EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI la disciplinele educație muzicală, educație plastică, educație tehnologică și educație fizică , în clasa a V -a… [617336]

1

INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI
la disciplinele educație muzicală, educație plastică, educație
tehnologică și educație fizică , în clasa a V -a

Suport de curs

Chișinău, 2018

2
ORGANIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE
CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN CLASA A V -a
4.1. Repere generale privind organizarea procesului de
implementare a ECD în clasa a V -a
Evaluarea rezultatelor școlare la disciplinele educație muzicală, educație plastică,
educație tehnologică, educație fizică este o componentă funcțională importantă a procesului
educațional. Strategiile de evaluare se concep astfel încât să solicite elevilor eforturi
intelectuale, practic acționale și să îi ajute să se d ezvolte și să se modeleze în plan cognitiv,
spiritual, psihomotor și afectiv -motivațional.
În practică, structura actului evaluativ cuprinde următoarele trei etape: (1) verificarea
(controlul), (2) măsurarea, (3) notarea.
La treapta de învățământ gimnazi al, conform modificărilor Curriculumului național
(2018), la disciplinele educație muzicală, educație plastică, educație tehnologică, educație
fizică notele sunt anulate. Lipsa notării elevilor nu diminuează valoarea evaluării în
procesul de învățământ. Astfel, evaluarea se va axa pe măsurarea -aprecierea competențelor
școlare, care sunt concepute ca finalități de bază ale procesului de învățământ și ca rezultate
autentice ale învățării necesare elevului în viața de adult.
Cadrul didactic va planifica evaluarea rezultatelor școlare la disciplinele educație
muzicală, educație plastică, educație tehnologică, educație fizică având în vedere următoarele
considerente:

– Scopul evaluării constituie stimularea evoluției experiențelor muzicale, plastice,
tehnologice și fizice și a gradului de formare a competențelor specifice disciplinelor date;
– Probele de evaluare vor reprezenta domeniile specifice fiecărei discipline ;
– Formele de evaluare pot fi individuale și de grup ;
– Calificativele vor fi acordate pe baza produselor realizate de către elevi raportate
criteriilor de evaluare stabilite de MECD și a descriptorilor de performanță, pe care elevii îi
demonstrează la fiecare din cele 2 evaluări formative pe etape și evaluare sumativă precum și
la sfârșitul semestrului/ anului de studii .

Pentru a proiecta procesul evaluării și a elabora instrumente de evaluare la disciplinele
educație muzicală, educație plastică, educație tehnologică, educație fi zică, cadrul didactic
trebuie să selecteze produsul/produsele relevante din lista celor recomandate în corespundere
cu unitățile de competența(e) supusă evaluării, prin corelare cu conținutul de învățare și
activitățile de învățare și evaluare recomandate.
Tradițional, în funcție de momentul unui act evaluativ într -un parcurs de învățare, se
disting: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă –
finală.
La toate evaluările menționate, la disciplinele educație muzicală , educație plastică,
educație tehnologică, educație fizică, produsele vor fi evaluate în bază de criterii și
descriptori, fără note.

