Etica provine din cuv antul grecesc ἦθος ēthos care insea mna datină, obicei. [604371]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică

ETICA SI INTEGRITATEA IN MEDIUL ACADEMIC

Etica universitara

Masterand: [anonimizat]: Inginerie Software anul II

Etica universitara
Etica provine din cuv antul grecesc ἦθος ēthos care insea mna datină, obicei.
Reprezintă una din principalele ramuri ale filosofiei si se ocupă cu studiul si
cercetarea problemelor de ordin mora l. https://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83
Există mai multe tipuri de etici
 Etică normative
descrie norme pentru comportamentu l individual al omului , dar și pentru
organizarea morală a vieții sociale.
 Etică descriptive se refera la modul cum se comport oamenii si ce standard e
morale au
 Etica explicativa
 Etică aplicată sau etica profesională se ocupă cu studiul aspectelor
particulare ale unei anumite profesii Etica aplicată încearcă să analizeze
filosofic cazuri, dileme, situații, relevante pentru lumea reală .

În cazul eticii academice, problema care se pune este aceea de a distinge între
ceea ce este (moralmente) corect și incorect în cazul acțiunilor pe care le
întreprindem ca me mbri ai comunității academice.
Moralitatea nu reprezinta același lucru cu legalitatea. Ne așteptăm ca legile să
fie drepte și în conformitate cu valori morale universal .
Există practici diferite sau chiar contrare credințelor noastre morale , si fiecare
persoana are valorile si perceptile personale despre etica. De exemplu in țările
arabe se practică poligamia , fiind considerat un lucru normal , pe când în țările
europene monogamia, u nele societăți condamnă sexul îna inte de căsătorie, iar
altele promovează deoarece este considerat o modalitate de autocuno aștere.
Ca ființă bio -psiho -socioculturală, omul reprezintă o unitate integrată la
nivelurile: biologic, p sihologic șisocio -cultural. E ste un produs al culturii, din
perspectiva antropologică, este o personalitate care presupune interiorizarea
culturii colect ivității în care trăiește și activează. Așadar, simultan, omul este inclus
în două lumi: cea biologică și cea socială,
, Socializarea omului este determin ată de necesitatea adaptării la mediul în care
există, de capacitatea de asimilare a conținuturilor culturii, a valorilor acceptate și

respectate de soc ietate. Socializarea nu este orientată doar spre afirmarea
individului într -o comunitate umană,socializarea constituie și o deschidere, o
perspectivă a dezvoltării personalității.
Dorința și capacitatea omului de a se schimba , de a cunoaste de a se dezvolta
reprezintă problema centrală a secolului XXI .
. Deontologia este doctrina care se refera la normele de conduită și obligațiile
etice ale unei profesii. Ea este o parte a eticii care se ocupă de studiul normelor,de
obligațiilor specifice unei anumite activități profesionale. Fiind o ramură a eticii,
deontologia are la bază datoria morală, studiază comportamentul, drepturile,
obligațiile celor ce activează într -o anumită instituție. Așadar, prin deontologie noi
înțelegem normele de conduită și obligațiile etice în cadrul unei profesii. Ea esteo
teorie a d atoriei, a obligațiilor morale în profesia respectivă (spre exemplu,
deontologia medicilor, a avocaților , a profesorilor , a ziariștilor etc.), care aplică
anumite norme morale particulare. Prin formalizarea eticii înțelegem formularea
explicit ă, în scris, a idealurilor, valorilor, principiilor și normelor unei instituții,
organizațiisau asociații. Atunci când în cadrul unei instituții, organizații se fac
eforturi pentru conceperea și aplicarea practică, cu maxim ă seriozitate a Codurilor
etice.
Majoritatea Codurilor etice identifică c omportamentele așteptate în cadrul
relațiilor sociale, recomandă evitarea acțiunilor improprii și ilegale în munca
desfășurată și recomandă relații bune cu colegii, clienții etc. Este de menționat că
între etică și deontologie există unele deosebiri. În ti mp ce etica cuprinde
studiulfilosofic ale îndatoririlor, deontologia rămâne a fi știința aplicării acestor
îndatoriri

Principiile etice ale integrității universitare .

Integritatea universitară reprezinta un fen omen complex, respectarea sa
impune în societatea contemporană din motiv că statutul universității s -a modificat
esențial. Deosebim mai multe semnificații a noțiunii integritate. În sens larg,
noțiunea de integritate semnifică cinste, probitate, onestitate, sentiment al
demnității, dreptății și conștiinciozității care serveștedrept călăuză în conduita

