Evaluare comparativă [620486]

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
”NICOLAE BĂLCESCU”, SIBIU
SPECIALIZAREA: Leadership Militar

LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA: Evaluare comparativă
a potențialului de armă a tancurilor actuale

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Col. (rz) prof.univ.dr.ing.
Toma PLEȘANU

ÎNTOCMIT:
Stud. Sg.
Eugen -Cosmin COCA

Sibiu – 2020

2 din 47

Pagină albă

3 din 47

Cuprins
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
Capitolul 1 GENERALITĂȚI PRIVIND TANCUL DE LUPTĂ …….. 7
1.1 Tancurile principale de luptă ………………………….. ………………….. 7
1.1.1 Scurtă istorie a tancului de luptă ………………………….. ………… 7
1.1.2 Arborele evolutiv ………………………….. ………………………….. ……. 9
1.2 Stadiu actual al dezvoltării tancului ………………………….. …………… 11
1.2.1 Mobilitate. Putere de foc ………………………….. ……………………. 11
1.2.2 Protecția tancurilor actuale (Mecanisme și sisteme de protecție)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 17
Capitolul 2 MEDIUL DE OPERARE ȘI IMPLICAȚIILE ACESTUIA
ASUPRA TANCURILOR ………………………….. ………………………….. ……………. 22
2.1 Amenințări. Măsuri constructive de contracarare a amenințărilor
principale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
2.2 Scurtă analiză a conflictelor principale ………………………….. ………. 23
2.2.1 Mediul de operare actual și viitor ………………………….. ……….. 23
2.2.2 Conflictul Israel -Liban din 2006 ………………………….. …………. 24
2.2.2 Conflictul din Ucraina ………………………….. ……………………….. 24
2.2.3 Conflictul dintre Irak și Siria ………………………….. ………………. 25
2.3 Tendințe privind sistemele blindate de luptă ………………………….. . 26
Capitolul 3 MODELE DE EVALUARE COMPARATIVĂ A
TANCURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
3.1 Modelul pentru blindate TASCFORM -ARMOR …………………….. 29
3.1.1 Utilizările metodologiei TASCFORM ………………………….. … 29
3.1.2 Mod de calcul ………………………………………………………………31
3.2. Modelul de Evaluare a Tancurilor elaborat în Academia Tehnică
Militară. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32
6 Concluzii privind lucrarea ………………………….. ………………………….. .. 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ……………………… 39
Legi, instrucțiuni, regulamente ………………………….. ……………………. 39
Lucrări de autori români și străini ………………………….. ……………….. 39

4 din 47 Articole, publicații, lucrări de cercetare ………………………….. ……….. 39
Adrese Internet ………………………….. ………………………….. ……………… 40
Listă anexe ………………………….. ………………………….. …………………… 40
Anexa nr. 1 – Tabel cu caracteristici ale tancurilor …………………….. 41
Anexa nr. 2 – Imagini sugestive ale tancurilor actuale
http://www.military -today.com/tanks.htm ………………………….. ……………… 43
Anexa nr. 3 – Tabel comparativ privind mașinilor de luptă ale
infant eriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 46
Anexa nr. 4 – Mine antitanc ………………………….. ……………………….. 47

5 din 47 Introducere

Într-un prezent caracterizat de dezvoltare, evoluare și implicații
tehnologice în sfera acțiunilor militare, necesitatea de a lua o decizie și de a avea
certitudinea că este cea corectă din toate punctele de vedere are un interes ridicat.
În prezent se pune accent pe manevr ă și deplasarea trupelor , acestea
reprezentând esența acțiunilor trupelor. Tancurile, care au o mobilitate maximă
în desfășurarea acțiunilor pe câmpul de luptă, sunt capabile să treacă repede de la
o acțiune la alta și să producă înfrângerea inamicului.
Schimbările în aria tehnologiei și competiția din acest domeniu reprezintă
principalele motive ce produc schimbarea. Ne regăsim în stadiul în care învățând
din istoria fostelor conflicte realizăm că cel care vine cu ceva in ovativ înaintea
tuturor sau reușește să schimbe “regulile jocului” beneficiază de un avantaj
considerabil.
În primul capitol voi realiza o descriere a armei tancuri, începând cu prima
dată când a fost folosit, evoluția acestuia și o prezentare a principal elor
caracteristici ale acestuia: protecția, puterea de foc și mobilitatea.
Pe parcursul capitolului doi intenționez să ilustrez cu ce se confruntă
subunitățile de tancuri în prezent, care le sunt amenințările și sisteme de protecție
implementate pentru c ontracararea acestora. Voi pune accentul pe mediul de
operare actual și tendințele acestuia în viitorul apropiat și îndepărtat.
Consider că implicațiile noilor tehnologii vor modifica treptat modul de
acțiune, tehnica modernă de luptă deja introdusă în dotarea armatelor țărilor
dezvoltate a lărgit mult posibilită țile de conducere a opera țiilor. Evolu țiile
tehnologice militare tind să limiteze posibilită țile de control ale omului, unele
decizii opera ționale fiind luate de către ma șini de calcul de mare putere, întrucât
viteza de reac ție în timp real a omului este dep ășită.
Alegerea temei pentru licență s -a bazat pe lucrarea întocmită, împreună cu
colegii mei, pentru disciplina Sisteme constructive specifice tehni cii de blindate.
Am considerat necesar să mă documentez suplimentar constatând că o
aprofundare a temei îmi permite, ca viitor ofi țer, o mai bună cunoaștere a
parametrilor principali ai tancurilor. Ca metode de cercetare , am folosit metode
cantitative și metode calitative de cercetare: metoda bibliografică, ceea ce mi -a
permis cercetarea teoretică a surselor bibliografice de specialitate utilizate în
elaborarea lucrării, cercetarea documentară și analiza de con ținut. Prin analiza
calitativă (analiza temati că) și analiza comparativă am realizat evaluarea și
analiza comparativă a datelor și informațiilor culese pentru atingerea obiectivului
de cunoa ștere a posibilităților de evaluare comparativă a potențialului de armă a
tancurilor actuale ; estimare a costuri lor; analiza comparativă a sistemelor
complexe de armă. Ca forme, am folosit observa ția și compara ția datelor
științifice, prin următoarele tehnici: verificarea surselor bibliografice: c ărți,
articole, pagini internet, referin țe, sinteza și analiza critic ă a cercetărilor din
domeniul temei din punct de vedere al actualită ții surselor, asigurată prin

6 din 47 consultarea site -urilor specializate. Ca instrumente de cercetare științifică am
folosit tabelul și fi șa de înregistrare.
Plecând de la cei trei factori care definesc această mașină de luptă:
protecție, putere de foc și mobilitate; tancul este descris mai în amănunt de
anumite caracteristici tehnico -tactice atribuite acestuia. Dar o comparație între
două tancuri întâmpină dif icultăți atunci când întâlnim: diferite sisteme în
componența acestora, un timp de blindaj diferit, un calibru mai mare sau
capacitatea de a trage diferite tipuri de muniții, sau când este vorba de un tanc
nou care nu a fost folosit pe câmpul de luptă.
În capitolul doi analizând mediul de operații am pus accent pe contextul
diversificat al actualelor conflicte la care fac parte subunitățile de tancuri și de
capacitatea de exploatare a noilor performanțe tehnologice. Și după analiza
diferitelor conflicte ob servăm o plajă noua de dificultăți cum ar fi cele de
implementare a noilor tehnologii și de utilizare de capacitate maximă a
potențialului oferit de acestea.
În continuare observând tendințele de fabricare ori de modernizare a
actualelor tancuri principal e de luptă apare necesitatea de comparare și de a putea
spune concret care este potențialul acestora.
Pe parcursul capitolului trei am prezentat modelul TASCFORM -ARMOR,
care face parte din Tehnica de Evaluare Comparativă în Modernizarea Forțelor
Armate. Acest model include o serie de evaluare a sistemelor de armă cu modele
însoțitoare pentru a măsura aspecte legate de personal, comandă și control sau
logistică. Modelul TASCFORM – ARMOR este specializat pe realizarea de
evaluări pentru tancuri, vehicule de luptă și alte sisteme de armă pentru lupta de
aproape.
În continuare, modelul MET prezentat este o adaptare a modelului
TASCFORM -ARMOR pentru țara noastră și în special pentru evaluarea
blindatelor grele. Acest model de evaluare a tancurilor realizat de Academia
Tehnică Militară oferă o cuantificare mai bună a unor mărimi tip text prin
folosirea parametrilor logici și o ușurință în utilizare prin necesitatea unui volum
relativ mic de date de intrare.

7 din 47 Capitolul 1
GEN ERALITĂȚI PRIVIND TANCUL DE LUPTĂ

Tancul este definit ca un vehicul blindat conceput pentru lupta frontală, cu
tracțiune pe șenile, o mare putere de foc datorată armamentului greu regăsit pe
acesta, blindaj și mobilitate; ce îi permit efectuarea cu ușurință a manevrelor și
acțiunilor în co ndiții variate.
Pentru a se încadra în denumirea de tanc de luptă, vehiculul blindat (atât pe
șenile cât și pe roți) trebuie să cântărească cel puțin 16 ,5 tone, calibrul tunului să
fie de minim 75 mm și acesta să se poată roti 360ș1.