3
Etapele procesului de evaluare criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptori în cadrul lecțiilor
 se raportează la obiectivele lecției;
 se realizează fără instrumente de evaluare 1
 este o activitate de tip feed -back:
 emoțional (de ex.: zâmbet; gesturi de aprobare; mimică de încurajare);
 de conținut (de ex.: ai interpretat corect c ântecul, ai respectat tema și tehnica
propusă la realizarea lucrării plastice , ai executat corect tehnica acțiunii
motrice, ai redus puțin din amplitudinea mișcării, ai respectat tema și tehnica
propusă, ai ezitat la efectuarea exercițiilor fizice etc);
 de activitat e (de ex.: te -ai implicat; ai fost activ; ai apreciat obiectiv colegul; ai
susținut atmosfera de lucru în grup; am încredere că poți să te implici; ai
nevoie de un pic de curaj);
 mizează și pe autoevaluare, evaluare reciprocă;
 este ghidată de către învățăt or pe baza criteriilor, cu utilizarea cuvintelor încurajatoare,
cu oferirea de descriptori, fără calificative.
Prioritatea autoevaluării
 Autoevaluarea este prioritară evaluării de către cadrul didactic sau colegi.
 Înaintea evaluării de către cadrul didact ic și de către colegi, se stimulează elevul
pentru autoevaluare.
 Se încurajează colaborarea în echipă, precum și autonomia în învățare și evaluare.
 Cadrul didactic va crea sarcini de autoevaluare și va oferi posibilitatea elevilor de a
aprecia produsul mu ncii lor în raport cu criteriile de evaluare.
 Cadrul didactic asigurară și susține procesul de autoevaluare a personalității copilului,
dezvoltând individualitatea lui irepetabilă.
 Se ia în considerare particularitățile de vârstă ale elevilor, se ține cont de
temperamentul, caracterul lui și se implică în activitatea de evaluare prin acțiuni de
autoevaluare.
Evaluarea de către colegi și/sau cadrul didactic a produselor școlare
 Cadrul didactic selectează din lista recomandată de MECD pentru clasa a V -a,
produsul/ produsele însoțite de criterii de evaluare.
 Criteriile de succes sunt comunicate într -un limbaj accesibil și explicate elevilor
înainte de realizarea produsului sau a probei p ractice.
 Produsele școlare sunt evaluate în bază de criterii de evaluare.
 Criterii de evaluare sunt valide și pentru evaluarea de proces (la fiecare lecție).
 În cadrul lecțiilor, cadrul didactic valorifică produsele școlare în contextul
instrumentelor de evaluare.
Produsele școlare:
 Produsele școlare reprezintă rezultatele activităților de învățare care vor reprezenta
domeniile de competență raportate la disci plinele educație muzicală, educație plastică,
educație tehnologică, educație fizică
 Se stabilesc pentru probel e de evaluare produsele școlare, la alegerea cadrului didactic.
(a se vedea lista de produse recomandate și criterii de succes pentru fiecare disciplină )

1 teste, fișe cu criterii

4
 Formele de evaluare pot fi individuale și de grup.
Cum utilizează cadrul didactic produse le școlare?
 Studiază listele de produse școlare recomandate pentru clasa a V -a, însoțite de criterii
de succes (a se vedea lista de produse recomandate și criterii de succes pentru fiecare
disciplină) .
 Cadrul didactic selectează din lista recomandată pent ru clasa a V -a, produsul/
produsele însoțite de criterii de succes pentru evaluare.
 Atașează lista produselor recomandate și a criteriilor de succes pentru disciplina
respectivă la proiectarea de lungă durată și la diagrama de monitorizare a
performanțelor elevilor (fișe de evaluare)
 Criteriile de succes sunt comunicate într -un limbaj accesibil și explicate elevilor
înainte de realizarea produsului sau a probei practice.
 Produsele școlare sunt evaluate în bază de criterii de evaluare.
 În cadrul lecțiilor, cadrul didactic valorifică produsele școlare în contextul
instrumentelor de evaluare.
Utilizarea produselor școlare de către cadrul didactic
 Pentru a elabora un instrument de evaluare (probă orală, scrisă sau practică, test etc.),
alege produsu l(ele) în funcție de: sub -competența/sub -competențele vizate în lecție;
obiectivele lecției; varietatea de situații de învățare determinate de didactica
disciplinei; experiența de cunoaștere a elevilor. Produsul/produsele alese orientează
cadrul didactic î n alcătuirea sarcinilor propuse elevilor în activitatea de evaluare. [4]
Probele de evalu are
 Pe perioada unui semestru cadrul didactic va planifica 3 probe de evaluare (2 probe de
evaluare formativă și 1 probă de evaluare sumativă ) pe parcursul semestrului.
(conform tabelelor /exemple la fiecare disciplină.
 Tabelul 6. Proiectarea evaluărilor la educația muzicală, clasa a V -a
 Tabelele 7, 8. Proiectarea evaluărilor la educația plastică, clasa a V -a
 Tabelul 9 . Proiectarea evaluărilor la educația tehnologică, clasa a V -a
 Tabelul 10. Proiectarea evaluărilor la educația fizică, clasa a V -a
 Probă de evaluare inițială se va planifica în cadrul fiecărui modul însă (rezultatele
acestei probe nu se cuantifică prin calificativ);
 Precizăm că:
 Probele de eva luare sunt prin funcția sa, formative.
 O probă de evaluare poate fi desfășurată pe parcursul a câtorva lecții.
 O probă de evaluare poate conține 1 -2 produse.
 Probele de evaluare pot fi scrise, practice și orale.
 Se planifică și se realizează câte o evaluare formativă la fiecare modul, plus 1
evaluare sumati vă, la finele semestrului
 Probele de evaluare sumativă pot fi realizate prin diverse metode și forme de
organizare: individuale și de grup, pe baza de instrumente diferite (teste docimologice,
probe scrise/practice, proiecte de grup etc.).în funcție de specificul disciplinei, al clasei
de elevi.
 Astfel, într -un semestru media rezultatelor școlare va fi calculată din minim 3 probe (2
probe de evaluare de la sfârșitul fiecărui modul (EF ori ES) și 1 probă de ES, la
sfârșitul semestrului) .

