Etica In Afaceri Si In Activitatea de Marketing la Compania Heineken

Lucrare de disertație

Etică în afaceri și în activitatea de marketing la compania Heineken

Cuprins:

Introducere

Capitolul I Etica în afacerile internaționale

Conceptul de etică în afacerile internaționale

1.1.1 Caracteristici ale eticii în afaceri

1.1.2 Probleme cu care se confruntă etica în afaceri

1.2 Cultura și etica în afacerile internaționale

1.3 Importanța eticii în afacerile internaționale

Capitolul II Etica în activitatea de marketing

2.1 Conceptul de etică în marketing

2.2 Conceptul de responsabilitate socială în domeniul marketingului

2.2.1 Organizații ce se implică în CRS

2.2.2Formele de manifestare a responsabilității sociale corporative în domeniul marketingului

2.3 Principiile eticii,politicile și strategiile de produs

2.3.1 Etica în politica de produs

2.3.2 Etica în politica de preț

2.3.3 Etica în politica de distribuție

2.3.4 Etica în politica de promovare

Capitolul III Etica în afaceri la compania Heineken

3.1 Informații generale despre compania Heineken

3.1.1 Heineken la nivel global

3.1.2 Heineken în România

3.2 Etică în afaceri la compania Heineken

3.2.1 Analiză din perspectiva eticii în afaceri a valorilor companiei Heineken

3.2.2 Analiză din perspectiva eticii în afaceri a Codului de conduită al companiei Heineken

Responsabilitate socială la compania Heineken România

3.4 Profil comunicațional – promovare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În primul rând, etica se referă la așa-numitele moravuri, cutume și obiceiuri tradiționale specifice diferitelor culturi (ansamblul acestora poartă denumirea de ethos).

În al doilea rând, prin termenul „etică” se înțelege ansamblul de valori și norme care definesc, într-o anumită societate, omul de caracter și regulile de comportare justă, demnă și vrednică de respect.În această accepțiune, etica promovează anumite valori, precum cinstea, dreptatea, curajul, sinceritatea, mărinimia, altruismul etc.

De decenii bune, etica în afaceri nu mai e osimplă formulă în urechileconsumatorilor ori ale managerilor, ea este o disciplină situată la granița dintrefilosofia moralei și management,ea propune un set de instrumente de decizie utile înstabilirea strategiilor companiei, în rezolvarea conflictelor dintre grupurile care interacționeaza într-o afacere: angajați și angajatori, manageri și acționari, companieși comunitate locala, instituții ale statului.

Am ales să studiez această temă pentru că ne aflăm în mijlocul unei crize economice,iar ieșirea din acest cerc s-ar datora numai întoarcerii la valorile morale sănătoase și promovarea lor în toate mediile sociale,prin toate modurile posibile.

În acest context, primul capitol al lucrării de față prezintă succinct conceptual de etică în afaceri și urmărește să elucideze problemele cele mai importante cu care se confruntă etica în afceri și deasemenea săprecizeze de ce este atât de important și tot mai intens cultivată.

Manifestarea unui interes crescând față de etica în afaceri este determinată de schimbarea însăși a naturii afacerilor în care a luat o amploare mai mult decât evident procesul de globalizare.

Al doilea capitol prezintă pe scurt etica în activitatea de marketing prin conceptual de etică în marketing, conceptul de responsabilitate socială în marketing și principiile eticii, politicile și strategiile de etică în marketing.

Studiul de caz analizează etica în afaceri la compania Heineken din perspective eticii în afaceri a valorilor companiei Heineken dar și din perspective eticii în afaceri a codului de conduit al companiei.

Capitolul I ETICA ÎN AFACERILE INTERNAȚIONALE

Noțiunea de etică a apărut și s-a dezvoltat în cetățile antice grecești, odată cu filosofia (în secolele VI-V î.H ).Atât etica cât și filosofia au fost și pentru Extremul Orient sugestive în acest domeniu al rațiunii practice, prin dadoism și buddhism dar au funcținat însă ca religii.

Filozofii luminați ai acelor vremuri cum ar fi Pitagora, Heraclit, Socrate, Platon sau Aristotel au încercat prin operele lor, să pună bazele unei filozofii de viață ce are în centrul său binele absolut ,,Binele este adevăratul scop al vieții!”.

Prin etică se înțelege acea disciplină filozofică care studiază princiipiile morale, originea, dezvoltarea și conținutul lor.Ea constituie ansamblul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți.

De-a lungul timpului etica a fost definită și tratată în diferite moduri, luându-se în calcul aplicabilitatea practică a acesteia cât și contextul, focalizându-se în special pe standarde și principii menite să conducă relațiile dintre oameni și societate,dintre indivizi și organizații sau dintre organizații și societate.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul de etică definește printre altele, totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare doctrinei unei anumite societăți sau organizații.

Etica în afaceri este un domeniu care studiază să lămurescă problemele de natură morală ce determină în mod curent în activitatea agenților economici. Creșterea interesului față de interesul acordat eticii în afaceri este condiționată și de schimbarea naturii însăși a afacerilor sub dominația ultimelor decenii în care s-a manifestat o extindere evidentă procesul de globalizare. În acest mod, firmele comerciale devin tot mai prezente pe plan internațional și prin urmare apar noi probleme, iar certitudinile valoric canonice ale mediilor de afaceri locale sunt substituite de relativitatea unui context multinațional și multicultural în care principiile corectitudinii morale diferă și se modifică rapid.

1.1 Conceptul de etică în afaceri

Etica în afaceri este una din ramurile specializate ale eticii aplicate, care se preocupă cu principiile morale și cu problemele morale sau etice care apar în cadrul mediului de afaceri. Ea reflectă filosofia aferentă mediului de afaceri, o ramură a filosofiei care se preocupă cu aspectele filosofice, politice și etice ale economiei și mediului de afaceri.

Conceptul de etică în afaceri s-a dezvoltat în spațiul nord american, mai exact în Statele Unite ale Americii la începutul secolului XX, de unde s-a răspândit cu rapiditate în toată lumea, mai exact în toate țarile în care se vorbește despre stat de drept și economie de piață.

În Europa conceptul de etică în afaceri a apărut după anul 1980 fiind preluat de la americani.

În România acest concept este pe cale să prindă rădăcini.În general se spune că există o strânsă legătură între gradul de dezvoltare al unei țări și accentul care se pune pe etica în afaceri în mediul de afaceri din respectiva țară.

Internaționalizarea afacerilor a scos la iveală probleme etice necunoscute legate de contexutul multinațional și multicultural de desfășurare al activităților economice.

Etica în afaceri ajută la clarificarea și definirea scopurilor reale, salveză afacerea de la irosirea resurselor pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.

Oamenii de afaceri trebuie să aibă încredere în potențialul lor și la judecățile lor etice pentru a reduce stările de confuzie și consecințele adverse ale problemelor etice, schimbă circumstanțele.

Etica business-ului – etica afacerilor, se fundamentează pe onestitate, deschidere, respectarea promisiunilor asumate, capacitatea de a funcționa eficace pe piață în conformitate cu legislația în vigoare, cu regulile și tradițiile stabilite.

Etica în afaceri este văzută ca o strategie de management realizatoare de profit, ce indică un set de instrumente de decizie practice în stabilirea strategiei companiei în rezolvarea problemelor dintre membrii care interacționează într-o afacere și anume: angajați și angajatori, manageri și acționari, companie și societate, companie și parteneri.

Ca principii generale de conduită sau coduri etice, etica este aplicată în managementul resurselor umane, în managementul situațiilor de urgență, în negociere, în comunicarea de marketing sub toate formele ei: branding, relații publice, publicitate.

De-a lungul timpului s-au vehiculat o serie de definiții ale eticii în afaceri:

R. T. De George este unul din cei mai cunoscuți autori în domeniul eticii afacerilor, el definind etica în afaceri drept „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunțată explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri“.Pornind de la această abordare enunțată de autor putem spune că o companie poate întreprinde anumite acțiuni etice doar de fațadă.

P. V. Lewis e de altă părere și definește etica în afaceri ca fiind „acel set de principii sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în afaceri, fie la nivel individual sau colectiv” iar în acest sens el face referire la normele de comportament moral ce trebuie adoptate de fiecare companie atât în interiorul companiei cât și în exteriorul acesteia.

Roger Crisp cunoscutul filozof de la Oxford, este de părere că „etica în afaceri se referă la străduințele filozofice ale ființelor umane de a sesiza principiile care constituie etica în afaceri în acest al doilea sens cel conturat în definiția lui Lewis, de obicei în ideea că acestea ar trebui să devină ‘etica’ afacerilor și oamenilor de afaceri reali“, acesta făcând referire la problemele pe care le întâmpină oamenii de afaceri în a înțelege etica în afaceri.

Laura Nash, este o autoare americană ce spune că ,,etica în afaceri este studiul modului în care normele morale și personale se aplică în activitățile și scopurile comerciale”, ea făcând referire ca faptul că oamenii trebuie să stie să facă diferența între ce este bine și ce este rău.

Deasemenea tot de-a lungul timpului etica a cunoscut mai multe abordări din două puncte de vedere și anume:

Din punct de vedere religios- manifestată prin normele morale ce corespund principiilor etice religioase, acestă abordare purtând numele în literatra de specialitate ,,abordare moralistă’’.

Din punct de vedere rațional, mai exact în sensul că afacerile trebuie să fie etice pentru a contribui la creșterea profitabilității organizației, evitând riscurile, conflictele sau tensiunile.Această abordare purtând numele în literatura de specialitate de ,,abordare raționalistă”.

Etica în afaceri a fost abordată și analizată din mai multe puncte de vedere și are la bază mai multe teorii normative și abordări și anume:

Abordarea eticii din punct de vedere al moralei creștine(Abordarea eticii in termenii legii eterne – Thomas D’Aquino și Thomas Jefferson) ce merge pe ideea că există o Lege Eternă, ce se manifestă în două forme principale : Regula de Aur – bazată pe iubirea și respectul față de aproapele tău și Porunca Divină care semnifică de fapt pedeapsa divină.

Abordarea eticii în viziunea lui Aristotel sau teoria virtuții pornește de la teoriile aristotelice ale virtuții, acesta considerând că moralitatea unei acțiuni și interesul personal se îmbină mergând pe ideea formării omului de caracter.

Abordarea eticii în viziunea lui Jeremy Bentham (1748 – 1832), teoria utilitaristă consideră că valoarea morală a comportamentului unei persoane poate fi determinată numai prin consecințele sau efectele comportamentului acesteia, respectiv beneficiile și satisfacțiile sufletești pe care acestea le pot crea.

Utilitarismul în perspectiva afacerilor încurajază economia de piață prin stabilitatea activităților economice pe termen lung, productivitatea și maximizarea profitului, stimularea performanței economice.

Abordarea deontologică sau etica datoriei în viziunea lui Kant, pleacă de la ideea că moralitatea unei acțiuni poate depinde de rezultate deoarece acestea sunt indefinite și incerte in momentul luării deciziei.Această teorie are implicații semnificative în domeniul afacerilor propunând în general reguli de comportament corporative și o serie de principii ale drepturilor omului și ale dreptații sociale transformate în responsabilități, obligații sau datorii ale managementului și marketingului.

Abordarea eticii bazată pe drepturile individuale (Natural Law), este o abordare complementară teoriei lui Kanta virtuții pornește de la teoriile aristotelice ale virtuții, acesta considerând că moralitatea unei acțiuni și interesul personal se îmbină mergând pe ideea formării omului de caracter.

Abordarea eticii în viziunea lui Jeremy Bentham (1748 – 1832), teoria utilitaristă consideră că valoarea morală a comportamentului unei persoane poate fi determinată numai prin consecințele sau efectele comportamentului acesteia, respectiv beneficiile și satisfacțiile sufletești pe care acestea le pot crea.

Utilitarismul în perspectiva afacerilor încurajază economia de piață prin stabilitatea activităților economice pe termen lung, productivitatea și maximizarea profitului, stimularea performanței economice.

Abordarea deontologică sau etica datoriei în viziunea lui Kant, pleacă de la ideea că moralitatea unei acțiuni poate depinde de rezultate deoarece acestea sunt indefinite și incerte in momentul luării deciziei.Această teorie are implicații semnificative în domeniul afacerilor propunând în general reguli de comportament corporative și o serie de principii ale drepturilor omului și ale dreptații sociale transformate în responsabilități, obligații sau datorii ale managementului și marketingului.

Abordarea eticii bazată pe drepturile individuale (Natural Law), este o abordare complementară teoriei lui Kant deoarece drepturile și datoriile reprezintă două fețe ale aceleiași monede și are la bază libertatea personală.

Această abordare are implicații asupra mediului de afaceri prin sporirea schimburilor pe piața libera, fiind dependentă de un sistem economic capitalist. Mai exact în cadrul unei organizații abordarea eticii în termenii libertații personale se referă la respectarea drepturilor salariatului, spre exemplu respectarea dreptului la viața, la libera exprimare, la îngrijirea sănătății, la concediu, etc.

