Etapele Realizarii Cadastrului Generaldocx

=== Etapele realizarii cadastrului general ===

CUPRINS

INTRODUCERE

În cadrul acestei lucrări de diplomă am ales să prezint etapele implementării unui cadastru general într-o unitate administrativ-teritorială, în cazul de față, UAT Sântandrei, prin programul CESAR 2. Aceasta este o comună care are în componența sa satele Sântandrei și Palota și este localizată în județul Bihor. Având o suprafață de aproximativ 2800 ha, este una dintre cele mai mici comune din județul Bihor, ca întindere.

La recensământul realizat în 2002 populația comunei era în jur de 3980 de locuitori, însă conform recensământului din 2011 datele arată o creștere cu aproximativ 1000 de locuitori.

Implementarea unui astfel de cadastru într-o unitate administrativ-teritorială este esențială, prin acesta urmărindu-se identificarea imobilelor necunoscute, impozitarea corectă, dar și reînnoirea și actualizarea situației din teren.

Capitolul 1. GENERALITĂȚI

1.1 Termenul de cadastru și imporțanta pământului în viață

“Nu vom fi niciodată destul de recunoscători față de pământul care ne-a dat totul.”
Constantin Brâncuși

Pământul este, prin natura sa, cel mai prețios bun economic și cel mai esențial mijloc de producție al omului.

La început, oamenii inventau tot felul de materiale pe care natura le oferă, necesare traiului ca vânători, iar în acest scop și-au confecționat unelte din lemn, piatră, oase, scoici. Pentru a se apăra de înțepăturile insectelor foloseau o pastă obținută din lut, cenușă, pulbere de buruieni și substanțe grase, cu care își acopereau corpul. Adăugând în această pastă pământ de diferite culori, popoarele primitive le foloseau și în scopuri estetice. Pe lângă scopurile amintite, în perioada de foamete, în zonele actrice, pământul amestecat uneori cu plante și grăsimi, era singura sursă de hrană, obicei cunoscut sub denumirea de “geofagie”. Chiar și în Europa, în perioada de foame sau război pământul a fost o sursă importantă de hrană pentru populație. Astfel în Germania, acest pământ era cunoscut sub denumirea de “Steinmehl” sau “Steinbutter” și s-a folosit ca hrană.

Pământul s-a folosit și se folosește și în prezent în tratarea diferitelor boli, cum ar fi reumatismul, anemie, boli infecțioase.

Oamenii din populațiile primitive s-au transformat în cultivator, iar importanța pământului a crescut simțitor. La întrebuințarea pământului putem adăuga folosirea acestuia pentru cultura plantelor, solul argilos pentru construirea locuințelor, sau în olărit, pentru crearea vaselor de depozitare pentru hrană. Iar mai târziu oamenii au descoperit prelucrarea metalelor și au început să sape mine pentru obținerea diferitelor pământuri bogate în minereuri și pentru obținerea petrolului din ziua de azi.

Folosirea pământului a devenit tot mai complexă, el s-a transformat în obiect al muncii, fiind necesar inventarierea acesteia. Toate războaiele, care au însângerat istoria omenirii, au fost și sunt determinate de stăpânirea pământului.

Etimologia termenului "cadastru", folosit frecvent în zilele noastre, are mai multe ipoteze de proveniența. Astfel, după unii autori, cercetători ar proveni din prefixul “kata” ce înseamnă “de sus în jos” și cuvântul neo grec “stikhon”, ce înseamnă carte de însemnări. Pentru prima dată contextul de cadastru apare într-un document de prin anul 1185, găsit la Veneția sub forma de “catastico”. Acesta s-a impus de-abia în secolul XVII în Italia, apoi în Franța, Germania, Austria, iar în țara noastră apare prin secolul XIX, sub denumirea de “cadastru”.

Termenul de “cadastru” însă, nu se limitează doar la registre fiscale și se folosește în mai multe domenii ale vieții economice unde anumite informații se țin în registre, cum ar fi:

Cadastrul străzilor

Cadastrul căilor ferate

Cadastrul pădurilor

Cadastrul apelor

Cadstrul cablurilor (telefoince, electrice, etc.)

Istoricul cadastrului în lume

Istoria este importantă pentru cunoașterea evoluției popoarelor sau a comunităților locale. Orice istorie cere respectarea adevărului, oferind răspunsuri asupra originii, evoluției și identității, atât a societății, cât și a unor segmente mai restrânse ale acestuia.

Înainte de a trece la studiul trecutului și a originii acestei științe a măsurătorilor terestre, să amintim definiția măsurătorilor “ Măsurătorile terestre au ca scop totalitatea operațiilor din teren și calculele efectuate în vederea reprezentării pe plan sau hartă într-o proiecție și la o scară a suprafeței terestre." 

Măsurătorile cadastrale de la început au servit primelor forme de fiscalizare și au avut, înca din antichitate, drept scop important stabilirea limitelor proprietatilor funciare.

S-a găsit că există confirmări legate de activitatea organizată de măsurare a terenurilor și se referă la zonele în care pământul era cultivat pentru agricultură (în Mesopotamia și în Orientul Mijlociu). În Egiptul Antic s-au ținut evidențele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligațiile erau plătite după mărimea și calitatea pământului..

În Grecia Antică împărțirea pământului s-a făcut în diferite moduri de la stat la stat și încă de timpuriu, iar populația a fost împărțită în clase în funcție de avere, lucru care a necesitat măsurarea pământului, aprecierea capacității de producție și ținerea unor registre de evidență.

În perioada Imperiului Roman măsurătorile erau executate de așa numiții ”agrimensori” , care redactau harta terenurilor pe care se arătau limitele parcelelor. La urmă erau trasate sub forma unei grile orientate spre nord și numerotate începând din mijloc pentru identificare, iar pe teren se foloseau pietre pentru marcarea colțurilor pătratelor. Instrumentul de măsura pentru trasarea unghiurilor drepte era din lemn și consta din două lemne late cu lungimi egale legați între ele în unghi drept, acesta fiind îmbunătățit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotire.

De partea cealaltă a Pământului, în America pământul a aparținut comunităților agrare. Șeful clanului, asistat de șeful Bătrânilor, distribuia în mod echilibrat fiecărei familii o bucată de pământ de cca 4 hectare pentru a recolta (porumb, fasole, dovleac, etc.). Pământurile distribuite astfel, recoltele și dările au fost înregistrate cu rigurozitate de funcționarii administrativi ai statului. Aztecii nu administrau ei înșiși ținuturile cucerite, ci le lăsau să se administreze singure, mulțumindu-se să primească tributul stabilit. Dar poporul Maya a întrecut, cu mult peste toate celelalte popoare ale Americii în arhitectură, tehnicile de construcție și în realizarea rețelelor de drumuri. Drumurile erau cimentate și întinse pe mii de kilometri, în condițiile în care vorbim de sfârșitul erei neolitice. Mayașii au fost primii din America, care au întocmit hărți rudimentare desenate în hieroglife pe care erau însemnate centrele de poștă, care ulterior au devenit un fel de informare turistică și aveau scopul de a prezenta diferite rute de calatorie intre orase. 

Istoricul cadastrului in România

După Unirea din 1918, Statul Român a dat câteva decrete ce și-au lăsat amprenta asupra activității de carte funciară. Astfel "Legile, ordonanțele, regulamentele și statutele legale de mai înainte, emanate înainte de 18 octombrie 1918 rămân în interesul ordinii publice și pentru a asigura continuitatea de drept, până la altă dispoziție, în vigoare în mod provizoriu, cu excepțiunile cuprinse în acest decret, cum și în alte decrete, ce se vor da" (Decretul nr.1 din 24 ianuarie 1919 despre funcționarea în mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor, despre funcționari și întrebuințarea limbilor, art. 1, emitent: Consiliul Dirigent).

Registrul funciar, planul cadastral și indicatoarele alfabetice ale posesorilor erau depuse la secțiunile de carte funciară în vederea verificării și a redactării inscripțiunilor referitoare la proprietate. Proiectele cărții funciare au fost prezentate unei comisii de control la tribunal care le declară drept cărți funciare, în cazul în care se constată că au fost întocmite cu respectarea legii. Pentru teritoriile din Ardeal, Banat și Bucovina s-au dispus acțiuni de actualizare a planurilor topografice și de rectificare a cărților funciare în conformitate cu legile care erau în vigoare pe teritoriile respective. 

La instaurarea regimului comunist în România, terenurile au fost scoase din circuitul civil. Evidența funciară a avut importanță doar din punctul de vedere al folosinței pământului, având în vedere faptul că pentru o bună parte din teritoriul țării nu existau pe atunci, măsurători cadastrale, iar acolo unde erau efectuate se impuneau lucrări de verificare și actualizare. Astfel în anul 1954 Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a ridicat problema întocmirii unei evidențe cadastrale socialiste. Cu un an mai târziu a fost adoptat Decretul nr. 281 din 15 iulie privind instituirea regimului de evidență funciară. Lucrările de întocmire a evidenței funciare se executau prin lucrări de măsurare a terenurilor, cu identificarea posesorilor, apoi s-au întocmit operatele de evidență funciară.

După căderea comunismului, s-au impus o serie de modificări legislative în domeniul cadastrului și publicității imobiliare. Rezultatul acestor demersuri s-a concretizat prin Legea nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului și publicității imobiliare. Noțiunea de publicitate imobiliară nu este definită în termeni consacrați prin acte normative sau de către literatura de specialitate.

Este nevoie de o siguranță a proprietarului atât în legătura cu un drept dobândit, cât și în legătură cu apărarea drepturilor viitoare. Așadar prin înscrierea în cartea funciară se naște dreptul real. Aceasta trebuie înțeleasă în sensul că prin acest act juridic se nasc obligații și se naște dreptul real. 

1.4 Definiție, rol, importanță, aspecte

Definiție :

Potrivit primei definiții date la art. 1 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996 "cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea pe hărți topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobiliare de pe intreg teritoriul țării indiferent de destinația lor și de proprietar; entitățile acestui sistem sunt : parcela, construcția și proprietarul”.

Monitorul Oficial al României, adaugă la legea de bază câteva modificări. Astfel cu modificările în rigoare prin Partea I, Nr. 45 bis/20.01.2014, avem o nouă definiție a cadastrului general, astfel:

“ Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică si juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării.”

