ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte [616148]

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
1

1. Introd ucere
Producția de lapte a vacilor în ultimii 40 de ani s -a dublat
în urma procesului intens de selecție și a nutriției de precizie ,
existând în acest moment vaci care în condiții de producție
înregistrează peste 16.000 kg lapte per lactație (cu r ecorduri
individuale de peste 30.000 kg). În ultimii 70 de ani, majoritatea
programelor de selecție a vacilor de lapte au vizat exclusiv
producția de lapte și, într -o mai mică măsură, ratele de creștere
a vițeilor (Oltenacu și Broom, 2010) . Având în vedere corelațiile
genetice negative dintre producția de lapte și însușirile de
reproducție și fitness, s -a înregistrat un declin semnificativ
pentru un număr important de însușiri funcționale la rasele
moderne de taurine ( Egger -Danner și colab., 2015 ), în speci al la
rasele specializate pentru producția de lapte precum cele din
grupul Holstein -Friză.
În ultimii ani, selecția pentru noi seturi de însușiri ˝verzi˝,
care să includă însușiri cu relevanță economică dar și de
bunăstare animală, precum rezistența genet ică la imbolnăviri,
longevitatea productivă, eficiența nutriției, temperament ul,
emisiile de metan și însușiri funcționale devin tot mai
importante. Prin urmare, producătorii și zootehniștii au realizat
faptul că o producție eficientă nu poate să fie reali zată fară o
abordare integrată a selecției animalelor pentru însușirile de
producție cu cele de bunăstare și întrețiere (Hietala și colab.,
2014) .

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
2

Evoluția actuală a tuturor sistemelor din agricultură, a
făcut să apară noi criterii de apreciere a produselo r obținute din
acest sector economic, bunăstarea animalelor fiind unul dintre
aceste criterii. Astfel, adoptarea unui sistem de gradare a
nivelului de bunăstare a animalelor este necesar. Totuși, pentru
a fi realizat acest lucru, este nevoie de o cunoașter e aprofundată
a etologiei aplicate la toate speciile de fermă, pe categorii și
sisteme de creștere a acestora.
Pe parcursul unei lactații, organismul vacii se confruntă cu
o serie de factori stresanți, cum ar fi: fătarea și separarea de
vițel, involuția ap aratului genital, mulsul mecanic, debutul
estrului și instalarea unei noi gestații, lipsa mișcării active,
interacțiuni sociale agresive, relotizări, la debutul lactației
balanța energetica este negativă, faza de mobilizare a rezervelor
corporale, adaptare a tubului digestiv la creșterea ingestiei de
furaje, predispoziție ridicată la boli metabolice, variații ale
condiției corporale, incidentă ridicată a tehnopatiilor, înțărcarea
vacii etc (Gavojdian, 20 10).
Comportamentul taurinelor este influențat de o ser ie de
factori cu diferite grade de implicare în derularea /stoparea
anumitor tipare comportamentale. În mod curent, pentru
evaluarea gradului de confort oferit de sistemul de întreținere se
utilizează urmărirea a trei tipuri de comportament, și anume
compo rtamentul de odihnă , tiparele comportamentale anormale
(agresiunea redirecționată și stereotipiile) și relația om -animal
(Winckler , 2008) . Cele trei tipare comportamentale se
influențează reciproc. Este știut faptul că modul de comportare a
taurinelor este previzibil, acolo unde există suficiente informații

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
3

cu privire la rasă, sex, vârstă, categorie fiziologică, sistem de
întreținere, stare de sănătate etc (Acatincăi, 2003) .
Tabelul 1.1. Diferențele înregistrate între rasele de taurine
specializate pentru p roducția de lapte și forma sălbatică din care
acestea provin (Gavojdian, 2010)
Forma
sălbatică Rasele
specializate
Producția de lapte (kg /zi) 7-10 35-50
(recorduri>100)
Număr de alăptări /mulsori 4-6 2-3
Cantitate de lapte /mulsoare 1-2,5 10-25
Durata lactației (luni) 7-8 > 10 -12
Producția pe lactație (kg)  1.000 6.000 -12.000
(recorduri>30.000)

După Stanciu (1999), studiile actuale de etologia
taurinelor sunt orientate în mai multe direcții și anume:
– cunoașterea și evaluarea răspunsului compo rtamental la
factorii stresanți specifici exploatării intensive sau
semiintensive ;
– aprecierea gradului de adaptare a taurinelor dintr -un grup la
schimbarea mediului ecologic (ex. trecerea de la întreținerea
legată la cea liberă; întreținerea în stabulați e permanentă și -sau
întreținerea pe pășune) sau în urma diferitelor restricții (ex.
tehnicile de înțărcare a vacilor; separarea vacii mama de vițel) ;
– cunoașterea aspectelor comportamentale însușite de animal în
cursul existenței sale, care pot fi utiliza te în mărirea eficienței
exploatării , în special în cazul zootehniei de precizie, unde se
practică mulsul robotizat ;
– cunoașterea mecanismelor care coordonează comportamentul.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
4

În prezent, sectorul de creștere a bovinelor întâlnește
schimbări majore în cee a ce privește cadrul legal național (Legea
nr. 205/2004 , Legea nr. 205/2014 ) și al Uniunii Europene
(Directiva 98/58EC /1998 ) cu privire la standardele minime ce
trebuiesc asigurate într -o exploatație de acest profil.
Intensivizarea acestui sector, presupun e exploatarea unui
număr mare de animale, pe o suprafață relativ mică. Astfel, fiind
ignorată în majoritatea cazurilor individualitatea, în detrimentul
tratării animalelor ca entitate -grup. Pe plan național, dar în
special internațional au luat ființă ONG -uri, care abordează
aceste probleme, și militează pentru soluționarea lor și
înăsprirea legilor de protecție a animalelor domestice. Mai mult,
tehnologiile de creștere și exploatare a vacilor de lapte în sistem
organic prevăd o serie de mențiuni menite să ofere o calitate
sporită a vieții animalelor, cu mențiuni directe la accesul vacilor
la anumite libertăți, în special la cele care vizează exprimarea
comportamentelor naturale ale acestora (ex. tehnici de înțărcare
alternativă, acces la pășune, spațiul min im acordat per animal) .
În ultimul deceniu , în sectorul de creștere a taurinelor din
unele țări UE cu zootehnie performantă (Suedia, Austria,
Germania, Danemarca) , temperamentul a devenit criteriu de
selecție a vacilor de lapte în cadrul programelor de ame liorare,
fermierii solicitând animale cu temperament liniștit, care să fie
ușor de manipulat și care să valorifice mai bine furajele ( Cziszter
și colab., 2016 ). Similar, la rasele de taurine specializate pentru
produția de carne din S.U.A. și Noua Zeelanda (Aberdeen Angus
și Hereford), reactivitatea comportamentală a fost inclusă în
indicele de selecție.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
5

Referințe bibliografice
Acatincăi S., 2003, Etologie: comportamentul animalelor
domestice, Ed. Eurobit, Timi șoara
Cziszter L.T., Gavojdian D., Neamt R., N eciu F., Kusza S., Ilie D.E.,
2016, Effects of temperament on production and
reproductive performances in Simmental dual -purpose
cows, Journal of Veterinary Behavior: Clinical Applications
and Research, 15: 50 -55
Egger -Danner C ., Cole J .B., Pryce J .E., Gen gler N., Heringstad B.,
Bradley A., Stock K.F. , 2015, Invited review: overview of new
traits and phenotyping strategies in dairy cattle with a focus
on functional traits , Animal , 9(2): 191 -207
Gavojdian D., 2010, Comportamentul vacilor de lapte, în: Bazele
relației dintre bunăstarea animală și calitatea produsului,
editori: Cziszter L.T., Szücs E., Sossidou E.N., Ed. AgroPrint,
Timișoara
Hietala P., Wolfova M., Wolf J., Kantanen J., Juga J., 2014,
Economic values of production and functional traits,
includi ng residual feed intake, in Finnish milk production,
Journal of Dairy Science, 97(2): 1092 – 1106
Oltenacu P.A., Broom D.M. , 2010 , The impact of genetic selection
for increased milk yield on the welfare of dairy cows , Animal
Welfare, 19 (S): 39 -49
Stanciu G., 1999, Tehnologia creșterii bovinelor, Ed. Brumar,
Timișoara
Winckler C., 2008, The use of animal -based health and welfare
parameters – what is it all about? În: CORE Organic project
nr. 1903 – ANIPLAN, sursa: http://orgprints.org/13405

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
6

2. Comportamentul vacilor de lapte
2.1. Consumul de furaje la taurine

Potențialul productiv al raselor de vaci specializate pentru
producția de lapte este în continuă creștere (cca. 70-120
kg/lactație diferențe între generații) , de aceea furajele și
strategiile nutrițional e trebuiesc permanent adaptate nevoilor
animalelor (Hansen, 2000 ). Este important de identificat noi
strategii de furajare și de management nutrițional la vacile aflate
în lactație, prin care să fie îmbunătățite consumul voluntar de
hrană și funcțiile rume nului, cu efecte evidente asupra
producțiilor de lapte obținute. Tractusul digestiv al taurinelor
are o capacitate foarte mare, rumenul unei taurin e adult e putând
avea o capacitate de cca. 180 de litri. Astfel, taurinele pot
consuma cantități însemnate de furaje în 24 de ore , care pot
reprezenta până la 8 -12 % din greutatea animalului.
La întreținerea pe pășune neparcelată , taurinele se mișcă
încet în lungul pășunii și țin botul apropiat de sol. Pentru a
consuma plantele animalul își mișcă capul la dreapta, la stânga și
în față, descriind un arc de cerc de 60 -90°. În medie, taurinele
parcurg în timpul pășunatului o distanță de cca. 4 -6 km pe zi,
durata deplasării fiind de cca. 2 ore. În cazul în care pășunea este
calitativ inferioară sau gradul de încărcare cu animale al pășunii
este prea ridicat , mărimea pasului crește, ceea ce face să crească
și viteza de deplasare, iar distanța parcursă în timpul
pășunatului se poate dubla, depășind 10 km, crescând astfel
consumul pentru întreținerea funcțiilor vitale. De asemenea,
distanța parcursă în timpul pășunatului este mai mare decât cea

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
7

normală în zilele cu vânt puternic sau când pe pășune sunt
insecte. Când sunt temperaturi scăzute , umiditate ridicată și/sau
vânt, taurinele au tendința să se deplaseze cu vântul în spate ,
pentru a conserva căldura produsă de organism . În cazul în care
temperatura mediului este ridicată peste zona de confort termic
al spceiei (16 -18 °C) , taurinele preferă să se odihnească la umbră
sau pășunează cu axul lung al trunchiului perpendicula r pe
direcția vântului, pentru a mări pierderea de căldură prin
evaporare (Stanciu, 1999 ).
Când suprafața de pășunat nu este restricționată , distanța
normală între taurine în timpul pășunatului este de cca. 10 m.
Distanț a se reduce până la 0,5 -1 m la pășun atul parcelat , când
densitatea taurinelor pe unitatea de suprafață este mare , iar
calitatea pășunii este foarte bună . Taurinele pășunează timp de
6-12 ore pe zi, durata pășunatului fiind influențată de mai mulți
factori ( calitatea pășunii, cantitatea de ma să verde, structura
floristică a pășunii, starea de întreținere a animalelor, programul
zilnic de pășunat, tipul de pășunat, categoria fiziologică,
temperatură, accesul la apă și umbrare etc).
Viteza de pășunat este de cca. 40-50 prehensiuni pe minut,
fiind mai mare dacă plantele au conținut redus în celuloză și
substanță uscată, respectiv plantele se găsesc într -un stadiu
tânăr de vegetație. Datorită mobilității reduse a buzelor ,
taurinele nu pot consuma plantele a căror înălțime este mai mică
de 8 cm. Înă lțimea minimă a covorului vegetal pentru un consum
optim este de 1 8-20 cm.
Comportamentul nutrițional la întreținerea vacilor în
adăpost este influențat într -o mai mică măsură de către factorii
de mediu, și într -o mai mare măsură de factorii de natură
tehn ologică ( structura rației zilnice, modul de administrare,
frontul de furajare, designul adăpostului etc ).

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
8

Administrarea furajelor la iesle, în special a celor care au
fost în prealabil prelucrate (amestec furajer unic – AFU), reduce
posibilitatea animalulu i de a efectua o selectare a acestora.
Administrarea furajelor la iesle determină, de asemenea, și o
reducere semnificativă a necesarului de timp alocat furajării,
datorită preparării și prelucrării acestora (recoltare, tocare,
granulare). Preferințele ani malelor pentru un anumit tip de furaj
sunt influențate de calitatea acestora și de frecvența
administrării lor. Furajele care sunt introduse pentru prima oară
în rația taurinelor sunt acceptate mai greu, animalul obișnuindu –
se cu tipul respectiv de furaj î n mod treptat.
Durata accesului la furaje, este un alt factor de influență, în
cazul în care vacilor li se reduce durata accesului la furaje, se
reduce durata consumului și se mărește viteza de consum. În
mod normal, o vacă de lapte alocă furajării 5 -6 ore pe zi. Viteza
de consum, exprimată prin timpul necesar pentru consumarea
unui kilogram furaj brut este la furajele verzi de 1,3 -3,7 min/kg,
la furajele suculente conservate de 1,7 -5,9 min/kg și la
concentrate de 2 -4 min/kg. Viteza de consum a fibroaselor este
mai redusă de 3 -5 ori comparativ cu furajele suculente și
concentrate, timpul necesar pentru consumul unui kg fiind de 9 –
25 minute. Cea mai redusă viteză se înregistrează la grosiere,
durata de consum a unui kilogram paie de ovăz, fiind de 40 -50
minut e (Stanciu, 1999; Acatincăi, 2003; Gavojdian, 2010 ).
Atunci când vacile sunt hrănite ad libitum , ele
înregistrează în medie un număr al perioadelor de consum
cuprins între 6,4 și 17,5/zi. Fiecare dintre aceste perioade având
o durată medie de 21,1 -41,1 min ute ( Tolkamp și colab., 2002 ).
Durata totală de consum a furajelor la vacile de lapte reprezintă
12-25% din total 24 ore. În funcție de cantitatea de furaj
administrat ă, calitatea furajului, modul de administrare, modul
de preparare, conținutul furajului î n celuloză, necesarul pentru
susținerea producției de lapte, faza lactației etc.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
9

Consumul de hrană și cel de apă se condiționează reciproc.
Pentru fiecare kilogram de substanță uscată ingerată vacile au
nevoie de 3 -4 l de apă, la care se adaugă necesarul d e apă pentru
producerea secreției lactate (Christensen și Fehr, 2000 ).
În prima fază a lactației este de dorit o creștere rapidă a
consumului de furaje, deoarece consumul voluntar de hrană în
această perioadă este scăzut, iar balanța energetică este
negat ivă, organismul vacilor consumând mai multă energie și
proteine decât ingeră. Acest lucru poate limita și întârzia
atingerea vârfului maxim de producție a laptelui cu două -patru
săptămâni. Pentru a compensa balanța energetică și proteică
negativă, organism ul trece la mobilizarea rezervelor corporale,
fapt ce se soldează întotdeauna cu scăderi ale masei corporale și
cu slăbirea organismului , vacile înalt productive pierd în mod
normal în primele 3 luni de lactație cca. 50 kg masă corporală .

O creștere a con sumului de hrană, și implicit a vitezei de
consum a furajelor, în această fază poate fi făcută prin:
administrarea furajelor de foarte bună calitate, cu palatabilitate
crescută; adoptarea furajării de tip predominant concentrat
(min 50% din valoarea energe tică a rației) ; o prelucrare
prealabilă a furajelor (tocare și mărunțire); o scădere a
procentului de celuloză a rației, ținând cont de nivelele minime
recomandate (23 -25%); administrarea sorturilor furajere de
volum ad libitum ; utilizarea de pro și prebio tice; concentrația
energo -proteică a rației să fie optimă; să fie urmărită starea de
sănătate a animalelor, în special a debutului bolilor metabolice
(ex. acidoză, cetoză).

Vârsta vacii influențează cantitatea de furaje pe care o
poate consuma un animal, prin dezvoltarea corporal ă a vacilor.
Astfel, vacile multipare au de regulă o dezvoltare corporală mai
mare cu 50 -100 kg față de vacile primipare. Necesarul pentru

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
10

întreținerea funcțiilor vitale fiind corelat cu dezvoltarea
corporală.
Faza lactației influe nțează la rândul său consumul de
furaje al vacilor , cel mai ridicat consum de furaje se înregistrează
în mod normal în intervalul 4 -6 luni de la debutul lactației, iar
cel mai scăzut consum este înregistrat cu cca. 2 săptămâni
înainte de fătare (30% mai pu țin comparativ cu animalele aflate
în lactație). Animalele cu o condiție corporală precară (BCS ≤ 2) ,
la care rezervele corporale sunt scăzute, pot consuma cu 20 –
30% mai mult furaj, comparativ cu vacile hrănite corespunzător
și cu o condiție corporală bună .
În mod normal, vacilor aflate în lactație rație zilnică le este
distribuită în două tainuri. DeVries și von Keyserlingk (2003 ) au
demonstrat faptul că acordarea rației în 3 -4 tainuri este un
stimul suficient de puternic, care duce la creșterea cantități i de
furaj consumat. Studiile recente au arătat că o creștere a
numărului de tainuri pe zi, reduce considerabil fluctuațiile de pH
ale rumenului ( Shabi și colab., 1999 ).
Densitatea animalelor din efectiv și poziția ocupată de
animal în cadrul ierarhiei soc iale influențează timpul alocat de
vaci pentru consumul furajului . Vacile dominante de regulă alocă
un timp mai îndelungat furajării, și de multe ori se odihnesc
lângă aleea de furajare, blocând astfel accesul vacilor de la baza
ierarhiei. Sistemul de într eținere influențează comportamentul
trofic prin gradul de confort pe care îl oferă animalelor. Unii
autori care desfășoară studii de comportamentul vacilor de
lapte, susțin faptul că vacile aflate în lactație aleg odihna în locul
furajării, sau își reduc s ever timpul alocat furajării, dacă gradul
de confort oferit sau programul activităților zilnice nu permit
odihna corespunzătoare a acestora , motivația vacilor pentru
odihnă și rumegare fiind extrem de puternică .

