Etica și integritate academică [623877]

Etica și integritate academică

PARTEA I
Introducere în etică și deontologie universitară

Obiectivele capitolului
Importanța studiului eticii în mediul academic
Deontologia universitară
Etica universitară

Profesia de cadru didactic universitar și statutul de student: [anonimizat], ci și de a promova imaginea unei
instituții etice ce servește ca un exemplu de moralitate pentru comunitate și pentru mediul de
afaceri pe baza normelor etice, a standardelor universitare și a politicilor și practicilor morale. De
aceea, pentru o bună înțelegere a responsabilităților atât ale cadrelor dicatice, cât și ale
studenților, vom realiza o analiză critică a deontologiei și eticii.
Deontologia profesională este de natură legală regăsindu-se în coduri de conduită
profesională.
Universitățile elaborează și pun în practică astfel de coduri sub denumirea de:
 Cod de etică și deontologie universitară la Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară Cluj-Napoca (universitate de 2 stele în Topul integrității universităților din
România alcătuit de Coaliția pentru Universități Curate* – http://www.uaic.ro/wp-
content/uploads/2016/11/RAPORTCUC3-revizuit_AP-1.pdf -) –
http://www.usamvcluj.ro/index.php/codul-de-etica -;
 Cod de etică și deontologie profesională universitară al Universității ”Dunărea de Jos”
din Galați – http://www.ugal.ro/informatii/documente-publice/codul-de-etica-si-
deontologie-profesionala-universitara –
(câteva exemple de coduri de etică ale universităților din țară și din străinătate sunt
prezentate în ANEXA nr.1).

* Topul integrității universităților din România alcătuit de Coaliția pentru Universități
Curate a fost realizat, pentru prima data în anul 2009 (tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1. Analiza critică a topului integrității universităților din România, în anul
2016 comparativ cu anul 2009
2009 2016
Universitatea Număr
de stele Universitatea Număr
de stele Observații
1 2 3 4 5
Universitatea “Constantin
Brâncuși”, Târgu Jiu
0 Universitatea de Petrol
și Gaze din Ploiești 1 -2 stele
Universitatea “Aurel
Vlaicu”, Arad 0 Universitatea Aurel
Vlaicu din Arad 1 +1 stea
Școala Națională de Studii
Politice și Administrative,
București 0 USAMV Banat 1 -2 stele
Universitatea “Eftimie
Murgu”, Reșița 0 USAMV București 1 +1 stea
Universitatea de Medicină
și Farmacie “Carol Davila”,
București 0 Academia Națională de
Informații Mihai
Viteazul din București 1 N/A
Universitatea de Știinte
Agronomice și Medicină
Veterinară, București 0 Universitatea Națională
de Apărare Carol I din
București 1 N/A
Universitatea din Bacău 1 Universitatea din
Petroșani 2 Neschimbat
Universitatea “Lucian
Blaga”, Sibiu 1 Universitatea
Transilvania din Brașov 2 Neschimbat
Universitatea
“Ovidius”,Constanța 1 Universitatea
Politehnică din
București 2
-1 stea

Universitatea din Oradea 1 Școala Națională de
Studii Politice și
Adminsitrative din
București 2 + 2 stele
Universitatea din Craiova 1 Universitatea de
Medicină și Farmacie
Carol Davila din
București 2 + 2 stele

Tabelul 1 (continuare)
1 2 3 4 5
Universitatea “Valahia”,
Târgoviște
2 Universitatea din Pitești 2 Neschimbat
Universitatea de Medicină
și Farmacie “Grigore T.
Popa”, Iași 2 Universitatea de
Medicină și Farmacie
Victor Babeș din
Timișoara 2 -1 stea
Universitatea Politehnică,
Timișoara 2 Universitatea Valahia
din Târgoviște 2 Neschimbat
Universitatea din Petroșani 2 Academia de Poliție
Alexandru Ioan Cuza
din București 2 N/A
Universitatea de Vest,
Timișoara 2 Universitatea de
Medicină și Farmacie
din Craiova 2 -1 stea
Universitatea
“Transilvania”, Brașov 2 Universitatea Tehnică
de Construcții din
București 2 -1 stea

