Eutanasierea, o dilemă etică [627265]

1
Eutanasierea, o dilemă etică
Violeta Gogioman

Potrivit definiției ”o dilemă etică este o situație în care trebuie să se facă o alegere
dificilă între două direcții de acțiune, alegere ce implică încălcarea unui principiu moral. ”1 Pe
parcursul evoluției s ocietății omeneșt i, comunitatea uman ă s-a confruntat cu o serie de dileme
etice care, prin dezbaterile aprinse pe care le -au generat, au definit și încă mai definesc modul
în care sunt abordate o serie de subiecte actuale.
O astfel de dilemă etică este și eutan asierea. Te rmenul în sine provine din limba greacă
și este obținut prin alăturarea cuvântului eu, ce înseamnă bine, cuvântului thanathos prin care
este definit conceptul de moarte .2 Astfel, într -o traducere liberă, prin eutanasiere putem
înțelege o moarte bună. Încă de la creionarea termenului, în rândul medicilor, au apărut
diferențieri clare asupra modului în care aceștia se raportează la practica eutunasierii. Potrivit
lui Raphael Cohen -Almagor eutanasiere a ca procedeu poate fi împărțită în:
a) Eutanasiere activă – este definită de autor ca acțiune a intenționată a medicului de
a prescrie pacientului aflat în stare termin ală o serie de medicamente ce au drept
scop scurtarea vieții acestuia și implicit a suferinței cu care acesta se confruntă . În
literatura de specialitate acestă acțiune mai este denumită și prin termenul de
sinucidere asistată .
b) Eutanasiere pasivă – este definită, de către același autor , ca lipsa acțiunilor
efectuate de către cadrele medicale , acțiuni menite să prelungească viața
pacientului aflat în suferință. 3
Eutanasierea pasiv ă poate fi la rândul ei împărțită în două direcții de acțiune:
 Încetarea unor acțiuni care au ca rezultantă directă încheiere a vieții
pacientului aflat în suferință. Un exemplu elocvent în acest sens îl
constituie decizia cadrelor medicale de a nu conecta pacientul la un aparat
menit să îi întrețină ritmul respirator în mod artificial.
 Încetarea unor măsuri medicale menite să mențină în viață pacientul . Un
exemplu grăitor este acela când , printr -o decizie a unui cadru medical sau a

1 https://en.oxforddictionaries.com/definition/ethical_dilemma , accesat în 10.11.2017.
2 Raul Cohen -Almagor , Euthanasia in the Netherlands. The policy and practice of mercy killing , Dordrecht, ed.
Kluwer Academic Publishers, p. 1
3 Ibidem , p. 1.

2
unui colectiv de medici , pacientul a flat în stadiul terminal este deconectat
de la apar atul ce îi asigură funcțiile vitale .4
Istoria acestei practici este una îndelungată. Atât grecii cât și romanii permiteau , în
anumite situații expres reglementate prin norme cutumiare sau prin legi scrise ,
practicarea eutanasierii. Unul dintre primele exemple în acest sens este cutuma
instituită la nivelul societății spartane unde, dacă un nou născut nu corespundea din
punct de vedere fizico -morfologic idealului spartan, era aruncat într -o prăpastie af lată
pe muntele Taygetos5. Această practică era foarte răspîndită la nivelul societății
spartane iar explicația sa rezida în faptul că actul eutanasierii în sine era privit ca o
modalitate de a proteja întreaga societate spartană de o povară inutilă.6
Mai tâziu, odată cu evoluția societății omenești, prin apariția religiilor
monoteiste și a conturării unui nou set de valori morale și etice , modul în care oamenii
se raport ează la ideea de eutanasiere s -a schimbat. Pentru o mai bună exemplificare,
considerăm că este necesar, să menționăm o serie de argumente pro și contra cu privire
la modul în care societatea actuală se raportează la actul eutanasierii.
Argumentele în favoare eutanasierii și a sinuciderii asistate pot fi următoarele:
I. Este unica modalitate de a opri suferința extremă a bolnavilor aflați în
stadiile finale ale unei boli terminale și de a le asigura acestora o moarte
liniștită.
II. Orientarea resurselor spi talicești către bolnavii care pot fi salvați.
III. Prin eutanasiere i se permite bolnavului să aibă parte de o mo arte
demnă, rapidă și lipsită de dureri , nepermițând astfel ca acesta să
devină o povară atât pentru propria -i persoană cât și pentru cei dragi.7
În ceea ce privește argumentele contra eutanasierii în opinia noastră acestea pot
fi grupate în:
1. Atât prin normele religioase cât și prin cele juridice se stabiliește ocrotirea
dreptului la viață a individului. O extensie logică a acestui principiu este
interzicerea une i pers oane de a lua viața altei persoane .
2. Datorită avansului tehnologic și a evoluțiilor tr atamentelor curative și
paleative, prin faptul că unui pacient i se oferă posibilitatea de a opta

