Etapele desfășurării unei misiuni de audit financiar în viziunea SIA Conducator Științific : Absolventă : Prof.Univ.Dr.Țară Ioan Albutiu Adina -… [603940]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DOMENIUL DE STUDIU

CONTABILITATEA,AUDITUL
SI GESTIUNEA AFACERILOR

FORMA DE ÎNVĂ
Ț
ĂMÂNT ZI

Etapele desfășurării unei misiuni de audit financiar în viziunea
SIA

Conducator
Științific
:

Absolventă
:

Prof.Univ.Dr.Țară Ioan Albutiu Adina
–
Simona

ORADEA

2018

2

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………..
……………………………
.
…pag.
3

Capitol I
.Acceptarea mandatului și contractarea auditului financiar
…
……………
…………………pag.
5

1.1.Culegerea și analiza informațiilor despre întreprindere
………….
……………
…………………….pag.
5

1.2.Scrisoarea de angajament
………………………………………………
……………
………………………..pag.
6

1.3.Încheierea contractului de audit.
……………………………………..
………..
….
………………………pag.
7

Capitol II
.Planificarea misiunii de audit financiar
…………………………..
……………
…………………pag.
9

2.1.Determinarea caracteristicilor proprii ale întreprinderii auditate.
….
……………
…………….pag.
9

2.2.Determinarea domeniilor și a sistemelor semnificative.
……..
……………
…………………
…..pag.
12

2.3.Determinarea riscurilor.
………………………………………….
……………
………………….
….
……..pag.
14

2.4.Planificarea activității de audit
…………………………….
…………….
…
………………………….
…..pag.
17

Capitol III.Executia auditului………………………………………………………….
………..
…………………pag.20

3.1
.Aprecierea auditului (controlului intern)
…
………..
….
……………..
…..
………………………….
.pag.
20

3.2
.Controlul conturilor
…
……….
……………………………………………………
….
………………………
.pag.
28

3.3
.Examinarea situațiilor financiare de sinteza
..
………
……………………..
………………………….
.pag.
30

Capitol IV.
Raportarea………………………………………………………………….
…………………..
.
………
pag.
34

Capitol V.Studiu de caz………………………………………………………………….
………………………….
pag.
36

Capitol VI.Concluzii
și propuneri……………………………………….
……………………………….
……
….pag.
40

Bibliografie……………………………………………………………………………………
…………………………
pag.
42

Anexe…………………………………………….
………………………………………………
……………………..
..pag.
43

3

INTRODUCERE

Lucrarea de față intitulată:
Etapele desfășurării unei misiuni de audit financiar în viziunea
SIA

reprezintă a treia

mea lucrare complexă ca urmare a
finalizării studiilor de masterat

și în
vederea susținerii unei lucrări de finalizare a studiilor.

La începutul studiilor mele de specialitate în domeniul economic îmi doream o carieră în
sectorul bancar,deși în momentul
admiterii la această facultate aveam extrem de puține
cunoștiințe în acest domeniu și datorită faptului că nu am absolvit un liceu cu profil economic.

Pe parcursul celor doi

ani de studii
din cadrul domeniului de masterat

de la Facultatea de
Științe Econom
ice din Or
adea,specializarea Contabiliatea,Auditul si Gestiunea Afacerilor

am
studiat

o gamă foarte variată de materii din domeniul contabil
–
audit,mă refer aici politici
contabile,standarde internaționale de audit,contabilitate creativ
a,audit public intern

și
expertiză contabilă
.

În momentul în care a trebuit să îmi aleg o materie și o temă pentru lucrarea de absolvire a
studiilor mi
–
a fost destul de ușor deoarece eram hotărâtă de ceva timp a
supra materiei și
anume audit financiar.
Pot spune ca am ales acest

domeniu deoare
ce acum la terminarea
studiilor de masterat

o carieră în domeniul bancar nu mai constituie o prioritate pentru
mine,dimpotrivă o carieră în domeniul consultanței financiare și cel al auditului financiar
însoțit de expertiza contabilă este ce
ea ce mi
–
aș dori cel mai mult.