Universitatea de Științe
Agricole și Medicină
Veterinară, Cluj Napoca 2 Universitatea
Politehnică din
Timișoara 2 Neschimbat
Universitatea de Știinte
Agricole și Medicină
Veterinară “Ion Ionescu de
la Brad”, Iași 2 Universitatea Națională
de Educație Fizică și
Sport din București 2 -1 stea
Universitatea Tehnică, Cluj
Napoca 2 Universitatea de Științe
Agricole și Medicină
Veterinară Iași 2 Neschimbat
Universitatea din Pitești 2 Universitatea de
Arhitectură și Urbanism
Ion Mincu din București 2 -1 stea
Academia de Studii
Economice, București 3 Universitatea Vasile
Alecsandri din Bacău 2 N/A
Universitatea Maritimă,
Constanța 3 Universitatea Ovidius
din Constanța 2 +1 stea
Universitatea de Petrol și
Gaze, Ploiești 3 Universitatea de
Medicină și Farmacie
Gr. T. Popa din Iași 2 neschimbat
Universitatea “Ștefan cel
Mare”, Suceava 3 Universitatea Tehnică
Gheorghe Asachi din
Iași 3 neschimbat

Tabelul 1 (continuare)
1 2 3 4 5
Academia Națională de
Educație Fizică și Sport,
București 3 ASE Bucuresti 3 neschimbat
Universitatea Tehnică
“Gheorghe Asachi”, Iași 3 USAMV Cluj-Napoca 3 +1 stea
Universitatea de Medicină
și Farmacie, Craiova 3 Universitatea Lucian
Blaga din Sibiu 3 +2 stele
Universitatea din București 3 Universitatea din
Oradea 3 +2 stele
Universitatea “1 Decembrie
1918”, Alba Iulia 3 Universitatea din
Craiova 3 +2 stele
Universitatea “Dunărea de
Jos”, Galați 3 Academia Tehnică
Militară din București 3 N/A
Universitatea de
Arhitectură și Urbanism
„Ion Mincu”, București 3 Universitatea 1
Decembrie 1918 din
Alba Iulia 3
Universitatea de Medicină
și Farmacie “Victor
Babeș”, Timișoara 3 Universitatea Dunărea
de Jos din Galați 3 neschimbat
Universitatea de Științe
Agricole și Medicină
Veterinară a Banatului,
Timișoara 3 Universitatea de Vest
din Timișoara 3 +1 stea
Universitatea de Nord, Baia
Mare 3 Universitatea Ștefan cel
Mare din Suceava 3 neschimbat
Universitatea Tehnică de
Construcții, București 3 Universitatea Maritimă
din Constanța 3 neschimbat
Universitatea “Babes-
Bolyai”, Cluj Napoca 3 Universitatea Tehnică
din Cluj-Napoca 3 +1 stea
Universitatea “Petru
Maior”, Târgu Mureș 3 Universitatea de
Medicină și Farmacie
Iuliu Hațeganu din Cluj-
Napoca 4 neschimbat
Universitatea de Medicină
și Farmacie, Târgu Mureș 4 Universitatea Petru
Maior din Târgu-Mureș 4 +1 stea
Universitatea de Medicină
și Farmacie “Iuliu
Hațieganu”, Cluj Napoca 4 Universitatea Alexandru
Ioan Cuza din Iași 4 neschimbat

Tabelul 1 (continuare)
1 2 3 4 5
Universitatea “Alexandru
Ioan Cuza”, Iași 4 Universitatea din
București 4 +1 stea
Universitatea Babeș-
Bolyai din Cluj-Napoca 4 +1 stea
Universitatea de
Medicină și Farmacie
Târgu-Mureș 4 neschimbat