4Ibidem , p. 1.
5 https://en.wikipedia.org/wiki/Sparta#Birth_and_death , accesat în 10.11.2017.
6http://www.life.org.nz/euthanasia/abouteuthanasia/history -euthanasia1/ ,accesat in 10.11.2017.
7 https://www.medlife.ro/argumente -pro-si-contra -eutanasiei -si-sinuciderii -asistate.html , accesat în
10.11.2017

3
pentru eutanasiere sau suicid asistat, i se suprimă acestuia dreptul de a
beneficia de noi tratamente care îi pot ameliora condiția sau chiar o pot
trata def initiv.
3. Poate da naștere la o serie de abuzuri materializate prin faptul că rudele
bolnavului constientizează faptul că acesta suferă de o boală incurabilă, că
poate deveni o povară pent ru ele și îl determină pe acesta să a peleze la
procedura eutanasierii sau a suicidului asistat.8
În lumina celor exprimate mai sus, est e necesară o analiză a modului în care
practica eutanasierii și cea a suicidului asistat pot fi încadrate ca fiind dileme de ordin
etic.
În cr eionarea demonstrației vom p orni de la ideea că i ntrarea în cad rul nobilei profesii
medicale debutează odată cu depunerea jurământului lui Hipocrate consacrat prin
cuvintele primum non nocere .9 Prin intermediul acestui jurământ, viitoarele cadre
medicale atestă faptul că , în exercitarea profesiei , nu vor ” prescrie niciodată o
substanță cu efecte mortale, chiar dacă li se va cere ”. 10
În practica cotidiană însă , medicii se lovesc , nu de puține ori , de situații în care dacă
respectă termenii enunțați în jurământ , nu fac altceva decât să prelungească agonia
unui pacient aflat în stadiul terminal al bolii de care suferă iar dacă încearcă , prin
diferite mijloace , să îi aline suferința grăbindu -i moartea , se confruntă cu o încălcare a
termenilor jurământului. Astfel, se conturează o dilemă etică, prin faptul că a mbele căi
de acțiune afectează în mod direct pacientul cât și medicul .
Confruntat fiind cu o asemenea situație, medicul curant are două căi de acțiune: fie
respectă jurământul depus, respectă normele juridice în vigoare ce incriminează
practica eutanasierii și asistă nepun tincios la suferințele pacientului pe care ar fi trebuit
să le aline, fie încalcă termenii jurământului și norme le juridice și printr -o serie de
acțiuni concertate alină suferințele pacientului aflat în stadiile finale ale unei afecțiuni
terminale, prin practicarea eutanasi erii sau a suicidului asistat.
Dincolo de încadrarea juridică dată faptei și tot ce rezultă din aceasta , utilizarea
practici eutanasierii sau a suicidului asistat este , din punctul nostru de vedere , una
dintre marile d ileme etice ce stârnește încă adânci controverse în cadrul societă ții
contemporan e.

8 Ibidem , accesat în 10.11.2017.
9 Lat. Primum non nocere se traduce prin În primul rând să nu faci rău.
10 http://www.rador.ro/2016/01/05/juramantul -lui-hippocrate -si-lumea -moderna/ , accesat în 15.11.2017.

4
BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate:
1. Cohen -Almagor , Raul, Euthanasia in the Netherlands. The policy and practice of
mercy killing , Dordrecht, ed. Kluwer Academic Publishers, 2004 .

Surse electronice :
1. https://en.oxforddictionaries.com
2. https://en.wikipedia.org
3. http://www.life.org.nz
4. http://www.rador.ro