Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 1 [632087]
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 1
EEttiiccaa
ssii
pprroocceedduurriillee ddee
ooppeerraarree aallee
rraaddiiooaammaattoorruulluuii
Editia a 3
(iulie 2010)
De John Devoldere, ON4UN
si Mark Demeuleneere, ON4WW
Versiunea romana YO3HJV, YO3MAC, YO3JW
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 2
Pe site-ul http://www.ham-operating-ethics.org sunt gazduite peste 25 de
traduceri in limbi diferite ale acestui document
Traducerea:
In cazul in care doriti sa ne ajutati pe ntru o traducere inalta limba va rugam sa
contactati pe unul din autori (on4un(at)uba.be sau on4ww(at)uba.be) . Este posibil
ca deja cineva sa lucreze la traducere.
Versiune in Power Point :
O prezentare in Power Point a acestui docu ment este disponibila la site-ul mai sus
mentionat
Copyright:
Daca nu se specifica altfel, informatiile cont inute in acest document sunt create de
autorii John Devoldere ON4UN si Mark Deme uleneere ON4WW si este proprietatea
autorilor si are protectie conform legii. Da ca nu se specifica in alt mod permisiunea
pentru vizionare, copiere, reproducere si distributie a acestor informatii sunt
posibile in urmatoarele conditii:
1. Poate fi folosit numai pentru informare fara scop comercial;
2. Orice copie sau parte din material tr ebuie sa aiba o notificare mentionand
Copyright-ul ce apartine lui (©John Devoldere ON4UN si Mark Demeuleneere
ON4WW);
3. nu sunt permise modificari sau alterari fara permisiunea in scris a autorilor.
In cazul folosirii in alte scopuri decat ce le specificate mai sus, sau de a folosi
informatiile in alt mod, trebuie aprobata in prealabil in scris de unul din autori
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 3
CUPRINS
Codul radioa matorului ……………………………………………………………………………………………. …5
I. INTR ODUCE RE …………………………………………………………………………………………………. …..5
I.1. Cuvant inainte ……………………………………………………………………………………………….5
I. 2. CODUL DE CONDUITA AL RADIOAMATORULUI …………………………………………….6
I. 2.1. Principiile de baza ……………………………………………………………………………………. 6
I.2.2. Pericolul situatiilor conflictuale …………………………………………………………………. 6
I.2.3. Cum sa eviti conflictele? ……………………………………………………………………………. 7
I.2.4. Autoritatea morala …………………………………………………………………………………….. 7
I.2.5. Codul de conduita …………………………………………………………………………………….. 7
I.2.6. Manualul …………………………………………………………………………………………………… 7
II. TRAFIC RADIO GENE RAL ……………………………………………………………………………………8
II.1. Limbajul radioamatorilor ……………………………………………………………………………….8
II.2. ASCULTA …………………………………………………………………………………………………….9
II.3. FOLOSESTE-TI CORECT INDICATIVUL ………………………………………………………….9
II.4. INTOTDEAUNA FII “DOMN” …………………………………………………………………………10
II.5. TRAFICUL PE REPETOR ……………………………………………………………………………..10
II.6. CUM REALIZEZI O LEGATURA? ………………………………………………………………….10
II.7. DESPRE CE ANUME SA VORBESTI IN BENZILE DE RADIOAMATORI? …………11
II.8. EFECTUAREA LEGATURILOR IN FONIE ………………………………………………………11
II.8.1. Cum lansezi un apel general? …………………………………………………………………. 11
II.8.2. Ce inseamna ‘CQ DX ’ ?…………………………………………………………………………… 13
II.8.3. Apelarea unui corespondent radio anume ……………………………………………….. 13
II.8.4. Cum sa faci o legatura in fonie? ………………………………………………………………. 14
II.8.5. Legaturile cu trafic rapid …………………………………………………………………………. 16
II.8.6. Cum sa realizam legaturi in fonie in concursuri? ……………………………………… 16
II.8.7. Utilizarea corecta pentru ‘QRZ’ ……………………………………………………………….. 18
II.8.8. Verifica-ti calitatea transmisiunii ……………………………………………………………… 19
II.9. ARTA TELEGRAFIEI (CW, CODUL MORSE) ………………………………………………….19
II.9.1. Calculatorul, ajutorul tau? ………………………………………………………………………. 20
II.9.2. Apel general CQ……………………………………………………………………………………… 20
II.9.3. Semne conventionale ……………………………………………………………………………… 21
II.9.4. Apel ‘CQ DX’ …………………………………………………………………………………………. 21
II.9.5. Apel directiv spre o anume statie (directive call) ………………………………………. 22
II.9.6. Cum decurge un QSO in CW …………………………………………………………………… 22
II.9.7. Folosirea ‘BK’ ………………………………………………………………………………………… 25
II.9.8. Still “faster” ……………………………………………………………………………………………. 25
II.9.9. Folosirea semnului conventional ‘AS’ (DIT DAH DIT DIT DIT) ……………………. 25
II.9.10. Folosirea ‘KN’ ………………………………………………………………………………………. 25
II.9.11. Cum sa raspundem la un CQ …………………………………………………………………. 26
II.9.12. Corespondentul a preluat indicativul tau gresit ………………………………………. 26
II.9.13. Chemarea unei statii care tocmai termina un QSO in curs ………………………. 26
II.9.14. Folosirea semnului ‘= ’ sau ‘DAH DIT DIT DIT DAH’ …………………………………. 27
II.9.15. Transmiterea unei semnal corect in CW …………………………………………………. 27
II.9.16.Sunt o statie QRP (= fo losesc o putere mica la emisie) ……………………………. 28
II.9
.17. Folosirea corecta a ‘QRZ?’ ……………………………………………………………………. 28
II.9.18. Folosirea ‘?’ in loc de ‘QRL?’ ………………………………………………………………….28
II.9.19. Transmiterea ‘DIT DIT’ la sfarsitul unui QSO …………………………………………. 29
II.9.20. Corectarea unei erori …………………………………………………………………………….. 29
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 4
II.9.21. Concursurile in CW ……………………………………………………………………………….. 29
II.9.22. Numere scurte folosite in concurs ………………………………………………………….. 30
II.9.23. Zero beat ………………………………………………………………………………………………. 31
II.9.24. Unde gasim statii care nu lucreaza la viteze de trasnmitere ridicate.(QRS)? 31
II.9.25. Am clicks-uri de manipulatie?? ………………………………………………………………. 31
II.9.26. Prea repede? …………………………………………………………………………………………. 32
II.9.27. Software pentru antrenament CW …………………………………………………………… 32
II.9.28. Prescurtari in CW folosite mai des …………………………………………………………. 33
II.10. ALTE MODURI ……………………………………………………………………………………………35
II.10.1. RTTY (Radiotelex) ………………………………………………………………………………….. 35
II.10.2. PSK 31 (Phase Shift Keying) ………………………………………………………………….. 39
II.10.3. Televiziune cu baleiaj lent (SSTV) …………………………………………………………… 42
III. MAI AVANSAM PUTIN ………………………………………………………………………………………….44
III.1. PILEUPS ……………………………………………………………………………………………………44
III.1.1. Simplex pileup ………………………………………………………………………………………. 44
III.1.2. Split (deplasat) pileup ……………………………………………………………………………. 44
III.1.3. Cum ne comportam in pileup? ……………………………………………………………….. 45
III.1.4. Simplex pileup in fonie …………………………………………………………………………… 45
III.1.5. Simplex pileup in CW …………………………………………………………………………….. 47
III.1.6. Pileup in fonie cu split frequency ……………………………………………………………. 47
III.1.7. Split (decalare de frecventa) pileup in CW ………………………………………………. 49
III.2.”CODITA” …………………………………………………………………………………………………..49
III.3. DXPEDITIILE ……………………………………………………………………………………………..50
III.4. DX NET-uri …………………………………………………………………………………………………51
III.5. FOLOSIREA PARTIALA A INDICATIVULUI …………………………………………………..52
III.6. DX CLUSTERELE ……………………………………………………………………………………….53
III.6.1. Scopul principal …………………………………………………………………………………….. 53
III.6.2. Pe cine introducem ca spot? ………………………………………………………………….. 53
III.6.3. Ce informatii sunt disponibile, cum le accesam. ……………………………………… 54
III.6.4. A aparut un spot: o tara noua pentru tine. Ce facem? ……………………………… 54
III.6.5. Lucruri care nu se fac pe un DX Cluster ………………………………………………….. 54
III.7. DX WINDOWS = Fereastra pentru DX ………………………………………………………….56
III.7.1. DX windows in benzile HF …………………………………………………………………….. 56
III.7.2. In VHF-UHF ……………………………………………………………………………………………. 57
III.8. REGULI SPECIFICE PENTRU TRAFICUL IN VHF SI MAI SUS ………………………..57
III.9. SITUATII CONFLICTUALE …………………………………………………………………………..57
III.10. “POLITISTII” FRECVENTEI ……………………………………………………………………….58
III.10.1. Tipuri de ‘politisti’ ………………………………………………………………………………… 58
III.10.2. Ce ii determina pe politisti sa apara? ……………………………………………………. 58
III.10.3. “Pacatosii” buni …………………………………………………………………………………… 58
III.10.4. … si “pacatosii” rai ……………………………………………………………………………… 59
III.10.5. Chiar doresti sa fii inca un “politist”? …………………………………………………… 59
III.10.6. Cum sa te porti intr-o “parada” a politistilor? ………………………………………… 60
III.11. SFATURI PENTRU OPERATOR II STATIILOR DX SAU DXPEDITII ………………. 60
Anexa 1 Alfabetul international si pronuntia lor …………………………………………………….65
AUTORII: ………………………………………………………………………………………………………………6 7
Utilizarea virgulei si a punctului zecimal: In acest manual, virgula semnifica
partile mai mici decat intregul iar punc tul este folosit ca separator de mii.
Example: 3,51 MHz = 3.510 kHz, 1.000.000 = un milion.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 5
Codul radioamatorului
Radioamatorul este:
POLITICOS si AMABIL – Nu va opera niciodata o statie cu intentia de a strica
placerea celorlaltor participanti la trafic.
DEVOTAT – Este devotat, ofera sprijin si incurajeaza pe ceilalti radioamatori,
asociatiile si cluburile locale precum si societatea reprezentative la IARU din tara
sa.
PROGRESIST – Isi mentine statia sa in actualit ate. Este dotat si competent.
Metodele sale de operare sunt ireprosabile.
PRIETENOS – Lucreaza incet si rabdator cand i se cere; furnizeaza sfaturi si
indrumare incepatorilor; este intelegato r, dispus sa ajute si respectuos cu
solicitarile celorlalti. Acestea sunt caracteristicile radioamatorismului.
ECHILIBRAT- Radioamatorismul este o pasiune ce nu trebuie sa impieteze
niciodata asupra responsabilitatilor avut e fata de familie, serviciu, scoala sau
comunitate.
PATRIOT – Statia sa si indemanarea sunt intotdeauna gata sa serveasca patria si
comunitatea.
– adaptare dupa “Codul radioamatorului” , scris de Paul M. Segal, W9EEA, in
1928.
I. INTRODUCERE
I.1. Cuvant inainte
Multi radioamatori sau aspiranti la certif icatul de radioamator care citesc acest
manual sunt, probabil, novici in aceasta ac tivitate. Pana de curand, novicii erau
pur si simplu introdusi in trafic cu prea putin sau deloc ajutor, fara un instructaj
clar sau fara sa fie invatati cum sa se poarte odata ajunsi in eter. Va puteti
imagina pe o sosea, in plin trafic dens , fara cineva care sa va spuna cum se
conduce masina sau cum sa va comportati in trafic? Pana si gandul la asa ceva e
de ajuns sa ne infricoseze pe cei mai mult i dintre noi! Aparitia in benzile de
radioamatori, fara a fi pregatit pentru aceasta minunata experienta, poate fi
intimidanta-pentru a spune do ar atat. Totusi, nu e cazul sa intrati in panica! Asa
cum fiecare sofer a condus la un moment da t pentru prima oara, la fel si fiecare
radioamator a fost un novice la inceput.
Bine ati venit in lumea radioamatorismului, bine ati venit in benzile noastre radio. Aceasta lucrare va va ajuta sa aveti o ex perienta mai placuta in aceasta pasiune,
chiar de la inceput. Sa nu uitati ca radi oamatorismul este un hobby si ca acesta,
prin definitie, reprezinta o activi tate care trebuie sa va bucure!
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 6
Cititorul nu trebuie sa se lase deturnat de multitudinea regulilor expuse in acest
manual crezand ca acestea vor diminua placer ea si satisfactia realizari de legaturi
radio; aceste reguli sunt usor de intele s si vor deveni iute o adevarata a doua
natura pentru orice radioamator ghidat de bune intentii.
Acest manual este gandit in trei parti:
I. Introducere Care este ratiunea acestui manual?
II. Trafic radio general Aceasta sectiune se refera la toti ra dioamatorii, indiferent de tipul de
trafic radio pe care il desfasoara (concursuri, taclale, vanatoare de DX, expeditii etc).
III. Trafic radio avansat Aceasta sectiune acopera subiecte care sunt, in mare masura, legate de
activitatea DX.
I. 2. CODUL DE CONDUI TA AL RADIOAMATORULUI
I. 2.1. Principiile de baza
Mai jos sunt principiile de baza care ar trebui sa guverneze codul nostru
de conduita in benzile de radioamatori:
Sociabilitate, spirit de confrerie: o multime de alti radioamatori se gasesc
“in terenul nostru de joaca”, undele radio. Niciodata nu esti singur . Toti
ceilalti radioamatori sunt colegii, fratii si surorile noastre, prietenii nostri.
Actioneaza in consecinta. Fii binecrescut.
Ingaduinta : nu toti radioamatorii impartasesc parerile tale iar acestea nu
sunt cele mai potrivite. Trebuie sa intelegi ca exista oameni cu pareri diferite pe
acelasi subiect. Fi ingaduitor. Nu esti doar tu in aceasta lume.
Politetea: niciodata sa nu folosesti un limbaj grosolan sau cuvinte
deplasate in benzile de radioamatori . Un asemenea limbaj nu numai ca nu
spune nimic despre persoana careia ii este adresat ci mai mult despre cel care il
foloseste. Pastreaza-ti autocontrolul mereu
Intelegerea : Te rog sa intelegi ca nu toti sunt la fel de destepti, profesionisti
sau specialisti pe cat esti tu. Incearca mai bine sa folosesti aceste calitati
actionand pozitiv (sa afli cum sa poti ajuta, corecta sau invata pe ceilalti) decat actionand negativ (sa critici sau, mai rau, sa insulti).
I.2.2. Pericolul situatiilor conflictuale
Un singur “teren”, eterul: toti radioamatorii doresc sa practice “sportul” lor, dar
acestia trebuie sa foloseasca acelasi teren: benzile de radioamatori. Prezenta sutelor si miilor de alti radioamatori in tr-un singur “teren” este de natura sa
genereze, din cand in cand, situatii tensionate.
Un examplu:
Dintr-o data, auzi pe cineva facand un apel general sau chiar
taifasuind pe frecventa ta. Cum oare este posibil asa ceva? Doar ai fost pe
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 7
acea frecventa mai mult de o jumatate de ora si aceasta era perfect curata!
Da, ESTE posibil asa ceva; poate ca cealalta statie crede ca si tine, ca TU ai
intrat pe frecventa EI! Una din cauze poate fi o sch imbare in conditiile de
propagare.
I.2.3. Cum sa eviti conflictele?
Explicandu-le tuturor “jucatorilor” si motiva ndu-i sa le aplice. Multe din situatiile
conflictuale actuale sunt determinate de ignoranta; multi radioamatori nu
cunosc suficient de bine regulile.
Mai mult, situatiile conflictuale sunt gestionate intr-un mod gresit, tot datorita
ignorantei.
Acest manual este realizat pentru a face ceva in privinta acestei lipse de
cunostinte, in primul rand pentru a se evita orice fel de situatie conflictuala.
I.2.4. Autoritatea morala
Sunt multe tarile in care autoritat ile nu verifica in amanuntime cum se
desfasoara traficul radioamatorilor atata vreme cat ei respecta regulile instituite
de aceste autoritati.
Se spune despre comunita tea radioamatorilor ca se conformeaza propriilor
reguli; aceasta presupune autodisciplina . In nici un caz nu inseamna ca
aceasta comunitate are propria politie !
I.2.5. Codul de conduita
Ce intelegem prin cod de conduita? Un cod de conduita este un set de reguli care
au la baza principii etice precum si respectarea unor reguli de activitate .
Etica: Ghideaza atitudinea noastra, compor tamentul nostru ca radioamatori.
Etica este legata strans de morala. Regulile de etica sunt principii ale
moralitatii.
Exemplu: etica ne spune sa nu perturbam intentionat emisia altei statii.
Nerespectarea acestei reguli este la fel de imorala ca si trisarea in concursuri.
Regulile de activitate : pentru a gestiona toate laturile comportamentului
nostru sunt necesare si o serie de regu li care deriva din observarea activitatii
practice si a obiceiurilor radioamatorilor. In evitarea situatiilor conflictuale din
benzile de radioamatori sunt necesare si o serie de reguli de ordin practic care sa guverneze comportamentul, intrucat principala activitate este aceea de a stabili contacte prin radio. Avem in vedere aici reguli si instructiuni care nu
sunt in legatura cu etica. Majoritatea procedurilor in benzile de radioamatori
formeaza acest ansamblu (cum sa rea lizezi o legatura, cum sa efectuezi un
apel, in ce frecvente sa transmiti si in ce mod, cum sa utilizezi Codul Q etc.). Respectarea acestor proceduri garantea za obtinerea unei performante maxime
in legaturile intre radioamatori si este un element esential in evitarea situatiilor
conflictuale. Aceste proceduri reprezinta un rezultat atat al activitatii de zi cu zi
cat si al dezvoltarii tehnice actuale.
I.2.6. Manualul
Acest manual este in intregime dedicat codului de conduita al radioamatorilor. In cea mai mare parte, codul de conduita consta in reguli de activitate
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 8
completate cu principiile morale ce cons tituie temelia comportamentului nostru,
dupa cum am explicat mai sus.
Cunoasterea Codului de conduita al radi oamatorului este la fel de important
pentru radioamatori ca si cunoasterea reglementarilor legale nationale, a
elementelor de teorie generala despre elec tricitate, electronica, protectia muncii
etc.
Acest manual isi propune sa ii familiariz eze pe radioamatori cu acest cod de
conduita in eter, indiferent daca este vorba de radioamatori cu state vechi de
activitate, incepatori sau doar aspiranti la statutul de radioamator.
Pana acum, nu a mai avut loc o astfel de intreprindere atat de amanuntita si
cunoasterea detaliata a acestui cod de cond uita nu a fost ceruta in programa de
examinare si nici ca materie de stud iu pentru candidati la examenul de
radioamator. Acest fapt poate fi unul di n motivele pentru care, din nefericire,
acest cod este deseori incalcat in benzile de radioamatori.
Prin parcurgerea acestui cod de conduita in cadrul lectiilor si prin testarea
cunostintelor candidatilor prin examenul de radioamator credem ca se vor
reduce situatiile in care au loc corectii de comportament “in direct”. Credem ca
benzile de radioamatori vor deveni mult mai placute pentru toti radioamatorii
iar limbajul indecent, perturbatiile intentio nate si galagia vor deveni in curand
doar o amintire neplacuta.
Erorile facute de radioamatori in aplicar ea procedurilor de operare se datoreaza,
in principal, faptului ca nu au fost invatati cum sa se poarte corect. Nu este
cazul sa ii invinovatim; mai bine ii educam!
Acest manual se refera la procedurile de operare in trafic radio in cele mai
utilizate moduri (SSB, CW, RTTY si PSK).
II. TRAFIC RADIO GENERAL
II.1. Limbajul radioamatorilor
Ca radioamator, ne adresam unul altu ia folosind exclusiv prenumele (sau
porecla), niciodata folosind domnule, doamna sau domnisoara . Este valabil
si pentru modurile in care comunicati a intre radioamatori are loc in scris.
Eticheta radioamatorilor cere sa ne salutam intre noi in scris folosind “ 73” (nu
“cele mai bune 73” sau “ multe 73” si, in nici un caz, “ sincere 73”) fara alte
expresii formale.
Daca ai fost un operator in Citizen Band , uita limbajul folosi t acolo si invata
argoul radioamatorilor. Ca membru al comunitatii radioamatoricesti, ne
asteptam sa ne cunosti expresiile specific e; acestea te vor ajuta sa te integrezi
deplin in comunitatea noastra.
In timpul legaturilor radio, foloseste corect Codurile Q. Evita utilizarea lor excesiva in fonie. Poti folosi acele coduri care au devenit expresii standard si in
fonie, ca de exemplu: QRG frecventa
QRM interferente datorate altor statii
QRN zgomot atmosferic
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 9
QRP putere redusa
un QRP un copil
QRT parasirea frecventei / oprirea transmisiunilor
Sunt QRV sunt disponibil, sunt gata
QRX doar un moment / asteapta te rog
QRZ cine ma cheama?
QSB fading
QSL (card) cartea postala de confirmare
QSL confirm
QSO contact
QSY schimbarea frecventei
QTH locul unde se gaseste st atia (orasul, localitatea)
P e l a n g a c o d u r i l e Q , a u “ m i g r a t ” d i n C W i n f o n i e s i o s e r i e d e a l t e s c u r t e expresii: 73, 88, OM ( old man ), YL ( young lady ) etc.
Foloseste corect singurul alfabe t fonetic international in uz ( Anexa 1 ). Evita sa
folosesti tot felul de imbunatatiri care pot suna interesant sau amuzant in limba
ta dar care nu il vor face pe coresponde nt sa inteleaga mai bine ce spui. Nu
folosi moduri diferite de a dicta pe litere in aceeasi propozitie. ( ‘ CQ de la
ON9UN, oscar november nine uniform november, ocean nancy nine united
nations… ’)
Cea mai raspandita limba folosita intre radioamatori este, fara indoiala, engleza. Daca vei dori sa iei legatura cu statii din intreaga lume, este foarte
probabil ca aceasta sa aiba loc in limb a engleza. Este evident ca, daca doi
radioamatori au alta limba nativa, se vo r putea foarte bine intelege in limba
engleza.
Efectuarea de legaturi cu ajutorul codu lui Morse (CW) este intotdeauna posibila
fara macar sa cunosti un singur cuvant in limba materna a corespondentului.
Este evident ca acest hobby poate fi un m i j l o c e x c e l e n t d e a i n v a t a s i d e a
exersa limbi straine. Intotdeauna vei gasi in frecventele de radioamatori pe cineva dispus sa te ajute sa inveti o limba noua.
II.2. ASCULTA
Un bun radioamator incepe prin a asculta mult.
Poti invata multe doar ascultand dar fii atent: nu tot ce auzi in benzile de
radioamatori reprezinta un bun exemplu . Cu certitudine vei avea de-a face
cu o multime de practici incorecte!
Daca esti activ in benzile de radioamatori, fii un exemplu pozitiv si aplica
indrumarile oferite de acest manual.
II.3. FOLOSESTE-TI CORECT INDICATIVUL
Foloseste numai indicativul complet pentru a te identi fica. Nu incepe emisiunea
identificandu-te pe tine sau pe corespondent cu prenumele. Ex: Salut Marius,
sunt Ion.
Identifica-te folosind TOT indicativul nu doar cu ultimele litere. Este ilegal sa folosesti doar sufixul.
Identifica-te frecvent .
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 10
II.4. INTOTDEAUNA FII “DOMN”
Nu folosi niciodata un limbaj deplasat, fii politicos, amabil si bland,
indiferent de situatie.
George Bernard Shaw a spus: Nu exista o realizare mai mare si mai profitabila
decat politetea.
II.5. TRAFICUL PE REPETOR
Functia principala a repetoarelor este de a mari raza de actiune a statiilor
portabile si mobile in benzile VHF si UHF.
Foloseste-te de legaturi simplex ori de cate ori este posibil. Utilizarea
repetoarelor pentru a realiza o legatura ar trebui sa fie o exceptie.
Daca doresti sa vorbesti prin repetor cand deja exista trafic pe acesta, asteapta
intai sa apara o pauza in care sa iti anunti indicativul.
Foloseste expresia ‘ break ’ sau, si mai bine: ‘break break break ’ doar in situatii
de urgenta sau in cazul in care esti intr-o situatie critica. Si mai bine ar fi sa
spui: ‘break break break cu trafic de urgenta” .
Statiile care folosesc repetorul ar trebui sa faca pauzele pana cand purtatoarea
repetorului se intrerupe ori pana la aparit ia unui bip; astfel se evita fenomenul
dublarii (emisie simultana a mai multor statii); in acest fel, se lasa timp pentru
noile statii sa se identifice. Totodata, se permite resetarea cronometrelor ce
contorizeaza timpul total de tansmisiune
Nu monopoliza repetorul. Ac esta nu este acolo doar pentru tine sau pentru
prietenii tai. Ai in vedere ca si altii doresc sa utilizeze reptorul; fii binevoitor.
Pastreaza legaturile prin repetor scurte si la obiect .
Repetoarele sunt in functiune nu pentru a- ti anunta sotia ca esti in drum spre
casa si ca cina poate fi servita… Legaturile intre radioamatori privesc, in primul rand, aspecte tehnice legate de radiocomunicatii.
Nu intrerupe o legatura decat daca ai ce va de spus cu adevarat. Intreruperea
unei legaturi este la fel de nepoliticoasa ca si intreruperea unei conversatii fata
in fata.