1.1 Tancurile principale de luptă

Tancul principal de luptă (MBT – Main Battle Tanks, MBT) este
considerat un tanc universal, multi -scop, ce întrunește puterea de foc, protecția
oferită de blindaj și mobilitatea. Tancurile sunt clasificate în funcție de mărime și
greutate în t ancuri ușoare, medii și grele. Astfel, vom avea puterea de foc și
blindajul unui tanc greu și mobilitatea unui tanc ușor combinate într -un tanc de
mărime medie. În jurul anilor 1960, acest tip de tanc a înlocuit aproape toate
celelalte tipuri de tancuri, a cest lucru fiind determinat și de numele său. De
asemenea, în multe țări acest tip de tanc este și singurul folosit.

1.1.1 Scurtă istorie a tancului de luptă

Tancul de luptă a luat naștere datorită unor cerințe militare având la bază
evoluția tehnologiei, știi nței și tehnicii de la acea vreme. În timp, tancul va
influența atât ritmul acțiunilor, forma bătăliilor cât și caracterul războiului2.
În primul război mondial această cerință era reprezentată de necesitatea
unui vehicul autopropulsat capabil să treacă de tranșeele și barajele cu sârmă
ghimpată, precum și de focul mitralierelor inamicului.
Denumirea acestor vehicule a pornit de la „landships” (tradus ca nave de
uscat), mai apoi s -a numit „tank” (rezervoare de apă) deoarece s -a crezut că se
fabrică rezervoa re de apă mobile.
Odată cu apariția tancului lupta de tranșee a fost scoasă din tactica de
război, tancul având o influență considerabilă în desfășurarea conflictului armat.
Pe tot parcursul războiului au evoluat, amintim modelul Mark V ce era capabil să

1 Legea nr. 18 din 4 martie 1992 pentru ratificarea Tratatului cu privire la forțele armate
convenționale în Europa .
2 Col. Ion Drăgan, Istoria armei tancuri din Armata României , București, Editura
Militară, 2001, p. 17.

8 din 47 treacă peste tranșeele late; mărimea tranșeelor a crescut ca răspuns la apariția
tancului.
În perioada interbelică se pune un mare accent pe arma tancuri, astfel mai
multe state au început fabricarea acestora. S -au dezvoltat cele trei clase de tancuri:
ușor – folosite pentru cercetare deoarece erau foarte ușoare (10 tone) și mobilitate
ridicată; mijlocii – denumite în Regatul Unit „cruiser” (crucișătoare), blindaj
crescut, viteză redusă; grele – blindaj greu și viteză foarte mică.
Principala strategie forma tă, pe care o vor adopta și germanii în conceptul
tactic militar „Blitzkrieg” (război -fulger) era folosirea tancurilor în număr mare
împreună cu subunități de infanterie mecanizată/motorizată, artilerie și forțe
aeriene astfel apărarea inamică neavând nici o șansă.
Datorită creșterii numărului de tancuri pe câmpul de luptă, observăm o
creștere rapidă a grosimii blindajului, calibrului tunului dar și schimbări ce țin de
formă, camuflaj și stabilitate.
Sistemul de luptă a evoluat foarte mult în Primul Război Mondial și a
continuat în cel de -al Doilea Război Mondial . Întâlnim n umeroase bătălii ce se
întind din Europa și până în Pacific unde tancul a fost principalul decident al
acestora. În perioada 1939 – 1945 (WW2) s -au fabricat un număr de 169 de
modele de t ancuri unde regăsim: tancuri ușoare, tancuri medii, tancuri grele,
tancuri super -grele, tancuri rapide, crucișătoare, tancuri de infanterie și vehicule
de luptă blindate.
În perioada Războiului Rece ne axăm pe evoluția tancurilor mijlocii și grele
deoarece construcția unui tanc practic și ușor nu a fost posibilă. Modelul ce iese
în evidență în această perioadă este tancul britanic Centurion, un tanc ce putea
rezista la impactul proiectilelor tunurilor de la acea vreme. Acesta înlocuiește
toate modelele de t ancuri mijlocii britanice, produce dispariția tancurilor de
categorie grea și primește denumirea de tanc principal de luptă (Main Battle
Tank, MBT).
Eficiența tancului depinde în mod principal de trei factori: protecție,
mobilitate și putere de foc. Princi palele țări ce au fabricat tancuri s -au lovit de
problema interdependenței dintre acești trei factori, mai concret, este nevoie de
un compromis deoarece nu se poate perfecționa unul fără a fi în detrimentul
celuilalt. De exemplu: pentru a mări protecția es te nevoie de un blindaj mai greu,
ceea ce implică o mobilitate mai scăzută. De asemenea sunt luate în considerare
aspecte ce țin de: buget, geografie, strategie militară și voință politică.

9 din 47 1.1.2 Arbore le evolutiv

Se consideră că evoluția tancuril or cuprinde mai multe generații3. Prima
generație dintre cele 4 începe odată cu apariția primului MBT, Centurion, în UK.
Această primă generație se întinde pe parcursul a 15 ani după al doilea război
mondial. Se constituie dintr -un număr de 7 tipuri tancu ri, două de origine
Rusească, Uniunea Sovietică la acea vreme, care au fost și în cel mai mare număr
construite; aproximativ 100.000 de unități pentru ambele modele, atât T -54 (în
1949) cât și T -55 (în 1958, o variantă îmbunătățită a lui T -54). Această gen erație
mai unește 2 tancuri de origine americană: M47 Patton (1952) și M48 Patton
(1953); un tanc de origine chineză care a fost dezvoltat după modelul rusesc T –
54, denumit Type 59 (fabricat în 1959) și se finalizează cu un tanc de producție
japoneză, Type 61 (1961) utilizat de armata japoneză.

Figura 1 – Tancul Centurion
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/240309330087569969/

Odată cu generația a doua de tancuri observăm un interes crescut către
această armă din partea a numeroase alte state precum: Germania, Elveția, Franța,
India, Suedia, Africa de Sud, Israel, Argentina și Iraq. Întâlnim state ce își
construiesc propriul mod el de tanc, precum: Franța, Germania ori Israel; dar și
state c are, plecând de la un model precedent îl îmbunătățesc. Cea de a doua
generație se întinde pe decursul a 36 de ani și constă într -un număr de 26 de
modele de tancuri. Observăm îmbunătățiri aduse capacității de luptă pe timp de

3 O reprezentare video a modelelor se poate urmări în videoclipul Main Battle Tanks By Generation Size
Comparison 3D , accesabil la adresa https://youtu.be/C8hmPtH8iUU , mai 2020.

10 din 47 noapte și protecție CBRN, diferite construcții ale turelelor, blindaj compozit și
chiar o creștere în dimensiunea tunului.
A treia generație este caracterizată de blindajul compozit, sisteme
computerizate și acuratețea tragerii în ținte de până la 2000 m. Această generație
se întinde pe decursul a 42 de ani și considerăm tancul T -80 (1976, este utilizat
în Primul Război Cecen) de proveniență rusească cel care se află pe prima poziție.
Dintre cele 34 de modele ale acestei generații amintim: Leopard 2 (1979) de
proveniență germană, fabricat într -un număr de peste 3500 și utilizat în războaie
precum cel din Kosovo și Afganistan; A MX Leclerc (1993) de proveniență
franceză, cel mai scump tanc din istorie la nivelul anului 2011 (9,3 milioane EUR)
și primul tanc vetronic; TR -85 (1996) sau Tanc Românesc Model 1985, este
primul tanc de proveniență română, în uz din 1986 și până în prezen t; M-84D
(2018) din Croația, versiune îmbunătățită a lui M -84.
Începând cu a 3 -a generație este destul de dificil să clasăm tancurile având
numeroase opinii cu privire la acest domeniu. Presupunem ca tancurile ce fac
parte din generația a 4 -a să fie următ oarele: Type 10 (2012) Japonia, K2 Black
Panther (2014) Korea de Sud, VT -4 (2014) China, T -14 Armata (2015) Rusia și
Altay (2017) Turcia/Korea de Sud. De asemenea, alte surse consideră și tancul de
origine franceză Leclerc XLR (2020) tot în generația a 4 -a. Această generație sau
Noua generație constă în tancuri ce se află încă în proces de evoluție, aceste
tancuri principale de luptă folosesc tehnologii și design -uri cât mai noi pentru a
concura cu războiul avansat din mediul actual .

Figura 2 – Comparar e a tipurilor de tancuri, pe generații
Sursa: https://youtu.be/C8hmPtH8iUU

11 din 47 1.2 Stadiu actual al dezvoltării tancului

De la Războiul Rece, principalele tancuri de luptă (MBT) au evoluat de la
a fi simple și ușo are la grele, modernizate și extrem de mobile. Pornind de la
factorii principali ce caracterizează un tanc: puterea de foc, mobilitatea și
protecția; în prezent, acestea sunt defalcate în mai multe subcriterii.
Puterea de foc crește concomitent cu probabil itatea de lovire a țintei din
prima lovitură și efectul scontat la țintă. Vorbim astfel de frecvența de tragere ori
densitatea focului.
Mobilitatea este reprezentată de viteză, agilitate și posibilitatea de a trece
diferite obstacole din teren.
Protecția este datorată în principal de blindaj, tipul acestuia, modul de
dispunere, profilul jos, zgomotul, urma termală și diferite metode de evitare a
focului inamicului.