Ale
gerea mea a vizat domeniul auditului financiar

deoarece co
nsider că activitatea de audit

financiar reprezintă o activitate extrem de complexă care necesită cunoștiințe vaste și
aprofundate din toate ariile domeniului econ
omic începând de la
economie,contabilitate,fiscalitate,finanțe,expertiză contabilă,etc.În altă ordine de idei această
activitat
ea de audit

financiar necesită personal extrem de bine pregătit profesional având în
spate o bogată experiență profesională în do
meniul

economic.Activitatea de audit

financiar
este imperios necesară într
–
o economie modernă de piață deoarece controlul este fundamental
pentru o activitate economică riguros organizată și eficientă și pentru evitarea unui haos
generalizat.

Tema lucrării

referito
are la etapele desfă
șur
ării unei misiuni de audit financiar

urmărește
parcurgerea și înțe
legerea deplină a unor etape

precis delimitate de la
început și
anume:planificarea auditului,executia auditulu,raportarea

și ter
minând cu un studiu de
caz
.Ace
ste etape conturează pe deplin misiunea

auditului financiar
exercitat
ă

de către
auditorii financiari

și încearcă să familiarizeze persoanele neavizate cu acest domeniu cât mai
bine posibil.

4

În finalul acestei lucrări se vor prezenta concluzii refer
itoare l
a etapele desfă
șur
ării unei
misiuni

de audit financiar exercitată în România și

care este una foarte bine organizată după
principii eficiente si adaptate conform reglementărilor internaționale din domeniu.La toate
acestea se adaugă câteva propuneri legate
de o vii
toare îmbunătățire a auditului

financiar și nu
în ultimul rând o părere personală referitoare la aceast
ă activitate de audit financiar
.

5

Capitol I
:Acceptarea mandatului și contractarea
auditului financiar

Normele profesionale de lucru ale auditului cer ca această activitate să se desfășoare în mai multe
etape
,

astfel
:
1

✔
Acceptarea mandatului și contractarea lucrărilor

✔
Orientarea și planificarea auditului

✔
Aprecierea controlului intern

✔
Controlul conturilor

✔
Controlul bilanțului contabil

✔

Sintetizarea conclu
ziilor în raportul de audit

1.1.Culegerea și analiza informaț
iilor despre întreprindere

Î
nainte de a accepta mandatul
,

auditorul trebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini a
ceastă
misiune ținâ
nd seama de regulile profe
sionale și deontologice care guvernează activitatea de audit.

P
entru fundamentarea deciziei de a accepta manda
tul și pentru contractarea lucră
rii
,

aud
itorul
desfășoară trei categorii de lucră
ri
:
2



Culege și anali
zează

informați despre întreprindere



Completează o fișă

de acceptare a mandatului



î
nch
eie contractul de audit și de certificare a situațiilor financiare

Culegerea și analiza informațiilor

despre întreprindere permite auditorului să aprecieze dacă va
pute
a să îndeplinească în b
une conditii misiunea

sa. Aceste informații se referă

la
3
:



i
dentificarea întreprinderii
,
a specificului activității și a sectorului de activ
itate
,
a mă
rimii
întreprinderii și a modului de organizare



s
tab
ilirea riscuril
or pe care audit
orul și le asumă acceptâ
nd mandatul. Aceste riscuri se pot
datora
:



lipsei de experiență

a a
uditorului în sectorul respectiv de activitate. Auditorul
trebuie să

se a
sigure că are competență

profesională necesară pentru îndeplinirea
în b
une condiții a
misiunii



controlul intern
insuficient sau cu carențe notab
ile



contabilitatea neținută

conform regulilor și principi
ilor general admise sau neținută

la zi



atitudinea
negativă a conducerii față de funcția financiar
–
contabilă

a
întreprinderii
,
față

de resp
ectarea legii și a organelor publice și administrativ
e

1

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.80

2

www.intosai.org

3

www.cafr.ro

6



personal incompetent și rotația mare a cadrelo
r din compartimentele financiar
–
contab
ile



dezechilibre financiare importante
,
credite restante
,
scăderea cifrei de
afaceri,rezultate financiare nefavorabil
e care periclitează continuitatea activității
sau care îi determină pe conducători să întreprindă unele acțiuni nelegale sau
nesăbuite



riscuri fiscale și juridice



nerespectarea principiului independenței exercițiului,a prudenței sau a celorlalte
principi
i contabile



conflicte între conducere și acționari sau între întreprindere și salariați



auditorul precedent a refuzat reînnoirea contractului cu întreprinderea datorită
nerespectării normelor legale,neaplicării măsurilor stabilite,neachitării onorariilor
c
onvenite
,
datorită limitării verificărilor etc