Nu este in regula sa intrer upi o legatura fara sa te identifici; in principiu, acest
fapt reprezinta o interferenta cu caracter ilegal.
Daca folosesti des un anume repetor, gandeste-te sa contribui si tu la intretinerea si buna functionare a acelui repetor.
II.6. CUM REALIZEZI O LEGATURA?
Un QSO este o legatura radio intre cel putin doi radioamatori.
Ai posibilitatea sa faci un apel general ( CQ), sa raspunzi unui asemenea apel ori
sa chemi pe cineva care tocmai a termin at o legatura cu o alta statiune. Mai
multe in cele ce urmeaza…
Care indicativ este anuntat primul? Corecta este urmatoarea forma: ‘ W1ZZZ de
catre G3ZZZ’ (tu esti G3ZZZ, si W1ZZZ este persoana careia tu i te adresezi).
Asadar, primul indicativ este cel al persoanei cu care vorbesti, apoi indicativul tau.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 11
Cat de des trebuie sa te identifici? In cele mai multe tari, regula este: La
inceputul si sfarsitul fiecarei legatu ri si cel putin o data la 5 minute. 1 O serie de
scurte transmisiuni (ex: am inteles, da etc) sau intr-un concurs, nu este strict
necesar – din punct de vedere al organului de reglementare, sa te identifici la
fiecare legatura. poate fi considerata ca o singura transmisiune. Regula celor 5
minute este necesara pentru ca statiile de monitorizare a traficului radio sa fie
capabile sa identifice usor statiunile care emit. Din punct de vedere al
procedurilor de trafic , este important sa te identifici la fiecare legatura.
(vezi si textul din caseta de la pag. 62).
• O pauza sau blank : atunci cand corespondentul iti paseaza microfonul, este
bine sa te obisnuiesti sa faci o scurta pa uza ca sa permiti si altora sa intervina
in frecventa pentru a se alatura conversatiei sau pentru a face un apel.
• Transmisii scurte sau lungi? Este de pref erat ca transmisiile sa fie scurte, in
acest fel ii este mai usor corespondentul ui sa raspunda la ceva ce tocmai ai
spus.
II.7. DESPRE CE ANUME SA VORBES TI IN BENZILE DE RADIOAMATORI?
Intotdeauna subiectul in conversatiile noastr e pe radio trebuie sa fie in legatura cu
radioamatorismul. Radioamatorismul este un hobby care are ca obiect radiocomunicatia in sensul larg al termenului. Nu utilizam aceste mijloace de
comunicatie pentru a completa lista de cumparaturi pentru cina ce urmeaza…
Iata cateva din subiectele care nu sunt pe rmise in legaturile radio ale amatorilor:
Religia;
Politica;
Afaceri (poti sa vorbesti despre profesia ta dar nu poti sa iti faci reclama);
Remarci deplasate despre minoritati (etnice, religioase, sexuale, rasiale etc);
Umor fara perdea;
Subiecte care nu au absolut nici o legatura cu radioamatorismul.
II.8. EFECTUAREA LEGATURILOR IN FONIE
II.8.1. Cum lansezi un apel general?
Uneori, inainte de a intra in emisie, poate fi necesar sa efectuezi unele ajustari ale
acordului emitatorului sau ale antenei (Aco rdor de antena). Acordul ar trebui sa
inceapa pe o sarcina artificiala. Cand dore sti sa acordezi antena, realizeaza acest
acord pe o frecventa libera, cu putere redusa si dupa ce ai intrebat daca
frecventa nu este folosita .
Cu ce ar trebui sa incep?
– Verifica ce banda de frecventa este adecva ta pentru distanta si pentru directia
in care doresti sa emiti. Grafice de MUF (Frecventa maxima utilizabila) sunt
publicate pe numeroase site-uri web si te pot ajuta sa previzionezi propagarea
in unde scurte.
1 Potrivit Regulamentului de radiocomunicatii in serviciul de radioamator din Romania, operatorul trebuie sa se identifice in
cursul legaturii si, atunci cand aceasta es te mai lunga, cel putin la 10 minute.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 12
– Verifica in ce gama de frecvente poti re aliza legaturi in fonie. Intotdeauna sa
ai pe masa de lucru tabelul frecventelor.
– Tine minte: emisiunile SSB sub 10 MH z se realizeaza utilizand LSB (Banda
laterala inferioara – BLI). Peste 10 MHz, USB (Banda laterala superioara –
BLS).
– Atunci cand transmiti in USB pe o frecve nta (indicata ca frecventa nominala a
purtatoarei suprimate), semnalul emis se va gasi si la cel putin 3kHz
deasupra acelei frecvente. In LSB fenome nul este invers, semnalul emis
gasindu-se sub frecventa indicata de emitatorul tau. Semnificatia este
urmatoarea: Niciodata sa nu emiti in LSB sub 1.843 kHz (1.840 este limita
inferioara a benzii); niciodata sa nu transmiti mai sus de 14.347kHz etc
– Dupa aceasta?
– Acum, esti gata sa asculti frecvent pe ca re intentionezi sa o folosesti pentru a
emite…
– Chiar daca frecventa pare a fi libera, tu intreaba: anyone using this
frequency? 2’ sau “ is this frequency in use?3’. Unii radioamatori intreaba daca
“frecventa este libera/is this frequency clear ’, dar, intreband in acest fel se pot
naste confuzii. Nu inseamna ca, daca frecventa este libera pentru o anumita
statiune, ea este nefolosita. Haideti sa verificam daca alte statiuni folosesc
acea frecventa intreband: ‘ foloseste cineva aceasta frecventa? ’ sau ‘ aceasta
frecventa este folosita? ’.
– De ce mai trebuie sa si intrebi daca frecventa este folosita daca deja ai ascultat si nu era nimeni? Pentru ca este posibil ca o alta statiune ce participa
la un QSO si care se afla intr-o zona “de umbra radio” poate sa transmita deja
in acea frecventa. Aceasta inseamna ca tu nu o poti auzi (si nici acea statie pe tine). Cand intrebi daca frecventa este folosita, corespondentul acelei
statiuni te poate auzi si iti poate raspunde. Daca incepi sa transmiti fara sa intrebi, exista posibilitatea sa produc i QRM pentru cel putin un corespondent
in respectiva frecventa.
– Daca frecventa este deja folosita, cel ca re o utilizeaza iti va raspunde, de cele
mai multe ori “ da” sau, mai politicos, “ da, multumesc pentru intrebare ”. In
aceasta situatie va trebui sa gasesti o alta frecventa pentru a face apelul
general.
– Si daca nimeni nu raspunde?
– Intreaba din nou: ‘ foloseste cineva aceasta frecventa? ’
– Si daca nici acum nu raspunde nimeni?
Lanseaza apelul general: ‘ CQ from G3ZZZ, G3ZZZ calling CQ, golf three zulu
zulu zulu calling CQ and listening4. La sfarsit poti folosi: ‘ …listening for any
call5’ in loc de “listening” . Uneori se poate folosi si: ‘ …trece la receptie pentru
orice apel” . Sa nu folosesti forma: ‘ CQ from G3ZZZ, G3ZZZ calling CQ, golf
three zulu zulu zulu over6”
2 Foloseste cineva aceasta frecventa?
3 Aceasta frecventa este folosita?
4 CQ de la G3ZZZ, G3ZZZ cheama cu apel general, golf trei zulu zulu zulu cheama apel general si
asculta
5 … la receptie pentru orice apel
6 “over” provine din “ove r to you” adica “la tine”, ceea ce es te absurd caci inca nu ai stabilit o legatura cu un corespondent
caruia sa ii dai microfonul.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 13
Intotdeauna pronunta clar si raspicat. Pronunta corect toate cuvintele
Transmite-ti indicativul de cel putin 2 ori si maxim de 4 ori in timpul unui apel
general.
Foloseste o data sau de doua ori alfabe tul fonetic international pentru a-ti
transmite indicativul in timpul unui apel general.
E mai bine sa lansezi de mai multe ori un apel general scurt decat unul lung.
Nu incheia apelul general cu “over/la tine”. Un apel general nu se poate incheia
prin pasarea microfonului catre cineva caci inca nu s-a realizat un contact!
Niciodata sa nu inchei apelul general spunand “QRZ”. QRZ inseamna “cine ma
apeleaza. Este evident ca nimeni nu te chema inainte sa lansezi apelul general!
Daca lansezi apel general si doresti sa asculti in alta frecventa decat cea in care
transmiti, arata aceasta frecventa la sfarsitul fiecarui apel . (ex: … asculta 5
mai sus‘ sau “ … asculta pe frecvent a de 14295”). Nu are sens sa spui ca
asculti “mai sus” fara sa indici si unde anume asculti! Aceasta metoda de a
realiza legaturi se numeste legatura cu split de frecventa .
Daca intentionezi sa folosesti split de frecventa, verifica atat frecventa unde
asculti cat si frecventa unde lansezi apelul general.
Un apel general lansat din mobil sau di n portabil trebuie sa respecte forma:
“Apel general de Yankee Oscar Unu Yankee Oscar per portabil/mobil” O
chemare fara sa utilizati per poate induce impresia ca statia care cheama este
YO1YOP sau YO1YOM cu ultima litera pronuntata intr-un alfabet fonetic
incorect, dand nastere la confuzii. In ca zul chemarii in limba engleza, folositi
“stroke” care desemneaza bara de fractie. Confuziile pot fi ma i mari in limba
engleza.
II.8.2. Ce inseamna ‘CQ DX ’ ?
Atunci cand doresti sa faci legaturi radio cu statii la mare di stanta apelul este
de forma ‘CQ DX ’.
Ce reprezinta DX ?
In unde scurte: corespondenti in afara co ntinentului pe care se afla cel care
cheama sau o entitate in care activita tea radioamatorilor este redusa (ex:
Muntele Athos, Ordinul de Malta etc. in Europa).
In VHF-UHF: corespondenti aflati la o distanta de mai mult de 300km.
I n t i m p u l u n u i a p e l , p o t i s a c e r i s a l u c r e z i doar statii DX: ‘ CQ DX, outside
Europe, this is…7’.
Intotdeauna fii amabil; poate ca statia lo cala care te cheama este un incepator
sau poate ca tu esti o tara noua pentru el. De ce sa nu ii oferi placerea unui
QSO scurt?
II.8.3. Apelarea unui corespondent radio anume
Hai sa presupunem ca doresti sa il apelezi pe YO0YO, cu care ti-ai dat intalnire
(sked de la schedule-intalnire programata). Iata cum trebuie sa procedezi:
DL1ZZZ, DL1ZZZ this is G3ZZZ callin g on sked and listening for you’8.
Daca, in pofida apelului tau adre sat unui anume corespondent, raspunde
altcineva, ramai politicos. Transmite-un un raport de receptie si transmite-i ca
7 Apel general pentru statii din afara Europei…
8 DL1ZZZ, DL1ZZZ aici este G3ZZZ care te ch eama conform programului si te asculta
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 14
ai o legatura programata cu altcineva (in cazul de mai sus, cu DL1ZZZ)
II.8.4. Cum sa faci o legatura in fonie?
Sa presupunem ca primesti un raspuns la apelul tau, in forma: ‘ G3ZZZ from
W1ZZZ, whiskey one zulu zulu zulu is calling you and listening ’ or ‘G3ZZZ from
W1ZZZ, whiskey one zulu zulu zulu over’ (G3ZZZ de catre W1ZZZ, whiskey
one zulu zulu zulu care te cheama si te asculta ’).
Am explicat mai sus de ce nu este bine sa inchei un apel cu ‘ over’ (§ II.8.1).
Cand cineva raspunde la apelul tau do reste ca tu sa ii raspunzi. In limba
romana, echivalenta este “la tine” sau “schimbat”.
Daca un corespondent raspunde la apelul tau general, primul lucru pe care
trebuie sa il faci este sa ii confirmi rece ptionarea indicativului sau, dupa care ii
poti spune cum il receptionezi si continui cu numele si cu locul unde te gasesti
(QTH): ‘W1ZZZ from G3ZZZ (atentie la ordinea corecta a indicativelor!), thanks
for the call, I am receiving you very well, readability 5 and strength 8 . My QTH
is London and my name is John. Ho w do you copy me? W1ZZZ from G3ZZZ.
Over’9.
Daca apelezi un corespondent care a facut un apel general (ori QRZ), raspunde-
i zicand indicativul sau doar o data. De cele mai multe ori nici nu este nevoie de indicativ; in cele din urma, cel care chea ma isi cunoaste indicativul. Daca statia
chemata lanseaza apeluri de concurs, nici odata sa nu-l strigati pe indicativ (§
II.8.6).
In fonie descriem calitatea semnalului rece ptionat pe baza inteligibilitatii si a
tariei semnalului receptionat (RS- Readability and Strenght).
Desi nu este tocmai potrivit sa folo sim codurile Q atunci cand realizam o
legatura in fonie, totusi, atunci cand s unt folosite ar fi bine sa fie cunoscuta
semnificatia lor astfel incat sa fie corect intrebuintate; QRK se refera la inteligibilitatea semnalului ( R din controlul RS) iar QSA se refera la taria
semnalului (S din acelasi RS
– Exista totusi o diferenta intre marimea S in raportul RS si cea in raportul
QSK; in RS, S este intre 1 si 9 iar in QSA, indicatia este intre 1-5.
– Asadar, nu vom spune “QSA 5 si QRK 9”. Daca vrem sa utilizam codurile Q,
9 W1ZZZ de la G3ZZZ , multumesc pentru apel, te receptionez bine, inteligibilitate 5 si putere 8
(potrivit indicatorului S) multumesc pentru apel . QTH-ul meu este Londra si numele meu John.
Cum ma receptionezi? W1ZZZ de catre G3ZZZ. La tine/Schimbat INTELIGIBILITATE TARIA SEMNALULUI
R1 Neinteligibil S1 Semnal abia perceptibil
R2 Abia inteligibil S2 Semnal foarte slab
R3 Inteligibil cu greutate S3 Semnal slab
R4 Inteligibil fara dificultate S4 Semnal de nivel acceptabil
R5 Perfect inteligibil S5 Semnal aproape bun
S6 Semnal bun
S7 Semnal destul de puternic
S8 Semnal puternic
S9 Semnal foarte puternic
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 15
corect este “QRK 5 si QSA 5”. Desigur, e mai simplu sa folosim “ai 59”. In
CW (telegrafie), utilizarea QSA si QRK este aproape inexistenta; se foloseste
controlul tip RST (§ II.9.6).
Utilizarea expresiei “la tine” este re comandata dar nu neaparat necesara.
Atunci cand semnalul nu este suficient de puternic pentru ca inteligibilitatea sa
fie perfecta, poti pronunta numele pe liter e folosind codul fonetic international.
De exemplu: “Numele meu este Adrian , Alfa, Delta, Romeo, India Alfa
November”. Este incorect sa pronuntam “Alfa Alfa, Delta Delta … Alfa Alfa,
November November”.
Ca regula, statia care face apel general este cea care trimite prima un QSL. In
definitiv, este posibil ca scopul legaturii sa fie una scurta, fara confirmarea prin
carti postale.
Folositi corect terminologia specifica radioamatorilor; nu spuneti “Emit cu 5
Wiskey” ci “Emit cu 5 Wati”
Chiar si legaturile minimale pot duce la discutii tehnice. Merita sa amintim ca
multe prietenii au devenit trainice ca urmare a acestor legaturi radio. Acest
hobby creeaza cu adevarat legaturi intre comunitati, civilizatii si culturi!
Daca doriti un QSL (carte postala de confirmare), solicitati! ‘ Please QSL. I will
send my card to you via the QSL bureau and would appreciate your card as
well’10. Un QSL este o confirmare a legatu rii desfasurate, de forma unei carti
postale.
QSL-urile pot fi trimise prin posta direct catre statia corespondenta sau pot fi
trimise prin Biroul QSL. Cam toate asociatiile nationale de radioamatori,
membre ale IARU, asigura astfel de servicii pentru membrii sai. Unii radioamatori folosesc un QSL Manager, care asigura intermedierea QSL-urilor. De obicei, detalii despre acestia pot fi gasite pe internet.
Se considera permis, din punct de vedere et ic, sa soliciti o suma de bani care sa
acopere cheltuielile de trimitere directa a QSL-ului.
Pentru a incheia un QSO, poti, fie sa in chei legatura in curs, fie sa parasesti
frecventa.
Un QSO tipic pentru un incepator :
Foloseste cineva aceasta frecventa? Aici YO1ABC.
Foloseste cineva aceasta frecventa? Aici YO1ABC.
CQ CQ CQ de YO1ABC, Yankee Oscar unu Alfa Bravo Charlie care cheama cu apel
general si asculta.
YO1ABC de YO1ABB, receptie.
YO1ABB de YO1ABC, buna seara, multume sc pentru raspuns. Semnalul tau este
59. Numele meu este Robert. Pe litere: Ro meo, Oscar Bravo Echo Tango. Ma aflu
in Brasov. Cum ma receptionezi? YO1ABB de YO1ABC.
10 Te rog sa confirmi legatura noastra. Iti voi trimite QSL-ul meu prin Birou si as aprecia daca mi-ai tirmite si tu.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 16
YO1ABC de YO1ABB. Buna seara Robert. Numele meu este Radu. Te copiez foarte
bine la 57. QTH-ul meu este Cluj. La tine Robert. YO1ABC la receptie.
YO1ABB de YO1ABC, multumesc pentru contro l. Lucrez cu un transceiver cu 100 W
putere de iesire si un dipol aflat la o in altime de 10m. As dori sa primesc un QSL
de la tine. Pe al meu il voi trimite pr in Birou. Multumesc foarte mult pentru
legatura, 73 si sper sa ne mai auzim in frecventa. YO1ABB de YO1ABC.
YO1ABC de YO1AB receptionat in intregim e. Eu folosesc 10 Wati si o antena
inverted V cu varful la aproximativ 8 me tri. Robert, iti voi trimite un QSL prin
Birou. 73 si la reauzire draga prietene. YO 1ABC de YO1AB, terminat (… la receptie
pentru alte statii).
73 Radu si la reauzire. YO1ABC paraseste frecventa.
II.8.5. Legaturile cu trafic rapid
Atunci cand sunteti implicat intr-o legatura cu trafic rapid (de obicei pe plan
local), nu este necesar sa va identificati la fiecare iesire sau intrare in emisie.
Obligatia de identificare este, potrivit Regulamentului, o data la 10 minute (in
alte tari, la 5 minute). Nu este obligator ie nici identificarea la intrarea sau la
iesire din emisie ci doar ca emisia sa contina indicativul, complet si corect, cel
putin odata la 10 minute.
Schimbarea la corespondent se face si mplu, anuntand “la tine” sau “schimbat”.
In unele cazuri, o pauza ceva mai lunga are semnificatia invitarii
corespondentului la emisie.
II.8.6. Cum sa realizam legatu ri in fonie in concursuri?
Concurs (Contest) este denumirea unei competitii intre radioamatori.
Concursurile reprezinta latura co mpetitionala a radioamatorismului.
De ce concuram? Concursurile sunt activitatile in cadrul carora radioamatorii
pot sa isi evalueze performanta echipa mentelor si a operatorului.
Cum poti deveni un bun competitor? Multi competitori de nivel mondial au
inceput prin a participa si castiga concursu rile locale. Ca si in sport, poti ajunge
campion printr-un indelungat antrenament.
Sunt multe concursuri? Aproape la fiecare sfarsit de saptamana are loc un
concurs, totalizand peste 200 de concursu ri anuale. Cam 20 dintre acestea au
statut de concurs international (echiv alentul curselor de Formula 1 pentru
radioamatori.
Calendarul competitional se gaseste pe diferite web site-uri, cum ar fi:
http://ng3k.com/Contest/ .
In cele mai multe dintre concursuri, pa rticipantul trebuie sa realizeze cat mai
multe legaturi radio, inclusiv cu cat ma i multe tari sau zone radio ori careuri;
acestea sunt denumite multiplicatori si vor fi folosite pentru ca, impreuna cu
numarul de legaturi sa defineasca scorul final al participantului. Concursurile
internationale se intind pe durata a 24-48 de ore in timp ce concursurile locale
3-4 ore. O multime de posi bilitati de a participa!
Concursurile se desfasoara in cea mai mare parte a benzilor de radioamatori,
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 17
din HF pana in SHF.
In asa-numitele Benzi WARC nu se desfasoara concur suri deoarece latimea
benzii este insuficienta. Competitorii ar fa ce aceste benzi prea aglomerate ca sa
mai poata fi utilizate cu placere de catre ceilalti radioamatori.
In concursuri, o legatura este valida at unci cand se schimba intre corespondenti
indicativul, urmat de raportul de rece ptie si, de obicei, un numar de control
(sau locatorul, varsta, zona etc).
Importante intr-un concurs sunt: viteza, eficienta si acuratetea. Participantul
este asteptat sa spuna doar ceea ce este strict necesar. Nu este nici locul nici
momentul pentru amabilitat i. Acestea sunt doar o pierdere de vreme in
concursuri.
Daca esti incepator in activitatea competit ionala, cel mai bine ar fi sa asisti la
un concurs langa un radioamator cu experienta.
Daca esti hotarat sa participi la co ncursuri, incepe prin a asculta cam o
jumatate de ora (sau mai mult) ca sa observi cum decurge rutina legaturilor.
Incearca sa gasesti procedura cea mai efic ienta pentru realizarea de legaturi. Ai
grija insa, caci nu tot ce vei auzi reprez inta un bun exemplu! Iata unele dintre
greselile cel mai des intalnite:
O chemare eficace intr-un concurs este de forma: “YO1ABC, Yankee Oscar one
Alfa Bravo Charlie contest/apel concurs” . Intotdeauna sa va anuntati indicativul
de doua ori (o data pe litere, apoi in al fabetul fonetic international) cu exceptia
situatiilor in care sunteti in tr-un pile-up masiv, caz in care este suficient sa il
anuntati o singura data. Care este motivul pentru care terminati cu
“contest/apel concurs ”? Simplu, procedand astfel, atunci cand cineva ajunge pe
respectiva frecventa la sfarsitul apelului dvs. va sti ca es te vorba de un apel
intr-un concurs. In aceste situatii se re nunta si la a folosi CQ pentru ca nu
aduce o informatie utila in asemenea situatii.
Este suficient ca cel care raspunde la un asemenea apel sa isi anunte indicativul
o singura data. Daca nu primeste un raspuns in maxim o secunda, va mai anunta indicativul inca o data (doar atat!).
Daca indicativul celui care raspunde la ap elul de concurs a fost retinut, replica
va fi de forma “ * 59001 (unde * este indativul statiei care a raspuns)”.
Schimbul de rapoarte este succint, restul fiind balast in conditii de concurs.
Daca ati copiat incomplet indicativul st atiei care v-a chemat, cand reveniti,
transmiteti raportul si numarul serial dire ct catre indicativul chiar si incomplet.
Corespondentul va realiza ca ati receptio nat incomplet indicativul si va accentua
partile lipsa din indicativ. Orice alta pr ocedura va va face sa pierdeti timp.
Atunci cand partea care nu a fost recept ionata corect este chiar controlul de
concurs, se va solicita doar repetarea lui.
In continuare, ceea ce mai ramane es te finalizarea legaturii, in forma
“thanks/multumesc YO1ABC contest/apel concurs” . Procedand astfel, sintetizati
3 actiuni: finalizati legatura precedenta, va identificati si anuntati statiile din frecventa ca sunteti in concurs. Acesta este un exemplu de eficienta maxima
Nu incheiati legatura prin “QSL QRZ?”. Aceste prescurtari nu spun nimic despre identitatea dvs. si faptul ca asteptat i un raspuns la apelul de concurs.
Desigur, sunt posibile si unele variante la procedura de mai sus. Important este
insa sa retineti ca esentiale sunt: viteza, eficienta, acuratetea si utilizarea corecta a codurilor Q.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 18
Multi dintre operatori folosesc in concur suri un program de log pe calculator.
Inainte de a trece la utilizarea acestei me tode in concurs, asigurati-va ca il
stapaniti la perfectie prin testarea intensiva in afara concursurilor.
In afara chemarii CQ intr-u n concurs, pentru a face QSO-uri, puteti cerceta
benzile in vederea gasirii multiplicatorilor sau a statiilor cu care inca nu ati
lucrat. Atunci cand ati auzit o astfel de statie, stabiliti-va frecventa exact pe cea
a statiei corespondente (zero beat). Anuntati-va indicativul propriu doar o
singura data, fara indicativul statiei chemate (aceasta isi cunoaste, cu
siguranta propriul indicativ) . Daca nu vi se raspunde in aproximativ o secunda,
mai chemati inca o data.
In timpul unor concursuri cu participare inernationala ( (CQWW, WPX,
ARRL DX, CQ-160m), in fonie si in C W, operatorii nu respecta in intregime
planul de banda stabilit de IARU. Motivu l este spatiul restrans (mai ales in
benzile de 160m si 40m). Desi deranjanta , aceasta situatie trebuie privita cu
ingaduinta, fiind o dovada a faptului ca radioamatorii sunt preocupati de aceste
evenimente.
II.8.7. Utilizarea corecta pentru ‘QRZ’
‘QRZ’ inseamna ‘ cine m-a chemat? ’, nimic mai mult, nimic mai putin.
Cea mai uzuala folosire a ‘ QRZ’ este dupa un apel general (CQ), cand nu ai
putut retine numele celui care a initiat apelul.
Nu inseamna ‘ cine este acolo?’, nici ‘cine este in frecventa? ’ si cu atat mai putin
‘va rog apelati-ma’ .
