziție prin intermediul programelor multianuale cofinanțate la nivel
național, aprobate de către Comisia Europeană și implementate de statele membre și
de regiunile acestora în cadrul gestiunii partajate. Autoritățile locale, regionale și
națio nale sunt responsabile cu selectarea, implementarea și monitorizarea proiectelor
sprijinite prin fondurile structurale și de investiții.
Cele cinci fonduri sunt:
• Fondul European de Dezvoltare R egională (FEDR);
• Fondul Social E uropean (FSE);
• Fondul d e Coeziune (FC);
• Fondul European Agricol pentru D ezvolt are R urală (FEADR);
• Fondul European pentru Pescuit și Afaceri M aritime (FEPAM).
Fondul European de Dezvoltare Regională este menit să contribuie la corectarea
principalelor disparități regionale din Uniune, prin participarea la dezvoltarea și
ajustarea structurală a regiunilor a căror dezvoltare a rămas în urmă și la restructurarea
regiunilor industriale în declin.14 Fondul European de Dezvoltare Regională ( FEDR )
promovează investițiile publice și private, în vederea reducerii disparității regionale în
interiorul UE și sprijină programele de dezvoltare regională , schimbările economice ,
consolidarea competitivității și a cooperării teritoriale pe întreg teritoriul Uniunii
Europene. Scopul aces tui fond este de asemenea , de a diminua problemelor
economice, de mediu și sociale în zonele urbane, punându -se un accent special pe
dezvoltarea urbană durabilă prin alocarea finanțărilor nerambursabile. Măsurile
eligibile aferente acestui fond sunt: dez voltarea locală și a IMM -urilor, investițiile care
permit crearea de noi locuri de muncă sau menținerea de locuri de muncă permante și
investițiile în infrastructură.
Fondul Social European este un instrument important care oferă finanțare
neramburabilă proiectelor locale , regionale și naționale. Prin intermediul acestuia se
dorește să se îmbunătățească șansele de angajare , ridicarea nivelului de trai în rândul

14 „Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene” (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 26 octombrie
2012).

19
cetățenilor de la nivelul Uniunii Europene, ajutarea oamenilor pentru a obține
competențe și perspective mai bune la locurile lor de muncă cât și ajutarea forței de
muncă să obțină competențe și abilități necesare într -o economie globală competitivă.
FSE se concentrează de asemenea, pe îmbunătățire următoarelor sectorare:
adaptabilitatea lu crătorilor și întreprinderilor și accesul mai ușor la locuri de muncă a
tinerilor absolvenți , iar pe de altă parte sunt vizate și grupurile defavorizate care sunt
introduse în domeniul incluziunii sociale.15
Fondul de coeziune este destinat poiectelor d e mari dimensiuni în domeniile
trasporturi și protecția mediului. Alocările financiare peste aceste proiecte sunt de peste
50 milioane de euro/ proiect pentru transporturi și peste 25 milioane euro la mediu.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală alocă finanțare pentru
programele de dezvoltare rurală împreună cu Fondul European de Orientare și
Garantare Agricolă ajuntând la atingerea obiectivelor stabilite de Politica Agricolă
Comună. Bugetul alocat pentru perioada financiară 2014 -2020 este în val oare de 100
miliarde euro vine și în sprijinul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici agricole
și non -agricole care vor să se dezvolte în zonele rurale. 16
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime este destinat politicilor
europene în dome niul pescuitului și al afacerilor maritime în perioada financiară 2014 –
2020. Din FEPAM se pot finanța proiecte care să ajute la crearea de noi locuri de
muncă și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în regiunile de coastă ale Europei,
ajută diversificarea economiei în aceste zone și facilitează accesul la finanțare pentrun
întreprinderile care vor să își desfăsoare activitatea în acest sector.
În completarea acestor fonduri, sectorul IMM, în special startup -urile au mai beneficiat
și de Resurse Europene Comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și
mijlocii (JEREM IE), facilitându -se astfel accesul la fințare și dezvoltare.
Toate măsurile adoptate la nivel european pentru spijinirea mediului de afaceri
au un impact major din punct de vedere economic și social și ajută la reducerea

15 Iordan Gheorghe Bărbulescu și Răpan, Dictionar explicativ trilingv al Uniunii Europene (Iași: Polirom ,
2009).
16 https://ec.europa.eu/agriculture/rural -development -2014 -2020_ro

20
disparităților regio nale de la niv elul statelor mem bre. Prin intermediul acestor măsuri
se urmărește dinamizarea antreprenoriatului la toate nivelele (european, național,
regional) prin deblocarea potențialului pen tru creștere și locuri de muncă și sprijinirea
înființării de noi întrepri nderi care să contribuie la diversificarea serviciilor și
capacităților de producție în zonele defavorizate.
De multă vreme, politica Uniunii în materie de ajutoare de stat prevede condiții
favorabile pentru IMM -uri, în special pentru startup -uri, ținându -se cont de dificultățile
cu care se confruntă acestea În anul 2014, Comisia Europeană a adoptat un
Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare pentru ajutoarele de stat .
Una dintre componentele modernizării ajutoarelor de stat es te flexibilitatea crescută
conferită statelor membre, care pot acorda ajutoare IMM -urilor fără a notifica în
prealabil și fără a primi aprobarea Comisiei, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții.
În temeiul acestui regulament, IMM -urile pot beneficia de sprijin public în valoare de
maximum 7,5 milioane euro. Astfel, Comisia Europeană cere statelor membre să vină
în completarea strategiilor europene de sprijinire a IMM -urilor, în special a startup –
urilor. Guvernele din țările trebuie să acorde sprijin și să aloce constant resurse pentru
susținerea antreprenoriatului, sub diferite forme de ajutor: reglementări mai bune,
garanții pentru credite, subvenții de taxe, credite pentru cercetare -dezvoltare sau pentru
stimularea startup -urilor.

21

Capitolul II

II. 1. Strategii naționale pentru dezvoltarea sectorului IMM la nivel național

Strategiile naționale pentru spijinirea IMM -urilor vin în completarea celor
europene , astfel, România se angajează să asigure coerența politicii de coeziune cu
alte politici comunitare și naționale. Acest lucru se va manifesta plenar în ceea ce
privește domeniul de ocupare și formare a forței de muncă, egalității de șanse între
femei și bărbați, politica privind IMMurile, în special stratup -urile, politica grico lă și
dezvoltare rurală, energia, protecția mediului înconjurător și transporturile .
Pachetul de măsuri și acțiuni guvernamentale pentru dezvoltarea întreprinderilor și
mediului de afaceri este structurat pe cinci domenii de acțiune: sprijinirea și promova rea
antreprenoriatului, accesul IMM -urilor la finanțare adecvată, dezvoltarea unui sistem
de sprijin pentru inovarea întreprinderilor, facilitarea accesului la piețe internaționale și
reactivitatea administrației publice la nevoile IMM -urilor. Toate aceste măsuri sunt
strict corelate cu direcții le de acțiune și principiile Small Business Act for Europe și
contribuie:
• încurajarea spiritului antreprenorial și a înființării de noi întreprinderi
economice;
• stimularea afacerilor mici și mijlocii, curente și de perspectivă previzibilă, în
sensul creșterii competitivității acestora pe plan intern și internațional.
Obiectivul general al Strategiei este crearea unui mediu favorabil afacerilor, inițiativei
private și spiritului intreprenorial, stimularea înfii nțării și dezvoltării IMM -urilor și
sprijinirea creșterii competitivității mediului de afaceri autohton pe plan local, regional,
național, european și internațional prin creșterea semnificativă, sub aspect dimensional,
sectorial și regional, a soldului net de IMM -uri active economic, dezvoltarea