Existența acestor riscuri impune auditorului o exigență sporită în acceptarea mandatului și
contractarea lucrării. Nu este exclusă nici posibilitatea refuz
ului de a contracta lucrarea.



Analiza respe
ctă
rii regul
ilor referit
oare la independența și compatib
ilitatea auditorului.

Așa cum se va ară
ta în continuare
,
normele de comportament profesional interzic auditorilor
c
ontractarea sau efectuarea lucră
rilor
de audit care ar putea afecta obiectiv
itatea
,
independența și

integritatea lor. Ca urmare
,
auditorii trebuie să fie independenți față

de orice interese care ar

putea
afecta integritatea și obiectivitatea lor. Nu pot exercita audită
ri cei care
4
:



primesc o remunerație de la întreprinderea sau administrato
rii respectivi

pentru alte
activități decât pentru activ
itatea de auditare



au ei sau membrii familiei anumite legă
turi de afaceri sau anumit
e interese în unitatea
respectivă.

După

colectarea și analiza informațiilor
,
auditorul poate lua una din urmă
toarele decizii
5
:



acceptă mandatul fără

riscuri aparente



acceptă mandatul însă sunt necesare măsuri de supraveghere suplimentară



refuză mandatul

1.2.Scrisoarea de angaj
ament

Dacă auditorul acceptă

mandatul
,
ră
spunde
,
cererii clientului de a efectua auditul
, printr
–
o scrisoare

de angajament care se constituie ca document
de confirmare a acceptului priv
ind
numirea
,
obiectiv
ul
,aria de aplicab
ilitate a auditului
,
precum și extinderea responsabilităților
auditorului față

de client și a formei raportului de audit.

Această scrisoare
are drept obiectiv
e
6
:

4

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.80

5

www.cafr.ro

7



1)
de a permite colectarea și sistematizarea informațiilor referitoare

la identificarea
întreprinderii,
a conducerii sale
,

a obiectului de activ
itate
,
a mă
rimii sale
,
etc



2)

de a consemna lucră
rile efectuate înainte de acceptarea
mandatului ca
:



analiza situației financiare și a riscurilor



v
izitarea întreprinderii și discuții cu conducerea



contra
cte cu auditorul precedent și ex
amina
rea documentelor întocmite de
că
tre acesta.



3)

de a consemna neajunsuril
e constatate în această
primă etapă a

auditului

asupra cărora
urmează să se revină în etapele urmă
toare
,
cum sunt
:



contabilitatea prost ținută



controlul intern insuficient



fluctuație mare a personalului



atitudinea negativă a conducerii față de respectarea disciplinei financiar
–

c
ontabile



situații conflictuale între conducători
,
acționari
,
personal



implicarea întreprinderii în activități riscante sau speculative etc.



4) de a estima bugetul de timp și onorariile necesare



5) de a asigura îndeplinirea obligațiilor profesionale care dec
urg dintr
–
o astfel de acceptare:



scrisoare către conducerea întreprinderii



scrisoare către confratele de breaslă anterior



scrisoare de acceptare a mandatului și de exprimare a intenției de a încheia
contractul de audit.P

Principalele puncte conținute în sc
risoarea de angajament

sunt
7
:



Obiectivul auditului situațiilor financiare



Responsab
ilitatea conducerii pentru întocmirea situațiilor financiare



Aria de aplicab
ilitate a auditului

incluzând referiri la legislația în v
igoare
,

reglementări sau
hotărâ
ri ale o
rganismelor prof
esionale la care auditorul aderă



F
orma rapoartelor de audit



Accesul nelimitat al auditorului.