1.2.1 Mobilitate. Putere de foc

Mobilitatea unui tanc este puternic influențată de caracte risticile câmpului
de luptă iar acesta împarte mobilitatea în:
 Mobilitate tactică
 Mobilitate operațională
 Mobilitate strategică

Mobilitatea tactică este reprezentată, după cum am menționat la începutul
capitolului, de viteza și agilitatea tancului în di ferite tipuri de teren ori situații. Și
impune luarea în considerarea a următoarelor caracteristici:
o Raport putere/greutate;
o Cuplul și puterea motorului;
o Viteză în teren variat/pe șosea;
o Autonomia în teren variat/pe șosea;
o Greutatea (valoare importantă pentru trecerea podurilor)
o Presiunea la sol;
o Lățimea șanțului ce poate fi traversat/înălțimea obstacolului
o Unghi de pantă la urcare/lateral
o Garda la sol

Mobilitatea operațională se referă la avantaje oferite de proiectare,
organizare și modul de desfășurare ori punere în aplicare a pun ctelor tari ale
tancului pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse.
Prin mobilitate strategică ne referim la acționare în timp util, rentabilitate
și sincronizare. Sunt luate în considerare aspecte legate de transportul tancurilor.
De exemplu acest aspect impune ca greutatea și volumul acestuia să se încadreze
în capacitățile impuse de modalitatea de transport.

12 din 47 Luând în considerare modele de tancuri din noua generație, precum: Altay,
T-14 Armata și Leclerc ob servăm în tabelul nr.1 diferențe minime în ceea ce
privește puterea motorului, în schimb cu diferențe substanțiale în cadrul greutății
și implicit al raportului putere/greutate.

Tabel nr. 1: Caracteristici tancuri generația a IV -a
Nr.
Crt
. Denumir
e Motor Putere Greutat
e Raport
putere/greutat
e Operativitat
e Viteză
maximă
1 Altay MTU
Friedrichshafe
n 1500CP 65t 23CP/t 500km 70km/
h
2 T-14
Armata A-85-3A turbo 1500CP
–
2000CP 48t 31CP/t 500km 80km/
h
3 Leclerc V8X SACM 1500CP 54,5t
56,3t
57,4t 27,5CP/t
26,6CP/t
26,1CP/t 550-650km 71km/
h

Figura 3 – Tancuri din generația a IV -a
Sursa: https://youtu.be/C8hmPtH8iUU

În ceea ce privește puterea de foc, aceasta reprezintă capacitatea
echipajului de a identifica, angaja și distruge inamicul. Termenul de putere de foc
este reprezentat de armamentul și tipul de muniție prezent pe tanc.
În istoria tancurilor principale de luptă, începem cu tunul L7 de 105mm,
prezent pe tancul Centurion, fabricat în Regatul Unit de către Roy al Ordnance
Factory și BAE Systems. Având o rată maximă de foc de 10 unități pe minut și o
bătaie maximă de 4 kilometri. În paralel Rusia folosea tunul D -10 pentru tancurile
din prima generație T -54 și T -55. Având o rată de foc de 5 -6 unități pe minut cu
o rază maximă de 14.6 -16 kilometri și calibru de 100mm.

13 din 47 Specific generației a 2 -a, tancul german Leopard 1 era echipat cu tunul
L7A3, o variantă îmbunătățită a lui L7. Acesta fiind adoptată pe mai multe tipuri
de tancuri din Japonia, Israel, India, Egipt, I rak și China.

Figura 4 – Tunul L7A3 pe tancul Leopard 1
Sursa:
https://deacademic.com/pictures/dewiki/75/Kampfpanzer_Leopard_1_A2_A1.J
PG

Pentru următorul model din seria Leopard, observăm creșterea calibrului
la 120mm specific NATO al modelului Rh -120 L55 de origine Germană, fabricat
de Rheinmetall.
T-14 Armata folosește tunul 2A82 de 125mm ce are o putere kinetică cu
30% mai mare decât tu nul celor de la Rheinmetall, L44 de 120mm pe care îl
folosesc americanii pe Abrams A1M2. Și este cu 20% mai mare decât tunul L55
al germanilor de pe Leopard 2.

14 din 47
Figura 5 – Tunurile Rheinmetall de 120mm L44 și L55. Comparație
Sursa: https://id3486.securedata.net/fprado/armorsite/Leo2_Pics/Rheinmetall –
120-L55-svg-01.png

Figura 6 – Tunul de 125mm 2A82 -1M
Sursa : http://www.kotsch88.de/allgemeines/2a82/Kanone -125mm -2A82 -02.jpg

Cu timpul muniția se diversifică în așa măsură încât în prezent discutăm
despre următoarele tipuri:

Figura 7 – Modul de acționare al proiectilelor perforante
Sursa: https://www.flamesofwar.com/hobby.aspx?art_id=836

15 din 47  Proiectile perforante
o (APBC) Armor -piercing ballistic capped
o (APC) Armor -piercing capped
o (APCBC) Armor -piercing capped ballistic capped
o (APCR) Armor -piercing composite rigid
o (APCRNR) Armor -piercing composite non -rigid
o (APDS) Armor -piercing discarding sabot
o (HVAP) High -Velocity Armor -Piercing
o (APFSDS) Armor -piercing fin -stabilized disca rding sabot

Tabel nr. 2: Tipuri de proiectile perforante

Armor piercing
Armor Piercing Capped (APC) Grey: Cap
Armor Piercing Ballistic Capped
(APBC) White: Ballistic
Cap
Armor Piercing Capped Ballistic
Capped (APCBC) Grey: Cap ~ White:
Ballistic Cap
Armor Piercing Composite Rigid
(APCR)/High Velocity Armour Piercing
(HVAP) Blue: High -Density
Hard Material
Armor Piercing High Explosive (APHE) Red: High
Explosive
Armor Piercing Discarding Sabot
(APDS) Blue: Penetrator
Armor -Piercing Fin -Stabilized
Discarding Sabot (APFSDS) Blue: Penetrator

16 din 47
Figura 8 – Modul de acționare al proiectilelor APCBC
Sursa: https://www.flamesofwar.com/hobby.aspx?art_id=836

Figura 9 – Modul de acțiune al proiectilelor APDS
Sursa: https://www.flamesofwar.com/hobby.aspx?art_id=836

 Proiectile explozive
o (APHE -T) Armor -piercing high explosive tracer
o (SAPHE) Semi -armor piercing high -explosive
o (SAPHEI) Semi -armor piercing high -explosive incendiary
o (SAPHEI -T) Semi -armor piercing high -explosive tracer
o (HEAT) High -explosive anti -tank
o (HESH or HEP) High -explosive squash head or high –
explosive plastic

Figura 10 – Modu l de acționare al proiectilelor HEAT
Sursa: https://www.flamesofwar.com/hobby.aspx?art_id=836

17 din 47
Figura 11 – Proiectile HESH/HEP
Sursa: https://www.quora.com/How -do-modern -armor -penetrating -rounds -work

Figura 1 2 – Diferențe de acțiune la contact a proiectilelor
Sursa: https://www.quora.com/How -do-modern -armor -penetrating -rounds -work

 Rachete;
 Proiectile c umulative simple și duble;
 (STAFF) Smart Target Activated Fire and Forget
 Subcalibru; Fumigene; De iluminare.

1.2.2 Protecția tancurilor actuale (Mecanisme și sisteme de protecție)

În prezent, în ceea ce privește protecția, vorbim despre sisteme de protecție
active APS (Active Protection System). Acestea sunt sisteme construite pentru a
detecta și distruge proiectilele înainte ca acestea să lovească un vehicul aliat.
Acestea folosesc în principal doua subsisteme: soft -kill și hard -kill. Se
diferențiază prin modalitatea de acțiune asupra proiectilelor, de exemplu: cele

18 din 47 soft-kill se bazează pe interceptarea, bruierea ori inducerea în eroare a sistemului
de ghidare al pro iectilului/rachetei acesta folosindu -se de sisteme infraroșu, fum
sau măsuri electro -optice; cele hard -kill folosesc un interceptor kinetic pentru a
distruge proiectilul înainte ca acesta să lovească vehiculul. În cazul celor hard –
kill se pot folosi încărc ături explozive aplicate modular la exteriorul vehiculului
ce produc distrugerea loviturilor inamice chiar înainte de impact sau sistem de
rachete folosite pentru interceptarea și distrugerea loviturilor inamice la o
distanță mai mare de vehicul.

Întâlni m sisteme precum:
 soft-kill: MUSS (Sistem de protecție multifunc țional de proveniență
germană), Shtora (Rusia);
 hard-kill: Afghanit, Arena și Drozd (Rusia), AMAP -ADS (Germania),
Iron Curtain și Quick Kill (America), Iron Fist și Trophy (Israel),
Zaslon (U craina).