Etica academică impune o analiză aprofundată a particularităților fiecărei situații în
parte, deoarece este dificil de a se lua o decizie asupra modului de a acționa sau de a nu acționa,
într-o anumită situație.
În sprijinul afirmațiilor noastre vom veni cu studii de caz naționale și internaționale, din
care vom observa că natura umană prezintă aceleași particularități, indiferent de locul de pe glob,
ceea ce diferențează indivizii între ei este reprezentat de contextul legislativ local și național,
context ce impune anumite limite în manifestarea unui comportament etic.
Deontologia are la bază respectarea regulilor și normelor reunite într-un cod de etică și
care sunt adoptate de către membrii aceleiași comunității sau profesii, în cazul nostru membrii
comunității academice. Valorile și principiile după care se ghidează membrii comunității
academice conduc la stabilirea unor bariere etice atât în activitatea de cercetare științifică, cât și
în procesul didactic de predare. Reperele deontologice ale membrilor comunității academice pot
să creeze, la un moment dat, stări conflictuale între actori în cazul în care nu se respectă
demnitatea umană și nu se acționează în scop pozitiv.
Etica se bazează pe o stare de reflexie și de analiză sau, mai bine spus, de autoanaliză
care impune individului să ia în considerare interesele comunității în care își desfășoară
activitatea, în paralel cu interesul personal.
În cazul în care interesul personal primează în fața interesului comunității apare dilema
etică și, în acest caz, individul fie găsește motivație pentru comportamentul său lipsit de etică, fie
respectă deontologia profesională.
Numărul mare de reguli și norme deontologice face ca limita între promovarea unui
comportament etic și a unui comportament lipsit de etică să fie, uneori foarte ușor de depășit. De
exemplu, Decizia CNATDCU nr. 15663/24.07.2018 – http://www.cnatdcu.ro/wp-

content/uploads/2018/03/Decuizie-CG-al-CNATDCU-nr_16796_09_03_2018-Croitoru-
Carmen.pdf – Anexa nr.2 – în care cu 38 de voturi ”pentru” din totalul de 55 de voturi adoptă
rezoluția de ”menținere a titlului științific de doctor”.
Din analiza deciziei CNATDCU nr. 15663/24.07.2018 putem să tragem concluzia că 17
membrii au votat împotrivă, s-au abținut sau au fost absenți, deoarece în textul deciziei nu se
menționează numărul membrilor prezenți, însă se menționează – ”din totalul de 55 de voturi” –
În cazul în care cel puțin 1 vot este diferit de cel al majorității, înseamnă că cel puțin un
membru al comunității academice consideră că a fost încălcată etica universitară, ceea ce
confirmă afirmația noastră că limita dintre un comportament etic și unul lipsit de etică este foarte
fragilă și este coordonată de un puternic caracter subiectiv. De aceea, o analiză a politicilor și
practicilor de etică academică este una critică menită să reflecte o descriere obiectivă a situației
de fapt. Argumentele raționale trebuie să aibă la bază atât dimensiune legală și normatică a
problemei, cât și elementele culturale locale și naționale.
Principiile fundamentale ce stau la baza eticii și deontologiei academice sunt unanim
recunoscute și adoptate în universitățile de întreg mapamondul și sunt sintetizate în tabelul de
mai jos.
Tabelul nr. 2. Principiile fundamentale ce stau la baza eticii și deontologiei academice
Principiu fundamental Sursa
1 2
onestitate, încredere, corectitudine, respect,
responsabilitate, legalitate, diseminare European University Institute 2017,
Code of Ethics in Academic Research
https://www.eui.eu/Documents/Services
Admin/DeanOfStudies/CodeofEthicsin
AcademicResearch.pdf – p. 5
Competența profesională, Competența
pedagogică, Confruntarea cu subiecte sensibile,
Dezvoltarea studenților, Relațiile duale cu
studenții, Confidențialitate, Respectul pentru
colegi, Evaluarea corectă a studenților, Respect
pentru instituție The Society for Teaching and Learning
in Higher Education (STLHE), 9 Ethical
Principle,
http://www.queensu.ca/teachingandlear
ning/modules/ethics/04_s2_01_nine_eth
ical_principles.html –
Autonomie , consimțământul liber și informat
Veridicitate, respectarea persoanelor vulnerabile
confidențialitate și confidențialitate
justiție și incluziune
daune și beneficii Canterbury Christ Church University,
2018, An Introduction to Ethics issues
and Principles in Research Involving
Human and Animal Participants,
https://www.canterbury.ac.uk/research-
and-
consultancy/documents/introduction-to-
ethics.pdf – pp. 3-5