Teoria incompatibilității dintre etică și afaceri sau teoria lui Albert Carr susține faptul că nu există etică în afaceri ci doar o etică ce ține de viața personală a indivizilor care nu trebuie asemăntă cu regulile pe care le respectă oamenii de afaceri în domeniul lor profesional.Aceată teorie aseamănă afacerea cu jocul de poker, afacerea fiind un joc competitiv și de strategie.

Teoria compatibilității dinte etică și afaceri a lui Milton Friedman susține ideea că într-o societate liberă „există o singură responsabilitate socială în afaceri aceea de a întrebuința resursele afacerii și de a o angaja în activități menite să sporească profiturile atât timp cât sunt respectate regulile jocului adică angajarea într-o competiție deschisă și liberă, lipsită de înșelătorie și fraudă.”Adică scopul unei afaceri este de a mări profitul companiei.

O cunoscută autoare de la noi din acest domeniu, pe numelei ei, Laura Mureșan afirmă că “Etica afacerilor nu este etica aplicată afacerilor ci însuți fundamentul afacerilor.”

Etica afacerilor poate fi privită atât din perspectivă micro-etică cât și din perspectivă macro-etică.

Privită din perspectivă micro-etică, etica afacerilor se referă în mare parte la etica tradițională ce pune accent pe natura promisiunilor,a obligațiilor și a respectării drepturilor individuale indiferent de natura lor.Micro etica dacă putem spune așa susține ideea de good business pentru toate părțile implicate și are la bază încrederea care este foarte importantă în relațiile de afaceri.Încrederea înseamnă de fapt micșorarea riscurilor asumate.

Privită din perspectivă macro-etică, etica în afaceri se referă de fapt la problemele majore ce afectează întregul sistem economic, comportamentul non etic dăunând și ducând astfel la distorsionarea pieței și la alocarea ineficientă a resurselor.

Caracteristici ale eticii în afaceri

Etica în afaceri are mai multe caracteristici cum ar fi:

Deciziile etice sau neetice au consecințe diferite pe termen scurt sau lung.

Spre exemplu o decizie etică poate afecta profitul companiei pe termen scurt însă pe termen lung adoptarea unei decizii etice poate conduce la îmbunătățirea imaginii firmei dar și a produselor sale prin creșterea încrederii consumatorilor și a partenerilor acesteia.

Deciziile etice sau neetice au repercursiuni atât asupra companiei cât și a mediului extern al acesteia.Un exemplu concludent ar fi că deciziile ce privesc protecția consumatorului, protecția mediului, actele de corupție au efecte asupra companiei schimbând ansamblul proceselor acesteia dar și la nivel național poluarea afectează mediul înconjurător iar actele de corupție afectează economia și deasemenea societatea.

Promovarea comportamentului moral sau etic într-o companie duce la creearea unui mediu de afaceri propice dezvoltării afacerilor durabile.

Deciziile etice au de obicei consecințe personale dorite sau nedorite asupra persoanelor care le adoptă.

Spre exemplu pentru neplata unei facturi la energie electrică sunt încetinite procesele unei companii care au repercursiuni asupra întregului proces de producție și distribuție și prin urmare persoana însărcinată cu aceste atribuții, mai exact capacitatea lor managerială este pusă sub semnul întrebării.

Deciziile etice sunt reflectate diferit în funcție de persoanele care le adoptă dar și de împrejurările în care sunt adoptate.

Spre exemplu o decizie care poate părea etică pentru unii manageri poate fi tratată de alți manageri ca fiind neetică aceasta fiind o consecință a credințelor, valorilor morale cât și a educației.

1.1.2 Probleme cu care se confruntă azi etica în afaceri

În conjunctura ultimelor decenii dezvoltarea cu rapiditate a corporațiilor internaționale, a făcut ca procesul globalizării să cunoască o evoluție mai mult decât evidentă care a avut un impact semnificativ asupra eticii afacerilor, aceasta confruntându-se cu probleme noi ce nu intră în sfera de interes a eticii afacerilor tradițională.

Dezvoltarea și amplificarea schimburilor dintre țări reprezintă o cerință indispensabilă a progresului economico-social.

Globalizarea este caracterizată de volatilitatea distanțelor sau de volatilitatea barierelor dintre diferitele culturi și economii și are ca efect înglobarea prin diferite activități economice a unei părți tot mai mari din populația globului.Astfel se creează noi locuri de muncă, noi piețe de desfacere, noi consumatori ce permit producătorilor să realizeze importante economii de scară.

Analizând locul eticii în procesul de globalizare putem spune că rolul pe care-l are etica în afaceri devine astăzi o necesitate a lumii contemporane asigurând la nivel micro, macro și mondo economic: „spiritul civic”, „respectul”, „spiritul fair play”, „demnitatea”, „corectitudinea”, „transparența”, ,,pacea”, ,,echitatea”, „creativitatea”, „considerația”, „securitatea și siguranța consumatorului” și în final „respectarea drepturilor omului”. Iar în acest sens organele guvernamentale și cele ale administrației fiecărui stat al lumii trebuie să pună accent pe aceste valori promovate de etica în afaceri, având datoria să le fructifice, să le asimileze, să le promoveze atât în cultura lor cât și în alte culturi și să le transmită mai departe generațiilor viitoare pentru a se evita problemele cu care se confruntă azi etica în afaceri.

Din punctul meu de vedere printre principalele probleme generate într-o măsură mai mică sau mai mare de procesul globalizării în contextul eticii în afaceri se numără:

Diferențele culturale

Lipsa de coordonare a statelor lumii în ceea ce privește etica afacerilor și cadrul legislativ

Lipsa responsabilității sociale a corporațiilor

Practicile de marketing, protecția și siguranța consumatorului

Protecția mediului și a animalelor

Încălcarea drepturilor omului și discriminarea

Diferențele culturale se referă la diversitatea culturală în care ansamblul normelor etice diferă de la o zonă la alta și de la o cultură la alta, având un impact asupra companiilor ce își internaționalizează afacerea să se confrunte cu noi cerințe etice mai mult sau mai puțin comune cu cele cu care ele sunt obișnuite,de aici generându-se o serie de probleme.

Astfel înțelegerea tuturor valorilor culturale ale țării gazdă se văd în comportamentul etic al companiilor influențând menținerea relațiilor de parteneriat sau concurențiale pe plan internațional.

În concluzie putem spune că multiculturalitatea este un aspect ce trebuie urmărit și studiat deoarece are efecte asupra activității companiilor multinaționale, indiferent de domeniul în care acestea activează sau de dimensiune.

Lipsa de coordonare a statelor lumii în ceea ce privește etica în afaceri reflectă faptul că organele guvernamentale, președintele și inclusiv societatea din aceste țări nu sunt suficient de educate cu privire la modul în care trebuiesc tratate problemele etice internaționale.

Sunt de părere că o țară trebuie să înțeleagă că nici o cultură nu este superioară alteia și că oriunde te-ai afla practicile juste sau injuste vor fi tratate peste tot la fel.

Cadrul legislativ se raportează de fapt la cadrul legal din fiecare țară și la problemele de ordin juridic ce apar în momentul în care o companie dintr-o țară își interanționalizează afacerea.

Altfel spus legea dintr-o anumită țară se aplică doar pe teritoriul țării respective, însă dacă o companie depășește granițele țării de origine trebuie să se conformeze legilor în vigoare din noul stat unde se ,,mută” afacerea, respectând normele etice.

Economiile statelor au început să se confrunte mai des cu o problemă majoră și anume corupția.Corupția creează un mediu de afaceri fragil și constituie o problemă ce implicații etice destul de costisitor asupra economiei unui stat cât și asupra unei companii multinaționale.

Lipsa responsabilității sociale a corporațiilor face referire la companiile care nu respectă, cel puțin, parțial, standardele generale și legale, care sunt promovate de societate.

Lipsa responsabilității sociale a corporațiilor se referă la acele companii care nu respectă standardele de securitate a produselor, care încalcă nomele de remunerare și de utilizare a timpului de muncă,care încalcă normele de mediu și nu reciclează deșeurile de producție,cele care nu țin cont de standardele internaționale de calitate și de satisfacerea consumatorilor.

Practicile de marketing, protecția și siguranța consumatorului au devenit subiecte din ce în ce mai dezbătute în ultimele decenii.Practicile de marketing se referă de fapt la modalitățile de abordare ale consumatorilor, nu tocmai corecte manifestate prin mușamalizarea unor informații ce le pot pune viața în pericol.

Protecția și siguranța consumatorului se referă la ansamblul regulilor și organizațiilor dintr-o țară menite să respecte drepturile consumatorilor.

Uniunea Europeană pune mare accent pe protecția și siguranța consumatorilor și a elaborat de-a lungul timpului o politică europeană a protecției consumatorilor.

Politica europeană de protecție a consumatorilor are ca obiectiv protecția sănătății, a siguranței și a intereselor consumatorilor, în temeiul articolului 169 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această politică încurajează dreptul consumatorilor la informare, educare și organizare în vederea apărării intereselor lor.

Protecția mediului și a animalelor

Etica mediului a apărut și dezvoltat ca disciplina academică, care alatură valori etice lumii naturale. Dacă societatea contemporană aderă la principiile eticii mediului, protecția mediului înconjurator și menținerea diversității biologice vor deveni priorități fundamentale, știut fiind faptul că etica societății încurajează responsabilitatea personală și utilizarea eficientă a resurselor naturale asigurând o dezvoltare durabilă a mediului.

O intreprindere trebuie sa ia în considerare toate aspectele legate de problemele mediului. Unele pot avea efect direct asupra activitații și trebuie tratate cu interes maxim, altele pot fi destul de îndepartate și pot fi privite ca efecte asupra furnizorilor, clienților sau ale economiei în general.

Pe acest plan se poartă disputele cele mai aprinse, iar corporatiile multinaționale sunt primele incriminate, deoarece distrugerile de mediu, soldate cu numeroase victime, produc efecte grave, adesea ireversibile, nu numai în țările unde se produc, ci afectează global clima, calitatea apei și a aerului la scară planetară.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai interesați actori pe plan internațional care luptă pentru protecția mediului înconjurător.Problema protejării mediului înconjurător are un caracter transfrontalier, deoarece daunele sau poluarea aduse mediului înconjurător într-o anumită țară pot afecta într-un mod negativ calitatea vieții dintr-o altă țară.

Protecția animalelor ridică problema cercetărilor făcute pe animale și deasemenea ridică problema animalelor sacrificate în abatoare.

Cercetările desfășurate în domeniul medical au dus la apariția unor controverse privind studiul pe animale.Subiectul este dezbătut la nivel internațional iar discuțiile continuă spre două direcții și anume pe de-o parte se discută despre restricționarea studiilor făcute pe animale iar pe de altă parte se discută despre importanța acestor studii și beneficiile pe care le-au generat asupra domeniului medical.

Încălcarea drepturilor fundamentale ale omului

1.2 Cultura și etica în afaceri

Etica se referă la așa-numitele obiceiuri și cutume tradiționale specifice diferitelor culturi.

Deși lumea afacerilor este din ce în ce mai globalizată, nu trebuie uitate efectele particulare ale eticii afacerilor în diverse țări ale lumii; aceste deosebiri naționale sunt cele care înfrânează dezvoltarea afacerilor la nivel multinațional, constituind adevărate bariere de natură socio-culturală, economică și politică.

Prioritățile de natură morală în afaceri se diferențiază între marile regiuni geografice ale lumii (americanii scot în evidență responsabilitatea socială a companiilor și pe un accentuat spirit eficace al indivizilor, japonezii dau întâietate grupului în fața individului, iar europenii consideră, drepturile omului, ca fiind valori etice fundamentale și intangibile), seobservă că, de-a lungul timpului și între culturi, rămâne predominant respectul pentru viață, integritate și prestigiul individului, care nu poate fi periclitat din motive economice.

Cultura organizațională este parte integrantă a abordărilor moderne referitore la etica în afaceri. Profesorul O.Nicolescu, definește cultura organizațională ca „ansamblul valorilor, credințelor, aspirațiilor, așteptarilor și comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și-i condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele”.

O cultură organizațională durabilă se bazează pe etica managementului. Etica managerială cuprinde totalitatea normelor și principiilor care delimiteză conduita în afaceri.

Domeniile la care se referă responsabilitatea etică a firmei sunt: propietarii, salariații, clienții și comunitatea.

În funcție de modul în care managerii își definesc poziția lor față de normele etice, comunitate, legi, precum și în raport cu motivația și strategia acestora, există 2 tipuri de management: imoral si moral.

Principalii factori care determină comportamentul etic al organizațiilor sunt reglemetările guvernamentale, codurile de etică, caracteristicile individuale, regulamentele interne, presiunea socială și gradul de profitabilitate.

1.3 Importanța eticii în afacerile internaționale

Etica în afaceri a devenit un domeniu de interes esențial în multe zone ale globului, ca o reacție împotriva practicilor neetice cu efecte negative în societate, dar și ca o conștientizare a importanței respectării unor norme morale și în domeniul economic, ca și în viața de zi cu zi.