Din această definiție reies unele laturi importante :

Latura de “sistem”, fiind o structură organizatorică

Latura de “unitar”, fiind unic latura a unității de organizare instituțional, normative și metodologie pentru toată România

Cadastrul general este “ obligatoriu”, acesta ne exprimă că aplicarea lui nu este aleatorie, în funcție de opțiunea cuiva. Aplicarea cadastrului fiind obligatoriu prin lege, pentru orice destinație a terenului indiferent de proprietar sau posesor.

Obiectul cadastrului general îl constituie fondul funciar al întregii țări.

Definiția fondului funciar apare în Legea fondului funciar nr. 18/1991, astfel:

“ Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.”

Inventarierea terenurilor se realizează atât prin reprezentarea grafică pe planuri la scări convenabile a elementelor care se evidențiază în cadastru, cât și analitic prin fișe și registre de evidență tehnică, economică și juridică în care se înregistrează date despre situația terenurilor și construcțiilor inventariate.

Rolul cadastrului este să furnizeze date reale cu privire la întinderea, configurația si poziția corpurilor de propietate, a destinației și folosinței lor, identificarea propietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale, inventarierea suprafețelor mecanizabile și nemecanizabile, a pantelor terenurilor, bonitarea solurilor, inventarierea terenurilor degradate care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate și ameliorate.

Studierea cadastrului este importantă atât din punct de vedere economic, juridic cât și din punct de vedere tehnic. Acesta ne furnizează date reale despre bunul imobil respectiv, date cu privire la proprietar, poziție, întindere, categorie de folosință. Aceste date reale sunt necesare stabilirii impozitării și aplicării taxelor corecte ținând cont de întindere și categorie de folosință în principal (pentru latura economică), pentru identificarea proprietarului și titlului de drept de proprietate, folosință sau administrare asupra terenurilor și a construcțiilor (pentru latura juridică), iar pentru latura tehnică este necesar cunoașterea formei, dimensiunii și amplasării bunului respectiv.

Cadastrul este important și pentru alte domenii cum ar fi GIS (Geographic Information System). În prezent se încearcă implementarea SIC (Sistemul Informational Cadastral) in România, având scop național sau regional, sub forme diferite putându-se deosebi câteva nevoi diferite cum ar fi sisteme cadastrale cu funcții economice (fiscal), sisteme de gestiune și administrare teritorială, sisteme cadastrale multiscop și altele. Avantajul major al acestui sistem ar fi reducerea timpului în ceea ce privește accesarea datelor.

Acest Sistem Informațional Cadastral (SIC), poate fi definit ca fiind un ansamblu de echipamente de măsurare și de calcul, programe și personal care realizează un lanț de operațiuni, începând cu culegerea datelor cadastrale în teren, continuând cu prelucrarea, stocarea și gestionarea lor și terminând cu analiza, prezentarea, redarea și utilizarea informațiilor despre imobile și proprietar.

Aspectele cadastrului sunt

Aspectul cantitativ – acesta reprezintă funcția tehnică a cadastrului prin care se urmărește determinarea prin măsurători a poziției, mărimii pe categorii de folosință și proprietare, precum și determinarea construcțiilor în funcție de mărimea terenului, pe care acestea sunt amplasate, numărul de nivele dacă există.

Aspectul calitativ – reprezintă potențialul productiv al terenurilor, precum și al caracteristicilor în privința calității construcțiilor. Acest aspect se determină prin bonitarea cadastrală a terenurilor adăugând lucrările de îmbunătățiri funciare, iar pentru construcții există cartea clădirilor în funcție de materialele de construcții, dotarea cu instalații, gradul de confort, de uzură, etc.

Aspectul juridic – prezintă regimul juridic al bunurilor imobile, la dreptul de proprietate și alte drepturi.

Capitolul 2. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general – cuprinde operații tehnice, economice și juridice complexe realizate în scopul cunoașterii și inventarierii permanente și sistematice a întregului fond funciar sub aspectele sale. Acesta se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale: comună, oraș, municipiu, județ și la nivelul întregii țări. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație, de titlurile pe baza cărora sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte.

Intravilanul este partea de unitate administrativ- teritorială, legal delimitată, destinată construirii și habitației. Intravilanul cuprinde zona dens construită ocupată cu clădirile de locuit, constructive social-culturale, întreprinderile industriale, depozitele, spațiile comerciale, amenajările sportive, rețelele edilitare, zona de circulație și transport împreună cu gările, autogările și depourile, spațiile verzi și terenurile libere. Într-un teritoriu administrativ comunal sau orășenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezintă detaliul topografic al planului cadastral și în interiorul ei se fac numerotarea cadastrală și calculul suprafețelor unităților cadastrale din fiecare localitate.

Extravilanul este partea din unitatea administrativ-teritorială cuprinsă în afara intravilanelor, delimitată cadastral potrivit legii. Are în special destinații agricole și silvice. Structura terenurilor agricole reprezintă aproximativ două treimi din suprafața totală a țării, ceea ce înseamnă 14,8 milioane hectare.

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidență și inventariere sistematică atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate. În funcție de interesele generale ale națiunii și de nevoile unor ramuri ale economiei naționale, departamentele sau alte organism centrale, care administrează terenuri și construcții, își pot organiza evidențe cadastrale specificice, având obligația de a folosi ca date de bază cu privire la suprafețe, categorii de folosință și proprietari, doar cele stabilite în documentele cadastrului general.

Aceste cadastre de specialitate sunt împărțite practic pe două grupe de folosință ale fondului funciar, grupa folosințelor agricole și a celor neagricole, respectiv principalele categorii de folosință. Ca urmare, se întâlnesc urmatoarele cadastre de specialitate.

2.1 Cadastrul fondului agricol – este un subsistem de evidență tehnică (poziție, dimensiune, formă, structură), economică si juridică a parcelelor, tarlalelor, etc.

Rolul cadastrului fondului agricol este de a furniza date tehnice și economice asupra terenurilor agricole, actualizate sistematic cu toate modificările ce au loc permanent în structura fondului funciar ( arabil, pășune, fânețe, vie, livezi). Aceste elemente ale cadastrului fondului agricol sunt valorificate în procesul fundamentării priorităților de acțiune pentru restructurarea și dezvoltarea infrastructurii agricole.

Ca subsistem al cadastrului general, cadastrul fondului agricol oferă urmatoarele tipuri de date tehnico-economice asupra terenurilor agricole cum ar fi:

Categorii și subcategorii de folosință ale parcelelor de teren

Poziția și configurația topografică a fiecărei parcele și subparcele

Calitatea terenurilor arabile în funcție de sol, relief, clima și hidrologie

Calitatea plantațiilor viticole, pomicole și a pajiștilor naturale

Valoarea economică impozabilă

Amenajarea teritoriului, etc.

Sarcinile cadastrului fondului agricol constau în furnizarea informațiilor privind cantitatea și calitatea terenurilor agricole în vederea îndrumării activității agricole precum și pentru rezolvarea problemelor financiare (investiții, modernizări, protecție, asigurare, ecologie, impozite, taxe etc.).

Întocmirea cadastrului fondului agricol național se realizează prin determinarea suprafețelor, pe categorii de folosință a terenurilor, localizate pe parcele, deținători, proprietari, forme de exploatații, teritorii administrative, comune, orașe, municipii, județe și la nivel de țară.

Acestea sunt posibile prin întocmirea planului cadastral agricol la scările stabilite, a documentației scriptice, evidențiate în registre cadastrale, pe bază de normative și instrucțiuni.

În vederea luării deciziilor, atât la nivel local, cât și la nivel central, privind anumite priorități și măsuri adecvate în funcție de specificul zonei, în cadrul interesului general, proiecte de organizare și amenajare a teritoriului pe termen mediu și lung, este necesar ca realitatea imediată a terenurilor agricole să fie cât mai aprofundat cunoscută.

Ca subsistem al cadastrului general, cadastrul fondului agricol oferă următoarele tipuri de date tehnico-economice asupra terenurilor agricole:

categoriile și subcategoriile de folosință ale parcelelor de teren, identificate pe proprietari (deținători, utilizatori), forme de exploatație, zone supuse unor procese de degradare–poluare, zone restricționate, teritorii administrative comunale, orășenești, municipale, județene și pe întreaga țară;

poziția și configurația topografică a fiecărei parcele și subparcele, dimensiunile și suprafața acestora;

calitatea terenurilor arabile în funcție de sol, relief, climă, pânza freatică, pe baza notelor de bonitare naturală și apoi clasificarea acestor terenuri pe clase de calitate;

calitatea plantațiilor viticole, pomicole și a pajiștilor naturale, precum și a terenurilor ocupate de acestea, grupate, de asemenea, pe clase de calitate;

valoarea economică impozabilă;

elemente pentru stabilirea pretabilității terenurilor agricole în cazul diferitelor folosințe agricole și favorabilități solului pentru anumite culturi;

amenajarea teritoriului și starea acestuia cu privire la:

irigații prin aspersiune, brazde sau submersie;

îndiguiri, desecări, drenaje;

lucrări de combatere a eroziunii solului;

lucrări pe curbe de nivel, culturi în fâșii, culturi cu benzi înierbate, terase și agro-terase, valuri de pământ, lucrări de scurgere dirijată a apelor de pe versanți;

potențialul amenajabil pentru irigații, evacuarea excesului de umiditate, apărare contra inundațiilor, combaterea eroziunii solului, stingerea formațiunilor torențiale, alunecări de teren, stingerea deflației, fixarea nisipurilor mobile și semimobile;

identificarea de noi resurse funciare, care prin amenajări specifice ar putea fi puse în valoare;

restricții de utilizare.

Având în vedere că subsistemul informațional al cadastrului fondului agricol este conectat la sistemul informațional al cadastrului general, prin informațiile pe care le furnizează poate servi la rezolvarea unor probleme cum ar fi:

creșterea valorii proprietății;

garantarea împrumuturilor bancare pentru investiții prin ipotecare;

accesibilitate rapidă și precisă la informațiile cadastrului fondului agricol pentru persoanele fizice sau publice interesate;

creșterea calității mediului înconjurător și a preocupării pentru conservarea calității acestuia;

echiparea teritoriului cu drumuri, căi ferate, rețele de transport energie electrică, termică, gaze naturale, apă potabilă sau industrială, canalizare, telefonie etc. și dezvoltarea organizată a fondului construit al intravilanelor;

dezvoltarea politicilor de stabilire a priorităților, de alocare a resurselor necesare, asumarea responsabilităților pentru acțiunile efectuate și realizarea unor standarde și metode pentru monitorizarea acestora;

crearea și dezvoltarea unei piețe a terenurilor agricole, bazată pe informații corecte privind suprafața, calitatea, dotările și valoarea economică a terenurilor agricole.