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
11

Temperatura și lumina influențează timpul a locat furajării
și cantitatea totală de furaj consumat de către vaci. Literatura de
specialitate recomandă un program zilnic de lumină de 16 ore,
urmat de 8 ore de întuneric continuu. Vacile sunt capabile să
consume furaj și pe întuneric, folosindu -se de s imțul olfactiv și
de cel tactil.
Rasele europene de taurine tolerează temperaturi de până
la 27C, peste acest prag de temperatură procesul de ingestie a
furajelor și sinteza secreției lactate sunt afectate ( Cziszter,
2003). Vacile de lapte tolerează mai bine temperaturile scăzute,
temperatura optimă pentru vacile aflate în lactație fiind situata
în jurul valorilor de 14 -16C. Temperaturi sub punctul de îngheț,
de până la -5C sunt tolerate bine de către taurine, afectând
pozitiv timpul alocat furajării, d eoarece organismul animalului
necesită un aport de energie pentru menținerea funcțiilor vitale
și termoregl are. La temperaturi foarte scăzute, de -20C, secreția
laptelui este sistată, iar consumul de furaje este aproape absent
(Acatincăi, 2003 ).
2.2. Rumegarea la vacile de lapte
Procesul de rumegare la vacile în lactație este un
comportament de durată, vacile alocând acestui tipar
comportamental în medie 6 -9 ore. Procesul de rumegare are loc
în mod normal între perioadele de consum a hranei, iar cea mai
mare parte a rumegării are loc în perioada nopții. Rumegarea
are loc în medie în 12 -17 perioade, cu o durată medie a unei
perioade de rumegare ce variază între 30 și 60 minute. Numărul
mediu de mișcări remasticatorii pe minut este de 60 -70. În
medie, numă rul de mișcări remasticatorii efectuate de un animal
pe parcursul a 24 de ore este de 20.000 – 28.000, fapt ce implică
un consum substanțial de energie și timp din partea animalului.
Pentru remasticarea unul bol mericic, vacile efectuează în medie

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
12

50-60 mi șcări remasticatorii, iar durata de timp dintre
remasticarea a două boluri este de 5 -10 secunde.
Procesul de rumegare este afectat sever ca intensitate și
timp alocat de către factorii cauzatori de stres. Pentru
optimizarea procesului de rumegare, vacile a u nevoie de confort
sporit si un program al activităților zilnice în adăpost care să nu
perturbe sever acest proces. Există în literatura de specialitate
foarte multe studii care urmăresc comportamentul de rumegare
la taurine, în mod special, la vacile de lapte. Datele redate de
diferiții autori sunt dintre cel mai variate, astfel: după Erina și
colab. 2013 , vacile rumegă în medie 553 minute pe zi, Fergonesi
1990 susține faptul că vacile rumegă în medie pe zi 492 minute;
Christensen și Fehr 2000, în urma st udiilor efectuate susține o
medie a rumegării la vacile de lapte de 396 minute; Albright
1993, redă o medie de 324 minute.
Factorii care conduc la variabilitatea mare a datelor
obținute în studiile publicate sunt: cea mai mare influență aspra
rumegării o a re rația administrată, aceasta influențează în
special prin procentul de substanță uscată ingerat, procentul de
fibră , dimensiunea particulelor furajului; apoi confortul asigurat
animalului, prin programul zilnic, microclimatul din adăpost,
tipul așternutu lui, nivelul de populare al adăpostului; rasa și
vârsta animalelor; individualitate, numărul de indivizi și nivelul
productiv al acestora; etc. Drept urmare, se pot explica datele
diverse oferite de literatur ă cu privire la comportamentul de
rumegare.
Vaci le pot rumega în amândouă pozițiile, ortostatic sau în
decubit. Preferând să rumege însă, în poziție decubitală ( Cooper
și colab. , 2007 ). În întreținerea legată, modul de staționare al
vacilor în timpul perioadelor de rumegare depinde în foarte
mare măsură de natura așternutului, programul principalelor
activități, factorii de microclimat și nivelul populării adăpostului

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
13

de animale , fiind un proces comportamental alelomimetic .
Factorii care influențează debutul perioadelor de rumegare sunt
în principal cei organizatorici. Astfel, dacă vacilor le sunt
asigurate un program și un nivel de cazare adecvate, acestea vor
începe procesul de rumegare, la scurt timp după încetarea
consumului hranei și a adăpării. Nivelul plasmatic al cortizolului
poate influența debut ul rumegării, la concentrații ridicate ale
acestui hormon, debutul și durata procesului de rumegare sunt
influențate negativ ( Bristow și Holmes, 2006 ). Un alt hormon cu
posibil rol în debutul rumegării, poate fi oxitocina. Care prin
eliberarea sa în circui tul sangvin, duce la scăderea nivelului de
cortizol plasmatic, creșterea activității nervoase, scade
presiunea sangvină și are efect calmant asupra animalului
(Linstrom și colab. , 2001 ; Moberg 2003 ).
O tehnologie adecvată de exploatare a vacilor de lapte ,
oferă animalelor condiții propice debutului și susținerii
activităților de rumegare. În procesul de rumegare nu este foarte
important doar timpul total alocat rumegării, ci și intensitatea
procesului de rumegare. Prin mișcările remasticatorii are loc
reducerea particulelor de furaje, amestecarea acestora cu
microsimbionți ruminali și reglarea producției secreției salivare.
Vacile în timpul rumegării produc în medie o cantitate de 200 –
300 mililitri salivă pe minut , fapt ce concura la menținerea ph –
ului ade cvat în rumen ( Christensen și Fehr, 2000 ), în 6-8 ore de
rumegare, organismul vacii produce cca. 160 -180 de litri de
salivă și eliberează cca. 800 -1000 l gaze prin eructație și
fltulență ( Wattiaux și Howard, 2018 ).
2.3. Odihna vacilor

Există preocupări c u privire la studiul comportamentului
de odihnă la vacile de lapte și factorii de influență începând cu
anii 1928 ( Grant, 2003 ). Durata și frecvența perioadelor de

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
14

odihnă pot indica gradul de confort oferit animalelor ( Haley și
colab., 2000 ) și au implicaț ii directe asupra stării de sănătate a
animalelor și producțiilor obținute de la acestea ( Munksgaard și
Lovendahl, 1993 ). Modificările de comportament în ceea ce
privește timpul alocat odihnei și somnului pot fi folosite ce un
indicator asupra bunăstării a nimalelor ( Muller și Schrader,
2003 ). Atunci când vacile se află în poziție decubitală se reduce
presiunea exercitată de greutatea corporală asupra membrelor
acestora ( Fisher și colab., 2002 ) iar în această poziție la nivelul
glandei mamare are loc o inten sificare a circulației sângelui cu
21,6%, față de poziția ortostatică ( Grant, 2003 ). Motivele pentru
care vacile alternează modul de staționare sunt diverse. Acestea
adoptă poziția ortostatică de regulă pentru a consuma furajele,
rumegare, pentru a se adăp a, pentru defecare și urinare, când
sunt deranjate de îngrijitori sau alte vaci , la efectuarea mulsului
etc. În poziție decubitală, animalele preferă să se odihnească, să
rumege, sau să doarmă. Într -o zi se înregistrează în medie 13-16
alternări între pozi ția decubitală și cea ortostatică. Factorii care
influențează modul de staționare al vacilor pe 24 de ore, în
întreținerea legată sunt diverși: natura așternutului și cantitatea
acestuia; programul activităților zilnice; factorii de microclimat;
vârsta și masa corporală a acestora; sănătatea ongloanelor; alte
probleme legate de sănătate; timpul necesar consumului hranei.
Somnul reglează secreția anumitor hormoni din
organismul taurinelor, cum sunt hormonul somatotrop (STH) și
cei din grupa glucocorticiozilo r (Steiger, 2002 ), fiind esențial
pentru dezvoltarea și buna funcționare a creierului ( Morrissey și
colab., 2004 ). Hedlund 1977, în urma cercetărilor efectuate pe
vaci aflate în lactație, au înregistrat o medie a duratei somnului
la acestea de 17,9 minute în 5,1 perioade. De reținut este faptul
că perioada minimă de odihnă a vacilor depinde mult de
producția de lapte și de sistemul de întreținere și furajare, astfel
pentru vacile cu producții medii de lapte este de 7 ore pe zi, cu

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
15

un optim pentru vacile car e înregistrează producții ridicate de
lapte de 14 ore.

Tabelul 2 .1. Relația dintre timpul alocat odihnei și producția de
lapte , după Grant , 2003
Beneficiu Răspunsul preconizat
Intensifică circulația sangvina 0,7-1,0 kg/zi mai mult lapte
Crește timpul de rumegare 0,9 kg/zi mai mult lapte
Reduce stresul asupra
membrelor 1,4 kg/zi mai mult lapte
Reduce stresul de oboseală 0,9 kg/zi mai mult lapte
Crește ingestia de furaje 2,2 kg/zi mai mult lapte

Vacile, prin activitățile întreprinse zilnic, caută să p ăstreze
un ritm uniform al activităților sub aspectul frecvenței și duratei
fiecărui tipar comportamental. Drept urmare, animalele încearcă
să păstreze un echilibru între durata tiparelor comportamentale,
ierarhizându -le în funcție de importanța acestora a tunci când
survine o schimbare. Când atât odihna , cât și furajarea sunt
afectate simultan, vacile aleg să aloce mai mult timp odihnei, în
detrimentul furajării. Pentru fiecare 1,5 ore privare de odihnă, se
înregistrează o reducere a consumului de furaje d e 45 minute
(Stanciu, 1999 ).
2.4. Consumul de apă
La vacile aflate în lactație, apa este necesară pentru:
menținerea stării generale de sănătate și a balanței osmotice a
organismului; pentru digestia, absorbția și metabolizarea

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
16

substanțelor nutritive inge rate; în procesele de excreție și de
termoreglare; asigurarea mediului lichid al produsului de
concepție; transportul de nutrienți de la și înspre țesuturile
organismului, și nu în ultimul rând, pentru producerea secreției
lactate ( Looper și Dan, 2007 ). Asigurarea necesarului de apă se
face prin: consumul direct al apei; apa conținută de furajele
administrate; și în urma metabolizării apei rezultate în urma
diverselor procese oxidative din organism. Dacă accesul la o
sursă de apă este restricționat sau cali tatea apei este improprie ,
consumul voluntar de furaje este influențat în mod negativ.
Furajele, prin conținutul lor în sare, proteine, fibre, influențează
cantitatea de apă consumată și numărul perioadelor de adăpare.
Eliminarea apei din organism are loc în principal, prin
urină, fecale, secreția lactată, transpirație și evaporarea de la
nivelul tractusului respirator. Cantitatea de apă eliminată de
către o vacă aflată în lactație variază în funcție de activitatea
fizică depusă de organismul acesteia, prod ucția de lapte,
temperatura și umiditatea aerului, cantitatea de apă consumată,
rata respiratorie, cantitatea și natura furajului, etc. Apa prin
cantitatea asigurată și calitatea acesteia condiționează sever
cantitatea de lapte produs și starea de sănătate a vacilor
exploatate pentru producția de lapte. Vacile preferă să consume
apă imediat după încetarea consumului rației și după efectuarea
mulsului ( Huzzey și colab., 2005 ).
Vacile aflate în lactație, în funcție de nivelul productiv și de
temperatura din a dăpost, consumă în medie 75 -100 litri de apă
pe zi. Este știut faptul că, consumul de apă este puternic corelat
cu cantitatea de substanță uscată ingerată, procentul se sare și
proteine din furaj și nivelul productiv al animalului. Se estimează
faptul că p entru secreția unui litru de lapte, vacile trebuie să
consume cca. 4 -5 litri de apă (Acatincăi, 2003) .

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
17

Viteza de consum a apei la vacile adulte este în medie de
4.5-5 litri pe minut. Viteza de consum a apei fiind influențată de
o serie de factori precum t ipul de adăpătoare, dezvoltarea
corporala a vacii, durata accesului la sursa de apă, efortul depus
de animal, temperatur ă etc. Stanciu (1999) estimează un consum
de apă zilnic de 170 litri pentru o vacă de 650 de kg care
produce zilnic 45 litrii de lapte, la o temperatura in adăpost de
28C. Vacile preferă apa la temperatura de 1 2-15C. Pe 24 de
ore, de regulă se înregistrează o frecvență a consumului de apă
de 6-10 ori. Frecvența cea mai ridicată a perioadelor de consum
a apei sunt înregistrate la scurt ti mp de la încetarea consumului
de furaje sau imediat după efectuarea mulsului.
2.5. Defecarea și micțiunea
Taurinele prin procesele de defecare și micțiune, elimină
în zona de întreținere (adăpost, padoc, pășune) cantități
apreciabile de materii fecale și u rină, cantități ce pot să
echivaleze cu 7 -9% din greutatea corporală a acestora.
Rezultând o cantitate medie de 40 -50 kg fecale și o cantitate de
15-25 litri de urină pe zi. Fapt ce implică activități și acțiuni
organizatorice de evacuare a dejecțiilor și menținerea unui
microclimat cât mai puțin viciat în zonele de întreținere.
Materiile fecale pot fi surse de infecție cu diverși agenți patogeni
(de exemplu Esherichia coli ), care să afecteze sănătatea
animalelor din efectiv, sănătatea îngrijitorilor și po t deprecia
calitatea produselor obținute (lapte, carne, piei) , urina având
efecte corozive, inclusiv asupra pardoselilor din adăposturi și
sălile de muls .
La taurine defecarea este un proces spontan, având loc
atunci când rectul animalului atinge un anumit grad de
plenitudine. Tipul defecării fiind cel difuz, fără o locație anume.
Defecarea mai poate avea la taurine rol de socio -semnal (vacile

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
18

în călduri micționează cu o frecvență mai ridicată) , sau poate
avea loc atunci când animalul trece prin diverse stă ri emotive
(frică, durere). Comparativ cu alte specii, taurinele nu își folosesc
fecalele sau urina pentru a -și marca teritoriul. Eliminarea
fecalelor și a urinei la vaci are loc din poziție ortostatică, atunci
când animalul staționează
Factorii care influ ențează cantitatea de fecale și urină
produse de un animal sunt: cantitatea de furaj consumat (în
special cantitatea de substanță uscată), cantitatea de apă
consumat de animal, tipul de furaj (furajele verzi au proprietăți
laxative), starea de sănătate a a nimalului, sezonul calendaristic
(influențează prin temperatură și umiditatea relativă), efortul
depus de animal (lipsa mișcării active influențează negativ
frecvența proceselor de excreție), prezența anumitor factori
cauzatori de stres (durere, frică) etc .
În medie, vacile defecă între 8 și 16 ori pe zi, procesul de
urinare fiind mai redus ca frecvență, înregistrând valori medii
cuprinse între 4 și 9 ( Sahara și colab., 1990, Gavojdian 20 10).
Frecvența cea mai scăzută a proceselor de eliminare poate fi
observată în timpul perioadelor de odihnă a vacilor, cel mai
probabil acest lucru se datorează lipsei de mișcare și a
numărului redus de alterări a pozițiilor ortostatic și decubitală.
De regulă, vacile micționează și defecă la scurt timp de la
trecerea din p oziție de decubit, în poziție ortostatică.
2.6. Interacțiunile sociale
Taurinele au evoluat ca o specie cu un puternic instinct
gregar, instinctul de turmă manifestându -se pregnant și la rasele
moderne . Rangul ocupat în cadrul ierarhiei de grup la taurine
este influențat în mare măsură de către masa corporală a
animalului, vârsta, experiențele anteriore, prezența sau absența
coarnelor, rasa. Vacile își dispută locul în ierarhia socială la

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
19

începutul formarii grupului, iar comportamentul agonistic este
mai f recvent doar în primele 3 -4 zile de la formarea lotului.
Stabilitatea ierarhiei sociale la vacile de lapte este influențată de
o serie de factori, dintre care cei mai importanți sunt numărul de
animale din grupa tehnologică, accesul la resurse (furaje, apă sau
loc de odihnă) și densitatea animalelor pe unitatea de suprafață.
Este recomandat ca grupele tehnologice să nu depășească
60-80 de animale, deoarece vacile pot recunoaște doar un număr
limitat de congeneri (pe baza impresiilor optice, a emisiilor
sono re și pe baza recunoașterii olfactive), ierarhiile sociale
stabile se formează în grupuri de taurine care nu depășesc 100
de indivizi.

Tabelul 2.2. Răspunsul comportamental al vacilor la relotizare
(Grant și Albright, 2001 )
Activitatea Ziua 0 Ziua 1 Ziua 6
Furajare (min .) 295 271 302
Perioade de furajare 5.2 4.6 5.2
Decubit (min .) 580 336 537
Confruntări 19 163 20

În mod normal, ierarhia socială la vacile aflate în lactație
se stabilește rapid, 50% din dispute având loc în prim ele patru
ore de la for marea grupei tehnologice, sub 5 % din vaci își mai
disputa rangul în ierarhia de grup după 3 zile (Stanciu, 1999) .
Luptele și interacțiunile violente care au o durată prelungită, pot
duce la divizarea grupei de animale în sub -grupuri (în special
atunci când numărul de animale este mare, sau când densitatea
este peste limitele tehnologice). Durata stabilirii ierarhiilor este

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
20

influențată de vârsta animalelor, astfel la vacile multipare
aceasta se stabile ște în cca. 2 zile, iar la vițele și vaci primipare in
aproximativ 3 -4 zile de la relotizare.
Olofsson (1999) a studiat efectul densității animalelor
asupra comportamentului de furajare, înregistrând faptul că
vacile dominante alocă furajării cu 14% mai mult timp,
comparativ cu vacile de la baza ierarhiei de gru p. Frontul de
furajare în cazul întreținerii libere a vacilor se recomand ă să
permită accesul simultan la furajare la 65 -70% din vacile cazate
în adăpost, respectiv alocarea a 60 cm /cap de animal. Atunci
când în același lot sunt introduse vaci multipare ș i vaci
primipare, timpul de odihnă este mult afectat (redus) la vacile
tinere( -2,6 ore /zi pentru multipare și -4,2 ore /zi pentru vacile
primipare, Matzke, 2003). Pentru vacile cu coarne, frontul de
furajare se suplimentează cu 10 cm, față de animalele ec ornate.
Este de evitat introducerea în grupele tehnologice a unor
animale ecornat, acolo unde există animale cu coarne.
2.7. Bugetul activităților zilnice la vacile de
lapte
În principiu, bugetul activităților zilnice efectuate de
animal pe 24 ore, reprezi ntă răspunsul net la condițiile de
întreținere și exploatare. Eventualele abateri ale animalului de la
tiparele comportamentale normale (sub aspectul intensității sau
duratei acestora) pot fi folosite ca indicatori în estimarea
măsurii în care tehnologia d e creștere și exploatare răspunde
cerințelor animalelor, ținând cont de categoriile de vârstă și de
nivelul productiv (Grant, 2003).
Grant și Albright în anul 2000 au elaborat un buget al
activităților zilnice pentru vacile aflate în lactație, întreținute în
sistem liber, datele fiind prezentate în tabelul 2.3. Vacile aflate în

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
21

lactație alocă cea mai mare parte din zi odihnei (12 -14 ore) și
furajării (3 -5 ore). În timp ce procesul de rumegare și cel de
odihnă) se derulează în concomitent în mare parte.
Gavojdian și colab. (2009) au elaborat un buget al
activităților zilnice similar, dar la vacile întreținute în sistem
legat. Diferențele înregistrate între cele două sisteme de
întreținere fiind relativ mari, în special în ceea ce privește
interacțiunile soci ale din cadrul grupurilor de animale, care în
cazul întreținerii legate a vacilor sunt absente (tabelul 2.4) .
Vacile comunicând cu congenerii în special cu ajutorul emisiilor
sonore. Prin luarea în calcul a comportamentului taurinelor în
luarea deciziilor tehnologice și de management a efectivelor,
poate fi redus efectul negativ asupra comportamentului înnăscut
al animalelor, cu repercusiuni favorabile asupra producțiilor
obținute și a stării de sănătate a animalelor.