22
întreprinderilor existente și crearea de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului
2020.17
Resursele financiare necesare pentru implementarea măsurilor și acțiunilor pentru
dezvoltarea întreprinderilor și mediul ui de afaceri vor fi alocate și utilizate cu
respectarea dispozițiilor Tratatului fiscal, încadrate în prevederile Legii bugetului de
stat și în conformitate cu Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010.
II. 2. Programul Phare și impactul aspur a sectorului IMM

Aderarea la Uniunea Europeană a presupus acceptarea unui model economic al
stabilității, care are la bază criterii extrem de precise . Programul PHARE a fost unul
dintre cele trei instrumente de asistență financiară nerambursabilă acordată de Uniunea
Europeană, care a sprijinit țările candidate din Centrul și Estul Europei în eforturile
acestora de pregătire pentru aderare. Obiectivul general al programului PHARE era de
a ajuta statele candidate să se pregătească în vederea aderări i la Uniunea Europeană.
Domeniile pe care se axează PHARE sunt: investirea în coeziunea economică și
socială , reformarea și consolidarea administrațiilor și instituțiile publice din viitoarele
state membre , cât și investițiile pentru sprijinirea aplicăr ii legilației comunitare.18
Fondurile de pre -aderare au avut o contribuție destul de importantă în întărirea
capacității adminsitrative și instituționale pentru sectorul IMM din România, au ajutat
la apropiera de aquis -ul comunitar și au contribuit la inve stiții în coeziunea economică
și socială. Asistența acordată acestui sector a început încă din anul 1992, când prin
intermediul programului PHARE s -au alocat fonduri pentru derularea unei Scheme de
finanțare nermabursbile pentru întreprinderile mici și mij locii, dar și pentru dezvoltarea
instituțională sectorului IMM. În anul 1997, fondurile din cadrul acestui program au
fost destinate pregătirii Planului de Dezvoltare a IMM -urilor, care a avut ca obiectiv
principal înlăturarea obstacolelor cu care acestea se confruntau.19

17 „STRATEGIA GUVERNAMENTALĂ PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI
MIJLOCII ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA – ORIZONT 2020”, f.a.
18 „Europa.eu”, f.a., https://eur -lex.eur opa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ae50004.
19 „Programe ale Uniunii Europen e pentru România – Întreprinderi Mici și Mijlocii” (Delegația Comisiei
Europene în România, 2004).

23
Schema de creditare a IMM -urilor, prima linie de credite finanțată prin
intermediul programului PHARE a contribuit la stimularea băncilor comerciale în
acordarea de spijin pe termen lung pentru investitții. Finanțările alocate pentru
sprijinirea acestui sector au venit în proporție de 60% de la Uniunea Europeană, iar
40% au reprezentat co -finanțare din partea băncilor partenere ale programului. Ulterior
s-au înființat programele: Fondul Marr și Riscop care au facilitat accesul
întreprinde rilor la finanțare.
Începând cu anul 2000 s -a lansat prin intermediul fondurilor de pre -aderare,
Programul de Coeziune Ecosnomică și Socială (CES) – Componenta pentru IMM, prin
care Guvernul României era sprijinit să implementeze o politică coerentă pentr u
dezvoltarea regională prin finanțarea de proiecte de investiții pentru întreprinderi.
Bugetul acestuia era format din 75% contribuție din partea Uniunii Europene și 25%
co-finanțare națională. Obiectivele CES erau: sporirea investițiilor în start -upuri, cât și
în dezvoltarea microîntreprinderilor, îmbunătățirea posibilităților de acces la creditare
și îmbunătățirea competitivității.
În anul 2001, Programul CES a avut o contribuție majoră la stimularea
dezvoltării sociale și economice a zonelor defavoriza te, aflate în proces de restructurare
industrială. Pentru o mai bună dezvoltare a sectorului IMM s -a pus accent pe
următoarele două componente: introducerea unei scheme de finanțare nerambursabilă
pentru întreprinderi și proiecte de consolidare instituțională, beneficiari fiind ANIMMC
și a Ministerului Integrării Europene . Întărirea capacității administratrive și
instituționale din cadrul acestui sector s -a realizat și prin proiectele de înfrătire
instituțională, care au sprijinit implementarea asquis -ului comunitar în sectorul IMM.
20
În perioada 2004 -2006, Programul PHARE pentru Coeziune Economică și
Socială a pus accent pe dezvoltarea sectorului IMM pentru a atinge prioritățile
Strategiei Naționale pentru IMM -uri și cele ale Car tei Europene pentru Întreprinderile
Mici. Atingerea acestui obiectiv s -a realizat prin derularea a trei proiecte care au oferit

20 Ibidem

24
spijin start -upurilor prin facilitarea accesului la finanțare, dar și prin facilitarea
accesului la soluțiile și la capacitățile care țin de comunicații și tehnologia comunicației.
Până la aderarea României la Uniunea Europeană, programul a contribuit la
dezvoltarea competitivității IMM -urilor prin îmbunătățirea capacității de promovare și
comercializare a produselor, cât și prin d ezvoltarea capacităților acestui sector de a se
adapta reglementărilor Uniunii privind piața unică. Programul de Coeziune Socială și
Economică a finanțat crearea unor pachete performante de training pentru IMM -uri, în
conformitate cu cerințele Uniunii, a a locat o parte din finanțare pentru alinierea acestui
sector la cerințele legate de certificarea calității conform standardelor internaționale.
De asemenea, s -au alocat finațări pentru dezvoltarea capacității de a desfășura acti vități
de cercetare – dezvolta re care au contribuit l a relansarea economiei româneșt i.
II. 3. Instrumente structurale pentru sprijinirea sectorului IMM în România

Provocarea cea mai complexă, dificilă și în același timp cea mai importantă pentru
România după momentul aderării la Uniunea Europeană este dată de supraviețuirea și
dezvoltarea economică (în special a IMMurilor) la nivel național, stimularea
investițiilor directe și sustenabile, precum și creșterea comerțului în special al
exporturilor, în paralel cu implementarea unor politici agresive de dezvoltare care să
diminueze discrepanțele dintre regiunile de dezvoltare de la nivel comunitar.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, sectorul IMM -urilor a
beneficiat de o multitudine de avantaje: accesul mai ușor pe piețe, existența unor
potențiali furnizori mai buni, accesul la noi tehnologii inovative, o legislație și
regulamente mai îmbunătățite, proceduri de aciziții publice mai transparente, dar mai
ales accesul la fonduri structurale. În conformitate cu Cadrul S trategic Național de
Referință din perioada 2007 -2013 au fost aprobate șapte programe operaționale care să
contribuie la reducerea disparităților socio -economice dintre diferitele regiuni de
dezvoltare.21
Fondurile Structurale și de Coeziune au contribuit l a edificarea unei baze
antreprenoriale solide și la modernizarea și retehnologizarea sectorului productiv.

