Euler și cea mai faimoas ă formul ă din matematic ă [600758]
Euler și cea mai “faimoas ă” formul ă din matematic ă
dr. Dorin M ărghidanu
[anonimizat]
Despre Leonhard Euler (1707 – 1783) s-a scris – și se scrie în continuare foarte mult. Este oarecum
firesc s ă fie a șa , dac ă avem în vedere uria șă personalitate a acestui savant genial . In lumea academic ă
este considerat ca fiind unul dintre cei patru mari matematicieni
din perioada modern ă, al ături de Gauss , Newton si Riemann .
Născut în Basel ( Elve ția ) , a beneficiat înc ă din copilarie de
sprijinul și încuraj ările pertinente ale lui Johan Bernoulli .
Nu dup ă mult timp îns ă , elevul și-a dep ăș it profesorul.
Euler a fost membru al Academiilor de Știin țe din Berlin și
Sankt Petersburg. Pe lâng ă matematic ă avea cuno știn țe avansate
și în alte știin țe : fizic ă , astronomie , psihologie , medicin ă ,
botanic ă , geografie , filosofie . Cuno ștea foarte bine mai multe
limbi moderne , dar și limbile clasice (de exemplu , știa pe de
rost epopeea “Eneida” a poetului latin Virgiliu !..) .
Euler este adesea considerat ca fiind cel mai prolific autor
de pe planet ă – din toate timpurile și din toate domeniile
cunoa șterii. Publicarea operei sale , început ă în 1911 și care
continu ă neîntrerupt , con ține până în momentul de fa ță 887 de
titluri adunate în 72 de volume masive . Intre timp noi depozite
de manuscrise necunoscute se supraadaug ă la aceast ă zestre Leonhard Euler ( portret E. Handmann )
știin țific ă și se estimeaz ă ca vor fi necesare înc ă vreo sut ă de
volume pentru a acoperi cu adev ărat întreaga oper ă a savantului elve țian.
Dar nu neap ărat prin numarul de lucr ări impresioneaz ă opera lui Euler . Deoarece – în matematica, de
exemplu,el a fost numeric dep ăș it de (- până de curând – contemporanul nostru) Paul Erdos cu cele cca.
1500 de lucrari . De asemenea , la noi , istoricul și literatul Nicolae Iorga a publicat nu mai pu țin de 1.250
de volume și 25.000 de articole !..
Opera savantului din Basel este considerat ă cu adev ărat cea mai prolific ă – mai cu seam ă prin cantitatea
de informa ție con ținut ă , cât și prin num ărul de pagini scrise. S-a evaluat c ă , începând de la varsta de 20 de
ani , timp de 77 de ani – până la sfar șitul vietii sale , Euler a scris circa 800 de pagini pe an . Scrierile sale ,
etalând o mare boga ție de idei , sunt foarte explicite – niciodat ă condensate sau criptice .
Să mai amintim c ă în ultimii 17 de via ță, savantul a creat în condi ții
de orbire total ă . Acest impediment fizic nu l-a împiedicat s ă-și
continue în acela și ritm munca sa știin țific ă , z ămislind noi lucr ări
valoroase , pe care le dicta neîntrerupt unor secretari . Desigur c ă
memoria sa prodigioas ă și o voin ță de neclintit au suplinit cu succes
lipsa vederii. De altfel , despre memoria uria șă și puterea sa de calcul ,
fizicianul și gânditorul francez Arago , contemporan cu savantul,
spunea : „El calcula f ără nici-un efort aparent , precum oamenii respir ă ,
sau precum vulturii se sus țin în zbor”.
Contribu ția lui Euler la dezvoltarea știin ței a fost uria șă . Mai cu seam ă în matematic ă unde cercet ările
sale au condus la dezvoltarea tuturor disciplinelor matematice clasice. Nu mai pu țin important este aportul
său la modul de prezentare și de înv ățare a matematicii , la ceea ce azi numim didactica matematicii .