Figura 13 – Diferențe în principiu de funcționare între Soft și Hard Kill
Sursa: https://www.researchgate.net/figure/Principle -of-active -protection –
systems -visualized -for-hard-and-soft-kill-effectors -4_fig1_338411502

19 din 47
Figura 14 – Sistemul de protecție activă Trophy
Sursa: https://breakingdefense.com/2018/09/300 -shots -rafael -readies -trophy –
lite-for-us-stryker/

Capacitatea de a detecta, localiza și distruge dacă este neces ar orice tip de
lovitură ori rachetă anti -tanc înainte ca aceasta să lovească vehiculul reprezintă
un prim beneficiu adus de aceste sisteme de protecție. Aceste sisteme permit
conștientizarea amenințărilor și localizarea trăgătorilor în timp real, îmbunătă țind
astfel considerabil protecția platformei purtătoare. Mai mult decât atât crește
protecția și rata de supraviețuire a acestora fără a modifica performanțele
vehiculului prin creșterea blindajului. Astfel avem libertate de mișcare și
manevră, un ritm al ofensivei ridicat ce favorizează și păstrează inițiativa de
partea noastră.
În combinație cu aceste sisteme s -a pus accent și pe blindaj, plecând de la
cel tradițional din plăci metalice din oțel cu grosimi considerabile ce îngreuna
manevrabilitatea vehi culului. Mai apoi a fost utilizat uraniu l sărăcit, în construcția
blindajului frontal al tancurilor M1A1HA și M1A2 , datorită densității sale
ridicate. Este folosit până și plasticul ca un mijloc de a devia și încetini proiectilul
înainte de a ajunge la str atul de oțel.
Blindajul a evoluat în tandem cu evoluția muniției folosite. În prezent
regăsim următoarele tipuri de blindaje și combinații între acestea:

20 din 47  Blindaj reactiv (ERA – Explosive Reactive Armor); apărut datorită
proiectilelor cumulative;

Figur a 15 – Instalare blindaj reactiv
Sursa: https://www.rumaniamilitary.ro/instalarea -e-blindaj -reactiv -pe-tancul –
m1a2 -sep-v2

 Blindaj stratificat/spațiat; apărut datorită evoluției loviturilor
cumulative (lovitură cumulativă dublă);
 Blindaj compozit;
 Blindaj încărcat electrostatic.

Blindajul a evoluat către o formă hibridă, de tip modular, ce poate fi adaptat
în funcție de potențialele amenințări.
De exemp lu, tancul Merkava 4 folosește următoarele tipuri de muniție:
 Rachete ghidate anti -tanc (ATGM) cu rază de 8km pentru
combaterea vehiculelor blindate, elicopterelor sau a construcțiilor;
 Lovituri anti -personal și construcții (APAM) cu raza de 5km;
 Lovituri HEAT pentru neutralizarea vehiculelor blindate și puternic
blindate precum și a construcțiilor, 4 km;
 APFSDS folosite împotriva tancurilor de categorie grea cu blindaj
mediu și greu, 3 km.

Un alt exemplu, tancul T -14 Armata folosește următoarele tipuri de
muniție:
 HEF – proiectile explosive cu fragmentare mare, rază de 12km;

21 din 47  ATGM;
 HEAT;
 APFSDS .
De asemenea, o categorie aparte de amenințări o constituie minele antitanc ,
prezentate o parte în anexa nr. 4.

22 din 47 Capitolul 2
MEDIUL DE OPERARE ȘI IMPLICAȚIILE ACESTUIA
ASUPRA TANCURILOR

Până în prezent, conceptul de armă antitanc se referea la o multitudine de
mijloace de contracarare a armei tancuri. Se punea accent pe atacuri care să
lovească partea de deasupra a tancului folosind proiectile HEAT de mărimi ma i
mari ori trase din elicopter, o varietate de tunuri, autotunuri și aruncătoare de
grenade sau rachete precum: Metis -M1; 9M133 Kornet; MILAN. Sistemele de
protecție activă împreună cu tipurile de blindaje actuale impun noi provocări în
ceea ce privește si stemele de luptă antitanc.

2.1 Amenințări. Măsuri constructive de contracarare a amenințărilor
principale

Înainte de a căuta măsuri de contracarare trebuie să identificăm care sunt
amenințările aduse acestei arme. Privind înapoi, tancul, de -a lungul ist oriei
generează o multitudine de factori de care este necesar a se ține cont: concepția
de utilizare, protecția echipajului, mobilitatea, puterea de foc, greutatea, logistică,
transportabilitate, comunicare, echipaj și antrenarea acestuia.
Principala prob lemă este oferită însă de contextul diversificat al actualelor
conflicte la care fac parte subunitățile de tancuri și de capacitatea de exploatare a
noilor performanțe tehnologice.
Apărarea aeriană pe distanțe scurte reprezintă un exemplu de deficiență
importantă. În perioada de după Războiul Rece, Armata a avut în vedere puține
amenințări din partea forțelor aeriene ale potențialilor adversari. Activitățile
recente din Ucraina și Siria au demonstrat că mediul amenințării s -a schimbat. Cu
toate acestea, nu s-a pus accent pe batalioane de apărare aeriană de scurtă durată.
Lipsa de apărare aeriană pe rază scurtă aparent reprezintă o vulnerabilitate
semnificativă pentru forțele terestre și sistemele de luptă la sol atât pentru
sistemele aeriene cu echipaj in amic, cât și pentru cele fără pilot. În timp ce armata
ar putea alege să creeze unități suplimentare de apărare aeriană pe distanțe scurte
pentru a proteja unitățile de luptă la sol, protecția sporită împotriva amenințărilor
sistemelor de luptă aeriene și cu echipament e necesare ar putea fi de asemenea
încorporată în programele de modernizare a sistemelor de luptă la sol.
Multe țări producătoare de tancuri au acordat prioritate protecției în
detrimentul puterii de foc sau mobilității. Acest accent este în m are măsură ca
răspuns la evoluția armelor anti -tanc, incluzând atât arme cu foc direct, cât și
indirect, precum și dispozitive explozive improvizate (IED). Multe tancuri străine
au încorporat încărcarea automată pentru tunul principal, înlocuind unul dintr e
membrii echipajului, permițând astfel un model de tanc mai mic și rezultând un
vehicul potențial mai ușor. Încărcarea automată facilitează, de asemenea, o rată

23 din 47 de foc mai mare, dar pune arma principală cu un risc mai mare de blocare decât
ar fi cu un înc ărcător manual. Deși există avantaje pentru un echipaj mai mic,
această modificare aduce cu sine o capacitate fizică scăzută de a menține și repara
tancul precum și capacitatea mai mică de conștientizare a situației din teren.
Sistemele de protecție activ ă (APS)4 sunt privite ca un mijloc, în
combinație cu blindajul vehiculului, de a spori supraviețuirea echipajului
împotriva a o gamă tot mai mare de amenințări. Unele tancuri rusești și chinezești
folosesc, de asemenea, arme principale de calibru mai mare , oferind teoretic o
mai mare penetrare a blindajului. Trebuie menționat, totuși, că calitatea și
performanța muniției joacă, de asemenea, un rol extrem de important în puterea
de foc a unui tanc. Mai mult decât atât unele dintre tunurile de calibru mai ma re
pot trage rachete ghidate anti -tanc în plus față de loviturile lor tradiționale a
armelor principale ale tancului, sporind în continuare puterea de foc.5
În ceea ce privește sistemele de control al focului, majoritatea tancurilor
folosesc acum o formă de radar infraroșu Forward Looking Infrared Radar
(FLIR), sisteme de poziționare globală (GPS) precum și tehnologie de vedere
termică și nocturnă.
SUA întâmpi nă probleme în ceea ce privește implementarea sistemelor de
protecție activă pe M -2A3 Bradley. Limitările constau în capacitatea sa de a
sprijini necesarul de greutate și putere adăugată al unui APS, precum și
constrângerile spațiale interne și externe.

2.2 Scurtă analiză a conflictelor principale

2.2.1 Mediul de operare actual și viitor

Observațiile din conflictele actuale, precum și credințele privind aspectele
viitoare ale conflictelor ar putea informa procesul de modernizare
militară. Aceste observații și credințe sunt utilizate pentru a ajuta la determinarea
tipurilor de îmbunătățiri care trebuie aduse sistemelor de luptă la sol existente în
ceea ce privește letalitatea, supraviețuirea, mobilitatea și mentenanța. De
asemenea, aceștia pot soli cita o concluzie că un sistem complet de luptă va fi
necesar pentru a aborda amenințările actuale și potențiale viitoare.
Mediul de operare curent este considerat a fi compus din conflictul
israelian din Liban și Gaza din 2006 și conflictele în curs de des fășurare din
Ucraina, Siria și Irak. Aceste conflicte sunt considerate ilustrative atât în ceea ce
privește amenințările de scurtă cât și cele de lungă durată.

4 Andrew Feickert , CRS Report R44598, Army and Marine Corps Active Protection System (APS)
Efforts,
5 Ibidem.

24 din 47 2.2.2 Conflictul Israel -Liban din 2006

Conflictul din 2006 dintre Hezbollah și Israel a demon strat modul în care
o forță nestatală se poate transforma într -o forță „hibridă” dacă este prevăzută cu
armament avansat din alte state. După conflictele anterioare cu Israel și după ce
au studiat modul în care acestea au reacționat la atacurile din trecut , Hezbollah a
evoluat prin achiziționarea de RPG -uri, ATGM -uri, MANPADS, mortare și
rachete din țări precum Rusia și Iran. Și-au schimbat tactica. Hezbollah și -a
folosit armele avansate din poziții ascunse pe terenuri complexe pe o suprafață de
aproximativ 27 pe 27 mile pătrate în sudul Libanului, creând o amenințare de atac
pentru forțele israeliene. Forțele israeliene, obișnuite să lupte cu forțe
neorganizate, instruite minim și comandate cu forțe neregulate, au întâmpinat o
serie de dificultăți. Multe ec hipaje de tancuri israeliene nu știau să execute
manevre și nu cunoșteau capacitățile tancului drept urmare nu l -au folosit la
capacitate maximă. De asemenea, mulți comandanți israelieni nu au știut să
integreze mortare grele și mitraliere pentru a -și susț ine manevra. Combinația de
arme anti -tanc și anti -aeriene avansate de lungă durată, comunicații și comandă
și control eficiente, precum și deficiențe de instruire israeliene au dus la
deteriorarea semnificativă și la distrugerea vehiculelor blindate israel iene și au
servit drept „apel de trezire” pentru forțele armate.
Ca urmare a conflictului din 2006, Israelul a dezvoltat și a introdus IFV -ul
Namer, a achiziționat mai multe tancuri Merkava Mk IV și a introdus și sistemul
Trophy APS. De asemenea, Israelul și-a schimbat doctrina și accentul de formare,
de la lupta împotriva forțelor neregulate la lupta împotriva forțelor hibride și și -a
concentrat instruirea pe focul și manevra de arme combinate, precum și pe
operațiunile aeriene. Aceste și alte modificări a u fost creditate cu performanțe
îmbunătățite și cu mai puține victime israeliene în timpul operațiunilor de luptă
din Gaza în 2014.