2.2 Cadastrul fondului forestier – cuprinde pădurile și terenurile afectate împăduririlor. Acestea ocupă aproximativ 6 milioane hectare din suprafața fondului funciar al țării fiind deținute de statul roman, persoane fizice și juridice. Indiferent de proprietar, pădurile trebuie gospodărite conform regimului silvic.

După natura proprietății, fondul forestier național cuprinde:

fondul forestier proprietate publică;

fondul forestier proprietate privată;

Terenurile din fondul forestier național care fac parte din domeniul public sunt scoase, în condițiile legii, din circuitul civil. Terenurile din fondul forestier proprietate privată sunt și rămân în circuitul civil. Dobândirea și înstrăinarea acestora se face pe baza legislației civile cu respectarea dispozițiilor Codului silvic. Terenurile din fondul forestier care sunt cuprinse în amenajamentele silvice și deținute fără titlu de alte persoane fizice sau juridice, constituie litigii sau ocupații.

Suprafețele de teren din interiorul fondului forestier care au alte folosințe, sunt deținute de alt proprietar decât cel al fondului forestier respectiv, iar cele care nu au ieșire la drumurile publice sunt înscrise în amenajamentele silvice ca enclave. Administrarea pădurilor proprietate publică a statului se face de către Regia Națională a Pădurilor. În cazul pădurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și cele proprietate particulară indiviză, administrarea se face de proprietari prin structuri silvice proprii, asemanatoare cu cele ale statului. Administrarea pădurilor proprietate privată se face de proprietarii acestora (individual sau în asociații).

Baza cadastrului fondului forestier o constituie amenajamentele silvice care furnizează date și informații necesare, cu privire la:

identificarea proprietarului bunului imobiliar;

suprafața fondului forestier și suprafețele care alcătuiesc parcela cadastrală;

categoriile de folosințe și de calitate a terenurilor;

amplasarea unităților de amenajament în cadrul unităților teritoriale ale cadastrului general;

folosirea planurilor și hărților de amenajament la întocmirea planurilor și hărților cadastrale.

Cadrul legislativ este asigurat de Legea nr. 26/1996 (Codul Silvic), iar cadastrul fondului forestier se elaborează în baza „Metodologiei pentru introducerea cadastrului forestier”. Întocmirea amenajamentelor silvice se bazează pe “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” (Normele 5/2000) care se actualizează la o anumită perioadă de timp.

2.3 Cadastrul apelor este un alt subsistem al cadastrului general, care cuprinde totalitatea operațiunilor de inventariere, evidență, sinteză cantitativă și calitativă a datelor cu privire la rețeaua hidrografică, resursele de apă ce aparțin domeniului public, a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele și la prelevările și restituțiile de apă, precum și cerințele impuse în gospodărirea unitară, rațională și complexă a apelor în condițiile naturale ale apelor, grupate pe bazine hidrografice.

Cadastrul apelor este reprezentat de Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare nr.7/1996 ca un cadastru de specialitate cu funcție tehnică, cantitativă și calitativă, care se elaborează pe baza unor norme și metodologii elaborate de Ministerul Apelor Pădurilor și Protecției Mediului (MAPPM) și aprobate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Obiectivul cadastrului apelor îl constituie apele de suprafață, stăpânirea și folosirea a apelor de suprafață, lucrările de protecție, apele subterane și cadrul natural al apelor. În cadrul lucrărilor de cadastru al apelor, întocmit de specialiști, se culeg și se sistematizează date fizico-geografice, hidrologice pentru toate apele de pe teritoriul României.

Cadrul legislativ care reglementează problema conservării, dezvoltării și protecției calității apelor din România este Legea Apelor nr. 107/1996 în care se precizează că apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, fiind un element indispensabil pentru viață și pentru societate. Această lege prevede că “apele de suprafață, inclusiv apele maritime interioare și marea teritorială, apele subterane, precum și albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja mării, fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, constituie fondul unic de stat al apelor”.

Protecția apelor, punerea în valoare și dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes național. Sunt supuse dispozițiilor legii dreptul de folosință al apelor, obligațiile cu privire la protecția și conservarea resurselor de apă, a albiilor și malurilor acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu acestea.

Activitatea de gospodărire unitară, rațională și complexă a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. Gospodărirea apelor consideră ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, în scopul asigurării dezvoltării durabile.

2.4 Cadastrul viticol – reprezintă un alt subsistemul al cadastrului general care îndeplinește la rândul său calitățile ca fiind un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează înregistrarea, delimitarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol național și a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinația lor și de proprietari.

Patrimoniul viticol național este constituit din suprafețele cultivate cu viță de vie situate în zonele consacrate tradițional, precum și cele aflate în afara arealelor viticole. În arealele viticole, plantațiile de viță de vie se grupează teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Acestea sunt definite în anexa 1 la Legea viei și vinului nr. 67/1997.

Potrivit reglementărilor legale, terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele trei categorii:

plantațiile de viță de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile mamă furnizoare de coarde altoi sau de butaș pentru înrădăcinare și școlile de viță;

terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;

alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie.

Cadastrul fondului viticol se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se centralizează pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole și pe țară.

Prin cadastrul fondului viticol se realizează:

identificarea, înregistrarea și descrierea în documentele cadastrale a terenurilor împărțite pe tarlale și pe parcele și a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, aferente sectorului viticol, măsurarea și reprezentarea acestora pe planuri și hărți cadastrale, stocarea datelor pe suporturi informatice;

identificarea și înregistrarea proprietarilor și a altor deținători legali de terenuri și de alte bunuri imobile;

asimilarea și integrarea datelor referitoare la fondul viticol;

furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe, pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor.

Lucrările tehnice pentru realizarea cadastrului viticol se realizează de specialiștii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) cu respectarea normelor tehnice elaborate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Încadrarea terenurilor supuse cadastrului viticol în clase de pretabilitate, de calitate, precum și alte informații specifice acestuia se obțin din studiile realizate de oficiile județene de studii pedologice și agrochimice.

Etapele care se parcurg pentru realizarea cadastrului fondului viticol sunt:

delimitarea teritorială a arealelor viticole;

delimitarea teritorială a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine;

identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a viilor răzlețe situate în afara arealelor viticole.

2.5 Cadastrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare este un subsistemul de evidență și inventariere sistematică, tehnică și economică, a tuturor bunurilor imobile din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare din România, cu respectarea datelor de bază din cadastrul general, privind suprafața, categoria de folosință și proprietarul.

Categoriile de lucrări de îmbunătățiri funciare reprezintă lucrările destinate desfășurării unei anumite activități de îmbunătățiri funciare și cuprind:

lucrările de irigații;

lucrările de desecare și drenaj;

lucrările din orezării;

lucrările de combatere a eroziunii solului;

lucrările de apărare împotriva inundațiilor și regularizare a cursurilor de apă;

lucrările din amenajările silvice.

Obiectivele îmbunătățirilor funciare sunt asigurarea unui nivel corespunzător de umiditate a solului care să permită creșterea plantelor, incluzând plantațiile vitipomicole, culturile agricole și silvice, asigurarea protecției terenurilor de orice fel și a oricăror categorii de construcții față de inundații și alunecări de teren și asigurarea ameliorării solurilor acide, sărăturate și nisipoase și protecție împotriva eroziunii și poluării.

Cerințele necesare încadrării cadastrului amenajărilor de îmbunătățiri funciare în cadastrul general presupun unele lucrări cum ar fi efectuarea lucrărilor de cadastru al amenajărilor de îmbunătățiri funciare pe unități administrativ-teritoriale, derularea programelor de realizare a cadastrului amenajărilor de îmbunătățiri funciare cu respectarea normelor și regulamentelor emise de ANCPI, utilizeazarea datelor din evidența unităților subordonate ANCPI și a unităților administrativ teritoriale.

Îmbunătățirile funciare se referă la diverse procedee tehnice sau biologice folosite în scopul valorificării pentru agricultură a unor terenuri neproductive sau slab productive, realizându-se un raport pentru umiditate, în scopul fertilizării și evitării erodării solului datorită apei și vântului. Cadastrul îmbunătățirilor funciare a căpătat o importanță deosebită odată cu înființarea Societății Naționale “Imbunătățiri Funciare” S.A. (Ordonanța de Urgență nr. 23/30 martie 2000).

Primul pas pe care l-a făcut România în acest domeniu a fost prin anul 1920 cu propunerea profesorului universitar N. Constantinescu privind planul de electrificare a României ocazie cu care, prin plasarea hidrocentralelor pe râurile Bistrița, Argeș, Dunăre, precum și pe alte râuri, s-a gândit regularizarea și controlul debitelor apelor curgătoare, crearea posibilităților de irigare, protejarea terenurilor și a așezărilor umane pasibile de a fi inundate. Așadar, preocuparea cadastrului îmbunătățirilor funciare apare ca lucrare cadastrală în zona de trecere între cadastrele hidroenergetic, al apelor, al fondului agricol, imobiliar și al rețelelor edilitare, precum și altele. În acest context, suprafețele ocupate cu lucrări artificiale de amenajare și sistematizare a terenului, cu construcțiile de îmbunătățiri funciare, trebuie scoase temporar din folosință agricolă, silvică sau din alte folosințe până la reabilitarea acestora. Pe aceste suprafețe se proiectează, trasează și realizează lucrări de îmbunătățiri funciare. Alegerea acestor suprafețe se face pe baza unor studii de fezabilitate, întocmite temeinic, cum sunt cele climatice, hidrologice, geotehnice, hidraulice, ale materialelor de construcții și agrochimice.

Prin lucrările de îmbunătățiri funciare se poate asigura introducerea în circuitul agricol a unor noi suprafețe și ridicarea potențialului de fertilitate a terenurilor slab productive, precum și înlăturarea cauzelor care provoacă scoaterea lor din cultura agricolă sau alte categorii.

2.6 Cadastru imobiliar – este o parte a cadastrului general și se ocupă cu inventarierea și evidența sistematică, sub aspect tehnic și economic al terenurilor și construcțiilor, din intravilanul localităților.