Multe dintre tratatele sale constituie și acum modele de elaborare și redactare . De pild ă , toate tratatele
de analiz ă de dup ă el – chiar până în zilele noastre , nu sunt altceva decât relu ări epigonice dup ă faimoasele
sale lucr ări:„Introductio in analysin infinitorum ”, (1748), [4] ,
„Institutiones Calculi Differentialis ” (1755) , „ Institutiones
Calculi Integralis ”, (1768-1794) .
Rămâne de actualitate îndemnul lui Laplace : „ Citi ți-l pe
Euler, citi ți-l pe Euler . El este în toate , maestrul nostru al
tuturor ! ” [3] .
Și într-adev ăr, genera ții întregi l-au citit și evident l-au și
comentat. S-a acumulat astfel o uria șă literatur ă apologetic ă
despre Euler . I s-au dedicat volume întregi, numere speciale
în reviste de specialitate – de obicei în preajma unor
comemorari , articole nenum ărate , și mai de curand – felurite
prezent ări pe internet .
In consecin ță , a scrie cuprinzator despre personalitatea lui
Euler a devenit ast ăzi o încercare extrem de dificil ă . Și pentru
că oricând spa țiul rezervat pentru o astfel de întreprindere ar fi
insuficient , ne-am gândit c ă ar fi mai potrivit ă descrierea
„personalita ții” doar a uneia dintre produc țiile sale .
Nu a uneia oarecare , ci a „ celei mai frumoase formule ”
din matematic ă . Leonhard Euler (1707 – 1783)
(portret de Georg Brucker )
Astfel este socotit ă faimoasa identitate a lui Euler , e i π + 1 = 0 , descoperit ă de genialul savant
Leonhard Euler în anul 1740. Identitatea lui Euler este o simpl ă consecin ță a nu mai putin celebrei
formule a lui Euler , e i φ = cos φ + i sin φ , atunci când se face înlocuirea argumentului φ prin π .
Formula lui Euler a fost descoperit ă în anul 1740 și inserat ă în celebra sa lucrare [4] – comparat ă
de unii istorici ai matematicii cu “ Elementele ” lui Euclid , carte care îns ă a v ăzut lumina tiparului abia în
anul 1948 (v.[3] , [6]) . De fapt – cum s-a dovedit ulterior (v. [8]) , a fost vorba mai degrab ă de o
redescoperire a acestei rela ții.
Forme echivalente ei , dar ceva mai obscure, au fost ob ținute , la începutul veacului al XVIII și de c ătre
al ți matematicieni ai vremii : englezul Roger Cotes , francezul Abraham DeMoivre , elve țianul Johann
Bernoulli și chiar de însu și marele Euler – în dou ă rânduri .
Identitatea lui Euler reune ște într-o exprimare lapidar ă (și –
să recunoa ștem , și într-o form ă cât se poate de surprinzatoare !..)
cele mai importante și cele mai utilizate cinci constante din
matematica modern ă : 0 , 1 , i , π și e .
Semnifica țiile acestor numere sunt binecunoscute :
0 – este elementul neutru fa ță de opera ția de adunare ,
1 – este elementul neutru fa ță de opera ția de înmul țire ,
i – este unitatea imaginar ă ,
π – este raportul dintre lungimea și diametrul unui cerc ,
e – este num ărul lui Euler – deopotriv ă baz ă a logaritmilor naturali
și limit ă a șirurilor (- introduse chiar de Euler ) , n
n11
+ =ne ,
respectiv ,n! 1
2! 1
1! 11 + + + + = KnE
ambele binecunoscute în analiza matematic ă , dar nu numai .
De asemenea , în identitatea lui Euler apar câte o singur ă dat ă opera țiile matematice fundamentale :
adunarea , înmul țirea și ridicarea la putere (exponen țierea).
Și toate aceste opt no țiuni matematice sunt îngem ănate -în mod unic- sub semnul rela ției de egalitate !..
Să remarc ăm c ă prin natura elementelor componente, formula reu șește s ă adune laolalt ă no țiuni apar ți-
nând la diferite discipline matematice : aritmetica și teoria numerelor, algebra, geometrie și trigonometrie,
analiza real ă și complex ă , etc. ( v.[3]-[10] ) .