Daca cineva intra pe o frecventa apar ent libera si vrea sa verifice daca
frecventa este in uz , nu trebuie sa foloseasca ‘ QRZ?’ pentru asta ! Pur si
simplu se intreaba ‘ foloseste cineva aceasta frecventa? ’
Daca cel care vorbeste intr-o frecventa nu s-a identificat de ceva vreme si vreti
sa ii cunoasti indicativul, poti intreba ‘ your call please ’/‘indicativul dvs va rog ’
sau ‘please identify ’/‘va rog sa va identificati ’. Va trebui sa adaugi si indicativul
tau pentu a te identifica.
‘QRZ’ nu inseamna ‘ cheama-ma te rog ’. Din ce in ce mai des auzim apeluri DX
care se termina cu ‘ QRZ’. Aceasta nu are sens, deoa rece nu poti stii daca iti
raspunde cineva in momentul in care ai incheiat apelul.
O alta folosire incorecta a ‘ QRZ’: Fac apel general intr-un concurs. O statie intra
pe frecventa de apel, dar nu apuca sa asculte si indicativul. Destul de des in aceste circumstante auzim ‘ QRZ’. Total gresit. Nimeni nu a chemat acesta
statie. Tot ce are de facut este sa astepte urmatorul apel pentru a afla
indicativul! Aceeasi remarca este valabila si in telegrafie.
Alte expresii hilare, dar incorecte, ar fi: ‘ QRZ este frecventa aceasta in uz? ’ sau
‘QRZ in frecventa’ (corect este ‘foloseste cineva aceasta frecventa ?’).
O alta folosire incorecta destul de raspandita a ‘ QRZ’: ‘CQ DX CQ this is
UR5ZZZ QRZ DX ’. Trebuie spus ‘‘ CQ DX CQ this is UR5ZZZ calling CQ DX and
listening ’.
In timpul pileup-urilor (vezi § III.1) vo m auzi des o statie care cheama DX
spunand ‘ QRZ’, nu pentru ca a pierdut un apel ci pentru a spune pileup-ului ca
asculta din nou. Nici aceasta folosite a ‘ QRZ’ nu este tocmai corecta.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 19
II.8.8. Verifica-ti calitatea transmisiunii
Ai setat corect emitatorul?
Nu cumva nivelul preamplificatorului de microfon este prea mare?
Ai verificat nivelul procesorului de microf on? Zgomotul de fond ar trebui sa fie
cu cel putin 25db mai jos decat varfurile de modulatie. Aceasta inseamna ca
atunci cand nu vorbiti puterea de iesire a
transmitatorului trebuie sa fie de cel putin 300 de ori mai mica decat puterea de iesire pe varful de modulatie
Rugati un corespondent local sa va confirme absenta sau existenta emisiilor parazite
Cea mai buna metoda de monitorizare a emisiunii este un osciloscop.
II.9. ARTA TELEGRAFIEI (CW, CODUL MORSE)
Codul Morse este o modalitate de transmitere a textului. Codul este compus din secvente de tonuri audio scurte si lungi. Un
semnal scurt se numeste DIT (punct) , iar
cel lung, un DAH (linie) . Liniile sunt de trei
ori mai lungi decat punctele . Acestea sunt
frecvent, dar incorect numite PUNCTE si
LINII, ceea ce ne face sa ne gandim la ceva
vizual, mai degraba decat la sunete.
Codul morse nu este o serie scrisa de PUNCTE si LINII, cu toate ca la origine, in
secolul al XIX-lea, codul Morse era scris ca PUNCTE si LINII, pe o rola de hartie
in miscare. Operatorii telegrafici si-au da t seama curand ca era mult mai usor
sa transcrie textul direct ascultand sunetele decat sa il citeasca de pe rolele de
hartie. Deci litera ‘ R’ nu este SCURT LUNG SCURT nici PUNCT LINIE PUNCT ,
nici . – . ci este DIT DAH DIT .
In unele zone cu limbi diferite si pro nuntari deosebite litera “R” se poate scrie
DIT DAH DIT, in altele DI DAH DIT. Ceea ce incercam sa clarificam este aceea
ca sunt numai doua sunete distincte, cea scurta (DIT sau DI) si una lunga (DAH). Daca am concidera ca exista doua sunete pentru cele trei « cuvinte » s-
ar creea confuzii, de aceea vom folosi in acest material numai DIT si DAH.
In CW se folosesc intensiv codurile Q , prescurtarile si semnalele profesionale
(“prosigns”). Acestea sunt prescurtari pentru a comunica mai rapid si mai
eficient.
Radioamatorii folosesc normal termenul CW pentru telegrafie. Acesta provine
de la Continuous Wave (unda continua) cu toate ca CW este departe de a fi o
unda continua , ci mai degraba o unda constant intrerupta de ritmul codului
Morse. Radioamatorii folosesc termenii Morse si CW interschimbabili – inseamna
acelasi lucru.
Latimea de banda de -6dB a unui semnal CW bun corespunde unei viteze de transmitere de 4 ori pe atat (W
ords P er Minute/cuvinte pe minut). Exemplu:
CW la 25 WPM consuma 100 Hz (at -6dB). Spectrul necesar transmiterii unui semnal SSB (voce) (2,7 kHz) si po ate ingloba mai mult de 12 canale
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 20
telegrafice!
Banda foarte ingusta a semnalului CW are ca rezultat cresterea inteligibilitatii in
conditii nefavorabile (raport semnal -zgomot mult mai bun decat cel al
emisiunilor SSB). Acesta este si motivul pentru care legaturile susceptibile de a
se desfasura in conditii dificile au loc in CW (intercontinentale in 160m, EME etc
II.9.1. Calculatorul, ajutorul tau?
Nu vei invata telegrafie folosind un pr ogram de computer care decodeaza CW.
Cu toate acestea este acceptabil sa se trimita CW din computer (mesaje scurte pre-programate). Aceasta se intampla in concursuri intre programele de logare.
Ca nou-venit in CW ai putea dori sa folo sesti programe de decodare care sa te
asiste pentru a vedea daca textul este de codat corect. Oricum, daca chiar vrei
sa inveti codul, trebuie sa poti decoda in paralel acelasi text cu urechile si
creierul tau.
Programele de decodat CW merg foarte prost in alte conditii decat cele
perfecte; urechile si creierul sunt cu mult mai bune. Aceasta este din cauza ca
acest cod Morse nu a fost inventat pentru a fi codat-decodat automat, ca in cazul multor coduri digitale moderne (RTTY, PSK etc.).
O mare majoritate a operatorilor CW folosesc un manipulator electronic in loc
sa genereze manual codul Morse. Este mult mai usor sa trimiti semnale
telegrafice bune folosind un manipulator electronic decat manipulatorul clasic.
II.9.2. Apel general CQ
• Ce trebuie facut la inceput
– Decide ce banda de frecvente vrei sa fo losesti. Vezi unde este cea mai buna
propagare pentru zona pe care doresti sa o contactezi. Pentru aceasta este
de un real ajutor graficele cu prognoze de propagare din reviste sau diverse site-uri.
– Verifica care portiune de banda este rezervata lucrului in CW. De cele mai
multe ori aceasta zona se afla in pa rtea inferioara a benzii respective.
Verifica IARU band plan -ul de pe site-ul IARU.
– Asculta banda în zona unde vrei sa lucrezi pentru a vedea daca este o
frecventa libera.
– Apoi? – Daca frecventa pare libera se intreaba daca cineva foloseste acea frecventa.
Se transmite “QRL?” odata, de doua ori, cu pauz e intre ele. Daca transmitem
numai “?” nu este un procedeu corect. Semn ul de intrebare nu presupune si
un raspuns concret. Semnul de intrebare inseamna ca intreb, dar ce intreb,
nu e definit.
– ‘QRL? ’ (cu semnul de intrebare) inseamna ‘este aceasta frecventa folosita? ’.
– A nu se transmite ‘QRL? K ’ dupa cum am auzit. Asta s-ar traduce ‘ Este
aceasta frecventa folosita? schimbat ’. Catre cine?? Corect este folosirea
numai a ‘ QRL?’.
– Daca frecventa este folosita cineva va rasounde cu ‘ R’ (roger), ‘ Y’ (yes), sau
‘R QSY’, sau ‘ QRL’, ‘ C’ (confirm) etc.
– ‘QRL’ (fara semnul intrebar ii) inseamna: frecventa este folosita.
In astfel de situatii e bine sa cautati o alta frecventa pentru a incepe lucrul.
Si daca frecventa este libera ce facem?
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 21
Se cheama Apel general CQ. Cum?
Se transmite CQ la o viteza la care sperati ca va puteti permite receptia
corespondentului. Nu exagerat i cu o viteza pe care nu o stapaniti la receptie. .
‘CQ CQ G3ZZZ G3ZZZ G3ZZZ AR ’.
‘AR’ inseamna ‘ sfarsit de mesaj ’ or ‘am transmis mesajul meu , in timp ce ‘ K’
inseamna ‘ transmisia la tine etc. Ceea ce inseamna ca intotdeauna un apel cu
CQ se termina cu ‘ AR’ si niciodata cu ‘ K’, intru-cat nu stim catre cine comutam
receptia neavand inca corespondent
NU terminati apelul cu ‘ AR K’: asta inseamna ‘ sfarsit de mesaj, transmisia la
tine. Inca nu avem pe cineva care sa ne fi chemat. Terminati apelul CQ cu ‘ AR’.
Este adevarat ca auzim adesea in banda formularea ‘ AR K’ dar aceasta un este
o formulare corecta
Folosirea ‘ PSE’ la sfarsitul unei apel (ex. ‘ CQ CQ de… PSE K ’) poate fi o
formulare excesiva de politicoasa dar nu si necesara. Nu aduce nimic in plus.
De asemenea folosirea ‘ K’ este incorecta. Folositi simplu ‘ AR’ la sfarsitul CQ.
Transmiteti indicativul propriu de 2-4 ori. Mai mult nu aj uta. De preferat este sa
transmite apeluri scurte si daca nu avem raspuns sa-l repetam, pana ce avem
un raspuns sau ne plictisim!
Nu folositi excesiv repetarea CQ cu in dicativ dumneavoastra odata la sfarsit.
Credinta ca un apel lung va avea sans e mai mari este falsa. Poate chiar un
efect invers. O statie care ar dori sa va raspunda este interesat de indicatul
dumneavoastra si nu de CQ la nesfarsit
Este mult mai bine de a transmite un apel scurt (‘ CQ CQ de F9ZZZ F9ZZZ AR ’)
decat un apel nesfarsit de CQ (‘ CQ CQ CQ … –de 15 ori- de F9ZZZ CQ CQ CQ
… – de 15 ori- de F9ZZZ AR ’).
Daca chemati CQ si doriti sa lucrati split (alta frecventa de receptie dacat cea
folosita la emisie), mentionati frecventa de receptie la fiecare apel CQ
Exemplu: la sfarsitul CQ cu ‘ UP 5/10… ’ sau ‘ UP 5… ’ sau ‘ QSX 1822… ’ asta
inseamna ca vei asculta pe 1.822 kHz (‘ QSX’ inseamna ‘ eu receptionez pe …’).
II.9.3. Semne conventionale
Semne conventionale “Prosign” ( prescurtare de la semnale procedurale ) sunt
simboluri formate din combinarea a doua litere intr-una singura fara pauza intre
ele
‘AR’, folososit pentru semnalarea sfarsitului de mesaj este un semn
conventional
Alte semne conventionale sunt:
‘AS’ (vezi § II.9.9)
‘CL’ (vezi § II.9.6)
‘SK’ (vezi § II.9.6)
‘HH’ (vezi § II.9.20)
‘BK’ (vezi § II.9.7) si ‘ KN’ (vezi § II.9.10) NU sunt semne conventionale ele
fiind transmise cu pauze intre caractere.
II.9.4. Apel ‘CQ DX’
Se transmite ‘ CQ DX ’ in loc de ‘ CQ’. Daca doriti sa lucrati statii DX dintr-o
anume regiune se cheama de exemplu: ‘ CQ JA CQ JA I1ZZZ I1ZZZ JA AR’ (un
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 22
apel catre statii din Japonia), sau ‘ CQ NA CQ NA… ’ (un apel catre statii din
North America) etc. Puteti de asemenea face apelul vostru pentru DX mai
explicit prin adaugarea la apel a ceea ce nu doriti!, de exemplu Europa: ‘ CQ DX
CQ DX I1ZZZ I1ZZZ DX NO EU AR’, dar acest lucru nu va va face mai agreat!
De asemenea puteti adauga continentu l pe care-l preferati: NA = North
America, SA = South America, AF = Af rica, AS = Asia, EU = Europe, OC =
Oceania.
In cazul in care dati apel DX si totu si o statie care nu corespunde va cheama
din propriu continent evaluati situatia, si daca nu exista nici un apel din directia dorita, dati-i un control scurt si treceti-l in log. E posibil sa fie un incepator si
care sa aiba nevoie de o confirmare de la dumneavoastra.
II.9.5. Apel directiv spre o anume statie (directive call)
Sa presupunem ca doriti sa chemati pe DL0ZZZ, cu care aveti o intalnire ( sked,
schedule , rendez-vous ). Iata cum procedam: ‘ DL0ZZZ DL0ZZZ SKED DE G3ZZZ
KN’. Observati ‘ KN’ la sfarsit ceea ce inseamna ca nu doriti un raspuns de la
alte statii
Totusi daca va cheama cineva, dati-i un control scurt si adaugati ‘ SRI HVE
SKED WID DL0ZZZ 73… ’.
II.9.6. Cum decurge un QSO in CW
Sa presupunem ca W1ZZZ va raspunde la CQ: ‘ G3ZZZ DE W1ZZZ W1ZZZ AR’,
sau ‘G3ZZZ DE W1ZZZ W1ZZZ K’ ori ‘ W1ZZZ W1ZZZ K ’ sau ‘ W1ZZZ W1ZZZ
AR’.
Cand raspundeti la un apel cu CQ e de preferat a nu se mai transmite
indicativul statiei care a dat CQ. Acesta in mod sigur isi cunoaste propriul sau
indicativ
Trebuie sa terminam chemarea cu ‘ AR’ or ‘ K’? Ambele sunt valabile . ‘AR’
inseamna ‘ sfarsit de mesaj’ p e c a n d ‘ K’ inseamna ‘ transmisia la tine ’. Ultima
varianta pare mai ciudata avand in ve dere ca nu suntem siguri ca ne va
raspunde! Si poate va prefera alta statie!
E o buna practica de a folosi ‘ AR’ in loc de ‘ K’. ‘AR’ este un semn conventional
(vezi § II.9.3) ceea ce inseamna ca literele A si R sunt transmise legat. Daca
se transmite ‘ K’ in loc de ‘ AR’ si daca litera ‘ K’ este legata cumva de indicativ
corespondentul poate considera ca acea litera face parte din indicativ. Acest lucru se intampla destul de des. Prin folosirea ‘ AR’ acest lucru nu mai este
posibil. De asemena terminarea transmis iei fara AR sau K reduce posibilitatea
erorilor.
Presupunand ca doriti sa raspundeti st atiei W1ZZZ care va chemat. Acest lucru
se poate realiza astfel: ‘ W1ZZZ DE G3ZZZ GE (buna seara) TKS (multumesc)
FER (pentru) UR (a ta ) CALL (chemare) UR RST 589 589 NAME BOB BOB QTH
LEEDS LEEDS HW CPY (Cum ma receptionezi) W1ZZZ DE G3ZZZ K ’. De acesta
data se poate folosi la terminarea mesajului ‘ K’ ceea ce inseamna transmisia la
tine iar tu esti corespondentul! W1ZZZ
Nu se recomanda folosirea la sfarsit ‘ AR K’: ceea ce inseamna ‘sfarsit de mesaj,
transmisia la tine ’. E de la sine inteles ca atunci cand treci pe receptie a
terminat de transmis mesajul si nu mai es te cazul de a o mentiona inca odata’.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 23
Termina mesajul in timpul QSO ‘ K’ (sau ‘ KN’ cand e nevoie, vezi § II.9.10). In
realitate auzim frecvent ‘ AR K’ dar este incorect.
Motivul pentru care se folosesc incorect ‘ AR’, ‘K’, ‘KN’, ‘ AR K’, or ‘AR KN ’ este
acela ca multi operatori in realiate nu cunosc exact ceea ce semnifica acestea.
Haideti sa le folosim corect!
Am mai explicat de ce nu este necesar folosirea prescurtarii ‘ PSE’ (va rog ) la
sfarsitul unui CQ Nu-l folositi nici cand treceti pe receptie in timpul QSO. Deci
fara ‘ PSE K ’ sau ‘ PSE KN ’. Haideti sa facem treburile simple si sa lasam la o
parte politeturile inutile, (PSE) va rog…
In benzile de UUS se recomanda ca in timpul unei legaturi sa se schimbe QTH-locatorul fiecaruia din participanti. Acea sta este o codificare a amplasamentului
geografic al statiei de exemplu KN34AA.
Controlul RST: R si S reprezinta Inteligibilitatea= R eadability (de la 1 la 5) si
taria semnalelor= S trength (de la 1 la 9) folosi te pentru semnalele in fonie
(vezi § II.8.4). T (de la 1 la 9) este un control privind calitatea tonului
semnalelor receptionate. Acesta indica pu ritatea semnalului in CW care trebuie
sa sune curat si fara distorsiuni ca un semnal sinusoidal curat.
Tabelul original este stabilit de la ince putul activitatii radioamatorilor si se
referea la posibilitatile de la acea vreme cand un semnal telegrafic curat era
greu de obtinut. Tabelul a fost preluat si adus la zi prin 1995 de catre W4NRL.
In practica se folosesc doar cateva din acestea ca urmare a dezvoltarii tehnologice si a raspandirii echipamentelor “dea gata”:
T1: Semnal cu distorsiuni pute rnice, cu urme de curent
alternativ(daca ai primit un astfel de control e bine sa te opresti si
sa verifici echipamentul !).
T5: Componenta puternica de curent alternativ ca urmare a unei
deficiente a sistemului de filtrare din sursa de alimentare.
T7 – T8 : Urme de curent alternativ.
T9: Ton perfect sinusoidal..
Azi mai des se intalnesc fenomene de chirp sau mai ales key clicks generate
de sistemele de manipulare. (vezi § II.9.25).
Cu timp in urma operatorii stiau probleme le ce pot apare la manipulare si stiau
ce inseamna un control de tipul 579C semn al cu chirpy (fuga de frecventa) sau
579K (clicsuri de manipulatie). Azi putini mai stiu acest lucru si atunci e bine de
transmis intreg cuvantul dupa RST: ‘ CHIRP ’ sau ‘ BAD CHIRP’, si ‘ CLICKS ’ sau T 1 Ton cu 50Hz, distorsionat si larg
T 2 Ton cu urme groaznice de curent alternativ
T 3 Ton de curent alternativ redresat nefiltarat
T 4 Ton cu filtraj ineficient a redresarii
T 5 Ton cu sesizarea jenanta a retelei
T 6 Ton cu urme de retea
T 7 Ton cu usoare urme de retea
T 8 Ton aproape curat cu usoare urme de alte modulatii(retea)
T 9 Ton perfect fara urme de retea sau de alte modulatii
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 24
‘BAD CLICKS ’.
Un mod elegant de terminare a unei legaturi este de forma‘ …TKS (multumesc)
FER QSO 73 ES (=si) CUL (pe curand) W1ZZZ de G3ZZZ SK ’. ‘SK’ este un semn
conventional care se transmite legat ‘ sfarsit de legatura’ .
‘DIT DIT DIT DAH DIT DAH ’ este un semn conventional ‘ SK’ (from ‘ stop
keying ’) si nu ‘ VA’ cum apare publicat in unele publicatii (SK transmis fara
pauza intre caractere suna la fel ca VA transmis fara pauze intre caractere).
Sa nu transmitem ‘ …AR SK ’. Nu are sens !. E ca si cum am spune sfarsit de
mesaj si sfarsit de legatura , ne repetam cu alte cuvinte! Totusi se mai aud
astfel de cazuri si e bine sa le evitam.
Daca dupa terminarea legaturii avem de gand sa inchidem statia atunci se
adauga CL si vom transmite: ‘ …W1ZZZ DE G3ZZZ SK CL ’ (‘CL’ este un semn
conventional ce inseamna ‘ closing ’ sau ‘ closing down ’).
Cateva coniderente privind semnele de incheiere:
(1) Cand raspundem unei statii care a dat CQ sau QRZ CQ or QRZ
(2) O transmitere sau un schimb de transmiter e NU este ca un QSO(legatura) .
Un QSO este format din mai multe trec eri de la un operator la celalalt
Modul normal de incepere a unui QSO in CW:
QRL?
QRL?
CQ CQ G4ZZZ G4ZZZ CQ CQ G4ZZZ G4ZZZ AR
G4ZZZ DE ON6YYY ON6YYY AR
CODUL SEMNIFICATIA FOLOSIREA
AR Sfarsit de masaj la sfarsitul uni CQ si la sfarsitul transmisiunii
proprii cand chemati o statie (1)
K Transmite te rog la sfarsitul unui mesaj in timpul QSO(2) si la
sfarsitul transmisiunii proprii cand chemati o
statie (1)
KN Transmite numai tu la sfarsitul transmisiunii proprii
AR K Sfarsit de masaj + Transmite te
rog NU se recomanda
AR KN Sfarsit de masaj + Transmite
numai tu NU se recomanda
SK Sfarsitul legaturii (terminarea
QSO) la terminarea QSO
AR SK Sfarsit de masaj Sfarsitul
legaturii NU se recomanda
SK CL Sfarsitul legaturii (terminarea
QSO)+ inchid statia cand se inchide statia
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 25
ON6YYY DE W4ZZZ GE TKS FER CALL UR RST 579 579 MY NAME BOB BOB QTH
HARLOW HARLOW HW CPY? ON6YYY DE W1ZZZ K
G4ZZZ DE ON6YYY FB BOB TKS FER RPRT UR RST 599 599 NAME JOHN JOHN QTH
NR GENT GENT W1 ZZZ DE ON6YYY K
ON6YYY DE G4ZZZ MNI TKS FER RPRT TX 100 W ANT DIPOLE AT 12M WILL QSL
VIA BURO PSE UR QSL TKS QSO 73 ES GE JOHN ON6YYY DE G4ZZZ K
G4ZZZ DE ON6YYY ALL OK BOB, HERE TX 10 W ANT INV V AT 8M MY QSL OK VIA
BURO 73 ES TKS QSO CUL BOB G4ZZZ DE ON6YYY SK
73 JOHN CUL DE G4ZZZ SK
II.9.7. Folosirea ‘BK’
‘BK’ (break ) este folosit pentru trecerea de la un operator la celalalt repede,
fara folosirea indicativelor, la sfarsitul fiecarei transe de emisiune. Aceste este
echivalentul ‘ over’ din fonie.
De exemplu: W1ZZZ vrea sa stie numele lu i G3ZZZ cu care este in legatura si
atunci transmite: ‘ …UR NAME PSE BK ’. La care G3ZZZ raspunde imediat: ‘ BK
NAME JOHN JOHN BK ’.
“break” se anunta cu ‘ BK’, si emisiunea corespondentului incepe cu ‘ BK’. In
acest ultim caz nu intotdeauna se mai transmite si BK.
II.9.8. Still “faster”
Se intampla ca ‘ BK’ sa nu se foloseasca. Unul din corespondenti opreste
transmiterea (se asculta intre semnalele transmise creandu-se posibilitatea ca
oricand corespondentul sa poata interveni, ca si atunci cand doi oameni discuta direct, convorbirea decurgand fara formalitati. A nu se uita ca indicativele trebuiesc trasnmise periodic (in YO ac est timp este de 10 minute maxim)
II.9.9. Folosirea semnului conventional ‘AS’ (DIT DAH DIT DIT DIT)
Este posibil ca in timpul unei legaturi , o statie sa intervina prin semnalarea
indicativului propriu in timp ce cealalta statie transmite sau inainte de a trece
pe emisie. In cazul in care am preluat indicativul si vrem sa-i aratam ca-l vom chema la sfarsitul QSO- ului ii transmitem ‘ AS’, ceea ce inseamna ‘ asteapta ’.
II.9.10. Folosirea ‘KN’
‘K’ = ‘over’. Prin transmiterea ‘ K’ la sfarsitul unei emisiuni se lasa deschisa
portita ca cineva sa intervina si sa cheme. Daca doriti sa nu fiti deranjati de alte
statii folositi ‘ KN’.
‘KN’ inseamna ca doriti sa auziti numai statia a carui indicativ tocmai l-ati
transmis. Cu alte cuvinte doresc sa lucrez numai cu statia mentionata, fara alte
intreruperi din partea altor statii.
‘KN’ este folosit cand se doreste sa se im puna o oarecare disciplina statiilor care
tot cheama. Sa dam un exemplu. Se da un CQ si numeroase statii va raspund.
Ati reusit sa preluati un indicativ sau o parte de indicativ si cereti: ‘ ON4AB DE
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 26
G3ZZZ PSE UR CALL AGN (din nou) K’. Statia ON4AB revine dar in acelasi timp
si alte statii cheama facand imposib ila receptia acestuia. Vom proceda la
chemarea din nou a lui ON4AB iar la sfarsit vom folosi ‘ KN’ in loc de ‘ K’, ceea
ce inseamna ca doriti sa-l auziti numai pe ON4AB Si nu alte indicative.