Lucrările de cadastru imobiliar, se realizează cu următoarele scopuri:

a) Constituirea de baze de date pentru cadastru imobiliar și gestiunea localităților;

b) Culegerea datelor și informațiilor, privind actualizarea datelor tehnice, economice și juridice, din cadastrul general și completarea lor, în ceea ce privește:

– delimitarea teritoriului ce urmează a fi înregistrat și marcarea limitelor intravilanului localităților;

– actualizarea sau întocmirea planului topografic sau cadastral, care constituie suportul de bază al lucrărilor de cadastru;

– identificarea proprietarilor terenurilor și ai corpurilor de clădiri;

– completarea datelor conținute în FIȘA BUNULUI IMOBIL. Se completează date cu privire la caracteristicile funcționale ale clădirilor, existența dotărilor edilitare la nivel de parcelă și alte solicitări ale beneficiarilor;

c) Culegerea de date și informații de detaliu, privind caracteristici constructive ale clădirilor, elemente suplimentare cu privire la caracteristicile geotehnice ale terenului.

Aceste date și informații de detaliu, culese în lucrări de cadastru imobiliar, au caracter tehnic, economic și juridic și utilizează ca elemente de bază, datele cadastrului general, cu privire la parcelă, construcție și proprietar.

Capitolul 3.ETAPELE REALIZĂRII CADASTRULUI GENERAL

3.1 Definiții

Cadastrul general se realizează pe o unitate teritorial-administrativă. Această unitate teritorial-administrativă este compusa din mai multe teritorii intravilane și extravilane.

Intravilanele și extravilanele cuprind mai multe unități teritoriale cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrală de natură tehnică a unei unități administrativ teritoriale, delimitat de detalii liniare (căi de comunicație, ape, etc.) care nu suferă modificări curente. Sectorul cadastral este format din mai multe imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" înlocuiește termenii ,,tarla" în extravilan și „ cvartal" în intravilan.

Numerotarea acestor sectoare cadastrale se face cu cifre arabe de la 1 din partea de NV a UAT și maideparte în ordine crescătoare a numerelor, în mod convenabil, din aproape în aproape, în așa fel încat să se numeroteze tot teritoriul, până la ultimul sector din S. Prima dată se numerotează sectoarele din extravilan, iar apoi cele din intravilan, începand cu reședința UAT și apoi celelalte localități, în ordinea depărtării lor față de localitatea reședință.

Imobilul este o parcelă de teren cu sau fără construcții.

Având o singură categorie de folosință și apartținând unui propietar sau mai multor propietari, parcela este o suprafață de teren, care face parte dintr-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit.

Componentele de bază ale cadastrului general, după noile modificări sunt:

parcela

propietarul

Construcția este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparține unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta fiind o clădire întreagă sau părți dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări.

Proprietarul este o persoană fizică sau juridică, titulară în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate respectiv. Deținătorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori deținători superficiali.

Corpul de clădire se delimitează ținând cont de următoarele criterii:

sistemul arhitectonic și contructiv determinat de fațade și materiale de construcție a pereților exteriori;

– intrarea independentă în clădire;

– independența și regimul de înălțime diferit față de alte clădiri alăturate.

Sistemul infomațional al cadastrului este un fișier de baze de date grafice și alfanumerice de evidență tehnică, economică și juridică referitoare la corpurile de proprietate și la proprietarii acestora.

3.2 Campania publicitară

Scopul principal al unei campanii publicitare este informarea publicului despre avantajele realizării cadastrului.

Componența de informare publică locală este responsabilitatea executantului să realizeze lucrarea.

Reprezentanții unității teritorial administrative verifică modul de desfășurare a campaniei publicitare.

Executantul va realiza:

a) din punct de vedere al nevoilor de informare se va realiza analiza situației la nivelul UAT în ceea ce privește particularitățile locale.

b) implementarea campaniei de informare publică locală

3.3 Lucrări preliminare

Executantul va stabili numărul și componența echipelor de teren, în funcție de complexitatea lucrării și numărul de imobile, pentru finalizarea lucrărilor în termenul stability, prevăzut în contract. Aceste date vor fi prezentate și în Raportul Preliminar.

3.3.1 Studiul datelor analogice și digitale preluate de la OCPI

În aceasta etapă Executantul va analiza datele preluate de la OCPI pe baza protocolului de colaborare încheiat între ANCPI și UAT:

– ortofotoplanul corespunzător unității administrativ – teritoriale;

– documentațiile de amplasament și delimitare a imobilului;

– planurile cadastrale/topografice;

– planurile parcelare, avizate de comisia locală, existente în arhiva oficiului teritorial;

– date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie);

– baza de date a titlurilor de proprietate;

– documentațiile executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, cu modificările și completările ulterioare, și avizate tehnic;

– planul urbanistic general, planul urbanistic zonal, avizate de oficiul teritorial;

– baza de date a registrelor de transcripțiuni-inscripțiuni;

  – copii ale cărților funciare;

– limitele unității administrativ – teritoriale și ale intravilanelor componente;

– alte documentații în măsura în care sunt necesare realizării proiectului.

În vederea preluării datelor cu caracter personal, Executantul va face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

3.4 Recunoașterea terenului

În cadrul acestei operațiuni Executantul va efectua:

studiul formelor de relief;

identificarea zonelor în care sunt necesare ridicări topografice;

recunoașterea punctelor din rețeaua geodezică.

3.5 Realizarea raportului preliminar

Raportul Preliminar este documentația în care Executantul prezintă soluțiile tehnice detaliate a fiecărei operațiuni in parte, volumul de lucrări realizat pe etape și tipuri de operațiuni, alocarea resurselor umane și tehnice, stabilirea termenelor de îndeplinire a obictivelor propuse și orice alte informații necesare pentru evaluarea soluției tehnice propuse.

În Raportul preliminar, Executantul va include obligatoriu următoarele date:

evaluarea datelor primite de la OCPI;

recunoașterea terenului;

estimarea volumului de măsurători și precizarea modului de realizare a acestora;

descrierea soluției tehnice;

proiectarea sectoarelor cadastrale la nivelul UAT, cu acordul OCPI;

sistemul de asigurare a calității;

evaluarea riscurilor;

programul lucrărilor care prezintă metodele generale, organizarea, ordinea și termenele de îndeplinire a obiectivelor propuse

planul principalelor activități;

raportul de analiză privind condițiile de derulare a campaniei de informare locală

planul cu măsurile tehnice privind asigurarea protecției datelor personale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

un eșantion format din 20 de fișiere cgxml.

Proiectarea sectoarelor cadastrale va fi realizată în cadrul „Planului cu propunerea sectoarelor cadastrale” la nivelul UAT, tipărit la scara 1:10.000 și va conține :

limitele UAT

limitele intravilanelor componente

limitele și numerotarea sectoarelor cadastrale

ortofotoplanul.

Executantul va realiza:

stabilirea limitelor sectoarelor cadastrale;

numerotarea sectoarelor cadastrale

3.6 Derularea lucrărilor de specialitate

3.6.1 Determinarea sectoarelor cadastrale

După desfășurarea lucrărilor de cadastru din teren și a identificării limitelor imobilelor, limitele sectoarelor cadastrale propuse în cadrul Raportului Preliminar vor fi modificate corespunzător, astfel noile limite vor fi cuprinse în planul cadastral de ansamblu.

3.6.2 Pregătirea fișelor de interviu

Executantul va integra și corela informațiile provenite din toate sursele de care dispune în fișele de interviu preliminare, înaintea executării lucrărilor în teren.

Acesta va genera fișele de interviu în baza cărora se vor realiza interviurile în teren. În etapa de realizare a interviurilor în teren, fișele de interviu vor fi completate sau actualizate și semnate.

3.6.3 Determinarea limitelor tarlalelor și cvartalelor

Limitele cvartalelor și tarlalelor vor coincide cu limitele care contureaza imobile.

Precizia care urmează a fi asigurată corespunde preciziei grafice a scării planului, luând în considerare o eroare grafică de 0,2 mm. Pentru asigurarea unei precizii uniforme la nivelul întregului plan cadastral, elementele digitizate se vor verifica, prin măsurători topografice efectuate în punctele caracteristice ale tarlalei/cvartalului.

Determinarea limitelor tarlalelor/cvartalelor se va face atât în intravilan cât și în extravilan.

3.6.4 Determinarea limitelor imobilelor

Preciziile care trebuie asigurate sunt cele care corespund planului la scara 1:5000 pentru extravilan și planului la scara 1:2000 pentru intravilan.

Limitele imobilelor pentru care a fost recepționat PAD (Planul de Amplasament și Delimitare), în cadrul înregistrării sporadice, vor fi preluate în planul cadastral. Dacă se constată diferențe între datele din PAD și situația existentă, actuală din teren, Executantul împreună cu OCPI vor analiza și vor propune soluția tehnică, înaintea de a finaliza planul cadastral.

pentru intravilan

Imobilul împrejmuit este imobilul ale cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în timp, identificabile clar.

Limitele imobilelor împrejmuite vor fi determinate:

prin vectorizarea planurilor cu verificarea și actualizarea acestora în teren, în zonele în care există planuri cadastrale/topografice sau ortofotoplan;

prin măsurători topografice în celelalte situații;

În cazul construcțiilor, punctele caracteristice se determină prin măsurători topografice expeditive. Schițele măsurătorilor topografice expeditive reprezintă părți componente ale fișei de interviu.

Lățimea străzilor, drumurilor comunale se stabilește între limitele imobilelor. Detaliile liniare constituie imobile și se înregistrează în cadastru ca atare.

pentru extravilan în caz că există planuri parcelare și în cazul în care reflectă situația din acte și teren.:

– în format vector, limitele imobilelor se vor prelua și integra în planul cadastral, în cazul în care reflectă situația din acte și din teren, realizat în sistem de coordonate local sau alte sisteme de coordonate se va realiza o poziționare a planului parcelar în Sistemul Stereografic 1970;

– în format raster, acestea vor fi georeferențiate, iar limitele imobilelor vor fi determinate prin vectorizarea planului și introduse în planul cadastral;

În situația în care nu există planuri parcelare sau sunt incorecte, acestea vor fi întocmite de Executant. Aceste planuri vor fi integrate în planul cadastral doar dacă primesc avizul de la Comisia locală de aplicare a legilor proprietății și sunt aprobate prin hotărâre a Comisiei județene de aplicare a legilor proprietății.