De asemenea surprinde pl ăcut coexisten ța entita ților reale ( 0 , 1 , π , e ) cu entitatea complex ă i – pe
de o parte, precum și a m ărimilor algebrice ( 0 , 1 , i ) cu cele transcendente ( π și e ) – pe de alt ă parte .
Frumuse țea identita ții lui Euler este sporit ă și de starea “de mister” în care este înv ăluit ă aceast ă
formul ă . Iar misterul ei întrece binein țeles misterul – cunoscut în lumea matematicienilor – al unora din
constantele implicate (în pofida unor manifest ări , interpret ări sau aplic ări din/în “lumea real ă” ale acestor
constante ) . Tocmai aceast ă îngem ănare dintre frumos și mister au f ăcut din aceast ă formul ă una din cele
mai populare și mai apreciate formule din întreaga matematic ă .
Pentru c ă , oricât ar p ărea de curios ,- și pentru crea țiile matematice se întocmesc diferite clasamente !..
Și trebuie spus c ă identitatea lui Euler se afl ă mai întotdeauna pe podium . Poate cea mai relevant ă
clasificare a fost f ăcut ă de revista Mathematics Intelligencer , o revist ă sus ținut ă de binecunoscutul trust
de publica ții de matematic ă (c ărți și reviste) , Springer-Verlag . Astfel în aceast ă revist ă , în 1988 este
lansat ă lumii academice, cunosc ătorilor și consumatorilor de matematic ă – o anchet ă inedit ă despre „ cea
mai frumoas ă teorem ă (sau realizare ) din matematic ă ”.
Rezultatul vot ării, exprimat în acordarea de note de la 0 la 10 , pentru o lista de 24 de rezultate cele bre
din matematica – și publicat în num ărul din vara 1990 , plaseaz ă identitatea lui Euler , pe primul loc , cu
media de 7,70 . Pentru compara ție, s ă amintim c ă : pe locul doi s-a plasat demonstra ția lui Euclid despre
existen ța unei infinit ăți de numere prime – cu media 7,50 ; pe locul trei – cu media 6,70 , demonstra ția
privind ira ționalitatea lui ; pe locul patru rezultatul privind transcenden ța lui π – cu media 6,50 !..
De asemenea identitatea lui Euler apare pe locul doi în topul „ celor mai importante formule ”
știin țifice , ini țiat ă de editorii revistei Physics World , [1] – dup ă ecua ția lui Maxwell ( pentru câmpul
electromagnetic ) . Reponden ții la ancheta revistei s-au întrecut în calificative : “cea mai profund ă
propozi ție matematic ă scris ă vreodat ă ”, “ ciudat ă și sublim ă ” , “ șocant ă” , “picant ă” , “înc ărcat ă cu o
frumuse țe cosmic ă” ; sau excl ămări de genul – “ce poate fi mai misterios decât un num ăr imaginar care
interac ționeaz ă cu un num ăr real pentru a se anula (!?..) ” . Iat ă c ă nu numai matematicienii , ci și fizicienii
apreciaz ă splendoarea formulei lui Euler. De altfel , renumitul fizician Richard Feynman , laureat al
premiului Nobel pentru fizic ă , dar și un talentat matematician , nume ște aceast ă formul ă : " bijuteria
noastr ă" și "cea mai remarcabil ă formul ă din matematic ă ! " [6] , [7] .
Entuziasmul matematicienilor – vis-à-vis de aceast ă formul ă – este chiar mai mare . Astfel în [7] , o
lucrare de aproape 400 de pagini și dedicat ă aproape în exclusivitate acestei formule , autorul ei – Paul
Nahin o nume ște “standardul de aur pentru frumuse țea matematicii” , sau “cea mai faimoas ă formul ă din
toat ă matematica”. Sau iat ă cum o înf ățiseaz ă – prin asociere cu alte produse artistice propriu-zise –
cunoscutul matematician Keith Devlin de la Universitatea Stanford : “Ca un sonet shakespearean care
capteaz ă filonul pur al dragostei , sau ca o pictur ă care dezv ăluie frumuse țea uman ă dincolo de aparen ță ,
identitatea lui Euler atinge adev ărat ă adâncime a existen ței ” !..