21 O Nicolaescu, I.C Haiduc, și D Nancu, Carta Albă a IMM -urilor din România (București: Ed Sigma,
2012).

25
Investițiile au susținut cu prioritate înființarea, dezvoltarea și accesul la finanțare al
IMM (inclusiv startup -uri), cu accent pe domeniile din ind ustrie și servicii cu potențial
ridicat de creștere și care induc valoare adăugată mare. În spiritul Strategiei Lisabona,
au fost sprijinite și stimulate activitățile de cercetare -dezvoltare -inovare cu
aplicabilitate în mediul economic, prin investiții în infrastructură, sprijinirea
transferului tehnologic, întărirea parteneriatelor între instituțiile de cercetare, instituțiile
de învățământ și companii, precum și prin susținerea activităților de CDI în cadrul
întreprinderilor.22
Fondurile structurale și de coeziune din perioada financiară 2007 -2013 au avut un rol
important în edificarea unei baze antreprenoriale solide și în modernizarea sectorului
productiv. Investițiile făcute cu ajutorul acestor fonduri au susținut dezvoltarea și
accesul la finanțare al I MM-urilor, inclusiv al firmelor nou -înființate de tip start -up.
Principalele programe, prin care IMM -urile au putut solicita finanțare au fost : POS
CCE, POR, POSDRU și PNDR.
POS Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) are ca scop dezvo ltarea
sustenabilă a competitivității economice din România prin reducerea decalajelor
economice dintre mediul urban și cel rural. Sprijinul venit din partea acestui program
se axează pe întărirea infrastructurii de afaceri și a serviciilor suport pentru afaceri, în
ceea ce privește cererea cât și oferta . Co -finanțarea POS CCE se realizează din Fondul
European de Dezvoltare Regională.23
Obiectivul general al acestui program este creșterea productivității întreprinderilor
românești în conformitate cu standa rdele Uniunii Europene, iar pentru atingerea
acestuia se dorește consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv românesc conform
cerințelor europene de mediu , construirea unui mediu facvorabil pentru dezvoltarea
durabilă a întreprinderilor , stimularea cooperării instituțiilor, valorificarea potențialului
TIC și punerea în aplicare a lui în sectorul public cât și privat, o creștere a eficienței
energetice și a securității furnizării , în contextul schimbărilor climatice. Axele
prioritare dedicate sectoru lui IMM sunt:

22 Răzvan Cotovelea, Politica națională de dezvoltare 2007 -2013 (București: Ed Tritonic, 2014).
23 „Document Cadru de Implementare a Programului operațional creșterea competititivității
economice” (Ministerul Economiei și Finanțelor – Guvernul României, f.a.).

26
• Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producție
• Axa Prioritară 2: Cercetare și Dezvoltare pentru competitivitate
• Axa Prioritară 3: Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele
privat și public
PO Regional (POR): are ca scop accelerarea creșterii economice a regiunilor mai slab
dezvoltate. Acesta este foarte important pentru aplicarea politicilor de dezvoltare
regională și strategiei naționale, urmărind diminuarea decalajelor economice și sociale
de la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare are României. Prin intermediul acestui
program se urmăresc următoarele lucruri: sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor ,
îmbunățirea infrastructurii de transport regioanle și locale, îmbunătățirea infrastructurii
sociale , sprij inirea mediului de afaceri regional și local ( IMM -urile), dezvoltarea și
promovarea turismului cât și asistența tehnică.24 Axele prioritare prin care IMM -urile
por beneficia de finanțare sunt:
• Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
• Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) își
propune să promoveze anumite politici pe piața muncii pentru creșterea adaptabilității
si fle xibilității forței de muncă. În urma implementării proiectelor se dorește obținerea
unui nivel mai înalt de participare pe piața muncii. Axele prioritare care vin în
sprijinirea sectorului IMM sunt:
• Axa Prioritară1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
• Axa Prioritară 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
• Axa Prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
• Axa Prioritară 5 : Promovarea măsurilor active de ocupare

24 MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI, „Document cadru de implementare a
Programului Operațional Regional 2007 -2013”, februarie 2012.

27
• Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) : susține dezvoltarea spațiului rural
prin atingerea următoarelor obiective: restructurarea și cresterea viabilității
exploatațiilor agricole, gestionarea resurselor naturle și diversificarea activităților
economice prin crearea de noi locuri de muncă și prin îmbunătățirea calității vieții în
mediul rural. Principala finanțare sectorului IMM prin intermediul acestui prog ram se
realizează cu ajutorul:
 Axei Prioritare 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei
rurale;
Fondurile structurale și de investiții europene (ESI) în peri oada financiară 2014 –
2020 sunt investite în programe operaționale și sunt orientate către domenii strategice
care generează creștere, în principal în cercetare, dezvoltare și inovare, sprijinirea
IMM -urilor, și în tehnologiile informației și comunicațiilor. Aceste fonduri contribuie
la îndeplinirea obiectivelor esențiale ale S trategiei Europa 2020: ocuparea forței de
muncă, cercetarea și dezvoltarea, energie/climă, educație, incluziune socială și
reducerea sărăciei.
În România fondurile ESI vor îmbunătăți competitivitatea țării prin consolidarea
legăturilor dintre cercetare, i novare, domeniile de specializare inteligentă și sectoarele
competitive, precum și prin favorizarea transferului tehnologic. IMM -urile , fermele și
cooperativele vor primi finanțare prin intermediul instrumentelor structurale,
contribuindu -se, astfel la mo dernizarea, creșterea competitivității și productivității. O
parte importantă a investiției se va realiza prin intermediul instrumentelor financiare ,
inclusiv prin intermediul inițiativei privind IMM -urile, pusă în aplicare de către Banca
Europeană de Inv estiții . Prin furnizarea de capitaluri, împrumuturi și garanții,
obiectivul de a sprijini și facilita accesul la finanțare a acestui sector va fi atins.
Programul Operațional Regional se va axa pe îmbunătățirea competitivității
întreprinderilor mici și mijlocii prin: promovarea spiritului antreprenorial, în special
prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și prin sprijinirea creării și extinderea
capacităț ilor avansate de producție și dezvoltarea serviciilor.

28
Programul operațional C ompetitivitate susține creșterea inteligentă , promo varea
economiei bazate pe cunoaș tere si inovare, prin investitii in consolidarea cercetarii,
dezvoltarii strategice si inovarii si sporirea utilizarii, calitatii si accesului la tehnologiile
informatiei si comunicatiilor. se va axa pe întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice
și inovare prin alocarea unor fonduri de capital pentru start -up-uri și întreprinderi aflate
în stadi ul inițial de dezvoltare.
Programul Operațional Capital Uman are ca obiectiv cresterea economica incluziva
prin investitii in incurajarea ocuparii si a mobilitatii fortei de munca, in special in randul
tinerilor si a persoanelor situate in afara pietei mun cii, promovarea incluziunii sociale
si combaterea saraciei, precum si sustinerea educatiei, dezvoltarea competentelor si
incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii. Sectorul IMM beneficiază de sprinjin pentru
înființarea de întreprinderi și pentru consi liere și formare în domeniul
antreprenoriatului.
Programul Național de Dezvoltare Rurală conttribuie la încurajarea diversificării
economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM -urilor în sectoarele
nonagricole din mediul rural.
II. 4. Finanță ri alocate din bugetul de stat fi rmelor nou -inființate

În completarea a acestor fonduri comunitare este necesar să exis te și politici și
programe naționale, fina nțate de la bugetul de stat sau din împrumuturi externe care să
se bazeze pe viziunea strategică de dezvoltare din Planul Național de Dezvoltare.
Astfel, la nivel național sunt necesare reglementări prin care să se asigurare condiții
optime pentru funcționarea și dezvoltarea sectorului IMM prin încurajarea inițiativei
antreprenoriale și prin valorificarea potențialului competitiv al întreprinderilor. Pentru
a înregistra performanțe economice, care să le asigure intrarea, competitivitatea și
longevitatea pe piața comunitară, într eprinzătorii trebuie să beneficieze de fina nțare.
Îmbunătățirea accesului la finanțare al microîntrprinderilor, întreprinderilor mici și
mijlocii, pe o piață fin anciară competitivă, reprezintă o prioritate la nivel comunitar,
dar și o componentă esențială a strategiei naționale de sprijinire a dezv oltării mediului
de afaceri din România . Astfel, Guvernul aprobă în fiecare an programe pentru
încurajarea și stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii pe baza