Dacă:

suprafața întregii tarlale este mai mică decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, suprafața fiecărei parcele va fi diminuată direct proporțional cu suprafața ei, în așa fel încât să se realizeze o închidere exactă a suprafețelor în toată tarlaua respectivă;

suprafața întregii tarlale este mai mare decât suprafața rezultată în urma însumării suprafețelor din toate titlurile de proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, surplusul de teren va fi trecut ca rezervă a comisiei locale de fond funciar, iar poziția acesteia va fi stabilită de către comisie.

Imobilele aflate în litigiu înregistrate pe rolul instanței de judecată, vor fi evidențiate cu o culoare distinctă în planul cadastral.

Lucrările se vor executa în conformitate cu Normele tehnice privind introducerea cadastrului general și a prevederilor Deciziei nr.1/2008 a Directorului Direcției de Geodezie și Cartografie, de completare a Ordinului Directorului General nr.634/2006, în cazul efectuării măsurătorilor utilizând tehnologia GNSS. Reglementările tehnice în vigoare se găsesc pe site-ul www.ancpi.ro.

3.6.5 Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu și colectarea actelor

Imobilele care sunt situate în intravilan, Executantul va merge la fiecare imobil în parte și va completa fișa de interviu. Programarea perioadei de interviuri se anunță din timp deținătorilor de imobile. Se stabilește un program flexibil pentru cazurile deosebite, program care să asigure participarea unui număr cât mai mare de deținători la interviuri.

Pentru imobilele situate în extravilan, Executantul împreună cu reprezentantul primăriei, va stabili o dată al convocării pentru realizarea interviurilor la teren. Se vor face convocări ale deținătorilor, grupați pe tarlale, în conformitate cu programarea stabilită.

Programul întocmit de către Executantul, va fi adus la cunoștința locatarilor de către primărie, prin afișare în locuri vizibile astfel încât să se asigure condițiile pentru prezentarea persoanelor la convocare. La momentul afișării programului se va întocmi un proces verbal constatator între Executantul și reprezentantul primăriei, în care se va menționa data la care s-a efectuat afișarea.

3.6.6 Întocmirea/actualizarea fișelor de interviu

În etapa de întocmire/actualizare a fișelor de interviu, Executantul confruntă datele pre-completate, cu informațiile din teren, actualizează fișele și creează fișe noi, dacă este cazul. Executantul are obligația de a realiza potrivirea între amplasamentul imobilului și actele juridice puse la dispoziția sa.

Identificarea deținătorilor

Imobilul cu deținător identificat este acel imobil pentru care dreptul de proprietate este dovedit cu acte juridice legale, sau posesia este stabilită conform prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Activitățile care trebuie realizate pentru identificarea deținătorului sunt:

analiza tuturor datelor;

integrarea datelor și generarea Fișelor de Interviu;

identificarea imobilelor din teren și determinarea limitelor acestora;

identificarea proprietarilor/posesorilor și colectarea actelor juridice;

întocmirea/actualizarea fișelor de interviu și stabilirea legăturii între imobil și proprietar/posesor.

În cazul în care, după realizarea acestor etape nu poate fi identificat un deținător, se vor realiza în plus:

consultarea vecinilor;

verificarea evidențelor primăriei

verificarea datelor cu privire la deținători, la alte instituții

Fișele de interviu vor avea pe fiecare pagină ștampila Executantului și semnătura operatorului, ca reprezentant al acesteia.

3.6.8 Identificarea construcțiilor

Construcțiile identificate pe teren vor fi înregistrate în fișa de interviu. Pentru fiecare construcție vor fi menționate actele de dobândire, conform art. 55 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, ori lipsa acestora. Se vor înregistra construcțiile permanente, clasificate după destinațiile stabilite în conformitate cu prevederile legale.

3.6.9 Colectarea actelor

Executantul va colecta copii ale actelor juridice care denotă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, care conțin modificări ale configurației imobilelor, sau confirmă alte acte, fapte ori raporturi juridice privitoare la imobile, dacă aceste acte nu sunt menționate în fișa de interviu înainte completată. Dacă s-au efectuat transmisiuni succesive ale drepturilor reale, se vor prelua în copie toate actele doveditoare.

Executantul va implica în această activitate o persoană sau mai multe după caz, cu studii juridice în vederea analizării și interpretării corecte a actelor juridice colectate.

La nivelul fiecărui UAT, legalizarea copiilor actelor juridice se poate realiza și de către secretarul consiliului local sau operatorul economic, în condițiile art. 12 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată.

În cadrul campaniei publicitare locale Executantul va informa deținătorii de terenuri despre această posibilitate de legalizare a copiilor actelor juridice în mod gratuit.

La fișele de interviu se vor anexa, după caz:

– copii legalizate ale actelor juridice doveditoare ale calității de deținător (copii legalizate de notarii publici, instanțe judecătorești sau copii legalizate de secretarul consiliului local sau operatorul economic în conformitate cu art.12 din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici și a activității notariale)

– acte de identitate (copie simplă);

– înscrisuri doveditoare ale posesiei, conform art. 111 din Legea nr. 7/1996;

– acte de stare civilă – copie legalizată;

– alte acte relevante pentru stabilirea situației juridice a imobilului.

În cazul în care un imobil este deținut în indiviziune, iar la momentul interviului sunt identificați o parte din deținători, aceștia vor furniza datele de identificare a celorlalți codeținători.

Persoanele care nu pot prezenta actele de identitate, vor fi îndrumate spre obținerea acestora. În aceste cazuri se va proceda la identificarea cadastrală a imobilului și determinarea elementelor tehnice, iar datele de identificare ale deținătorului și situația juridică a imobilului vor fi preluate din actele juridice, evidențele primăriei sau prin verificări efectuate cu ajutorul primăriei în evidențele Serviciului comunitar.

În cazul în care proprietarul nu este identificat, dar există posesor, înscrierea posesiei asupra imobilelor se face ținând cont de prevederile legale.

În cazul imobilelor proprietatea publică a statului, în lipsa actelor de proprietate, dovada drepturilor va fi făcută cu extrasele de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate.

În cazul moștenirilor nedezbătute Executantul va completa fișa de interviu pe numele defunctului, în baza actelor juridice doveditoare.

Executantul va scana fișa de interviu, actele referitoare la imobile și deținători preluate și va crea un fișier pdf multipage. Fiecarui imobil i se va asocia astfel un fișier care va fi denumit ID.pdf (ID reprezintă identificatorul imobilului atribuit în cadrul lucrării de cadastru).

Întocmirea documentelor tehnice ale cadastrului

Structura de directoare folosită la predarea datelor la OCPI

Toate fișierele rezultate în urma lucrărilor de cadastru se vor livra în două copii.

Pe eticheta suportului se va menționa în mod obligatoriu:

– Cadastru UAT…;

– Livrarea nr. …./sector cadastral nr….. /UAT;

– Conținutul livrării.

Livrabile

Documentația finală, întocmită pe sector/UAT, trebuie predată în formatele, în numărul de exemplare și respectând cele menționate în tabelul prezentat in anexa nr. 3

Tipărirea documentelor tehnice

Planuri

Documentația finală, întocmită pe UAT, trebuie predată în formatele, în numărul de exemplare și cu respectarea celor specificate în Tabelul Livrabile.

În cazul în care se constată că produsul tipărit nu este clar, parametrii de tipărire, se vor pute modifica cu acordul OCPI. Modificarea se va realiza după analiza modelului documentelor tehnice ale cadastrului, model pe care Executantul îl va prezenta OCPI înaintea publicării.

La redactarea planurilor cadastrale se va folosi atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2000, 1:1000 și 1:500, ediția 1978.

Registre

Modelul Registrului cadastral al imobilelor este prezentat în anexa nr.4, iar modelul Indexului alfabetic al deținătorilor în anexa nr.5.

Registrul cadastral al imobilelor va fi întocmit pe sectoare cadastrale/UAT – uri.

Filele tipărite, corespunzătoare fiecărui sector cadastral vor fi îndosariate în volume cuprinzând aproximativ 200 de file, ordonate după ID-ul imobilului. Fiecare filă va fi semnată și ștampilată de către Executant. Pe coperta fiecărui volum va fi specificat: denumirea registrului, UAT- ul, sectorul cadastral. Prima pagină a Registrului va conține ID-urile imobilelor component. Paginile fiecărui volum al registrului se numerotează de la 1 la n.

3.8 Recepția documentelor cadastrului

Recepția documentelor cadastrului presupune recepția cantitativă și calitativă a lucrării.

Recepția se efectuează de către comisia de recepție din cadrul OCPI numită prin decizia directorului și are ca scop verificarea respectării specificațiilor tehnice menționate în contract.

Recepția cantitativă

Recepția cantitativă, pentru livrarea „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare”

Această recepție se desfășoară în două etape.

Etapa 1

Executantul va preda la termenul stabilit în contract fișierele cgxml și fișierele ID.pdf asociate, in format digital

În cazul în care mai mult de 10% din fișierele predate prezintă erori de consistență/structură și/sau topologie, întreaga livrare va fi returnată pentru a fi refăcută.

În cazul în care mai puțin de 10% din fișierele predate prezintă erori de consistență/structură și/sau topologie, OCPI va solicita Executantulului, în funcție de situația concretă, ori predarea din nou a sectoarelor cadastrale în care au fost gasite erori, ori refacerea numai a fișierelor care au fost identificate ca eronate. Corectarea fișierelor va fi realizată în termen de maxim 5 zile de la returnare. (termen recomandat)

Etapa 2

În termen de 5 zile (termen recomandat) de la data comunicării adresei OCPI de constatare a corectitudinii consistenței/structurii și topologiei fișierelor, Executantul are obligația să predea restul livrabilelor, în numărul și formatele specificate.

Dacă un livrabil lipsește sau este incomplet, întreaga livrare va fi returnată pentru a fi refăcută.

Recepția cantitativă, pentru livrarea „Documentele tehnice ale cadastrului – finale”

În cazul acestei livrări, Executantul va preda la termenul stabilit în contract toate livrabilele, în numărul și formatele specificate.

În cazul livrării „Documentele tehnice ale cadastrului – finale” se vor actualiza/corecta numai fișierele asociate imobilelor cu privire la care s-a formulat cerere de rectificare.

Recepția calitativă

Pentru livrările „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare” și „Documentele tehnice ale cadastrului– finale”, verificarea se va face pentru cel puțin 10% din volumul total de lucrări executate.