Tabelul 2.3. Bugetul activităților zi lnice la vacile întreținute
liber (Grant și Albright, 2000)
Activitatea Timp alocat pe zi (ore)
Furajare 3 – 5 (9 – 14 reprize /zi)
Decubit /odihnă 12 – 14
Interacțiuni sociale 2 – 3
Rumegare 7 – 10
Adăpare 0,3

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
22

Tabelul 2.4. Bugetul activităților zilnice la vacile întreținute
legat (Gavojdian și colab., 2009)
Activitatea Timp alocat pe zi (ore)
Furajare 4-7 (11 – 17 reprize /zi)
Decubit /odihnă 10 – 12
Interacțiuni sociale – (sever afectate)
Rumegare 8-10
Adăpare 0,3

Matzke (2003) a compara t bugetul de timp al vacilor aflate
pe primele 10 % (la producția de lapte) cu vacile care au
înregistrat producții mai scăzute, datele obținute în acest studiu
sunt prezentate în tabelul 2.5. Astfel, poate fi observată o
discrepanță între timpul alocat od ihnei de vacile înalt productive
în ceea ce privește necesarul de timp pentru odihnă . Animalele
cu producții ridicate alocând cu 2 ore mai mult odihnei, în
detrimentul mișcării active și a interacțiunilor sociale cu
congenerii. Durata totală alocată furajă rii nu a fost influențată de
nivelul productiv al vacilor, cel mai probabil vacile înalt
productive înregistrând o viteză mai mare de ingestă a furajelor
pe unitatea de timp, comparativ cu vacile mai slab productive.
Tabelul 2.5. Bugetul activităților ziln ice comparat între top 10%
față de media efectivului (Matzke, 2003)
Activitatea Top 10% Media
Furajare 5.5 5.5
Odihnă 14.1 11.8
Staționarea pe alei 1.1 2.2
Adăpare 0.3 0.4

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
23

În ultimii ani au fost dezvoltate o serie de protocoale care
să evalueze grad ul de bunăstare a animalelor pe baza
comportamentului acestora (qualitative behaviour assessment
sau QBA). Aceste protocoale au fost elaborate și adaptate în
special pentru evaluarea reactivității comportamentale a vacilor
în sisteme de întreținere liberă a vacilor, existând un protocol și
pentru întreținerea legată. În cadrul protocoalelor QBA, sunt
înregistrate și evaluate o serie de tipare comportamentale,
precum: locomoția, comportamentul ludic, comportamentul de
investigație, interacțiunile cu congener ii, reactivitatea
comportamentală, temperament etc.
Popescu și colab. (2014) au efectuat un studiu comparativ
între sistemele legat și liber al vacilor de lapte , și a u raportat
diferențe semnificative între cele două sisteme, vacile întreținute
legat au ma nisfestat o intensitate mai redusă a tiparelor
comportamentale asociate pozitiv cu bunăstarea (locomoție,
joacă, calmitate, interacțiuni sociale), și o intensitate mai ridicată
a tiparelor comportamentale cu asocieri negative (frustrare,
agitație, iritabil itate, stres).
În concluzie, este important pentru creșterea producției de
lapte și a stării de sănătate a animalelor, să fie luat în
considerare bugetul de timp al principalelor activități zilnice.
Astfel, pot fi identificați eventuali factori care au o i nfluență
negativă asupra manifestării principalelor tipare
comportamentale (furajare, rumegare și în special odihnă).
Majoritatea cercetătorilor susțin faptul că vacile care
înregistrează producții ridicate de lapte au nevoi
comportamentale diferite sub as pectul duratei unor tipare
(odihnă, furajare, rumegare, staționare în decubit). Pentru
dezvoltarea și standardizarea de metode eficiente și cu acuratețe
sporită, de evaluare și gradare a sistemelor de creștere a vacilor
de lapte, sunt necesare efectuarea d e studii ample.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
24

Referințe bibliografice
Acatincăi S., 2003, Etologie: comportamentul animalelor
domestice, Ed. Eurobit, Timișoara
Albright J.L. , 1993 , Feeding Behavior of Dairy Cattle, J ournal of
Dairy Sci ence , 76: 485 -498
Bristow D.J., Holmes D.S. , 2006 , Cortisol level and anxiety related
behaviors in cattle, Physiology and Behavior, 90 : 626 -628
Christensen D.A., Fehr M. , 2000 , Eating and Feeding Behavior of
Dairy Cows: Dietary Influences and Impact on Production,
Advances in Dairy Technology , 12: 257 -267
Cooper M.D. , Arney D.R., Phillips C.J.C. , 2007 , Two or four hour
lying deprivation on the behavior of lactating dairy cows,
Journal of Dairy Science , 90: 1149 -1158
Cziszter L.T., 2003 , Dirijarea funcției glandei mamare, Ed.
Eurostampa, Timisoara
DeVries, T.J., von Keyserlingk M.A.G. , 2005 , Time of feed delivery
affects the feeding and lying patterns of dairy cows, Journal
of Dairy Science , 88: 625 -631
Erina S ., Cziszter L .T., Acatincăi S., Baul S ., Tripon I ., Gavojdian D .,
Răducan G .G., Buzamăt G ., 2013, Research on Rumination
Time According to Administration Order of Forages in
Romanian Black and White Cows , Scientific Papers: Animal
Science and Biotechnologies, 46 (2) : 302 -305
Fergones i J.A. și colab. , 1990 , Effect of rubber flooring on
behaviour of tied dairy cows, Departamento de Zootecnica,
Universidade Estadual de Londrina -UEL, Londrina, Parna
Fisher L. , Verkerk G.A, Morrow C.J ., Matthews L.R ., 2002 , The
effects of feed restriction and lying deprivation on pituitary –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
25

adrenalin axis regulation in lactating cows, Livest ok
Prod uction Science, 73: 255 -263
Gavojdian D., Cziszter L.T., Acatincăi S., Stanciu G. , Tripon I. ,
Feiler M., 2009, Daily time budget of dairy cows housed in tie
stall barns, during total confinement , Lucrări științifice
Zootehnie și Biotehnologii, 42 (2) : 266 -270
Gavojdian D., 2010, Comportamentul vacilor de lapte, în: Bazele
relației dintre bunăstarea animală și calitatea produsului,
editori: Cziszter L.T., Szücs E., S ossidou E.N., Ed. AgroPrint,
Timișoara
Grant R.J., 2003 , Taking advantage of dairy cow behavior: costs
of ignoring time budgets. În Proc. 2003 Cornell Univ.,
Syracuse, NY
Grant R.J., Albright J.L. , 2001 , Effect of animal grouping on
feeding behavior and in take of dairy cattle, Journal of Dairy
Science , 84: 156 -163
Grant R.J., Albright J.L. , 2000 , Feeding behaviour. În Farm Animal
Metabolism and Nutrition, Ed. CABI Publishing, Syracuse, NY
Haley D.B. , Rushen J., de Passillé A.M. , 2000 , Behavioural
indicators of cow comfort: activity and resting behaviour of
dairy cows in two types of housing, Canadian Journal of
Anim al Science, 80: 257 –263
Hansen L.B., 2000, Consequences of Selection for Milk Yield from
a Geneticist's Viewpoint , Journal of Dairy Science, 83 (5):
1145 -1150
Huzzey J.M. , von Keyserlingk M .A., Weary D .M., 2005 , Changes in
feeding, drinking, and standing behaviour of dairy cows
during the transition period, J ournal of Dairy Sci ence, 88:
2454 -2461

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
26

Linstrom T. , Redbo I ., Uvn as-Moberg K. , 2001 , Plasma Oxytocin
and cortisol concentrations in dairy cows in relation to
feeding duration and rumen fill, Physiol gy and Behav iour,
72(1 -2): 73-81
Looper M.J., Dan N.W. , 2007 , Water for dairy cattle guide, New
Mexico State University D -107 , sursa:
http://aces.nmsu .edu/pubs/_d/D107.pdf
Matzke W.C. , 2003 , Behavior of large groups of lactating dairy
cattle housed in a free stall barn , M.S. Thesis, Univ ersity of
Nebraska, Lincoln
Moberg K.U. , 2003 , Oxytocin facilitates behavioural, metabolic
and physiological adaptatio ns during lactation, Appl ied
Anim al Behav iour Science , 72: 225 -234
Morrissey M.J. , Duntley S .P., Anch A .M., Nonneman R. , 2004 ,
Active sleep and its role in the prevention of apoptosis in the
developing brain, Medical Hypotheses, 62 : 876 -879
Muller R., Schr ader L. , 200 3, A new method to measure
behavioural activity levels în dairy cows , Appl ied Anim al
Behav iuor Science, 83: 247 -258
Munksgaard L., Lovendahl P. , 1993 , Effects of social and physical
stressors on growth hormone levels in dairy cows , Journal of
Anim al Science, 73: 847 –853
Olofsson J. , 1999 , Competition for total mixed diets fed for ad
libitum intake using one or four cows per feeding station,
Journal of Dairy Sci ence , 82: 69-79
Popescu S., Borda C., Diugan E.A., El Mahdy C., Spinu M., Sandru
C.D., 2014, Qualitative Behaviour Assessment of Dairy Cows
Housed in Tie – and Free Stall Housing Systems, Bulletin
UASVM Veterinary Medicine, 71(1): 276 -277

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
27

Sahara D., Ichikawa T., Aihara Y., Kawanishi H., Nagashima M.,
1990 , Eliminative and reposing behaviour of dairy cows in
the stanchion stall barn , Japanese Journal of Zootechnical
Science , 61: 249 -254
Shabi Z., Bruckental I., Zamwell S., Tagari H., Arieli A. , 1999 ,
Effects of extrusion of grain and feeding frequency on rumen
fermentation, nutrient digestibil ity, and milk yield and
composition in dairy cows, J ournal of Dairy Sci ence , 82:
1252 -1260
Stanciu G., 1999, Tehnologia creșterii bovinelor, Ed. Brumar,
Timișoara
Steiger A. , 2002 , Sleep and the hypotalamo -pituitary –
adrenocortical system, Sleep Medicine Reviews, 6 : 125 -138
Tolkamp B.J., Schweitzer D.P.N., Kyriazakis I. , 2002 , The
biologically relevant unit for the analysis of short -term
feeding behavior of dairy cows, J ournal of Dairy Sci ence, 83:
2057 -2068
Wattiaux M.A., Howard W.T. , 2018 , Digestion in the dairy cow ,
sursa: http://nydairyadmin.cce.cornell.edu/pdf/

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
28

Partea a II-a
CERCETĂRI PROPRII
3. Obiective, materiale și metode
Obiectivele urmărite pe parcursul derulării
experimentelor au fost:
– Stabilirea modului în care sezonul calendaristic (iarnă -vară), și
variațiile circadiene influențează durata de odihnă a vacilor;
– Determinarea factorilor de influență a comportamentului de
ingestie a furajelor și cel al consumului de apă, în funcție de
sezonul calendaristic, cele trei segmente ale zilei și variantele
experimentale;
– Stabilirea influenței sezonului calendaristic și a va riațiilor
circadiene asupra comportamentului de rumegare;
– Identificarea factorilor care influențează comportamentul de
excreție, în raport cu sezonul calendaristic și cele trei segmente ale
zilei.
Scopul prezentei lucrări a fost acela de a descrie
princi palele manifestări comportamentale la vacile multipare
din rasa Bălțată cu negru românească aflate în primele 100 de
zile de lactație, întreținute în sistem legat, fiind urmărite
aspectele:

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
29

– comportamentul de odihnă : efectul sezonului calendaristic
asupra duratei de odihnă a vacilor; numărul perioadelor de
odihnă/24 ore; durata medie a unei perioade de odihnă;
variațiile circadiene ale odihnei; durata somnului în timpul
odihnei; variațiile circadiene ale somnului; poziția ortostatică și
factorii de influen ță.
– comportamentul consumului de hrană și apă : durata
consumului rației și factorii de influență; factorii care
influențează viteza de consum a furajelor în raport cu natura
acestora; aspecte privind consumul apei în raport cu structura
rației, sezon cal endaristic și segmentul zilei.
– comportamentul de rumegare : influența sezonului calendaristic
asupra indicilor de rumegare; durata totală a rumegării; durata
medie a unei perioade de rumegare; timpul scurs de la încetarea
consumului furajelor, la debutul rumegării; influența modului de
staționare a vacilor asupra indicilor de rumegare; variațiile
circadiene ale indicilor de rumegare.
– comportamentul de eliminare : numărul de defecări și urinări, în
raport cu sezonul calendaristic și cu cele trei segmente a le zilei.
Experimentele s -au desfășurat în cadrul Stațiunii Didactice
a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a
Banatului Timișoara. Au existat două perioade de desfășurare a
experimentelor, prima în luna februarie (perioada de iarnă), i ar
a doua pe parcursul lunii iulie (perioada de vară).
Vacile aflate în lactație au fost întreținute legat, într -un
adăpost cu capacitatea de 120 de locuri, cu dispunerea vacilor

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
30

cap la cap. Standul are o lungime de 1,8 m și lățimea de 1,2 m.
Standurile au fost delimitate între ele prin separatoare de stand,
confecționate din țeavă metalică, având înălțimea de 90 cm.
Legarea vacilor la stand se realizează prin sistemul de legare
vertical, de tip Grabner. Legarea vacilor se face individual,
existând posibili tatea dezlegării în grup a acestora. Adăpostul
este prevăzut cu trei alei. Una centrală folosită pentru furajarea
vacilor, cu o lățime de 2,4 m, care comunică cu ușile frontale,
aceasta este carosabilă. Și două alei de serviciu situate langă
pereții longit udinali, cu o lățime de 0,9 m. Adăpostul comunic ă
prin una din ușile laterale cu padocul, acesta are o suprafață
dublă față de cel al adăpostului. În padoc vacile au acces pe timp
favorabil. Acesta este prevăzut cu o iesle de furajare, situată sub
o copert ină. Adăparea în padoc se face la jgheabul de adăpare.
Figura 3.1. Aspecte privind întreținerea vacilor în experiment

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
31

Administrarea furajelor voluminoase se face manual din
tractorul cu remorcă care circulă pe aleea de furajare.
Administrarea furajelor concentrate se face cu roaba . Furajele
fibroase și suculente sunt administrate vacilor în adăpost și/sau
la ieslea din padoc iar concentratele sunt administrate în
adăpost, după încetarea mulsului de dimineață.
Evacuarea dejecțiilo r din adăpostul de vaci de lapte se face
cu ajutorul instalației mecanice cu racleți batanți, care
transportă gunoiul la unul din capetele adăpostului de unde este
preluat de un transportor înclinat cu racleți ficși și este depus în
remorca pentru transpor tul gunoiului din fermă. Așternutul
folosit este cel din paie. Evacuarea gunoiului din padoc se face
zilnic, cu tractorul cu lamă.
Mulsul se face la bidon, un îngrijitor folosind două aparate
concomitent. După muls, laptele este colectat în bidoane de inox
și transportat la tancul de răcire al laptelui, de unde este preluat
o dată pe zi. Regimul de mișcare este făcut prin scoaterea
animalelor în padoc, în timpul verii acestea fiind întreținute în
padoc cea mai mare parte a timpului, fiind introduce în adăpo st
doar pentru muls și administrarea concentratelor. Când timpul
este favorabil, vacile sunt scoase la pășunea din vecinătatea
fermei, pentru a efectua un regim de mișcare mai activ. Norma
de servire este de un muncitor la 50 de vaci. Montele și fătările
sunt eșalonate pe tot parcursul anului.
Pe parcursul derulării experimentelor, vacile au fost
întreținute legat în adăpost 24 de ore pe zi, nefiindu -le permis
accesul în padoc sau la pășune. Vacile incluse în loturile
experimentale au fost tratate ca un sin gur grup, fiind întreținute

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
32

la unul din capetele adăpostului, izolate față de celelalte animale
cazate. Vacile au fost dispuse pe un singur rând, pentru a
permite montarea camerelor de filmat pe partea opusă.
Furajarea sa făcut de două sau trei ori pe zi, în funcție de
varianta experimentală, la ore fixe și la toate animalele incluse în
experiment în același timp. Administrarea furajelor s -a făcut
manual, cu coșul (pentru fibroase și lucernă) sau utilizând saci
de plastic (pentru concentrate și suculente). După încetarea
consumului de furaje, ieslea a fost curățata, iar resturile de furaje
neconsumate au fost cântărite. Pentru a evita o stare prea mare
de agitație în rândul vacilor din loturile experimentale, acestea
au fost hrănite în același timp cu celela lte vaci din adăpost.
Adăparea vacilor s -a realizat cu ajutorul adăpătorilor cu nivel
constant, una la două vaci. Vacile au avut acces permanent la
sursa de apă, aceasta fiind corespunzătoare din punct de vedere
organoleptic. Zilnic adăpătorile au fost cur ățate prin
îndepărtarea resturilor de furaje din acestea. Ca așternut, s -a
folosit cel de paie, fiind schimbat ori de câte ori a fost nevoie, și
primenit cu paie curate de două ori pe zi, dimineața și seara
după terminarea mulsului. Cantitatea de așternut pe cap de
animal cazat a fost de 3-4 kg. Mulgerea vacilor s -a efectuat de
două ori pe zi, la intervale de timp relativ egale (05:00 -17:00).
Mulsul vacilor a fost la bidon, la fiecare muls au fost înregistrate
producțiile de lapte pentru fiecare animal. Pe parcursul derulării
experimentelor persoana care a efectuat mulsul a rămas aceeași,
pentru a evita un eventual stres al animalelor . Pansajul
animalelor a fost făcut o data la 2 -3 zile, pentru a evita
murdărirea robei vacilor și supunerea lor la o stare de
disconfort. Pentru a putea efectua filmările în condiții optime,
zona de adăpost în care loturile experimentale au fost cazate, a

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
33

fost luminată continuu, folosind becuri cu incandescență de
putere mică, pentru a nu deranja animalele în timpul somnului și
al odihnei.
Au fost folosite pentru derularea experimentelor în total
20 de vaci multipare, câte 10 animale pentru fiecare sezon și lot
experimental : Lotul I , vacile multipare incluse în experiment pe
parcursul perioadei de iarnă, au înregistrat o greutate medie a
lotului de 617 kg, cu o producție medie zilnică de lapte de 15,4 l
și o vârstă medie a vacilor de 3,1 lactații ; Lotul II , animalele care
au constituit lotul din perioada experimentelor din timpul verii
au înregistrat o greutate corporală medie de 5 81,6 kg, producția
medie zilnică de lapte a fost de 20,5 l, iar vârsta lotului a fost în
medie de 2,9 lactații.
Vacile care au fost incluse în loturile experimentale se
aflau în primele 100 de zile de lactație. Nu au fost incluse în
loturile experimentale animalele care au fătat cu mai puțin de
șapte zile în momentul constituirii loturilor. Animalele care au
făcut obiectul studiului au fost incluse în Controlul Oficial al
Producțiilor, iar datele privind vârsta, nivelul productiv și data
însămânțării fecund e și a fătării au fost preluate din evidențele
fermei. În momentul constituirii loturilor experimentale, pentru
fiecare animal în parte au fost verificate și evaluate: existența
crotaliilor; baza de date referitoare la animalul respectiv;
evidențele de fer mă; starea de sănătate, nu au fost incluse în
loturile experimentale vacile cu afecțiuni podale, de reproducție
sau alte afecțiuni cunoscute; condiția corporală a fost evaluată
folosind sistemul BCS, nefiind incluse în lot animale care au
obținut note mai mici de 1,5 sau mai mari de 4.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
34