29
programelor elaborate de Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și
Cooperație (AIPPIMM), cu consultarea organizațiilor de reprezentare a intereselor
întreprinderilor mici și mijlocii.25 Principalele programe finanțate din bugetul de stat
pentru firmele nou -înființate au fost : Programul pentru Dezvoltarea Abilităților
Antreprenoriale în rândul Tinerilor și facilitarea accesului la finanțare – START 2005,
Programul național multianual pe perioada 2005 – 2008 pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întrep rinderilor mici și
mijlocii, Prog ramul național multianual din perioada 2002 – 2006 de susținere a
investițiilor realizate de către întreprinderi nou -înființate și microîntreprinderi, precum
și a investițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinde rilor mici și mijlocii,
Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprindeirlor de către
întreprinzătorii tineri, Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în aface ri SRL –D și Programul
național multianual pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în
mediul rural.
Programul pentru Dezvoltarea Abilităților Antreprenoriale în rândul Tinerilor și
facilitarea accesului la finanțare – START 2005 a avut ca și scop promovarea unui
sistem formativ care să îmbunătățească mobilitatea tinerilor între sistemul de
învățământ și între piața forței de muncă, precum și să contribuie la dezvoltarea
aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul i mplicării acestora în structuri
economice priv ate. Astfel, programul își propune :
• dezvoltarea abilităților antreprenoriale bazate pe cunoașterea și gestionarea
optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de
globalizarea piețe lor și integrarea României în Uniunea Europeană;
• sprijinirea înființării și dezvo ltării firmelor nou -înființate de tip start -up prin
îmbunătățirea accesului acestora la finanțare;
• stimularea înființării de noi microîntreprinderi, într eprinderi mici și mijlocii
precum și îmbunătățirea performanțelor economice a IMM -urilor existente, prin
creșterea gradului de pregătire a personalului acestora;

25 „Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și d ezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii”, Pub.
L. No. 364/2004 (f.a.).

30
• creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare.26
Programului național multianual pe perioada 20 05- 2008 pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM încurajează prin
intermediul unei finanțări nerambursabile dezvoltarea competențelor și abilităților
antreprenoriale în rândul femeil or manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii
din Romînia , iar o biectivul general al acestuia îl reprezintă promovarea unui sistem
care să îmbunătățească mobilitatea femeilor pe piața forței de mu ncă și dezvoltarea
competențelor antreprenoriale ale acest ora în contextul problemelor legate de
menținerea echilibrului dintr e obligațiile familiale și dintre cele profesionale ale
acestora. Pe de altă parte, p rogramul urmărește: stimularea creării de noi locuri de
muncă , dezvoltarea capacității cât și a spiritului an treprenorial în rândul femeilor din
România. Se dorește folosirea optimă a capitalului u man oferit de femei le antreprenor,
îmbunătățirea gradului de informare și creșterea numărului de femei antreprenor î n
cadrul comunității de afaceri de la nivel național. Programul a avut o alocare bugetară
de 500.000 lei, facilitând accesul la finanțare unui număr destul de restrâns de
beneficiari.
Programul național multianual din perioada 2002 – 2006, de susținere a
investițiilor realizate de către între prinderi nou -înființate și microîntreprinderi, precum
și a investițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și mijlocii are
ca scop susținerea investițiilor realizate de întreprinderile nou -înființate, precum și de
întreprinderile mici și mijlocii (IMM) în sectoarele economice prioritare st abilite prin
procedura de implementare, în vederea creșterii volumului de activitate și a
competit ivității IMM . Benefici arii eligibibili ai programuluiau fost atât întreprinderile
nou-înființat e de tip start -up, microîntreprinderile, cât și întreprinderile mici și mijlocii,
iar aceștia puteau primi o finanțare nerambursabilă între 10.000 -50.000 de euro, în
funcție de dimensiunea acestora.
Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprindeirlor d e
către întreprinzătorii tineri s -a axat pe stimularea înființării de noi microîntreprinderi,
pe creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare și dezvoltarea aptitudinilor

26 Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, f.a.,
http://www.aippimm.ro/categorie/programe/start2005/.

31
antreprenoriale ale tinerilor în scopul impli cării acestor a în structuri economicela nivel
național. Programul a urmărit următoarele obiective specifice : dezvoltarea
aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoașterea și gestionarea optimă a resurselor,
în vederea adaptării rapide la rigorile deter minate de globalizarea piețelor; sti mularea
și sprijinirea înființării și dezvoltării firmelor nou -înființate (start -up-uri) prin
îmbunătățirea accesului acestora la finanțari nerambursabile ; facilitarea accesului
tinerilor la sursele de finanțare pentru d ezvoltarea unei afaceri.
Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către
întreprinzătorii debutanți în afaceri , SRL- D a fost un program de încurajare și de
stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mi ci și mijlocii, implementat de
către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri
(MEIMMMA) cu ajutorul Direcției Politice Antreprenoriale și de Implementare a
Programe lor pentru IMM (DPAIPIMM) și cu ajutorul Oficiilor Teritoriale pentru
Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC ). Obiectivul principal al schemei
de ajutor l -a constituit stimularea înființării de noi microîntreprinderi, creșterea
potențialului de accesare a surselor de finanțare prin alocarea un ei finanțări
nermabursabile de 10.000 de euro și dezvoltar ea competențelor antreprenoriale ale
tinerilor întreprinzători debutanți în afaceri în scopul implicării acestor a în structuri
economice la nivel național .
Programul național multianual pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor
mici și mijlocii în mediul rural a fost un program de stimulare și de încurajare pentru
înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în mediul rural, implementat
cu ajutorul AIPPIMM . Obiecti vul pr incipal al schemei de minimis l -a constituit
stimularea și sprijinirea înființării și dezvoltării structurilor economice private înființate
în mediul rural prin creșterea numărului de locuri de muncă și al IMM -urilor în mediul
rural, facilitarea acc esului IMM -urilor înființate în mediul rural la sursele de finanțare,
în co ntextul reducerii decalajelor economice d intre mediul urban și cel rural din
diferitele regiuni de dezvoltare din România.27

27 http://www.aippimm.ro/articol/programe/proiecte -proceduri -implementare -2016/proiect –
programul -national -multianu al-pentru -infiintarea -si-dezvoltarea -intreprinderilor -mici-si-mijlocii -in-
mediul -rural

32
CAPITOLUL III

III.1. Evalua re Ex – Ante: Aspecte teoretice

Evaluarea proiectelor și programelor în administrația publică este o etapă
specifică, utilă în planificarea și managementul proiectelor, o tehnică de cercetare și un
instrument pentru realizarea politicilor publice, utilizat cu succes de către responsabili
de managementul instituțiilor și al organizațiilor, de coordonarea proiectelor și a
programelor derulate din fonduri publice sau private.
Evaluarea reprezintă un proces important, prin intermediul căruia se măsoară
performanța unui program și se identifică soluții la problemele existente. Scopul unei
evaluări este de a analiza rezultatele , output -urile și impactului unui program, de a
identifica eventualele îmbunătățiri necesare pentru implementarea unui program, de a
îmbunătăți managementu l programelor cât și de a identifica modelele de bună practică
ce pot fi utilizate în implementarea viitoatelor programe. La nivelul Uniunii Europene
s-au conturat 5 criterii folosite în cadrul oricărui exercițiu de evaluare – criteriile
“DAC”: relevan ța, eficiența, eficacitatea, impactul și sustenabilitatea. Pornind de la
acestea, putem să definim evaluarea ca fiind procesul prin care, cu ajutorul unor metode
și instrumente specifice, putem măsura gradul în care proiectele au obiective și rezultate
relevante, resursele sunt consumate economic, pentru a atinge obiectivele propuse, dacă
proiectul are șanse de a continua și după încheierea finanțării, măsura în care activitățile
își ating grupul țintă și dacă impactul lor este resimțit pe termen lung.
Unul dintre autorii clasici ai evaluării, Michael Quinn Patton definește evaluarea
ca fiind colectarea sistemică de informații despre activitățile, caracteristicile și
rezultatele programelor pentru a fi utilizate de anumite persoane cu scopul de a reduce
nesiguranțele, pentru a spori eficacitatea și a lua deciziile oportune în legătură cu
programele respective .28

28 Michael Quinn Patton, Utilization -focused evaluation, ediția a doua, Newbury Park, CA, SAGE
Publications, 1986, citat de Jenny Hughes în Project Manager’s Guide of Evaluation, p. 3,
www.evaluate -europe.net/handbook/ handbook.pdf , f.a.