Exaemplu: ‘ ON4AB DE G3ZZZ KN ’ sau mai bine ‘ ONLY ON4AB DE G3ZZZ KN ’.
Daca vreti sa fiti si mai autoritar ‘ ON4AB DE G3ZZZ KN N N N ’ (cu ceva spatii
intre literele N). Acest lucru ne po ate spune ca sunteti deja nervos!..
II.9.11. Cum sa ra spundem la un CQ
Sa presupenem ca W1ZZZ a chemat un CQ si vrem sa-i raspundem pentru a
realiza o legatura cu el. Cum procedam?
Nu vom folosi o viteza mai mare de tr ansmitere dacat a statiei ce a dat CQ.
Nu transmiteti de mai multe ori indica tivul statiei care a dat CQ urmat de
indicativul propriu . Indicati vul statiei care a dat CQ se poate omite. Daca nu a
raspuns se poate repeta chemarea transm itand indicativul propriu odata sau de
doua ori. Si procedura se poate repeta pana ne raspunde sau raspunde altei
statii.
Puteti folosi fie ‘K ’ sau ‘ AR’ dupa indicativ propriu (vezi § II.9.6): ‘ W1ZZZ DE
G3ZZZ G3ZZZ K ’, ‘G3ZZZ G3ZZZ K ’, ‘W1ZZZ DE G3ZZZ G3ZZZ AR ’ sau‘ G3ZZZ
G3ZZZ AR’.
In numeroase cazuri transmiterea indicati vului propriu este suficienta fara alte
semne de incheiere. E cazul tipic din concursuri.
Nu se recomanda formulari de tipul ‘. ..PSE AR’ or ‘ …PSE K’ (vezi § II.9.6).
II.9.12. Corespondentul a pr eluat indicativul tau gresit
Sa presupunem ca W1ZZZ nu a preluat core ct indicativul nostru. El va raspunde
astfel: ‘ G3ZZY DE W1ZZZ TKS FOR CALL UR RS T 479 479 NAME JACK JACK
QTH NR BOSTON BOSTON G3ZZ Y DE W1ZZZ K’.
In acest caz ii vom raspunde astfel: ‘ W1ZZZ de G3ZZZ ZZZ G3ZZZ TKS FER
RPRT… ’. Prin repetarea intentionata a zone i cu “defect” ii vom atrage atentia
asupra faptului ca indicativul nu este core ct si sa corecteze. Este de dorit ca
statia W1ZZZ sa revina cu mentionarea indicativului corectat G3ZZZ de
W1ZZZ….
II.9.13. Chemarea unei statii care tocmai termina un QSO in curs
Doua statii sunt in legatura si QSO se apro prie de final. In cazul in care ambele
statii transmit la sfarsit CL inseamna ca vor inchide statiile astfel ca frecventa
va ramane libera si poate fi folosita. Daca una sau ambele statii termina cu SK
e posibil ca una sau ambele sa ramana pe frecventa pentru a mai efectua si alte QSO, In principiu ramane statia care a dat CQ pe frecventa.
In acest caz e bine de asteptat putin si de a vedea daca cheama din nou sau
poate da un QRZ.
De exemplu W1ZZZ a terminat QSO cu F1AA: ‘ …73 CUL (la revedere ) F1AA de
W1ZZZ SK’.
Deoarece nici unul nu a chemat CQ sau QRZ dupa ceva timp putem sa chemam
pe oricare din cei doi.
Sa presupunem ca tu fiind G3ZZZ vrei sa -l chemi pe F1AA. Cum vei proceda?
Simplu astfel: ‘ F1AA de G3ZZZ G3ZZZ AR ’.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 27
Este necesar ca in acest caz sa se spec ifice indicativul statiei ce este chemata
de urmat de indicativul propriu odata sau de doua ori. La nevoie chemarea se
poate repeta.
II.9.14. Folosirea semnului ‘=’ sau ‘DAH DIT DIT DIT DAH’
Unii ii zic ‘ BT’, deoarece este format din litere B si T fara pauza si corespunde
semnului (=) in CW.
DAH DIT DIT DIT DAH poate fi folosit ca umplutura in timp ce se creaza o
pauza in care ne gandim ce vrem sa tr asnmitem. De asemenea poate fi folosit
ca separator intre diferite fraze(idei) din mesaj.
Ca “umplutura” este folosit pentru a prevenii trecerea pe emisie a
corespondentului inainte de a termina. Este ceva similar cu aaaaaa sau iiiiiiiiii.
Unii operatori CW folosesc semnul pentru a separa diverse parti din transmitere
‘DAH DIT DIT DIT DAH ’ impanzind textul cu “separ ator”pentru a separa ideile.
Exemplu: ‘W1ZZZ DE G4YYY = GM = TU FER CL = NAME CHRIS QTH
SOUTHAMPTON = RST 599 = HW CPI? W1ZZZ DE G4YYY KN ’. Folosirea
acestuia nu maieste prea comuna azi si se considera chiar pierdere de timp asa
ca acelasi text poate arata astfel: ‘ W1ZZZ DE G4YYY GM TU FER CL NAME
CHRIS QTH SOUTHAMPTON RST 599 HW CPI? W1ZZZ DE G4YYY KN ’
II.9.15. Transmiterea unei semnal corect in CW
Acultand trasmisia corespondentului, acea sta trebuie sa fie ca o muzica buna,
in care sa nu trebuiasca sa ne chinuim sa descifram un semnal incorect si sa
punem piesa langa piesa ca intr-un puzzle..
Asigurati-va ca spatiul dintre linii si puncte, dintre semne sunt corecte. La
viteza mare e de dorit sa se lase o pauza putin mai mare, ceea ce le face mai
usor de “citit”.
Operatorii CW experimentati nu asculta liter e, ci cuvintele. Acest lucru necesita
ca spatiile sa fie corecte. Din moment ce copiati cuvintele si nu litere
conversatia incepe sa decurga comod ca intr-o convorbire
La un manipulator electronic se recoma nda ajustarea spatiului intre punct si
pauza. Se recomanda ca lungimea punctului sa fie un pic mai mare decat
lungimea pauzei fata de raportul standard 1:1.
Trebuie remarcat ca aceasta nu este la fel cu raportul punct/linie care este 1 la
3 care nu poate fi modificat.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 28
II.9.16.Sunt o statie QRP (= folosesc o putere mica la emisie)
O statie QRP este aceea care foloseste la emis ie pana in 5W in telegrafie sau
10 W in SSB.
Nu se recomanda folosirea unui indicativ de forma ‘ G3ZZZ/QRP ’, Acest lucru nu
este permis de regulamentul din YO. QRP nu este parte a indicativului si nu se
poate ”agata” de el Singurele a cceptate conform Regulamentului de
radiocomunicatii pentru serviciul de amator din Romania sunt: /P, /M, /MM si
/AM..
Daca sunteti o adevarata statie QRP sa nsele sunt date de semnalul slab
comparat cu alte statii care cheama. Nu este necesar sa se mai adauge la
indicativ suplimente care fac mai greu de copiat! Depinde de corespondent daca
are ureche cu care sa auda!
In QSO puteti mentiona ca s unteti o statie QRP transmitand‘ …PWR 5W 5W
ONLY… ’.
Daca vreti sa dati un apel ca statie QRP adaugand informatia ca folositi putere
redus dupa indicativ, dar fara semnul “/” ‘ CQ CQ G3ZZZ G3ZZZ QRP AR’.
Daca doriti sa lucrati cu statii folosind QRP veti proceda astfel: ‘ CQ QRP CQ QRP
G3ZZZ G3ZZZ QRP STNS (statii) ONLY AR’.
II.9.17. Folosirea corecta a ‘QRZ?’
‘QRZ? ’ inseamna ‘ who called me? cine ma cheama? ’, si nimic altceva Se
foloseste cand cineva va cheama si nu reusiti sa-l copiati corect.
In telegrafie QRZ va fi urmat de ? asa cum se procedeaza in codul Q cand se doreste sa fie o intrebare (‘ QRZ? ’).
Folosirea tipica: dupa un CQ F9ZZZ nu a reus it sa copieze nici un indicativ si
atunci: ‘ QRZ? F9ZZZ ’.
Daca totusi ati reusit sa copiati part ial indicativul statiei care va cheama
(ON4…), si mai sunt si alte statii care va solicita, atunci nu dati QRZ ci ‘ ON4
AGN (din nou) K’ sau ‘ ON4 AGN KN ’ (‘KN’ indica clar ca nu vreti pe altcineva ci
numai statia ce are ON4 in indicativ. Observati ca am folosit ‘K’ sau ‘KN’ si nu
“AR” deoarece in acest caz ne adresam unei statii care poate fi bine precizata
(se poate intampla sa fie doua statii ON4, dar e un caz particular). La nevoie se
cheama una dupa alta cele do ua statii. Nu transmiteti “ QRZ” caci in acest caz
toate statiile de pe frecventa va vor chema deodata!
‘QRZ’ nu inseamna ‘ who is there? Cine e aici? ’ sau ‘ who is on the frequency?
Cine e pe frecventa? ’. Daca vrem sa aflam cine es te pe o frecventa se transmite
‘CALL?’ or ‘ UR CALL? ’ (or ‘ CL?’, ‘ UR CL?’). Folosirea in acest caz a ‘ QRZ’ este
inadecvata. Pe de alta parte transmitand numai ‘ CALL?’, fara indicativul propriu
este ilegala.
II.9.18. Folosirea ‘?’ in loc de ‘QRL?’
Inainte de a incepe folosirea unei frecvent e care pare libera e bine de a verifica
acest lucru efectiv (este posibil sa nu auziti ambii corespondenti din cauza
propagarii!).
Procedeul corect este sa transmitem ‘ QRL?’ (in CW) sau sa intrebam ‘ is this
frequency in use? /este acesta frecventa folosita? ’ in fonie.
In CW, se poate transmite simplu un ‘ ?’, acesta fiind mai rapida si nu
deranjeaza asa de mult frecventa.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 29
Dar ‘?’ poate fi interpretata in multe forme care de exemplu s-ar putea zice. Eu
am pus o intrebare, dar nu am specificat care! De aceea e de preferat folosirea
‘QRL?’. Folosirea numai “?” poate crea numeroase confuzii.
II.9.19. Transmiterea ‘DIT DIT’ la sfarsitul unui QSO
La sfarsitul legaturii partenerii din QSO po t transmite doua puncte “e e” ca un
final final ceea ce ar suna ca un ‘ bye bye ’.
II.9.20. Corectarea unei erori
Sa presupuneam ca ati facut o eroare. Opriti-va imediat si transmiteti o serie
de 8 puncte sau echivalentul lui HH fara pauza E posibil ca fiind preocupati de
greseala sa nu transmiteti fix 8! E bine sa respectam procedura: DIT DIT DIT
DIT DIT DIT DIT DIT , nu 7 nu 9!
In practica,unii folosesc sa transmita in acest caz trei puncte mai separate: ‘ DIT
_ DIT _ DIT ’. Aceste spatii marite au semnif icatia ca nu se transmite un semn
telegrafic ca litera sau cifra
Se transmite din nou cuavantul gresit si se continua.
De multe ori cele trei linii se transmit din greseala lega t. Atunci cel care
trasnsmite se va opri o secunda si va reincepe transmiterea cuvantului.
II.9.21. Concursurile in CW
Vezi de asemenea § II.8.6l.
In concurs sunt necesare viteza, efic ienta si acuratetea. De asemenea se
transmite numai strictul necesar.
Modul cel mai eficient in concurs poate fi: ‘ GM3ZZZ GM3ZZZ TEST ’. Cuvantul
TEST fiind plasat la sfarsitul apelului.
– De ce? Deoarece oricine care asculta frecventa va auzi la sfarsit de apel.
– Presupunand ca apelul se termina cu indicativul unul care apuca sa auda
indicativul nu va stii daca dai apel sau ch emi pe cineva care a dat apel si va
trebui sa astepte ceea ce este pierdere de vreme.
– De aceea un apel in concurs se va te rmina cu TEST. Se poate observa ca
pentru eficientizare s-a eliminat si CQ.
Un operator exersat va raspunde apelului transmitand odata in dicativul propriu.
‘W1ZZZ’ Daca in cateva clipe nu i se rasp unde va mai chema odata, daca nu s-
a raspuns altcuiva..
Daca ati preluat indicativul veti reveni cu: ‘ W1ZZZ 599001 ’ sau ‘ W1ZZZ 5991 ’
daca regulamentul concursului permite eliminarea celor doua zero sau mai
rapid inlocuind cifrele lu ngi cu forma scurta: ‘ W1ZZZ 5NNTT1’ or ‘ W1ZZZ 5NN1 ’
(vezi § II.8.22)
In numeroase concursuri se folosesti un nu mar serial crescator. La sfarsit nu se
mai adauga formule de politete. Nu ‘ K’ la sfarsit, nu ‘ 73’, nu ‘ CUL’ (la revedere),
nu ‘GL’ (good luck); concursul inseamna vi teza. Nu este timp de asa ceva.
Ideal ar fi ca W1ZZZ sa raspunda astfel: ‘ 599012 ’ sau ‘ 5NNT12 ’.
Daca nu a preluat controlul vei cere: ‘ AGN? ’. Daca nu faci asa inseamna ca totul
e s t e c o p i a t . N u e s t e n e v o i e d e ‘ TU’, ‘QSL’, ‘R’ sau altceva de confirmare. E
pierdere de timp…
Tot ceea ce ne ramane este sa te rminam legatura. Asta se face cu TU GM3ZZZ
TEST’. TU zice ca QSO este terminat (multumesc!), GM3ZZZ se identifica
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 30
pentru o alta statie acre ar dori sa ne cheme si TEST apel pentru concurs. Daca
rata chemarilor este mare se poate omite TU
Pot fi variatiuni pe aceeasi tema, dar de baza este viteza, eficienta si acuratetea
legaturilor.
Majoritatea celor care sunt impatimiti de concursuri folosesc calculatorul cu
programe dedicate care permit transmiter ea telegrafica si a logarii statiilor. Un
manipulator separat permite interventia manuala. O astfel de configuratie
permite operatorului sa aiba eficienta cu o oboseala mai mica si imbunatateste acuratetea logului. Folosirea unei hartii si a unui creion este deja de domeniul
trecutului la acestia.
Pentru a gasi multiplicatori va trebui sa scanati frecventele. Daca ati gasit una
veti chema transmitand odat a indicativul propriu: ‘GM3ZZZ’. Nu este nevoie de
indicativul corespondentului, este doar pierdere de vreme. Fiti sigur ca corespondentul asculta pe frecventa! Acordati-va cu cat mai multa acuratete pe frecventa corespondentului. Acesta poate sa asculte cu un filtru ingust si nu va
va auzi. Nu folositi GM3ZZZ’ “DE” este de prisos si pierdere de vreme!
Daca nu raspunde prompt mai chemati odat a. Totusi e bine de lasat o mica
pauza. Poate nu este un bun operator la claviatura si cauta literele ! ! !
Exemplu de QSO in concurs:
DL0ZZZ TEST (CQ apel de la DL0ZZZ)
G6XXX ( G6XXX cheama pe DL0ZZZ)
G6XXX 599013 (DL0ZZZ da lui G6XXX controlul)
599010 (G6ZZZ da lui DL0ZZZ controlul lui)
TU DL0ZZZ TEST (DLOZZZ confirma receptia si cheama apel concurs)
II.9.22. Numere scurte folosite in concurs
Controlul schimbat in concurs este compus de cele mai multe ori din RST si un
numar format din 3 cifre constante sau crescatoare.
Pentru a face economie de timp in CW unele cifre au o forma scurta:
1 = A (DIT DAH, in loc de DIT DAH DAH DAH DAH)
2, 3 si 4 nu se folosesc in forma scurta 5 = E (DIT in loc de DIT DIT DIT DIT DIT) mai putin folsit!
6, 7 si 8 nu se folosesc in forma scurta 9 = N (DAH DIT in loc de DAH DAH DAH DAH DIT)
0 = T (DAH in loc de DAH DAH DAH DAH DAH)
Exemplu: in loc de ‘ 599009 ’ se poate folosii ‘ ENNTTN ’. Mai obisnuit se foloseste
‘5NNTTN ’. Cu toate ca acestea sunt litere, ca nd scriem vom folosi cifre. Sunt si
programe care convertesc acestea automat.
A4 in loc de 14 (sau a5 in loc de 15; 2t in loc de 20): In unele concursuri se transmite zona si astfel vom putea folosi formele scurte ale cifrelor. Astfel in loc
de ‘59920 ’ vom folosi‘ 5NN2T ’.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 31
II.9.23. Zero beat
Un avantaj deosebit al legaturilor in CW este acela al benzii inguste folosite (in
jur de cateva sute de herti in cazul in care ambele statii sunt exact pe aceeasi
frecventa.
Pentru majoritatea legaturilor obisnuite unde ambele statii sunt exact pe
aceeasi frecventa (numit SIMPLEX) se sp une ca sunt ZERO BEAT una fata de
alta. Asta inseamna ca un ascultator au de ambele statii cu aceeasi tonalitate.
Denumirea de zero-beat (zerobit) vine de la faptul ca statiile transmitand pe
aceeasi frecventa, in urma mixarii celor doua semnale ar rezulta zero herti de
unde expresia de zero-beat.
In practica acest lucru nu prea se inta mpla. Statiile nu sunt exact pe aceeasi
frecventa. Aceasta sunt doua motive principale singulare sau combinate:
– Unul dintre motive este ca se foloseste la receptie acel buton numit RIT (Receiver Incremental Tuning) de pe panoul transceiverului. Acest auxiliar
permite ca la receptie sa se decaleze frecvanta in sus sau in jos fata de frecventa proprie de emisie ceea ce pe rmite ascultarea altor statii ce nu sunt
exact pe frecventa noastra fara a misca propria noastra frecventa la emisie.
– Al doilea motiv este ca nu se corele aza corect procedura de zero beat.
Transceiverele moderne au din setare o pozitie de alegere a frecventei de
decalare care seteaza la o anume frecventa. Daca de exemplu s-a setat la 800 Hz si se asculta la numai 600 Hz apar e o diferenta care va fie simtita la
corespondent. Programele care permit lu crul in concurs de obicei au si o
fereastra in care se vede semnalul rece ptionat, De obicei acea frecventa de
decalare apare ca o linie si e bine de a ajusta frecventa din acord pana ce
semnalul se suprapune liniei.
La transceiverele mai noi exista posibilitat ea reglarii frecventei de decalare si de
asemenea a frecventei de bataie a BFO
Unii operatori s-au obisnuit sa asculte se mnalele telegrafice la o tonalitate mai
joasa de 800 de Hz, (frecventa la care ex ista o audibiltate a urechii mai buna).
Ei considera ca este mai putin obosit oare si pot decela mai comod semnale
apropiate.
II.9.24. Unde gasim statii care nu lu creaza la viteze de trasnmitere
ridicate.(QRS)?
– 80 m: 3.550 – 3.570 kHz
– 20 m: 14.055 – 14.060 kHz
– 15 m: 21.055 – 21.060 kHz
– 10 m: 28.055 – 28.060 kHz
QRS Inseamna transmiteti cu viteza mai mica
QRQ Inseamna transmiteti cu viteza mai mare
II.9.25. Am clicks-uri de manipulatie??
Nu numai continutul si formatul semnalelor telegrafice trebuie sa fie corecte, ci
si insasi semnalul trebuie sa fie curat si de buna calitate.
Problema # 1 sunt key clicks .
Key clicks se pot vedea pe un ecra n de osciloscop; un semnal perfect
dreptunghiular, fara rotunjiri la coltur i va include varfuri care depasesc forma
dreapta. Acestea vor genera o multitud ine de imprastieri care va face ca
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 32
semnalul sa se auda cu clicksuri fata de semnalul de baza stanga-dreapta pe
scala. Pot fi enumerate trei motive principale care le genereaza:
– Una din motive este generarea acelui semnal dreptunghiular care contine
nenumarate armonici. Acestea se da toreaza in special sistemului de
manipulare ales. Ea poate fi corect ata si gasim numeroase variante pe
internet pentru remediere.
– Alt motiv este folosirea unui amplificator de putere fara a avea un sistem de
control al nivelului de excitatie (ALC ) ceea ce duce la aparitia acestor
deranjamente. Se recomanda a nu se ataca un etaj final cu o putere mai mare decat este necesara. Sa nu lasam totul pe seama ALC-ului.
– S i i n f i n e o a l t a c a u z a e s t e l i p s a u n e i treceri secventiale a releelor de la
receptie pe emisie. La sistemele de full break se trece instantaneu de la
emisie pe receptie astfel ca intr e semnale sa auzim corespondentul.
Cum putem sa ne dam seama ca avem key clicks generate de propria statie?
Simplu, apeland la un radioamator din vecinatate si cu oarecare ureche
experimentata. El va asculta si ne va spune. Daca nu asa, atunci sigur vor sari
cu gura pe noi!
Mai bine ne dotam cu un osciloscop care va monitoriza permanet semnalul.
Nota: Chiar unele din transciverele moderne pot avea clicsuri. Atentie la reglajul nivelelor.
Daca observati ca aveti clicksuri sau vi se comunica ca le aveti rezolvati cu prioritate aceste defectiuni sau cereti ajutor pentru a le remedia. Acestea pot
genera numeroase conflicte. Cu cat le veti rezolva mai repede, cu atat mai
bine. Face parte din problemele de etica a radioamatorului!
II.9.26. Prea repede?
Este viteza de receptie prea mica pentru a realiza legaturi
Pentru a imbunatati viteza de receptie este necesar sa faceti antrenament pentru a imbunatati calitatea receptiei ap oi pentru cresterea ei in timp, Se pot
folosi programe de tipul à la RUFZ, vezi § II.8.27).
Pana spre 15 WPM puteti scrie la receptie litera cu litera.
La viteze mai mari va trebui sa recunoasteti cuvinte si sa notati esentialul, nume, localitatea, wx, pwr, ant sau altele.
II.9.27. Software pentru antrenament CW
UBA CW course on the UBA-website ( www.uba.be )
G4FON Koch method trainer ( www.g4fon.net )
Just learn Morse code ( www.justlearnmorsecode.com )
Contest simulation ( www.dxatlas.com/MorseRunner )
Increase your speed using RUFZ ( www.rufzxp.net )
etc.
Cateva trucuri importante:
Niciodata nu invatati CW numarand DITs si DAHs..(puncte si linii).
Niciodata nu invatati CW prin gruparea semnelor similare (e,i,s,h,5) Asta va va face prizonierul numarar ii punctelor sau a liniilor!
Niciodata nu folositi punte si linii pentru un caracter de litera folositi cuvantele
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 33
dit si dah. Acestea vor da un cacracter de sunet pe cand celelalte vor crea o
imagine vizuala si nu una auditiva!.
II.9.28. Prescurtari in CW folosite mai des
AGN – din nou ANT – antena AR – sfârsit de transmisiune AS – asteapta ASK – a întreba B4 – inainte de
BK – semnal folosit la întreruperea unei transmisiuni în curs
BTW – prntre altele CFM – confirm Cond – conditii (de propagare) CL indicativ CL – Inchid! CQ – apel general cãtre toate stațiile CU sau CUAGN – pe curând CUL – ne auzim mai tarziu CPI – ai receptionat CW – undã continuã (manipulatã în cod morse) DE – de la – folosit la separarea indicativu lui de apel al statie i chemate de cel al
statiei chemãtoare
DR – dragã DWN – mai jos
DX – distantã mare (de obiei pe alt continent) sau statie rarã
GA – bunã ziua GB – la revedere GM – bunã dimineata GE – buna seara GL – noroc GN – noapte bunã GUD – bun HI – râsete in telegrafie! HNY – La multi ani! HR – aici HP, HPE – sper, sperantã HW – cum K – invitatie la transmitere KN – invitatie la transmitere numai co respondentului. Nu si pentru altii
LP – propagare pe calea lunga LSN – asculta MSG – mesaj MX – craciun fericit N – negatie NR- numar sau langa NW – acum
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 34
OM – prieten
OP – operator PSE – vã rog PWR – puterea RST – raportul pentru inteligibilit ate, tãria semnalelor si ton
R – receptionat RX – receptor RIG – echipament RPT – repeta RPRT – controlul SK – sfârsit de lucru (decedat)
SP – propagare pe cale scurta
SRI – imi pare rau, scuze TMR – maine TKS, TNX, TU – multumesc TRX – transceiver TX – emitãtor UFB- excelent UR – al dumneavoastrã VY – foarte WX – vremea XMAS – craciun XYL – sotie YL – domnisoara YR – an 73 – salutãri Acesta este la plural A nu se folosi sub forma de 73s, best 73 sau
best 73s
88 – sãrutãri Cu aceleasi considerente ca la “73”
99 – dispari
SUMMARY (Cele mai importante coduri Q codes si semne speciale)
• AR: sfarsitul transmisiunii : indica sfarsitul transmisiunii care se se
adreseaza cuiva anume( la sfarsit de CQ)
• K: transmisia la tine: comutarea transmisiunii intre 2 sau mai multe statii.
• KN: transmisia numai la tine la fel cu K si unde se presupune ca nu vrei sa
auzi decat corespondentul desemnat de tine si nu alte statii.
• SK: sfarsitul unui QSO : se foloseste la terminarea unui QSO (SK = Stop
Keying).
• CL: inchid statia, parasesc frecventa : ultimul semnal inainte de a parasi
frecventa ca urmare a inchider i statiei(CL = closing down)
• QRL?: este aceasta frecventa folosita? : Inainte de a incepe un CQ se va
verifica daca frecventa este folosita de vreo alta statie.