2.2.2 Conflictul din Ucraina

După ce a fost anexată Crimeea în martie 2014, forțele ruse au început să
sprijine separatișt ii din estul Ucrainei cu armament avansat, sprijin de foc și forțe
speciale și convenționale. Acest conflict continuu oferă informații importante
pentru armata SUA cu privire la puterea de foc din câmpului de luptă
modern; putere de foc cu care Armata SUA nu s-a confruntat încă din al doilea
război mondial. Forțele rusești și separatiste angajează război combinat cu arme
avansate, cu efect devastator. Artileria rusă, în special lansatoarele de rachete cu
muniții convenționale, folosind sisteme aeriene fără pilot (UAS), atât pentru
localizarea țintei, cât și pentru evaluarea daunelor de luptă – este deosebit de
eficientă împotriva formațiunilor de armament ușor ucrainean și de infanterie. În
plus, rușii își folosesc cele mai avansate tancuri din Ucraina, incl usiv T -72B3, T-

25 din 47 80 și T -90. Toate aceste tancuri au tunuri de 125 mm capabile să tragă cu o gamă
largă de muniții, inclusiv rachete antitanc / anti -elicopter cu o rază de șase
kilometri și protecție avansată de blindaj, inclusiv protecție activă la unele
modele.
Alte observații din conflictul ucrainean au subliniat utilizarea „puternică și
integrată” a războiului electronic (EW) de către Rusia6. Se presupune că Rusia a
folosit EW pentru a identifica sursele de foc (poziții de artilerie, mortar și rachetă)
și posturi de comandă, precum și pentru a închide comunicațiile de voce și date
din Ucraina. Alte exemple raportate ale utilizării de succes a EW -ului rusesc
includeau, provocarea prăbușirii UAV -urilor ucrainene și interferarea cu
siguranțele electrice ale obuzelor de artilerie ucrainene, astfel încât acestea nu au
detonat la impact.7
De asemenea, s -a presupus că Rusia ar fi putut conduce Sistemul Gl obal
de Poziție (GPS) blocând UAV -urile Organizației pentru Securitate și Cooperare
din Europa (OSCE) utilizate pentru monitorizarea conflictului8. Abilitatea de a
bloca GPS -ul este de o îngrijorare deosebită, deoarece armata americană ar putea
„pierde cap acitatea de a naviga și de a arunca muniții de precizie”. Deoarece
GPS-ul este, de asemenea, o caracteristică centrală a sistemelor de control al
incendiilor (FCS) a multor tancuri, IFV -uri, sisteme de artilerie și MLRS,
semnalele GPS de blocare ar putea f ace ca aceste vehicule de luptă să devină
ineficiente, cât și vulnerabile la atac.

2.2.3 Conflictul dintre Irak și Siria

Forțele Statului Islamic care efectuează în prezent operațiuni de luptă în
Irak și Siria pot fi, de asemenea, caracterizate ca o forț ă hibridă. În ceea ce
privește echipamentele, statul islamic are ceea ce este descris drept capacități
militare semnificative la sol, capturate în primul rând de la sirieni și irakieni.9
Unele dintre aceste sisteme includ tancurile T -55, T -72 și M -1 din SU A (capturate
din Irak), o varietate de MANPAD și ATGM -uri, artilerie și arme antiaeriene ZU –
23-2 și Grad BM -21 mai multe lansatoare de rachete.10 Statul islamic a capturat,
de asemenea, cantități mari de arme mici și muniție și, având în vedere resursele
financiare, a putut, de asemenea, să cumpere arme și muniție. Experiența statului
islamic sugerează că grupurile nestatale pot achiziționa o mare varietate de arme

6 Tanks, Networks & Spiders: The Future of Land Warfare," Defense One, 2016 .
7 Ibidem.
8 Paul McCleary, "Russia's Winning the Electronic War," Foreign Policy, October 21, 2015.
9 David E. Johnson, "The Challenges of the Now and Their Implications for the U.S. Army," RAND
Corporation Perspective, 2016, p. 9.
10 Ibidem.

26 din 47 moderne și capabile, fie prin capturarea lor în luptă, fie, dacă resursele financiare
permit, achiziționarea lor.
Sprijinul militar rus al luptei regimului Asad împotriva rebelilor sirieni
susținuți de SUA și a altor facțiuni anti -guvernamentale a fost caracterizat ca să
profite de Siria ca un „teren doveditor” – la fel ca trecutul războaielor arab o-
israeliene – pentru testarea în luptă a o varietate de sisteme de arme și tehnici
operaționale și tactice. În ceea ce privește armamentul, Rusia ar fi furnizat Siriei
tancuri T -90. presupune că sisteme avansate de apărare aeriană SA -17 desfășurate
în Sir ia au împiedicat SUA să ducă misiuni de sprijin aerian pentru rebeli în
zonele cheie din nordul Siriei la sfârșitul anului 2015, din cauza sistemului de
apărare aeriană care interceptează avioanele americane cu radarele lor.
Presupunerea guvernului sirian și a utilizării armelor chimice de către statul
islamic atât în Siria cât și în Irak au adăugat o altă dimensiune
conflictului, sugerează protecția nucleară, biologică și chimică (CBRN) pentru
sistemele de luptă la sol rămâne o cerință de supraviețuire.
Se presupune că desfășurarea campani ei militar e a Rusiei în Siria a ajutat
Moscova să „comercializeze” sistemele sale de arme. Unii război civil din Siria
sunt văzuți ca o vitrină a armelor fabricate din Rusia, cu guvernul rus care susține
că conflictul „a dovedit eficiența și fiabilitatea în diverse c ondiții” a armelor
rusești. În mod tradițional, cei mai mari cumpărători de arme ruse au fost India,
China, Vietnam, Iran, Venezuela, Algeria și Emiratele Arabe Unite, dar campania
siriană este văzută ca un factor în creșterea cererii de arme rusești, cu E giptul și
Irakul.

2.3 Tendințe privind sistemele blindate de luptă

Materialele publicitare curente cuprind date numeroase, de factură mixtă
(cifrice și noționale), grupate în general după considerente convenabile îndeosebi
tehnicienilor și în măsură mai redusă cumpărătorilor. De altfel, este și modalitatea
convenabilă practic și posibilă cu cheltuieli limitate.

27 din 47 Tabel nr. 3: Tancuri principale de luptă

28 din 47 Se furnizează, obișnuit , date despre: motor, transmisie, sistemul de rulare,
caroserie, dimensiuni, masă, caracteristici dinamice, caracteristici privind
consumul, echiparea standard, echipamentele opționale, prețuri, timp de așteptare
a comenzii, garanții, service, adrese utile etc. A se vedea în acest sens anexa nr.
1, ce cuprinde caracteristici comparative a unor tancuri actuale.
Se constată totuși că „ Deși lista informațiilor enumerate este largă și
suficient de acoperitoare, în realizarea unei analize comparative se constat ă că,
pentru cea mai mare parte a produselor reținute pentru comparație, lipsesc unele
sau altele din datele necesare, făcând dificile – dacă nu imposibile – astfel de
analize ” 11.
Într-o manieră similară cu principalele tancuri de luptă, tendința în
dezvo ltarea a vehiculelor de luptă a infanteriei (IFV -urilor) este spre vehicule mai
grele, cuprinse între 20 și peste 60 de tone, pentru a aborda atât evoluția sistemelor
anti-tanc și IED -urilor, cât și a unei tendințe crescute pentru operațiuni de luptă
în zo nele urbane. A se vedea în acest sent anexa nr. 3 – Tabel comparativ privind
mașinilor de luptă ale infanteriei.

11 Stanciu, Ion, Analiza c omparativă a calității mărfurilor , Ed. Oscar Print, București,1998

29 din 47 Capitolul 3
MODELE DE EVALUARE COMPARATIVĂ A TANCURILOR

3.1 Modelul pentru blindate TASCFORM -ARMOR

TASCFORM ( Technique for Assessing Comparative Force
Modernization , Tehnica de Evaluare Comparativă în Modernizarea Forțelor
Armate) include o serie de modele de evaluare a sistemelor de armă, precum și o
serie de modele însoțitoare în scopul de a măsura din punct de vedere calitativ
aspecte le mai pu țin legate de tehnica militară a for țelor armate, cum ar fi:
personal, comandă și control, logistică etc12.
Determinarea în mod real a poten țialului for țelor cere evaluarea aspectelor
intangibile, nelegate de armă a unei for țe militare. Astfel, TASC a dezvoltat un
set de metode înso țitoare ce măsoară următoarele elemente:
 sisteme C3I ( Comandă, Control, Comunica ții + Informa ții);
 poten țialul disponibil al efectivelor de a exploata și de a men ține
forța combativă a sistemelor de armă;
 efectele organizării logistice, suportului logistic și ale susținerii
logistice asupra întregului poten țial al for țelor;
 abilitatea de a mobiliza și desf ășura capitalul for țelor armate;
 structura for țelor armate și resursele financiare alocate.