Să mai ad ăug ăm c ă și pentru matematicieni se fac topuri și aici trebuie s ă spunem c ă de fiecare dat ă
Leonhard Euler este in Top 5 (al ături de nume precum cele ale lui Arhimede , Newton sau Gauss ) .
In ceea ce prive ște semnifica ția real ă a identita ții lui Euler , trebuie spus c ă lucrurile sunt departe de
a fi total l ămurite și explicate. Pentru a exemplifica și prelungi starea “de perplexitate” ce ne este indus ă
de aceast ă formul ă , vom expune și dou ă forme echivalente ei , la fel de stranii , care – fapt remarcabil –
furnizeaz ă evalu ări pentru puteri ale lui i . Pentru aceasta , scriind identitatea lui Euler sub forma
e i π = – 1 , prin ridicarea la puterea ½ , ob ținem , ii
e=2π
. (*)
Mai departe , prin ridicarea la puterea i și folosind i 2 = – 1 , ob ținem ii e =−2π
.
Cu ajutorul unui calculator , se ob ține chiar urm ătoarea evaluare numeric ă – cu 10 zecimale exacte ,
… 2078795763 , 01= =
2πeii
De asemenea , din (*) , prin ridicare la puterea 1/i , ob ținem , i ii i e = =1π
2 , care de
asemenea se poate calcula cu ajutorul unui un calcu lator . Trebuie spus c ă aceste valori ob ținute pentru
i i și ii sunt doar unele dintre multele (chiar infinit de m ulte !..) valori reale cu aceia și proprietate ,
deoarece în mul țimea numerelor complexe – exponen țierea nu este unic ă ! De exemplu pentru i i , toate
rădăcinile reale sunt , 1
+ = kπ2ii
2π unde k este un num ăr întreg .
Despre formula 2π
eii= – matematicianul american Benjamin Pierce (1808 – 1880) le spunea
studen ților s ăi de la universitatea Harvard: ’’ Domnilor , ceea c e este cu siguran ță adev ărat , este c ă este
absolut paradoxal ă , n-o putem în țelege și nu știm ce înseamn ă ; dar am demonstrat-o , prin urmare știm
că trebuie s ă fie adev ărat ă ( !..) ’’ [3] , [7] . Desigur c ă aceast ă caracterizare , plin ă de umor , dar v ădind
și modestie și obiectivitate știin țific ă – se poate aplica și pentru echivalenta ei , identitatea lui Euler !..
Bibliografie
[1] Crease, Robert P., „The greatest equations ever ", PhysicsWeb, October 6 , 2004 ,
On line : http://physicsworld.com/cws/article/print/20407 .
[2] Devlin Keith , „The language of mathematics: making the invisible v isible ” , W. H. Freeman
and Company , New York ,1998, 2000 .
[3] Dunham William , „ Euler : The Master of Us All ”, Mathematical Association of America, 1999.
[4] Euler, Leohnard , „Introductio in analysin infinitorum ”, Bosquet, Lausanne, 1748. Available at
www.EulerSociety.org English translation by John Blanton, Springer, New York, 1988 and 1990.
[5] Le Lionnais François (avec la collaboration de Jean Brette) , „ Les nombres remarquables ” ,
Hermann , Paris 1983 .
[6] Maor Eli , „e : the story of a number ”, Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1994 .
[7] Nahin, Paul J., “Dr. Euler's Fabulous Formula : Cures Many Mathematical Ills ” , Princeton
University Press, 2006 .
[8] Sandifer,C. Edward , „e, π π π π and i :Why is “Euler” in the Euler identity? ”,in "Euler's Greatest Hits ",
MAA Online, February 2007.
[9] Sandifer, C. Edward , „The Early Mathematics of Leonhard Euler ”, Mathematical Association
of America , Washington , DC, 2007 .
[10 ] Yeo Adrian , „The Pleasures of Pi , e and Other Interesting Numbe rs ”, World Scientific
Publishing Co. Pte. Ltd.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Euler și cea mai faimoas ă formul ă din matematic ă [600758] (ID: 600758)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