• QRZ?: cina ma cheama? : QRZ NU are alta conotatie
• QRS: reduceti viteza de transmitere
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 35
• AS: numai o clipa, asteptati….
• = : stai asa ca ma ganddesc ce sa zic ! uh… (folosit ca separator in text)
II.10. ALTE MODURI
Pana acum am discutat comportamentul op erational din fonie si telegrafie in
detaliu, deoarece acestea sunt de depart e cele mai folosite moduri de catre
radioamatori. Ati observat ca in mare co mportamentul operat ional este foarte
apropiat in cele doua cazuri, iar diferentel e apar in mare datorita folosirii codului
Q, a semnelor profesionale si a altor terminologii specifice.
Procedurile de baza, asa cum au fost ev identiate in fonie si in CW,se aplica
majoritatii celorlalte moduri folosite frecvent, asa cum sunt RTTY, PSK(31), SSTV
etc.
Radioamatorii folosesc si moduri ultraspeci alizate cum sunt Fax, Hell (schreiber),
contactele via satelit, EME (reflexia lunara, E arth M oon E arth), reflexia pe urme de
meteoriti, Aurora, ATV (televiziunea amat or cu banda larga), etc., care, la un
anumit punct pot cere proceduri operationale specifice.
In paginile ce urmeaza ne vom referi la aceste alte moduri.
II.10.1. RTTY (Radiotelex)
II.10.1.1. Ce este RTTY?
RTTY este cel mai vechi mod digital fo losit de radioamatori, daca excludem
telegrafia, care de fapt este de asemenea un mod digital. RTTY este folosit pentru transmiterea si receptionarea te xtului. Codul folosit in RTTY a fost
proiectat pentru a fi generat si deco dat de computer. Demult, (in zilele
masinilor Telex), acestea erau masini me canice care generau si decodau codul
Baudot , care este codul original de teleprin ter inventat in 1870! Fiecare caracter
dactilografiat la masina este convertit intr-un cod de 5 biti, precedat de un bit
de start si urmat de un bit de stop. In codul de 5 biti sunt posibile numai 32 de
combinatii (2
5 = 2x2x2x2x2). Cum s unt 26 de litere (in RTTY sunt disponibile
numai majusculele), plus 10 cifre si un num ar de alte semne, codul Baudot are
2 semnificatii pentru fiecare cod de 5 biti , in functie de modul in care lucreaza
masina RTTY. Acestea sunt asa-numitele moduri de LITERE si SIMBOLURI . Daca
masina transmite litere si are nevoie sa transmita SIMBOLURI, va trimite intai
un cod de 5 biti ce corespunde SIMBOLURILOR. Acest cod va seta masina (sau
software-ul) in modul SIMBOL . Daca acest cod nu este receptionat, simbolurile
ce urmeaza vor fi printate ca litere (cod echivalent). Toti operatorii RTTY sunt
obisnuiti cu aceasta eroare, care apare frecvent (ex. 599 este receptionat ca
TOO). In zilele de astazi, RTTY este apro ape in exclusivitate generat cu o placa
de sunet, folosind software dedicat.
In benzile de amatori, codul Ba udot este transmis prin FSK (F requency S hift
Keying – cod cu schimbare de frecve nta). Purtatoarea sare 170 Hz intre pornit
si oprit (numite si mark /space in RTTY). In zilele de inceput ale RTTY saltul era
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 36
de 850 Hz. Codul Baudot nu contine un me canism de corectie a erorilor. Viteza
standard folosita in benzile de radioa matori este 45 Baud. Folosind un salt
(shift) de170 Hz, latimea de banda de –6dB a semnalului FSK este de
aprozimativ 250 Hz.
Din cauza ca RTTY este o salt de frecventa a unei putatoare (constante), ciclul
de lucru al semnalului transmis este de 100% (in comparatie cu aproximativ
50% in CW si intre 30 si 60 % in SSB (in functie de gradul de procesare a
sunetului). Acesta inseamna ca un em itatorr de 100 W (100 W in SSB sau CW)
nu poate fi dus peste 50 W (output) in RTTY (pentru transmisii ce dureaza mai
mult de cateva secunde).
II.10.1.2. Frecvente RTTY
Inainte de 2005, IARU a impartit diversele benzi de radioamatori in moduri
(banda de telefonie, banda de CW, band a de RTTY etc.). Cum planul benzilor
incepand cu 2005 este bazat mai degraba pe latimea de banda a semnalului
transmis decat pe mod, planul benzilor poat e crea confuzii atat pentru cei nou-
veniti, cat si pentru cei cu state mai vechi deopotriva.
De aceea vom afisa plaja de frecvente ca re sunt uzual folosite pentru fiecare
mod. Aceste frecvente pot sa difere puti n fata de planul benzilor de la IARU
intrucat nu este folosita intreaga latime de banda in general. Tabelul de mai jos
nu isi propune sa inlocuiasca planul IARU al benzilor.
160m: 1.838 – 1.840 kHz. Foarte putin R TTY in 160m. Stati cu intregul semnal
in aceasta ferestra!
USA: 1.800 – 1.810 kHz (nepermis in Europa)
80m: 3.580 – 3.600 kHz Japonia: 3.525 kHz 40m: 7.035 – 7.043 kHz 30m: 10.140 – 10.150 kHz 20m: 14.080 – 14.099 kHz 17m: 18.095 – 18.105 kHz 15m: 21.080 – 21.110 kHz 12m: 24.915 – 24.929 kHz 10m: 28.080 – 28.150 kHz
II.10.1.3. Proceduri operationale specifice
Toate procedurile standard de vo ce si telegrafie se aplica.
RTTY este extrem de sensibil la QRM (toate felurile de interferente). Pileup-urile
trebuie facute in modul split de frecventa (vezi § III.1).
Codul Q a fost original dezvoltat pent ru lucrul in telegrafie. Mai tarziu,
radioamatorii au inceput sa foloseasca o parte din aceste coduri in fonie, unde
au fost larg acceptate. Este deci normal ca aceste coduri Q sa fie folosite in
continuare in moduri noi digitale cum sunt RTTY and PSK (vezi § II.10.2) decat
sa fie inventate coduri specifice, c eea ce ar crea inevitabil confuzie.
In modurile digitale toate programele de computer dau posib ilitatea de a crea
fisiere cu mesaje scurte standard c e p o t f i f o l o s i t e i n t r – u n Q S O . U n e x e m p l u
este asa-numita brag tape/banda de lauda care trimite informatii nesfarsite
despre statia proprie si despre calculat or. Va rugam nu trimiteti aceste detalii
decat daca va sunt cerute!. Un scurt ‘ TX 100 W, cu dipol ’ este suficient in
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 37
majoritatea cazurilor. Trimite numai informatiile de care este interesat
corespondentul tau! Nu termina QSO-ul tr imitand ora si alte date ale QSO-ului
din logul propriu. Acestea sunt informat ii inutile. Corespundent ul are si el un
ceas si nu este interesat de cate QSO-ur i ai facut anterior. Respecta alegerea
corespondentului si nu il forta sa citeasca tot acel gunoi.
Typical RTTY QSO:
QRL? DE PA0ZZZ
QRL? DE PA0ZZZ
CQ CQ DE PA0ZZZ PA0ZZZ PA0ZZZ AR
PA0ZZZ DE G6YYY G6YYY K
G6YYY DE PA0ZZZ GA (good afternoon) OM TKS FER CALL UR RST 599 599 NAME
BOB BOB QTH ROTTERDAM ROTTERDAM HW CPI? G6YYY DE PA0ZZZ K
PA0ZZZ DE G6YYY GA BOB UR RST 599 599 NAME JOHN JOHN QTH LEEDS LEES
PA0ZZZ DE G6YYY K
G6YYY DE PA0ZZZ TKS RPRT JOHN STN 100 W ANT 3 EL YAGI AT 18M WX RAIN
PSE QSL MY QSL VIA BUREAU 73 AND CUL G6YYY DE PA0ZZZ K
PA0ZZZ DE G6YYY ALL OK BOB QSL VIA BUREAU 73 AND TKS QSO PA0ZZZ DE
G6YYY SK
73 G6YYY DE PA0ZZZ SK
II.10.1.4. Frecventa nominala de transmisie in RTTY
• Demult au fost facute doua definitii:
1. Frecventa semnalului semn/mark signal determina frecventa nominala
a unui semnal RTTY.
2. Semnalul semn trebuie sa fie mereu transmis pe cea mai inalta
frecventa .
Cum putem determina care dintre cele doua tonuri este semanlul semn daca
ascultam la un semnal RTTY? Daca re ceptionezi un semnal in USB (upper
sideband), semnalul semn are tonul audi o cel mai inalt. In LSB este, evident,
invers.
RTTY foloseste in general unul din urmato arele trei metode pentru a fi generat
intr-un emitator:
1. FSK (Frequency S hift K eying): purtatoarea este deplasata in concordanta cu
modulatia (semn sau spatiu). RTTY es te de fapt FM. Toate tranceiverele
moderne au o pozitie FSK pe comutatorul de mod. Aceste transceivere indica toate frecventa corecta pe display-ul digital (fiind frecventa semn),
considerand ca semnalul mo dulat (codul Baudot) are polaritatea corecta. Poti
inversa polaritatea logica atat in pr ogramul RTTY sau pe transceiver, sau
amandoua (pozitiile normal si reverse). Daca nu sunt setate corect, vei
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 38
transmite invers.
2. AFSK (Audio F requency S hift K eying): in acesta metoda codul Baudot
moduleaza un generator care va produc e doua tonuri audio, unul pentru
semn si altul pentru spatiu. Aceste tonur i trebuie sa cada in interiorul benzii
de trecere a emitatorului. Programe le RTTY moderne pe PC genereaza
aceste doua tonuri folosind placa de sunet. Aceste tonuri servesc la
modulatia in SSB.
a. pe USB : in aceasta metoda, emitatorul, in pozitia upper sideband, este
modulat de tonurile audio AFSK. Presupunand ca transmiti pe 14090 kHz
( m o d u l a t i e z e r o i n S S B ) . D a c a c e l e d o u a t o n u r i d e m o d u l a t i e s u n t e x .
2.295 Hz pentru semn si 2.125 Hz pentru spatiu, semnalul semna va fi
transmis pe 14.092,295 kHz iar semnalul spatiu pe 14.092,125 kHz .
Aceasta corespunde definitiei de mai sus (semn frecventa inalta).
Atentie, emitatorul va indica 14.090 kHz pe afisaj! Cu alte cuvinte, in
modulatia corecta (tonuri neinversate) folosind 2.125 Hz (spatiu) si 2.295
H z ( s e m n ) c a t o n u r i d e m o d u l a t i e , pur si simplu adaugi 2.295 Hz
afisajului de pe ec ranul transceiverului (frecventa nominala SSB)
pentru a obtine frecventa RTTY.
b. pe LSB: la fel ca mai sus, dar transmis LSB. Aici, cele doua frecvente
transmise vor fi sub frecventa purt atoarei suprimate. Daca folosim
aceleasi frecvente pentru tonurile se mn si spatiu ca la USB (semn =
2.295 Hz si spatiu = 2.125 Hz), semnalul semn va fi acum pe 14.090 –
2.295 = 14.087,705 kHz iar semnalul spatiu pe 14.087,875 kHz.
Aceasta nu intruneste definitia de mai sus conform careia semnaul semn
are frecventa cea mai mare. De aceea, tonurile audio trebuiesc inversate
in LSB. Notati ca afisajul emitatorul ui va afisa tot 14.090 kHz! In acest
caz (acum 2.125 Hz este frecventa se mn si 2.295 Hz frecventa spatiu)
vom scadea frecventa semnalului semn din frecventa nominala SSB
(aratata pe ecranul transceiverului) pentru a obtine frecventa nominala
RTTY. Folosind exemplul: 14.090 kHz – 2,125 kHz = 14.087,875 kHz .
De ce este atat de important sa stii frecventa nominala corecta? Presupunand ca vrei sa reperezi o statie RTTY intr- un cluster DX, este bine sa dai frecventa
corecta, nu una cu cativa hertzi pe langa.
Un alt moriv este nevoia de a sta in ra za de frecvente IARU Band Plan pentru
RTTY. Examplu: in concordanta cu Planul Benzilor 14.099 – 14.101 este
rezervat pentru balize (e.g. reteaua de balize NCDXF). Aceasta inseamna ca
daca folosesti AFSK cu 2.125 (spatiu) si 2.295 Hz (semn) ca tonuri modulatorii in USB, nu ar trebui sa transmiti niciodata pe o frecventa afisata pe
transmiter mai mare de 14.099,000 – 2.295 = 14,096.705 kHz. Luand in calcul
si efectul de banda laterala, este mai bine sa rotunjim la 14,096.5 kHz.
De ce se folosesc frecvente atat de inalte (2.125 and 2.295 Hz) pentru
generatorul AFSK? Pentru a avea o atenua re mai mare a oricaror armonici ale
acestor tonuri, facand armonicile sa iasa in afara filtrului de SSB.
Daca este posibil, folositi transmiterul in FSK decat in AFSK pentru a genera semnale RTTY. In majoritatea cazurilor calitatea semnalelor generate in FSK
este mult superioara.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 39
II.10.2. PSK 31 (Phase Shift Keying)
II.10.2.1. Ce este PSK31?
PSK31 este un mod digital, proiectat pent ru comunicatii tastatura-tastatura, via
radio. Acest mod foloseste placa de s unet a computerului pentru a converti
mesajele scrise intr-un semnal audio modulat, si
pentru a converti semnalele audio PSK-31 in text.
Semnalul PSK31, operan d la 31,25 bauds (care
este amplu pentru mesajele dactilografiate), are,
teoretic, o latime de banda estrem de ingusta de 31 Hz at – 6dB (in practica latimea de banda ocupata este de aprox. 80 Hz). PSK31 nu include un algoritm de corectie a erorilor. Dar pentru raport semnal-zgomot mai mari de 10 dB, PSK31 este virtual fara erori. La raport semnal-zgomot mai scazute, PSK31 este de aproximativ 5 ori mai bun decat RTTY.
Fiecare caracter al codului Baudot, fo losit in RTTY, foloseste un cod binar
compus dintr-un numar fix de 5 biti, ceea ce inseamna ca lunginea caracterelor
este aceeasi. Pe de alta parte PSK31 foloseste “ varicode” , ceea ce inseamna
un cod de lungime variabila . Exemplu: litera ‘q’ este codata folosind nu mai
putin de 9 biti (‘110111111 ’) , in timp ce litera ‘e’ contine doar 2 biti (‘ 11’). In
medie un caracter contine 6.15 biti. Majo ritatea caracterelor minuscule (litere
mici) PSK31 au mai putini biti decat majusculele corespunzatoare, deci transmiterea caracterelor mi nuscule ia mai putin timp.
Spre deosebire de RTTY, transmiterea se mnalelor PSK31 nu fo loseste un bit de
start sau de stop. In loc sa foloseasca doua frecvente pentru a transmite codul,
ca in cazul RTTY (folosind FSK), PSK31 foloseste o singura frecventa, a carei
faza este schimbata (cu 180 °) pentru a transmite starea logica de 1 sau 0.
II.10.2.2. Frecventele PSK31
Tabelul de mai jos nu inlocuieste Planul Benzilor IARU, dar creeaza o imagine
asupra variatelor segmente de banda real folosite in PSK31: 160m: 1.838 – 1.840 kHz 80m: 3.580 – 3.585 kHz 40m: 7.035 – 7.037 kHz (7.080 in Regiunea 2) 30m: 10.140 – 10.150 kHz
20m: 14.070 – 14.075 kHz
17m: 18.100 – 18.102 kHz 15m: 21.070 – 21.080 kHz 12m: 24.920 – 24.925 kHz 10m: 28.070 – 28.080 kHz
II.10.2.3. Ajustarea puterii pentru PSK31
PSK31 este un mod popular digital in ca re se pot obtine rezultete excelente
folosind puteri destul de mici si antene simple. Latimea de banda intrinseca este
foarte mica, dar este foarte simplu de supramodulat, rezultand un semnal foarte
larg. De aceea este important ca echipamentul sa fie ajustat corect.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 40
Cateva repere:
Tineti procesarea audio si/sau procesarea de voce inchise tot timpul .
Seteaza transmiterul in modul USB (LSB este de asemenea posibil, dar normal
se foloseste USB).
Folositi puterea minima necesara unui
QSO solid.
Folositi un osciloscop pentru a monitoriza forma undei semnalului transmis. Imaginea arata forma undei unui semnal PSK31 bine ajustat, care este asemanatoare formei de unda a
semnalului bi-ton, folosit pentru masurarea puterii PEP in SSB.
La 100W PEP, power-meter-ul de la transmitter va indica 50 W, presupunand ca
transmiterul nu supramoduleaza. Un tr ansmiter de 100 W poate functiona la
100 W PEP (nu medie!) pentru lungi perioade de ti mp (wattmetrul indicand 50
W). Ciclul de lucru este 50%.
Acum sunt disponibile si mici echipamente de testare, dedicate pentru
monitorizarea semnalului de ie sire, ex. PSKMETER de KF6VSG
(www.ssiserver.com/info/pskmeter/ ) sau IMDmeter de KK7UQ
(kk7uq.com/html/imdmeter.html ). Este foarte recomandat sa folositi un astfel
de echipament sau un osciloscop.
II.10.2.4. Receptionarea semnalelor PSK31
Unele software-uri fac posibila decodarea simultana a zeci de semnale PSK31. Cu un
astfel de software pu teti decoda un intreg
trunchi al spectrului daca folositi un filtru mai larg in receptor (e.g. 2,7 kHz). Spectrul in cascada arata toate semnalele din cate trec prin filtru si toate aceste sunt decodate pe ecran. Este felul ideal de a opera in modul de monitorizare sau
pentru cautare si chemare (sarind
inainte si inapoi printre canalele din banda).
In cazul in care vrei sa “ sapi” prin
zgomotul benzii sau vrei sa lucrezi statii pe o singura frecventa, cel mai ingust filtru al receptorului (ex. 200 Hz) va imbunatati performanta (raport semnal-zgomot mai bun, nu este redusa
sensibilitatea receptorului datorita actiunii
AGC (gain automat) declansata de statii puternice adiacente ce trec prin filtrul de receptie, sanse mai mici de intermodulatie, etc). In acest caz afisajul in cascada va indica numai statia ta.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 41
II.10.2.5. Frecventa nominala PSK31
Daca operezi in modul de banda larga, ex . 2,7 kHz, cel mai us or mod este de a
seta transceiverul la o cifra rotunda de frecventa, ex . 14.070,000 kHz. Cand
selectezi o statie din afisajul in cascada (de obicei trebuie facut click pe ea),
programul folosit va arata frecventa au dio nominala a statiei selectate, ex.
1.361 Hz. In acest caz, presupunand ca lucrezi in modul USB, frecventa de
transmisie a statiei este 14.070,000 kHz + 1.361 Hz = 14.071,361 kHz.
II.10.2.6 Sistemul de raportare RSQ
Sistemul traditional de raportare RST nu of era posibilitatea de af fi aplicat ca
atare la modurile digitale ca de exemplu la PSK31, ceea ce FACE ca operatorii
sa dea un control de forma 599 ca intr.- un concurs indiferent de calitatea
semnalului receptionat. RSQ (Inteligibilit atea, Taria semnalului, Calitatea) a fost
adoptat pentru a putea acorda un cont rol riguros in modurile digitale.
(Sursa: http://www.rsq-info.net/ )
RSQ Inteligibilitatea In tabelul de mai josavem prezentate procentual cantitatea de mesaj ce poate fi inteles. Aceasta corspunde in practica cu procentajul realizat pe un QSO
RSQ Taria semnalului. MAjoritatea semnalelor digitale receptionate in US creaza pe ecran pe banda de evidenti ere a semnalului o banda vizibila. In
aceste conditii este mult mai comod de a compara aceasta fata de nivelul de fond, decat de a urmarii indicatiile S- metrului care un FACE diferentierea
intre diferitele semnale.
RQS Calitatea Prezenta unor flancuri fata de semnalul util pot fi observate
comod pe ecran ceea ce indica prezen ta unor distorsiuni(majoritate datorate
supraexcitarii etajului final ca putere sau nivel de semnal audio) Astfel se poate aprecia mai bine calitatea decat cu clasicul T de la RST
Inteligibilitatea R5 > 95% perfect copiabil
R4 80 % copiail cu unele caractere pierdute
R3 40 % dificil cu multe caractere pierdute
R2 20 % Cateodata se pot vedea cuvinte dispersate
R1 0 % nu se poate vedea nimic
TARIA
SEMNALULUI S9 Dunga tare bine de limitate de fond
S7 Dunga vizibila bine
S5 Dunga apparent delimitata
S3 Dunga abea vizibila
S1 Dunga este prezenta aproape de nivelul de fond
CALITATEA Q5 Semnal curat fara alte semnale laterale
Q4 Se mai vede inca o pereche de linii laterale abea vizibile
Q3 Se mai vede inca o pereche de linii laterale vizibile
Q2 Multiple benzi laterale
Q1 Splatter pe intreg spectru
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 42
II.10.3. Televiziune cu baleiaj lent (SSTV)
II.10.3.1. Ce este SSTV?
Televiziunea cu baleiaj lent (SSTV) este un
mod de transmitere a imagilinor, capabil sa transmita si sa primeasca imagini statice prin radio. Este televiziunea cu banda ingusta.
Imaginea de televiziune are nevoie de o latime de banda de la 5 la 10 MHz si transmite 25 sau 30 de imagini pe secunda. Latimea maxima de unda a SSTV este de aprox. 2,7 kHz (latimea de unda a unui semnal SSB). Negrul este reprezentat de un ton de 1.500 Hz, iar albul de un ton de 2.300 Hz impreuna cu un puls de sincronizare de 1.200 Hz, destul sub niveul de frecventa al negrului, deci invizibil. Pulsurile de sincro nizare de la sfarsitul fiecarei linii au o
durata de 5ms iar la finalul fiecarui cadru se transmiteun puls de 30ms.
SSTV nu este un mod digital la fel ca RTTY si PSK31. Este un mod analog, ca si
SSB. Foloseste modulatia de frecventa, pr in care diferitele luminozitati ale
punctelor din imagine sunt reprezentate de frecvente diferite. Culoarea este
obtinuta prin trimiterea separata si secventiala a luminozitatii fiecarei
compunente de culoare (de obicei, rosu, ve rde si albastru). In HF, acest semnal
audio este introdus intr-un transmiter SSB . In VHF, este folosita de asemenea
modulatia FM. Sunt 27 de moduri diferite de transmisie (cateodata numite protocoale ), dintre care cele mai populare sunt Scottie One si Martin One.
Majoritatea softurilor suporta modu ri diferite de transmisie.
Astazi computerele sunt larg folosi te ca decodoare/generatoare SSTV.
Programul SSTV genereaza un semnal ce va fi transmis folosind placa de sunet, in timp ce la receptie semnalul SSTV va fi convertit in aceeasi placa de sunet in date digitale ce vor forma imaginea prin intermediul software-ului SSTV.
Cum SSTV consta in transmiterea unui ton continuu de frecventa variabila si amplitudine constanta, inseamna ca ciclul de lucru este de 100%. Pentru
majoritatea transmiterelor comerciale, in seamna ca veti putea folosi 50% din
puterea de varf pe care transmitterul o are in SSB, ca si in RTTY.
II.10.3.2. Frecventele SSTV
Tabelul de mai jos nu inlocuieste Planul Benzilor IARU, dar da o vedere de
ansamblu a variatelor segmente de banda asa cum sunt ele folosite acum in SSTV:
80m: 3.735 +/- 5 kHz in LSB 40m: 7.035 – 7.050 kHz in LSB
30m: foarte putina SSTV (banda ingusta)
20m: 14.220 -14.235 kHz in USB 17m: foarte putina SSTV (banda ingusta) 15m: 21330 – 21.346 kHz in USB 12m: foarte putina SSTV (banda ingusta) 10m: 28.670 – 28.690 in USB
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 43
II.10.3.3. Operarea in SSTV
Pentru a ramane in limitele bunei purtari, ar trebui sa transmitem numai imagini
legate de hobby-ul nostru (imagini test , scheme, schite, de asemenea poze cu
echipamentul, statia, operatorul, antenele, etc.) sau poze foarte neutre (peisaje,
flori, carduri QSL). In general, continut ul imaginilor ar trebui sa intruneasca
regulile explicate in paragraful § II.7.
Daca esti interesat in SSTV, incepi prin a monitoriza mult timp frecventele SSTV si
testarea software-urilor disponibile.
Cateva indicii operationale:
Inainte de a face orice apel general, ascu lta pentru o vreme pentru a fi sigur ca
frecventa pe care vrei sa o folosesti este libera,
Apoi intreaba de cateva ori ‘ este folosita aceasta frecventa? ’. Daca nu este nici
un raspuns, atunci poti face apelul general;
Este intotdeauna bine ca inaintea pozelo r sa transmiti un apel general in fonie
(‘CQ SSTV, this is… ’);
Intotdeauna anunta modul (protocolul) de transmisie inaintea transmiterii unei
imagini;
Nu opri un QSO trimitand o imagine. Foloseste SSB pentru a face asta;
Nu transmite o imagine unei statii fara invitatia sau OK-ul acesteia;
Nu transmite niciodata o serie de imagin i una dupa alta fara a face o pauza
rezonabila. Obiectul SSTV este de a face
un QSO, nu un slide-show ;
intotdeauna intreaba statia cu care vrei sa lucrezi daca este gata sa receptioneze imaginea;
Statiile DX lucreaza adesea dupa o lista pe care au luat-o mai devreme in frecventa;
Este frumos sa arati atat indicativul tau cat si cel al statiei apelate in imaginea trimisa;
Incercati sa folositi imagini cu mult contrast iar daca textul face parte din
imagine, folositi litere mari, bolduite.