Aceste mod ele (pentru diverse t ipuri de sisteme de armă) pot fi utilizate
pentru ajustarea punctajelor teoretice în scopul de a reflecta într -un mod mai
apropiat de realitate poten țialul combativ al unei for țe militare date.

3.1.1 Utilizările metodologiei TASCFORM

 efectuarea studiilor de analiză a sistemelor, urmărind cre șterea
nivelului tehnologic și tendin țele costurilor legate de performan țe;
 apreciere la nivel macro a echilibrului de for țe prin compara ție
pentru planurile strategice sau operative ;
 conduce la eva luări nete ale balan ței curente sau viito are, pe plan
militar, între doi posibili adversari apar ținând oricărei regiuni ,
incluzând S.U.A. și poten țialii ei adversari.

12 Regan, J.M., Downey, F.M., The TASCFORM methodology: a technique for assessing comparative
force modernization , TR-6863 -1 TASC, Ediția a -VI – a, The Analytic Sciences Corporation, 1993 , apud Nicolae
PLEȘANU, Întrebuințarea structurilor de blindate/tancuri din Forțele Terestre Române în conflictele viitorului ,
Raport de cercetare nr. 3, Scoala doctorala din UNAp, 2018

30 din 47 Abordarea modulară folosită în evaluări facilitează și includerea altor
modele de evalu are ce sunt atât de detaliate și precise, pe cât dore ște beneficiarul
acestei metodologii.
Sistemul individual de măsurare a eficacit ății po ate fi comparat cu un
indicator de primă pozi ție în ceea ce prive ște poten țialul de performan ță. Privite
în timp, " măsurile eficacit ății" arată tendin țele de cre ștere a performan ței pentru
noile proiecte. Dacă sunt combinate și cu date despre costuri, "măsurile
eficacit ății" pot fi folosite pentru evaluarea tendin ței (performan ței) costurilor.
TASCFORM este util ofi țerilor care lucrează la planurile strategice sau
operative, ce trebuie să se concentreze asupra politicilor sau doctrinelor de
apărare pentru viitor. Performan țele relative ale poten țialului for țelor armate și
viteza relativă a tendin țelor de schimbare pen tru S.U.A. și poten țialii adversari,
pot fi utilizate pentru a evalua modernizarea și nivelul rezervelor for țelor pentru
perioade de timp alese. Ritmul modernizărilor și/sau mărimea poten țialului
combativ al eventualilor inamici pot fi ajustate pentru a p ercepe, în mod corect,
implica țiile și riscurile ca ace știa să aleagă, în mod deliberat, schimbarea
previziunii lor asupra evolu ției sistemelor militare sau să opereze schimbări
legate de organizare sau de doctrină. Aceste schimbări pot să influen țeze
sistemele militare în moduri diferite.
Când este combinat cu alte modele, cum ar fi TASC's GIPM (Model
Generic pentru Procese Industriale), TASCFORM po ate fi utilizat pentru a
conduce evaluări regionale și specifice unei țări în scopul de a determina
posibil ele puncte tari și vulnerabilit ăți. Aceste evaluări pot fi folosite pentru
analiză ori pentru optimizarea structurii for țelor armate .
Modelul pentru blindate TASCFORM -ARMOR diferă de alte modele
TASCFORM prin faptul că evaluarea se face pentru un grup de s isteme de armă
și nu individual. "Sistemelor de luptă închise" li se atribuie "măsuri ale
eficacit ății" folosind acela și set de factori de pondere subiectivi, ca și în cazul
celorlalte modele TASCFORM.

 Poten țialul armei (WP) – exprimarea eficien ței sistemului de bază,
luând în considera ție:
o unitatea de foc a tunului;
o bătaia tunului;
o sistemului;
o mobilitatea sistemului.

 Poten țialul sistemului de armă (WSP) – ajustează WP pentru a lua în
considerare și:
o ochirea și controlul focului;
o caden ța de tragere;
o posibilitatea rotirii tunului în plan orizontal;
o susceptibilitatea la contramăsuri;

31 din 47 o caracteristicile proiectilelor;
o bătaia minimă;
o caracteristicile de mobilitate;
o capacitate de supravie țuire.

 Poten țialul sistemului de armă ajustat (AWSP) – include:
o disponi bilitate;
o gradul de uzură morală (po ate fi sau nu luat în considerare);
o factorul de legătură TASCFORM.

 Poten țialul desemnat al for ței (DFP) – exprimarea eficien ței
sistemului de bază luând în considerare:
o nivelele gestionate;

 Poten țialul echivalent al for ței (EFP) – ajustează:
o C3I/EW;
o logistică și mentenan ță;
o factorii umani;

Modelul pentru blindate TASCFORM -ARMOR13 este singurul model
pentru sisteme de luptă terestre care ia în considerare manevrabilitatea platformei,
pe lângă mobilitate. Pentru artilerie și sisteme ADA, mobilitatea este considerată
importantă deoarece acestea trebuie să fie capabile să înso țească for țele pe care
le sus țin. Sistemele cu ochire directă nu trebuie numai să fie capabile să se
deplaseze pe câmpul de luptă (capabilitate măsurată de termenul SM (mobilit atea
sistemului), ci să și fie capabile de manevră în timpul luptei. De aceea, în modelul
pentru blindate TASCFORM -ARMOR s -a introdus un nou termen,
manevrabilitatea sistemului (M).

3.1.2 Mod de calcul

Pentru o mai bună înțelegere vom exemplifica pentru Potențialul armei.
Transpunerea în formulă a "măsurilor eficacită ții" pentru poten țialul armei (WP)
la sistemele "închise" conduce la expresia:

13 Regan, J.M., Downey, F.M., The TASCFORM methodology: a technique for a ssessing comparative
force modernization , TR-6863 -1 TASC, Ediția a -VI – a, The Analytic Sciences Corporation, 1993 , apud Nicolae
PLEȘANU, Întrebuințarea structurilor de blindate/tancuri din Forțele Terestre Române în conflictele viitorului ,
Raport de cerc etare nr. 3, Scoala doctorala din UNAp, 2018 , anexa nr. 2, pag. 50.

32 din 47
) () (]}) ( ) ([ {)) ( (
SM F M FWRPL PLPLWRPL PLPLF PL PL F WP
SM Mmsl
msl gunmsl
gun
msl gungun
WR msl gun PL


unde:

PLgun = numărul de lovituri transportate pentru tunul antitanc, pușca fără
recul și lansatorul de rachete nedirijate ;
PLmsl = numărul de proiectile transportate ;
WR gun = bătaia maximă efectivă a tunului/rachetei nedirijate ;
WR msl = bătaia maximă proiectilelor în Km;
M = manevrabilitatea sistemului pe câmpul de luptă ;
SM = mobilitatea sistemului ;
Fxx = factori de pondere pentru caracteristicile sistemului, unde:


4
110
xxxxF
xx = caracteristicile sistemului de bază, a dică: unit atea de foc (PL), bătaia
armei (WR), manevrabilitatea sistemului (M) și mobilitatea sistemului (SM).

Tabel nr. 4: Valori posibile ale factorilor de pondere caracteristici (F xx);
coeficienți aprobați de experți în domeniu
Factor de pondere Cazul redus Cazul mijlociu Cazul limită
FPL 3 2 3
FWR 3 4 2
FM 2 2 3
FSM 2 2 2

3.2. Modelul de Evaluare a Tancurilor elaborat în Academia Tehnică
Militară.

Modelul de Evaluare a Tancurilor (MET) elaborat în Academia Tehnică
Militară reprezintă o adaptare a modelului TASCFORM -ARMOR pentru
utilizarea în condițiile specifice armatei și țării noastre. Spre deosebire de modelul
de bază, MET nu are aceea și intenție de generalizare, fiind destinat doar evaluării
blindatelor grele, adică a tancurilor.