33
Evaluarea ex -ante a unui program este asociată primului obiectiv (art. 55(1) al
Regulamentului UE nr. 1303/2013), în timp ce evaluările pe parcurs ul perioadei de
implementare și cele ex -post privesc îndeosebi cel de -al doilea obiectiv (art. 56(3) și
57(1)). Statele membre sunt responsabile de evaluarea ex -ante și evaluările pe parcursul
perioadei de implementare a programelor care se derulează din f onduri europene sau
guvernamentale. Evaluarea ex ante este un instrument fundamental pentru o gestionare
eficientă a unui program, care urmează să fie lansat.
Evaluarea ex -ante este un tip de evaluare realizat în prima etapă a ciclului unui
program sau p roiect, înainte de a fi luată decizia de implementare a sa, înainte de a se
manifesta presiunea termenelor limită. Evaluarea ex -ante se poate realiza printr -o
analiză SWOT, în cadrul căreia vor fi luate în considerare caracteristicile definitorii ale
local ității, regiunii, statului în care se implementează proiectul, o analiză a nevoilor și
anumite simulări ale efectelor socio -economice. Acest tip de evaluare asigură relevanța
și coerența programului în functie de context.29 Atunci când facem referire la un
program care urmează să fie pus în aplicare printr -o serie de mai multe proiecte,
evaluarea ex -ante a acestuia este destul de importantă, întrucât ajută la determinarea
criteriilor de selecție a proiectelor și la selectarea proiectelor care urmează a fi finanțate.
Evaluarea ex -ante bazată pe analize se străduiește să optimizeze structura programului,
succesiunea priorităților, precum și coerența externă și internă a programului. Această
evaluare determină modul în care rezultatele anticipate sunt în con formitate cu
indicatorii și parametrii domeniului vizat. Evaluarea ex -ante determină dacă obiectivele
sunt clare, coerente și adaptate situației, ajută la cuantificarea numerică realistă a
acestora și definește indicatorii care permit monitorizarea impleme ntării, precum și
raportarea rezultatelor obținute.
O evaluare ex ante poate avea loc la diferite niveluri de activitate. Se poate adresa unei
politici, unui program sau unui proiect. Conform regulilor Comisiei Europene, este
obligatorie realizarea acesteia pentru programele noi și pentru acțiunile care au
implicații asupra resurselor.În acest context, se poate îmbunătăți calitatea, relevanța și

29 William R. Shadish, D.Cook Thomas, și Laura Le viton, Fundamentele Evaluării Programelor. Teorii ale
practicii (Sage Publications, 1995).

34
caracterul cuprinzător al proiectării politicilor, programelor sau proiectelor.30 În cele
mai multe cazuri, evaluarea ex – ante poate fi efectuată în paralel sau ca parte din
proiectarea programului, în pregătirea propunerii. Raportul acestei evaluări trebuie să
explice metodele, sursele de date utilizate și implicațiile acestora asupra calității datelor
și a rezultatelor. Acest raport ar trebui să reflecte principalele metode aplicate,
modificările și îmbunătățirile aduse programului realizate prin procesul d e evaluare și
o evaluare finală a proiectului de program.31 Activitățile de evaluare, în principiu, se
concentrează asupra masurării progresului în diverse planuri și asupra anticipării
impactului economic și social al programelor, proiectelor și strategii lor.
III. 2. Evaluare Ex -Ante : Program ul Start -up Nation

Tema: Evaluare Ex -Ante a programului Start -up Nation
Scopul Evaluării: Determinarea măsurii în care logica de intervenție a Programului
Start -up Nation prezintă coerență între obiective, planul d e implementare și rezultatele
estimate, iar acțiunile planificate sunt bine corelate cu problema identificată
Principalele etape și întrebări de evaluare:
Analiza problemelor și evaluarea nevoilor :
Care este problema care trebuie rezolvată și care sunt principalii factori și actori
implicați? Care este grupul țintă concret și care sunt nevoile și / sau interesele acestuia?
Stabilirea obiectivelor
Au fost definite obiectivele generale, specifice și operaționale în termeni de așteptări
rezultate? Ce indica tori sunt planificați pentru măsurarea intrărilor, rezultatelor,
rezultatelor și impacturilor?
Mecasnisme alternative de livrare și evaluare a riscurilor
Ce instrumente alternative au fost luate în considerare și de ce a fost ales cel propus?

30 „EX ANTE EVALUATION – A PRACTICAL GUIDE FOR PREPARING PROPOSALS FOR EXPENDITURE
PROGRAMMES” (European Commission, 2001).
31 „GUIDELINES FOR THE EX -ANTE EVALUATION OF 2014 -2020 EMFF PS” (European Commission, f.a.).

35
Ce riscuri sunt implicate în implementarea intervenției și ce măsuri de contracarare au
fost luate?
Valoarea adaugată a implicării comunitare
Intervenția propusă este complementară și coerentă cu celelalte intervenții?
Lecții din trecut
Care rezultate sunt rezultate le evaluării, ale auditului sau ale studiilor / experiențe lor
legate de acțiuni similare? Cum pot fi acestea aplicate pentru a îmbunătăți proiectarea
programului?
Planificarea viitoarei monitorizări și evaluări
Sunt metodele propuse pentru colectarea, stocarea și prelucrarea datelor de urmărire
sunet?
Sistemul de monitorizare este pe deplin operațional încă de la începutul programului
punerea în aplicare? Ce tipuri de evaluări sunt necesare și când trebuie efect uate?
Dimensiunea grupului țintă: la nivel național
Instrumente de evaluare propuse: Focus grupuri; Panel de experți; Sondaje și studii
cantitative; Studii de caz; analiza părților interesate
Motivul principal al unui program public este de a rezolva sau d e a satisface nevoile de
la nivelul societatii, a unui domeniu economic sau a unui grup tinta. În cercetarea de
fata mă voi axa pe nevoile sectorului IMM, mai exact pe firmele nou -înființate.
Evaluarea ex -ante este realizată înainte de etapa implementării unui program sau
proiect cu scopul de a aduce eventuale corecții necesare designului programului sau
proiectului pentru a asigura realizarea cu succes a obiectivelor propuse. Întrucât ,
Comisia Europeană solicită statelor membre să vină în completarea proprunerilor de la
nivel european cu măsuri pentru s prijinirea startup -urilor, la nivel național s -au adoptat
o serie de măsuri pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii, urmând
să fie lansat programul Start -up Nation – România .