Etica în afacerile economice internaționale trebuie să răspundă provocării pe care i-o adresează multiculturalismul, într-o lume cu atât mai bogată și mai frumoasă cu cât este mai diversă, dar care aspiră neîncetat spre o globalizare a activităților în plan economic și spre o uniformizare a condițiilor de viață.

Etica în afaceri este importantă atât pentru statele lumii cât și pentru companiile multinaționale.Etica în afaceri a suscitat interesul mai multor organizații precum OCDE(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) care a elaborat un cod de conduită al eticii în afaceri pentru toate țările care fac parte din organizație, iar ele au obligația să-l respecte.

Etica în afaceri reflectă puterea unei economii de piață, ea fiind un indicator important ce indică starea generală de sănătate a mediului de afaceri.Într-o lume în care unele corporații compară puterea lor cu puterea unui stat, în contextul în care excesele unui lanț de bănci poate paralizaeconomia mondială, este fundamental să avem un set solid, transparent și actualizat de reguli care să garanteze că activitățile de afaceri pot produce cele mai bune fructe, evitând excesele capitalismului de piață .

Etica în afaceri ar trebui să fie centrul oricărei noi foi de parcurs pentru economia globală. Piețele nu numai că ar trebui să fie mai stabile, dar ar trebuie să aibă și o conduită etică. Este timpul pentru a reuni etica și economia.

Creșterea importanței conferite eticii afacerilor se explică și prin transformările suferite de strategiile și structurile corporațiilor.Pentru ca etica în afaceri să se așeze în toate departamentele unei firme, ea trebuie să fie mai întâi înțeleasă.Înțelegerea normelor morale de conduită în afaceri este foarte importantă, deoarece noile structuri organizaționale creează noi probleme, (legate de administrarea informațiilor și circulația informațiilor în cadrul diferitelor grupuri de lucru și al întregii instituții), pentru care nu există antecedente tradiționale.Pentru ca instruirea angajaților să aibă un rezultat favorabil, o înțelegere profundă eticii în afaceri este absolut necesară.La nivel internațional companiile au înțeles importanța comportamentului etic.

De aceea totalitatea companiilor ce desfăsoară activități de comerț exterior și-au creat coduri etice care stabilesc măsura în care comportamentul salariaților, al managerilor corespunde valorilor firmei.

Susținerea unui comportament etic potrivit, atât din partea managerilor cât și din partea subordonațiilor are o importanță fundamentală când vorbim de rezultatele întregii companii.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a încearcat să intensifice normele etice ale corporațiilor europene, pentru a ajunge din urmă societățile transnaționale americane.

Capitolul II:Etica în activitatea de marketing

Etica afacerilor cuprinde și etica marketingului, etică ce se referă la aplicarea normelor și principiilor morale în sfera practicii de marketing.Metoda de materializare a regulilor etice o reprezintă codurile și regulile generale de comportament efectuate de diferite întreprinderi,organizații profesionale sau asociații ale consumatorilor.

Acestea nu au caracter constrângător precum normele legislative, trasând însă liniile generale de comportament a societăților care doresc să respecte normele morale în cadrul acțiunilor pe care le fac.

Etica depășește cadrul legal deoarece acesta din urmă nu poate include toate situațiile în care sunt afectate, într-o măsură mai mare sau mai mică, regulile morale.

2.1 Conceptul de etică în marketing

Conceptul de etică în marketing a apărut ca urmare a unor scandaluri apărute în anii 80` pe tema poluării și a neglijenței din partea unor companii. De atunci și până astăzi se pune accentul pe etica în marketing și mai exact acest lucru face referire la obiectivele activității de marketing ce trebuie abordate și, mai ales, unite la cerințele ce decurg din marile dificultăți ale omenirii, la momentul actual. Într-un asemenea conjunctură, marketingul trebuie să-și asume responsabilități sociale mari, teoria, dar și practica în domeniu urmînd să se pronunțe clar în probleme majore, de genul: costul poluării, constrîngerile societații, efectele economice și socialeale acțiunilor de marketing pe termen lung etc.

Etica în marketing exprimă totalitatea normelor de conduită în activitatea de marketing și pe piața de afaceri.În sensul eticii în marketing, omul de marketing trebuie să cunoască ceea ce este corect sau greșit într-o acțiune pe care o desfășoară.

Conștienți de acțiunile lor, persoanele calificate în marketing se confruntă cu numeroase probleme de natură morală. De cele mai multe ori ei nu-și pot da seama foarte clar care este cel mai potrivit mod de acțiune.Apar astfel o serie de întrebări: “Cum va trebui să acționeze un om calificat în domeniul marketingului în cazurile mai dificile, în care apar probleme de ordin moral, social?”. “Este bine ca acesta să oprească sau să accepte acțiuni dezaprobabile sub raport social, dar eficiente sub raport economic?”. În aceste condiții firmele trebuie să adopte politici de etică a marketingului la nivel de organizație, politici care să înglobeze principii după care să se ghideze fiecare angajat al firmei în activitatea desfășurată în cadrul acesteia. Asemenea principii ar trebui să acopere sfera relațiilor cu distribuitorii, standardele de publicitate, servirea clientului, stabilirea prețului, standarde de etică generală.

Etica în activitatea de marketing cuprinde:

Etica în politica de produs

Etica în politica de distribuție

Etica în politica de preț

Etica în politica de promovare

Etica în marketing ca parte a eticii în afaceri încearcă să stabilească acele norme morale care să consolideze baza etică a activităților comerciale, să elimine observațiile ce i se fac și să ofere posibile soluții de natură morală ce apar în: elaborarea strategiilor de afaceri, în selectarea și în pătrunderea pe piață, politica de produs, politica de preț, promovare și distribuție, vânzarea directă și managementul agenților de vânzări.

Asistăm astăzi la un proces de evoluție permanentă a societății, unde consumatorul a devenit foarte interesat și foarte informat despre cum își desfășoară firmele activitatea, despre preocuparea permanentă pentru problemele legate de mediu, despre testareadiferitelor substanțe pe animale, despre asumarea responsabilității sociale și a comportamentului etic adecvat în activitatea de marketing, sunt doar cateva lucruri care sunt absolut necesare pentru a satisface nevoile clienților.

Marketingul ca domeniu de manifestare al eticii în afaceri stârnește probleme de natură morală ce trebuiesc tratate pe larg în relațiile de afaceri.

Marketingul în toate formele lui publicitate, (cercetarea de piață, stabilirea prețurilor sau promovarea produselor) a fost acuzat de faptul că se bazează pe practici non etice care presupun necinste, manipulare, minciună, exagerare, înșelăciune, invadarea spațiului privat al consumatorului, crearea de produse ce nu respectă normele sanitare adecvate și pun în pericol siguranța consumatorului, exploatarea copiilor dar și a consumatorilor vulnerabili.

2.2 Conceptul de responsabilitate socială în domeniul marketingului

Conceptul de responsabilitate socială în marketing esteo formă modernă și pragmatică de manifestare a eticii în afaceri.

În ultimele decenii globalizarea mediului de afaceri, liberalizarea tot mai evidentă și multiplicarea accordurilor internaționale, accentuarea concurenței modificările din domeniul informatic cât și tehnologic, trecerea de la o economie industrială, la o economie bazată pe informații și cunoștiințe, modificările de natură demografică, provocările de natură ecologică provocate de poluare și de epuizarea resurselor, schimbările ce au avut loc la nivelul sistemelor de valori ale tuturor categoriilor de stakeholder reprezintă componentele specifice ale noii economii internaționale. Deasemenea prin tranziția către un nou tip de economie, a început să se modifice și să se proporționeze nu doar cerințele de natură structurală ale societăților de afaceri, ci și responsabilitățile acestora față de societate și față de economie per ansamblul său.

Astfel, pentru a putea ține piept unui mediu de afaceri tot mai concurențial, tot mai multe guverne, cadre academice, instituții, organizații internaționale,societatea, s-au angajat într-o discuție despre responsabilitatea socială a companiilor.Peste tot în lume apar noi reguli, proceduri și așteptări privind comportamentul companiilor.Actualmente imaginea unei companii, identitatea sa corporatistă au devenit de o esențială importanță.O organizație trebuie să manifeste inteligibilitate și corectitudine deoarece doar fabricarea unui produs de calitate nu mai este suficientă.

Mai mult, organizația trebuie să demonstreze că este un bun „cetățean” corporatist. Companiile sunt contorizate din ce în ce mai mult, nu doar datorită rezultatelor economice pe care le înregistrează sau de calitatea produselor, ci și de contribuția la viața socială a societății din care fac parte.

Primele analize la nivel academic despre Responsabilitatea Socială a Companiilor a început în anii 1950.Howard Bower, este “părintele” Responsabilității Sociale Corporative iar acesta definea responsabilitatea social corporativă ca fiind: “ obligațiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de a lua acele decizii, sau de a urma acele direcții care sunt acceptate în termeni de valori și obiective de către societatea noastră” .

În contrast cu aceasta, în anii 1970 direcția de cercetare științifică s-a mutat către capacitatea companiilor de a răspunde la cerințele mediului.

Marketingul ca domeniu de cercetare științifică participă prin intrumentele și metodele sale la dezvoltarea sustenabilă a societății.Dacă nu demult aceasta era asemănată de către profesioniști ca fiind un mod de a genera profituri cât mai mari, la nivel știintific însă s-au ridicat probleme referitoare la etica în marketing, responsabilitatea socială a marketingului și a companiei.

Responsabilitatea este o concepție referitoare la contribuția pe care trebuie să o aibă organizațiile la evoluția societății moderne.În timp, această contribuție a fost cercetată, formulată și înțeleasă diferit de mai multe curente de gândire.

Pe măsură ce statele și instituțiile internaționale au conștientizat că adoptarea principiilor de responsabilitate de către organizații ajută la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă, a apărut și nevoia unor standarde internaționale de a caracteriza ce semnifică un comportament corporativ dorit.

În Uniunea Europenă, Forumul European pentru probleme de responsabilitate socială corporativă în Europa (European Multi-Stakeholder Forum Corporate Social Responsibility), înființat la inițiativa Comisiei Europene, definește responsabilitate socială corporativă astfel: ,,un concept prin care companiile armonizează într-un mod voluntar aspectele de natură socială și ecologică în operațiunile lor de afaceri și în interacțiunile cu stakeholderii lor”.În acest sens, responsabilitatea socială corporativă este suplimentară temelor pe care le tatează Uniunea Europeană pentru a garanta performanțe ecologice și sociale sporite, ea nu trebuie înțeleasă ca fiind un înlocuitor legislativ sau ca o misiune a companiilor cu responsabilități din domeniul public, care rămân la latitudinea guvernelor.

Pentru a sfătui companiile în integrarea responsabilității sociale corporative Uniunea Europeană a elaborat, de asemenea o serie de principii ce se referă la două dimensiuni ale relației dintre companie și societate: dimensiunea internă ce face referire la relația dintre angajați și companie și dimensiunea externă ce face referire la relația dintre companie și stakeholderi.

Dimensiunea internă se referă la faptul că relația cu angajații față de care companiile au responsabilitatea să: asigure îmbunătățirea calității vieții angajaților atât la locul de muncă cât și în afara acestuia; să le asigure un mediu de muncă sigur și sănătos; să trateze în mod responsabil restructurările respectând toate părțile ce sunt implicate; să diminueze impactul atât asupra resurselor cât și asupra mediului încercând să le protejeze.

Dimensiunea externă se referă la relația cu stakeholderii, față de care companiile trebuie să sprijine activitatea comunităților în care activează, să respecte drepturile fundamentale ale omului consemnate în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 să susțină protejarea mediului înconjurător atât la nivel local cât și național și să susțină dezvoltarea sitemelor economice locale prin semnarea de parteneriate cu distribuitori autohtoni.

2.2.1 Organizații ce se implică în CRS

Din perspectiva Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), responsabilitatea economică corporativă este formată din ,,multitudinea acțiunilor întreprinse de companii pentru a-și consolida relațiile cu societățile în care activează”.

World Business Council for Susistanable Development (WBCSD)- a definit responsabilitatea socială astfel: ,,angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economică durabilă conlucrând cu angajații, famiile lor, comunitatea locală și societatea în ansamblul său pentru a îmbunătății calitatea vieții acestora”.

Responsabilitatea economică corporativă:

este un proces ce are la temelie principiul dezvoltării durabile

urmărește satisfacerea nevoilor și a aspiraților prezentului fără a compromite șansele de a le satisface și pe cele ale viitorului

admite nevoia de acomodare, inovare, transparență continuă a măsurilor întreprinse

se întâlnește atât la nivelul IMM-urilor cât și la nivelul companiilor multinaționale

Responsabilitatea socială este explicată de către Asociația Americană de Marketing (AMA) ca fiind atitudinea prin care societățile comerciale înfăptuiesc activități de marketing și consideră că bunăstarea comunității dar și exigențele clienților sunt la fel de importante ca și profiturile în atingerea performanței în marketing.

Responsabilitatea socială în domeniul marketingului societăților comerciale se referă la părerea autorilor români de a conștientiza maximizarea consecințelor pozitive ale companiei și minimizarea impactului negativ al acesteia asupra societății.