Tabelul 2 (continuare)
1 2
Susținerea integrității , Respectarea
confidențialității și a intimității, Observarea
drepturilor proprietății intelectuale, Rezolvarea
dilemelor etice prin informarea procesului
decizional International Islamic University
Malaysia, 2018, Code of Ethics,
http://www.iium.edu.my/media/19770/
CODE%20OF%20ETHICS.pdf – pp. 1 –
2
Credință, Valorile universitare, Misiunea
universității, Obligațiile profesionale, Cercetarea
științifică, Obiectivitate, Tolerarea și acceptarea
altora, Scopul procesului de predare, Libertatea
academică, Îndatoriri și responsabilități,
Deschiderea și implicarea studenților în procesul
educațional, Libertate și integritate în cercetarea
științifică, Progrese în servirea comunității,
Credibilitate și transparență, Respectarea
regulilor de etică, Respectarea aprobării
prealabile, Angajamentul față de statutul
universității, Excelență și bune tratamente,
Egalitate Beirut Arab University, 2018, Code of
Ethics,
http://www.bau.edu.lb/BAUUpload/Lib
rary/Files/Uploaded%20Files/About-
The-University/Rules-and-
Regulation/Code_of_Ethics.pdf – pp. 6-
11
libertatea academică, autonomia personală,
meritul, profesionalismul, dreptatea și echitatea,
onestitatea și corectitudinea intelectuală,
transparența, responsabilitatea, respectul și
toleranța, bunăvoința și grija. Universitatea din Craiova, 2011, Codul
de etică și deontologie profesională
universitară
http://www.ucv.ro/pdf/invatamant/mana
gement/regulamente/Regulamente_pers
onal/Cod_etica.pdf – pp. 2- 3
libertatea academică, autonomia personală,
dreptatea și echitatea, onoarea și respectarea
demnității umane, recunoașterea meritului
personal, profesionalismul, onestitatea și
corectitudinea intelectuală, transparența,
responsabilitatea profesională și socială,
integritatea, politețea, respectul reciproc și
toleranța, colegialitatea, loialitatea față de UVT. Universitatea din Vest din Timișoara,
2011, Codul de etică și deontologie
profesională universitară al UVT –
https://www.uvt.ro/files/2aced59aec826
6898f9c3a50ea9762bfc40c3b2f/ – p. 1
Responsabilitate, Integritate, Respectarea
drepturilor și demnității cetățenilor Illinois Institute of Technology, 2005,
Ethics Codes Collection, Academy of
Management –
http://ethics.iit.edu/ecodes/node/4361 –
Sursa: contribuție personală

Immanuel Kant (1724-1804), considerat ca fiind promotorul deontologiei (Johnson și
Cureton, 2018; Locke, 1975: Ross, 1978) și-a bazat teoria pe premisa că o acțiune corectă este
independentă de consecințe, ceea impune individului să respecte regulile de morală și să
acționeze în funcție de ceea ce este etic, indiferent care vor fi consecințele.

