Etică și integritate academică [617629]

Etică și integritate academică
1

Dileme etice

În cadrul acestui eseu se vor prezenta câteva definiții fundamentale asupra conceptului
de „dilemă etică”, urmat de prezentarea unui exemplu de dilemă etică, după care vor fi amintite
și primele trei principii de formare a argumentării etice , iar mai apoi finalizând lucrarea cu partea
de concluzii referitoare la subiectul abordat și o întrebare adresată cititorului.

„Din punct de vedere logic, dilema este un raționament care pune două alternative,
dintre care trebuie aleasă una. Conceptul își are originea în limba greacă (gr. dis – doi, lemma –
argument). Astfel, esența dilemei constă în conflictul între cele două argumente sau opțiuni de
rezolvare. ” [1]
„O noțiune fundamentală în delimitarea dilemei etice este conflictul de valori. Unele
conflicte axiologice sunt și conflicte sociale. Departe de a fi un accident, o stare trecătoare,
conflictul social este un eveniment cotidian necesar, „o întâmplare zilnică” având funcția de a
schimba realitățile indezirabile. Conflictul nu este neapărat „negativ", ci este mai degrabă o parte
integrantă a unei vieți în continuă schimbare. Schimbarea socială este întotdeauna o consecință a
unor conflicte. ” [1]
Dilemele etice p ot fi rezolvate prin diferite moduri, de exemplu, arătând că situația
prezentată este doar aparentă și nu este reală (nu există cu adevărat) sau că soluția acestei dileme
etice implică alegerea binelui mai mare ș i a răului mai mic, acest lucru fiind reprez entativ pentru
utilitariș ti, care acționează într -un mod în care va aduce cel mai mult bine celui mai mare număr
de oameni.
Dilemele morale pot f i rezolvate în moduri diferite , prin demonstrarea faptului că
situația prezentată este doar aparentă și nu adevărată ( ireală ), sau modul de soluționare a dilemei
etice presupune alegerea binelui mai mare ș i a răului mai mic . Pentru utilitari ști, acțiun ile pe care
le iau vor aduce ce l mai mult bine unui număr mai mare de oameni .
„Tot beneficiul, fiind comparat cu dauna pricinuită trebuie să preleveze și în acest caz
acțiunea se consideră etică. Dacă există m ai multe alternative, fiecare soldându -se cu un anumit
nivel al pagubei, se alege varianta cu paguba minimă. ” [3]
Orice dilemă, în multiple variante, arată că ceea ce credem că e bine sau rău depinde
de factori diferiți de logica argumentelor pro și contra.
Fiecare scenariu sau decizie a unei dileme activează anumite zone cerebrale implicate
în luarea deciziilor și răspunsuri emoționale. De multe ori răspunsul emoțional este mai puternic.
„Un conflict moral comun este între necesitatea sau decizia d e a nu fura și decizia de a
îngriji o familie care nu se poate hrăni fără a fura . Dezbaterea pe această temă se învârte de
obicei în jurul disponibilității altor mijloace de venit sau de sprijin, cum ar fi plasele de ajutor
social , organizațiile de caritat e etc. Când discuția este definită ca furt de alimente, dezbaterea va
avea loc în forma sa cea mai intensă. În sistemul moral, f urtul este întotdeauna greșit, totodată și
să lași familia să moară din cauza foamei. În acest caz, o persoană va fi forțată să facă o greșeală
pentru a nu face o altă g reșeală și a intra în necazuri. ” [2]
De fapt, sistemul etic permite și uneori conturează compromisuri sau priorități în
luarea deciziilor. Rezolvarea problemelor etice este rareori simplă și implică deseori studierea
problemelor similare care reapar în societate.
„Potrivit un or filozofi și sociologi, de exemplu: Karl Marx și etica marxistă, experiența
diferită de viață a oamenilor și expunerea diferită a acestora și a familiilor lor în aceste roluri

Etică și integritate academică
2

(bogații jefuiesc în permanență pe săraci, cei săraci într -o poziție de cerșit și subordonare
constantă) creează diferențe de clasă socială . Cu alte cuvinte, dilemele etice pot deveni fracțiuni
politice și economice care se angajează în lupte recurente pe termen lung. ” [2]

În cadrul argumentării etice există trei principii de formare:

„Principiul utilitarist se aplică atunci când se acționează într -un mod în care se dorește
să se aducă cele mai mari beneficii celor mai mulți oameni. Toate câștigurile trebuie c omparate
cu pierderile cauzate, caz în care un astfel de comportament este considerat etic. Dacă există mai
multe opțiuni și fiecare opțiune va provoca un anumit grad de daune, va fi aleasă variabila cu cea
mai mică daună. ” [3]
„Principiul individualist acționează într -un mod bazat pe libertatea conștiinței și
libertatea personală. Prevenirea altor indivizi de la restricționarea libertății lor poate sprijini și
consolida dreptul individului la libe rtatea de conștiință. În astfel de abordare, responsabili tatea
față de societate este marginalizată. ” [3]
„Principiul justițiar acționează în așa fel încât acțiunile întreprinse în anumite condiții
pot fi privite ca legi, reguli sau norme de comportament universal. Conform acestui principiu,
deciziile etice nu trebuie să depindă de rezultate specifice (orice luare de mită este un lucru rău,
iar minciunile clienților nu sunt etice). ” [3]
Este foarte dificil și uneori imposibil să se respecte aceste trei principii în același timp.
De exemplu, managerii încearcă să păstreze secrete despre intrarea pe noi piețe, ceea ce încalcă
libertatea de exprimare, care este esențială pentru principiul individualismului. Prin această
„lipsă” de transparență, managerii pot proteja interesele organizației și ale angajaților în
conformitate cu principiul utilitarismului și pot menține etica.
În mod similar, uneori este dificil să se cu antifice toate daunele și beneficiile cauzate
de o acțiune sau activitate și este dificil să se determine cea mai mică sau cea mai mare dintre
ele. De exemplu, dacă o grevă se încheie în beneficiul angajaților unei anumite întreprinderi,
proprietarii și furnizorii, precum și consumatorii suferă pierderi. Este dificil să se determine
daunele minime.
De aceea la soluționarea unei dileme etice mai pot fi folosite următoarele standarde , pe
lângă cele trei menționate mai sus :
„Regula de aur este cea care acționează în același mod în care ai vrea ca alții să te
trateze pe tine.
Etica profesională cea care î ntreprinde acțiuni care vor fi percepute drept a decvate de
către un grup dezinteresat de colegi care au aceeași profesie.
Testul T .V. în care m anagerii trebuie să se întrebe întotdeauna: „M -ași simți
confortabil dacă ar trebui să explic unei audiențe naționale la T .V. de ce am întreprins o
asemenea acțiune?”. ” [3]
Care e ste avantajul abordării dilemelor cu ajutorul teoriilor? Avantajul este că pune
întrebarea într -un cadru explicativ coerent și răspunsul nu este improvizat.
„Oferă o bază rezonabilă pentru soluția dată. Sentința morală este motivul pentru a
întreba „de ce ?”. De ce nu este etic avortul? De ce nu este etic să schimbi macazul? „ Votul ”
bazat pe bunul simț este mai aproape de judecata gustului. Or i moralitatea nu este o chestiune de
gust. Reducerea liberului arbitru este avantajul utilizării teoriei etice. ” [4]

Etică și integritate academică
3

În concluzie, orice acțiune între cele două decizii disponibile încalcă obligațiile
morale. Nu putem alege pe baza unor motive etice. Dar putem alege pe baza în țelepciunii
practice și pe baza oportunității.
Instinctul prioritar pe care -l activează o situație care poate fi delicată pentru societate,
o dilemă etică mai exact, este cel al necesității de a acționa în baza poziției pe care -o deții, fie că
este vorba de job, de o calitate anume sau fiind un simplu cetățean. Iei decizia prin acest instinct,
deoarece așa ți se cere și așa este normal din acest punct de vedere.
Însă analizând situația „la cald”, acest instinct dispare treptat, intervenind empatia și
analizarea logică a situației.
Empatia joacă un rol important în luarea deciziilor din cadrul unor dileme etice.
Fiecare dintre noi are un bagaj diferit privind principiile.
Ființele umane au o natură duală, avem nevoie de ordine și haos, de stabilitate și de
progres, de egalitate și meritocrație. Mai tot timpul suntem puși să alegem între două variante.
De obicei , oamenii nu sunt într -o extremă sau alta, sunt undeva la mijloc, au opinii ș i
credințe variante, și spre stânga și spre dreapta. Avem mai multe asemănări decât diferențe, iar
diferențele care există sunt mult mai mici decât par și sunt sănătoase și necesare pentru progresul
societății.
Cred că cel mai important lucru despre dilem ele etice este că aceste probleme pot fi
„rezolvate” prin documentare , brainstorming și reflecție, fără a fi nevoie să ne amintim
interdicțiile !

Etică și integritate academică
4

Bibliografie

1. Olaru, B., Holman, A .,”Contribuții la psihologia morală:evaluări ale rezultatelor și noi
cercetări empirice” , București, Editura Pro Universitaria, 2015.
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Ethical_dilemma
3. https://administrare.info/domenii/management/8781 -soluționarea -dilemelor -etice
4. https://www.ccea.ro/dilemele -etice -si-cadrele -de-evaluare -morala/