În cadrul companiilor putem identifica patru tipuri de responsabilitate socială corporativă și anume:

responsabilitatea economică- ce se referă la resposabilitatea economic de a fi profitabilă

responsabilitatea legală- ce se referă la resposabilitatea companiei de a respecta legiile și de a-și îndeplini obligațiile contractuale

responsabilitatea etică- ce se referă la respectarea regulilor de natură morală, etică și a unui cod de bună practică în afaceri atât în mediul extern cât și în mediul extern companiei.

responsabilitatea filantropică- ce se referă la ipostazele legate de implicarea companiei în dezvoltarea comunității în cadrul căreia își desfășoară activitatea.

2.2.2 Formele de manifestare a responsabilității sociale corporative în domeniul marketingului

Formele de manifestare a responsabilitășii sociale în domeniul marketingului, sunt numite și inițiative sociale și au fost larg abordate în literatura de specialitate.

Aceste inițiative cum au fost numite sunt:

Promovarea unei cauze nobile ce face referire la faptul că o companie poate contribuii cu resurse financiare, materiale sau de altă natură în scopul strângerii de fonduri pentru a atrage atenția asupra unor probleme sociale și pentru a impulsiona implicarea voluntară a respective comunități.Procesele desfășurate de companie în acest sens se referă la faptul că trebuie recunoscute efectele legate de problemele sociale din cadrul comunității și tragerea unui semnal de alarmă cu privire la acestea; derularea unor campanii de sensibilizare a societății cu privire la anumite probleme de natură socială, desfășurarea unor campanii de convingere dar și de participare a societății prin a investii timp, bani dar și resurse non-financiare pentru a susține acea cauză.

Marketingul legat de o cauză socială se referă la faptul că o companie se obligă să doneze o parte din încasările sale pentru un anumit produs sau pentru mai multe produse, pe o perioadă determinată, pentru a sprijini o anumită cauză socială.Un exemplu concludent în acest sens este compania Dorna care a desfășurat în perioada 15 septembrie- 31 decembrie 2013, o amplă campanie de marketing legat de o cauză, în beneficiul Salvați Copiii Romania.

Campania se numea “Grijă pentru copii”, iar banii rezultați au fost donați pentru un program prin care asociația Salvați Copiii a donat către mai multe maternități din țară echipamente medicale performante al căror obiectiv era să reducă rata mortalității infantile.Pentru orice produs sub brandul Dorna achiziționat de clienți, în perioada 15 septembrie – 31 decembrie, compania care comercializează brandul Dorna (Coca-Cola HBC Romania) a donat o parte din contravaloarea acestora pentru susținerea cauzei.La finalizarea campaniei, Coca-Cola HBC s-a angajat ca va dona minim 660.000 RON (chiar dacă procentul din vânzari dedicat campaniei nu va ajunge la aceasta sumă).

Marketingul social corporativ se referă la dezvoltarea timpurie și realizarea unei campanii de modificare a comportamentului social menită să îmbunătățească calitatea mediului înconjurător (ex.folosirea pesticidelor, poluarea aerului,reciclarea,protejarea reyervaților etc.), sănătatea (cancer la sân, tulburări de alimentație, HIV, afecțiuni ale inimii etc.), siguranța publică (ex. siguranța în , trafic, violența în familie,prevenirea accidentelor, pregătirea în vederea dezastrelor naturale), , implicarea civică (voluntariat, participarea la vot, donarea de sânge etc.).

Un exemplu concludent în acest sens este compania

Filantropia Corporativă este o modalitate de manifestare a responsabilității sociale corporative prin care o companie contribuie în mod efectiv și direct cu donații materiale și financiare, servicii gratuite în sprijinirea unei cauze.

Voluntariatul comunitar se referă la acele acțiuni prin care compania încurajează anagajații și partenerii să participe în mod liber la susținerea unor cauze sociale sau a unor ONG-uri ce desfășoară astfel de acțiuni.

Practicile corporative responsabile social reprezintă acțiuni prin intermediul cărora o companie își îmbunătățește în mod voluntar modul de operare pe piață în așa fel încât să contribuie la binele comunității respective.

Sursa:http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/237498/2014/Lidl-se-implica-in-amenajarea-spatiului-verde-

Marketingul verde se referă la asocierea dintre marketing și protecția mediului cât și marketing și sănătatea consumatorilor.Marketingul ecologic are la bază dezvoltarea durabilă.Sustenabilitatea este reliefată ca fiind un nou model de dezvoltare, “un ideal pentru organizație”, proces prin care aceasta și angajații ei admit o nouă cultură – cultură și atitudine sustenabilă.

Pentru a avea succes în marketingul “verde”, o companie nu are nevoie nici să exagereze, nici să inventeze calități inexistente ale unui produs. Este suficient să știe să se poziționeze pe scara valorilor consumatorilor, să informeze cu responsabilitate și să confirme calitățile declarate ale produsului și să evalueze corect cunoștințele acestora.

Un exemplu în acest sens îl constituie Compania Lidl care a amenajat parcul ,,Lumea copiilor” din sectorul 4 al capitalei prin campania "Pentru un viitor mai bun!".Compania sprijină inițiativele pentru protejarea mediului, se implică în comunitate și promovează un stil de viață sănătos”.

2.3 Principiile eticii, politicile și strategiile de produs

Etica este un set de principii morale dar și de metode pentru aplicarea acestora, oferind intrumentele pentru formularea judecății morale.

În această accepțiune trebuie să se țină seama de o serie de principii etice ce caracterizează comportamentul acestuia. Principiile etice se referă la comportamentul curent, la obiceiurile și atitudinile oamenilor cu privire la conceptele generale de bine și rău, adevăr și minciună, echitate și discriminare, libertate și constrângere.

Principiile pe care se bazează marketingul ca știință, demers, « modus vivendi” nu exclud normele și principiile pe care se fundamentează etica în afaceri; dimpotrivă.

Constituirea pe principii a marketingului a unui centru pilot care să sprijine crearea și consolidarea unui mediu de afaceri bazat pe încrederea între parteneri și pe onestitate se impune cu tot mai multă necesitate, deoarece reprezintă un punct sensibil și esențial în aderarea și alinierea României la politicile economice ale Uniunii Europene.

Mediul de afaceri care trebuie creat și consolidat are propriile sale reguli morale esențiale, menite să asigure o competiție corectă, în care toți participanții să urmărească maximum de profit ce se poate obține prin eficiență și nu prin fraudă, înșelătorie, și alte mijloace necinstite.

Se pune un accent deosebit pe raportul de complementaritate dintre competiție și cooperare în economia de piață. Relațiile concurențiale din economia de piață nu se compun din competitori individuali, ci din „echipe” care să își bazeze forța competitivă prin cooperarea strânsă a tuturor membrilor ce intră în alcătuirea lor. Unele se luptă între ele, altele stabilesc alianțe durabile sau raporturi de neutralitate.

De asemenea este promovată mișcarea ethical investment, care promovează investițiile morale, sancționează companiile a căror conduită în afaceri ridică semne de întrebare, prin refuzul susținătorilor ei de a investi în acțiunile acestora, oricât de tentante ar fi dividentele pe care s-ar putea sconta.

În contextul globalizării, firmele comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe și mai dinamice decât au fost vreodată până acum. În consecință, apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale mediilor de afaceri locale sunt înlocuite de relativitatea unui context multinațional și multicultural, în care criteriile corectitudinii morale diferă și se modifică rapid.

Creșterea importanței acordate eticii în marketing se explică și prin modificările suferite de strategiile și structurile corporațiilor.

Datorită faptului că marketingul se desfășoară în contact permanent cu publicul, poate fi privit ca o componentă a afacerilor economice, oamenii îl asociază nu de puține ori cu o activitate mai puțin etică. Astfel strategia de comunicare a companiei și reacția sa la diferiți factori perturbatori ai mediului ambiant trebuie să respecte o conduită etică.

Cea mai prestigioasă organizație profesională dar și internațională din domeniulmarketingului, Asociația Americană de Marketing, are în vedere, în cadrul misiunii sale, și promovarea unor practici corecte în rândul operatorilor de marketing. În acest scop, a elaborat un cod de etică la care sunt afiliați toți membrii organizației, iar nerespectarea normelor incluse în cod atrage excluderea din rândurile acesteia.Astfel, orice operator de marketing trebuie să fie responsabil de consecințele tuturor activităților sale și să se asigure că toate acțiunile, deciziile și recomandările sunt direcționate a servi publicului vizat: consumatori, organizații și societatea în general.

În rândul consumatorilor a existat și există o seie de probleme jusificate, legate în general de produse și servicii periculoase, caliatea inferioară a acestora, uzura morală planificată și a altor practice de acest gen.

O problemă deosebită ce pune în lumină încălacrea principiilor eticii, o reprezintă crearea de produse pentru false nevoi.

Unele companii prin intermediul publicității încearcă să creeze consumatorilor o stare de nemulțumire față de produsele sau serviciile pe care aceștia le folosesc la un moment dat și încearcă să vândă consumatorilor noi bunuri de care ei nu au neapărată nevoie, dar pe care și le-ar putea dori.Această practică nu a avut success deoarece mai mult de 80% din produsele care ajung pe piață sunt respinse de consumatori.

2.3.1 Etica în politica de produs

În cadrul politicii de produs unele companii ignoră cerințele eticii, acționând liber într-un mod în care îi determină pe clienți să ajungă la concluzii false, iar un exemplu în acest sens sunt ambalajele ce au dimensiuni mari ce îl pot induce în eroare pe client deoarece el crede că obține o cantitate mai mare de produs însă de fapt ea este mai mică.

În cadrul procesului de lansare pe piață a unui produs pot apărea o serie de activități în care se pune problema respectării eticii.

Modul de poziționare a produsului poate conduce la o problemă de etică, chiar dacă produsul în sine este etic.Există situații în care consumatorii pot percepe în mod greșit caracteristicile produsului, atribuind-ui o serie de beneficii pe care acesta nu le deține, urmare a unui anumit mod de poziționare.Din acest motiv, este necesar ca modul de poziționare să dea posibilitatea concluzionării caracteristicilor reale ale produsului.

Eticheta produsului este important să cuprindă informații juste asupra caracteristicilor acestuia, asupra modului de utilizare/consum, asupra țării de origine.În privința acestui aspect, poate exista o înșelare aconsumatorilor atunci când componente ale produsului au fost făcute în țări diferite.Țara de origine este importantă deoarece influențează modul în care este cunoscută calitatea acelui produs.

Una dintre ariile de interes ale eticii deciziilor din domeniul politicii de produs o reprezintă siguranța acestuia.Consumatorii nu iau în considerație, printre principalele criterii, pe cel al siguranței, deoarece sunt convinși că acest lucru este de la sine respectat de către ofertant și garantat prin legislația în vigoare.Este necesar ca produsul atât prin design, cât și prin modul de folosire, să nu afecteze siguranța fizică și psihică aconsumatorilor.

Garanțiile produsului trebuie specificate cât mai explicit și necesită, deasemenea, existența posibilității de dovedire a lor.Este importantă existența garanției, precum și a posibilității reale de înlocuire a produsului în cazul în care anumite beneficii ale acestuia nu se produc.

Contrafacerea produselor este interzisă prin lege, putânduse urmări prin aceasta obținerea unor avantaje prin crearea unor confuzii cu produse cu o imagine favorabilă. Prin faptul că nu sunt susținute prin eforturi promoționale, aceste produse pot fi comercializate la prețuri mai avantajoase.Contrafacerea este o problemă importantă în marketingul internațional deoarece, în multe țări, legile cu privire la protecția produselor pot fi mai sumare sau pot fi aplicate parțial.

O altă problemă de etică este aceea de a pune accentul pe anumite atribute ecologice ale produsului.De exemplu, o firmă producătoare de produse alimentare poate pune accentul pe faptul că produsele sale nu conțin o anumită substanță care nu este foarte bună pentru sănătate, dar în realitate conține alți aditivi alimentari care pot avea consecințe asemănătoare.Influența asupra mediului a ambalajelor a condus la creșterea preocupărilor pentru utilizarea unor ambalaje ce nu afectează mediul înconjurător.Anumite firme încearcă print-o astfel de preocupare să câștige un avantaj concurențial prin crearea unei imagini de grijă față de mediu, atât prin produsele oferite, cât și prin procesele tehnologice folosite.

2.3.2 Etica în politica de preț

O problemă etică ce apare în cadrul politicii de preț o instituie prețurile prea mari la diferite produse ce au o calitate de fapt inferioară.Nepotrivirea aceasta dintre calitate-preț a produsului prezentat consumatorilor duce la apariția pe piață a unor mărfuri fără acoperire.

În adoptarea deciziilor de preț trebuie să se țină seama de modul în care consumatorii percep corectitudinea prețurilor.Percepția corectitudinii (justeței) prețurilor este guvernată de credința că firmele sunt îndreptățite să obțină un profit rezonabil, iar consumatorii sunt îndreptățiți să plătească un preț just.În conformitate cu principiul drepturilor duale (double entitlement) creșterile de preț nu trebuie făcute abuziv sau doar pentru a spori profitul, ci ele trebuie să aibă la bază creșterea costurilor produsului.