Pentru un cadru didactic universitar, a își face datoria față de instituție și de societate,
impune respectarea regulilor și a principiilor impuse de de comunitatea în care își desfășoară
activitatea și în care trăiește. Astfel, Kant consideră că acțiunea morală este aceea care conduce
la cel mai bun rezultat, iar în cazul teoriei deontologice relația directă este determinată de acțiune
și nu de caracterul persoanei sau de rezultatele obținute. De aceea, corectitudinea morală a unui
individ nu trebuie să fie dependentă de rezultatele unei acțiunii, ci trebuie să fie bazată pe
principii și norme etice pe care individul să le recunoască ca fiind parte din filozofia sa de viață.
Trăsăturile de caracter se îmbină cu contextul social și cu particularitățile mediului în care
individul trăiește, generând, la un moment dat, o anumită formă de etică bazată pe autonomia
unei voințe mai mult sau mai puțin raționale.
Un exemplu concludent în acest sens îl regăsim în mediul academic național și
internațional, atât în rândul cadrelor didactice, cât și în rândul studenților referitor la plagiat. În
mediul academic se plagiază nu pentru că indivizii (studenți sau profesori) nu au trăsături de
caracter bazate pe principii morale, ci pentru că legea ce face diferența între bine și rău este
orientată către rezultate (promovarea unui examen, elaborarea unei lucrări) și mai puțin pe
valoarea caracterului individului.
Nu putem să neglijăm faptul că filosofia lui Kant se bazează pe aceea că o acțiune
corectă, din punct de vedere moral, provine dintr-un sentiment al datoriei, ce derivă din rațiune.
De aceea, o persoană trebuie să respecte drepturile, statutul și demnitatea persoanelor cu care
interacționează și să acționeze numai pe baza principiilor legale ce impun respectarea legii
Etica universitară provine din particularitatea sistemului universitar, și anume aceea că
principala valoare o reprezintă cunoașterea. De aceea, cunoașterea devine o sursă de putere cu
capacitatea de a influența deciziile mai multor actori, atât ale celor din mediul academic, cât și
ale persoanelor din mediul de afaceri, punându-și astfel amprenta asupra gândirii individuale și
colective. Universitățile au responsabilitatea morală și etică de face ca societatea în care
activează să prospere printr-o creare și diseminare a cunoștințelor pe baze etice.
Pe de altă parte, universitățile poartă responsabilitatea propriilor angajați și studenți,
deoarece trebuie să creeze mediul de predare și învățare propice pentru a le spori performanța,
iar procesul de evaluare științifică trebuie să fie riguros și transparent. Mai mult, unda
standardelor etice din universități se propagă și în mediul de afaceri, prin absolvenții acestora,
care, la rândul lor devin angajați sau angajatori care vor aplica standardele etice în mediul de
afaceri.
Rolul cadrelor didactice este dublu, pe de o parte de a promova principiile etice în
rândurile comunității academice și studenților, iar pe de altă parte de a pune în practică, pe

propria persoană principiile morale și etice, deoarece studenții sunt conștienți și sunt influențați
de latura morală și etică a profesorilor.
De aceea, în mediul academic, studenții trebuie să se bucure de un tratament egal,
nediscriminatoriu și echitabil, mai mult să beneficieze de valori personalizate ale universității.
Modul de gestionare unei universității trebuie să fie de o manieră etică pentru a fi un
exemplu de bune practici și pentru a putea să promoveze etica atât în rândul studenților, cât și în
mediul de afaceri și societatea civilă.
În acest context, cadrele didactice universitare trebuie să manifeste un grad mai înalt de
profesionalism și să respecte un cod de etică mai strict decât alte profesii, pentru a promova și a
menține un climat etic. Comportamentul etic sau lipsit de etică este generat de un ansamblu de
factori culturali, organizaționali, economici și sociali, având ca variabile modelatoare
caracteristicile individuale.
În afara orelor de curs, cadrele didactice și studenții petrec foarte puțin timp împreună și
cel mai preponderent mod de interacționare este în timpul procesului de predare. Componenta de
cercetare științifică a activității cadrelor didactice (proiecte de cercetare, elaborarea de articole și
cărți) diminuează importanța procesului de predare ceea ce face ca un cadru didactic să se
transforme dintr-un modelator de caractere, într-un cercetător cu impact negativ asupra
așteptărilor pe care studenții le au de la profesorii lor.

Bibliografie

Locke, J. (1975). An Essay Concerning Human Understanding . Edited with an
introduction, critical apparatus and glossary by Peter H. Widditch, Oxford at The Clarendon
Press
Ross, W.D. (1978). Kant’s Ethical Theory . Greenwood Press, USA.
Johnson, R., Cureton, A., 2018, Kant's Moral Philosophy, The Stanford Encyclopedia of
Philosophy (Spring 2018 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL =
<https://plato.stanford.edu/archives/spr2018/entries/kant-moral/>.