5
Catalogul școlar
 Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze semestrial calificativele la 2 -3 evaluări
formative și una sumativă (pe foaia din partea stângă) înafara de notițele privind
prezența/ absența la lecție, în catalogul clasei și în agendele elevilor.
 Pentru înregistrarea calificativelor se vor folosi abrevierile de mai jos scrise CU
LITERE DE TIPAR ȘI MAJUSCULE.
FB calificativul Foarte Bine
B calificativul Bine
S calificativul Suficient
 Catalogul clasei este un document de stat, completarea căruia constituie o
responsabilitate a profesorului -diriginte și a cadrelor didactice responsabile de anumite
discipline.
 Completarea se realizează în conformitate cu actele normative în vigoare și
instrucțiunii de completare.
 La sfârșitul anului școlar, calificativele finale pentru fiecare disciplină se înregistrează
în catalogul clasei și în agendele elevilor. Calificativele finale se trec în dosarul
personal în dreptul disciplinelor de studiu .
 Nu se va exclude completarea catalogului, conform prevederilor instrucțiunii la
următoarele compartimente: evidența frecvenței și evidența unităților de conținut
predate.
Descriptorii de performanță
 Rezultatele evaluării produselor și a probelor de evaluare se apreciază cu ajutorul
descriptorilor de performanță.
 Cadrul didactic alege descriptorii (din lista propusă la fiecare produs școlar) potriviți
pentru a explica și argumenta elevului de ce este evaluat cu unul din calificative:
foarte bine, bine, suficient.
Instrumente de monitorizare a performanțelor
 Pot fi considerate: registre de înregistrare a performanțelor; fișe de observare; fișe de
evaluare; scale de evaluare; diagrame de monitorizare a performanțelor; fișe de
monitorizare a progresului; agende; seturi de întrebări; interviul; chestionarul; ghidul
de conversație/planul de dezbatere; protocolul de observare; liste/inventare de
control/raportare; portofoliul; studiul de caz; grila de obser vare; lista de control/de
verificare; scara/scala de clasificare a performanțelor individuale ale elevului.
 Se vor distinge, în sensul prezentei Metodologii, două tipuri de instrumente:
Instrumente de monitorizare ale cadrului didactic
Instrumente de monit orizare ale elevului
 MECD accentuează principiul flexibilității în alegerea instrumentelor de monitorizare
a performanțelo r.
 Se recomandă abordarea personalizată a instrumentelor de monitorizare, corespunzător
stilului de predare, temperamentului, modalităților de lucru cu diverse dispozitive
precum și cu respectarea propriului ritm de lucru.
Instrumente de monitorizare ale cadrului didactic
 Cadrul didactic va completa diagrame de monitorizare a performanțelor școlare (fișe
sinteză de evaluare), în care se prezintă înregistrarea de calificative la evaluări pe bază
de descriptori progresul fiecărui elev, în raport cu anumite produse școlare, în
conformitate cu criteriile respective.

6
 Pentru monitorizarea evaluării rezultatelor școlare ale fiecărui elev profesorul va
utiliza o Diagramă de monitorizare a performanțelor școlare .
 Diagrama de monitorizare a performanțelor școlare reprezintă un tabel cu notițe fixate
la discreți a cadrului didactic, acumulate pe parcursul unui semestru (vezi Anexa nr. 6).
 Diagrama reprezintă un instrument util pentru a putea urmări progresul elevului.
 Modul de lucru cu diagrama, profesorul îl stabilește de sine stătător: electronic, pe foi,
pe caiet.