Metodele de lucru pe parcursul desfășurării ambelor
experimente au fost similare, și au constat în: constituirea
loturilor experimentale; stabilirea rațiilor furajere, în raport cu
nivelul productiv al lotului; parcurgerea perioadelor de
acomodare a animalelor; efectuarea înregistrărilor video;
cântărirea zilnică a furajelor incluse în rație și a resturilor
neconsumate; supravegherea sistemului de înregistrare;
înregistrarea zilnică a producțiilor de lapte obținute;
înregist rarea factorilor de microclimat.
– Constituirea loturilor . Pe baza datelor preluate din evidențele
de fermă și a celor preluate de la U.A.R.Z. Timiș, au fost selectate
animalele care au constituit loturile experimentale. Vacile
incluse în lot au fost cântă rite și supuse unui control sumar în
ceea ce privește starea de sănătate (fiind excluse animalele cu
afecțiuni podale, ale ugerului sau ale funcției de reproducție).
Astfel, pentru fiecare experiment au fost folosite 10 vaci
multipare de rasă BNR, aflate î n primele 100 de zile de lactație la
momentul constituirii loturilor.
– Stabilirea rațiilor furajere pentru animalele incluse în loturile
experimentale, în raport cu nivelul productiv al acestora. Pentru
fiecare lot experimental, în funcție de producția me die de lapte
al acestuia s -au stabilit categoriile de furaje utilizate și cantitățile
administrate. Fiecare animal din lot a primit aceleași sortimente
și aceleași cantități de furaje pe tot parcursul perioadelor de
acomodare + perioadelor de filmare. Nu a existat furajare
diferențiată în cadrul loturilor, animalele primind cantități egale
de furaje. Pe parcursul derulării fiecărui experiment, au fost
prelevate probe de furaje din fiecare categorie furajeră, după

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
35

care acestea au fost trimise laboratorului d e Nutriție și
alimentație din cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii
Timișoara pentru obținerea buletinelor de analize chimice.
Pentru fiecare furaj au fost determinate următoarele: procentul
de substanța uscată; procentul de proteină brută; proce ntul de
cenușă brută; procentul de grăsime brută și conținutul furajelor
în celuloză brută.
– Parcurgerea fazei de acomodare a animalelor pentru condițiile
experimentale. Înaintea începerii filmărilor pentru fiecare
variantă experimentală din cadrul fiecăr ui sezon, loturile de
animale au fost supuse unui regim de obișnuire cu condițiile de
întreținere și furajare de 2 zile. Acest lucru a avut drept scop
obișnuirea animalelor, pentru a evita agitația din lot.
– Înregistrarea video a animalelor . Pentru fiecar e variantă
experimentală au existat două zile de filmări (48 ore), ziua I și
ziua de control. S -a optat pentru înregistrarea fiecărei variante
experimentale timp de două zile, pentru a spori acuratețea
datelor obținute în urma experimentelor. Sistemul vide o de
supraveghere folosit în timpul derulării experimentelor a fost
compus din: patru camere supraveghere model CC 9622BIR; o
placă de captură video 120 fps (cu patru canale); 400 m cablu
coaxial; monitor LG L1718S; UPS Apollo 1000VA; 300 m cablu
alimentar e MYYUP2x1; MIDLETOWER Sursa – Real600W –
INTEL865; INTEL 865G + ICH5, LGA 775, FSB
1066/800/533Mhz, 2xDDR400 Dual Channel, 1xAGP/3xPCI,
2xATA100/2xSATA, 6ch Audio HD, GBLan, Marvell, 8xUSB2.0,
mATX, Supports Pentium D/65nm dual -core/Core2Duo –
Pentium 4 63 0 3,0 GHz, SocketMidletower Intel 865G; Memoria

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
36

inițială a sistemului a fost de 400 GB, la care s -au mai adăugat
două memorii externe a câte 320 GB fiecare; patru trepiede
reglabile pentru montarea camerelor video.
– Furajele administrate și resturile nec onsumate au fost cântărite
pentru fiecare vacă individual, folosind un cântar cu afișaj
electronic. Pe parcursul desfășurării experimentelor din timpul
iernii, vacilor le -a fost administrată o rație zilnică compusă din:
20 kg siloz de porumb; 8 kg fân de l olium; 3 kg concentrate și 4
kg borhot de bere. Au existat patru variante experimentale:
varianta experimentală A, cu administrarea rației în două tainuri
pe zi, în ordinea suculente -fibroase; varianta experimentală B, cu
administrarea rației în două tainu ri pe zi, cu ordinea fibroase –
suculente; varianta experimentală C, cu administrarea rației
zilnice în trei tainuri, cu administrarea furajelor în ordinea
suculente -fibroase și varianta experimentală D, cu administrarea
furajelor în trei tainuri, în ordine a fibroase -suculente.
În cazul variantelor experimentale A și B, rația zilnică a
fost acordată animalelor după cum urmează: – tainul I (cel de
dimineață), 4 kg fân de lolium, 10 kg siloz de porumb, 3 kg
concentrate ; – tainul II (cel de seară), 4 kg fân de lolium, 10 kg
siloz de porumb, 4 kg borhot de bere. Pentru cele două variante
experimentale, diferențele au constat în ordinea de administrării
fânului și al silozului de porumb în cadrul tainului. Furajele
concentrate au fost administrate în primul tain, după consumul
fânului și al porumbului însilozat, iar borhotul de bere a fost
administrat în tainul de seară după consumul furajelor de volum.
Pentru a putea determina viteza de consum a furajelor, fânul și
silozul au fost administrate în cadrul aceluiași tain în două

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
37

reprize, astfel: fânul de lolium 2+2 kg; silozul de porumb 4+6 kg.
Celelalte sorturi fiind administrate în tain într -o singură repriză.
Pentru variantele C și D, rația zilnică administrată în trei
tainuri a fost acordată astfel: – tainul I, 3 kg fân de lolium, 7 kg
siloz de porumb, 3 kg concentrate : – tainul II, 2 kg fân de lolium,
6 kg siloz de porumb ; – tainul III, 3 kg fân de lolium, 7 kg
siloz de porumb, 4 kg borhot de bere. Pentru variantele C și D
doar sortul siloz de porumb a fost admini strat în același tain în
două reprize, astfel: la tainul I și III, 3+4 kg iar la tainul II, 3+3 kg.
În timpul desfășurării experimentelor din timpul verii,
rația zilnică a vacilor a fost compusă din: 20 kg lucernă pălită
plantă întreagă; 4 kg furaje concen trate și 5 kg borhot de bere.
Existând două variante experimentale, E și F. Varianta
experimentală E, a presupus administrarea rației zilnice a
vacilor în două tainuri. Astfel, la tainul de dimineață vacile au
primit 10 kg lucernă pălită și 4 kg furaje con centrate, iar la tainul
de seară 10 kg lucernă pălită și 5 kg borhot de bere. Pentru a
putea determina viteza de consum a furajelor la această variantă
experimentală, lucerna a fost administrată vacilor în două
reprize/tain. La tainul I, 4+6 kg cele două r eprize fiind urmate de
administrarea furajelor concentrate. În cadrul tainului II, 4 și 6
kg lucernă pălită, reprizele fiind urmate de administrarea
borhotului de bere. Varianta experimentală F, cu administrarea
rației în 3 tainuri pe zi, s -a desfășurat as tfel: tainul I, 7 kg lucernă
pălită + 4 kg concentrate; tainul II, 6 kg lucernă pălită și tainul
III cu 7 kg lucernă pălită + 5 kg borhot de bere. Pentru calcularea
vitezei medii de consum la lucerna pălită, reprizele de
administrarea au fost următoarele : tainul I, 3+4 kg; tainul II, 3+3

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
38

kg iar tainul III, 3+4 kg. Vacile au avut acces permanent la sursa
de apă, aceasta fiind corespunzătoare din punct de vedere
organoleptic.
– Vizionarea materialului înregistrat , extragerea datelor și
introducerea acestora într-un sistem de calcul. Pentru fiecare
animal inclus în loturile experimentale au fost întocmite
etograme pentru fiecare din zilele experimentale. În cadrul
etogramelor, pe baza materialului video stocat, au fost urmărite
tiparele comportamentale ale an imalelor, timpii acestora și
frecvența manifestărilor comportamentale specifice. Prelucrarea
statistică a datelor obținute și interpretarea acestora.

Figura 3.2. Aspecte privind consumul de furaje la vacile din lotul
experiment al

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
39

4. Cercetări asupra comportamentului
de odihnă al vacilor
Diverși autori urmăresc odihna vacilor, asimilând acestui
tipar comportamental și perioadele de rumegare, uneori
incluzând și perioadele de somn. Aceste procese fiziologice se
influențează rec iproc într -o anumită măsură, dar sunt procese cu
motivație internă separată, presupun adoptarea unor
mișcări/posturi diferite, fapt pentru care, în prezentul studiu vor
fi tratate separat.
Înregistrarea datelor cu privire la durata totală a odihnei
s-a făc ut prin scăderea din timpul total, a celorlalte activități
efectuate de animale (furajare; rumegare; somn; adăpare;
defecare și urinare). Deci, au fost înregistrate ca perioade de
odihnă intervalele de timp în care vacile nu au efectuat nici o altă
activit ate. Înregistrarea datelor cu privire la durata totală a
odihnei s -a făcut prin scăderea din timpul total, a celorlalte
activități efectuate de animale (furajare; rumegare; somn;
adăpare; defecare și urinare). Deci, au fost înregistrate ca
perioade de odih nă intervalele de timp în care vacile nu au
efectuat nici o altă activitate (ENG: idling) .

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
40

În tabelul 4.1, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a odihnei și modul de staționare
al vacilor în timpul odihnei, sezonul de i arnă la administrarea
rației în două tainuri. Pe perioada unei zile, la această variantă
experimentală vacile au alocat odihnei în medie 406.30 minute
(6,67 ore), cu limite cuprinse între 311 și 520 minute. Valoarea
medie reprezentând 28,21% din 24 de ore. Pe segmentele zilei,
vacile au alocat perioadelor de odihnă în medie 145,40 minute în
segmentul I, 154,20 minute în segmentul II și 106,70 minute în
segmentul de noapte, segmentul III. Deși segmentul III al zilei
are o durată mai mare comparativ cu celela lte două segmente
(600 față de 420 minute), vacile au alocat odihnei cel mai scurt
timp în cadrul acestui segment deoarece alocă rumegării și
perioadelor de somn o mare parte din durata totală a acestuia.
Odihna vacilor în poziție ortostatică pe 24 de ore a fost în
medie de 313,90 minute (5,23 ore), cu limite cuprinse între 255
și 422 minute. Astfel, din timpul total alocat odihnei, vacile s -au
odihnit în poziție ortostatică 77,25%. Pe segmentele zilei, și în
acest caz cea mai mică valoare înregistrată a fo st în segmentul III
al zilei, respectiv 73.20 minute. Pentru odihna în poziție
decubitală, valorile medii înregistrate pe zi au fost de 92,40
minute (1,54 ore), cu limite cuprinse între 23 și 263 minute. Din
timpul total alocat odihnei pe 24 de ore, vacile au ales să adopte
poziție de decubit 22,74% din timp.
Pe segmentele zilei, durata medie de odihnă în poziție
decubitală a fost de 30,50 minute în segmentul I, 28,40 minute în
segmentul II, cea mai mare valoare înregistrând – se în segmentul
III, cu o medi e de 33,50 minute.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
41

Tabelul 4.1.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata odihnei vacilor la
varianta experimentală cu administrarea rației în două tainuri,
sezonul de iarnă (în minute)
Sezonul de iarnă Total odihnă Odihnă
ortostatic
Odihnă
decubit

Segm . I
orele 7 -14 X±S x 145.40±8.35 114.90±10.32 30.50±6.93
SD 26.42 32.64 21.93
cv (%) 18.17 28.41 71.90
Min 101 65 0
Max 184 184 62
420 min 34.61% 27.35% 7.26%

Segm . II
orele 14 -21 X±S x 154.20±9.45 125.80±14.95 28.40±7.02
SD 29.89 47.29 22.20
cv (%) 19.38 37.59 78.18
Min 117 42 0
Max 192 181 77
420 min 36.71% 29.95% 6.76%

Segm . III
orele 21 -7 X±S x 106.70±17.87 73.20±8.39 33.50±11.01
SD 56.53 26.56 34.82
cv (%) 52.98 36.29 103.93
Min 58 39 9
Max 256 127 129
600 min 17.78% 12.20% 5.58%

Total 2 4h X±S x 406.30±19.13 313.90±17.73 92.40±21.09
SD 60.52 56.07 66.70
cv (%) 14.89 17.86 72.18
Min 311 255 23
Max 520 422 263
1440min 28.21% 21.79% 6.41%

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
42

În tabelul 4.2, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersi ei pentru durata totală a odihnei și modul de staționare
al vacilor în timpul odihnei, sezonul de iarnă la administrarea
rației în trei tainuri. La această variantă experimentală, în 24 de
ore vacile au alocat odihnei în medie 343,60 minute (5,72 ore),
cu limite cuprinse între 193 și 429 minute. Valoarea medie
reprezentând 23,86% din 24 de ore.
Vacile din lotul experimental s -au odihnit în poziție
ortostatică pe 24 de ore, în medie 240,90 minute (4,01 ore), cu
limite cuprinse între 152 și 298 minute. Valoa re ce reprezintă
70,11% din total timp alocat odihnei pe 24 ore. În decubit, pe 24
de ore vacile s -au odihnit în medie 102,70 minute (1,71 ore), cu
limite cuprinse între 41 și 171 minute. Valoare ce reprezintă
29,88% din total timp alocat odihnei pe 24 ore .
Pentru durata totală alocată odihnei pe 24 de ore, între
cele două variante experimentale au fost înregistrate diferențe
semnificative (p ≤0,05) de 62,70 minute în favoarea variantei cu
administrarea rației în două tainuri pe zi. Diferența pentru
odihna v acilor în poziție ortostatică, între cele două variante
experimentale a fost de 73,00 minute pe 24 de ore, distinct
semnificativă din punct de vedere statistic (p ≤0,01).
Pentru durata totală a odihnei în decubit pe 24 de ore
diferența înregistrată nu este semnificativă statistic (p >0,05),
fiind în medie de 10,30 minute în favoarea administrării rației în
trei tainuri pe zi.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
43

Tabelul 4.2.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata odihnei vacilor la
varianta experimentală cu administrarea rației în trei t ainuri,
sezonul de iarnă (în minute)
Sezonul de iarnă Total odihnă Odihnă
ortostatic
Odihnă
decubit

Segm. I
orele 7 -14 X±S x 144.70±5.25 105.70±7.90 39.00±8.15
SD 16.63 25.01 25.78
cv (%) 11.49 23.66 66.09
Min 106 48 12
Max 165 130 99
420 min 34.45% 25.16% 9.28%

Segm. II
orele 14 -21 X±S x 121.20±8.77 91.60±8.20 29.60±5.39
SD 27.75 25.95 17.05
cv (%) 22.90 28.33 57.60
Min 70 57 8
Max 167 129 59
420 min 28.85% 21.80% 7.04%

Segm. III
orele 21 -7 X±S x 77.70±11.33 43.60±7.16 34.10±6.2 4
SD 35.85 22.67 19.75
cv (%) 46.13 51.99 57.92
Min 17 9 8
Max 116 81 68
600 min 12.95% 7.26% 5.68%

Total 24h X±S x 343.60±20.20 240.90±13.35 102.70±13.23
SD 63.88 42.23 41.85
cv (%) 18.59 17.53 40.75
Min 193 152 41
Max 429 298 171
1440min 23.86% 16.72% 7.13%

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
44

În tabelul 4.3, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a odihnei și modul de staționare
al vacilor în timpul odihnei, sezonul de vară la administrarea
rației în două tainuri. Pe 24 de ore, la a ceastă variantă
experimentală vacile au alocat odihnei în medie 677,00 minute
(11,28 ore), cu limite cuprinse între 618 și 776 minute. Valoarea
medie reprezentând 47,01% din intervalul de 24 de ore.
Valoarea medie pentru tipul alocat odihnei de către vaci este mai
mare față de sezonul de iarnă deoarece vara, vacile au alocat
perioadelor de furajare și rumegare perioade mai scurte de timp,
rația zilnică având un conținut mai scăzut se S.U. și celuloză.
Vacile s -au odihnit în poziție ortostatică pe 24 de or e, în medie
528,80 minute (8,81 ore), valoare ce reprezintă 78,10% din
timpul total alocat odihnei pe 24 de ore. Odihna vacilor pe 24 de
ore, în poziție decubitală a avut loc în medie în 148,00 minute
(2,46 ore), valoare ce reprezintă 21,86% din timpul tot al acordat
odihnei pe 24 de ore.
În tabelul 4.4, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a odihnei și modul de staționare
al vacilor în timpul odihnei, sezonul de vară la administrarea
rației în trei tainuri. Pe 24 de ore, vacile s -au odihnit în medie
550,50 minute (9,17 ore), cu limite cuprinse între 458 și 677
minute. Valoare medie ce reprezintă 38,22% din durata zilei. În
poziție ortostatică vacile au alocat odihnei pe 24 de ore, în
medie 378,50 minute (6,30 ore), valo are ce reprezintă 68,75%
din total timp alocat odihnei pe zi. Pe 24 de ore, vacile au alocat
odihnei decubitale în medie 172,00 minute (2,86 ore), adică
31,24% din total odihnă în 24 de ore.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
45

Tabelul 4.3.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata odihnei vacilor la
varianta experimentală cu administrarea rației în două tainuri,
sezonul de vară (în minute)
Sezonul de vară Total
odihnă Odihnă
ortostatic Odihnă
Decubit

Segm. I
orele 7 -14 X±S x 216.40±6.10 180.20±9.77 36.20±11.52
SD 19.30 30.92 36.45
cv (%) 8.92 17.16 100.68
Min 188 114 3
Max 259 223 109
420 min 51.52% 42.90% 8.61%

Segm. II
orele 14 -21 X±S x 190.30±13.44 135.70±21.27 54.60±15.73
SD 42.52 67.28 49.75
cv (%) 22.34 49.58 91.12
Min 136 18 6
Max 267 261 136
420 min 45.30% 32.30% 13.0%

Segm. III
orele 21 -7 X±S x 270.10±17.09 212.90±21.27 57.20±8.37
SD 54.04 67.27 26.47
cv (%) 20.01 31.60 46.28
Min 198 127 18
Max 394 362 97
600 min 45.01% 35.48% 9.53%

Total 24h X±S x 677.00±17.45 528.80±40.24 148.00±31.48
SD 55.21 127.27 99.57
cv (%) 8.16 24.07 67.28
Min 618 355 49
Max 776 714 329
1440min 47.01% 36.72% 10.2%

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
46

Tabelul 4. 4.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata odihnei vacilor la
varianta experimentală cu administrarea rației în trei tainuri,
sezonul de vară (în minute)
Sezonul de vară Total
odihnă Odihnă
ortostatic Odihnă
Decubit

Segm. I
orele 7 -14 X±S x 184.1±1.28 139.00±18.24 45.10±12.17
SD 45.17 57.70 38.50
cv (%) 24.54 41.51 85.37
Min 117 68 0
Max 272 225 115
420 min 43.83% 33.09% 10.73%

Segm. II
orele 14 -21 X±S x 175.0±13.59 126.20±12.20 48.80±10.05
SD 42.98 38.60 31.80
cv (%) 24.56 30.59 65.17
Min 136 85 0
Max 278 188 94
420 min 41.66% 30.04% 11.61%

Segm. III
orele 21 -7 X±S x 191.4±16.02 113.30±26.89 78.10±20.06
SD 50.68 85.04 63.46
cv (%) 26.48 75.06 81.25
Min 138 27 7
Max 315 303 188
600 min 31.90% 18.88% 13.01%

Total 24h X±S x 550.5±19.61 378.50±29.82 172.00±25.25
SD 62.02 94.31 79.85
cv (%) 11.27 24.92 46.43
Min 458 262 47
Max 677 485 287
1440min 38.22% 26.28% 11.94%

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
47

Pentru timpul total alocat odihnei pe 24 de ore, între cele
două variante experimentale, au fost înregistrate diferențe
foarte semnificative statistic (p ≤0,001) de 126,50 minute în
favoarea administrării rației în două tainu ri vara . Pentru timpul
de odihnă în poziție ortostatică, comparând cele două variante
experimentale, pot fi observate diferențe distinct semnificative
de 150,30 minute. În ceea ce privește timpul total alocat odihnei
în poziție decubitală, între cele două variante experimentale nu
au fost înregistrate diferențe semnificative statistic (p ≤0,05),
acestea fiind de 24,00 minute în favoarea variantei cu
administrarea rației în trei tainuri vara .