Reducerile de preț constituie una dintre tacticile la nivelul cărora se fac numeroase evaluări cu privire la etică.Sunt considerate lipsite de etică acțiunile princare într-un magazin se anunță reduceri de preț până la x %, dar în realitate există unul sau poate chiar două produse pentru care se acordă reducerea de x%, cea mai mare parte a produselor pentru care se aplică această tactică beneficiind de reduceri mult mai mici.

Practicarea unor tactici de tipul „price matching garantees”, prin care se promite acordarea diferenței de preț pentru un anumit produs în cazul în care acesta este găsit la un preț mai mic la un alt concurent într-un anumit interval de timp, este lipsită de etică atunci când această promisiune nu este respectată. În spatele unei astfel de tehnici se poate ascunde interesul de a crea imaginea de ofertant cu cele mai scăzute prețuri, pornindu-se de la premisa că, în general, cumpărătorii nu vor verifica acest lucru.

Prețul trebuie să fie comunicat în totalitate, fiind necesară prezentarea și a costurilor de instalare și utilizare.

Prețurile sub nivelul costurilor (dumping) reprezintă de asemenea o tactică ilegală. Acestea sunt folosite în vederea eliminării de pe piață a unor concurenți, iar atunci când nivelul competiției s-a mai diminuat, inițiatorul acestei tactici crește din nou prețul.Totuși, în anumite situații această practică este greu de dovedit, mai ales în tranzacțiile internaționale unde transparența costurilor este mult mai redusă.

Prețurile discriminatorii sunt acele prețuri care vizează același produs, însă diferă la nivelul anumitor categorii de consumatori. Ele pot apărea în domeniul marketingului business to business, când un producător poate favoriza un client,acordând-ui prețuri mai avantajoase, ceea ce diminuează corectitudinea raporturilor de concurență în care acesta se implică la nivelul pieței de consum.În cazul prețurilor diferențiate firma trebuie să comunice deschis tuturor părților calificările și restricțiile care generează un avantaj prin preț.

Menținerea prețului de vânzare poate fi, de asemenea, o practică incorectă dacă acesta este impus comercianților de către producători. Este legală însă recomandarea prețurilor pentru o anumită perioadă, comercianții care asigură aceste prețuri primind anumite reduceri din partea producătorului.

Prețurile unitare vizează prețul produsului pe unitatea de măsură (kg., l.), în anumite țări fiind obligatoriu a fi afișate, pentru o serie de produse. Acestea dau consumatorilor posibilitatea de a evalua și de a compara cu mai mare ușurință prețurile, mai ales în cazul produselor al cărui dozaj este diferit.S-au înregistrat situații în care a fost afișat doar prețul pe unitatea de măsură, lipsind însă prețul individual al produsului.O astfel de practică favoriza atribuirea unui nivel mai mare prețului individual al produsului la nivelul codului cu bare, lucru greu de detectat de către consumatori.

O practică lipsită de etică este cea a suprataxelor cantitative care presupune că pentru cumpărarea unor cantități mai mari (produse ambalate la nivelul unor dozaje mai mari) prețurile pe unitatea de măsură să crească.Această tehnică se bazează pe presupunerea că, la nivelul consumatorilor, există percepția că vor plăti mai puțin dacă vor cumpăra cantități mai mari, ei nemaifiind foarte atenți la prețuri.

2.3.3 Etica în politica de distribuție

Gama sortimentală este necesar a fi alcătuită în conformitate cu nevoile consumatorilor vizați. Stabilirea prețurilor pentru diferite sortimente la nivelul liniilor de produse trebuie să țină seama de diferențele de calitate, deoarece, în multe situații, prețul este considerat un indicator al calității.Dincolo de rolul de a atrage consumatorii din categoriile vizate, stabilirea unor prețuri diferite la nivelul sortimentelor aceleiași linii trebuie să se facă în așa fel încât să nu inducă în eroare în privința calității.

În privința produselor cărora li se aplică reduceri temporare de preț, este necesar ca acestea să se găsească în cadrul perioadei de garanție sau valabilitate sau aceasta trebuie să nu se încheie la un interval mult prea redus în raport cu durata de utilizare a produsului.Astfel, nu este etică oferirea unei reduceri de preț pentru o marcă de cremă de față al cărui termen de valabilitate expiră într-un interval de câteva zile.

Un alt domeniu supus atenției discuțiilor în privința eticii îl constituie utilizarea unor canale de marketing neautorizate, practică denumită și piață gri, ea putând apărea atât în interiorul unei țări, cât și în afara acesteia (importuri paralele). O astfel de acțiune conduce la apariția de diferențe de preț, canalul neautorizat putând practica prețuri mai reduse. De asemenea, garanțiile acordate de producător nu pot fi aplicate încazul canalelor neautorizate, ceea ce constituie o sursă de insatisfacție pentruconsumatori.Vânzările piramidale vizează recrutarea de agenți de vânzări care să promoveze și să vândă produsele rudelor, prietenilor, cunoștințelor.

2.3.4 Etica în politica de promovare

În zilele noastre, pentru societățile ce desfășoară activități de marketing a devenit foarte important stabilirea unor relații de comunicare de lungă durată cu consumatorii.

Activitățile de natură promoțională au un rol foarte important în orice program de marketing desfășurat de acele societăți comerciale ce utilizează instrumente de marketing.

Politica de promovare este cea care se află cel mai mult în vizorul eticii în domeniul marketingului deoarece în legătură cu aceasta există o serie de probleme.Una din cele mai des întâlnite probleme ale eticii în politica de promovare este cea a mesajelor înșelătoare.Acestea sunt considerate mesaje înșelătoare deoarece nu sunt suficient de explicite iar modalitatea de a fi înțelese diferă de la individ la individ.

Activitățile promoționale au un rol comucațional cheie în atragerea clienților însă conținutul mesajelor publicitare ridică de foarte multe ori probleme etice în marketingul internațional, în special din cauza diferențelor culturale și lingvistice dintre țări și diverse zone ale lumii. Câteva cuvinte, gesturi, culori, simboluri au semnificații diferite pe diferite meridiane ale lumii și sunt, de asemenea, interpretate diferit. Ceea ce este natural, onest sau adecvat într-o țară europeană poate fi ridicol, obscen sau dezonorant într-o altă țară.

Un alt aspect nedorit în activitatea de publicitate este cel legat de adoptarea unor idei deja folosite în unele reclame, sub forme mai mult sau mai puțin vizibile, mai greu sau mai ușor de dovedit.

Publicitatea reprezintă unul din acele instrumente de marketing utilizate de către societățile comerciale pentru a capta atenția consumatorilor și pentru a putea să-și vândă serviciile și produsele.Activitatea de marketing atât în Uniunea Europeană cât și în Statele Unite ale Americii a fost una dur criticată pentru că încalcă principiile eticii și responsabilității sociale.

Publicitatea este considerată în mai multe cazuri o formă de manipulare a conștiinței consumatorilor și nu o formă prin care aceștia pot obține mai multe informații utile.

Deasemenea putem spune că prin intermediul activității de promovare clienții sunt supraîncărcați cu informații irelevante.

Referitor la etica în politica de promovare putem vorbii și despre acei comercianți care prezintă foarte multe beneficii ale produselor lor, însă în realitate acestea sunt minciuni pentru a îi determină pe consumatori să achiziționeze un anumit produs.În acest sens dau drept exemplu promovarea produselor pentru slăbit care sunt intens promovate însă în realitate acestea sunt destul de nocive, având repercursiuni în timp.

Un alt exemplu de comportament neetic în activitatea de promovare sunt promoțiile in store (în magazin) care îi fac pe consumatori prin intermediul echipelor de promoteri să renunțe la un produs pe care îl folosesc în mod regulat în favoarea altuia nou prezentând-ui anumite beneficii care de fapt nu sunt reale iar în al doilea rând îi induc pe consumatori în eroare prin prisma faptului că li se promite că vor câștiga un premiu, de cele mai multe ori fiind unul substanțial pentru a îi atrage iar în final consumatorul primește doar un mic premiu de consolare sau nimic.

Deasemenea o altă practică neetică în activitatea de promovare este considereată cea a spoturilor publicitare cu mesaje ascunse iar aici mă refer în special la cea adresată copiilor, deoarece aceștia sunt considerați influențabili, vulnerabili, incapabili de a filtra anumite mesaje publicitare și neajutorați în fața acestor practici.

Publicitatea a fost criticată pentru faptul că manipulează într+un fel sau altul copii insuflându-le ideea că utilizând un anumit produs va face ca ei să fie persoane mai bune și deasemenea submineză autoritatea părinților.

O altă practică neloială privitoare la a publicitatea adresată lor este că anumite produse cărora li se face reclamă pot fi dăunătoare dacă nu sunt consumate sau întrebuințate corespunzător, în raport cu respectarea unei diete sănătoase sau în raport cu agresiunea de orice tip.Un exemplu în acest sens îl reprezintă reclamele Happy Meal de la MC Donald`s, reclamele la dulciuri, chipsuri, jucării etc.

Spre exemplu s-a demonstrat că publicitatea excesivă la jucării pe anumite posturi destinate copiilor are un efect negativ prin faptul că influențează alegerile copiilor (mai ales în perioada sărbatorilor de iarnă).

Publicitatea este consideră neetică atunci când este foarte agresivă atât prin natura mesajului comunicat cât și prin frecvența difuzării acestuia.

Studiu de caz: Etică în afaceri la compania Heineken

3.1 Informații generale despre compania Heineken

Povestea companiei Heineken și a brandu-lui cu același nume a început cu 150 de ani în urmă,pe data de 15 februarie 1864 când Gerard Adriaan Heineken achiziționează fabrica de bere ,,The Haystack”- cea mai mare fabrică de bere din zona Amsterdamului din Olanda.

Deși ambiția sa a fost de la început aceea de a face cândva cea mai bună bere din lume, pentru moment, totuși, tânărul Heineken lasă lucrurile cum erau și The Haystack producea aceeași bere ca și până atunci, adică "berea muncitorilor", care era produsă prin fermentarea drojdiei la suprafața lichidului (metodă de fermentație superioară).

Pe 11 ianuarie 1873 este înființată compania HEINEKEN’s Bierbrouwerij Maatschappij N.V (HBM). Gerard Heineken este numit președinte și numele "Haystack" este înlocuit cu Heineken.

În prezent Heineken este un producator de bere global și independent ce se mândrește cu o istorie și o moștenire impresionantă ce oferă consumatorilor din toată lumea beri de calitate, mărci extraordinare și experienșe unice.

Domeniul de activitate al companiei Heineken este în industria producătoare de bere, aparținând ariei băuturilor alcoolice, din domeniul bunurilor de larg consum.

Heineken a fost primul și rămâne singurul brand de bere global savurat în 178 de țări din întreaga lume ce are operațiuni în peste 70 de țări, ceea ce înseamnă că mărcile Heineken au o răspândire mai mare decât a oricărui alt producator de bere.

Compania Heineken are 85.000 angajați în toata lumea și împreună formează o echipă globală diversificată, dedicată și dinamică.

Compania a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 1,120 miliarde de lei, în scădere cu 5% față de anul 2012, compania a informat publicul printr-un comunicat de presă privind rezultatele financiare ale anului trecut.

Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa și al treilea în întreaga lume, ca volum.Compania deține 250 de mărci internaționale, regionale, locale și este într-un proces de creștere continuă la care contribuie achizițiile recente din Africa, India, Asia și America Latină.

Portofoliul de mărci Heineken are la bază brandul cheie Heinekenprecum și mărci naționale (Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler,Ciuc Radler fără alcool, Silva Original, Silva Dark,Golden Brau, Golden Brau fără acool, Neumarkt, Bucegi ) mărci locale(Gambrinus, Harghita, Hațegana) și mărci de import(Desperados, Amstel, Sol, Edelweiss, Zipfer, Zipfer Limetten Radler, Birra Moretti, Birra Moretti Zero, Krusovice Imperial, Krusovice Cerne, Gösser, Schlossgold).

Sursa:http://www.heinekenromania.ro/ebook/

3.1.1 Heineken la nivel global

Compania Heineken este prezentă la nivel global pe cinci continente:Europa de Vest, Europa Centrală și de Est, Africa și Orientul Mijlociu, America și Asia

Heineken® a fost primul și va rămâne singurul brand de bere global savurat în 178 de țări din întreaga lume. Heineken® este cel mai cosmopolit brand de bere din lume, iar în 2013 a sărbătorit 140 de ani. Cu fiecare an din istoria sa, Heineken® a reinventat experiența berii prin gust, publicitate și prin amprenta sa globală. Astăzi este un simbol global și lider internațional pe segmentul berii premium.

Sursa: http://www.heinekenromania.ro/about-us/heineken-global

Europa de Vest: Heineken este cea mai mare companie producătoare de bere din Europa de Vest,ce deține companii ce operează în zece țări și o companie de Export și Duty Free fiind prezent în numeroase țări atât prin producerea locală a berii Heineken, cât și prin importarea altor mărci din portofoliul grupului. Heineken este prezentă în țări precum: Belgia, Finlanda, Franța Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania și Elveția.