Instrumente de monitorizare ale elevului
 Elevul își înregistrează rezultatele probelor de evaluare în caietul de clasă prin
descrierea succintă a propriului progres.
 Se recomandă cadrului didactic să utilizeze de cele mai multe ori tehnici de reflecție
noninstrumentale în care îl va încuraja pe elev să -și aprecieze efortul sau produsul.
 După fiecare apreciere/ autoapreciere, elevul își va trasa arii de ameliorare sau de
dezvoltare.
 Fiecare elev va avea un p ortofoliu de performanță școlară, în care se vor cumula
lucrările practice, fișele de eval uare, autoevaluare, testele, probele etc., drept dovezi de
înregistrare a performanțelor. Profesorul poate propune elevilor diverse fișe de
autoevaluare (vezi Anexele nr. 1 -4). Pe parcursul unui semestru poate fi evaluată
activitatea de grup a elevilor în realizarea unor proiecte, care se efectuează pe o
perioadă de 4 -5 săptămâni (vezi criteriile de evaluare a proiectelor individuale/ de
grup în Anexa nr. 5).
Comunicarea cu părinții
 În agendă, cadrul didactic va trece calificativele elevului atribuite în conformitate cu
cerințele MECD la 2 probe de evaluare formativă și la cea sumativă per semestru.
 În agendă se va indica tipul evaluării (formativă, sumativă).
 Părintele poate vedea rezultatele elevilor în caietul de lucru.
 Părinții trebuie să aibă acce s la criteriile de evaluare aprobate de MECD.
 La solicitarea părinților/a cadrelor didactice pot fi organizate ședințe tete -a-tete în care
se prezintă punctual, în primul rând succesele elevilor, și în al doilea rând ariile de
dezvoltare.
 Părinții pot fi informați despre predispozițiile individuale native, procesele cognitive,
stilul de lucru al elevului, trăsăturile de personalitate, conduita manifestată la lecție sau
în grup, condițiile care determină apariția și dezvoltarea diferitelor comportamente.
 Cadrele didactice pot folosi și alte modalități de comunicare:
scrisori părinților, cu tentă constructivă, bazată pe evidențierea succeselor elevului
și cu recomandări concrete ;
carnete de dialog;
afișierul pentru părinți (fără a da rezultate publice ale e levilor);
 Nu se recomandă înscrierile în agendă a recomandărilor sau a dificultăților întâlnite de
elevi. ATENȚIE! Diagrama nu este obligatorie și va fi folosită la discreția
cadrului didactic
Managerii nu vor impune utilizarea diagramelor,
dar vor promova bunele practici .

7

PROCESAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR EVALUĂRII
ÎN CLASA A V -A

5.1. Stabilirea calificativelor în clasa a V -a
Probele de evaluare pot fi realizate prin diverse metode și forme de organizare: individuale
și de grup, pe baza de instrumente diferite (teste docimologice, probe scrise/practice, proiecte de
grup etc.).în funcție de specificul disciplinei, al clasei de elevi și de alți factori de impact.
În con formitate cu definiția dată descriptorilor în Codul educației, aceștia permit acordarea
de calificative: foarte bine, bine, suficient. În prezenta metodologie se va opera cu abrevierile:

FB calificativul Foarte Bine
B calificativul Bine
S calificativul Suficient

În clasa a V -a, se vor atribui calificative la 2 -3 evaluări formative și sumative la sfârșit de
modul (sau unități secvențiale de conținut) și la final de an școlar.
Calificativul acordat elevului de către cadrul didactic, ca rezultat al fiecărei evaluări, trebuie
să fie comunicat elevului și părintelui.
La evaluarea finală se aplică următoarele calificative: foarte bine, bine, suficient.
Pentru stabilirea calificativului la final de semestru/ an școlar se aplică următorul algoritm
de contorizare a numărului de competențe formate:
100% – 81% din competențele atinse corespunde calificativului foarte bine ;
80% – 56% din competen țele atinse corespunde calificativ ului bine;
55% – 25% din competențele a tinse corespunde calificativului sufic ient.

5.2. Procedeul de conversie
Pentru stabilirea calificativului la finele semestrului I, la finele semestrului al II -lea, la finele
anului școlar, cadrul didactic va realiza media calificativelor atribuite elevului la evaluările din
semestru, aplicând procedeul de conversie prezentat în tabelele 2, 3 și 4.