omului. De asemenea întâlnim formula integritate morală care desemnează:
prohibiția de a solicita, a accepta sau a oferi, direct ori indirect, vreun avantaj ori
beneficiu în exercitarea atribuțiilor/obligațiilor n sau abuzarea în vreun fel de
funcția ocupată sa u atribuțiile îndepl inite.Statul democratic de drept nu po ate
excluse situațiile când anumite grupuri politice/religioase se pot considera lezate de
rezultatele cercetării și publicațiilor universitare . Iată de ce universitățile nu trebuie
să cedeze oricăror presiuni de a mușamaliza, de a ascunde sau de a contraface
rezultatele cercetărilor. Obiectivitatea științifică este mai pres us de orice presiuni
rezultate din interese personale sau de grup . Universitățile nu au dr eptul moral să
cedeze standardelor științifice și etice . Nimeni nu trebuie să manipuleze, sa
îndoctrineze și să educe dogmatic în spațiul universitar și prin aceasta să încalce
dreptul studenților, cadrelor didactice sau cercetătoril orla obiectivitate cunoasterii
și la formare științifică adecvată domeniului de studiu. Fabricarea rezultatelor
cercetării, denaturarea conținutul științific al cursurilor, inclusiv în sensul
obedienței față de grupări politice, economice, religioase etc. trebuie să fie
pedepsite, în funcție de gravitate situatiei
Membrii comunității universitare au libertate în selectarea și discutarea
subiectelor relevante , posibilitatea de examinarea critică a valorilor, normelor și
practicilor sociale în spiritul onestității intelectuale și al responsabilității pentru
producerea și răspândirea cunoașterii. Membri i universităților trebuie protejați față
de cenzură, manip ulări, persecuții etc. cu respectarea standardelor științifice și
responsab ilitatea profesională.Este necesar de a a fi încurajate abordările critice,
cooperarea și parteneriatul intelectual, indiferent de opiniile politice, credințe
religioase etc. Membr ii universităților trebuie să evite lezarea libertății celorlalți pe
baza respectului pentru diferențe. N u se permite ca libertatea academică să fie
folosită ca scut împotr iva criticilor etice și științifice, deoarece cunoașterea este
relativă, Libertatea personală reprezinta protejarea dreptuluila și
confidențialitate.Dosarele personale sunt date confidențiale, iar încălcarea
confidențialității se sancționează. Inform ațiile confidențiale se pot da doar în
situații când există motive îndreptățite și doar cu autorizația rectoratului.Astfel,
personalul universitatii este obliga t să respecte studenților (statusul marital,
orientări sexuale ori dizabilități ascunse, domiciliu, apartenență politică,relig ioasă
etc.) Universitățile trebuie să respecte principiul transpare nței tuturor categoriilor
de informații care interesează membrii comunității academice, potențialii
candidați, absolvenți, instituțiile cu care colaborează și publicullarg, asigurândo
informare consistentă și c orectă.

Transparența reprezinta accesul la in formații în privința surselor de finanțare
sau de cercetare și criteriilor după care se iau deciziile instituționale. Trebuie sa
existe egalitate in competitii si de aceea trebuie sa existe acesul la resursele
universitare Este necesar ca criteriile de selectare pentru angajare, promovare etc.
să fie clar definite, să corespundă viitoarelor atribuții persoanei respective.
Universitățile sunt chemate să acorde candidațilo r posibilități/șanse și condiții
egale pentru admitere, posibilitatea de angajare, promovar e, gradație salarială,
premiere.
Trebuie să asig ure recunoașterea, cultivarea, recompensarea meritelor
personale și colective care conduc la împlinirea menirii sale instituționale În cazul
studenților, meritul se stabilește în baza unor criterii de evaluare a performanțelor
la cursuri, seminare, laboratoare, la concursuri profesionale, la licențe și disert ații,
la implicarea în viața asociativă, acțiuni civile etc. Pentru c adrele didactice meritul
se stabilește după calitatea cursurilor, seminarelor, a activității de îndrumare a
studenților, publicațiilor știi nțifice, de dezvoltare și cercetare individuală și
instituțională, de evaluarea făcută de către studenți, implicarea în dezvoltarea
facultății, programelor de studii, al domeniului propriu, în rezolvarea
problemelorstudenților ,implicarea în creșterea cunoașterii și democ ratizării
societății etc.
Conducătorii instituțiilor de învățământ superior, trebuie sa managerieze
resursele, crearea și menținerea standardelor profesionale și morale ridicate în
instituție, evaluarea/ aprecierea făcută de colectivitate
. La evaluarea meritelor tuturora trebuie să ne conducem de regula:se evaluează
rezultatele și nu promisiunile sau relațiile.
Un rol essential in evaluari il au consiliile de etică , care trebuie să intervină în
situațiile când nu se asigură aplicarea principiului ,meritului în proiectarea și
evaluarea activității universitare. În asemene a situații , aplică sancțiuni, inclusiv
conducerii universității. În mediul universitar onestitatea și corectitudinea
intelectuală sunt obligatorii atât pentru cadrele didactice și cercetători, cât și pentru
studenți, și personalul administrativ.
Lipsa de onestitate academică se poate manifesta prin înșelăciune , trebuie
interzisă dezinformarea, falsificarea sau denaturarea informațiilor .Unive rsitatea
este institutia in care se apara dreptul la proprietatea intelectuala.