36
Analiza problemelor și evaluarea nevoilor.

Sprijinirea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mij locii (IMM), în
special a start up-urilor reprezintă o prioritate atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la
nivel național, întrucât această categori e de agenți economici contribuie la dezvoltarea
competitivității, la crearea de noi locuri de muncă, cât și la dezvoltarea economică a
unei țări.
Statisticile și sondajele întreprinse în ultima perioadă confirmă faptul că foarte multe
întreprinderi, în s pecial cele nou înființate, sunt lipsite de surse de finanțare, accesul
acestora la credite fiind foarte dificil, acest lucru ducând la erodarae capacității IMM –
urilor de a se dezvolta.32 Deși există finanțări nerambursabile dedicate stratup -urilor,
în Carta Albă a IMM -urilor din România sunt prezentate principalele obstacole, pe care
acestea le întâmpină în accesarea fondurilor. Principalele impedimente semnalate de
întreprinzători au fost: birocrația excesivă, instabilitatea reglementărilor și a
docum entației și informațiile insuficiente privind fondurile disponibile. Alte obstacole
identificate de aceștia au fost: fondurile proprii insuficiente pentru asigurarea aportului
propriu, criteriile de eligibilitate nepermisive, costul ridicat al creditelor ș i garanții
insuficiente pentru acoperirea co -finanțării. 33
De asemenea, se poate observa că numărul firmelor nou -înființate a fost în scădere în
ultimii doi ani: din anul 2015 de la 113167 societăți nou înființate, numărul a scăzut
la 105982 societăți înființate în 2016. Pe de altă parte, numărul societăților dizolvate și
radiate a fost într -o continuă creștere: în anul 2015: au fost 27967 societăți dizolvate,
iar în 2016: 29923 societăți dizolvate și în anul 2015: 94374 societăți radiate iar în
2016:109103 societăți radiate.34
Creșterea șomajului în rândul populației, cu preponderentă în rândul : absolvenților
după anul 2012 , a persoanelor devaforizate și a celor de peste 45 de ani are drept cauză

32 Florin Nicolae Jianu, „N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E a Ordonanței de urgentă a Guvernului
pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii” (Ministerul pentru Mediu de Afaceri ,
Comert și Antreprenoriat, 2017).
33 Ovidiu Nicolescu, Daneil Urîtu, și Stefan -Florin Corcodel, Carta Albă a IMM -urilor din România –
Raport de cercetare nr 14. (București: Sodexo, 2016).
34 „Oficiul Național Registrul Comețului”, data accesării 20 mai 2018,
https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici.

37
lipsa acută de locuri de muncă în economia român ească. De asemenea, confirm
statisticilor realizate de Agenția Națională de Ocupare a Forțelor de Muncă , se observă
că în anul 2016, șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățămîntului scăzut
și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6% , respectiv 6,2%. Pentru tinerii cu
vârste curpinse între 15 -24 ani, rata șomajului de lungă durată (mai mare de șase luni)
fost de 13,0%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 63,1%.
Totodată, statisticile arată că tinerii abs olvenți găsesc cu multă dificultate un loc de
muncă, lipsa disponibilităților bănești împiedicându -i să se lanseze în afaceri.35
Evaluarea nevoilor
Având în vedere probleme identificate anterior, intervenția statului în vederea
impulsionării și relansării activităților economice este destul de importantă. Sprijinul
acestuia este așteptat, mai ales, în ceea ce privește susținerea și promovarea spiritului
antreprenorial în genere, precum și a liberei inițiative manifestată în special în zona
valorificării co merciale a rezultatelor activității de cercetare -dezvoltare și inovare. Pe
de alta parte, statul este chemat să ia o serie de măsuri de natură să amelioreze mediul
de afaceri existent. Printre acestea se înscriu și cele privitoare la afacerile nou apărute,
destinate satisfacerii cererii identificate la nivel de nișă de piață. Tocmai în acest sector
este de așteptat să se manifeste spiritul întreprinzător, de afaceri, al cât mai multor
români, îndeosebi tineri, aflați la prima inițiativă de afaceri. Neadopta rea măsurilor
propuse prin prezentul program ar putea genera blocaje , ineficiență și pierderi, precum
și afectarea în continuare a unei mari părți a antreprenorilor României care se confruntă
cu fenomenul lipsei acute de finanțare.

35 „Institutul Național de Statistică”, data accesării 20 mai 2018,
http://www.insse.ro/cms/sites/default /files/com_presa/com_pdf/somaj_2016r.pdf.

38
Arborele Problemei

Competitivitate
scăzută Creștere a
șomajului în
rândurile
populației, cu
preponderență în
rândul
absolvenților și
persoanelor de
peste 45 ani, prin
lipsa acută de locuri
de muncă din
economie. Scăderea
numărului de
întreprinzători
în rândul
tinerilor
Rata redusă de înființare și supraviețuire a Startup -urilor
Instabilitatea
reglementărilor Accesul limitat
la credite Fondurile proprii
insuficiente
pentru
începerea unei
afaceri Lipsa
programelor de
sprijinire a
firmelor nou –
înființate Dificultăți în
depășirea
problemelor de
ordin birocratic Impact negativ
asupra
economiei

39
Anal iza Swot a Programului Start -up Nation
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Stimularea înființării și dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea performanțelor economice
ale acestora
– Crearea de noi locuri de muncă și
sprijinirea inserției pe piața muncii a
persoanelor devaforizate, a șomerilor și a
absolvenților după anul 2012
– Facilitarea accesului la finanțare a
startup -urilor, fără nevoia unei co –
finanțări
– Stimularea interesului persoanelor de a
începe noi afaceri și creșterea numărului
de întreprinzători din rândul tinerilor și ai
șomerilor
– Capabilitate administrativă redusă
(Numărul estimati v al firmelor care vor
fi evaluate și finanțate în cadrul acestui
program va crește de 11 ori față de anul
trecut, însă numărul funcționarilor care
se ocupă de evaluarea acestora va rămăne
relativ același.)
– Lipsa contractării și externalizării
serviciul ui de evaluare
– Lipsa unei strategii naționale pentru
dezvoltarea startup -urilor din România

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– Colaborarea cu instituții de credit, care
devin parteneri de implementare ai
programului
– Condiții de creditare, cu dobânzi mult
mai mici decât cele practicate de bănci,
în general și orientate în avantajul
clienților băncilor, beneficiari ai
programului – Riscul nealocării financiare la
rectificarea bugetară a diferenței de
buget necesare pentru finanțarea a
10.000 de startup -uri
– Interesul s căzut al posibililor beneficiari
de a se înscrie în cadrul acestui program
– Comunicare instituț ională dificilă care ar
putea determina întârzierea plăților către
beneficiari

40
Stabilirea obiectivelor

Obiectivul general al programului Start -up Nation îl constituie stimularea
înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor
economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a
persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, cre șterea investițiilor în tehnologii
noi inovative.36 Stimularea interesului perso anelor de a începe noi afaceri și creșterea
numărului de întreprinzători în rândul tinerilor se va realiza printr -o serie de facilități
special acordate microîntreprinderilor, întreprinderi lor mici și mijlocii, precum și prin
îndeplinirea unui număr de obl igații specifice pe care acesția trebuie să le îndeplinească
pentru a beneficia de aceste facilități acordate după înființare .
Astfel, se preconizează că, prin intermediul măsu rii de sprijin acordate prin
cadrul acestui program , se v or înființa anual 10.000 de noi întreprinderi mici și mijlocii
care pot beneficia de o finanțare nerambursabilă de 200.000 lei fiecare si fiecare
beneficiar va crea cel puțin 2 noi locuri de muncă. Nu în ultimul rând, prin condițiile
impuse, dar și prin consiliere, instruire și sprijinul acordat acestor întreprinderi, în
deplin acord cu liniile directoare ale Strategiei Europene pentru Ocupare, se urmărește
crearea, în cadrul mediului de afaceri auto hton, a unei noi generații de oameni de
afaceri, capabili să acționeze la nivelul cerințelor Pieței Unice. Prin promovarea acestui
act normativ se răspunde astfel unui interes public major, programul de sprijin prevăzut
prin acesta având și un caracter soc ial. 37
Indic atori:
 Diferența dintre numărul firmelor nou -înființate până la sfârșitul anului 2016 și
numărul firmelor nou înființate la sfârșitul anului 2017.
 Diferența dintre numărul antreprenorilor care au avut acces la finanțare pentru
deschiderea une i afaceri înainte și după implementarea programului
 Diferența dintre numărul de locuri de muncă nou – creeate după implementarea
programului și înaintea acestuia

36 „Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului Start –up Nation” (Ministerul
pentru Mediu de Afaceri, Comert și Antreprenoriat, 2017).
37 „Notă de fundamentare a Ordonanței de urgentă a Guvernului pentru stimularea înființării de noi
întreprinderi mici și mijlocii”, 2017.