În cazul în care în urma verificării livrărilor „Documentele tehnice ale cadastrului – spre publicare” și „Documentele tehnice ale cadastrului – finale” se constată că mai mult de 10% din volumul total de lucrări executate prezintă erori, comisia de recepție va returna întreaga cantitate livrată pentru a fi refăcută.

În cazul în care în urma finalizării verificărilor se constată defecte la mai puțin de 10% din cantitatea livrată, atunci acestea vor fi menționate în raport și vor fi corectate de către Executant în termen de 10 zile lucrătoare (termen recomandat) de la data primirii notificării scrise din partea comisiei de recepție.

În momentul în care nu mai sunt defecte de corectat și procesul verbal al comisiei de recepție nu mai are indicații în acest sens, datele vor fi preluate de OCPI.

3.9 Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului

În această etapă, OCPI împreună cu primăria organizează activitatea de publicare a documentelor tehnice.

Executantul va transmite deținătorilor adrese de înștiințare privind demararea procedurii de publicare a rezultatelor cadastrului.

Publicarea documentelor tehnice se va face prin grija OCPI, la primăria unității administrativ-teritoriale în cauză. Conform prevederilor art. 112 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, perioada afișării este de 30 de zile.

Documentele tehnice ale cadastrului, întocmite la nivelul unității administrativ-teritoriale sunt:

a) registrul cadastral al imobilelor;

b) indexul alfabetic al deținătorilor;

c) planul cadastral.

3.10 Primirea și soluționarea cererilor de rectificare

Cererea de rectificare a informațiilor din documentelor tehnice publicate, se poate face în termen de 30 de zile de la afișare, în scris și cu depunerea documentelor doveditoare.

Membrii comisiei de soluționare a cererilor de rectificare sunt angajați OCPI și vor fi numiți prin decizia directorului. Din comisie vor face parte cel puțin un specialist cadastru – inginer/subinginer/ tehnician și unul de carte funciară – registrator/asistent registrator.

3.11 Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului

Executantul va actualiza documentele tehnice ale cadastrului, în conformitate cu procesele verbale emise în urma soluționării cererilor de rectificare.

Pe baza datelor actualizat, Executantul va genera și preda la OCPI documentele tehnice finale.

3.11.1 Deschiderea cărților funciare

OCPI deschide cărțile funciare, în baza documentelor tehnice finale ale cadastrului la care vor fi anexate fișele de interviu și documentele aferente.

În urma deschiderii noilor cărți funciare, persoanelor interesate, potrivit evidenței de carte funciară li se comunică, de către biroul teritorial:

încheierea de carte funciară;

extrasul de carte funciară pentru informare;

extrasul de plan cadastral.

3.12 Încheierea lucrărilor tehnice de cadastru

De la data deschiderii cărților funciare din oficiu, registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, cărțile funciare și orice alte evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu planul cadastral și noile cărți funciare. Vechile evidențe se păstrează în arhiva biroului teritorial și pot fi consultate pentru istoric.

Capitolul 4. Studiu de caz

Încadrarea în zonă

Obiectivul lucrării este realizarea măsurătorilor topografice pentru determinarea punctelor de detaliu în vederea înregistrării sistematice a imobilelor în cadrul proiectului CESAR2.

Figura 4.1 Încadrarea în zonă a UAT Sântandrei

(sursa:….)

În figura de mai sus se poate vedea dispunerea punctelor rețelei de îndesire pe teritoriul UAT Sântandrei.

Procedura de lucru constă în montarea Bazei pe un punct cu coordonate cunoscute din rețeaua de îndesire, iar apoi se conectează Rover-ele la Bază prin folosirea undelor radio. Pentru acoperirea unui teritoriu mai întins cu semnal, semnalul de la bază fiind retransmis cu ajutorul unui amplificator montat pe un alt trepied cu o antenă mai puternică. Pentru verificarea corectitudinii măsurătorilor de fiecare dată la montarea bazei se determină și alt punct din rețeaua de îndesire de către fiecare receptor în parte. Punctele pe care s-a montat baza au fost alese astfel încat să fie acoperit cu semnal teritoriul de lucru, în special în intravilan, pe raza fiecărei localități în parte. În extravilan acoperirea cu semnal fiind mai bună pentru că raza de lucru a fost mai mare.

Aparatura folosită

8 Receptoare GPS SOUTH S82-V

Specificații tehnice:
Nr. de Canale : 220, utilizând plăcuțe Trimble BD970

Figura 4.2 Receptor South S820V

(sursa: http://www.cadastru-constructii-evaluari.ro/)

Semnal satelitar urmărit : 
– GPS: Simultan L1 C/A, L2E, L2C, L5.
– GLONASS: Simultan L1 C/A, L1 P, L2 C/A (GLONASS M Only), L2 P.
– SBAS: Simultan L1 C/A, L5.
– GIOVE-A: Simultan L1 BOC, E5A, E5B, E5AltBOC1.
– GIOVE-B: Simultan L1 CBOC, E5A, E5B, E5AltBOC1.
– COMPASS: (rezervat pentru data la care vor fi disponibile): B1 (QPSK), B1-MBOC (6, 1, 1/11), B1-2 (QPSK), B2 (QPSK), B2-BOC (10, 5), B3 (QPSK), B3BOC (15, 2.5), L5 (QPSK).
Măsurarea precisă a semnalului de fază GNSS cu acuratețe mai mică de 1 mm și o lungime de bandă de 1 Hz.
– Memorie internă de 4GB 
– Modul GSM inclus, tip GTM 900-B pentru comunicații GSM/GPRS.
– Radio intern MDB: frecvență 430- 450MHz (interval 12.5khz, 0.5W).

– Distanța de operare în funcție de condițiile de mediu – maxim 10 km.
– Radioul intern se livrează configurat pe frecvența de 433mHz – alocată și aprobată de.
Acuratețea de determinare a poziției :

În mod static
– Acuratețe pe orizontală  = 3mm      1ppm (RMS).
– Acuratețe pe verticală    = 5mm      1ppm (RMS).

În mod RTK
– Acuratețea de poziționare pe orizontală = 1cm      1ppm (RMS).
– Acuratețea de poziționare pe verticală = 2cm      1ppm (RMS).

2 Receptoare Topcon Hiper +

Figura 4.3 Receptor Topcon Hiper+

(sursa: http://www.quoka.de)

Specificații tehnice :

– Canale standard: 40 L1 GPS (20 GPS L1+L2)

– Tipuri de semnale recepționate: L1/L2 C/A si P/Code Carrier si GLONASS

– Specificații de performanță: – Static, rapid static: H 3mm + 0.5 ppm;

V 5 mm + 0.5 ppm

– RTK: H 10mm + 1 ppm;

V 15 mm + 1 ppm

– Antene: GPS/GLONASS integrate, antenă de sol, antenă radio montate

– Tip comunicație radio: Tx/Rx Intern UHF, ieșire 1.0 W / 0.25 W (selectabil)

– Protocoale de comunicație: Bluetooth versiunea 1.1

– Porturi de comunicație: 2xserial (RS232)

– Afisaj: 4×3 LED color, taste cu dublă funcție

– Memorie internă: până la 1GB, 20 de linii pe secundă (20 Hz)

Carnet de teren UniStrong ODIN

Caracteristici de bază:

Modul GPS

Suportă antenă GPS externă

Cameră de 3 megapixeli

Modem celular

Bluetooth/WiFi încorporat

Baterie de capacitate mare

Rezistent la apă/praf IP66

Figura 4.4 Carnet de teren UniStrong

(sursa: http://www.cadsolutions.ro)

Receptor GPS profesional Modul GPS profesional încorporat și antenă GPS de înaltă sensibilitate, suportă de asemenea antenă GPS externă pentru cea mai bună poziționare în zone acoperite cum ar fi păduri sau în zone urbane. Poate funcționa în orice condiții de mediu.

Platformă solidă pentru aplicații datorită sistemului de operare Windows Mobile, Odin este o platformă foarte bună pentru aplicații GIS, navigație, și alte aplicații compatibile cu Windows Mobile. Sistemul de operare Windows Mobile include unelte cum ar fi Windows Mobile Office și e-mail, permițând transferul rapid al datelor între teren și birou.

Pentru amplificarea semnalului a fost folosit un amplificator de antenă:

Caracteristici tehnice radio transmițător:

ADL Vantage este un radio emițător avansat, de mare viteză capabil să îndeplinească orice solicitări din domeniul transmisiei de date pentru poziționare precisă utilizând sisteme GNSS/RTK. Are putere de 0.1-4.0 W și utilizează ultima tehnologie Pacific Crest- Advanced

Figur 4.5 Amplificator de semnal ADL Vantage

(sursa: http://www.hydronav.com)

Data Link (ADL) care asigură compatibilitatea dintre echipamentele existente Pacific, Trimble și alte produse.

Carasteristici tehnice principale:

Interfață utilizator multifuncțională

Contrucție solidă

Capacitate de transmisie a datelor rapidă

Putere de transmisie configurabilă

Lățime de bandă de 40Mhz

Lațime de bandă asigurată prin software

Distanța de operare maxim 60 km, în funcție de condițiile de mediu și de puterea utilizată;

4.3 Reațeaua geodezică de sprijin

Pentru desfășurarea lucrărilor topografice, precum și pentru referirea lucrărilor ulterioare de actualizare și/sau trasare, pentru fiecare teren în parte, în lucrare se va realiza un sistem de puncte bornate.

În cadrul lucrării, executantul va furniza și planta borne amplasate de-a lungul traseului de drum la distanțe de cca. 2 km între ele, astfel încât să se asigure o densitate medie de 0,5 puncte/km de traseu. În zonele de deal și munte distanța dintre borne se poate reduce până la l km. Bornele vor fi amplasate cât mai aproape de drum, de regulă în zona de protecție, urmărind asigurarea condițiilor de stabilitate, accesibilitate și stabilitate.

Bornele se vor realiza din beton armat, conform schiței din figura de mai jos (dimensiunile sunt date în cm):

Fig. 4.6 Borna topografică (vedere de sus, vedere din lateral)

(sursa: proprie?)

Fiecare bornă va purta inscripția ANDR (Administrația Națională de Drumuri din România) și un cod (denumire) având forma d.nnn, unde D este numărul de ordine (codul) DRDP (Direcția Regională de Poduri și Drumuri) pe teritoriul căruia este amplasat punctul, iar nnn, un număr de ordine unic în cadrul DRDP respective.