II.10.3.4. Raportul RSV folosit in SSTV
In SSTV nu schimbam un raport RS (fonie ) nici un rapot RST (CW), ci un raport
RSV, unde V inseamna Video si raporteaza Calitatea Imaginii.
R inseamna inteligibilitate (1 to 5), S inse amna taria semnalului (1 to 9), la fel
ca in fonie sau telegrafie.
V = 1 QRM puternic, cu distorsiunea imaginii, parti ale imaginii
indescifrabile
V = 2 Imagine puternic distorsion ata, indicativ abia lizibil
V = 3 Imagine cu calitate medie
V = 4 Imagine buna, putina deformare, putina interferenta
V = 5 Imagine perfecta
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 44
III. MAI AVANSAM PUTIN
III.1. PILEUPS
Mai devreme sau mai tarziu pana la urma vom ajunge sa lucram statii din ce in
ce mai exotice si astfel inevitabil ne vo m confrunta cu pile-up-ul. Pile-up este o
expresie radioamatoriceasca care ne arata ca undeva s-a generat o gramada.
O gramada unde zeci sute, poate mai multe statii chema inebunite o statie.
Una singura fata-n fata cu toti ceilalti. O astfel de statie poate fi o expeditie undeva pe glob si este ravnita de foarte multi pentru a avea ocazia sa se laude
ca si el a lucrat-o si pentru scorul de tari lucrate….
III.1.1. Simplex pileup
In acest caz ambii corespondeti, cea DX si chematorul sunt pe aceeasi
frecventa.
Avantajul pentru alti este ca se ocupa o singura frecventa!.
Se pare ca aceasta metodologie nu este eficienta. Daca te cheama multe statii.
De exemplu 5 statii cheama concomitent. I n a s t f e l d e c a z u r i r a t a d e l u c r u
scade.
In functie de operator un pile-up simplex se poate transforma in split pile-up.
III.1.2. Split (deplasat) pileup
Majoritatea legaturilor se fac pe aceeasi frecventa.
Cand un operator de statie simte ca se confrunta cu cresterea numarului de
statii care-l cheama pe aceeasi fercventa va observa ca rata legaturilor scade din cauza imposibilitatii de a copia corespondentul din mai multe cauze:
– Semnalele chematorilor se suprapun si nu se mai intelege nimic
– Chematoriii vor avea probleme cu auzitul statiei DX din cauza ca toti cheama si nimeni nu asculta! Frecventa statiei DX va fi puternic bruiata astfel;
– Din ce in ce mai multe statii nu vor auzi statia DX si nici instructiunile pe
care le da;
In ideea de a auzi chemator ii statia DX va muta pile-up de pe frecventa proprie
pe alta mai sus sau mai jos ascultand de calat pe alta frecventa decat va emite
astel ca legaturile se vor realiza pe do ua frecvente una de unde transmite DX-ul
si alta unde trasnmit alti si asculta DX -ul Aceasta diferenta poate fi fixa mai sus
sau mai jos. Rezultatul este ca statiile chematoare numai se aud pe frecventa
statiei DX.
Se poate pune intrebarea daca statia DX asculta permanent pe aceasi frecventa
sau nu.
Cand gluma se ingroase operatorii stat iiilor DX imprastie chematorii pe o plaje
de frecvente de exemplu 5-10 up sau 200-210 unde banda este 14 MHz.
Inevitabil se va ocupa o plaja large de frecvente. De acea se recomanda
limitarea imprastierii, Totul depinde si de calitatile operatorul si de ambitia sa!
Folosirea sitemului cu split este gandita ca o ultima posibilitatea de a tine in
mana un sistem permisibil de a face QSO-uri. Vom apela la ea in ultima instanta.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 45
III.1.3. Cum ne comp ortam in pileup?
Nu chemati niciodata o statie pe care nu o auziti
Fiti siguri ca statia va functioneza corect inainte de a trece pe emisie.
Nu faceti acordul statiei pe frecventa statiei DX.
Verificati, daca aveti antena directiva, daca este bine orientata?
Ati priceput bine instructiunile statiei DX, daca nu asteptati pana le aflati!
Ascultati.
Ascultati.
Ascultati si adaptativa ritmului statiei DX.
Daca auziti comentarii pe frecventa statie i DX, abtineti-va si asteptati pana se
calmeaza spiritele. Nu particip ati la comentarii pe frecventa.
Daca aceste conditii sunt indeplinite poti chema statia DX!
III.1.4. Simplex pileup in fonie
Cum poti sa spargi un pile-up simplex?
Niciodata nu chema inainte ca un QSO in desfasurare sa se termine. Asta
inseamna fara anuntarea indicativului la tr ecerea de la unul la altul dintre cele
doua statii (vezi § III.2).
Momentul chemarii este de cele mai multe ori cheia succesului. E de preferat
sa nu se inceapa chemarea imediat, ci sa se astepte cam cat dureaza anuntarea
indicativului chematorilor, astfel QRM-ul va mai scadea si aveti sansa ca statia ravnita sa va auda. Aici nu e o competit ie cine cheama primul sau mai repede.
Important este ca statia chemata sa po ata auzi indicativul tau. Uneori se
astepta chiar cateva secunde bune. Rezu ltatele pot sa apara. Orientati-va. E
posibil ca aceste randuri sa fie citite de foarte multi alti operatori si sa urmeze
aceste sfaturi.
Cum sa chem? De obicei nu se mai transmit e indicativul statiei DX. Fiti convinsi
ca acesta isi cunoaste indicativul. Transmiteti indicativul propriu odata. Acesta trebui transmis complet. Practica cu indi cative partial este si ilegala si produce
si pierdere de timp. Nu ‘ zulu zulu zulu ’ ci ‘golf three zulu zulu zulu ’.
Normal ca vor fi numeroase statii care transmit indicativul ciuntit. Procedeul nu
este corect si prezinta un procedeu incorect.
Propuntati indicativul la o viteza normala, nu tipati in microfon, nu ajuta sa va
auda mai bine!
Pentru silabisire folositi numai alfabetul international (vezi anexa 1).
Fara inventii! – In practica folosirea alfabetului foneti c international de la A la Z recomandat
de ITU are rolul de a evita greselile atunci cand se comunica litere sau
cuvinte. In acest scop fiecarei liter e ii este atribuit un cuvant. Trebuie
remarcat ca acest lucru este valabil pentru toate limbile. Nu exista unul separat pentru alte limbi.
– Trebuie sa va inchipuiti ca operatorul statiei DX aude concomitent numeroase cuvinte si cifre din care treb uie sa extraga un indicativ. Urechile
sale sunt torturate si asa. Nu–l omor ati cu fanteziile voastre. Folositi
cuvintele standard care permite lucrul cu eficienta.
– De multe ori se intampla in trafic ca atunci cand o statie DX raspunde acesta
sa fi preluat o litera gresit. E posibil ca acesta sa fie tocmai una care nu este
standard. Exemplu: The Cuvantul ‘ Lima’ pentru “L” este foarte acut. De
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 46
multe ori auzim ‘ London ’ ca o alternativa. Daca semnalul nostru este la
limita si interferat statia DX pr obabil va intelege mai usor ‘ Lima’ dar nu
‘London ’!
– O statie DX urmareste un numai cuvint ele ca atare, dar spera sa poata
prelua silabe din acestea. La un caz (adica QRM sau QRN) poate interpreta
ceea ce aude si sa recompuna cuvantul corespunzator
– Folositi pronuntia din limba engleza. In anexa 1 sunt trecute si pronuntia din
limba romana cat mai apropiata de cea din engleza. Pierdeti cateva minute
pentru a va familiariza cu acestea si corectati-va in timp prin propria experienta si activitate din benzi.
– Daca statia DX a putut prelua o parte din indicativ va reveni cu: ‘ 3ZZZ
you’re 59, QSL? ’. Asta inseamna ca statia care are in indicativ 3zzz este
invitata sa transmita:
– Cand revenim va trebui sa accentuam partea lipsa astfel: ‘ this is _golf three,
_ golf three zulu zulu zulu, 59 QSL?’ ( _ acest semn indica o mica pauza pentru a accentua zona de interes)).
In mod normal statia DX va reveni cu: ‘ G3ZZZ thanks ’ confirmand indicativul si
terminarea legaturi. Daca nu confirma insistati: ‘please confirm my call, G3ZZZ
over’. Pentru a fi sigur ca indicativul tau este corect in logul lui. Daca nu
confirma puteti sa-l chemati din nou pana ce veti fi siguri ca aveti confirmarea.
Daca statia DX revine cu o greseala in in dicativul tau se va repeta , la revenire,
de cateva ori insistand pe zona cu greseala. Exemplu: el zice ‘ G3ZZW 59 ’.
Revenim si transmitem: ‘ this is G3ZZZ zulu zulu zulu G3ZZZ 59 over ’. In
raspunsul sau va trebui sa confirme ‘ G3ZZZ thanks’ sau similar, Fiti siguri ca a
inteles indicativul corect !
Daca statia DX revine cu indicativul al tuia sau cu partial dar care nu contine
parti din indicativul tau stati si ascultati pana termina cu statia respectiva. Daca
continuati sa chemati este posibil ca sa: – S t a t i a D X v a v a n o t a c a u n o p e r a t o r n e s i m t i t s i v a v a t r e c e p e o l i s t a neagra(black list) ceea ce va face sa nu vi se confirme legatura sau sa nu va raspunda minute bune!
– Sau statia DX va raspunde si va va da control RS 00 considerandu-va un
nesimtit s i sa nu va treaca in log. Pr in chemari fara sfarsit nu veti obtine
ceva suplimentar, cel mult veti contribui la QRM. Astfel veti cauza pierdere de vreme care in final va pot afecta si pe voi.
Daca o statie DX raspunde in forma : ‘ 1ABC only, you are 59, over ’, atunci
sigur are probleme cu aces ti chematori nedisciplinati
Ascultati cu atentie traficul statiei DX( se intelege ca puteti sa copiati statia)
pentru a putea urmari instructiunile acestuia. Daca de exemplu cheama CQ Japan asta inseamna ca doreste numai staii din Japonia, celelalte statii sa astepte.
Daca pile-up este mare e posibil ca st atia DX sa cheme pe numere(sau zone)
Daca de exemplu zice ‘ listening for sixes only ’ asta inseamna ca numai statii
care au cifra 6 in indicativ sunt invitate sa raspunda. Ceilalti asteptati in liniste
si urmati traficul.
Daca sunteti o statie cu putere redusa sau QRP. Mai ales QRP nu transmiteti
/QRP ‘ G3ZZZ stroke QRP ’. Oricum statia DX are si asa destule pe cap si fara
“ s t r o k e ” c a s a m a i u r m a r e a s a c a s i Q R P . N u u i t a t i c a / Q R P n u f a c e p a r t e d i n
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 47
indicativul autorizat!
Daca statia DX va raspunde cu indicativul corect si controlul (‘ G3ZZZ 59 ’),
raspundeti-i scurt cu o confirmare si controlul ‘ thanks, 59 also ’ (sau ‘ 59
thanks’), Si nimic mai mult. Nu uitati ca as a cum ati asteptat sa vi sa raspunda
voua, mai sunt si alte statii care doresc acest lucru. Fiti bine crescuti si nu le
luati sansa tinand de vorba statia DX.
III.1.5. Simplex pileup in CW
Toate regulile si procedurile prezentate ma i sus se aplica si pentru legaturile in
CW.
Nu vom chema sub forma ‘ DE YO3KAA ’. Cuvantul DE este inutil si nu contine
nicio informatie. Literele DE pot sa fie si primele dintr-un indicativ al unei statii
din Germania si poate crea confuzi.
Nu vom termina chemarea nostra cu ‘ K’ (K invitatie la transmitere). Folosirea ei
poate crea confuzii. Daca transmitem ‘ K’ dupa indicativ chiar si cu o mica
pauza, in vacarmul existent, statia DX poate crede ca aceasta litera face parte din indicativ. Deci fara ‘ K’.
Ascultati cu atentie pileup-ul pentru a determina viteza de transmitere ce o vom folosi. Este bine de a determina cam la ce viteza statia DX este mai productiva si sa adaptam viteza la aceasta. Nu into tdeauna o viteza excesiva aduce si cele
mai bune rezultate.
In CW, ‘ KN’ la sfarsitul transmisiuni inseamna ‘over to you only’ schimbat
trasmisia numai la statia mentionata . Cand o statie DX transmite: ‘ …W1Z? KN ’
(sau ‘W1Z KN’), ea doreste sa auda numai statia care are in indicativ partea
transmisa si anume W1Z. Celelalte statii ar trebui sa astepte! Asa ar fi normal!
Daca statia DX cheama ‘ CQ NA ’ sau ‘ QRZ NA’, aceasta inseamna ca doreste sa
auda numai statii din America de nord (NA = North America, SA = South America, AF = Africa, AS = Asia, PAC = Oceania /Pacific, EU = Europe, JA =
Japan, USA = United States of America) . E recomandat a se respecta dorintele
statiei DX.
Ca o regula generala. Statia DX dicteaza cum doreste sa lucreze. Daca nu ne convine, putem sa stam deoparte. Oricum va trebui sa respectam instructiunile
statiei DX!
III.1.6. Pileup in foni e cu split frequency
Daca sunt numeroase statii care cheama o statie DX si aceasta numai poate
gestiona lucru pe o singura frecventa poate tr ece la lucrul pe frecvente decalate –
split frequency – , ceea ce ii permite sa creasca eficenta. Cum se face asta? Ce
trebuie stiut si cum se procedeaza cand statia DX trece la acest mod de lucru?
Incepeti prin a asculta. Apoi ascultati in continuare!!
Iata cateva lucruri pe care trebiuie sa le stiti inainte de a incepe sa chemati:
– Unde asculta statia DX? Asculta pe o singura frecventa sau intr-o plaje de
frecvente?
– Asculta si raspunde oricui?
– … sau pentru o anume zona de pe glob?
– … sau imparte statiile dupa cifra din indicativ?
– Cum anunta statia DX frecventa unde asculta? Ea poate anunta: ‘ up’, ‘down ’,
‘up 5’, ‘ down 10 ’, ‘listening between 200 and 210 ’ etc.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 48
Un bun operator al unei statii DX va anun ta dupa fiecare legatura unde asculta.
Sa nu speram ca acest lucra se va intamp la si in realitate. Daca inghesuiala
este foarte mare, operatorul in intentia sa de a realiza cat ma i multe legaturi nu
va anunta unde asculta dupa fiecare lega tura. Poate creste eficienta, dar o
statia care tocmai apare si aude statia DX nu va stii cum sa procedeze si poate
crea neplaceri pe frecventa lui de emisie. Deci pentru operatorii statiei DX e
bine sa-si anunte intentiile cat mai des, inclusiv indicativul propriu!
Fiti siguri ca ati inteles cererile statiei DX si stiti unde asculta.
In cazul in care solicita o anume zona (de exemplu NA) si nu sunteti in acea
zona, stati linistiti si ascultati, beti un suc, relaxativa si ascultati!
Poate incepe sa ia statiile dupa numarul din indicativ. Daca nu aveti numarul
care sa corespunda cu cel solicitat aste ptati sa va vina randul urmarind si
vazand modul de lucru a operatorului respectiv….
Daca se specifica ‘ listening 14200 to 14225 ’, este ca si cum ai juca la ruleta
daca nu sti unde asculta. Pentru a fi ma i destept stai si urmareste, daca se
poate, concomitent statia DX si statia co respondenta. Astfel poti dibui unde el
asculta. Daca ai “vânã” atunci te poti duce si chema pe langa acea frecventa.
Statiile DX in astfel de situatii asculta in sus sau mai jos de ultima legatura.
Altele insa topaie din loc in loc. Sansa de a fi auzit este direct proportionala cu
nivelul semnalului tau la corespondent. Cu cat e mai puternic cu atat sansele
sunt mai mari!.
Pentru a reusi este bine sa stii cat mai bine modul statiei DX de a lucra, daca
topaie sau daca baleiaza frecventele. Cunoscand modus operandi , ai sanse mai
mari de a reusi legatura mai repede.
Aflati ritmul si modul de lucru (cum s-ar zice amprenta operatorului). Un bun operator va folosi un minim de date de co municare. Aflati care sunt ultimile lui
date transmise inainte de a trece pe receptie ‘ thank you ’ sau ‘ 5 UP’ etc.).
Inainte de a incepe chemarile mai aruncati un ochi pe bordul transceiverului si asigurati-va ca este setat pe “split” si e acolo unde trebuie. La nevoie mai
uitati-va odata! Este tare neplacut daca ui tai sa treceti pe split si pierdeti sansa
de a fi pe frecventa ideala si pe deasupra mai primiti si observatii ca deranjati pe frecventa de ascultare a tuturor!!
Daca ati dibuit frecventa unde a fost ultima legatura adaptativa la ritmul statiei
si dati indicativul propriu odata si ascultati.
Daca nu va raspunde in 1-2 secunde repetati chemarea. Repetati chemarile pana ce auziti ca raspunde cuiva (poate chiar tie!).
Daca raspunde altei statii opriti chemarile si cautati unde este frecventa statiei
careia i-a raspuns. Asta cam seamana cu jocul soarecilor cu pisica unde pisica e
cea importanta, iar soriceii sunt mitite i… unul dintre ei esti char tu!
Din pacate multe statii continua sa chema si atunci cand statia DX a raspuns deja unei statii. Se pare ca procedeul de chemare la nesfarsit devine o practica.
Aceasta denota ca cei care procedeaza astfel fie nu aud statia DX si nu ii
urmeaza indicatiile, fie spera ca astfel vor fi auziti, dar in realitate doar
genereaza QRM ceea ce face ca randamentul statiei DX sa scada si astfel se realizeaza mai putine legaturi.
Acei operatori care procedeaza astfel se descalifica singuri in fata comunitatii
radioamatorilor. Aceasta modalitate gene reaza pierdere de vreme si este un
exemplu negativ ce nu trebuie urmat.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 49
E posibil ca operatorul statiei DX sa fie el insusi deranjat de aceste statii care
cheama in nestire si poate le da un cont rol de “00” Sa speram ca intelegi ce
inseamna asta!.
III.1.7. Split (decalare de frecventa) pileup in CW
In general regulile si procedurile din fonie raman valabile si cand se lucreaza in
CW. Numai ca in loc de cuvinte se folo sesc semnale telegrafice si prescurtarile
de rigoare
Cum anunta statia DX unde asculta decalat? Operatorul statiei DX va transmite la sfarsitul mesajului: ‘ UP’, ‘DWN’, ‘UP 5’ ‘DWN 10 ’, ‘QSX 3515 ’, ‘UP 10/20 ’.
Daca transmite simplu ‘UP ’ sau ‘ DWN’ de obicei aceasta inseamna ca operatorul
statiei DX doreste o decalare de 1-2 kHz sus sau jos fata de propria frecventa .
E preferabil sa avem posibilitatea de a asculta intre propriile noastre semnale
statia DX ceea ce se traduce prin full break-in (sau i se mai zice QSK). In
aceste conditii putem urmari statia DX si putem sa ne adaptam rapid la
cerintele operatorului. Nu toate statiile sunt astfel echipate pentru a permite
acest proces. Mai ales etajele finale sunt mai “lenese” si creaza probleme. Se
poate folosi si semi-break in care trecerea de pe emisie la receptie si invers se
face mai incet, dar varianta ideala este cand poti auzi chiar intre DIT si DAH
corespondentul. Astfel poti urmarii statia cautata si sa te opresti cand el trece
pe emisie. De fapt acest lucru ne intereseaza cel mai mult.
III.2.”CODITA”
Ce este “Codita” ? ”Codita” este un fel de a te misca mai repede decat umbra!.
Acesta se intampla astfel: Se asculta QSO statiei care lucreaza DX-ul si se
asteapta momentul in care acesta trece in pauza. Cu cateva clipe inainte se
transmite indicativul propriu. Asta depinde de sansa ca DX-ul sa nu treaca instantaneu pe emisie si sa fie si un bu n operator. Practic devenim codita statiei
cu care a lucrat.
… Practic acest procedeu este nonconfo rmist, daca vrem sa spunem chiar ilegal
ca urmare a suprapunerii intentionate a doua transmisiuni ceea ce poate
produce interferenta
In cele mai multe cazuri nu e vorba numai de codita, putem chiar deranja, dar uneori ajuta
Acest sistem de operare nu este unul de politete, se poate spune chiar ca este
agresiv, de aceea nu il recomandam.
CEI CARE CHEAMA LA NESFARSIT !
Avem si astfel de operatori, si sunt multi, chiar foarte multi. Ei vor sa lucreze
permanent ceva nou, rar, indiferent ce si cum. Ei din pacate nu se gandesc la
ceilalti din banda. Ei isi transmit indicati vul ca o statie de radiodifuziune (si la
propriu si la figurat) si practic nu asculta mai deloc, uneori nici nu aud ca statia DX
le raspunde, chiar de mai multe ori, dar ei stiu una buna: sa cheme! Ce rost mai
are sa si asculte…. Se pare ca de fapt ho bbiul lor este sa cheme si mai putin sa si
lucreze statia DX
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 50
Toate acestea nu ar fi suparatoare, daca aceasta practica rusinoasa nu ar duce la
producerea unor deranjamente pentru celela lte statii carora le provoaca numai zile
negre… caci de fapt bruiaza frecventa de lucru.
Acesti operatori care cheama la ne sfarsit sunt unul din exemplele de
comportament rusinos in benzile de ra dioamatori, de un egoism exarcebat..
III.3. DXPEDITIILE
Multi radioamatori cauta statiile DX; stat ii din tari sau entitati rare care au
populatie redusa (implicit si radi oamatori) sau nu sunt locuite.
Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pent ru ca o tara sau mai bine zis o entitate
sa fie recunoscuta din punct de vedere al radioamatorilor? Pentru acesta s-a
instituit DXCC (DX Century Club) Organiza tia care elibereaza aceasta diploma a
stability si criteriile de nominalizare pe lista entitatilor. Vezi: www.arrl.org/awards/dxcc/
.
Radioamatori, unii dintre ei, cauta sa co ntacteze (sa faca QSO) cu statii din
fiecare din aceste entitati (sunt peste 340 acum!) si de preferat pe cat mai
m u l e b e n z i s i / s a u m d u r i d e l u c r u . A c e s t a e s t e p l a c e r e a d e a c h e m a D X s a u vanatoarea de DX-uri.
Pentru a putea lucra acele locatii unde nu sunt radioamatori si a da posibilitatea de a avea in colectie o astfel de en titate rara radioamatrorii organizeaza
expeditii in astfel delocuri. Aceste de plasri se numesc DXPEDITII. In unele
cazuri mai multi radioamatori se aduna in tr-o echipa cu multi operatori care fac
o munca de sisif lucrand in schimburi 24 din 24 de ore pe o perioada de cateva
zile sau saptamani.
Marile Dxpeditii au reusit sa de paseasca 100.000 de QSO-uri in doua
saptamani. In multe cazuri se lucreaza simultan cu mai multe statii in benzi
si/sau moduri de lucru.
Daca se doreste a se afla informatii desp re Dxpeditiile in curs sau viitoare se
recomanda studiul buletinelo r informative sau site-ul
ng3k.com/Misc/adxo.html .
In timpul Dxpeditiilor unele portiuni din banda devin supraaglomerate. Se recomanda ca Dxpeditionari sa aiba in ve dere ca nu toata banda este a lor! Nu
toti radioamatorii sunt inebuniti dupa DX , unora chiar nu le place ca banda este
preluata abuziv de acesti Dxpeditionari…
De obicei QSO-urile cu astfel de statii s unt foarte scurte; se schimba indicativul
si controlul, ca in concursuri.
Majoritatea legaturilor cu Dxpeditiile se fac in split mode.
Calitatea si experienta operatorilor di n Dxpeditii sunt apreciate dupa zona
ocupata in banda. Cu cat mai mica cu atat mai bine!
In timpul diferitelor Dxpeditii o parte dintre colegi nostri simt o chemare interioara pentru a pastra ordinea si acti oneaza ca niste “politisti” Incercati sa
va abtineti in a intra in aceasta catego rie! Si asa avem destui….(vezi § III.10).
O alta parte care se considera frustrati si le face placere sa bruieze frcventele
Dxpeditiilor. Daca cumva ajungeti intr-o astfel de situatie e bine sa nu
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 51
reactionati, ignorati fenomenul. Daca vo r vedea ca nu au reactii la actiunea lor
e posibil sa se plictiseasca. Orice come ntatariu le da apa la moara si vor
continua creind mizeria si mai mare. Ei fac QRM intentionat (DQRM) Daca
sunteti martori la un astfel de eveniment, nu reactionati, simplu ignorati, ei vor
placa daca nimeni nu comenteza. Uneori es te dificil sa stai linistit, dar facand
comentarii se creaza un haos mai mare decat este necesar(vezi si § III.11)
Daca sunteti siguri ca puteti identifica pe cel(cei) care fac astfel de lucruri
deliberat faceti o plangere la autoritate a nationale care elibereaza autorizatiile.