8
Tabelul 2 . Procedeul de conversie a calificativelor în punctaj
Foarte bine (FB) 3 puncte
Bine (B) 2 puncte
Suficient (S) 1 punct

Tabelul 3. Exemple de realizare a mediei semestriale sem. 1.
Pe parcursul sem.1 Media semestrială

Ex.
1 Calificati
ve B B F
B F
B B F
B F
B FB
Convers
ie în
punctaj
2
2
3
3
2
3
3 2 + 2 + 3 + 3 + 2 + 3 + 3
= 18
18 : 7 ≈ 2,57 ≈ 3→
Foarte bine Ex.
2 Calificati
ve B B S B FB FB B B
Convers
ie în
punctaj 2 2 1 2 3 3 2 2 + 2 + 1 + 2 + 3 + 3 + 2
= 15
15 : 7 ≈ 2,14 ≈ 2 →
Bine
Tabelul 4. Exemple de stabilire a calificativului final
Sem. 1 Sem. 2 Media anuală

Ex.
1 Calificative F
B B FB
Conversie în
punctaj 3 2 3 + 2 = 5
5 : 2 ≈ 2,5 ≈ 3 → Foarte bine

Ex.
2 Calificative B B B
Conversie în
punctaj 2 2 2 + 2 = 4
4 : 2 = 2 → Bine

Ex.
3 Calificative S B B
Conversie în
punctaj 1 2 1 + 2 =3
3 : 2 ≈ 1,5 ≈ 2 → Bine

9
Tabelul 6. Proiectarea evaluărilor la educația muzicală, clasa a V -a
Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an
1 34

Organizarea procesului de evaluare Educația muzicală, clasa a V -a
Unitățile de conținut Nr. ore/
unitate Evaluări
EI EF ES
Semestrul 1
Muzica și literatura 10 1
Muzica și teatrul 6 1
Total semestrul 1 16 1 2 1
Semestrul 2
Muzica și coregrafia 10 1
Muzica și artele plastice 8 2
1 I
Total semestrul 2 18 4 1
Total an 34 1 6 2

10
Tabelul 9. Proiectarea evaluărilor la educația tehnologică , clasa a V -a

2 3 ore la discreția cadrului didactic* Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an
1 34

Organizarea procesului de evaluare Educația tehnologică, clasa a V -a2

Unitățile de învățare (modulele) Nr. ore/
unitate Evaluări
EI EF ES
Semestrul 1
Arta culinară și sănătatea 15 1 2 1

Total semestrul 1 15 1 2 1
Semestrul 2
Meșteșuguri populare și moderne Arta
acului 15 1 2 1
Total semestrul 2 15 1 2 1

Total an 33 2 4 2

11
Tabelul 7. Tipul probelor în cadrul evaluărilor sumative la educația plastică , clasa a V -a
Unitățile de învățare Nr. ore/
unitate Evaluări sum ative (ES)
Semestrul 1
1.Materiale, instrumente și tehnici de artă 7 1 probă practică)
2. Mijloace artistico -plastice 8 1 (probă practică)
Evaluare sumativă 1(scris+oral)
Total semestrul I 15 3
Semestrul 2
3. Structuri și fenomene ale naturii 4 1 (probă practică)
4. Compoziția 8 1 (probă practică)
5.Inițiere în istoria artelor plastice 6 1(scris+oral)
Evaluare sumativă 1 (scris+oral)
Total semestrul II 18 4
Total anual 33 7
Tabelul 8. Proiectarea evaluărilor la educația plastică , clasa a V -a
Unitățile de conținut Nr. ore/
unitate Evaluări
EI EF ES
Semestrul 1
1.Materiale, instrumente și tehnici de artă 7 1(la început
de an școlar) 1 1
2. Mijloace artistico -plastice 8 1 2
Total semestrul 1 15 2 3
Semestrul 2
3. Structuri și fenomene ale naturii 4 1 1
4. Compoziția 8 2 1
5.Inițiere în istoria artelor plastice 6 1 1
Total semestrul 2 18 – 4 3
Total anual 33 1 6 6

12
Tabelul 10 . Proiectarea evaluărilor la educația fizică, clasa a V -a

Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an
2 68

Organizarea procesului de evaluare la disciplina Educația fizică, clasa a V -a

Unitățile de învățare (modulele) Nr. ore/
unitate Evaluări
EI EF ES
Semestrul 1
Formarea competențelor cognitive 6 1
Atletism 12 1 1
Baschet ( Jocul sportiv 1 ) 14 1 1
Total semestrul 1 32 2 3
Semestrul 2
Formarea competențelor cognitive 6 1
Gimnastica 14 1 1
Volei (Jocul sportiv 2) 10 1 1
Atletism 8 1
Total semestrul 2 36 2 2 2
Total an 68 2 4 2