Figura 4.1. Aspecte privind odihna vac ilor în timpul
segmentului de noapte

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
48

Factorii care influențează modul de staționare al vacilor pe
24 de ore, în întreținerea legată sunt diverși: natura așternutului
și cantitatea acestuia; programul activităților zilnice; factorii de
microclimat; vârsta și masa corporală a acestora; sănătate a
ongloanelor; alte probleme legate de sănătate; timpul necesar
consumului hranei etc. Atunci când vacile se află în poziție
decubitală se reduce presiunea exercitată de greutatea corporală
asupra membrelor acestora iar în această poziție la nivelul
glande i mamare are loc o intensificare a circulației sângelui cu
20-25%, față de poziția ortostatică.
În tabelul 4.5, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru modul de staționare al vacilor în 24 de ore, în
sezonul de iarnă la administrarea ra ției în două tainuri. La
această variantă experimentală în 24 de ore, vacile au adoptat
poziția ortostatică timp de 856,60 minute (14,27 ore), cu limite
cuprinse între 673 și 1187 minute. Valoarea medie reprezentând
59,48% din durata unei zile. În poziție decubitală, vacile au
petrecut în medie 583,40 minute (9,72 ore), din durata unei zile,
cu limite cuprinse între 253 și 767 minute. Valoarea medie a
timpului petrecut de vaci în poziție de decubit reprezintă
40,51% din durata a 24 de ore. Durata medie pe z i a poziției
ortostatice a fost de 130,80 minute, cu limite cuprinse între 52,9
și 318,5 minute. Când au adoptat poziția decubitală, vacile au
petrecut în medie în această poziție 55,76 minute pe zi, cu limite
cuprinse între 37,7 și 84,3 minute.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
49

Tabelu l 4.5.
Mediile și indicii dispersiei pentru modul de staționare al vacilor
în 24 de ore, la administrarea rației în două tainuri, sezonul de
iarnă, (în minute)
Sezonul de iarnă Poziția vacilor Durată medie/poziție de
staționare
Ortostatic
Decubit Ortost atic Decubit

Segm. I
7-14 X±S x 318.80±17.49 101.20±17.49 165.44±4.08 36.17±0.53
SD 55.31 55.31 129.21 16.96
cv (%) 17.35 54.65 78.10 46.88
Min 263 0 67.2 0
Max 420 157 420 52.3
420 min 75.90% 24.09% – –

Segm. II
14-21 X±S x 321.10±13.01 98.90±13.01 133.01±3.36 35.99±0.63
SD 41.15 41.15 106.52 19.98
cv (%) 12.82 41.61 80.09 55.51
Min 272 0 73 0
Max 420 148 420 74
420 min 76.45% 23.54% – –

Segm. III
21-7 X±S x 216.70±22.13 383.30±22.13 47.94±0.57 78.37±0.94
SD 70.01 70.01 29.92 18.20
cv (%) 32.31 18.26 62.41 23.22
Min 112 253 18.6 50.7
Max 347 488 115.6 107
600 min 36.11% 63.88% – –

Total 24h X±S x 856.60±43.65 583.40±43.65 130.80±0.49 55.76±2.77
SD 138.04 138.04 87.75 15.59
cv (%) 16.11 23.66 67.09 27.96
Min 673 253 52.9 37.7
Max 1187 767 318.5 84.3
1440 min 59.48% 40.51% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
50

În tabelul 4.6., sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru modul de staționare al vacilor în 24 de ore, în
sezonul de iarnă la administrarea rației în trei tainuri.
Vacile au adoptat poziția de decubit în medie 860,90
minute (14,34 ore), cu limite între 678 și 1212 minute. Valoarea
medie reprezintă 59,79% din durata unei zile . În decubit vacile
au staționat în medie pe 24 de ore, timp de 579,10 minute (9,65
ore), cu l imite variind între 228 și 762 minute.
Timpul mediu petrecut de către vaci în decubit reprezintă
40,21% din 24 ore. Durata medie pe 24 de ore a poziției
ortostatice a vacilor a fost de 103,81 minute, cu limite cuprinse
între 55,1 și 198,5 minute. În poziț ie de decubit vacile au
staționat în medie pe 24 de ore, timp de 52,30 minute, cu limite
variind între 33,1 și 70,6 minute.
Pe 24 de ore, între variantele de administrare a rației în
două și trei tainuri pe zi, după cum se poate observa și în tabel,
nu au fost înregistrate diferențe care să treacă de pragul de
semnificație statistică (p >0,05), pentru nici unul dintre indicii
urmăriți. Fiind înregistrate diferențe semnificative statistic
(p≤0,05) doar în ceea ce privește modul de staționare al vacilor
din ti mpul segmentului II al zilei.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
51

Tabelul 4.6.
Mediile și indicii dispersiei pentru modul de staționare al vacilor
în 24 de ore, la administrarea rației în trei tainuri, sezonul de
iarnă, (în minute)
Sezonul de iarnă Poziția vacilor Durată medie/poziție d e
staționare
Ortostatic Decubit
Ortostatic Decubit

Segm. I
7-14 X±S x 307.90±18.08 112.10±18.08 121.87±16.04 45.59±5.07
SD 57.20 57.20 50.74 16.06
cv (%) 18.58 51.02 41.64 35.22
Min 229 23 57.2 23
Max 397 191 198.5 73
420 min 73.30% 26.69% – –

Segm. II
14-21 X±S x 355.10±5.65 64.90±5.65 148.14±28.28 32.12±4.41
SD 17.87 17.87 89.44 13.95
cv (%) 5.03 27.54 60.38 43.44
Min 325 47 65.6 15
Max 373 95 369 54
420 min 84.54% 15.45% – –

Segm. III
21-7 X±S x 197.90±37.65 402.10±37.65 41.50±10.24 79.30±6.54
SD 119.08 119.08 32.40 20.68
cv (%) 60.17 29.61 78.07 26.08
Min 81 156 15.3 52
Max 444 519 111 120
600 min 32.98% 67.01% – –

Total 24h X±S x 860.90±57.15 579.10±57.15 103.81±14.56 52.30±3.83
SD 180.73 180.73 46.04 12.11
cv (%) 20.99 31.21 44.35 23.16
Min 678 228 55.1 33.1
Max 1212 762 198.5 70.6
1440 min 59.78% 40.21% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
52

În tabelul 4.7, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru modul de staționare al vacilor în 24 de ore, în
sezonul de vară la a dministrarea rației în două tainuri. Vacile au
adoptat poziția ortostatică pe 24 de ore în medie 970 minute
(16,16 ore), cu limite între 674 și 1197 minute. Valoarea medie
reprezentând 67,36% din durata totală a unei zile. În poziție
decubitală vacile au s taționat în medie timp de 470 minute (7,83
ore), cu limite variind între 243 și 766 minute. Valoare medie
petrecută pe 24 de ore în poziția de decubit reprezintă 32,63%
din durata a 24 de ore . Durata medie a unei perioade de
staționare în poziție ortostati că pe 24 de ore a fost de 94,22
minute, cu limite cuprinse între 42,5 și 156,1 minute. Durata
medie a unei perioade de staționare în poziție decubitală a fost
de 43,95 minute în 24 de ore, cu limite variind între 24,1 și 60,6
minute. În segmentul III al zi lei, vacile au staționat în poziție
decubitală în medie 260,30 minute, valoare ce reprezintă
55,38% din durata totală a staționării în această poziție pe 24 de
ore.
În tabelul 4.8., sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru modul de stați onare al vacilor în 24 de ore, în
sezonul de vară la administrarea rației în trei tainuri. Vacile au
staționat în medie 835,80 minute (13,93 ore) pe zi în poziție
ortostatică, cu limite cuprinse între 545 și 1195 minute.
Valoarea medie reprezentând 58,04% din durata totală a zilei.
Pe zi în decubit, vacile au petrecut în medie 604,20 minute
(10,07 ore), cu limite variind între 245 și 895 minute. Valoarea
medie a timpului petrecut în decubit însemnând 41,95% din
durata a 24 de ore. Durata medie a unei poziți i ortostatice a
vacilor pe 24 de ore a fost de 111,70 minute cu limite cuprinse

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
53

între 40,6 și 290,8 minute. Iar pentru poziția dcubitală de 65,39
minute, cu limite între 39,5 și 92,6 minute.
În ceea ce privește diferențele înregistrate între cele două
vari ante experimentale din sezonul de vară, pentru primii trei
indicatori urmăriți nu au fost înregistrate diferențe care să
depășească pragul de semnificație statistică (p >0,05). Au fost
înregistrate însă diferențe distins semnificative (p ≤0,01) pentru
durata medie a perioadelor de staționare pe 24 de ore în poziție
de decubit, diferența fiind de 21,44 minute în favoarea variantei
cu administrarea rației în trei tainuri. Și în cadrul sezonului de
vară, vacile au preferat să adopte poziția ortostatică mai mult de
50 % din timp, comparativ cu cea de decubit.

Figura 4. 2. Aspecte privind odihna vacilor în poziție ortostatică
în timpul segmentului de zi

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
54

Tabelul 4. 7.
Mediile și indicii dispersiei pentru modul de staționare al vacilor
în 24 de ore, la administrarea rației în două tainuri, sezonul de
vară, (în minute)
Sezonul de vară Poziția vacilor Durată medie/poziție de
staționare
Ortostatic
Decubit Ortostatic Decubit

Segm.
I
7-14 X±S x 339.50±14.88 80.50±14.88 128.30±16.54 30.75± 4.52
SD 47.06 47.06 52.33 14.30
cv (%) 13.86 58.46 40.79 46.51
Min 280 4 56.2 4
Max 416 140 208 51.5
420 min 80.83% 19.16% – –

Segm.
II
14-21 X±S x 290.80±23.32 129.20±23.32 95.30±15.26 42.99±5.05
SD 73.77 73.77 48.27 15.97
cv (%) 25.37 57.10 50.65 37.15
Min 143 22 35.7 22
Max 398 277 199 69.2
420 min 69.23% 30.76% – –

Segm.
III 21 –
7 X±S x 339.70±26.65 260.30±26.65 59.14±8.15 53.02±4.64
SD 84.29 84.29 25.80 14.68
cv (%) 24.81 32.38 43.62 27.69
Min 250 127 35.7 30.2
Max 473 350 112.5 75
600 min 56.61% 43.48% – –

Total
24h X±S x 970.00±57.14 470.00±57.14 94.22±11.07 43.95±3.85
SD 180.72 180.72 35.03 12.18
cv (%) 18.63 38.45 37.18 27.71
Min 674 243 42.5 24.1
Max 1197 766 156.1 60.6
1440 min 67.36% 32.63% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
55

Tab elul 4. 8.
Mediile și indicii dispersiei pentru modul de staționare al vacilor
în 24 de ore, la administrarea rației în trei tainuri, sezonul de
vară, (în minute)
Sezonul de
vară Poziția vacilor Durată medie/poziție de
staționare
Ortostatic Decubit
Ortos tatic Decubit

Segm.
I
7-14 X±S x 311.7±23.31 108.3±23.31 154.4±28.57 46.5±8.31
SD 73.72 73.72 90.36 26.30
cv (%) 23.65 68.07 58.52 56.48
Min 179 12 44.7 12
Max 408 241 372 103
420 min 74.21% 25.78% – –

Segm.
II
14-21 X±S x 288.7±18.39 131.3 ±18.39 136.3±41.05 51.9±9.05
SD 58.16 58.16 129.81 28.64
cv (%) 20.15 44.29 95.18 55.10
Min 214 0 48 0
Max 420 206 420 101
420 min 68.73% 31.26% – –

Segm.
III
21-7 X±S x 235.4±35.62 364.6±35.62 44.4±7.60 92.0±11.80
SD 112.65 112.65 24.06 37.34
cv (%) 47.85 30.90 54.17 40.57
Min 116 154 16.5 38.5
Max 446 484 89.2 156.3
600 min 39.23% 60.76% – –

Total
24h X±S x 835.8±61.03 604.2±61.03 111.7±23.36 65.3±5.55
SD 193.02 193.02 73.89 17.56
cv (%) 23.09 31.95 66.15 26.86
Min 545 245 40.6 39.5
Max 1195 895 290.8 92.6
1440
min 58.04% 41.95% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
56

Concluzii
» Vacile au alocat odihnei în sezonul de iarnă, pe 24 de
ore în medie 379,95 minute (6,33 ore), valoare ce reprezintă
26,38% din durata unei zilei. În poziție ortostatică vacile s -au
odihnit pe zi, timp de 277,40 minute valoare ce reprezintă 73%
din timpul total alocat odihnei iar în poziție de decubit 97,55
minute valoare ce reprezintă 25,67% din total timp alocat
odihnei.
» În sezonul de vară, vacile au alocat odihnei pe zi, în
medie 613,75 minute (10,22 ore), valoare ce reprezintă 42,62%
din 24 de ore. În poziție ortostatică vacile s -au odihnit în medie
pe zi 453,65 minute, valoare ce reprezintă 73,91% din durata
totală alocată odihnei, iar în poziție decubitală vacile au petrecu t
odihnindu -se în medie 160,00 minute, respectiv 26,06% din
timpul total alocat odihnei.
» Diferențele înregistrate între cele două sezoane
calendaristice cu privire la timpul alocat odihnei pe 24 de ore au
fost de 233,80 minute în favoarea sezonului de va ră, aceste
diferențe fiind foarte semnificative statistic (p ≤0,001).
» Modul de staționare al vacilor în 24 de ore în sezonul
de iarnă a fost următorul: în poziție ortostatică vacile au
staționat timp de 858,75 minute (14,31 ore), valoare ce
reprezintă 59, 63% din durata unei zile; în poziție de decubit
vacile au staționat timp de 581,25 minute (9,68 ore), ceea ce
reprezintă 40,36% din durata unei zile.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
57

» Iarna durata medie a unei perioade de staționare în
poziție ortostatică a fost de 117,30 minute, iar a unei poziții de
decubit a fost în medie de 54,03 minute.
» Vara poziția de staționare a vacilor a fost preponderent
cea ortostatică, acestea adoptând această poziție pe 24 de ore, în
medie timp de 909,90 minute (15,16 ore), valoare ce reprezintă
62,70% din durata unei zile. În decubit vacile au staționat în
medie pe zi, timp de 537,10 minute (9,55 ore), reprezentând
37,27% din durata zilei.
» Durata medie pe 24 de ore pentru fiecare poziție a fost
de 102,96 minute pentru cea ortostatică și de 54,67 minut e
pentru poziția de decubit a vacilor. Sezonul calendaristic nu a
avut influență semnificativă (p >0,05) asupra modului de
staționare al vacilor pe întreaga zi, ori asupra duratei medii a
pozițiilor de decubit sau a celei ortostatice.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
58

5. Comportamentul c onsumului de
hrană și apă
Potențialul productiv al raselor de vaci de lapte este în
continuă creștere, de aceea furajele și strategiile nutriționale
trebuiesc permanent adaptate nevoilor animalelor Consumul de
hrană și cel de apă se condiționează reciproc. Pentru fiecare
kilogram de substanță uscată ingerată vacile au nevoie de 3 -4
litri de apă, la care se adaugă necesarul de apă pentru
producerea secreției lactate.

5.1. Durata consumului rației și factorii de
influență
Este important de identificat noi st rategii de furajare și de
management nutrițional la vacile aflate în lactație, prin care să
fie înbunătățite consumul voluntar de hrană și funcțiile
rumenului, cu efecte evidente asupra producțiilor de lapte
obținute. Durata totală de consum a rației în si stem legat este în
mai mică măsură influențată de ierarhia socială a vacilor, de
frontul de furajare asigurat și de timpul de vizitare al acestuia,
comparativ cu sistemul liber de întreținere.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
59

Tabelul 5.1.
Rația zilnică a vacilor din timpul sezonului de iarnă
Specificație Furaj
(kg) S.U.
(kg) U.N. P.D. (g)
Funcții vitale (600 kg) – 8,8 6,6 420
Producția de lapte (15 l) – 7,1 7,4 975
Total necesar – 15,9 14 1395
Siloz porumb 20 6,4 7 264
Fân de lolium 8 6,64 4,32 374,4
Concentrate 3 2,67 2,31 232,2
Borhot de bere 4 0,92 0,96 70,4
Asigurat – 16,63 14,59 941

Tabelul 5.2.
Rația zilnică a vacilor din timpul sezonului de vară
Specificație Furaj
(kg) S.U. (kg) U.N. P.D. (g)
Funcții vitale (600 kg) – 8,8 6,6 420
Producția de lapte (20 l) – 9,4 9,8 1300
Total necesar – 18,2 16,4 1720
Lucernă pălită 20 9 4,6 1028
Concentrate 4 3,56 4,24 334,36
Borhot de bere 5 1,15 1,2 88
Asigurat – 13,71 10,04 1450 ,36

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
60

În tabelul 5.3, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a consumului rației, a numărului
de perioade și durata medie a acestora la administrarea rației în
două tainuri, în sezonul de iarnă. Vacile au consumat rația zilnică
la această variantă experimentală în 322,20 minute (5,37 ore),
cu limite cuprinse între 283 și 360 minute, valoarea medie
reprezentând 22,37% din durata totală a unei zile.
În timpul segmentului I al zilei vacile au consumat furajele,
în medie timp de 162,60 minute, valoare ce reprezintă 38,71%
din intervalul de 420 de minute. În segmentul I I, vacile au
consumat rația acordată în medie în 140,90 minute, valoare ce
reprezintă 33,54% din durata totală a intervalului de 420
minute. Pe timpul nopții, în segmentul III, durata de timp alocată
furajării a fost redusă, fiind înregistrată o medie de 1 8,70
minute, valoare ce reprezintă 3,11% din durata intervalului de
600 de minute.
Numărul mediu al perioadelor de consum pe 24 de ore
înregistrat a fost de 14,50, cu limite cuprinse între 11 și 17
perioade. Pe segmentele zilei au fost înregistrate un numă r
mediu al perioadelor de consum a furajelor de 6,60 în segmentul
I, 6,90 perioade în segmentul II și 1,00 perioade în segmentul III.
Durata medie a unei perioade de furajare pe 24 de ore a
fost în medie de 22,63 minute, cu limite cuprinse între 19,2 și
30,1 minute. La segmentul I al zilei, durata medie a unei
perioade de furajare a fost în medie de 25,26 minute, în
segmentul II a fost de 20,87 minute, iar în segmentul III al zilei a
fost înregistrată cea mai mică valoare, de 14,60 minute.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
61

Tabelul 5.3.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a consumului
rației, a numărului de perioade și durata medie a acestora, în
sezonul de iarnă cu administrarea rației în două tainuri (în
minute)

Sezonul de iarnă Durată totală
consum
Perioade de
consum Durată medie
perioadă

Segm. I
7-14 X±S x 162.60±4.48 6.60±0.34 25.26±1.59
SD 14.18 1.07 5.04
cv (%) 8.72 16.29 19.96
Min 140 5 20
Max 179 8 35.6
420min 38,71% – –

Segm. II
14-21 X±S x 140.90±2.73 6.90±0.34 20.87±1.13
SD 8.63 1.10 3.59
cv (%) 6.13 15.95 17.19
Min 128 5 16.6
Max 154 8 27.8
420min 33,54% – –