41
 Impact financiar la nivelul bugetului de stat, la nivelul bugetelor locale și la
bugetul asigu rărilor sociale de stat (prin contribuții de asigurări)
Metodele de cercetare pentru determinarea îndeplinirii indicatorilor menționați anterior
sunt următoarele: analiza statistică a șomajului realizată de ANOFM, Analiza
rapoartelor realizate de AIPPIMM și analiza statistică realizată de ONRC referitoare la
societățile nou -înfinnțate.
Rezultate așteptate:
 Finanțarea a 10.000 de întreprinderi nou înființate cu câte 200.000 lei
 Crearea a 20.000 noi locuri de muncă în cadrul celor 10.000 întreprinderi nou
înființate
 Creșterea încasărilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale din taxele
și impozitele aferente salariilor, precum și alte impozite și taxe.
 Creșterea volumului de investiții străine în România precum și creșterea
volumului de inv estiții în cadrul regiunilor defavorizate, cu efecte semnificative
asupra atenuării decalajelor regionale.
 Dezvoltarea și creșterea numărului de afaceri și revigorarea mediului economic
care va determina încasări suplimentare la bugetul de stat din TVA, accize, alte
impozite și contribuții;
 Dezvoltarea unor noi produse și operațiuni cu caracter de transfer tehnologic și
parteneriate internaționale.38
Mecanisme alternative de livrare și evaluare a riscurilor
Mecanism propus pentru implementare:
Mecanismul de implementare propus la nivel instituțional este următorul: Ministerul
pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin intermediul Oficiilor
Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație va administra, gestiona și
derula prin intermediul organizațiilor și instituțiilor de drept privat implementarea
programului de încurajare și stimulare a înființării și dezvoltării întreprindeirlor mici și
mijlocii. Instituțiile de drept privat, numite și instituții partenere de implementare v or

38 „Notă de fundamentare a Ordonanței de urgentă a Guvernului pent ru stimularea înființării de noi
întreprinderi mici și mijlocii”.

42
fi următoarele instituții bancare: Banca Comercială Română, Banca Transilvania și
CEC Bank. Instituțiile partenere s electate au calitatea de agenții de implementare a
ajutoarelor de minimis și pot acorda din surse proprii facilități de creditare pentru
implementarea planurilor de afaceri câștigătoare în cadrul programului Start -up Nation
Mecanism propus al efectuării plăților :
În procesul de impleme ntare a Programului Start -up Nation — Romania,
indiferent de sursa de finanțare, se utilizează atât mecanismul rambursării cheltuielilor
efectuate, cât și cel al decontării cererilor de plată. Cele trei mecanisme de rambursare
a creditelor sunt: cerere de rambursare cu credit punte, cerere de rambursare fără credit
sau cerere de plată. Plata se va face anual în limita creditelor bugetare evidențiate în
bugetul aprobat pentru anul respectiv al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț
și Antreprenoriat . Pentru contractele semnate într -un an în baza creditelor de
angajament, plata se poate face în limita creditelor bugetare evidențiate în bugetul
aprobat pentru anul respectiv și a creditelor bugetare aprobate pentru anii următori până
la ultimul contract semnat.39 Etapele necesare pentru mecanismul de rambursare prin
creditul punte sunt următoarele: obținerea creditului punte de la instituția bancară
parteneră , depunerea documentației de decont și dovada achitării din credit, certificarea
achiziției la f ața locului și plata de către minister către instituția bancară parteneră.
Pentru metoda cererii de plată se parcurg etapele următoare: depunerea documentației
decont și facturile aferente, certificarea achiziției la fața locului, virarea sumelor în
contul de trezorerie al beneficiarilor, plata din trezorerie către furnizor și depunerea
dovezii de plată.
Un risc în implementarea programului este reprezentat de nealocarea financiară
la rectificarea bugetară a diferței de buget, necesare pentru finanțarea a 10.000 de
planuri de afaceri. Sumele necesare implementării Programului «Start -up Nation —
Romania» se asigură anual de la bugetul de stat cu încadrarea în prevederile bugetare
aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afac eri, Comerț
și Antreprenoriat și/sau din fonduri externe, mai excat din fonduri europene. Astfel, din

39 „Legea nr. 112/2017 – aprobarea OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi”
(f.a.).

43
cei 1,713,798,000 lei destinați implementării acestui program 1. 213. 798.000 lei
provin din bugetul de stat ș i 500.000.000 euro din fonduri europene. 40
Un alt risc care ar putea apărea pe parcursul implementă rii programului și ar
putea îngreuna derularea acestuia va fi reprezentat de personalul insuficient de la
nivelul agențiilor teritoriale care se ocupă de evaluarea și implementarea programelor .
Din cauza numărului redus de personal, se poate prelungi etapa de evaluare a
proiectelor, față de cea propusă inițial. De asemenea, un alt risc, care ar putea genera
mari întârzieri, poate fi cauzat de imposibilitatea Fondului Național de Garantare a
Credite lor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) de a verifica și aproba
un număr atât de mare de cereri de garantare a împrumuturilor bancare. Posibilele efecte
negative, care ar putea să apară în urma nesoluționării acestor probleme pot fi:
demararea lentă a programului și întârzierea procesului de selecție a proiectelor.
Valoarea adăugată a implicării comunitare

Toate măsurile adoptate la nivel european pentru spijinirea mediului de afaceri
au un impact major din punct de vedere economic și social și ajută la reducerea
disparităților regionale de la nivelul statelor membre . Comisia Europeană cere statelor
membre să vină în completarea strategiilor europene de sprijinire a IMM -urilor, în
special a startup -urilor. Guvernele din țările membr e trebuie să acorde sprijin și să
aloce constant resurse pentru susținerea antreprenoriatului, sub diferite forme de ajutor:
reglementări mai bune, garanții pentru credite, subvenții de taxe, credite pentru
cercetare -dezvoltare sau pentru stimularea st artup -urilor.
Implementarea programului Start -up Nation contribuie la Strategia Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii , stimulând înființarea și
dezvoltare întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor economice
ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor
defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi
inovative.

40 „LEGE Nr. 6/2017 din 16 februarie 2017 Legea bugetului de stat pe anul 2017” (f.a.).