1.3.Î
ncheierea contractului de audit

Acceptarea orică
rei m
isiuni de audit se concretizează într
–
un contract de au
dit financiar și certificare
a
bilanțului contabil care se înch
eie
,
de regulă
,
pentru o perioadă

de trei ani
,
putâ
nd
fi reînnoit.
Auditorul apreciază anual dacă

modificările interv
enite în situația întreprinderii nu

influențeaz0
independența sa.D
e asemenea
,
analizează

factorii de risc care pot impiedica menținerea contractului

cum ar fi
8
:



N
epunerea la dispoziția auditorului a documentelor și informațiilor necesare



N
eplata onorariilor

6

www.cafr.ro

7

www.intosai.ro

8

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.81

8



R
efuzul de a aplica diligentele propuse etc

Auditorul trebuie să

informeze conducere
a

întreprinderii cu cel puțin 60

de zile înainte despre
intenț
ia de reziliere a contractului.Elementele de bază pe care trebuie să le cuprindă

un contract de
audit asupra situațiilor financiare sunt
9
:



R
eferiri la normele

legale și profesionale care guvernea
ză activ
itatea de audit



I
nter&ențiile ce urmează

a fi efectuate de auditor și calendarul acestora
: cunoașterea
generală

a întreprinderii
,
aprecierea procedurilor de control intern
,
controlul documentelor
j
ustificative și a registrelor contab
ile
,
asistență la

efectuarea inv
entarierilor
,
controlul
documentelor de sinteză



Precizarea ob
l
igațiilor întreprinderii cu privire la ținerea ev
idenței economice și întocmirea
situații
lor financiare precum și cu priv
ire la punerea tuturor informațiilor necesare la
dispoziți
a auditorului



Ob
ligațiile auditorului de a respecta principiile deontologice ale profesiei și în special cele
referitoare la asi
gurarea confidențialit0ții lucră
rilor



Condițiile financiare și de
plată

a onorariiilor



Durata contractului și modalită
ți de modi
ficare a lui



Componența ech
ipei de auditori



T
ermenul de depu
nere a raportului de audit și obiectivele pe care acesta trebuie să

le

cuprindă.

D
e asemenea
,
auditorul poate solicita să includă și urmă
toarele
10
:



Acorduri privind programarea și desfă
șurarea
auditului



Acorduri priv
ind

implicarea altor auditori și ex
perți



Acorduri priv
ind implicarea auditorilor interni și a altor persoane din unitate



Acorduri cu auditorul anterior
,
dacă acesta a ex
istat.

9

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.82

10

www.cafr.ro

9

Capitol II: Planificarea misiunii de audit
financiar

R
olul acestei et
ape în munca de auditare rezultă din faptul că pe ba
za datelor culese și analizate în
ca
drul acestei documentă
ri
11
:



se determină natura și întinderea intervențiilor ce urmează a fi întreprinse de că
tre auditor
pe parcursul misiuni
i



se stabilesc mă
surile o
rganizatorice necesare pentru executarea lucrărilor de auditare cu
max
imum de eficien
ță și în cadrul termenelor stabilite

Î
n cadrul etapei de orientare și planificare

a muncii de audit se efectuează trei grupe de lucră
ri
12
:



se delim
itează și analizează

ca
racteristicile proprii ale fiecă
rei întreprinderi



se identifică

domeniile seminficat
iv
e
,

sistemele semnificativ
e
,
riscurile auditului și se
stabilește importanța lor relativă



se întocmește planul misiunii

2.1.Determinarea caracteristi
cilor proprii ale întreprinderii auditate

Pentru o b
una orientare și planificare a auditului
,auditorul trebuie să cunoască

suficient de riguros
caracteristicile proprii ale întreprinderii.
Î
n ca
drul primei etape a auditului s
–
au cules și analizat datele
necesare

pentru cunoașterea generală

a întreprinderii
,
datele necesare pentru fundamentarea
deci
ziei de acceptare a mandatului.Î
n cad
rul acestei etape auditorul trebuie să

colecționeze
informațiile necesare cunoașterii caracteristicilor proprii ale întrepri
nderii și a influenței acestora
asupra
planificării și organizării misiunii de audit.