Modelul de evaluare a tancurilor (MET) derivă din modelul TASCFORM –
ARMOR prin:

33 din 47  particularizare realizată prin eliminarea unor parametri care au aceeași
valoare pentru toate tancurile și considerarea teatrului de luptă european;
 obiectivizare realizată prin cuantificarea unor mărimi de tip text și
transformarea lor în mărimi de tip logic sau de tip numeric.
MET păstrează aceleași nivele de evaluare ca și modelul TASCFOR M-
ARMOR :
 Poten țialul armei (WP)
 Poten țialul sistemului de armă (WSP)
 Poten țialul sistemului de armă ajustat (AWSP)
 Poten țialul desemnat al for ței (DFP)
 Poten țialul echivalent al for ței (EFP)

Parametri folosiți de acest model de evaluare sunt următorii:

Tabel ul nr. 5: Parametrii MET

Nr.crt. Denumire parametru Tip U.M.
1 Unitatea de foc pentru tun N buc
2 Bătaia maxima eficace a tunului N m
3 Puterea specifică N CP/t
4 Viteza maximă pe sosea N km/h
5 Grosimea maximă de blindaj echivalent perforata
de cel mai bun proiectil N mm
6 Presiunea pe sol calculat ă N kg/cm2
7 Garda la sol N m
8 Viteza medie în teren N km/h
9 Raza de acțiune pe șosea N km
10 Timpul de atingere a vitezei de 32 km/h cu plecare
de pe loc N s
11 Aria frontală (l x h) N m2
12 Grosimea echivalentă a blindajului N mm
13 Media timpului de bună funcționare N
14 Tipul aparaturii de vedere pe timp de noapte:
14,1 o Optică L
14,2 o IR de tip activ + intensificator de imagine L
14,3 o imagine termală L
15 Tipul sistemului de conducere a focului:
15,1 o luneta înălțător L
15,2 o lunetă stereoscopica + calculator balistic
analogic L
15,3 o telemetru laser + calculator balistic digital L
16 Cadența de tragere:

34 din 47 Nr.crt. Denumire parametru Tip U.M.
16,1 o 1…2 L
16,2 o 3…5 L
16,3 o >5 L
17 Tipurile de proiectile trase:

17,1 o numai perforant sau cumulativ L
17,2 o numai exploziv L
17,3 o exploziv -incendiar L
17,4 o exploziv -incendiar -antipersonal L
18 Existența armamentului auxiliar L
19 Existența lansatoarelor de grenade antipersonal L
20 Dispunerea muniției:
20,1 o În camera de lupta L
20,2 o parțial în compartiment separat L
20,3 o numai în compartiment separat L
21 Dispunerea rezervoarelor de combustibil:
21,1 o numai în exterior L
21,2 o în exterior si în interior L
21,3 o numai în interior L
22 Existența sistemului de protecție contra
incendiilor:
22,1 o nu L
22,2 o electromecanic cu senzori bimetal L
22,3 o electronic cu senzori optici L
23 Capacitatea de trecere a cursurilor de apă
23,1 o nu L
23,2 o prin vad L
23,3 o prin imersie sau plutire L
24 Existența sistemului propriu de mascare L
25 Existența avertizării la iluminare laser L

I. Calculul potențialului armei WP

Se determină utilizând următoarea formulă:

WP = 0,2 × PL𝑔𝑢𝑛 + 0,4 × WR 𝑔𝑢𝑛 + 0,2 × M + 0,2 × SM (1)
în care:

PL𝑔𝑢𝑛 unitatea de foc relativă; folosind parametrul 𝑝1 , se determin ă
cu rela ția:

35 din 47 PL𝑔𝑢𝑛 = unitatea de foc
unitatea de foc de referinta = 𝑃1
𝑃1𝑟𝑒𝑓 (2)

𝑊𝑅 𝑔𝑢𝑛 bătaia maxim ă eficace relativ ă; folosind parametrul 𝑝2 , se
determin ă cu relația:

𝑊𝑅 𝑔𝑢𝑛 = bataia maxima eficace
bataia maxima eficace de referinta = 𝑃2
𝑃2𝑟𝑒𝑓 (3)

M manevrabilitatea relativ ă; folosind parametrul 𝑝3, se determin ă cu
relația:
𝑊𝑅 𝑔𝑢𝑛 = puterea specifica
puterea specifica de referinta = 𝑃3
𝑃3𝑟𝑒𝑓 (4)

SM mobilitatea relativ ă; folosind parametrul 𝑝4 , se determin ă cu
relația:

𝑊𝑅 𝑔𝑢𝑛 = viteza maxima pe sosea
viteza maxima pe sosea de referinta = 𝑃4
𝑃4𝑟𝑒𝑓 (5)

În figura 3 se prezintă un exemplu de folosire a modelulu i MET pentru
două tipuri de tancuri din dotarea armatei române, tancul de referință fiind același
ca și la metodologia TASCFORM, M60A1.
Datele de calcul sunt cele din tabelul de mai jos.

Tabel nr. 6: Parametrii a trei tancuri pentru MET
Tipul de tanc
Nivele de evaluare M60A1 T55 TR85M2
WP – Potențialul armei 1 0.77 1
Pugun – Unitatea de foc de referință 1 0.37 1.02
ME – Manevrabilitatea pe câmpul de luptă 1 0.99 1.06
S – Factorul capacității de supraviețuire 1 0.64 0.8
WSPt – Potențialul sistemului de armă 1 0.31 0.73
AWSPt – Potențialul ajustat al sistemului de
armă 1 0.28 0.65

36 din 47
Figura 3 – Evaluarea nivelului de performanță prin MET
Sursa: Nicolae PLEȘANU, Întrebuin țarea structurilor de blindate/tancuri
din For țele Terestre Române în conflictele viitorului , Raport de cercetare nr. 3,
Școala doctoral ă din UNAp, 2018, pag. 33

În concluzie metodele de analiză de la punctele 3.1 și 3.2 sunt obiective și
iau în calcul indicatori numerici și logici care pot ajuta factorii guvernamentali în
luarea deciziilor privind noi achiziții de blindate pe baza raportului cost –
performanță, oferind și argumente privind momentul când ar trebui înlocuite
blindatele din dotare.
De asemenea metodele de analiză prezentate pot fi extinse și la următoarele
domenii: determinarea priorită ților de înzestrare ale armatei, fundamentarea
programelor de înzestrare și cercetare -dezvoltare, având la bază criterii de
utilitate și de eficien ță economic -financiară.

37 din 47 6 Concluzii privind lucrarea

După cum am arătat în primul capitol, tancul principal de luptă apare ca un
răspuns al cerințelor militare având la bază evoluția tehnologiei, științei și tehnicii
de la acea vreme. Și am observat c ă pe parcursul istoriei acesta a evoluat de la
revoluționa rea luptei de tranșee la un impact major adus artei militare .
Această armă trece prin multe încercări și transformări pe parcursul
primului și celui de al doi -lea război mondial și până în prezent odată cu apariția
noilor sisteme de protecție activă, pute m spune că t ancul devine un nucleul al
unei forțe întrunite care lovește și stăpânește scutul informațional, psihologic ori
de foc al inamicului .
De aceea am ales să prezint două modele de calcul, primul utilizat de
armata SUA și care este parte a metodei TASCFORM (Tehnică de Evaluare
Comparativă în Modernizarea Forțelor Armate). Aceasta reprezintă un set de
modele pentru evaluarea potențialului relativ al forței armate prin prisma
evaluării unei game largi de sisteme de armă. Pentru a cuprinde toată aceas tă
gamă de sisteme de armă s -au folosit diferite modele însoțitoare în scopul de a
măsura din punct de vedere calitativ și aspecte mai puțin legate de forța tehnicii
militare, cum ar fi: personal, comandă și control, logistică etc. Modelul
documentat în pr ezenta lucrare este modelul TASCFORM -ARMOR, destinat
vehiculelor și sistemelor de armă pentru lupta de aproape.
Cel de -al doilea model prezentat în această lucrare reprezintă adaptarea
primului model la condițiile specifice armatei noastre. Modelul de Eva luare al
Tancurilor (MET), este elaborat de Academia Tehnică Militară în 1997 și se
bazează strict pe evaluarea blindatelor grele. Deoarece aplicarea primului model
presupune accesul la baze de date care nu sunt publice, modelul MET oferă o
modalitate de a utiliza caracteristicile tancurilor, cum sunt cele centralizate și
prezentate în anexa nr. 1.
Aceste modele oferă o modalitate de evaluare ce poate fi utilizată atât pe
linia tehnică precum și ca o modalitate de elaborare și justificare a deciziilor luate ,
fiind utile în lucrul la planurile strategice sau operative concentrate pe viitorul
doctrinelor de apărare.
În urma elaborării acestei lucrări consider că studiul și perfecționarea
blindatelor au un rol foarte important pentru viitorul armei tancuri. Și știind că
elaborarea unei decizii reprezintă un act complex, apare necesitatea unei metode
care să analizeze și să precizeze cu argumente științifice efectele deciziei propuse
și eventualele riscuri implicate de soluția adoptată . Ritmul dezvoltării cere
elaborarea de modele necesare care să optimizeze elaborarea deciziei, alocare a
resurselor precum și stabilirea unor noi soluții sau perfecționarea unor soluții mai
vechi în raport cu noile cerințe impuse de prezent.
Capacitatea de evaluare a capacității de l uptă a unei armate duce la găsirea
unor noi căi de comparare ori calculare a potențialul total a diferite tehnici și arme
de război. Pentru evaluarea acestor capabilități s -au utilizat diverse modele de

38 din 47 apreciere, care pe parcursul creșterii complexității datorate unui număr crescut de
parametri au devenit greu de întreținut atât financiar cât și din punctul de vedere
al capacității forței de muncă (grad de pregătire profesională, capacități fizice și
de rezistență la factori de stres). Mai mult decât atât observăm un număr mare de
parametri subiectivi, parametri care sunt în concordanță cu doctrina țării care o
utilizează și care prezintă particularități în ceea ce privește detalii de climă și
relief a zonei probabile de acțiune.