Europa Centrală și de Est: Heineken are un portofoliu vast de mărci de top și peste 50 de fabric în zona Europei Centrale și de Est, unde importă un număr mare dintre mărcile grupului și unde sunt produse sub licență berile Heineken și, în unele cazuri, Amstel.Heineken este prezentă în Europa Centrală și de Est în țări precum: Austria (lider de piață), Belarus, Bulgaria (lider de piață), Croația (numărul doi pe piață),Cehia, Grecia (lider de piață), Macedonia (lider de piață), Polonia (numărul doi pe piață), România (numărul doi pe piață), Rusia, Serbia, Slovacia (lider de piață), Ungaria (numărul doi pe piață).

Africa și Orientul Mijlociu:Heineken deține fabrici în Africa și se bucură de o poziție bună pe piața de aici de peste 50 de ani. În afară de producerea de beri locale, o mare parte dintre companiile operatoare ale grupului produc și comercializează băuturi răcoritoare.

Heineken este prezentă în Africa în țări precum: Algeria, Burundi, Congo, Egipt, Etiopia, Liban, Nigeria, Ile de la Reunion, Rwanda, Sierra Leone, Africa de Sud, Tunisia.

America: Poziția grupului în această regiune a fost întărită în 2010, prin achiziționarea Fomento Económico Mexicano, S.A.B. de C.V. (FEMSA), care i-a adus numărul doi pe piața mexicană, asociindu-i de asemenea noi mărci, precum Sol, Dos Equis și Tecate. În plus, Heineken deține berării în Panama, Suriname și în Caraibe, iar brandul Heineken este produs sub licență și în Canada.Heineken deține peste 20 de fabrici pe continentul american și este prezentă în următoarele țări: Argentina, Bahamas, Brazilia, Canada, Chile, Martinique, Mexic, Panama, Suriname, St. Lucia, Statele Unite ale Americii.

Asia: Prin asocierea cu Fraser and Neave în cadrul structurii Asia Pacific Breweries, Heineken este prezentă în 14 țări din regiune, cu peste 40 de branduri și 25 de fabrici de bere.Grupul este prezent în țări precum: Combodgia, China, India, Indonezia, Laos, Malaezia, Mongolia, Noua Caledonie, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Singapore, Sri Lanka, Tailanda, Vietman.

3.1.2 Heineken în România

Compania HEINEKEN este prezentă în România din anul 2003, când a achiziționat Brau Union, iar în 2007 își schimbă numele în HEINEKEN România.Începând din martie 2007, compania și-a schimbat numele în HEINEKEN România, schimbare care a însemnat și adoptarea culturii și a valorilor Grupului HEINEKEN.

Începand cu 1 februarie 2012, HEINEKEN a adoptat în România noua identitate vizuală globală, care reflectă evoluția companiei pe plan local și global. Identitatea vizuală actuală constă într-un design nou, numele companiei fiind scris cu majuscule și completat de o stea roșie, ce reprezintă spiritul și energia celor 85.000 de angajați ai HEINEKEN din toată lumea. Noul logo al companiei se diferențiază de logo-ul mărcii Heineken®, cel din urmă rămanând neschimbat. Identitatea legală a companiei rămâne aceeași, S.C. HEINEKEN ROMÂNIA S.A. Heineken este liderul pieței de bere din România fiind compania cu mai diversificat portofoliu de pe piața de bere locală ce oferă consumatorilor beri de calitate, mărci extraordinare și experiente unice.

Portofoliul Heineken include numeroase mărci, de la cele distribuite la nivel național precum Heineken®, Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler, Ciuc Radler făra alcool, Silva Original Pils si Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau făra alcool, Neumarkt, Bucegi, la marci regionale precum Gambrinus, Harghita si Hategana, sau marci de import Desperados, Gosser, Schlossgold, Zipfer si Zipfer Radler, Edelweiss, Amstel, Birra Moretti si Birra Moretti Zero, Krusovice Imperial, Krusovice Cerne si Sol.

Heineken are 4 fabrici de berepe teritoriul țării în Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș. În familia HEINEKEN România sunt peste 1.100 de angajați. Indirect, compania generează peste 10.000 de locuri de muncă în industria Ospitalității și peste 2.000 de locuri de muncă în Retail.

În 2010, Heineken România a lansat componenta locală a Agendei de Sustenabilitate “Brewing a Better Future”, care face parte din agenda globală de sustenabilitate a Heineken N.V.

Heineken România are o viziune integrată asupra sustenabilității, acoperind toate ariile de activitate ale companiei pentru o perioadă de 10 ani.

Agenda de sustenabilitate “Brewing a Better Future”, care conține 6 arii principale, ajută compania să își desfășoare activitatea în România pe termen lung în mod eficient și responsabil și să aibă o contribuție pozitivă asupra societății, mediului și comunităților în care își desfășoară activitatea.

Tot în anul 2010, Heineken Romania a lansat “Raportul de sustenabilitate”, care face parte, de asemenea, din programul “Brewing a Better Future”. Prin acest raport, compania își informează partenerii asupra rezultatelor în ariile economic, mediu și siguranță și le prezintă planurile de viitor.

3.2 Etică în afaceri la compania Heineken România

În ultimii ani compania Heineken România s-a concentrat foarte mult pe etica în afaceri iar în acest sens au fost stabilite, prin intermediul valorilor ce stau la baza organizației, obiective foarte clare, cel mai important dintre ele fiind ca până în 2020 să fie cel mai ,,verde” producător de bere.

Deoarece compania operează în diferite zone ale globului, dialogul intern este o necesitate.Heineken trebuie să adapteze modul de operare în conformitate cu datini, obiceiuri locale, sprijinind astfel principiile de etică.

Compania Heineken nu este o companie ce dă doar declarații cu privire la etica în afaceri ci este o companie ce merge dincolo de acestea și se concentreză pe acțiune.Aceasta este o companie responsabilă ce înglobează o întreagă strategie durabilă de afaceri, care include etica de afaceri, drepturile consumatorilor, echitatea economică și socială, tehnologiile nepoluante, tratarea justă a forței de muncă, relațiile transparente cu autoritățile publice, integritatea morală și investițiile în comunitate, aspectele ce devin esențiale pentru o companie de succes modernă.

Compania Heineken s-a orientat spre dezvoltarea și menținerea eticii în afaceri prin tot felul de inițiative adoptate la nivelul organizației și anume de a proteja mediul înconjurător, de a-și mulțumii pe deplin consumatorii, de a fi aproape de nevoile lor îndemnându-i să consume responsabil, de a-și mulțumii și de a-și păstra angajații prin crearea unui mediu de lucru plăcut, prin acordarea de bonusuri și a unui salariu adecvat dar și prin respectarea drepturilor și libertăților angajaților; prin consolidarea relațiilor dintre acționari și companie; angajați și companie; furnizori și companie; terți și companie; concurenți și companie; prin oferirea posibilității persoanelor din exterior de a contribui prin ideile lor la dezvoltarea companiei din acest punct de vedere.

3.2.1 Analiză din perspectiva eticii în afaceri a valorilor companiei Heineken

Analizând valorile companiei Heineken din perspectiva eticii în afaceri constatăm că acestea o reprezintă ca organizație, cetățean corporativ, angajator și sunt puternic înrădăcinate în trecutul, prezentul și viitorul acesteia.

Valorile inspiră compania și sunt înfățișate de fiecare angajat indiferent de funcție, nivel sau locație geografică.

Valorile companiei Heineken sunt:

1. Pasiunea pentru calitate

2. Bucuria de a trăi

3. Respect pentru individ, societate și planetă

Pasiunea pentru calitate se referă la faptul că Heineken a pus întotdeauna accentul pe calitate, pornind de la nivelul tehnicilor de fabricație, a produselor până la investițiile în mediul intern( spre exeplu investițiile în oameni, tehnologie și creșterea eficienței).

Bucuria de a trăi se referă de fapt la oferirea unor momente plăcute, se referă la bucuria de a-și practica meseria și de a-i susține pe cei care au nevoie de ajutor prin promovarea unui stil de viață echilibrat unde berea este consumată cu moderație și aici fac referire la consumul responsabil de alcool.

Respectul pentru individ se referă la faptul că Heineken își ghidează activitățile în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, ceea ce este vizibil atât în respectul acordat demnității, diferențelor dintre oameni, culturi și convingeri, cât și respectul acordat politicilor de promovare a consumului responsabil de alcool.

Respectul pentru societate se referă la faptul că Heineken se privește drept un actor responsabil în cadrul comunităților unde operează: nu numai că a pus bazele unei culturi organizaționale solide și coerente, dar depune permanent eforturi pentru a contribui la dezvoltarea societății în ansamblu.

Respectul pentru planetă se referă la responsabilitatea pe care o are compania față de tot ce o înconjoară materializându-se într-o serie de politici și programe care vizează societatea, mediul înconjurator și consumul de alcool acestea fiind o componentă esențială a strategiei Heineken.Heineken respectă legile din fiecare țară unde își desfașoară activitatea, diferențele culturale fiind un punct forte.

3.2.2 Analiză din perspectiva eticii în afaceri a Codului de conduită al companiei Heineken

Analizând din perspectiva eticii în afaceri Codul de conduită în afaceri al companiei Heineken, observăm că respectă în mare parte schema standard a codurilor de conduită.

Codul de conduită în afaceri Heineken este aplicabil peste tot unde compania își desfășoară activitatea.

Codul de conduită în afaceri al companiei Heineken cuprinde: prezentarea valorilor companiei; ce reprezintă codul de conduită Heineken; standardele codului de conduită cum ar fi integritatea personală, integritatea comercială, integritatea companiei; responsabilități și denunțare; măsuri disciplinare; protecția împotriva represaliilor; cui i se aplică Codul; când trebuie să acționez; pe cine pot contacta; lista politicilor citate.

Codul de conduită Heineken are în vedere principiile pe care fiecare angajat al companiei trebuie să și le însușască și să le respecte atunci când acționează în numele Heineken.

Încă de la început este specificat că prezentul cod nu anticipează fiecare situație cu care se vor confrunta angajații și că acesta nu poate acoperii toate situațiile întâlnite în viața organizațională.

Integritatea personală nu se referă numai la consum și comunicare responsabilă, la drepturile angajaților și drepturileomului, la hărțuire și discriminare, la sănătate, siguranță și mediu, ci și la faptul că organizația încearcă să-și mențină reputația, capacitatea de aopera și încrederea tuturor părților interesate.

Integritatea comercială se referă la faptul că Heineken dorește să își dezvolte afacerea și inclusiv relațiile cu partenerii menținându-și reputația excelentă, aceast lucru înseamnând că respectă legile și reglementările, litera și spiritul Codului de conduită în afaceri precum și politicile debbază.

În acest sens Heineken respectă principiul unei concurențe riguroase dar loiale, evită mita și avantajele necuvenite în orice mod sau formă, oferă și acceptă cadouri în mod corespunzător și transparent, oferă și acceptă divertisment și ospitalitate în mod deschis și necondiționat ca pe un gest de stimă și bunăvoință, menținându-și independența dar și protejându-și reputația, fac donații caritabile într-o manieră transparentă și profesională, își dau silința să facă afaceri cu părți care aderă la standarde de integritate similare.

Integritatea companiei se referă la resursele companiei (inclusiv la informații). Compania are datoria de a le utiliza șide a le proteja cu atenție și cu profesionalism, depunând toate eforturile de care este capabilă, pentru a respecta valoarea lor și a le folosii în mod corespunzător fără să aducă vreun prejudiciu.

Necesitatea instituirii unui cod de etică la compania Heineken derivă din faptul că acesta cuprinde seturi de reguli și valori care vor ghida comportamentul membrilor, va fi folosit ca un etalon pe baza căruia va fi judecat un comportament neetic și este esențial pentru modul în care compania se protejază și își dezvoltă reputația.

3.3 Responsabilitate socială la compania Heineken România

Compania Heineken este una responsabilă social datorită acțiunilor pe care le întreprinde atât referitor la mediul înconjurător cât și referitor la societatea în care își desfășoară activitatea.

Compania Heineken se preocupă de mediul înconjurător prin încercarea de a reduce pe cât posibil emisiile de carbon, prin colectarea deșeurilor, prin reducerea emisiilor de carbon, prin optimizarea distribuției dar și prin valorificarea resurselor naturale epuizabile.

Compania Heineken este interesată și de mediul în care activează iar în acest sens este atentă la comunitatea în care își desfășoară activitatea contribuind la dezvoltarea ei.

Astfel compania și-a îndreptat atenția către următoarele 4 domenii cheie dar și spre altele după cum urmează:

Sursa: http://www.heinekenromania.ro/sustainability/reporting

Compania a conștientizat importanța resurselor de apă încurajând în acest sens consumul de apă responsabil, iar conform raportului de sustenabilitate din anul 2012 Heineken România și-a îndeplinit obiectivul de a reduce consumul de apă de la 2,5%, de la 4,0 hl/hl în 2011 la 3,9 hl/ hl în 2012.Pe lângă consumul de apă compania Heineken acordă o deosebită atenție și calității apelor reziduale care se întorc în mediul înconjurător, în acest sens au echipat toate fabricile de bere cu stații de epurare a apei uzate și urmaresc în permanență îmbunătățirea parametrilor acestora.