Segm. III
21-7 X±S x 18.70±4.99 1.00±0.21 14.60±3.32
SD 15.80 0.67 10.52
cv (%) 84.52 66.67 72.05
Min 0 0 0
Max 49 2 35
600min 3,11% – –

Total 24h X±S x 322.20±6 .16 14.50±0.65 22.63±1.24
SD 19.50 2.07 3.92
cv (%) 6.05 14.26 17.32
Min 283 11 19.2
Max 360 17 30.1
1440min 22,37% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
62

În tabelul 5.4, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a consumului rației, a numărului
de perioade și durata medie a acestora la administrarea rației în
trei tainuri, sezonul de iarnă.
Durata totală de consum a rației pe 24 de ore a fost în
medie de 361,60 minute (6,02 ore), cu limite cuprinse între 310
și 421 minute, valoarea medie repreze ntând 25,11% din 1440
minute. Pe segmentele zilei valorile medii înregistrate au fost de
154,10 minute în primul segment, 174,60 minute în segmentul II
și de 32,90 minute în segmentul III. Cum era de așteptat, durata
totală a consumului rației a fost mai m are în segmentul II al zilei,
comparativ cu segmentul I, deoarece al doilea tain administrat
(din total trei, la această variantă experimentală) s -a suprapus în
majoritate cu debutul segmentului II al zilei. Situație diferită față
de administrarea rației î n două tainuri, unde în segmentul I
durata consumului rației a înregistrat valori mai mari,
comparativ cu segmentul II al zilei.
Numărul mediu al perioadelor de consum înregistrate pe
24 de ore a fost de 20,50, cu limite cuprinse între 17 și 27
perioade. Pe segmentele zilei, valorile medii înregistrate au fost
de 8,20 perioade în segmentul I, 10,10 perioade în segmentul II
și 2,20 perioade în segmentul de noapte. Existând vaci în lotul
experimental, care în timpul segmentului de noapte nu au
consumat fura j. Durata medie de timp a unei perioade de
consum a rației, pe 24 de ore a fost în medie de 17,99 minute, cu
limite cuprinse între 13,4 și 22,6 minute. Pe segmentele zilei,
durata medie a perioadelor de consum a furajelor a fost de 19,34
minute în segmentu l I, 17,56 minute în segmentul II și 16,66
minute în segmentul III.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
63

Tabelul 5.4.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a consumului
rației, numărului de perioade și durata medie a acestora, în
sezonul de iarnă cu administrarea rației în trei tainuri (în
minute)
Sezonul de iarnă Durată totală
consum
Perioade de
consum Durată medie
perioadă

Segm. I
7-14 X±S x 154.10±5.24 8.20±0.41 19.34±1.37
SD 16.59 1.32 4.34
cv (%) 10.77 16.06 22.42
Min 127 7 11.5
Max 181 11 25.4
420min 36,69% – –

Segm. II
14-21 X±S x 174.60±6.12 10.10±0.45 17.56±0.96
SD 19.35 1.45 3.06
cv (%) 11.08 14.35 17.43
Min 143 9 12.6
Max 212 13 20.7
420min 41,57% – –

Segm. III
21-7 X±S x 32.90±6.18 2.20±0.53 16.66±4.20
SD 19.56 1.69 13.31
cv (%) 59.47 76.66 79.89
Min 0 0 0
Max 58 5 50
600min 5,48% – –

Total 24h X±S x 361.60±9.94 20.50±1.07 17.99±0.95
SD 31.43 3.41 3.02
cv (%) 8.69 16.62 16.80
Min 310 17 13.4
Max 421 27 22.6
1440min 25,11% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
64

În sezonul de iarnă, p entru durata tota lă de consum a
rației, între cele două variante experimentale cu
administrarea furajelor în două și trei tainuri, diferențele
înregistrate între segmentele I și III din cadrul fiecărei
variante, au fost nesemnificative statistic (p >0,05).
Diferențe foarte semnificative statistic au fost înregistrate
între segmentele II ale celor două variante (p ≤0,001). La
durata totală a consumului rației în 24 de ore, diferențele
înregistrate între cele două variante experimentale au fost
de 39,40 minute, în favoarea admi nistrării rației în trei
tainuri pe zi, diferență distinct semnificativă statistic
(p≤0,01) .
În tabelul 5.5, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a consumului rației la
administrarea rației în două tainuri, sezonul de vară.
Durata totală de consum a rației pe 24 de ore a fost în
medie de 197,80 minute (3,29 ore), cu limite cuprinse între
165 și 213 minute, valoarea medie reprezentând 13,73%
din total 24 ore. Pe segmentele zilei, valorile medii
înregistrate au fost de 10 1,40 minute în segmentul I, 81,50
minute în segmentul II și doar 14,90 minute în segmentul
III, în timpul nopții vacile au alocat furajării doar 7,53% din
total timp pentru consumul hranei pe 24 de ore. Numărul
mediu al perioadelor de consum pe zi a fos t de 6,60, cu
limite cuprinse între 5 și 8 perioade.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
65

Tabelul 5. 5.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a
consumului rației, numărului de perioade și durata medie a
acestora, în sezonul de vară cu administrarea rației în două
tainuri (în mi nute)
Sezonul de vară Durată totală
consum Perioade de
consum Durată
medie
perioadă

Segm. I
7-14 X±S x 101.40±1.62 3.20±0.29 33.83±2.80
SD 5.13 0.92 8.87
cv (%) 5.05 28.72 26.22
Min 96 2 22.4
Max 112 5 49
420min 24,14% – –

Segm. II
14-21 X±Sx 81.50±5.75 2.60±0.16 31.69±2.19
SD 18.20 0.52 6.95
cv (%) 22.33 19.86 21.92
Min 43 2 21.5
Max 101 3 47.5
420min 19.40 – –

Segm. III
21-7 X±S x 14.90±4.99 0.80±0.24 10.30±3.64
SD 15.81 0.79 11.52
cv (%) 106.09 98.60 111.83
Min 0 0 0
Max 46 2 28
600 min 2.48% – –

Total 24h X±S x 197.80±4.33 6.60±0.34 30.47±1.58
SD 13.71 1.07 5.02
cv (%) 6.93 16.29 16.47
Min 165 5 23.5
Max 213 8 38.2
1440min 13.73% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
66

În tabelul 5.6, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersie i pentru durata totală a consumului rației, a numărului
de perioade și durata medie a acestora la administrarea rației în
trei tainuri, sezonul de vară. Durata totală alocată consumului
rației în 24 de ore a fost în medie de 200,90 minute (3,34 ore),
cu limite cuprinse între 176 și 220 minute, valoarea medie
reprezentând 13,95% din durata totală a unei zile. Pe cele trei
segmente ale zilei, valorile medii privind durata consumului de
furaje au fost de 97,90 minute în segmentul I, 86,90 minute în
segmen tul II și 16,10 minute în segmentul de noapte. Numărul
mediu al perioadelor de consum pe 24 de ore înregistrat a fost
de 7,20, cu limite cuprinse între 6 și 9 perioade. În timpul
segmentului I au fost înregistrate în medie 3,50 perioade de
consum; în segme ntul II, 2,90 perioade de consum iar în timpul
nopții, 0,80 perioade de consum a furajelor. În ceea ce privește
durata medie a perioadelor de consum pe 24 de ore, aceasta a
fost în medie de 28,36 minute, cu limite cuprinse între 22 și 33,3
minute. Pe per ioadele zilei, valorile medii înregistrate au fost de
28,39 minute în segmentul I, 31,52 minute în segmentul II și de
16,10 minute în segmentul III.
Între cele două variante experimentale din timpul
sezonului de vară cu administrarea rației în două sau tre i tainuri,
nu au fost înregistrate diferențe care să depășească pragul de
semnificație statistică (p >0,05) pentru nici unul dintre
indicatorii urmăriți în acest subcapitol. Putându -se afirma faptul
că în sezonul de vară, numărul de tainuri în care a fost a cordată
rația, nu a influențat durata totală a consumului de hrană,
perioadele medii de consum și durata unei perioade de consum.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
67

Tabelul 5. 6.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a consumului
rației, numărului de perioade și durata medie a acestora, în
sezonul de vară cu administrarea rației în trei tainuri (în minute)
Sezonul de vară Durată totală
consum Perioade de
consum Durată
medie
perioadă

Segm. I
7-14 X±S x 97.90±2.86 3.50±0.16 28.39±1.30
SD 9.05 0.53 4.12
cv(%) 9.24 15.06 14.50
Min 88 3 23.5
Max 115 4 36.3
420 min 23,30% – –

Segm. II
14-21 X±S x 86.90±2.05 2.90±0.23 31.52±2.26
SD 6.51 0.74 7.17
cv(%) 7.49 25.44 22.74
Min 79 2 20.5
Max 98 4 41.5
420 min 20,69 – –

Segm. III
21-7 X±S x 16.10±3.26 0.80±0.13 16.10±3.26
SD 10.31 0.42 10.31
cv(%) 64.05 52.70 64.05
Min 0 0 0
Max 29 1 29
600 min 2.68 – –

Total 24h X±S x 200.90±3.63 7.20±0.32 28.36±1.28
SD 11.50 1.03 4.07
cv(%) 5.73 14.34 14.35
Min 176 6 22
Max 220 9 33.3
1440min 13.95% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
68

5.2. Studiul unor factori care influențează
viteza de consum a furajelor
Factorii care influențează viteza de consum a furajelor la
vacile de lapte sunt: capacitatea tractusului digestiv; nivelul
productiv; starea fiziologică; rasa; individualitatea; star ea de
întreținere și de sănătate; structura și modul de administrare a
rației; palatabilitatea furajului; modul de conservare al furajelor;
viteza de digerare a rației; concentrația energo -proteică a rației
și factorii ambientali. În prezentul studiu, vite za de consum a
furajelor a fost calculată și exprimată în minute necesare pentru
consumul unui kilogram furaj brut, pentru toate sorturile
furajere administrate în ambele sezoane.

Figura 5.1. Aspecte privind consumul de borhot de bere la vacile
din experiment

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
69

În tabelul 5.7, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru viteza de consum a fânului de lolium și a
porumbului siloz, la administrarea acestora în două tainuri pe zi
și cele două ordini de administrare ( fibroase -suculente și
suculente fibroase). Pentru fânul de lolium, viteza medie de
consum la tainul unu a fost de 28,32 minute la ordinea fibroase –
suculente și de 23,31 minute la ordinea suculente -fibroase. La
tainul de seară, viteza medie de consum înre gistrată a fost de
18,44 minute la ordinea de administrare fibroase -suculente, și
de 19,01 minute la ordinea suculente -fibroase. În cadrul
ambelor ordini de administrare, viteza cea mai mare de consum
a fost înregistrată la tainurile de seară. La sortul porumb siloz,
media vitezei de consum a fost de 7,08 minute în primul tain al
zilei cu ordinea fibroase -suculente și 5,82 minute la același tain,
dar cu ordinea suculente -fibroase. În timpul tainelor de seară,
viteza medie de consum a fost de 4,61 minut e la ordinea
fibroase -suculente și de 4,75 minute la ordinea suculente –
fibroase. Ca și în cazul vitezei de consum a fânului, și cea a
porumbului însilozat a înregistrat valori mai mari în timpul
tainurilor de seară.
În tabelul 5.8, sunt prezentate valor ile medii și indicii
dispersiei pentru viteza de consum a fânului de lolium și a
porumbului siloz, la administrarea acestora în trei tainuri pe zi și
cele două ordini de administrare (fibroase -suculente și
suculente fibroase). Vacile au înregistrat o vitez ă de consum
medie a fânului de lolium de 22,93 minute la primul tain din zi și
ordinea de administrare fibroase -suculente, și 27,00 minute la
ordinea de administrare suculete -fibroase. La tainul doi din
cadrul acestei variante experimentale, viteza medie de consum

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
70

înregistrată a fost de 23,98 minute la ordinea fibroase -suculente,
și de 26,70 minute la ordinea suculente -fibroase. În tainul trei,
viteza medie de consum a fost de 33,36 minute la ordinea
fibroase -suculente și de 25,16 minute la ordinea suculen te-
fibroase. La sortul porumb însilozat în tainul 1, viteza medie de
consum a fost de 3,65 minute la ordinea fibroase -suculente și
5,00 minute la ordinea suculente -fibroase. La tainul doi din zi,
viteza medie de consum a fost de 5,99 minute la ordinea de
administrare fibroase – suculente și de 4,88 minute la ordinea
suculente -fibroase. În timpul tainului de seară la silozul de
porumb, a fost înregistrată o medie a vitezei de consum de 6,23
minute la ordinea fibroase -suculente și de 6,34 minute la
ordinea su culente -fibroase.

Tabelul 5.7.
Mediile și indicii dispersiei pentru viteza de consum a fânului de
lolium și a porumbului însilozat la administrarea rației în două
tainuri pe zi și cele două ordini de administrare (minute pe
kilogram furaj brut)
Tainul Ordinea de administrare Fân de lolium Porumb
însilozat

1 fibroase -suculente X±S x 28.32±0.68 7.08±0.17
SD 2.15 0.53
suculente -fibroase X±S x 23.31±0.63 5.82±0.15
SD 2.01 0.50

2 fibroase -suculente X±S x 18.44±0.48 4.61±0.12
SD 1.52 0.38
suculente -fibroase X±S x 19.01±0.42 4.75±0.10
SD 1.35 0.33

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
71

Tabelul 5.8.
Mediile și indicii dispersiei pentru viteza de consum a fânului de
lolium și a porumbului însilozat, la administrarea rației în trei
tainuri pe zi și cele două ordini de administrare (minu te pe
kilogram furaj brut)
Tainul Ordinea de administrare Fân de lolium Porumb
însilozat

1 fibroase -suculente X±S x 22.93±0.68 3.65±0.14
SD 2.17 0.46
suculente -fibroase X±S x 27.00±1.89 5.00±0.26
SD 6.00 0.83

2 fibroase -suculente X±S x 23.98±1.38 5.99±0.34
SD 4.39 1.09
suculente -fibroase X±S x 26.70±2.24 4.88±0.25
SD 7.19 0.80

3 fibroase -suculente X±S x 33.36±3.51 6.23±0.53
SD 11.10 1.69
suculente -fibroase X±S x 25.16±0.92 6.34±0.28
SD 2.93 0.88

Diferențele și semnificația statisti că a acestora pentru
viteza de consum a fânului de lolium și a porumbului însilozat, în
funcție de ordinea administrării și de perioada zilei sunt
prezentate în tabelul 5.9. După cum se poate observa și în tabel,
ordinea de administrare a furajelor un a av ut o influență mare
asupra vitezei de consum a furajelor, diferențele fiind
nedemnificative statistic (p >0,05). Au fost înregistrate diferențe
foarte semnificative statistic între vitezele de consum la ambele
sorturi furajere (p ≤0,001), între tainul 1 ș i tainul 2 la
administrarea rației în două tainuri pe zi.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
72

Între tainul 1 și tainul 2, la administrarea rației în trei
tainuri pe zi, diferențele înregistrate au fost nesemnificative
pentru viteza de consum a fânului (p >0,05), și foarte
semnificative stat istic pentru consumul de siloz de porumb
(p≤0,001). Între tainurile 1 și 3 la administrarea rației în trei
tainuri pe zi, diferențele înregistrate pentru viteza de consum a
fânului au fost distinct semnificative statistic (p≤0,01), iar cele
pentru viteza de consum a porumbului însilozat au fost foarte
semnificative statistic (p ≤0,001).
Tabelul 5.9.
Diferențele și semnificația statistică a acestora pentru viteza de
consum a fânului de lolium și a porumbului siloz, în funcție de
ordinea de administrare și de perioada zilei a administrării
acestora (minute pe kilogram furaj brut)
Ordine a de administrare/tain Fân de
lolium Porumb
însilozat
fibroase -suculente/suculente -fibroase 1.18 ns 0.15 ns
tain 1 vs tain 2, două tainuri pe zi 7.10 *** 1.77 ***
tain 1 vs tain 2, trei tainuri pe zi – 0.37 ns – 1.12 ***
tain 1 vs tain 3, trei tainuri pe zi – 4.29 ** – 1.96 ***
tain 2 vs tain 3, trei tainuri pe zi – 3.92 * – 0.84 **
tain 1 două tainuri/zi vs tain 1 trei tainuri/zi 0.85 ns 2.13 ***
tain 2 două tainuri/zi vs tain 3 trei tainuri/zi – 10.54 *** – 1.60 ***

Între tainurile 2 și 3, la varianta cu administrarea rației în
trei tainuri, diferențele înregistrate au fost semnificative statistic
pentru fân (p ≤0,05), și distinct semnificative pentru porumbul
însiloza t (p ≤0,01). Între tainurile 1 cu administrarea rației în
două și trei tainuri pe zi, diferențele înregistrate au fost
nesemnificative statistic pentru fânul de lolium (p >0,05), și

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
73

foarte semnificative pentru silozul de porumb (p ≤0,001). Între
tainurile de seară, la administrarea rației în două și trei tainuri
pe zi, diferențele au fost foarte semnificative statistic pentru
ambele sorturi furajere (p ≤0,001).
În tabelul 5.10., sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru viteza de consum a luce rnei masă verde, la
administrarea acesteia în două și trei tainuri pe zi. La
administrarea rației în două tainuri pe zi, viteza medie de
consum a lucernei a fost de 7,88 minute în cadrul primului tain
al zilei și de 8,07 minute în cadrul tainului de sear ă al aceleiași
variante experimentale.
La administrarea rației în trei tainuri pe zi, viteza medie de
consum înregistrată pentru lucerna masă verde a fost de 7,71
minute în primul tain, 7,69 minute în tainul doi și de 8,18
minute în tainul de seară. Pe î ntregul experiment a fost
înregistrată o medie a vitezei de consum a lucernei masă verde
de 7,90 minute.
Timpul necesar pentru consumul a un kilogram lucernă
masă verde, raportat în prezentul studiu, este mai mare
comparativ cu cel raportat de diverși aut ori deoarece, lucerna în
timpul verii a fost acordată animalelor plantă întreagă și pălită.
Diferențele și semnificația statistică a acestora pentru
viteza de consum a lucernei masă verde sunt prezentate în
tabelul 5.11. Pentru acest sort furajer, nu au fost înregistrate
diferențe care să depășească pragul de semnificație statistică
(p>0,05). Putându -se afirma faptul că numărul de tainuri
administrate și repriza în care este administrată lucerna masă
verde un influențează major viteza de consum a acesteia.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
74

Tabelul 5.10.
Mediile și indicii dispersiei pentru viteza de consum a lucernei
masă verde, la administrarea rației în două și trei tainuri pe zi
(minute pe kilogram furaj brut)
Tainul Nr. tainuri administrate
X±S x SD
1 2 tainuri pe zi 7.88±0.18 0.58
2 8.07±0.19 0.60
1
3 tainuri pe zi 7.71±0.21 0.68
2 7.69±0.20 0.66
3 8.18±0.17 0.55
Pe întregul sezon experimental 7.90±0.08 0.62

Tabelul 5.1 1.
Diferențele și semnificația statistică a acestora pentru viteza de
consum a lucernei masă verde la var iantele experimentale
(minute pe kilogram furaj brut)
Tain vs tain Nr. tainuri administrate Diferențe și
semnificația lor
1 vs 2 două – 0.19 ns
1 vs 2 trei 0.02 ns
1 vs 3 trei – 0.47 ns
2 vs 3 trei – 0.49 ns
1 vs 1 două vs trei 0.17 ns
2 vs 3 două vs trei – 0.11 ns