Materializarea punctelor pe teren prin borne cu reper în subsol se execută respectând următoarele condiții:

· axa de simetrie a bornei să coincidă cu verticala locului ce trece prin punctul materializat;

· reperul la sol și cel din subsol să fie pe aceeași verticală, neadmițându-se o abatere mai mare de 1 cm;

· între marca din subsol și marca la sol se va forma un strat semnalizator, gros de 15-20 cm, constituit din cărbune, cărămidă sfărâmată sau zgură.

Punctele de drumuire din localități se materializează de regulă cu borne prevăzute cu placă de fontă protectoare.

Marcarea se mai poate face cu picheți de fier sau țeavă în intravilan, iar in extravilan prin țăruși de lemn cu un cui bătut la partea superioară.

La orașe, punctele poligonometrice se materializează prin borne sau prin repere încastrate în construcții.

În vederea vizării de la depărtare, punctele marcate la sol trebuie semnalizate. Aceasta se realizează astfel:

· prin semnale permanente pentru punctele rețelei de sprijin și de îndesire (triangulație, intersecție) constând din piramide cu poduri, piramide la sol, balize la sol și în arbori ;

· prin semnale portabile (jaloane) pentru punctele de drumuire.

Modul de semnalizare se stabilește în urma recunoașterii și studiului executat asupra înălțimii semnalelor.

Semnalul geodezic sau topografic este o construcție sub forma unei piramide sau balize cu scopul punerii în evidență a unui punct geodezic sau topografic făcându-l observabil de la distanță.

Baliza este un semnal confecționat dintr-o manelă sau riglă de 3-5 m lungime și de 7-10 cm grosime, care se introduce într-o cutie de 22x190x800 mm, îngropată în pământ în poziție verticală. La partea superioară se găsesc fluturi formați din 4 scânduri de 12x170x800 mm.

Pentru a fi perfect vizibil și ușor de identificat, semnalul se vopsește pe toată lungimea cu un var alb pregătit cu clei, iar în mijlocul semnalului pe o lungime de l m se vopsește în negru.

Rețeaua geodezică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

coordonatele determinate în sistemul de proiecție Stereografic 1970;

asigurarea preciziei de determinare a coordonatelor x, y să fie +/-5 cm;

materializarea punctelor cu borne de beton sau cu picheți metalici;

asigurarea condițiilor de stabilitate, accesibilitate și vizibilitate a punctelor;

asigurarea vizibilității directe între punctele noi în intravilan.

4.4 Determinarea punctelor de sprijin

Punctele de sprijin vor fi determinate planimetric în sistemul de coordonate Stereografic 1970 și altimetric în sistemul de cote Marea Neagră 1975.

Punctele aferente unui traseu vor fi încadrate într-o rețea unitară măsurată cu instrumente și metode care să asigure o precizie interioară planimetrică de ± 5 cm și altimetrică de ± l cm (drumuire planimetrică de precizie, triangulație, GPS, nivelment geometric).

Observațiile efectuate în rețelele de sprijin respective se vor prelucra prin metoda celor mai mici pătrate. Dacă precizia relativă a punctelor din rețeaua de stat utilizate pentru determinarea rețelei de sprijin nu permit asigurarea preciziilor interioare menționate, rețeaua de sprijin se va prelucra ca rețea liberă încadrată pe punctele rețelei de stat.

Pentru determinarea coordonatelor punctelor noi s-au utilizat următoarele puncte din rețeaua geodezică de stat: stațiile permanente de la Beiuș, Arad, Satu Mare, Oradea și Zalău, iar ca puncte de clasa B: BH06 (punct localizat în Sântanderi), precum și punctul de ordinul I de la Leș.

DRUMUIREA SPRIJINITĂ PE CAPETE PE PUNCTE CUNOSCUTE

4.4.1 Denumirea punctelor:

Punctele din rețeaua de indesire și de ridicare au fost denumite în felul următor :

BN, unde:

– B = Borna;

– N = Numărul bornei – de ordine alocat fiecărui punct, începănd de la numarul „1”;

Punctele noi au fost materializate astfel încât să alcătuiască o bază geometrică omogenă,

necesară dezvoltării unor drumuiri poligonometrice pentru ridicări topografice.

Scopul rețelei de îndesire este acela de a asigura o determinare mai ușoară a punctelor din

rețeaua de ridicare (determinate în prezent sau în viitor).

În toate sesiunile de măsurători de determinare a punctelor din rețeaua de ridicare, au fost menținute „fixe” 6 receptoare pe puncte din rețeaua de îndesire, în timp ce alte 4 au fost considerate „mobile” pe sesiunile respective de determinări. Astfel, toate punctele din rețeaua de ridicare au fost determinate prin intermediul a 5 vectori, legați de punctele din rețeaua de îndesire.

Punctele noi s-au amplasat în locuri ferite, ușor accesibile și neacoperite de vegetație, care îndeplinesc următoarele condiții:

– cer liber pentru un unghi de elevație de 15°;

– să nu se afle mai aproape de 200 m de stații de emisie – recepție și 50 m față de stâlpii

de înaltă tensiune;

– să fie asigurate minimum de vizibilități spre alte puncte din rețea sau spre reperi de

orientare determinați;

– accesul facil al mijloacelor de transport la punctele nou materializate;

– locul ales pentru plantare să fie situat în zone mai înalte, relativ ferite de accesul

accidental cu mijloace de transport fiind astfel mai protejat de distrugeri accidentale.

Stabilirea punctelor noi a fost necesar atât din punct de vedere a asigurării unor condiții bune de vizibilitate, de determinare și de prelucrare GPS, cât și de asigurarea unei densități optime de puncte pentru întreaga suprafață a intravilanului localităților Sântandrei și Palota.

Pentru extravilan s-a avut in vedere determinarea a suficiente puncte pentru a asigura

posibilitatea efectuarii masuratorilor prin metoda RTK (Real Time Kinematics) folosind ca baza un receptor GPS cu o antenna amplificatoare care asigura receptia pe o raza de minim 25 Km.

S-au întocmit descrieri topografice ale punctelor noi materializate conform normelor tehnice.

Determinarea coordonatelor punctelor noi s-a efectuat prin determinări GPS, metoda statica, eficientă pentru determinarea coordonatelor planimetrice și altimetrice cu precizie ridicată chiar și a punctelor izolate și fără vizibilitate între ele.

Atât punctele folosite la încadrarea rețelei în rețeaua geodezică de sprijin, cât și cele care alcătuiesc rețeaua geodezică de îndesire și ridicare sunt reprezentate sugestiv pe schița rețelei anexată lucrării.

Toate bazele au fost determinate prin prelucrarea observațiilor preluate cu ajutorul

receptoarelor GPS folosind metoda de măsurare statică.

Pentru determinările GPS au fost folosite în total 10 receptoare GPS:

8 receptoare South S82-V, L1+L2;

2 receptoare Topcon Hiper+, L1+L2.

Precizia în cazul măsurătorilor statice a receptorului South S82-V:

– planimetric: 2.5 mm + 1 ppm.

– altimetric: 5 mm + 1 ppm.

Precizia în cazul măsurătorilor statice a receptorului Topcon Hiper+:

– planimetric: 3 mm + 0.5 ppm.

– altimetric: 5 mm + 0.5 ppm.

Modul de desfășurare a măsurătorilor GPS

Înainte de începerea observațiilor a fost analizat studiul preliminar al constelației de sateliți pe durata lucrărilor din punct de vedere al numărului acestora (disponibilitatea) și a geometriei acestora (PDOP – diluația de precizie pozițională).

Din acest punct de vedere este necesar să existe minim 4 sateliți disponibili pentru determinări statice și PDOP mai mic de 5.

Pe cele 3 puncte din Reteaua Geodezica Nationala –

– GNSS Clasa B BH06

– RGN Ordinul I Les, Ordinul IV La Cazemate, precum si pe punctele OJCGC, STILE, Bors, s-a stationat permanent, fara intrerupere, pe parcursul intregii zile pe durata celor 3 sesiuni de masuratori, desfasurate in data de 08.10.2012.

Durata de stationare într-o sesiune a fost de 120 minute pentru punctele noi din rețeaua de ridicare. Intervalul de timp al ratei de achiziție a fost de 1 secunda.

Determinările au fost executate folosind metoda static, utilizând ca metode de constrângere geometrică atât repetarea determinării bazelor cât și alcătuirea de triunghiuri (bucle).

Pentru realizarea măsurătorilor au fost utilizate 10 receptoare GPS și mijloace de comunicare pentru fiecare echipament.

4.5.1Prelucrarea determinărilor GPS

Pentru prelucrarea datelor s-a folosit softul LEICA GEO OFFICE COMBINED, Versiunea 8.2 produs de către firma LEICA din Elveția.

Pentru transcalculul rețelei din sistemul de coordonate WGS84 în sistemul de coordonate Stereo70 s-a folosit softul TRANSDAT 4.01.

Pentru determinarea punctelor noi au fost procesate bazele determinate în cadrul sesiunilor GPS. Prin calcule statistice s-a determinat lungimea acestor baze, precum și indicatorii de precizie ai acestor lungimi. Între unele puncte s-au determinat baze repetate, iar pentru punctele noi s-a urmărit determinarea acestora din 5 vectori. Se poate analiza foarte bine calitatea măsurătorilor chiar din faza de prelucrare a bazelor.

În primul rând au fost redeterminate urmatoarele puncte:

– BH06 din Rețeaua Geodezică Națională GNS.

– din Rețeaua Geodezică Națională: punctul Leș (ordinul I), punctul La Cazemate (ordinul IV).

Pe aceste puncte s-a staționat întreaga zi, pe parcursul întregii campanii de măsurători.

Pentru determinarea acestor puncte s-au folosit date de la Stațiile permanente – de clasa A – ARAD, BEIU (Beiuș), ORAD (Oradea), SATU (Satu Mare) si ZALU (Zalău). La compensarea rețelei

acestea au fost considerate fixe.

Tabel 4.1 Coordonatele punctelor de la statiile permanente

Tabel 4.2 Coordonatele stereografice ale punctelor noi

4.6 Campania publicitară și realizarea lucrărilor de preliminare

În primul rând, pentru a începe măsurătorile și colectarea datelor, trebuie să fie anunțați locatarii UAT respectiv. Astfel se realizează o campanie publicitară prin care sunt informați deținătorii de imobile asupra proiectului ce va urma să se realizeze.