Heineken România a reciclat în anul 2013, 50 de tone de deșeuri, reprezentând frigidere și echipamente de răcire ale instalațiilor de bere la draft.Acestea au fost gestionate de compania GreenWEEE Internațional care a asigurat valorificarea și recuperarea materialelor în proporție de 95%, deasemenea au asigurat și tratarea corectă a substanțelor periculoase pentru a elimina pericolul de poluare a mediului înconjurător.

Compania Heineken se preocupă și de emisiile de CO2 care au un efect negativ asupra climei ducând la o creștere a temperaturilor sau a nivelului mării, în acest sens compania se străduiește să reducă emisiile de carbon provenite de la arderea combustibililor fosili din fabrici cu 40% până în 2020.Tot pentru a reduce emisiile de CO2 Heineken a achiziționat frigidere noi ce folosesc o tehnologie mai avansată, numită ,,tehnologia verde”.

Heineken a încercat să-și optimizeze distribuția pentru a reduce emisiile de CO2 iar în acest sens a redus numărul de kilometrii parcurși, a redus consumul de combustibil și a încercat să folosească mijloace alternative de transport.

În anul 2009 Heineken a inițiat un parteneriat cu ALIATprincipala organizație non-guvernamentală din România care oferă servicii în domeniul adicțiilor iar în acest sens a fost înființată platform Alcohelp ce reprezintă primul centru on-line de consiliere și intervenție pentru persoanele dependente de alcool din România.Heineken împreună cu ALIAT au urmărit programul Alcohelp care își propune promovarea consumului responsabil de alcool, educarea persoanelor cu privire la efectele nocive pe care le are abuzul de alcool asupra sănătății dar și sprijinirea persoanelor ce se confruntă cu astfel de probleme.

În anul 2012 Heineken a deschis patru centre AlcoInfo în spitale situate în diferite orașe din România.

Centrele “AlcoInfo” sunt localizate în București (Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon), (Câmpulung Moldovenesc (Spitalul Municipal din Câmpulung Moldovenesc) și Miercurea

HEINEKEN pentru Comunități face parte din agenda Heineken de sustenabilitate și are ca obiectiv sprijinirea celor 4 comunități locale (Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș) unde își desfășoară activitatea(unde are fabric). Până în prezent compania a investit 1.000.000 RON în programe relevante la nivelul comunităților locale, spre exemplu la Miercurea Ciuc (Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc).

Deasemenea compania promovează marketingul responsabil, toate produsele și campaniile de promovare transmit mesajul de consum responsabil.Promovarea produselor Heineken nu vizeaza și nu încurajează consumul în rândul femeilor însarcinate, în rândul minorilor, a persoanelor care intenționează să conducă vehicule sau care urmează un tratament medicamentos.

Pentru a se asigura ca produsele lor sunt comunicate în mod responsabil, fiecare material de comunicare se evaluează și se aprobă conform regulilor de comunicare comercială.La anumite perioade de timp, se instruiesc persoanele responsabile cu crearea campaniilor de publicitate și promovare, cu privire la standardele la care compania aderă.În calitate de membru fondator al Consiliului Român pentru Publicitate („RAC“), compania solicită avizul și sfatul acestuia cu regularitate.

Profil comunicațional – promovare

În prezent compania Heineken colaborează cu Agenția de publicitate Petal Promotion pentru promovarea campaniilor Heineken in store.

Agenția Petal Promotion este o companie specializată în serviicii de BTL, promoții și hostess, înființată de profesioniști în domeniul FMCG, și al serviciilor conexe vânzărilor, care își propune ca în cel mai scurt timp să ajungă una dintre cele mai importante firme în acest domeniu.

HEINEKEN are parteneriate în mai multe domenii printre care sport, muzica, film, consum responsabil sau programe de implicare în comunități. Acestea permit companiei să fie cu adevarat implicată într-un dialog continuu cu consumatorii.

Sponsorizarile Heineken® în muzică

Heineken® își ține consumatorii conectați la muzica lor preferată, sponsorizând unele dintre cele mai importante festivaluri din lume precum Heineken Open’er, Rock in Rio și Sensation iar în acest sens face.În Romania, Heineken sponsorizează diverse evenimente de muzică electronică, la care participă unii dintre cei mai apreciați DJ-i la nivel internaționali.

HEINEKEN lansează campania globală “Dance More, Drink Slow”, prin care încurajează consumul moderat de alcool.

La începutul anului 2014 HEINEKEN a încheiat un parteneriat cu celebrul DJ-ul internațional Armin van Buuren pentru prima campanie ce promovează consumul responsabil în rândul tinerilor adulți care consumă alcool pe ringul de dans și în jurul acestuia.Campania globală numită “Dance More, Drink Slow” transmite un mesaj puternic de consum responsabil și are o abordare nouă și inedită. Campania are ca obiectiv să transforme consumul moderat într-un comportament aspirațional pentru cei care petrec o seară în oraș, subliniind importanța de a deține și păstra controlul în orice situație.

În 2011, HEINEKEN a lansat campania “Sunrise”care a dat viață ideii că nu există limite atunci când îți cunoști limitele.Campania a subliniat faptul că a consuma Heineken® cu moderație permite consumatorilor să petreacă timp cu prietenii, să cunoască oameni noi și să trăiască experiențe unice. “Dance More, Drink Slow” duce mesajul brandului cosmopolit la un nivel superior.

CONCLUZII

Etica reprezintă principiile de comportament care guvernează un individ sau un grup.

Etica se confruntă cu ce este bine și ce este rău. Este un cod de reguli nescrisecare ne guvernează în atitudinea față de ceilalți.

Etica este temelia ce stă la baza relațiilor noastre,înseamnând unansamblu de relații față de patroni, față de angajați, de colegi, de clienți, de subordonați,de furnizori, fata de comunitatea în care ne aflăm și unii față de alții.

Un comportament contrar eticii dăunează grav și societății, în ansamblu, ducând laapariția unor flageluri create de viața modernă (crimă, abuzuri, discriminări, trafic dedroguri, trafic de influență, corupție etc), la agresiuni împotriva organismului (suferințe,boli, etc), la prejudicierea condiției umane (mizerie materială și sufletească), etc.

 Etica afacerilor este esențială pentru succesul pe termen lung al activității.

Etica în afaceri se referă de fapt la acel echilibru care ar trebui găsit între performanțele economice și cele sociale ale firmei. Pentru înțelegerea clară a rolului eticii în afaceri este deosebit de importantă atitudinea conducerii superioare a firmei din care să reiasă respectarea eticii atât prin acțiunile proprii ale managerilor cât și din politicile abordate în firmă, din deciziile luate, din sarcinile transmise, din politicile salariale adoptate, din modul de aplicare a sancțiunilor disciplinare, etc.

În conjunctura ultimelor decenii dezvoltarea cu rapiditate a corporațiilor internaționale, a făcut ca procesul globalizării să cunoască o evoluție mai mult decât evidentă care a avut un impact semnificativ asupra eticii afacerilor,aceasta confruntându-se cu probleme noi ce nu intră în sfera de interes a eticii afacerilor tradițională.

Dezvoltarea și amplificarea schimburilor dintre țări reprezintă o cerință indispensabilă a progresului economico-social.

Analizând locul eticii în procesul de globalizare putem spune că rolul pe care-l are etica în afaceri devine astăzi o necesitate a lumii contemporane asigurând la nivel micro,macro și mondo economic: „spiritul civic”, „respectul”, „spiritul fair play”, „demnitatea”, „corectitudinea”, „transparența”, ,,pacea”, ,,echitatea”, „creativitatea”, „considerația”, „securitatea și siguranța consumatorului” și în final „respectarea drepturilor omului”. Iar în acest sens organele guvernamentale și cele ale administrației fiecărui stat al lumii trebuie să pună accent pe aceste valori promovate de etica în afaceri, având datoria să le fructifice, să le asimileze, să le promoveze atât în cultura lor cât și în alte culturi și să le transmită mai departe generațiilor viitoare pentru a se evita problemele cu care se confruntă azi etica în afaceri.

Din punctul meu de vedere printre principalele probleme generate într-o măsură mai mică sau mai mare de procesul globalizării în contextul eticii în afaceri se numără:

Diferențele cultural

Lipsa de coordonare a statelor lumii în ceea ce privește etica afacerilor și cadrul legislative

Lipsa responsabilității sociale a corporațiilor

Practicile de marketing, protecția și siguranța consumatorului

Protecția mediului și a animalelor

Încălcarea drepturilor omului și discriminarea

Deși lumea afacerilor este din ce în ce mai globalizată, nu trebuie uitate efectele particulare ale eticii afacerilor în diverse țări ale lumii; aceste deosebiri naționale sunt cele care înfrânează dezvoltarea afacerilor la nivel multinațional, constituind adevărate bariere de natură socio-culturală, economică și politică.

Etica în afaceri este importantă atât pentru statele lumii cât și pentru companiile multinaționale.Etica în afaceri a suscitat interesul mai multor organizații precum OCDE(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică),Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Organizația Mondială a Comerțului etc.

Etica afacerilor cuprinde și etica marketingului, etică ce se referă la aplicarea normelor și principiilor morale în sfera practicii de marketing.

Conceptul de etică în marketing a apărut ca urmare a unor scandaluri apărute în anii 80` pe tema poluării și a neglijenței din partea unor companii. De atunci și până astăzi se pune accentul pe etica în marketing și mai exact acest lucru face referire la obiectivele activității de marketing ce trebuie abordate și, mai ales, unite la cerințele ce decurg din marile dificultăți ale omenirii, la momentul actual.

Într-un asemenea context, în teoria marketingului își face apariția o problemă nouă, problema eticii marketingului. Conștienți de acțiunile lor, operatorii de marketing se confruntă cu numeroase probleme de ordin moral. De cele mai multe ori ei nu-și pot da seama foarte clar care este cel mai indicat mod de acțiune.

Etica în activitatea de marketing cuprinde:etica în politica de produs, etica în politica de distribuție,etica în politica de preț,etica în politica de promovare.

Responsabilitatea socială corporativă este un domeniu cheie al eticii în marketing și este o form ămodernă și pragmatică de manifestare a eticii în afaceri.Responsabilitatea socială corporativă este percepută ca o nouă formă de cooperare între guverne, mediul de afaceri și societatea civilă, iar promovarea obiectivelor sociale de către companii are implicații în plan economic (pentru afaceri, care își sporesc puterea în cadrul comunității), politic (pentru guveme, care își intensifică controlul asupra companiilor, deși nuîntotdeauna în mod direct) și social (pentru diversele grupuri de stakeholderi, care nu au doar decâștigat din reglementarea privată a companiilor, comparativ cu cea publică a guvernelor).

Pe fondul conștientizării responsabilității marketingului față de societate sunt impuse atenției unele concepte noi, cum este acela de “marketinguman” sau acela de “marketing etic”.Esența celor două concepte presupune realizarea activității întreprinderii în condițiile respectării unor principii ce implică orientarea activității exclusiv în funcție de nevoile reale ale consumatorilor, asimalarea noilor produse numai în măsura în care utilitatea lor a fost deja probată de alți competitori, adoptarea deciziilor de marketing prin armonizarea intereselor firmei cu cele ale consumatorilor, atît pe termen scurt, cât și pe termen lung, acceptarea de către operatorii de marketing a unor cerințe minime de etică în abordarea activităților pe care le desfășoară în raporturile cu firmele ale căror interese le apără și cu consumatorii cărora li se adresează. Însă, din acest punct de vedere marketingul în general, operatorii de marketing au parte de o serie de critici în ceea ce privește practicile acestora, care dăunează consumatorilor individuali, societății în ansambu sau altor firme, abdicarea nejustificată și destul de frecventă, de la regulile fundamentale.

De aceea, numeroase organizații și asociații profesionale au propus adoptarea unor coduri etice, etica marketingului făcîndu-și, este drept, destul de timid apariția și în activitatea practică de marketing. O asemenea etică solicită specialiștilor în marketing să aibă în vedere componenta etică drept una dintre principalele trăsături ale condiției lor în afaceri.

Formele de manifestare a responsabilitășii sociale în domeniul marketingului, sunt numite și inițiative sociale: promovarea unei cauze nobile,marketingul legat de o cauză social, marketingul social corporative, filantropia corporativă,voluntariatul comunitar, practicile corporatiste responsabile social.

Orice operator de marketing trebuie să fie responsabil de consecințele tuturor activităților sale și să se asigure că toate acțiunile, deciziile și recomandările sunt direcționate a servi publicului vizat: consumatori, organizații și societatea în general. De asemenea, au fost definite direcțiile de comportament la nivelul deciziilor legate de cele patru componente ale mixului de marketing, precum și la nivelul practicilor din domeniul cercetărilor de marketing.

Eu consider că orientarea marketingului la noile coordonate ale societății implică și o creștere a responsabilităților pe care acesta va trebui să și le asume.