În tabelul 5.12, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru viteza de consum a furajelor concentrate, în
sezoanele de iarnă și vară. Iarna, viteza medie de consuma
concentratelor a fost de 3,32 minute la administrarea r ației în

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
75

două tainuri pe zi, și de 3,04 minute la administrarea rației în
trei tainuri. Revenind pe sezon calendaristic o medie a vitezei de
consum de 3,18 minute. În sezonul de vară, la două tainuri
valoarea medie înregistrată a fost de 3,30 minute și de 3,03
minute la trei tainuri pe zi, revenind pe sezon o medie de 3,18
minute .
Tabelul 5.1 2.
Mediile și indicii dispersiei pentru viteza de consum a
concentratelor în cadrul sezoanelor de iarnă și vară și numărul
de tainuri acordate (min /kg furaj brut)
Sezon Nr. tainuri administrate
X±S x SD

Iarna 2 tainuri pe zi 3.32±0.16 0.75
3 tainuri pe zi 3.04±0.10 0.46
pe întregul sezon 3.18±0.10 0.63

Vara 2 tainuri pe zi 3.30±15 0.47
3 tainuri pe zi 3.03±0.07 0.23
pe întregul sezon 3.17±0.08 0.39

În tabel ul 5.13, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru viteza de consum a borhotului de bere, în
sezoanele de iarnă și vară. În timpul iernii, viteza de consum a
borhotului de bere a fost de 2,34 minute la administrarea rației
în două tainuri pe zi, și de 2,85 minute la administrarea rației în
trei tainuri. Revenind o medie a vitezei de consum pe sezon la
acest sort de 2,59 minute. Vara, viteza medie de consum a fost de
2,42 minute la administrarea rației în două tainuri, 2,66 minute
la admini strarea rației în trei tainuri și 2,54 minute pe întregul
sezon.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
76

Tabelul 5.1 3.
Mediile și indicii dispersiei pentru viteza de consum a borhotului
de bere în cadrul sezoanelor de iarnă și vară și numărul de
tainuri acordate (minute / kg furaj brut)
Sezon Nr. tainuri administrate
X±S x SD

Iarna 2 tainuri pe zi 2.34±0.04 0.17
3 tainuri pe zi 2.85±0.13 0.61
pe întregul sezon 2.59±0.08 0.51

Vara 2 tainuri pe zi 2.42±0.06 0.21
3 tainuri pe zi 2.66±0.09 0.31
pe întregul sezon 2.54±0.06 0.29

Diferențe le și semnificația statistică a acestora pentru
viteza de consum a furajelor concentrate și a borhotului de bere,
sunt prezentate în tabelul 5.14. Între cele două sezoane
experimentale și în cadrul variantelor cu două și trei tainuri pe
zi, un au fost înre gistrate diferențe semnificative statistic pentru
viteza de consum a concentratelor și a borhotului de bere
(p≤0,05).
Tabelul 5.1 4.
Diferențele și semnificația statistică a acestora pentru viteza de
consum a concentratelor și a borhotului de bere (minute p e
kilogram furaj brut)
Sortul furajer iarnă vs vară 2 vs 3 tainuri
iarna 2 vs 3 tainuri
vara
Concentrate 0.01 ns 0.28 ns 0.27 ns
Borhot de bere 0.05 ns – 0.51 ns – 0.24 ns

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
77

5.3. Consumul de apă

Asigurarea necesarului de apă se face prin: consumul
direct al apei; apa conținută de furajele administrate; și în urma
metabolizării apei rezultate în urma diverselor procese oxidative
din organism . Spre deosebire de majoritatea studiilor care
urmăresc comportamentul de adăpare la temperaturi medii de
10-15°C, noi am urmărit modul de comportare al vacilor la
temperaturi extreme, sub și peste limita confortului termic al
speciei (cu temperaturi cuprinse între 4,7 și 37,2°C).
În tabelul 5.15, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru numărul p erioadelor de adăpare la
administrarea rației în două și trei tainuri pe zi, în sezonul de
iarnă. La administrarea rației în două tainuri numărul mediu al
perioadelor de adăpare înregistrat pe 24 de ore a fost de 7,90, cu
limite cuprinse între 6 și 12 peri oade. În segmentul I al zilei,
vacile au consumat apa în medie în 3,50 perioade, în segmentul
II a fost înregistrată o medie a perioadelor de adăpare de 3,30,
iar în segmentul de noapte a fost înregistrată valoarea ce mai
scăzută a perioadelor de adăpare, în medie de 1,10. Existând vaci
în lotul experimental, care pe parcursul segmentului III nu au
înregistrat perioade de adăpare. La administrarea furajelor în
trei tainuri pe zi, numărul mediu al perioadelor de adăpare pe 24
de ore a fost de 8,40, cu limite cuprinse între 6 și 12 perioade.
Numărul mediu al perioadelor de adăpare pe segmentele zilei a
fost de 4,20 în segmentul I, 3,00 în segmentul II și 1,20 perioade
în segmentul III.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
78

Tabelul 5.15 .
Mediile și indicii dispersiei pentru numărul perioadelor de
adăpare în sezonul de iarnă, la administrarea rației în două și
trei tainuri pe zi
Sezonul de iarnă Administrarea rației în
2 tainuri Administrarea rației în
3 tainuri

Segm. I
7-14 X±S x 3.50±0.34 4.20±0.38
SD 1.08 1.23
cv (%) 30.86 29.27
Min 2 2
Max 6 6

Segm. II
14-21 X±S x 3.30±0.49 3.00±0.21
SD 1.57 0.67
cv (%) 47.49 22.22
Min 2 2
Max 6 4

Segm. III
21-7 X±S x 1.10±0.27 1.20±0.20
SD 0.88 0.63
cv (%) 79.60 52.70
Min 0 0
Max 3 2

Total 24 h X±S x 7.90±0.65 8.40±0.58
SD 2.08 1.84
cv (%) 26.32 21.88
Min 6 6
Max 12 12

Diferențele între segmentele zilei și pentru total 24 de ore,
între cele două variante experimentale au fost nesemnificative
statistic, nici una dinte acestea nu au trecut pragul de
semnificație statistică (p >0,05).

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
79

În tabelul 5.16, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru numărul perioadelor de adăpare la
administrarea rației în două și trei tainuri pe zi, în sezonul de
vară. La administrarea rației în două tainuri pe zi au fost
înregistr ate pe 24 de ore, în medie 17 perioade de adăpare, cu
limite cuprinse între 12 și 21 adăpări. Pe segmentele zilei,
numărul mediu al adăpărilor a fost de 5,8 în segmentul I, 4,9 în
segmentul II și 6,30 în segmentul de noapte. La administrarea
rației în tre i tainuri pe zi, numărul mediu de adăpări pe 24 de
ore a fost de 15,2, cu limite cuprinse între 11 și 21 perioade de
adăpare. Pe cele trei segmente ale zilei, valorile medii
înregistrate au fost de 5,7 în segmentul I, 4,7 în cadrul
segmentului II și 4,80 adăpări noaptea.
Pentru cele două variante experimentale, între segmentele
zilei și între numărul total al perioadelor de adăpare pe 24 de
ore, diferențele înregistrate nu au trecut pragul de semnificație
statistică (p >0,05). Putându -se afirma faptul că, n umărul de
tainuri nu are influență majoră asupra numărului perioadelor de
adăpare. Diferențele între cele două variante experimentale de
1,5 perioade între segmentele III și cele 1,8 perioade pe 24 de
ore pot fi explicate prin faptul că în timpul derulării variantei
experimentale cu acordarea rației în trei tainuri temperatura din
adăpost a fost mai scăzută în medie cu 2,5°C, comparativ cu
perioade de desfășurare a variantei experimentale cu acordarea
rației în două tainuri.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
80

Tabelul 5.1 6.
Mediile și indic ii dispersiei pentru numărul perioadelor de
adăpare în sezonul de vară, la administrarea rației în două și trei
tainuri pe zi
Sezonul de vară Administrarea rației în
2 tainuri Administrarea rației în
3 tainuri

Segm. I
7-14 X±S x 5.80±0.44 5.70±0.44
SD 1.40 1.42
cv(%) 24.11 24.88
Min 4 3
Max 9 8

Segm. II
14-21 X±S x 4.90±0.69 4.70±0.51
SD 2.18 1.64
cv(%) 44.56 34.82
Min 2 2
Max 9 7

Segm. III
21-7 X±S x 6.30±0.65 4.80±0.74
SD 2.06 2.35
cv(%) 32.66 48.91
Min 3 2
Max 9 9

Total 24 h X±S x 17.00±0.81 15.20±1.17
SD 2.58 3.71
cv(%) 15.19 24.38
Min 12 11
Max 21 21

Diferențele și semnificația statistică a acestora pentru
numărul perioadelor de adăpare, între sezoanele de iarnă și
vară, la administrarea rației în două și trei ta inuri pe zi, sunt
prezentate în tabelul 5.17. Între cele două sezoane pe total 24 de
ore, indiferent de numărul de tainuri acordate, diferențele au
fost foarte semnificative statistic (p ≤0,001). Între variantele cu
administrarea rației în două tainuri, d iferența medie înregistrată
pe 24 de ore a fost de 9,10 perioade de adăpare în favoarea

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
81

sezonului de vară. Iar între variantele cu administrarea rației în
trei tainuri pe zi, între cele două sezoane a fost de 6,80 perioade
în favoarea sezonului de vară .
Tabelul 5.1 7.
Diferențele și semnificația statistică a acestora pentru numărul
perioadelor de adăpare între sezoanele de iarnă și vară, la
administrarea rațiilor în două și trei tainuri pe zi

Sezoanele
iarnă și vară Variantele
experimentale Perioadele
zilei Diferențele și
semnificația lor

Rația în 2 tainuri I – 2.30 **
II – 1.60 ns
III – 5.20 ***
Total 24 ore – 9.10 ***

Rația în 3 tainuri I – 1.50 *
II – 1.70 *
III – 3.60 **
Total 24 ore – 6.80 ***

Figura 5.2. Aspecte privind consumul apei

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
82

Conclu zii
» În timpul sezonului de iarnă pe 24 de ore, vacile au
alocat consumului rației, în medie în 341,90 minute (5,69 ore),
valoare ce reprezintă 23,74% din durata totală a întregii zile.
Rația a fost consum ată în 17,50 perioade de consum, o perioadă
de consum având în medie o durată de 20,31 minute.
» În cadrul sezonului de iarnă, între cele două variante
experimentale, a fost înregistrată o diferență de 39,40 minute
pentru durata totală alocată consumulu i hranei pe 24 de ore
(p≤0,01), o diferență medie de 6 perioade de consum pe 24 ore
(p≤0,001), valorile pentru ambii indici fiind în favoarea
administrării rației în trei tainuri, și o diferență a duratei medii a
perioadelor de consum de 4,64 minute (p ≤0,01), în favoarea
administrării rației în două tainuri.
» Vara, vacile au alocat furajării în medie 199,35 minute în
24 de ore (3,32 ore), valoare medie ce reprezintă 13,84% din
durata unei zile. În 24 de ore, numărul medie al perioadelor de
consum a fura jelor înregistrat a fost de 6,90. Durata medie a
perioadelor de consum în acest sezon a fost de 29,41 minute.
» În cadrul sezonului experimental de vară, diferențele
înregistrate între cele două variante de administrare a rației
(două, respectiv trei tainu ri) au fost în medie de 3,10 minute
pentru durata totală a consumului furajelor pe 24 de ore, de 0,60
perioade de consum a furajelor, în favoarea administrării rației

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
83

în trei tainuri, și de 2,11 minute pentru durata medie a unei
perioade de consum a furaje lor, diferență înregistrată în
favoarea administrării rației în două tainuri. Diferențele
înregistrate au fost nesemnificative statistic pentru toți cei trei
indici urmăriți (p ≤0,05).
» În sezonul de vară pe 24 de ore, comparativ cu cel de
iarnă, vacile au alocat furajării cu 142,55 minute mai puțin.
Numărul mediu al perioadelor de furajare a fost și el mai redus,
cu 10,6 perioade, dar durata medie a unei perioade de consum a
crescut în medie cu 9,10 minute. Pentru toți cei trei indicatori
urmăriți, difer ențele înregistrate între cele două sezoane au fost
foarte semnificative statistic (p ≤0,001).
» Viteza de consum pentru sorturilor furajere incluse în
rația de iarnă a fost de 24,82 minute pentru fânul de lolium, 5,43
minute pentru silozul de porumb, 3,18 minute pentru
concentrate și 2,59 minute pentru borhotul de bere.
» În sezonul de vară, viteza medie de consum a furajelor
administrate vacilor a fost de 7,90 minute pentru lucerna masă
verde, 3,17 minute pentru furajele concentrate și 2,54 minute
pentru b orhotul de bere.
» Durata medie a unei perioade de adăpare a fost de 0,82
minute în sezonul de iarnă și de 0,84 minute în sezonul de vară.
Astfel, înmulțind numărul mediu al perioadelor de adăpare cu
durata medie a acestora, putem aproxima o durată totală a
procesului de adăpare de 6 -7 minute iarna și 13 -14minute în
sezonul de vară.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
84

6. Comportamentul de rumegare
În tabelul 6.1, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata totală a rumegării, numărul perioadelor
de rumegare și durata medie a unei perioade de rumegare, în
sezonul de iarnă, la administrarea rației în două tainuri . În 24 de
ore, vacile au rumegat la această variantă experimentală, în
medie, 489,60 minute, cu limite între 378 și 543. Astfel, vacile au
rumegat în medie 34% din durata zilei experimentale.
Figura 6.1. Aspecte privind rumegarea vacilor în poziție
ortostatică

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
85

Tabelul 6.1.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a rumegării,
numărul perioadelor de rumegare și durata medie a unei
perioade de rumegare, în sezonul de iarnă cu administrarea
rației în două tainuri pe zi (în minute)
Sezonul de iarnă Total
rumegare
Perioade de
rumegare Durată medie

Segm . I
7-14 X±S x 88.80±6.40 3.70±0.30 24.56±1.38
SD 20.25 0.95 4.36
cv (%) 22.81 25.64 17.77
Min 51 2 15.4
Max 126 5 29.3
420min 21,14% – –

Segm . II
14-21 X±S x 98.30±7.27 3.40±0.42 31.43±3.11
SD 23.01 1.35 9.84
cv (%) 23.41 39.70 31.30
Min 64 2 21.4
Max 139 6 50
420min 23,4% – –

Segm .III
21-7 X±S x 302.50 ±22.0 4 8.90±0.56 33.87±1.51
SD 69.70 1.79 4.79
cv (%) 220.42 5.67 15.16
Min 128 5 25.6
Max 362 11 40.1
600min 50,41% – –

Total 24 h X±S x 489.60±17.23 16.00±0.57 30.76±1.14
SD 54.51 1.83 3.63
cv (%) 11.13 11.41 11.80
Min 378 12 25.2
Max 543 18 36.2
1440min 34% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
86

În tabelul 6.2, sunt redate mediile și indicii dispersiei
pentru durata totală a rumegării, numărul perioadelor de
rumegare și durata medie a unei perioade de rumegare,
înregistrate în sezonul de iarnă la varianta cu admini strarea
rației în trei tainuri pe zi. La această variantă experimentală,
vacile au rumegat în medie pe zi, timp de 545,50 minute, cu
limite cuprinse între 482 și 613 minute. Revenind 37,88% din
durata unei zile. Și la această variantă experimentală,
majori tatea procesului de rumegare a avut loc în timpul nopții,
344,10 minute, respectiv 63,07% din durata totală a rumegării.
Procesul de rumegare a fost împărțit în 18,70 perioade de
rumegare, dintre care 56,14% în timpul nopții (10,50 perioade).
În timpul seg mentului I înregistrându -se în medie 3,70 perioade
de rumegare, iar în segmentul II al zilei 4,50 perioade. Durata
medie a unei perioade de rumegare a fost de 28,00 minute în
timpul segmentului I, 24,32 minute în segmentul II și 34,81
minute în segmentul I II. Înregistrându -se pe zi, o medie de 29,80
minute pentru o perioadă de rumegare. La această variantă
experimentală, comparativ cu cea cu administrarea rației în
două tainuri, același sezon, durata totală alocată rumegării și
numărul perioadelor de rumega re cresc, dar durata medie a
perioadelor de rumegare scade.
Pentru timpul total alocat rumegării, comparând cele
două variante experimentale din sezonul de iarnă, pot fi
observate diferențe în ceea ce privește timpul alocat rumegării
de către vaci, dar nic i una dintre diferențe nu a depășit pragul de
semnificație statistică (p >0,05) .

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
87

Tabelul 6. 2.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a rumegării,
numărul perioadelor de rumegare și durata medie a unei
perioade de rumegare, în sezonul de iarnă c u administrarea
rației în trei tainuri pe zi (în minute)
Sezonul de iarnă Total rumegare Perioade de
rumegare
Durată medie

Segm . I
7-14 X±S x 96.40±5.18 3.70±0.26 28.00±2.15
SD 16.40 0.82 6.82
cv (%) 17.01 22.25 24.35
Min 75 3 16.2
Max 134 5 36
420 min 22,95% – –

Segm . II
14-21 X±S x 105.00±4.79 4.50±0.34 24.32±1.93
SD 15.16 1.08 6.11
cv (%) 14.44 24.00 25.13
Min 75 3 18.7
Max 124 6 35.6
420 min 25.00% – –

Segm .III
21-7 X±S x 344.10±8.39 10.50±0.80 34.81±3.13
SD 26.54 2.55 9.90
cv (%) 7.71 24.28 28.45
Min 307 6 20.4
Max 388 15 53.3
600 min 57,35% – –

Total 24h X±S x 545.50±12.87 18.70±0.97 29.85±1.68
SD 40.71 3.09 5.31
cv (%) 7.46 16.54 17.79
Min 482 14 21.9
Max 613 22 39.1
1440 min 37,88% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
88

În tabelul 6.3, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata rumegării, numărul reprizelor de
rumegare și durata medie a acestora, în sezonul de vară, la
administrarea rației în două tainuri pe zi. La această variantă
experimentală, vacile au rume gat în medie, pe 24 de ore 350,60
minute, cu limite cuprinse între 273 și 419 minute. Revenind
24,34% din timpul total al unei zile. În timpul segmentului de
noapte, vacile au rumegat 53,10% din timpul total alocat
rumegării, respectiv 186,20 minute. Număr ul perioadelor de
rumegare, a fost în medie pe zi de 14,60, cu limite cuprinse între
9 și 18.
În tabelul 6.4, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru durata rumegării, numărul reprizelor de
rumegare și durata medie a acestora, în sezon ul de vară, la
administrarea rației în trei tainuri pe zi. Astfel, se poate observa
o medie a perioadei totale alocat rumegării, pe 24 de ore de
453,00 minute, cu limite cuprinse între 319 și 621 minute. Pe
parcursul nopții, vacile au rumegat în medie 51,5 2%, din timpul
total alocat rumegării în 24 de ore. La această variantă
experimentală, vacile au rumegat în medie în 17,10 perioade pe
zi, cu limite cuprinse între 13 și 22 perioade. Durata medie a
unei reprize de rumegare la această variantă experimentală , pe
24 de ore a fost în medie 26,64 minute, cu limite cuprinse între
20,30 și 30,60 minute. Pe cele trei segmente ale zilei, durata
medie a reprizelor de rumegare a fost de 28,74 minute în
segmentul I, 22,28 în segmentul II, iar în segmentul III media a
fost de 29,90 minute.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
89