Daca doriti informatii despre Dxpeditie nu faceti acest lucru pe frecventa de lucru a Dxpeditiei. Mai bine consultati un buletin DX un de veti gasi informatiile
necesare si alte detalii; adresa pentru QSL frecventele de lucru preferate si
daca e cazul cine sunt acele statii pilot
Pilot stations (statiile pilot) sunt managerii de legatura cu publicul si sunt
persoanele de legatura pentru a afla in formatii privind Dxpeditia. Daca doriti
informatii pe care nu le gasiti in buletine sau site-uri trimiteti un e-mail la acestia. E posibil sa va poata ajuta.
Se recomanda ca informatiile privind ‘ QSL MGR? sau ‘PSE SSB ’ sau ‘ QSY 20M ’
etc. sa nu se faca pe frecventa de lu cru a Dxpeditiei. Sau mai bine nu faceti
astfel de interventii pe frecventele de lucru a Dxpeditiei!
III.4. DX NET-uri
Inainte de epoca Internet-ului existau asa zisele DX information Nets unde
comunitatea radioamatorilor asigura in formatiile necesare cu privire la
activitatea din diferite benzi, despre activitatea zilnica sau cea planificata a DX-urilor. De cativa ani insa aceste retele de informatii au fost inlocuite de alte
sisteme de informare: pachet radio si mai recent de catre internet.
Pe de alta parte pe langa aceste retele benefice de DX-net mai exista o forma
de DX-net care au rolul de a ajuta statiile sa lucreze DX. Lucru DX pe DX net-uri este ca si cum ai lucra DX-uri in categoria asistati (cu asistenta!).
Numeroase DX net-uri exista pentru a asigura ego-ul celor care patroneaza
astfel de operatii.
Iata cum functioneaza aceste retele:
– Statia net control station sau Maestrul de Ceremonie da apel pentru statiile
care doresc sa lucreze DX si care asteapta pe frecventa respectiva.
– In cele mai multe cazuri MC va cere ca statiile care doresc sa se inscrie pe
lista sa transmita doua litere din sufix ., ceea ce este ilegal in majoritatea
tarilor. Apoi MC face o lista a aces tora. Cand lista e completa el va da
microfonul statiilor de pe lista astfel ca sa cheme DX-ul. Daca QSO nu se
realizeaza atunci MC intervine si te asista (de la ‘ …SS station, call again… ’
pana la a da jumatate din control: ‘ …you have the readability correct, but
the signal strength is be tter than what you said… ’).De cele mai multe ori MC
face jumatate din legatura.
Sigur aceasta practica nu are nimic in comun cu vanatoare de DX Ambele
tabere, atat DX-mani cat si cei din Dxpe ditii nu agreaza acest stil de lucru si
stau departe de aceste DX-net-uri pe cat e posibil.
Astfel de DX-net-uri nu sunt locuri und e se invata vanatoare de DX, nici cum
sa-ti imbunatatesti statia sau stilul de lucru.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 52
III.5. FOLOSIREA PARTIALA A INDICATIVULUI
Acest aspect a mai fost atins in randurile anterioare dar dat fiind un procedeu
incorect si prost de operare revenim cu cateva comentarii legat de subiect:
– In majoritatea DX-net-urilor MC cere ca statiile sa se inscrie cu doua litere
din sufix. Acesta este ineficace si ilegala in majoritatea tarilor(Conform
regulamentului indicativul trebuie transmis conform celui inscris pe
autorizatie in forma completa)
– MC argumenteaza ca ei nu doresc sa st ie indicativul complet a statiei care
cheama si ca nu doresc sa informeze stat ia DX despre indicativul celui care
va chema astfel ca DX va trebui sa co pieze el indicativul complet si nu prin
mijlocirea MC . Adevarat dar nu are sens!
– MC poate cere ca statiile sa se inscrie cu indicativul complet. Daca statia DX
aude cand se face lista cu atat mai bine.
– Daca apoi MC va pasa microfonul st atiilor care sau inscris poate sa ia
microfonul citand numai doua litere, ceea ce este legal. Regula este sa te
identifici ca statie chematoare, si nu de statia coordonatoare.
Exemplu:
• MC zice: ‘ stations for ZK1DX, check in please ’
• OH9ZZZ isi da indicativul complet: ‘ OH9ZZZ ’
• Apoi MC poate proceda la cand cheama OH9ZZZ, va zice ‘ station with ZZ
at the end of the call, make your call’
• OH9ZZZ va chema statia DX ‘ this is OH9ZZZ, oscar hotel nine zulu zulu
zulu calling ZK1DX, you are 55 over ’
• etc.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 53
Pare sa nu fie simplu dar astfel fiecare faza este legala.
Unii au inceput sa foloseasca acest proced eu cu doua litere si in afara DX-net-
ului. In pile-up pentru DX-uri
Pe langa faptul ca este ilegal mai este si ineficient. Dece?
– Din punctde vedere matematic se po ate demonstra. Sa presupunem ca
indicativul are 6 caractere. Daca se transmit numai 2 caractere(litere) sansa
ca sa fie copiat indicativul scade de 3 ori decat daca ar fi transmise toate
cele 6.
– Indicativul tau este unic, doua litere pot fi departe de indicativul tau. Aceasta
inseamna ca folosirea acestui procedeu va crea ocazia spre confuzii, existand
mai multe indicative ce pot avea cele doua litere..
– Daca statia DX a reusit sa copieze doua litere (Sperand ca sunteti singurul ca
acele litere!) el va fi in stare sa copieze si restul dar va trebui sa intrebe care este indicativul complet, ceea ce duce la lungirea legaturi, im plicit la pierdere
de timp, va creste QRM-ul de pe frecve nta. La o Dxpeditie prioritar este sa
realizeze cat mai multe legaturi in timpul care este limitat.
Concluzia: Niciodata nu scurtati indicativul, Sa nu va fie rusine de indicativul
detinut. Transmiteti indicati vul complet, fiti mandri de acel indicativ care va
reprezinta pe acest pamant!. Chiar daca cineva va cere sa transmiteti numai doua litere transmiteti indicativul complet asa cum este legat.
III.6. DX CLUSTERELE
DX Clusterele au inlocuit in mare parte DX Information Net locale sau
internationale de alta data, ceea ce ne cesita este un abonamet la internet!.
III.6.1. Scopul principal
Ce statii DX sunt active acum si unde, pe ce freventa?
DX Clusterele sunt o parte a unui sistem global unde informatiile ajung in timp real, cateva secunde.
Sistemul este bidirectional: – Spotting: Se introduc informatii despre DX-uri pentru a informa pe ceilalti
utilizatori ai sistemului. – Folosirea spots: Tu poti fi inform at asupra evenimentelor din banda.
III.6.2. Pe cine introducem ca spot?
Statii DX care pot fi de interes pentru vanatorii de DX-uri. De exemplu: 14025
ZK1DX QSX UP5 .
Nu trimiteti spot-uri care nu aduc ceva no u. Nu trimiteti spot-uri cu statii care
nu reprezinta ceva deosebit, de exemplu statii din tari care au permanent statii
in banda ca W, F, G, ON etc., doar da ca exista un motiv care sa le faca
deosebite. De exemplu se poate trimit e ca spot W6RJ in 160m din Europe,
stiind cat de greu este sa prinzi o pr opagare de exceptie catre California din
Europa.
Inainte de a trimite spot-ul cu statia DX verifica daca nu s-a facut o trimitere
similara de la alta statie pentru acelasi DX.
Fiti atenti la inscrierea datelor. Indicati vele gresite pot apare in log din cauza ca
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 54
un operator a lucrat o statie DX fara sa stie de pe banda indicativul si a preluat
indicativul postat gresit pe DX cluster.
III.6.3. Ce informatii sunt disponibile, cum le accesam.
Informatii despre activitatea din banda: spot-urile DX. Spot-urile vin
automat pe ecran in ordine cronologica . Putem sa le accesam pe benzi (de
exemplu. sh/dx on 20m ne arata ultimile 10 spot-uri in banda de 20m, sh/dx
25 on 20m arata ultimile 25 spot-uri in 20m), dupa indicative (de exemplu.
sh/dx ZK1DX , sau sh/dx ZK1DX 20 ) sau dupa combinatii de benzi si indicative
(ede exemplu. sh/dx ZK1DX 20 on 15m ).
WWV (vezi en.wikipedia.org/wiki/WWV_(radio_station) ), Solar Flux Index:
comenzile comune sunt sh/wwv and sh/wcy.
QSL info: pe majoritatea DX Clusters puteti obtine informatii QSL folosind
comanda SH/QSL indicativ . Daca aceasta comanda nu functioneaza scrieti
SH/DX call 25 . Aveti astfel lista ultimilor 25 de spot-uri ale acelei statii si aveti
sansa sa gasiti informatia cautata la ru brica de comentarii. O alta posibilitate
este sa tastati SH/DX indicativ QSL . Acum vom avea lista ultimilor 10 spot-uri
pentru statia respectiva si unde cu vantul QSL sau via apare la rubrica
comentarii.
– Unele DX clustere nu au toate comenzile si nu recunosc cele de mai sus. In acest caz putem apela la internet la un motor de cautare unde introducem
indicativul statiei cautate.
– Nu se recomanda ca la rubrica comentarii sa se faca cereri pentru a afla QSL info Acest camp este destinat coment ariilor de trafic si nu pentru a pune
intrebari!
– In functie de programul sofware folosi t la un DX cluster aceste comenzi pot
varia. Verificati cu Help-u l atasat DX clusterului.
III.6.4. A aparut un spot: o tara noua pentru tine. Ce facem?
Nu incepeti sa chemati statia pe neauzite.
Fiti siguri ca puteti auzi destul de bine statia si verificati daca indicativul postat
este corect.
Asigurati-va ca ati auzit instructiunile tr ansmise de statia DX inainte de a incepe
chemarea (unde asculta, pe cine lucreaza sau are un sistem de lucru pe numere
sau zone geografice!).
Aplicati regulile de actionare explic ate la III.1. (Pileup). Succes !
III.6.5. Lucruri care nu se fac pe un DX Cluster
Auto anuntarea Self spotting
Ce este asta? Asta e un fel de reclam a personala catre intreg globul din care
ar rezulta. Aici sunt eu pe aceasta frecventa si doresc sa fiu chemat!.
Cred ca nu e nevoie de explicatii ca acest lucru nu se cade a se face intre
radioamatori. Daca doresti sa faci lega turi atunci fa apelul CQ sau raspunde
la statiile care dau CQ.
Auto anuntarea (Self spotting) poate duce la descalificari in concursuri.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 55
Auto spoting mascat
Un exemplu Ai lucrat o stație DX deoseb it care a raspuns la un CQ lansat de
tine Dupa ce ai terminat legatura post ezi acel indicativ, dar care de fapt a
plecat de pe frecventa. Un astfel de spot nu aduce nimic nou pentru
vanatorii de DX, dar sigur ca va atrage pe frecventa numeroase statii pentru
a vedea ce se intampla. Si asta in sper anta ca cineva DX te va mai solicita.
Acest sistem va crea animozitati printre DX-mani.
Laudarosul Un spot nu este pentru a te lauda in fata lumii ce tare esti tu! Nu repeta postarea facuta de alti inaintea ta cu cateva minute cu remarca: In fine, l-
am lucrat! In astfel de cazuri nu apare nici o informatie noua despre statia DX, decat ca te lauzi si spui lumii ce muschi ai. Modestia este o virtute…
• Spot pentru un prieten Un bun prieten de al tau tot da CQ fara raspuns. Poate doresti sa-i dai o
m a n a d e a j u t o r s i i l p o s t e z i . I n r e alitate el nu este un DX. Nu procedati
astfel. In acest fel nu obtineti respectul dorit in fata comunitatii
radioamatorilor.
Cerere de a fi postat de un prieten
Aceasta este tot un fel de auto spot ing folosind o acoperire. Cum auto
spoting este blamat, nu rugati prieteni sa faca acest lucru.
A fi in umbra:
Toti cei care permanent pun spoturi pent ru statia favorita in concursuri se
comporta ca si cum intr-un concurs de ciclism ar impinge din spate concurenti cand urca la deal! Nu este cinstit si este nesportiv!
Trimiterea unui spot care in re alitate este un mesaj privat
Trebuie sa intelegeti ca fiecare spot, fiecare mesaj pe DX Cluster este vizualizat aproape concomitent de mii de redioamatori de pe tot globul. DX
Clustere sunt interconectate astazi prin internet si de obicei DX Clusterul Dvs
local face parte din reteaua mondiala.
Din pacate unele mesaje sunt private. Iata un exemplu: XX9XX trimite un
mesaj: VK3IO on 1827 , iar la comentarii adauga QRV??? , ceea ce sigur
este adresat unui alt radioamator din zo na locala ca un mesaj privat (prin
comentariul dat!)
Alt exemplu : UA0xxx spots ZL2yyy on 3.505 kHz si adauga ur 339, my RST
449? Pse confirm . Acest flacau se face de rusine singur. Reputatia sa ca DX
man e alterata complet.
Folosirea DX Clusters ca un canal privat de discutii
Cu functia TALK se pot trimite mesaje catre un alt radioamator pe DX
clusterul loca. Exista si posibilitatea de a discuta cu cineva din alt DX Cluster
local. Legarea retelelor locale se face prin radio sau mai nou prin internet.
Folosirea functiei Announce Full (To All ) are cu totul alt rol. Orice mesaj
folosind acest acces se duce la toti cei care sunt conectati in momentul
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 56
respectiv la un DX Cluster. Fiti atenti ca nd folositi acest tip de adresare. Este
bine ca un mesaj privat sa ajunga la dest inatar si nu la alti mii de urmaritori
a i D X C l u s t e r e l o r . E x e m p l u : u n m e s a j c a t r e T o A l l d e l a O N 7 x x x s i c i t i m
astfel ON4xx, good morning Frans . Alt exemplu, To All de DF0xx: wir warten
auf K3714 . Indiferent ce inseamna. Oricum ne confruntam zilnic cu astfel de
mesaje… Niciodata nu folositi functia Announce Full ca o posibilitate de
discutii. De asemenea nu folositi niciod ata acesta functie ca argument sau
pentru a insulta pe cineva. Va face ti de rusine in intregul univers
radioamatoricesc!
Trimiteti mesaje care pot avea un impact asupra majoritatii celor care
urmaresc DX Clusterul. De exemplu Se poate anunta cand un DX isi schimba frecventa de lucru sau banda sau modul de lucru, sau a aparut sau altele similare. Regula generala este ca at unci cand folosim optiunea: To All mesajul trebuie
sa intereseaze pe toti. Daca mesajul nu priveste pe toti(sau marea majorite)
nu folositi acest tip de adresare.(to all).
Folosirea unui indicativ fals pe DX Cluster
Se pare ca exista unii care posteaza pe DX Cluster sub alte indicative. Acest lucru este inacceptabil si este de condam nat. Este chiar mai rau decat cei care
nu-si dau indicativul in banda. Nu reactionati daca apar astfel de situatii pe DX Cluster.
III.7. DX WINDOWS = Fereastra pentru DX
IARU Band Plan este acceptat ca un gentlemen’s agreement si peste 99 %
dintre radioamatori au acceptat acest lucru.
Acest Band Plan are cateva ferestre de DX unde s-a acceptat tacit sa se realizeze legaturi la mare distanta(DX) .
III.7.1. DX windows in benzile HF
Azi sunt stabilite in HF in IARU R1 (Europe, Africa si Middle East): 3.500-
3.510 kHz (CW), 3.775-3.800 kHz (SSB) si 14.190-14.200 KHz (SSB). In
IARU R2 (North si South America) avem 7 ferestre: 1.830-1.840 kHz (CW),
1.840-1.850 kHz (SSB), 3.500-3.510 kHz (CW), 3.775-3.800 kHz (SSB),
7175-7200 kHz (SSBb), 7.000-7.025 kHz (CW) si 14.000–14.025 kHz
(CW) .
D X w i n d o w s i n 8 0 m : I n t i m p u l z i l e a c e s t e f r e c v e n t e p o t f i f o l o s i t e s i p e n t r u traficul local caci nu exista sanse pentru legaturi la mare distanta. Dar trebuie
sa fim atenti ca este posibil sa apara desch idere si la ore “mai ale zilei” cand se
pot crea interferente statiilor unde deja banda s-a deschis la DX. De exemplu:
ora 13:00 UTC in Belgia iarna. Mai sunt 3 ore pana la apus. Dar semnalelel
noastre se pot auzi la 1000-2000 km acolo und e deja apusul este deja in floare,
ca de exemplu in Scandinavia . De fapt noi un auzim DX-ul, dar perturbam pe
cei care deja ii aud. Asa ca mai bine nu folositi aceste frecvente de DX. Sau
incercati sa lucrati voi DX.
Cand o Dxpeditie este activa, acestea au prioritate in folosirea ferestrei DX din
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 57
20m. In aceste cazuri celelalte statii trebuie sa evite folosirea acestor frecvente
in spiritul IARU’s gentlemen’s agreement. Aceasta frecventa in 20m a fost creat
in 2005 ca rezultat a numeroase probleme create de o statie din IT9.
Pe langa aceste ferestre DX mentionate in documentele IARU mai sunt altele de
facto:
– In SSB: 28.490-28.500, 21.290-21.300, 18.145, 14.190-14.200, 7.045 si
1.845 kHz
– In CW: the first 5 kHz of each band, and also: 28.020-28.025, 24.895,
21.020-21.025, 18.075, 14.020- 14.030 si 1.830-1.835 kHz
– In RTTY: ± 28.080, ± 21.080 si ± 14.080 kHz
Evitati a face legaturi obisnuite sau loca le pe aceste frecvente mentionate mai
sus. Acestea sunt frecvente unde puteti cauta statii DX.
III.7.2. In VHF-UHF
Vezi la IARU Band Plan: http://www.iaru-r1.org/
III.8. REGULI SPECIFICE PENTRU TRAFICUL IN VHF SI MAI SUS
Acestea sunt bazate pe aceleasi principii ca si in benzile HF.
Pentru QSOuri cu propagare troposferica (locala sau prin inversie de temperatura) in benzile de 50, 144 si 430 de MHz, proc edurile sunt exact
aceleasi ca si in HF. Singura diferenta es te ca frecvent frecventele de apel sunt
folosite pentru initierea contactului. Odata stabilit contactul, statiile se vor muta in alta frecventa.
QTH-locator: in VHF si mai sus, locatiile statiilor sunt specificate in general prin folosirea QTH-locatorului, numit si lo cator Maidenhead. QTH-locatorul este un
set de coordonate simplificate (ex: KN34A W) ceea ce permite operatorului sa
aprecieze rapid directia/distanta statiei contactate.
Exista proceduri de operar e aplicabile unor moduri foar te specifice de operare,
majoritatea in VHF si mai sus, cum ar fi:
– Contactele via satelit. – EME QSOs (reflexia pe suprafata lunii). – QSOuri cu reflexie pe urme de meteoriti. – QSOuri Boreale/Australe: reflexii pe aurorelele polare.
– ATV (televiziune-amator de banda larga).
Obiectul acestui manual nu include si aces te subiecte. Oricum, in toate cazurile,
comportamentul de operare ramane bazat pe principiile enumerate in capitolul
§ I.2.
III.9. SITUATII CONFLICTUALE
Asa cum reiese din capitolul § I.2, faptul ca noi toti cu acest hobby (sunt mai
multe sute de mii de radioa matori in lumea intreaga) ne jucam in acelasi teren,
eterul, duce inevitabil si la conflicte. Cum le facem fata, aceasta este intrebarea!
Comportamentul nostru din banda trebuie sa fie bazat pe bunul simt, bune
maniere si respect reciproc .
Regula # 1: nu spune lucruri care nu vrei sa fie stiute de prietenul cel
mai bun sau oricine din lume.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 58
O problema este ca transmisiile radio pot fi facute anonim. O persoana care
face transmisii neidentificate cu intentii malitioase nu merita sa fie un
radioamator.
Nu incercati niciodata bruierea transmisiilor altei statii. Cum bruiajul este facut
anonim, este cea mai vie expresie a lasitatii.
Pur si simplu nu exista o scuza pentru un astfel de comportament , chiar daca
esti convins ca statia respectiva ar trebui bruiata.
Sunt situatii care crezi ca ar putea fi co rectate? Chiar daca este asa, gandeste-
te de doua ori inainte de a spune sau a face orice, care ar fi valoarea
adaugata hobby-ului nostru, hobby-ului TAU, reputatiei tale.
Nu incepe discutii in eter. Exista sanse mari ca altii sa se alature instantaneu
unei discutii, care de altfel a inceput pe un ton amical, si totul sa degenereze.
Tine conflictele personale in afara emisie i. Este bine sa iti rezolvi diferendele
prin telefon, internet sau fata in fata.
III.10. “POLITISTII” FRECVENTEI
Politistii sunt autonumiti pazitori ai benzii care cred ca trebuie sa corecteze pe
cineva care a facut o greseala pe calea undelor sau “la locul faptei”.
Cateodata este necesar ca unui ofensator continuu (ex: cineva care striga intr-
una pe frecventa de emisie a unei statii ce lucreaza in split) sa i se spuna ca provoaca o problema. Dar sunt feluri si feluri de a spune…
Din cand in cand constatam ca interventia unui politist cauzeaza mult mai mult
haos decat statia pe care vrea sa o corecteze.
III.10.1. Tipuri de ‘politisti’
Multi politisti au intentii bune si folosesc un limbaj adecvat. Raman politicosi si
de cele mai multe ori reusesc sa tina frecventa de DX libera.
Alti politisti , de asemenea cu bune intentii, da r cu un limbaj neadecvat, esueaza
de obicei in tentativa de a tine frecventa libera. Acesti politisti creaza mai mult
haos decat calm.
O a treia categorie este a celor care folosesc limbajul ofensator cu scopul de a crea haos in banda. Limbajul neadecva t si lipsa manierelor atrag comentariile
altor politisti , rezultand un haos total!
Nu reactiona daca auzi asa-zisii politisti in actiune. Tine distanta si ignora-i
complet. Este singurul fel de a-i face sa se opreasca.
III.10.2. Ce ii determina pe politisti sa apara?
Politistii stau de obicei la o statie rara de DX/frecventa DXpeditiei, de obicei
cand aceasta statie lucreaza in modul split.
Ei apar cand un operator uita sa active ze functia split pe transceiverul lui si
incepe sa cheme statia DX pe frecventa acesteia de emisie. Acesta este momentul in care politistii scot pistoalele si incep sa… tipe.
III.10.3. “Pacatosii” buni
Destui radioamatori pur si simplu nu st iu sa opereze in anumite circumstante.
Nu pentru ca nu ar vrea sa fie operatori b uni, ci pentru ca pur si simplu nu stiu.
Trebuie sa invete mersul lucrurilor cazand si ridicandu-se din nou. Motivul este
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 59
ca nu au fost invatati niciodata. Acestia sunt “pacatosii” buni .
Errare humanum est ( a gresi este uman ): pana si asa-numitii experti fac
greseli. Nici o fiinta umana nu este pe rfecta. Fiecare a transmis din gresala pe
celalalt VFO (adica pe frecventa de tran smisie a unei statii DX care lucreaza in
split). Poate din cauza ca nu am dat dest ula atentie. Poate ca eram obositi sau
distrasi; pana la urma, oameni suntem.
Primul lucru care trebuie considerat in situatia in care o greseala trebuieste
corectata este cum sa transmiti mesajul .
Cand cineva te cheama la ordine strigand ‘ sus, idiotule ’, este cateodata dificil sa
te abtii sa nu ii rapunzi pe loc ‘ Tu nu ai facut niciodata o gresala, politist
arogant? ’.
Oricum nu trebuie sa reactionezi in cazu ri ca acesta, va fi contraproductiv de
fiecare data.
Asa se instaleaza de obicei haosul.
III.10.4. … si “pacatosii” rai
Unii radioamatori par sa se distreze folo sind obiceiuri de operare proaste. In
acest caz se aplica Perseverare diabolicum (a persevera este diabolic ).
Se pare ca sunt din ce in ce mai multi alaturi cu drumul carora efectiv le place
sa le faca viata amara operatorilor bine crescuti. Sunt cei care incearca sa
disturbe DX-erii cu toate mijloacele pe ca re le au la indemana. In unele cazuri
acestia sunt radioamatori frustrati ca re, datorita lipsei cunostintelor si a
inteligentei nu au succes in DX-uri, si care isi varsa frustrarea pe colegii lor mai
norocosi.
Cateodata suntem martorii folosirii de catr e aceste personaje in cel mai explicit
mod a vulgaritatilor si obscenitatilor.
Tot ce vor sa faca este sa ii determine pe ceilalti sa reactioneze si sa starneasca
haosul in frecventa.
Un sfat util: niciodata nu reactionati cand sunteti martori la un astfel de
eveniment. Daca nmeni nu va comenta, ac esti “carcotasi” vor pleca de la sine
din lipsa de audienta (vesi si § III.11) Daca insa sunteti siguri ca puteti
identifica aceste statii (si aveti si dovada cu o inregistrare!) Este de preferat sa
va adresati autoritatii nationale de reglementare care elibereaza si
autorizatiile.Nu reactionati nici in clusterul DX. Fiti convinsi ca urmaresc de asemenea si clusterul DX.
III.10.5. Chiar doresti sa fii inca un “politist”?
Cand auzi pe cineva ca face o gresala mare sau ca o repeta, aminteste-ti ca si tu ai facut greseli in trecut, nu-i asa? Fii tolerant si iertator!