Pentru imobilele situate în intravilan, executantul va vizita fiecare imobil în parte și va întocmi fișa de interviu. Programarea perioadei de interviuri va fi anunțată din timp deținătorilor de imobile. Se va avea în vedere stabilirea unui program flexibil pentru cazurile deosebite, program care să asigure participarea unui număr cât mai mare de deținători la interviuri.

Tot în această etapa se face studiul terenului și a tuturor datelor disponibile primite de la OCPI (ortofotoplanul corespunzător UAT, documentațiile de amplasament și delimitare a imobilului, planurile cadastrale, planurile parcelare, date referitoare la rețeaua națională geodezică (planimetrie, altimetrie), baza de date a titlurilor de proprietate și primăria UAT.

4.7 Completarea Fișelor de interviu

Completarea acestor Fișe presupune culegerea datelor juridice de la proprietari și introducerea acestora în fișele de interviu individualizate pentru fiecare imobil.

În etapa de întocmire/actualizare a fișelor de interviu, executantul confruntă datele precompletate, cu informațiile din teren, actualizează fișele și creează fișe noi, unde este cazul.

În situația în care deținătorul nu se prezintă la convocare sau nu este găsit la adresa imobilului, în fișa de interviu la rubrica „semnătura deținătorului” se va menționa textul „nu s-a prezentat la convocare”. În acest caz, fișa va fi semnată și de către reprezentantul primăriei. Datele de ordin tehnic ale imobilului vor fi cele constatate în teren, iar situația juridică va fi preluată din actele juridice existente.

Fișele de interviu vor fi semnate de operatorul executantului și de către deținătorii imobilelor. Refuzul semnării de către deținători va fi consemnat de către reprezentantul executantului pe fișa de interviu. La rubrica „semnătura deținătorului” se va menționa „refuză să semneze”, iar fișa va fi semnată și de reprezentantul primăriei.

Fișele de interviu vor avea pe fiecare pagină ștampila executantului și semnătura operatorului, ca reprezentant al executantului.

Tot la aceasta etapă se realizează și identificarea construcțiilor existente. Pentru fiecare construcție construită din beton sau caramidă se face o schiță simplă reprezentând lungimea, lățimea și distanțele față de limite ale construcției.

FIGURAA !

După completarea fișelor de interviu, la dosarul fiecărui imobil se atașează copii după urmatoarele documente :

– copii ale actelor juridice doveditoare ale calității de deținător;

– acte de identitate (copie simplă);

– înscrisuri doveditoare ale posesiei (certificat rol fiscal – original, adeverință – extras din registrul agricol – original, certificat deces – copie);

– acte de stare civilă – copie;

– extrase CF – original sau copii ale cărților funciare conforme cu originalul aflat în arhiva OCPI;

– alte acte relevante pentru stabilirea situației juridice a imobilului.

În cazul în care un imobil este deținut în indiviziune, iar la momentul interviului sunt identificați o parte din deținători, aceștia vor furniza datele de identificare a celorlalți codeținători și cotele deținute de aceștia.

Persoanele care nu pot prezenta actele de identitate (pierdute, distruse) vor fi îndrumate spre obținerea acestora. În aceste cazuri se va proceda la identificarea cadastrală a imobilului și determinarea elementelor tehnice, iar datele de identificare ale deținătorului și situația juridică a imobilului vor fi preluate din actele juridice. În caz de refuz al prezentării actelor de identitate, acest aspect va fi consemnat în fișa de interviu, iar completarea datelor de stare civilă se va face din evidențele primăriei (registrul agricol, registrul fiscal), sau prin verificări efectuate cu ajutorul primăriei în evidențele Serviciului comunitar pentru evidența persoanelor.

4.7 Gestionarea datelor în birou și precularea acestora pe sectoare cadastrale

După completarea fișelor de interviu și colectarea datelor juridice de la fiecare deținator în parte, aceste date se gestionează la birou grupând toate datele despre un anumit imobil într-un fișier cu numărul identificator numit ID pentru fiecare imobil.

Schițele imobilelor se introduc în sectoarele cadastrale corespunzătoare.

Figura 4.9 Sectorul 2 din UAT Sântandrei

(sursa:….)

Figura 4.10 Sectorul 3 din UAT Sântandrei

(sursa:……)

Determinarea sectoarelor cadastrale se realizează cu scopul de a facilita localizarea imobilelor pe planul cadastral și de a gestiona cât mai eficient informații grafice.

Figura 4.11 Exemplu de imobil introdus în programul de prelucrare a datelor AutoCad

( nr cad 1000) (sursa:…..)

Figura 4.12 Exemplu de imobil introdus în programul de prelucrare a datelor AutoCad

(nr cad 16) (sursa:…..)

Sectorul cadastral este delimitat de elemente liniare stabile în timp cum ar fi șosele, ape, canale, căi ferate, etc. precum și de limita intravilanelor, respectiv UAT.

La stabilirea sectoarelor cadastrale se utilizează limitele UAT deținute de OCPI, ortofotoplanul zonei, limitele intravilanelor, planurile topografice sau cadastrale la scara 1:2000, 1:5000 sau 1:10.000, planul cadastral de ansamblu la scara 1:10.000, etc.

4.8 Realizarea planurilor, registrelor

După parcurgerea etapelor de mai sus și desigur în urma rezolvării eventualelor contestații, se întocmesc:

Planul de ansamblu

Planuri cadastrale (pentru fiecare sector cadastral separat)

Raportul de calitate

Raportul de monitorizare a campaniei de publicitate

Registrul cadastral (pentru fiecare sector cadastral separat)

Indexul alfabetic

4.9 Recepția calitativă și cantitativă a documentelor

Această etapă se efectuează de către comisia de recepție din cadrul OCPI numită prin decizia directorului și are ca scop verificarea respectării specificațiilor tehnice menționate în contract.

Recepția cantitativă se realizează în două etape, prima dată se trimit toate documentele fișierele cgxml și fișierele tip ID.pdf asociate în format digital. Acestea se verifică de catre comisia de la OCPI, iar dacă mai mult de 10% prezintă orice fel de erori întreaga livrare va fi returnată pentru refacere. Dacă mai puțin de 10% prezintă orice fel de erori ori refacerea ori predarea din nou a sectoarelor cu probleme.

După acestea executantul are obligația să corecteze eventualele erori în termen de 5 zile (termen recomandat).

Recepția calitativă se realizează verificând cel puțin 10% din volumul total de lucrări executate.

În cazul în care în urma verificărilor se constată că mai mult de 10% din volumul total de lucrări executate prezintă erori, comisia va returna întreaga cantitate livrată pentru a fi refacută, iar dacă mai puțin de 10 % prezintă erori, acesta se va menționa in raport și se va corecta de către executant doar partea eronată ( în termen de 10 zile lucrătoare, perioada recomandată).

4.10 Publicarea și rectificarea eventualelor contestații

În această etapă, OCPI împreună cu primăria organizează activitatea de publicare a documentelor tehnice, iar executantul va transmite deținătorilor adrese de înștiințare privind demararea procedurii de publicare a rezultatelor cadastrului.

Documentele tehnice ale cadastrului, întocmite la nivelul unității administrativ-teritoriale care vor fi publicate sunt:

a) registrul cadastral al imobilelor;

b) indexul alfabetic al deținătorilor;

c) planul cadastral.

Cererea de rectificare a informațiilor din documentele tehnice publicate, se pot face în termen de 30 de zile de la afișare. Aceste cereri vor fi analizate de către o comisie de soluționare din care va face parte un specialist în cadastru și unul de carte funciară.

4.11 Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului și încheierea lucrărilor

Executantul va actualiza documentele tehnice ale cadastrului, apoi le va preda la OCPI in format final. Acesta va deschide cărțile funciare, în baza documentelor tehnice finale ale cadastrului la care vor fi anexate fișele de interviu și documentele aferente.

În urma acestor demersuri, persoanelor interesate, li se comunică de către biroul teritorial:

Încheierea de carte funciară

Extrasul de carte funciară pentru informare

Extrasul de plan cadastral

De la data deschiderii cărților funciare din oficiu, toate documentele și orice evidențe de cadastru și publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru UAT respectiv, vechile evidențe păstrându-se în arhiva biroului teritorial și putându-se consulta pentru istoric.

Concluzie

În urma studierii si contribuției mele la implementarea unui cadastru general am ajuns la concluzia ca această lucrare este una complexă care necesită mult timp și o atenție sporită. Dar și la faptul că la noi în țară, nu există interes în aplicarea legii cadastrului, datorită lipsei de comunicație între executanți și stat, dar și a interesului financiar.

Pentru implementarea unui astfel de cadastru avem nevoie de specialiști care să reușească să alcătuiască echipe serioase și să organizeze măsurătorile, informarea publicului, etc.

Organizarea însă, depinde foarte mult și de conducerea UAT respective, deoarece este necesar ca la colectarea de date, spre exemplu, operatorii executantului sa fie insotiti de un reprezentant al UAT respective pentru reusita, oamenii fiind mai deschisi la persoanele pe care le cunosc.

Analizarea problemelor imobiliare în contextul strategiei generale de dezvoltare în România, duce la concluzia că modul de administare a terenurilor din România este încă deficitar. Cadrul legislativ pentru sistemul de informații și înregistrare a terenurilor este aproape complet, dar capacitatea de implementare rămâne slabă.

Bibliografie

http://www.jurisprudenta.com/lege/ordin-34-2000-67e71/

http://www.legex.ro/Ordin-34-2000-20564.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/gq3tiojs/metodologia-de-realizare-si-de-intretinere-a-cadastrului-viticol-din-18072003

http://www.juspedia.ro/13178/sisteme-de-publicitate-in-general-sisteme-de-publicitate-in-romania/

https://ro.scribd.com/doc/51404345/Subiecte-CADASTRU-GENERAL-Functia-tehnica-2010

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9273

https://www.scribd.com/doc/266947570/1/DEFINI%C5%A2IA-%C5%9EI-OBIECTUL-CADASTRULUI-GENERAL

http://lege5.ro/en/Gratuit/gi3tqmrw/norma-metodologica-de-realizare-si-tinere-a-cadastrului-viticol-din-07032000

http://licenta.ucoz.ro/865906applicationCadastru.doc