Abrevieri

MBT Main Battle Tank Tanc principal de luptă
IED Improvised Explosive Device Dispozitiv exploziv improvizat
APS Active Protection System Sistem de protecție activă
RPG Rocket Propelled Grenade Aruncător de grenade
ATGM Anti-Tank Guided Missile Rachetă ghidată anti-tanc
MANPADS Man-Portable Air-Defense System Aruncător de rachete portabil
IFV Infantry Fighting Vehicle Mașina de luptă a infanteriei

39 din 47 Bibliografie

Legi, instruc țiuni, regulamente

*** Legea nr. 18 din 4 martie 1992 pentru ratificarea Tratatului cu
privire la forțele armate convenționale în Europa ;
*** F.T./Tc. -6, Manualul instrucției tanchiștilor, 2018;
*** Tc.-1 – Doctrina Armei Tancuri, Pitești, 1999;
*** Tc.-3, Regulamentul de luptă al subunităților de tancuri , Secția
Asigurare Tehnico -Economică a Presei și Publicațiilor
Ministerului Apărării Naționale, București, 1989
*** Lexicon Militar, Editura Militară, București, 1980
*** AAP -06, NATO glossary of terms and definitions , NATO
Standardization Office (NSO), Edition 2017

Lucrări de autori români și străini

1. Pleșanu, Toma – Organizarea generală a blindatelor , Editura ATM,
București, 1998.
2. Col. Ion Drăgan – Istoria armei tancuri din Armata României , București,
Editura
a. Militară, 2001.
3. PLEȘANU Nicolae – Întrebuin țarea structurilor de blindate/tancuri din
Forțele Terestre Române în conflictele viitorului , Raport de cercetare nr.
3, Școala doctorala din UNAp, 2018
4. Colectiv de autori, Fascinația oțelului, 90 ani de tradiții, onoare și glorie ,
Editura Centrului Tehnic -Edito rial al Armatei, București, 2009
5. PLEȘANU, Toma. Platforme viitoare pentru operații urbane. Sisteme
terestre autonome – suport bibliografic , Editura Academiei For țelor Terestre
"Nicolae Bălcescu" Sibiu, 2020, ISBN 978 -973-153-395-7; la mediateca
AFT; format digital, DVD și cloud la adresa :
https://drive.google.com/drive/folders/1V0zE u6o1JUkGjO3xqG –
PfU0BB3pNttVd?usp=sharing_eil&ts=5e3346ee

Articole, publica ții, lucrări de cercetare

1. David E. Johnson "The Challenges of the Now and Their Implications for the
U.S. Army" , RAND Corporation Perspective, 2016, p. 9.

40 din 47 2. Paul McCleary "Russia's Winning the Electronic War" , Foreign Policy, October
21, 2015.
3. Tanks, Networks
& Spiders "The Future of Land Warfare" , Defense One, 2016.
4. Andrew Feickert CRS Report R44598, Army and Marine Corps Active
Protection System (APS) Efforts
5. CBO Papers "Alternatives for the U.S. tank industrial base",
Congressional budget office, 1993.

Adrese Internet
1. https://www.armyacademy.ro/reviste/1_2005/a25.pdf accesat la data
02.04.2020
2. https://www.globalfirepower.com/armor -tanks -total.asp accesat la data
05.04.2020
3. http://amnr.defense.ro/app/webroot/fileslib/upload/files/Aparitii_editorial
e_pdf/20_Armata_evolutia_armei_tancuri.pdf accesat la data 02.04.2020
4. https://armypubs.army.mil/epubs/DR_pubs/DR_a/pdf/web/ARN18105_A
TP%203 -12×3%20FINAL%20WEB.pdf accesat la data 23.04.2020
5. https://www.armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_t
echnology_uk/analysis_top_15_most_modern_main_battle_tanks_mbts_i
n_the_world.html accesat la data 07.05.2020
6. https://www.everycrsreport.com/files/20170118_R44741_9f752648538c0
1cf6d924a49ff2c22e9a73be537.html accesat la data 19.05.2020

Listă anexe

Anexa nr. 1 – Tabel cu caracteristici ale tancului
Anexa nr. 2 – Imagini sugestive
Anexa nr. 3 – Tabel comparativ privind mașinilor de luptă ale infanteriei
Anexa nr. 4 – Mine antitanc

41 din 47 Anexa nr. 1 – Tabel cu caracteristici ale tancu rilor

0.1 Tip caracteristici Ti
p
da
tă U/M Tancul
de
bază,
M60 M1A2 T-55 CHAL
L-
ENGE
R 2 Leo A7+ M1A2
Abra
ms AMX –
56
Leclerc K2
Black
Panther VT4
(MBT
3000)
0.2 Țara S.U.A. S.U.A. Fosta
U.R.S.S. Anglia Germania S.U.A Franța Coreea
de Sud China
0.3 Anul fabricatiei N 1959 1992 1950 1993 2010 1992 1992 2013 2016
0.4 Echipaj N 4 4 4 4 4 4 3 3 3
0.5 Greutatea N tone 49,71 57.2 36 62,5 67,5 62 54.5 55 52
1 Unitatea de foc pentru
tun N buc 60 40 43 64 42 40 40 40 38
2 Bătaia maximă eficace
a tunului N m 1500 3000 1200 3000 3000 3000 4000 5000
3 Puterea specifică N CP/t 15,09 26.24 11,85 19,2 22,22 25 26.7 27.2 25
4 Viteza maximă pe
șosea N km/h 48,28 66.77 50 56 72 68 71 70 67
5 Grosimea maximă de
blindaj echivalent
perforată de cel mai
bun proiectil N mm 250 560 200 560 560 560
6 Presiunea pe sol
calculată N kg/cm
2 0,826 0.968 0,81 1,004 0,995 0,968 0.9 0.87
7 Garda la sol (clirensul) N m 0,463 0.432 0,425 0,5 0,54 0,432 0.50 0.45 0,85
8 Viteza medie în teren N km/h 35 48.3 25 40 48,3 50 48
9 Raza de acțiune pe
șosea N km 500 465 465 450 450 465 450 450
10 Timpul de atingere a
vitezei de 32 km/h cu
plecare de pe loc N s 8 5.937 13,5 7,391 5,937 5.5 6.98
11 Aria frontală (lățime l
x înălțime h) N m2 11,666 8.870 7,848 8,765 9,593 8,87
12 Grosimea echivalentă a
blindajului N mm 200 1000 230 1000 1000 1000
13 Media timpului de
bună funcționare N 1 1 1 1 1 1 1 1 1
14 Tipul aparaturii de
vedere pe timp de
noapte:
14.1 optică L da
14.2 IR de tip activ +
intensificator de
imagine L da da
14.3 imagine termală L da da da da da da da
15 Tipul sistemului de
conducere a focului:
15.1 lunetă înălțător L da
15.2 lunetă stereoscopică +
calculator balistic
analogic L da
15.3 telemetru laser +
calculator balistic
digital L da da da da da da
16 Cadența de tragere:
16.1 1…2 L da
16.2 3…5 L da
16.3 >5 L da da da da da da da da
17 Tipurile de proiectile
trase:
17.1 numai perforant sau
cumulativ L da da
17.2 numai exploziv L
17.3 exploziv -incendiar L
17.4 exploziv -incendiar –
antipersonal L da da da da da da da
18 Existența
armamentului auxiliar L da da da da da da da da da

42 din 47 0.1 Tip caracteristici Ti
p
da
tă U/M Tancul
de
bază,
M60 M1A2 T-55 CHAL
L-
ENGE
R 2 Leo A7+ M1A2
Abra
ms AMX –
56
Leclerc K2
Black
Panther VT4
(MBT
3000)
19 Existența lansatoarelor
de grenade
antipersonal L nu nu da nu nu nu da da da
20 Dispunerea muniției:
20.1 în camera de luptă L da da da
20.2 parțial în compartiment
separat L da da da
20.3 numai în compartiment
separat L da da da da
21 Dispunerea
rezervoarelor de
combustibil:
21.1 numai în exterior L
21.2 în exterior și în interior L da da da
21.3 numai în interior L da da da da da da
22 Existența sistemului de
protecție contra
incendiilor:
22.1 nu L
22.2 electromecanic cu
senzori bimetal L da da
22.3 electronic cu senzori
optici L da da da da da da da
23 Capacitatea de trecere
a cursurilor de apă
23.1 nu L
23.2 prin vad L da da da da da da da da da
23.3 prin imersie sau plutire L da da da
24 Existența sistemului
propriu de mascare L da da da da da da da da da
25 Existența avertizării la
iluminare laser L nu da nu da da da da da da

43 din 47 Anexa nr. 2 – Imagini sugestive ale tancurilor actuale
http://www.military -today.com/tanks.htm

Sursa Tancul
http://www.military –
today.com/tanks/m1a2_a
brams.htm

M1A2 Abrams

http://www.military –
today.com/tanks/merka
va_mk4_meil_ruach.jp
g

Merkava MK4

http://www.military –
today.com/tanks/k2_bla
ck_panther_mbt.jpg

K2 Black Panther

44 din 47 http://www.military –
today.com/tanks/armata
.jpg

T14 – Armata

http://www.military –
today.com/tanks/tk_x.ht
m

Type 10

http://www.military –
today.com/tanks/altay.ht
m

Altay

45 din 47 http://www.military –
today.com/tanks/leclerc.h
tm

Leclerc

http://www.military –
today.com/tanks/tr85m1.
htm

TR-85M1 Bizonul

http://www.battletank
s.com/images/M60 –
A1-2.jpg

M60 A1

46 din 47 Anexa nr. 3 – Tabel comparativ privind mașinilor de luptă ale
infanteriei

47 din 47 Anexa nr. 4 – Mine antitanc
Sursa: PLEȘANU, Toma. Platforme viitoare pentru operații urbane. Sisteme terestre
autonome – suport bibliografic , Editura Academiei Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" Sibiu,
2020, ISBN 978 -973-153-395-7; la mediateca AFT; format digital, DVD și cloud la adresa
https://drive.google.com/drive/folders/1V0zEu6o1JUkGjO3xqG –
PfU0BB3pNttVd?usp=sharing_eil&ts=5e3346ee , slide 109.