Onestitatea și corectitudinea intelectuală.
Proprietatea intelectuală reprezinta invențiile și drepturile de autor pentru
lucrări le efectuate. Lipsa de onestitate academică este reprezentata de activități
care împiedică educația, dezvoltarea cunoașterii, evaluarea corectă a performanței
studenților, cadrelor didactice și altor categorii de angajați . Exemplele sunt:
Înșelăciunea Este fapta sau tentativa de a folosi sprijin neautorizat din partea unor
persoane, folosirea unor materiale de documentare interzise în timpul examinării,
copiatul. Asemenea fapte conduc la alterarea corectitudi nii rezultatelor unei
examinări sau evaluări . Avantajele obținute pe nedrept: Din această categorie fac
parte: ascunderea informațiilor transmise de profesori față de colegi, împiedicarea
unor colegi sau concurenți să se concentreze în scopul de a -i disturba la o
examinare, sabotarea altora prin distrugerea unor materiale din bibliotecă.
Exista un ansamblu de norme pentru conduita morală în viața socială și etica
profesională universitară – sub forma unui Cod Etic (C.E.) unde sunt descri se
standar dele de integritate ce trebuies indeplinite la diferitele niveluri ale vietii
academice. Codul Etic este definit astfel: "Ans amblul de norme și principii morale,
deconduită, care includ obligațiile etice ale profesiunii, cât și rolul lor în viața
socială ".
Noțiunea de etică include principiile de morală, dar se regăsește și în
noțiuneade d eontologie, C.E. reprezinta colectia de integritate a membrilor
comunității academice.
Respectarea normelor prevăzute în Codul Etic de către membrii universității
reprezintă conditia esentiala pentru realizarea principiilor morale și a valorilor
științifice universitare.

Libertatea academică
Universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și constrângeri
politice, religioase și de putere economică, exceptând constrângerile de natură
științifică, lega lă și etică. Membrii academiei sunt protejați față de cenzură,
manipulări, persecuții, în condițiile respectării standardelor științifice și a

responsabilității profesionale. Orice membru al comunității academice universitare
trebuie să evite lezarea liber tății celorlalți, pe baza respectului pentru diferențe.
Autonomia personală
Este un mediu prielnic exercitării autonomiei personale. In acest scop, se
asigură exercitarea consimțământului informat în privința programelor,
concursurilor și oport unităților de studiu și cercetare prin oferirea oportunităților
pentru ca fiecare membru al universității să poată lua și aplica decizii în privința
propriei cariere academice și profesionale.
Dreptatea și echitatea
Membrii mediului universitar vor fi tratați drept, core ct și echitabil. Nu se
permite discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau
indirecte, și se va milita constant pentru impunerea ideii conform căreia dreptatea
se bazează pe împărțirea corecta și echitabilă a puterii și prevenirea abuzului de
putere. Universitatea adoptă măsuri ferme pentru nediscriminare și egalitate de
șanse cu acces la studii, angajare și la programe, pentru eliminarea conflictelor de
interese, pentru prevenirea și combaterea oricărei forme de corupție, favoritism și
nepotism.
Meritul
Mediul Academic asigură recunoașterea, cultivarea și recompensarea
meritelor personale și colective care conduc la împlinirea menirii sale
instituționale. Printre acestea se numără dedicarea față de profesie și studiu, față de
instituție și membrii comunității academice, creativitatea și talentul, eficiența și
performanța.
Profesionalismul
In acest scop, se încearcă dezvoltarea unor programe academice la nivel
cores punzător, capabile să conducă la evoluția cunoașterii, la formarea
specialiștilor competitivi și la creșterea prestigiului nostru în cercetare. Se
încurajează și se recompensează orientarea spre calitate științifică, psiho –
pedagogică, în mod deosebit spr e perfecționarea de vârf a cadrelor didactice,
cercetătorilor, studenților și a programelor de studii și cercetare. Se cultivă
inițiativa și curiozitatea științifică. Se încurajează eficiența, calitatea și excelența
profesională. Se acționează împotriva im posturii, amatorismului, superficialității,
dezinteresului și plafonării.

Cazuri de incalcare a eticii universitare
 Privarea de libertate si autonomie academica , prin impunerea unor
idealuri politice, religioase , dar si imposibilitatea de a allege
programe de studio ,cercetare
 Incalcarea dreptului de confidentialitatea prin divulgarea datelor cu
caracter personal
 Privarea sanselor prin discriminare sau prin divulgarea informatiilor ,
de exemp lu aflarea subiectelor la examene
 Fapte de coruptie prin luarea de mită în bani,cadouri, trafic de
influență în toate formele ei, astfel încât să se evite obținere unor
avantaje nemeritate (ex. la concursurile de admitere în facultăț i, de
ocupare a posturilor didactice, de cercetare
 Abuzul de putere si incredere prin santajare pentru a obtine avantaje
in interes personal

BIBLIOGRAFIE

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83
 https://deontologieacademica.unibuc.ro/ wp-content/uploads/2018/11/Etica –
si-integritate -academica.pdf
 http://irim.md/wp -content/uploads/2018/03/L. -Rosca -C.-Lazari -Etica -si-
Integritatea -universitar a-experiente -realizari -probleme -monografie -2015 –
1.pdf
 https://www.academia.edu/1227426/Etica_universitara._Cercetare_si_cod
 http://www.unefs.ro/custom_images/file/unefs/despre%20noi/regulamente /r
eg_unefs_etica_2012.pdf