De asemenea marketingul prin tehnicile și metodele sale, prin operatorii de marketing trebuie să țină seama și de bunăstarea consumatorilor, de cerințele, dar mai ales de exigențele acestora chiar dacă acest lucru nu înseamnă întotdeauna o apărare a intereselor firmei, o îmbunătățire excesivă din punct de vedere economic a rezultatelor sale.

Operatorii de marketing trebuie să contribuie la transformarea marketingului într-un instrument de armonizare a intereselor firmei cu interesele consumatorilor, ale societății în general.

Însă, din păcate, marea majoritate a operatorilor de marketing nu au nici un fel de constrângeri morale, sunt lipsiți de conștiința etică și astfel opoziția dintre interesele agenților economici, ale operatorilor de marketing și cele ale consumatorilor este reală și destul de accentuată.

Heineken este un producator de bere global ce activează în industria producătoare de bere, aparținând ariei băuturilor alcoolice, din domeniul bunurilor de larg consum și independent se mândrește cu o istorie și o moștenire impresionantă ce oferă consumatorilor din toată lumea beri de calitate, mărci extraordinare și experienșe unice.

Heineken a fost primul și rămâne singurul brand de bere global savurat în 178 de țări din întreaga lume ce are operațiuni în peste 70 de țări, ceea ce înseamnă că mărcile Heineken au o răspândire mai mare decât a oricărui alt producator de bere.

Compania Heineken are 85.000 angajați în toata lumea și împreună formează o echipă globală diversificată, dedicată și dinamică.

Compania a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 1,120 miliarde de lei, în scădere cu 5% față de anul 2012, compania a informat publicul printr-un comunicat de presă privind rezultatele financiare ale anului trecut.

Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa și al treilea în întreaga lume, ca volum.Compania deține 250 de mărci internaționale, regionale, locale și este într-un proces de creștere continuă la care contribuie achizițiile recente din Africa, India, Asia și America Latină.

Heineken are în România 4 fabrici de bere pe teritoriul țării în Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș. În familia HEINEKEN România sunt peste 1.100 de angajați.

Heineken România are o viziune integrată asupra sustenabilității, acoperind toate ariile de activitate ale companiei pentru o perioadă de 10 ani.

Agenda de sustenabilitate “Brewing a Better Future”, care conține 6 arii principale, ajută compania să își desfășoare activitatea în România pe termen lung în mod eficient și responsabil și să aibă o contribuție pozitivă asupra societății, mediului și comunităților în care își desfășoară activitatea.

Tot în anul 2010, Heineken Romania a lansat “Raportul de sustenabilitate”, care face parte, de asemenea, din programul “Brewing a Better Future”. Prin acest raport, compania își informează partenerii asupra rezultatelor în ariile economic, mediu și siguranță și le prezintă planurile de viitor.

În ultimii ani compania Heineken România s-a concentrat foarte mult pe etica în afaceri iar în acest sens au fost stabilite, prin intermediul valorilor ce stau la baza organizației, obiective foarte clare, cel mai important dintre ele fiind ca până în 2020 să fie cel mai ,,verde” producător de bere.

Analizând valorile companiei Heineken din perspectiva eticii în afaceri constatăm că acestea o reprezintă ca organizație, cetățean corporativ, angajator și sunt puternic înrădăcinate în trecutul, prezentul și viitorul acesteia

Valorile companiei Heineken sunt:

1. Pasiunea pentru calitate

2. Bucuria de a trăi

3. Respect pentru individ, societate și planetă

Analizând din perspectiva eticii în afaceri Codul de conduită în afaceri al companiei Heineken, observăm că respectă în mare parte schema standard a codurilor de conduită.

Codul de conduită în afaceri Heineken este aplicabil peste tot unde compania își desfășoară activitatea.

Compania Heineken este una responsabilă social datorită acțiunilor pe care le întreprinde atât referitor la mediul înconjurător cât și referitor la societatea în care își desfășoară activitatea.

Compania Heineken se preocupă de mediul înconjurător prin încercarea de a reduce pe cât posibil emisiile de carbon, prin colectarea deșeurilor,prin reducerea emisiilor de carbon,prin optimizarea distribuției dar și prin valorificarea resurselor naturale epuizabile.

Bibliografie

1. Cezar Militaru,Adriana Zamfir,Etica și cultura în afacerile internaționale,Editura Universitară,București 2013, ISBN 978-606-591-623-4,pg.9- 23; 137

2. Crăciun D., Morar V.: „Etica afacerilor, Editura Paideia”, București, 2005 pg.6;15

3. Diaconescu Marcela Carmen – Etica în afaceri – Ed. Biblioteca, Bucuresti, 2007

4. I.Bâtlan, ,,Philosofia moralis.Prelegeri de etică”, Editura Didactică și Pedagogică București,1997,pg 7

5. I. Popa, R. Filip, ,,Management international”,Editura Economică,București 1999, pg.195-198.

6. Irina-Eugenia Iamandi,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale,Suport de curs master, Academia de Studii Economice din București,Facultatea de Relații Economice Internaționale,București 2013,pg 4-7,pg 19,pg 240-249;

7. Mureșan Laura-,,Etică și responsabilitate socială în marketing.Aspecte economice și juridice”,Editura C.H. BECK,București 2010,Colecția Oeconomică, ISBN 973-115-778-8, Pg. 22-50;

8. Laura Potincu; Cristian-Romeo Potincu- ,,Etica in afaceri si responsabilitate sociala corporatista. Interferente economice si jurudice”, Editura: C.H. BECK ,București 2013, Colecție: Oeconomica, ISBN: 606-18-0292-0

9. R.T. De George, Business Ethics, Editura Macmillan, Nez Zork,1990,pg 3

10. Theodor Purcărea-,,Marketing Inovație și alternativă”, Editura UTM, Chișinău, 2006, ISBN 978-9975-9820-61/Pg. 104

11. Vasile Morar, Etica- Filosofia Binelui și Știința moralei, Editura Metropol București,1996, pg. 5

Rapoarte și studii:

12. Isabelle Maignan Vrije Universiteit Amsterdam, the Netherlands;O. C. Ferrell,Colorado State University-,,Corporate Social Responsibility and Marketing: An Integrative Framework”- [anonimizat]

13. Raport al organizației Transparency Internațional Barometrul global al corupției 2013- Rezultate și recomandări globale- GCB2013 pg. 1,CORRUPTION PERCEPTIONS INDEX 2013, ISBN: 978-3-943497-49-6

14. Report from the Commission to the Council and the European Parliament – EU ANTI-CORRUPTION REPORT 3 feb 2014

15. Shafiqur Rahman- Evaluation of Definitions: Ten Dimensions of Corporate Social Responsibility; World Review of Business Research;Vol. 1. No. 1. March 2011. Pg. 166 – 176

16. Autor: Diana Vrânceanu -,,Rolul eticii în deciziile de marketing”, Revista de Marketing Online – Vol.1, Nr. 3

Surse on-line:

http://www.alcohelp.ro/ro/

18.https://www.ama.org/Pages/default.aspx

Home

http://www.csreurope.org/

http://www.csrnest.ro/ce-facem/proiecte/heineken-pentru-comunitati/

www.heinekenromania.ro

http://www.heinekenromania.ro/about-us/company-profile

http://www.heinekenromania.ro/about-us/fabrici

http://www.heinekenromania.ro/about-us/istorie

http://www.heinekenromania.ro/about-us/istoria-heineken

http://www.heinekenromania.ro/about-us/heineken-global

http://www.heinekenromania.ro/about-us/our-values

http://www.heinekenromania.ro/ebook/

http://www.theheinekencompany.com/about-us/our-global-presence/asia-pacific#view=markets&region=5

http://www.theheinekencompany.com/about-us/our-global-presence/the-americas#view=markets&region=3

http://www.heinekenromania.ro/about-us/heineken-romania

http://www.heinekenromania.ro/media/media-release/id/167

www.heineken-pentru-comunitati.ro

http://www.heinekenromania.ro/portofolio

http://www.heinekenromania.ro/portofolio/partnerships

http://www.heinekenromania.ro/sustainability/reporting- Raport de sustenabilitate pentru anul 2012

http://www.heinekenromania.ro/sustainability/co2

https://secure.theheinekencompany.com/latest-reports

www.responsabilitatesociala.ro

http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/dorna-campanie-de-cause-marketing-in-beneficiul-copiilor-nascuti-prematur.html

http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/heineken-romania-si-a-publicat-raportul-de-sustenabilitate-pe-2012.html

http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/heineken-si-aliat-deruleaza-a-iv-a-editie-a-caravanei-alcohelp.html

http://www.petalpromotion.ro/

http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/237498/2014/Lidl-se-implica-in-amenajarea-spatiului-verde-

Bibliografie:

1. Cezar Militaru,Adriana Zamfir,Etica și cultura în afacerile internaționale,Editura Universitară,București 2013, ISBN 978-606-591-623-4,pg.9- 23; 137

2. Crăciun D., Morar V.: „Etica afacerilor, Editura Paideia”, București, 2005 pg.6;15

3. Diaconescu Marcela Carmen – Etica în afaceri – Ed. Biblioteca, Bucuresti, 2007

4. I.Bâtlan, ,,Philosofia moralis.Prelegeri de etică”, Editura Didactică și Pedagogică București,1997,pg 7

5. I. Popa, R. Filip, ,,Management international”,Editura Economică,București 1999, pg.195-198.

6. Irina-Eugenia Iamandi,Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale,Suport de curs master, Academia de Studii Economice din București,Facultatea de Relații Economice Internaționale,București 2013,pg 4-7,pg 19,pg 240-249;

7. Mureșan Laura-,,Etică și responsabilitate socială în marketing.Aspecte economice și juridice”,Editura C.H. BECK,București 2010,Colecția Oeconomică, ISBN 973-115-778-8, Pg. 22-50;

8. Laura Potincu; Cristian-Romeo Potincu- ,,Etica in afaceri si responsabilitate sociala corporatista. Interferente economice si jurudice”, Editura: C.H. BECK ,București 2013, Colecție: Oeconomica, ISBN: 606-18-0292-0

9. R.T. De George, Business Ethics, Editura Macmillan, Nez Zork,1990,pg 3

10. Theodor Purcărea-,,Marketing Inovație și alternativă”, Editura UTM, Chișinău, 2006, ISBN 978-9975-9820-61/Pg. 104

11. Vasile Morar, Etica- Filosofia Binelui și Știința moralei, Editura Metropol București,1996, pg. 5

Rapoarte și studii:

12. Isabelle Maignan Vrije Universiteit Amsterdam, the Netherlands;O. C. Ferrell,Colorado State University-,,Corporate Social Responsibility and Marketing: An Integrative Framework”- [anonimizat]

13. Raport al organizației Transparency Internațional Barometrul global al corupției 2013- Rezultate și recomandări globale- GCB2013 pg. 1,CORRUPTION PERCEPTIONS INDEX 2013, ISBN: 978-3-943497-49-6

14. Report from the Commission to the Council and the European Parliament – EU ANTI-CORRUPTION REPORT 3 feb 2014

15. Shafiqur Rahman- Evaluation of Definitions: Ten Dimensions of Corporate Social Responsibility; World Review of Business Research;Vol. 1. No. 1. March 2011. Pg. 166 – 176

16. Autor: Diana Vrânceanu -,,Rolul eticii în deciziile de marketing”, Revista de Marketing Online – Vol.1, Nr. 3

Surse on-line:

http://www.alcohelp.ro/ro/

18.https://www.ama.org/Pages/default.aspx

Home

http://www.csreurope.org/

http://www.csrnest.ro/ce-facem/proiecte/heineken-pentru-comunitati/

www.heinekenromania.ro

http://www.heinekenromania.ro/about-us/company-profile

http://www.heinekenromania.ro/about-us/fabrici

http://www.heinekenromania.ro/about-us/istorie

http://www.heinekenromania.ro/about-us/istoria-heineken

http://www.heinekenromania.ro/about-us/heineken-global

http://www.heinekenromania.ro/about-us/our-values

http://www.heinekenromania.ro/ebook/

http://www.theheinekencompany.com/about-us/our-global-presence/asia-pacific#view=markets&region=5

http://www.theheinekencompany.com/about-us/our-global-presence/the-americas#view=markets&region=3

http://www.heinekenromania.ro/about-us/heineken-romania

http://www.heinekenromania.ro/media/media-release/id/167

www.heineken-pentru-comunitati.ro

http://www.heinekenromania.ro/portofolio

http://www.heinekenromania.ro/portofolio/partnerships

http://www.heinekenromania.ro/sustainability/reporting- Raport de sustenabilitate pentru anul 2012

http://www.heinekenromania.ro/sustainability/co2

https://secure.theheinekencompany.com/latest-reports

www.responsabilitatesociala.ro

http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/dorna-campanie-de-cause-marketing-in-beneficiul-copiilor-nascuti-prematur.html

http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/heineken-romania-si-a-publicat-raportul-de-sustenabilitate-pe-2012.html

http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/heineken-si-aliat-deruleaza-a-iv-a-editie-a-caravanei-alcohelp.html

http://www.petalpromotion.ro/

http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/237498/2014/Lidl-se-implica-in-amenajarea-spatiului-verde-