Tabelul 6. 3.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a rumegării,
numărul perioadelor de rumegare și durata medie a unei
perioade de rumegare, în sezonul de vară cu administrarea rației
în două tainuri pe zi (în minute)
Sezonul de vară Total rumegare Perioade de
rumegare
Durată
medie

Segm.I
7-14 X±S x 69.20±7.19 3.40±0.37 20.85±1.57
SD 22.76 1.17 4.99
cv(%) 32.89 34.52 23.91
Min 37 2 12.3
Max 104 6 29
420min 16.47% – –

Segm .II
14-21 X±S x 95.20±6.02 3.70±0.3 0 26.94±2.53
SD 19.05 0.95 8.03
cv (%) 20.01 25.64 29.80
Min 64 2 20
Max 120 5 47
420 min 22.66% – –

Segm .III
21-7 X±S x 186.20±12.81 7.50±0.42 25.58±2.58
SD 40.52 1.35 8.17
cv (%) 21.76 18.05 31.95
Min 111 5 17.8
Max 244 10 44.6
600 min 31.03% – –

Total 24 h X±S x 350.60±13.82 14.60±0.87 24.81±1.97
SD 43.70 2.76 6.24
cv (%) 12.46 18.88 25.16
Min 273 9 19.1
Max 419 18 41.3
1440min 24.34% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
90

Tabelul 6. 4.
Mediile și indicii dispersiei pentru durata totală a rumegării,
numă rul perioadelor de rumegare și durata medie a unei
perioade de rumegare, în sezonul de vară cu administrarea rației
în trei tainuri pe zi (în minute)
Sezonul de vară Total
rumegare Perioade de
rumegare
Durată medie

Segm . I
7-14 X±S x 106.00±11.46 4.00±0 .49 28.74±2.50
SD 36.26 1.56 7.91
cv (%) 34.21 39.09 27.53
Min 52 2 20.6
Max 196 7 45.5
420 min 25.23% – –

Segm . II
14-21 X±S x 113.60±14.44 5.10±0.60 22.28±1.33
SD 45.67 1.91 4.23
cv (%) 40.20 37.49 19.00
Min 18 1 16.16
Max 196 7 29.3
420 min 27.04% – –

Segm.III
21-7 X±S x 233.40±8.72 7.90±0.34 29.90±1.40
SD 27.59 1.10 4.43
cv (%) 11.82 13.93 14.80
Min 200 6 22.2
Max 295 9 37.1
600 min 38.90% – –

Total 24 h X±S x 453.00±24.61 17.10±0.96 26.64±0.97
SD 77.85 3.03 3.09
cv (%) 17.18 17.75 11.60
Min 319 13 20.3
Max 621 22 30.6
1440 min 31.45% – –

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
91

Diferența pentru durata totală alocată rumegării pe 24 de
ore, la variantele cu administrarea rației în două tainuri iarna și
vara, a fost din punct de vedere statistic foarte semnificativă
(p≤0,001), fiind în medie de 139 minute. Diferența totală a
rumegării între variantele cu administrarea rației în trei tainuri
pe zi, a fost afectată în mai mică măsură, comparativ cu cele cu
administrarea rației în două tainuri pe zi . Diferența fiind în
medie de 92,50 minute, fiind distins semnificativă statistic
(p≤0,01). Numărul perioadelor de rumegare a fost mai puțin
afectat de sezonul calendaristic și de numărul de tainuri,
înregistrându -se diferențe semnificative statistic e (p≤0,05) doar
în cazul segmentelor III, iarnă -vară și administrarea rației în trei
tainuri, respective, 2,60 perioade de rumegare. Durata medie a
reprizelor de rumegare a fost și ea, doar în două cazuri
influențată statistic semnificativ (p ≤0,05), în cazul se gmentelor
III și pe total 24 ore, la administrarea rației în două tainuri pe zi.
În cazul celorlalte diferențe înregistrate, nici una dintre acestea
nu a trecut pragul de semnificație statistică.
În tabelul 6.5., sunt redate mediile și indicii dispersiei
pentru modul de staționare al vacilor în timpul rumegării în
sezonul de iarnă. Vacile au rumegat în timpul variantei cu
administrarea rației în două tainuri, în medie pe 24 de ore
157,00 minute în poziție ortostatică (10,90% din zi), și 318,30
minute pe zi, în poziție decubitală (22,10% din zi). Și pe cele trei
segmente ale zilei, vacile au rumegat mai mult timp în poziția de
decubit, comparativ cu poziția ortostatică. La administrarea
rației în trei tainuri pe zi, vacile au rumegat în poziție ortostatică,
în medie timp de 215,70 minute (14,97% din zi), iar în poziție
decubitală 329,80 minute (22,90% din zi).

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
92

Tabelul 6. 5.
Mediile și indicii dispersiei pentru modul de staționare al vacilor
(ortostatic -decubit) în timpul rumegării, în sezonul de iarnă (în
minu te)
Sezonul de iarnă Rația în 2 tainuri
Rația în 3 tainuri
Ortostatic
Decubit Ortostatic Decubit

Segm.I
7-14 X±S x 31.30±8.71 57.50±10.60 41.30±13.11 55.10±11.90
SD 27.54 33.53 41.46 37.65
cv (%) 88.00 58.32 100.39 68.33
Min 0 0 0 0
Max 91 88 130 108
420 min 7.45% 13.69% 9.83% 13.11%

Segm .II
14-21 X±S x 44.40±10.29 53.90±8.97 78.90±7.52 26.10±7.19
SD 32.56 28.38 23.78 22.76
cv (%) 73.33 52.66 30.14 87.21
Min 0 0 50 0
Max 93 113 107 62
420 min 10.57% 12.83 18.78% 6.21%

Segm .III
21-7 X±S x 81.30±22.92 206.90±29.58 95.50±32.59 248.60±34.93
SD 72.48 93.57 103.09 110.48
cv (%) 89.16 45.22 107.95 44.44
Min 14 50 4 37
Max 231 341 283 336
600 min 13.55% 34.48% 15.91% 47.43%

Total 24 h X±S x 157.00±35.38 318.30±41.05 215.70±49 .24 329.80±50.44
SD 111.91 129.81 155.72 159.52
cv (%) 71.28 40.78 72.19 48.37
Min 34 50 54 53
Max 375 491 516 477
1440 min 10.90% 22.10% 14.97% 22.90%

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
93

Pe 24 de ore, între cele două variante experimentale, atât
în ceea ce privește rumegarea în p oziție ortostatică, cât și în
poziție decubitală, diferențele înregistrate nu sunt
semnificative din punct de vedere statistic (p >0,05). Astfel, se
poate spune faptul că numărul de tainuri în care este acordată
rația zilnică, nu influențează major modul de staționare al
vacilor în timpul perioadelor de rumegare pe 24 de ore, în
sezonul de iarnă. Între segmentele zilei, la cele două variante
experimentale, au fost înregistrate diferențe semnificative
statistic (p ≤0,05) doar în cadrul segmentelor II. Pentru
rumegarea în poziție ortostaticaă diferențele au fost de 34,50
minute, iar pentru rumegarea în poziție decubitală, diferențele
înregistrate au fost de 27,80 minute.
În tabelul 6.6, sunt redate mediile și indicii dispersiei
pentru modul de staționare al va cilor în timpul rumegării în
sezonul de vară. La administrarea rației în două tainuri pe zi,
vacile au rumegat în poziție ortostatică în medie 220,90 minute
(15,34% din zi) iar în poziție decubitală 129,70 minute (9,00%
din zi). Atunci când rația a fost a dministrată în trei tainuri pe zi,
vacile au rumegat în poziție ortostatică în 24 de ore, în medie
timp de 229,80 minute (15,95% din zi), iar în poziție de decubit
au rumegat în medie pe 24 de ore, timp de 223,20 minute
(15,50%). Se poate observa în cazul experimentului din perioada
de vară, faptul că, vacile au preferat să rumege în poziție
ortostatică, comparativ cu sezonul de iarnă, când vacile au
rumegat cel mai mult în poziție decubitală. Acest lucru poate își
poate avea explicația în temperaturile foa rte mari înregistrate
vara, animalele preferând poziția ortostatică pentrua mări
pierderile surplusului de căldură din organism .

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
94

Tabelul 6. 6.
Mediile și indicii dispersiei pentru modul de staționare al vacilor
(ortostatic -decubit) în timpul rumegării, în sezonul de vară (în
minute)
Sezonul de vară Rația în 2 tainuri
Rația în 3 tainuri
Ortostatic
Decubit Ortostatic Decubit

Segm.I
7-14 X±S x 47.90±9.75 21.30±5.57 64.30±19.23 41.70±12.16
SD 30.85 17.62 60.84 38.48
cv (%) 64.41 82.72 94.62 92.28
Min 12 0 0 0
Max 87 39 196 112
420min 11.40% 5.07% 15.30% 9.92%

Segm.
II
14-21 X±S x 63.50±10.47 31.70±10.13 67.80±16.78 45.80±11.86
SD 33.11 32.04 53.07 37.52
cv (%) 52.14 101.08 78.27 81.92
Min 9 0 0 0
Max 108 96 196 104
420min 15.11% 7.54% 16.14% 10.90

Segm.
III
21-7 X±S x 109.50±15.25 76.70±9.11 97.70±14.47 135.70±17.43
SD 48.23 28.82 45.78 55.13
cv (%) 44.05 37.57 46.86 40.62
Min 42 19 14 58
Max 177 120 164 207
600 min 18.25% 12.78% 16.28% 22.61%

Total
24h X±S x 220.90±28.1 0 129.70±17.99 229.80±44.45 223.20±39.19
SD 88.88 56.89 140.57 123.94
cv (%) 40.23 43.86 61.17 55.53
Min 78 27 50 65
Max 372 195 556 402
1440min 15.34% 9.00% 15.95% 15.50%

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
95

În tabelul 6.7, sunt prezentate valorile medii și indicii
dispersiei p entru numărul de mișcări remasticatorii pe minut, în
sezoanele de iarnă și vară, la administrarea rației în două și trei
tainuri pe zi. Pentru obținerea acestor valori, au fost
cronometrate mișcările remasticatorii efectuate de fiecare vacă
din lot, timp d e 3 minute pentru fiecare individ, la minimum 5
minute după debutul perioadelor de rumegare, stabilindu -se
ulterior numărul de mișcări remasticatorii ce revin pe minut.
La administrarea rației în două tainuri, au fost înregistrate
pe minut în medie 59,08 m ișcări remasticatorii în sezonul de
iarnă și 53,98 mișcări remasticatorii pe minut în sezonul de vară.
Numărul mediu de mișcări remasticatorii pe minut la
administrarea rației în trei tainuri a fost de 57,82 în sezonul de
iarnă și de 53,90 în sezonul de va ră. Pe segmentele zilei, numărul
de mișcări remasticatorii a fost relativ constant, în funcție de
sezonul calendaristic și varianta experimentală, neexistând
fluctuații majore. Putându -se observa în segmentele II și III,
valori ușor mai scăzute ale acestui indice comparativ cu
segmentele de dimineață. Dimineața, în timpul ambelor sezoane
și a celor patru variante experimentale, numărul de mișcări
remasticatorii pe minut a fost mai mare.
Nu au fost înregistrate diferențe care să treacă pragul de
semnificație statistică (p >0,05), valorile fiind apropiate pe toate
cele trei segmente ale zilei, în cazul ambelor sezoane și ambelor
variante experimentale.

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
96

Tabelul 6. 7.
Mediile și indicii dispersiei pentru numărul de mișcări
remasticatorii pe minut din timpul peri oadelor de rumegare
Perioada zilei Adm. rației în 2 tainuri
Adm. rației în 3 tainuri
Iarna
Vara Iarna Vara

Segm. I
7-14 X±S x 60.00±0.47 55.50±1.68 58.30±1.12 53.90±1.18
SD 1.49 5.32 3.56 3.75
cv (%) 2.48 9.58 6.11 6.97
Min 58 46 51 47
Max 63 62 63 61

Segm. II
14-21 X±S x 59.10±0.72 53.00±1.35 57.80±0.87 53.50±1.38
SD 2.28 4.29 2.78 4.38
cv (%) 3.86 8.10 4.81 8.18
Min 56 45 53 45
Max 63 57 61 59

Segm. III
21-7 X±S x 58.20±0.14 53.50±1.26 57.50±0.93 54.40±1.01
SD 4.66 4.01 2.95 3.20
cv (%) 8.01 7.49 5.14 5.89
Min 49 45 52 50
Max 63 59 61 59

Total
24h X±S x 59.08±0.62 53.98±1.33 57.82±0.46 53.90±0.95
SD 1.97 4.20 1.45 3.03
cv (%) 3.33 7.79 2.52 5.62
Min 56 45.3 56.3 49
Max 62 58.6 60.6 58.6

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
97

În tabelul 6.8, sunt pre zentate valorile medii și indicii
dispersiei pentru numărul de mișcări remasticatorii pe bol
rumina l. Urmărirea acestui aspect în lotul de animale s -a făcut
similar cu cea de la numărul mediu de remasticații pe minut, cu
diferența că a fost urmărit și cron ometrat timpul necesar
rumegării a trei boluri ruminale, pentru fiecare individ. În timpul
sezonului de iarnă, numărul mediu de remasticații pe bol
ruminal, la varianta cu administrarea rației în două tainuri au
fost de 58,95 pe 24 de ore, iar la variant a cu administrarea
rației în trei tainuri pe zi, au fost 57,18. În sezonul de vară, la
administrarea rației în două tainuri, numărul mediu de
remasticații pe bol ruminal au fost de 47,96, iar la trei tainuri pe
zi, au fost în medie de 49,30. Vara, vacile a u avut o remasticație
mai sumară pe bol alimentar regurgitat. Și acest lucru poate fi
cauzat de procentele din rație ale S.U. și celulozei mai scăzute,
comparativ cu sezonul de iarnă. Astfel, putem susține faptul că
numărul de tainuri în care este oferită rația zilnică nu au o
influență semnificativă asupra numărului de mișcări
remasticatorii pe bol alimentar regurgitat. Diferențele
înregistrate în prezentul studiu au variat între 2,70 și 0,20
mișcări remasticatorii pe bol alimentar regurgitat, între
segmen tele zilei, la administrarea rației în două și trei tainuri pe
zi, sezoanele de iarnă și vară. Între sezoanele de iarnă și vară, la
administrarea rației în două tainuri pe zi, pe 24 de ore,
diferențele înregistrate au fost în medie de 5,10 remasticații pe
minut, valoare distins semnificativă statistic (p ≤0,01), iar la
administrarea rației în trei tainuri, între cele două sezoane, pe
24 de ore, diferențele medii înregistrate au fost de 3,92
remasticații pe minut, valoare de asemenea, distins
semnificativă st atistic (p ≤0,01).

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
98

Tabelul 6. 8.
Mediile și indicii dispersiei pentru numărul de mișcări
remasticatorii pe bol ruminal, în sezoanele de iarnă și vară,
administrarea rației în două și trei tainuri
Perioada zilei Adm. rației în 2 tainuri
Adm. rației în 3 ta inuri
Iarna
Vara Iarna Vara

Segm. I
7-14 X±S x 60.10±1.14 49.30±1.71 59.00±1.14 49.20±2.04
SD 3.60 5.42 3.62 6.46
cv(%) 6.00 10.99 6.14 13.13
Min 54 39 53 37
Max 64 56 64 58

Segm. II
14-21 X±S x 58.50±1.39 48.10±1.67 56.10±1.28 49.80±1.77
SD 4.40 5.30 4.07 5.61
cv(%) 7.53 11.02 7.25 11.27
Min 52 37 48 42
Max 64 58 61 61

Segm.III
21-7 X±S x 58.30±0.83 46.60±1.88 56.50±1.05 49.00±2.36
SD 2.63 5.91 3.34 7.47
cv(%) 4.51 12.68 5.91 15.24
Min 54 40 51 38
Max 62 54 61 63

Total 24h X±S x 58.95±0.63 47.96±1.19 57.18±0.77 49.30±1.53
SD 2.02 3.79 2.44 4.85
cv(%) 3.43 7.90 4.26 9.84
Min 55 40.6 53.3 40.6
Max 62 53 61 57.3

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
99

Concluzii
» Durata totală a rumegării în sezonul de iarnă a fost în
medie de 517,55 minute, revenind 35,94% din durata unei zile.
Din total timp alocat rumegării, în segmentul III al zilei,
segmentul de noapte, vacile au rumegat în medie timp de 323,30
minute, valoare ce reprezintă 62,46% din durata totală a
rumegării pe 24 de ore.
» În sezonul de vară, vacile au acordat pe zi procesului de
rumegare, în medie 401,80 minute, revenind 27,90% din 24 de
ore. Și în acest caz, în segmentul III al zilei a fost înregistrată
valoarea cea mai mare a duratei de rumegare, respectiv 209,80
minute, valoare ce reprezintă 52,2 1% din total număr de minute
pe zi. Diferențele medii înregistrate între cele două sezoane
calendaristice au fost de 115,75 minute (p ≤0,001).
» Numărul mediu înregistrat al perioadelor de rumegare
pe 24 de ore, a fost în sezonul de iarnă de 17,35 iar în s ezonul de
vară, de 15,80. Astfel, diferența medie înregistrată între cele
două sezoane, a fost de 1,5 perioade de rumegare (p ≤0,05) .
Durata medie înregistrată a perioadelor de rumegare pe zi, în
sezonul de iarnă au fost de 30,30 minute iar în sezonul de va ră
de 25,72 minute. Diferența medie între cele două sezoane fiind
de 4,58 minute (p ≤0,05).
» Iarna, vacile au preferat să rumege în poziție decubitală
324,05 minute, față de poziția ortostatică, 186,35 minute. Din
total timp alocat rumegării în 24 de ore , vacile au rumegat în

ETOLOGIE APLICATĂ: Comportamentul vacilor de lapte
Dinu GAVOJDIAN
100

decubit 63,48%, comparativ cu durata medie de rumegare în
poziție ortostatică, 36,52%. O situație diferită a fost întâlnită în
sezonul de vară, când vacile din total rumegare în 24 de ore, au
rumegat în poziție ortostatică 56,09% și doar 43,91% în poziție
decubitală. Situație datorată cel mai probabil caniculei din
timpul acestui sezon.
» Iarna, numărul de tainuri nu a influențat semnificativ
(p>0,05) debutul rumegării după încetarea furajării, valorile
medii pe zi fiind de 13,50 minu te la administrarea rației în două
tainuri și 12,19 minute la trei tainuri pe zi. În timpul sezonului
de vară, valorile medii înregistrate au fost mai mari comparativ
cu sezonul de iarnă, respectiv 70,70 minute la două tainuri și
35,80 minute la trei tai nuri. Vara, numărul de tainuri a influențat
distin ct semnificativ acest parametru (p ≤0,01), diferența între
cele două variante experimentale fiind de 34,90 minute. Între
cele două sezoane experimentale, diferențele înregistrate au fost
foarte semnificative statistic (p ≤0,001).
» Numărul înregistrat de remasticații pe minut pe 24 de
ore, în sezonul de iarnă a fost de 58,45, iar cel din timpul
sezonului experimental de vară, de 53,94. Astfel, înregistrându –
se o diferență de 4,51 remasticații pe minut (p ≤0,001 ).
» La numărul de remasticații pe bol ruminal, valorile medii
înregistrate au fost de 58,06 în sezonul de iarnă, și de 48,63 vara.
Diferența între cele două sezoane calendaristice fiind de 9,43
remasticații pe bol ruminal. Factorul hotărâtor al acestui fa pt
fiind procentul mai scăzut al substanței uscate și al celulozei din
rația acordată vacilor vara.