44
Lecții din trecut

La nivel național s -au derulat din fonduri guvernamentale programe pentru
sprijinirea stratup -urilor (Programul pentru Dezvoltarea Abilităților Antreprenoriale în
rândul Tinerilor și facilitarea accesului la finanțare – START 2005, Programul național
multianual pe perioada 2005 – 2008 pe ntru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul
femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, Programul național
multianual pe perioada 2002 – 2006 de susținere a investițiilor realizate de către
întreprinderi nou -înființate și mic roîntreprinderi, precum și a investițiilor de
modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și mijlocii, Programul pentru
stimularea înființării și dezvoltării microîntreprindeirlor de către întreprinzătorii tineri,
Programul pentru stimularea înfiin țării și dezvoltării microîntreprinderilor de către
întreprinzătorii debutanți în afaceri SRL –D și Programul național multianual pentru
înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în mediul rural), însă după
implementarea acestor programe nu au fost realizate evaluări ex -post, pentru analizarea
impactului acestora. Un astfel de tip de evaluare ar fi putut determina ef ectele pozitive
ale programelor, sustenabilitatea acestora, dar și dificultățile și problemele care au
afectat buna execut are și implementare a programelor anterioare.
Planificarea viitoarei monitorizări și evaluări

Programul Start -up Nation se va derula multianual, în perioada 2017 -2020,
fiecare sesiune a acestuia fiind deschisă timp de o lună de zile în fiecare an. După
implementarea primei ediții a programului, din anul 2017 va fi necesară o evaluare
intermediară pentru a analiza în ce măsură programul este implementat în modul cel
mai eficient și eficace, conform programării in ițiale. Evaluare a intermediară a
programu lui va examina rezultatele inițiale ale acestuia, concordanța acestora cu
evaluarea ex -ante, relevanț a obiectivelor propuse si m ăsura în care acestea au fost
realizate. Se va evalua, de asemenea, calitatea monitorizarii și a implementă rii.
Evaluarea poat e fi efectuată cu utilizarea unor metode calitative și cantitative, cum ar
fi modelele statistice sau econometrice, dar și prin intermediul indicatorilor disponibili
la momentul respectiv. Astfel, pot fi utilizate următoarele metode analitice pentru
efect uarea evaluării: analize statistice, analiza informațiilor calitative, analize cost –

45
beneficiu și cost -eficiență; analize de regresie. Prin comparația cu situatia inițială, în
cursul evaluării interim ediare a programului Start -up Nation , pot fi semnalate anumite
schimbări relevante în contextul socio -economic care pot afecta programul.
CONCLUZII

Sistematizând toate informațiile rezultate în urma studiului de față putem
observa că, elaborarea unei evaluări ex -ante întreprinse la începutul ciclului de
programare, înaintea adoptării strategiilor are un rol foarte important în
implementarea programului și este necesară pentru a determina dacă obiectivele,
planul de implementare și rezultatele estimate ale programului contribuie la atingerea
obiectivelor din cadrul politicilor și strategiilor naționale. Evaluarea ex -ante va
determina măsura în care logica de intervenție a unui program prezintă coerență între
obiective, planul de implementare și rezultatele estimate, iar acțiunile planificate sun t
bine corelate cu p roblema identificată. O astfel de intervenție ar putea preveni
eventualele riscuri care ar îngreuna implementarea pro gramului Start -up Nation, ar
oferi o evaluare a calității măsurilor de punere în aplicare, monitorizare și evaluare a
programului și ar determina rezultatele și impactul socio -economic al acestuia .
Derularea programului Start -up Nation contribuie la atingerea obiectivelor
Startegiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii întrucât prin implementarea acestuia se va creea un mediu favorabil pentru
stimularea înființării și dezvoltării IMM -urilor și pentru sprijinirea creșterii
competitivității mediului de afaceri autohton pe plan local, regional, național, european
și internaționa l prin creșterea semnificativă, sub aspect dimensional, sectorial și
regional, a soldului net de IMM -uri active economic, prin dezvoltarea întreprinderilor
existente și prin crearea de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului 2020 .

46
BIBLIOGRAFIE
Albu, Lucian Liviu, Adrian Calin Cantemir, Oana Cristina Popovici, și Dabiel Stefan
Belingher. Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact
asupra economiei românești . Institutul European din România, 2016.
Bărbulescu, Iordan Gheorghe, și Răpan. Dictionar explicativ trilingv al Uniunii
Europene . Iași: Polirom, 2009.
Comisia Europeană. „Planul de Acțiune Antreprenoriat 2020 – Relansarea spiritului
de întreprindere în Europa”. Bruxelles, 2013 .
„Comisia Europeană – Comunicat de presă / Comisia sprijină start -up-urile din
Europa”. 2016. http://europa.eu/rapid/press -release_IP -16-3882_ro.htm.
COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES. „COMMUNICATION
FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL, THE EUROPEAN
PARLIAMENT, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL
COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS : “Think Small
First” A “Small Business Act” for Europe”, 2008.
„COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI
COM ITETUL REGIUNILOR Reglementarea inteligentă – luarea în
considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”, 2013.
„COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI
COMITETUL REGIUNILOR Revizuirea «Small Business Act» pentru
Europa”, 2011.
Cotovelea, Răzvan. Politica națională de dezvoltare 2007 -2013 . București: Ed
Tritonic, 2014.
„Document Cadru de Implementare a Programului operațional creșterea
competititivității economice”. Ministerul Economiei și Finanțelor – Guvernul
României, f.a.
„EUROPA.EU”. EUROPA.EU. Data accesării 18 februarie 2018.
https://europa.eu/european -union/about -eu/funding -grants_ro.
„Europa.eu”, f.a. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ae50004.
„EX ANTE EVALUATION – A PRACTICAL GUIDE FOR PREPARING
PROPOSALS FOR EXPENDITURE PROGRAMMES”. European
Commission, 2001.
Fundația Post -Privatizare. PROMOVAREA ANTREPRENORIATULUI CA FACTOR
CHEIE PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ . București, 2012.
„GUIDELINES FOR THE EX -ANTE EVALUATION OF 2014 -2020 EMFF PS”.
European Commission, f.a.
„HORIZON 2020: Programul -cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii
Europene”. Comisia Europeană, 2014.
„Institutul Național de Statistică”. Data accesării 20 mai 2018.
http://www.insse.ro/ cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2016r.p
df.
Jianu, Florin Nicolae. „N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E a Ordonanței de
urgentă a Guvernului pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și
mijlocii”. Ministerul pentru Mediu de A faceri, Comert și Antreprenoriat,
2017.

47
Legea nr. 112/2017 – aprobarea OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi
întreprinderi (f.a.).
Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și
mijlocii, Pub. L. No . 364/2004 (f.a.).
LEGE Nr. 6/2017 din 16 februarie 2017 Legea bugetului de stat pe anul 2017 (f.a.).
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI. „Document cadru
de implementare a Programului Operațional Regional 2007 -2013”, februarie
2012.
Nicolaescu, O, I.C Haiduc, și D Nancu. Carta Albă a IMM -urilor din România .
București: Ed Sigma, 2012.
Nicolescu, Ovidiu, Daneil Urîtu, și Stefan -Florin Corcodel. Carta Albă a IMM -urilor
din România – Raport de cercetare nr 14. București: Sodexo, 2016.
„Notă de funda mentare a Ordonanței de urgentă a Guvernului pentru stimularea
înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii”, 2017.
„Oficiul Național Registrul Comețului”. Data accesării 20 mai 2018.
https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici.
Patton, Michael Quinn. Utilization -focused evaluation, ediția a doua, Newbury Park,
CA, SAGE Publications, 1986, citat de Jenny Hughes în Project Manager’s
Guide of Evaluation, p. 3, www.evaluate -europe.net/handbook/ handbook.pdf ,
f.a.
„Programe ale Uniunii Europene pentru Româ nia – Întreprinderi Mici și Mijlocii”.
Delegația Comisiei Europene în România, 2004.
Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a
întreprinderilor mici și mijlocii [notificată cu numărul C(2003) 1422] (JO L
124, 20.5.2 003, pp. 36 -41) (f.a.).
„Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului Start –up Nation”.
Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comert și Antreprenoriat, 2017.
Shadish, William R., D.Cook Thomas, și Laura Leviton. Fundamentele Evaluării
Programelor. Teorii ale practicii . Sage Publications, 1995.
„STRATEGIA GUVERNAMENTALĂ PENTRU DEZVOLTAREA
SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ȘI
ÎMBUNĂTĂȚIREA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA –
ORIZONT 2020”, f.a.
„Tratatul privind funcționarea U niunii Europene”. Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, 26 octombrie 2012.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, f.a.
http://www.aippimm.ro/categorie/programe/start2005/.