Daca chiar trebuie sa spui ceva (pentr u a corecta o gresala repetitiva), fa-o
intr-un fel prietenos si pozitiv, fara in sulte sau ton didactic. Daca YO3XYZ din
gresala a transmis repetat pe VFO-ul gresit, spune-i ‘ 3XYZ, te rog ’, nu ‘ sus,
idiotule ’. Insulta nu adauga valoare mesaju lui. Numai spune ceva despre cel
care a facut-o.
Realizeaza ca interventia ta poate cauza mai mult deranj decat statia pe care incerci sa o corectezi!
Inainte de a te juca de-a politistul, gand este-te de doua ori daca actiunea ta va
avea un rezultat pozitiv. Daca totusi cr ezi ca trebuie sa faci asta, innoada-ti
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 60
limba de trei ori inainte sa incepi!
Intotdeuna fii politicos si constructiv.
Daca trebuie sa ii spui cuiva ca emite pe VFO-ul gresit, adauga intotdeauna o
parte a indicativului acelei statii. Cum altfel poate stii ca mesajul ii este
adresat? Spune ‘3XYZ sus te rog (3XYZ up pse) ’ nu doar ‘ sus te rog(PSE UP) ’
sau ‘sus sus sus(UP UP) ’.
Daca se intampla sa fii tu stat ia 3XYZ, nu te simti prea jenat, greseala este
omeneasca , iar scuzeze tale nu ar cauza decat mai mult QRM.
Nu uita ca fiecare politist, actionand ca politist, face ceva ilegal: ai auzit multi
politisti ai frecventei identificandu-se corespunzator?
Alt gand: un politist bun e o binecuvantare, doi politisti sunt o mare multime.
III.10.6. Cum sa te porti intr-o “parada” a politistilor?
Fiind DX-er vei intelege destul de repede ca cel mai mult vei avea de castigat daca
nu le raspunzi politistilor. Incearca sa intorc i ceva negativ in ceva pozitiv. Continua
sa asculti (iata cuvantul magic din nou) in tumultul de statii DX si de cele mai
multe ori vei putea face legaturi in timp ce politistii se distreaza de minune .
III.11. SFATURI PENTRU OPERATOR II STATIILOR DX SAU DXPEDITII
Mai devreme sau mai tarziu te poti afla pe una din laturile pile-u p-ului. Poate vei fi
pus in situatia de a fi operator la o statie Dxpeditie. Pentru un operator cu pretentii
sunt necesare a se respecta o serie de pr oceduri care sa fie aplicate corect pentru
a fi un operator de succes. Iata cateva dintre ele:(incercati sa le aplicati cu toate ca exemplele din banda nu seamana cu cele prezentate!)
Transmiteti indicativul propriu dupa fiecare legatura. In cazul in care indicativul este lung incercati la cateva legaturi(SV9/G3ZZZ/P),
In cazul in care lucrati simplex si nu pu teti selecta indicativele din cauza ca
numeroase statii cheama simultan pe aceeasi frecventa treceti pe sistemul “split” si imprastiati astfel statiile care va cheama. Nu uitati ca in special in benzile joase semnalele statiilor indepart ate pot fi foarte slabe si pot fi
complet acoperite de statiile apropiate care le vor covarsii cu nivelelle lor si
care sunt peste semnalul vostru. Pentru o statie DX rara modul de lucru este
unica recomandata.
Inainte de a trece la modul de lucru in split verificati daca frecventele unde
doriti sa ascultati sunt libere.
Daca lucrati split mentionati dupa fiecare QSO ca folositi aceasta metoda .
De exemplu in CW: ‘ UP 5, UP5/10, QSX 1820 ’ etc. In SSB: ‘ listening 5 up,
listening 5 to 10 up, listeni ng on 14237, up 5, down 12 ’, etc.
Pentru telegrafie se recomanda un split la 2 kHz sus sau jos fata de frecventa de transmisie. Astfel se pot evita interferentele generate de semnalele cu clicksuri generate de une le statii care cheama. Un split de
numai 1 kHz de obicei nu este indestulator, dar se practica.
Pentru fonie in ssb se recomanda un sp lit de 5 kHz, preferabil chiar 10 kHz.
Unele statii sunt asa de tari si au asa splettere ca deranjeaza pe o plaja mai
mare decat este normal si pot deranja frecventa voastra de transmitere.
Daca o statie DX opereaza intr-o fe reastra de DX, de exemplu in 80m (in
Regiunea 1 IARU : 3,5 – 3,51 MHz in CW sau 3,775 – 3,8 MHz in fonie),
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 61
atunci ascultati raspunsurile in afara fe restrei de DX. Daca transmiteti pe
3,795, atunci ascultati sub 3,775 MHz (in CW peste 3,51 MHz).
Tineti fereastra de raspunsuri cat mai limitate si ingusta pentru a nu deranja
pe ceilalti din banda.
Daca in SSB ati copiat partial indicativu l raspundeti cu ceea ce ati reusit sa
copiati si dati controlul de exemplu ‘ yankee oscar 59 ’. Nu in modul ‘ yankee
oscar, again please ’. Care va genera un val de chemari la copierea acelui
yankee oscar! Daca ati dat controlul celelalte statii vor intelege ca deja este
un inceput de QSO si vor astepta!
In CW, in mod similar, nu trannsmiteti un semn de intrebare daca ati preluat
o parte din indicativ. (de exemplu 3TA). Un semn de intrebare va genera o
cavalcada a chemarilor din nou. Transmiteti ‘ 3TA 599 ’, si nu ‘ ?3TA 599 ’. Nu
folositi semnul de intrebare intr-un mod de lucru pile up.
Urmatoarele se aplica pentru toate situatiile. Daca la inceput ati copiat un
indicativ partial, intotdeauna repetati indicativul complet dupa ce il aveti
astfel ca statia coespondenta sa fie sigu r ca ati copiat corect indicativul lui si
ca este in log si sa va treaca la randul sau in logul propriu. De examplu: sa presupenem ca ati reusit sa luati numai: ‘ 3TA’. Transmiteti ‘ 3TA 599 ’ (in
fonie spuneti ‘ 3TA 59 ’). Vi se confirma: ‘ TU DE OH, OH3TA 599 ’ (in fonie:
‘oscar hotel, oscar hotel three tango alpha you’re 59 QSL? ’). Daca acum
confirmati cu ‘ QSL TU ’ (in fonie: ‘ QSL thank you ’), atunci OH3TA nu poate fi
sigur ca ati confirmat lui QSO-ul. De aceea confirmati in forma: ‘ OH3TA TU ’
(in fonie: ‘OH3TA thanks ’).
Din moment ce ati revenit cu un indicativ preluat partial ramaneti pe acea statie si nu permiteti altor statii sa intervina Ca operator DX sunteti stapan pe situatie si aratati acest lucru. Tu oper atorul DX decizi cine va fi in log sau
nu! Uneori pile-up-ul poate scapa din ma na si de vina este numai operatul !.
Daca pastram decizia de a chema numa i acea statie caruia i-am preluat
indicativul partial, e posibil ca si ceilalti sa inteleaga ca trebuie sa astepte. Daca dati dovada de slabiciuni pile-up-ul va va taxa!.
Daca ati raspuns la un indicativ partial si nu pastrati decizia de a-l cauta, si raspundeti unei alte statii mai puternice care va calca pe nervi, atunci chematori vor intelege ca pot chema oricand si haosul se va declansa imediat. Este numai vina operatorului ca re se dezice de la propriile norme.
In cazul in care statia caruia ati preluat partial indicativul nu revine nu preluati imediat un chemator cu “puter e” indisciplinat. Care va facut zile
negre in ultimile minute. Dati un CQ si ascultati decalat si preluati un alt
chemator!. Nu lasati impresia ca dati satisfacie unuia care nu respecta disciplina pe care incercati sa o impune ti! Arati ca astfel de abuzuri nu va
impresioneaza!.
Atunci cand ati raspuns la o statie in pile-up de exemplu JA1ZZZ daca va
cheama din nou, acest lucru denota cl ar ca el nu are confirmarea ca i s-a
raspuns lui. In acest caz nu reveniti cu ‘ JA1ZZZ you are in the log ’ (in fonie)
sau ‘JA1ZZZ QSL ’ (CW) In acest caz raspundet i si dati din nou controlul
trecandu-l din nou in log. Fiti sigur ca acest lucru si-l doreste si el!
Intotdeauna folositi un mod standard de lucru De exemplu (presupunem ca
sunteti la ZK1DX):
ZK1DX 5 to 10 up auziti pe ON4XYZ care va cheama
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 62
ON4XYZ 59 ii dati controlul
QSL ZK1DX 5 to 10 up confirmati, va identificati, chemati din
nou
Daca pastrati modul de lucru pile-up- ul va sti ca atunci cand mentionati 5-10
up’, veti asculta pentru alte chemari. Intotdeauna pastrati acelasi mod,
aceeasi viteza acelasi ritm. Acest lucra va da de inteles cand se poate
chema. Fiti ca un ceasornic…
In cazul in care pile-up-ul devine indisci plinat nu va faceti probleme. Daca nu
se remediaza mutati-va in alta banda sau mod de lucru. Anuntati motivul
pentru care plecati!
Intodeauna ramaneti neutru. Nu incepeti sa va certati cu cei din pile-up. Tot
ceea ce trebuie sa faceti este sa va impuneti si sa arati ca voi duceti
coordonarea acestuia. Cine vrea sa urme ze regulile sunt bine veniti; e bine
sa se vada acest lucru .
Nu folositi sistemul in care cei care cheama dau indicativul pe bucati. Nu
lucrati pe cei care dau numai doua litere . Daca apar astfel de situati cereti
‘full calls only ’.
Este posibil ca in sistemul split multe statii sa nu va poata copia. In acest caz
e bine de a muta frecventa de ascultare mai departe de cea pe care
trasmiteti pentru a evita QRM-ul produs de statiile care cheama. In fonie cu
5 kHz, in CW cu 0,5 kHz rezolva de cele mai multe ori situatia.
In CW, 40 WPM este viteza maxima re comandata pentru a gestiona un pile-
up. In benzile joase (40-160m) ie de pr eferat sa reducem viteza la 20-30
WPM, in functie de conditiile concrete.
Anunta-ti intotdeauna intentiile. Daca fa ci QRT, anunta, Daca trebuie sa faci
o mica pauza anunta ‘ QRX 5 ’ (‘QRX 5 minutes ’, ‘standby ’). Daca schimbi
banda, la fel anunta.
Daca doresti un pile-up calm si mai mu lt sau putin organizat, precum si o
frecventa de apel libera, cel mai eficent mod este sa-i faci pe cei care cheama fericiti. Fa asa ca ei sa stie ce ai de gand. Trebuie stiut ca toti vor sa
lucreze cu tine(cu unele exceptii!) Esti in centrul atentiei! Nu dezamagi!
Cheama pe numere sau zone de indicative. Asta inseamna ca doresc sa fie chemati numai de acele stati care corespund cerintei. Nu interveniti daca nu este randul Dvs. Daca nu aveti numarul in prefix! Statistic ar trebui ca
numarul celor cheama sa scada de 10 ori.!
E bine de evitat sistemul pe numere. Nu este un sistem bun (dar functioneaza!)
Daca v-ati hotarat totusi sa folositi metoda aplicati cateva optiuni:
– Odata ce ati inceput sa lucrati pe nume re treceti cel putin odata prin toate
de la 1 la 0 Daca cumva faceti QRT in mijlocul acestui sistem sau incepeti sa
luati numere aleatori va faceti de “basme”
– Nu uitati niciodata ca atunci cand lucr ati pe numere 90% dintre DX-uri stau
sa dea in clocot. Ei stau cu urechile pe voi si contabilizeaza cate statii ati
lucrat la fiecare numar si daca faceti cea mai mica eroare ies din apele lor,
daca nu ajungeti si la numarul din indicativul lor!
– Incepeti intotdeauna cu o cifra si continua ti in ordine, de preferat de la 0 sau
1. .
– Nu alegeti numerele aleatoriu. Pastrati ordinea fireasca crescatoare din
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 63
numar in numar. E bine de stiut care es te ordinea astfel ca statiile care vor
chema sa stie cand le vine randul. Daca urmati o ordine fireasca ordinea
poate fi mentinuta mai usor Altfel vom avea probleme
– Lucrati pana la 10 statii din fiecare num ar. Incercati sa pastrati o constanta
a statiile ca numar din fiecare cifra. Daca de exemplu reusiti 5 statii pe
minut dureaza 20 de minute pentru a termina un ciclu complet ceea ce este cam mult. Timpul de asteptare nu ar trebui sa depaseasca 10 minute. Nu
uitati ca in acest timp propagarea se poate schimba!
– Este bine de anuntat cate statii din fi ecare cifra veti lucra si repetati la
fiacare schimbare de numar.
Acesta metoda nu prea merge in CW.
O idee de a reduce pile-up-ul este de a lucra pe continente sa zone geografice.
De asemenea e bine de a chema anumit e zone unde propagarea este slaba sau
deschiderile sunt scurte.
In acest caz se va specifica continentul, ceea ce inseamna ca ascultati numai
pentru statiile din acel continent. Insistati, nu raspundeti altor statii!. De exemplu: daca doriti numai America de nord, chemati ‘ CQ North America ONLY ’
sau in CW: ‘ CQ NA ’.
Folositi aceasta tehnica cu precadere cand doriti anumite zone de pe glob unde
propagarea este capricioasa si deschiderile sunt scurte.
Mod pentru a dilua pile-up-ul, schimbati zone la 15-30 minute. Nu sta mai mult.
Uni vor deveni nervosi!
Anuntati-va intentiile si pastrati-le.
Reveniti la un pile-up general imediat ce conditiile permit.
Ambele metode de mai sus trebuie evitat e pe cat posibil. Cu o exceptie: atunci
cand doriti sa oferite sanse unei zone defavorizate de propagare.
Principala problema cu metodele mentionate este acela ca statiile stau si astepta si devin nervoase. Ele se pot transforma in Politai care dau instructiuni. De aceea este bine sa nu abuzam de ele!
Am fost martori cand operatori au ince rcat sa lucreze dupa tari. Astfel de
proceduri trebuie evitate! In acest mo d peste 99% din statii vor trebui sa
astepte. Acest lucru nu place! Haosul este garantat!!.
Feriti-va de a trata preferential statiile din propria tara sau prieteni. Daca o
faceti e de preferat sa se intample cat mai discret, dar mai bine nu!
Pana acum au fost cateva variante, toate legate de procedurile de operare care sa faca lucrul la DX cat mai placut atat pentru statia DX cat si pentru vanatorii
de DX-uri.Este evident ca numai prin an trenament si perpetua educatie ambele
parti isi vor imbunatatii modul de oper are sis a creeza premise de satisfactie
pentruu ambele tabere. Astfel se poate cr ea o activitate de DX mai buna si mai
placuta.
Intr-un moment sau altul fiecare dintre noi sa confruntat cu o situatie in care o
statie creaza un QRM intentionat (DQRM) care sa distruga placerea a mii de
vanatori de DX-uri. Ei transmit pe frecventa DX-uluifara a transmite vreun
indicative sau preluand unul arbitrar ceea ce face actiunea lor anormala.
Această problem ă este într-adev ăr o problem ă etică (a se vedea § 1.2.5), o
problem ă de bine și rău, și nu o problemă legată de proceduri de operare. Într-
o mare m ăsură, acest tip de QRM nu va fi schimbat prin educa ție și
antrenament.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 64
Acest QRM deliberat este cauzat de ungr up minoritar de hulig ani sociali carora
le lipseste orice grad de standard de moralitate . Actiunile lor sunt expresia
unei neadaptari, a unei grad mare de egoim care din pacate azi se
regasesc cam peste tot in societate.
Daca e cazul sa suferiti din cauza unei astf el de situatii deplastiva cu frecvanta
usor alaturi, in telegrafie cu vreo 500 Hz, transmitand indicativul apoi un sir de
puncte in timp ce schimbati frecventa. . Cei din pile-up vor sesiza si va vor
urmarii. In fonie e bine de deplasat cu 5 kHzdupa ce anuntati acest
lucru. Un comentati motivul!
Niciodata nu va plangeti de DQRM. De cele mai multe ori daca nu sunt
reactii acei putini vor inceta de la sine. Cu alte cuvinte dca anu-i
bagam in seama nu au satisfactie ! gnaratii intotdeauna si nu va
plangeti! (NT. Dar daca si ei citesc aceste intructiuni!)
CONSIDERATII LEGALE ?
Oare toate aceste proceduri prezentate s unt legale. Multe dintre ele nu. Cateva
exemple In majoritatea tarilor exista oblig atie de identificare la 5 sau maxim 10
minute. Aceasta regula este pentru ca au toritatile care monitorizeaza sa poata
identifica statia care transm ite. Dar practica curenta si bunele maniere ne spun ca
e necesar ca sa ne identificam la fiecare QS O, si atunci cand lu cram in legaturile
scurte, in concursurii sau pile-up. De as emenea indicativul nu poate fi scurtat sau
lungit dupa bunul nostru plac. Indicativu l este cel de pe autorizatie!. Aceste
proceduri fac posibila ca intreaga comuni tate a radioamatorilor sa se bucure de
acest hobby in cea mai buna intelegere.
Un alt exemplu legat de IARU band pl an. Acesta nu are un caracter legal in
majoritatea tarilor, dar in mod clar servest e sa ne faca sa traim impreuna mai bine
in benzile si asa suprasolicitate.
Neglijarea aplicarii procedurilor de operar e asa cum sunt prezentate in acesta
lucrare probabil ca nu va va trimite la in chisoare, dar in mod sigur va rezulta un
operator cu numeroase defici ente la capitolul operator.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 65
Anexa 1 Alfabetul intern ational si pronuntia lor
Litera Cuvantul Pronuntarea Litera Cuvantul Pronuntarea
A Alpha al fa N November no vemm ber
B Bravo bra vo O Oscar oss kar
C Charlie tchar li sau ciar
li P Papa pa pa
D Delta del ta Q Quebec che bek
E Echo ek o R Romeo ro me o
F Foxtrot fox trott S Sierra si er ra
G Golf golf T Tango tang go
H Hotel ho tell U Uniform you ni form sau iu ni
form
I India in di a V Victor vik tor
J Juliette ju li ett sau giu
liet W Whiskey uiss ki
K Kilo ki lo X X-ray ekss rei
L Lima li ma Y Yankee yan chi
M Mike ma ik Z Zulu zu lu
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 66
Anexa 2: Codul Q
CODE QUESTION ANSWER OR MESSAGE
QRG What is the exact frequency? The exact frequency is …
QRK What is the readability of my
signals? The readability of your signals is: 1: bad,
2: Fairly bad, 3: Reasonably good, 4:
Good, 5: Excellent.
QRL Are you busy? Is the frequency
in use? I am busy. The frequency is in use.
QRM Are you interfered with? I am interfered with. 1: I am not at all
interfered with, 2: Slightly, 3: Moderately,
4: Strongly, 5: Very strongly.
QRN Are you bothered by
atmospherics? I am bothered by atmospherics. 1, Not at
all, 2. Slightly, 3. Moderately, 4. Strongly,
5. Very strongly.
QRO Should I increase power? Increase your power.
QRP Should I decrease my power? Decrease your power.
QRS Should I decrease my sending
speed? Decrease your sending speed.
QRT Should I stop my
transmission? Stop your transmission.
QRU Do you have anything for me? I have nothing for you.
QRV Are you ready? I am ready.
QRX When will you call me back? I will call you back at …
Also: wait, standby
QRZ Who was calling me? You are called by …
QSA What is the strength of my
signals? The strength of your signals is: 1. Bad, 2.
fairly bad, 3. Reasonably good, 4. Good, 5.
Excellent.
QSB Is my signal fading? Your signal is fading.
QSL Can you confirm reception? I confirm reception.
QSO Can you make contact with …
(me)? I can make contact with … (you).
QSX Can you listen on …? Listen on …
QSY Shall I start transmitting on
another frequency? Start transmitting on …
Also: change frequency (to …)
QTC Do you have a message for
me? I have a message for you.
QTH What is your location (latitude
and longitude or by name of
the location)? My location is … latitude and … longitude
or : my location is …
QTR What is the exact time? The exact time is …
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 67
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 68
AUTORII :
John ON4UN a facut cunostinta cu
radioamatorism prin unchiul sau Gaston ON4GV. Pe atunci John avea in jur de 10 ani. Zece ani mai tarz iu obtine indicativul
ON4UN. Interesul lui in tehnologie si stiinta l-a facut sa devina inginer si intreaga sa cariera profesionala a fost petrecuta in lumea telecomunicatiilor. Tot timpul a
ramas activ in benzi, ceea ce s-a concretizat
in peste jumatate de milion de legaturi in logurile sale. In 1962, la un an dupa ce a primit indicativul, a luat parte la primul sau concurs, (UBA CW), pe care l-a castigat.
Acesta a fost inceputul unei cariere de ra dioamator de aproape 50 de ani in care
concursurile si DX-urile, in special in be nzile HF joase, au jucat un rol major. In
banda de 80 de metri John are cel mai ma re numar de tari DXCC confirmate din
lume (este detinatorul trofeului pentru lo cul intai cu peste 355 de tari confirmate)
iar in 160m are cel mai mare numar de tari din afara Statelor Unite cu peste 300
de tari confirmate. John a fost de asemen ea prima statie din lume care avea sa
primeasca prestigiosul premiu 5B-WAZ. In 1996, ON4UN a reprezentat Belgia la WRTC (World Radio Team Championship)
in San Francisco impreuna cu priete nul sau Harry ON9CIB. WRTC mai este
cunoscut ca si Jocurile Olimpice ale Concursurilor de Radioamatori .
Un eveniment in cariera de radioamator a lui John a fost fara dubiu introducerea
lui in CQ Contest Hall of Fame in 1997 si in CQ DX Hall of Fame in 2008, onoruri
primite pana atunci de numai cativa ra dioamartori neamericani. John a scris un
numar de carti tehnice ce privesc hobby-ul nostru, dintre care multe sunt publicate
de ARRL (membra a IARU). Acestea se re fera in principal antene, propagare si
aspecte operationale ce privesc benzile joase de unde scurte. De asemenea a scris software-uri tehnice despre antene, incl uzand designuri mecanice de antene si
turnuri. Impreuna cu Rik ON7YD, el este co-autorul manualului UBA pentru licente
HAREC. Chiar din 1963, ca tanar radioa mator, s-a implicat in societatea
radioamatorilor si a devenit manager HF la UBA pentru o scurta perioada. Mai
recent John slujeste ca presidinte al UBA intre 1998 si 2007. John a combinat experienta si expertiza sa cu cea a prietenului sau Mark ON4WW,
pentru a scrie acest manual unic Ethics and Operational Procedures for the Radio
Amateur . Ce l-a determinat sa scrie aces t manual a fost imensul succes al
articolului scris de ON4WW, Practici Operationale , care a fost incorporat in
manualul UBA HAREC. Practici Operationale este disponibil in ma i mult de 15 limbi
pe site-ul web al lui Mark, si a fost pub licat in intreaga lume intr-un mare numar
de reviste de radioamatori.
Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 69
De asemenea, Mark ON4WW abia avea
10 ani cand a prins microbul
radioamatoriei. Indicativul lui initial in 1988 a fost ON4AMT, pe care l-a schimbat cu ON4WW cativa ani mai tarziu. Dela inceput, Mark a fost interesat in special de concursuri, care poate fi una din motivele pentru care a fost interesat si de procedee operationale corecte in benzile radio. In 1991 l-a intalnit pe ON4UN si dupa cateva vizite
la Johna a devenit repede stapan pe CW
si un suporter al benzilor HF mai dificile, de 80 si 160m. La jumatatea anilor ‘90, Mark a fost unul dintre telegrafistii statie i de concurs OTxT a clubului local UBA
TLS, o statie de concurs care a fost ga zduita acasa de catr e ON4UN. In acea
perioada aceasta statie a castigat locul inta i mondial (multi-single) de trei ori ca si
in Europa, in alte concursuri CQWW. In 1995 Mark s-a alaturat “United Nations” si a mers intr-o misiune in Rwanda. In
anii urmatori a participat la mai multe misi uni UN in mai multe state aficane si de
fiecare data a fost activ in benzi, in special in 160m si 80m (9X4WW, S07WW, EL2WW etc.). Mai tarziu a aparut in Pakistan (AP2ARS) si Afghanistan (YA5T) ca si in Irak (YI/ON4WW). Alte indicative ale lu i Mark folosite in acea perioada au fost
JY8WW, J28WW si 9K2/ON4WW. Ultima misiune a lui Mark alaturi de UN a fost in
Gambia (C5WW) in 2003.
In 2000 Mark si-a realizat unul dintre vi se, mergand intr-o Dxpeditie majora. A
facut parte din expeditia FO0AAA in Clippe rton Island in Pacific, unde echipa a
facut 75,000 de QSO-uri in doar 6 zile. In acelasi an a facut parte din Dxpeditia
A52A din Bhutan. Tot in acelasi an a repr ezentat Belgia, impreuna cu Peter ON6TT,
la WRTC in Slovenia unde au luat locul intai in lume la categoria SSB. Doi ani mai
tarziu, in 2002, aceeasi echipa a reprezentat tara la WRTC in Finland. Pe parcursul anilor Mark a castigat o imensa experienta operativa. In special el a
operat de multe ori la ambele capete ale pileup-urilor. A fost martor la numeroase
practici operationale care si in ziua de astazi pot fi imbunatatite. Notam publicarea
articolului sau Practici Operationale , iar acum aceasta contributie la lucrarea de
fata.
________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Etica si procedurile de operare ale radioamatorului 1 [632087] (ID: 632087)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.