L
a efectuarea unui audit al situațiilor financiare
,auditorul trebuie să aibă sau să obțină

cunoștințe
suficiente despre client
,care să
–
i permită să identifice sau să înțe
leagă ev
enimentele
,
tranzacțiile și
pr
acticile care pot avea un efect semnificativ

asupra situațiilor financiare sau a raportului de audit.

Înaintea acceptă
rii unui angajament de audit
,auditorul va ob
ține cunoștințe preliminare despre
sectorul
,structura p
roprietă
ții
,
conducerea și operațiuni
le entității ce va fi auditată. După

acceptarea
mandatului
,va ob
ține în continuare in
formații mai detaliate iar pe măsură ce auditul progresează
informațiile respective vor fi ev
aluate și

actualizate.P
rincipalele caracte
ristici ale întreprinderilor
,
care
p
ot influența activ
itatea de audit

sunt
13
:



1)
Sectorul
în care întreprinderea își desfășoară activitatea (
producție
,
serv
icii
,
comerț etc).
Î
n
fiecare sector de actiVitate se pun probleme diferite cu privire la ev
aluarea elemen
telor

patrimoniale
,
există reglementări diferite sau specifice
,
sectorul respectiv poate fi în
expansiune sau
în declin etc. ceea ce determină

riscuri diferite



2)

O
rganizarea și st
ructura întreprinderii pune prob
leme diferite pentru auditor
,
după

cum
:



întreprinderea face parte dintr
–
un grup sau este independentă



activitatea este dispersată

terito
rial sau este concentrată într
–
un perimetru

11

Ioan Gh.Țară,Auditul financi
ar,Ed.Grafnet,2006,pag.83

12

Idem

13

www.cafr.ro

10



ierarhiile în organigramă și responsabilitățile sunt riguros stabilite sau prezintă

neajunsuri



existența sau absen
ța procedurilor



3)Politica generală
a întreprinderii
:

financiară
,
comercială sau socială



4)Perspectivele de dezv
oltare ale întreprinderii
:



dacă se prevede o dezvoltare importantă și rapidă se acordă importanță

mijloacelor necesare pen
tru susținerea acestu
i program
(solvab
ilitate
,
lich
iditate
,
trezorerie netă
,
fondul de dezv
oltare
,
grad de î
ndatorare
etc.



dacă

perspecti&ele întrep
rinderii sunt pesimiste datorită

recesiunii sau

declinului
cu care se confruntă
,
auditul analizează

aspectele refe
ritoare la contiuita
tea
activității.)



5)Organizarea administrativă și contabilă influențează

auditul
dacă
:



există

un

sistem informațional corespunză
tor



exisă proceduri administrative și contab
ile judicioase



există un control bugetar asupra cheltuielilor și v
eniturilor



există
un control preventiv și de gestiune eficient



există

un control permanent asupra modului de culegere și prelucrare a datelor
etc

Politicile contabile și principiile contabile utilizate trebuie să

fie alese în funcție de caracteristicile
proprii ale întrepri
nderii.Caracteristicile proprii ale întreprinderii sunt sintetizate de

către auditor în
cadrul dosarului permanent .Această sinteză

cuprinde
14
:



1.
Caracteristic
ile generale ale întreprinderii



Denumirea societății



Forma de capital



Capitalul social și deținătorul de capital



Data constituirii



Numă
rul de înregistrare la
O
ficiul 8egistrului Comerțului



Codul fiscal



Sediul social
:

adresa
,
telefon
,
fax,

tele
x



Sedii secundare,

sucursale
,
filiale
,
subunități



Cifra de afaceri pe se
ctoare de

activitate



Contract colectiv de muncă



Numă
r de salariați



Conducă
torii întreprinderii



Consultanți externi



Cenzor
i



2.P
rezentarea întreprinderii
:



Istoricul îtreprinderii



Activități desfă
șurate
:
descriere și volum (aprov
izionare
,
producție
,
desfacere,

stoc
are
,
finanțare
,
credite etc.
)

14

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.84

11



Conjunctura
,
perspective de dezv
oltare
,
rentab
ilitate



Poziția pe piață și concurența



Clienți principali



Furnizori principali



P
articipanții
:

v
aloare
,
pondere în capitalul social
,
sectoare de activ
itate
,
etc
.



Responsabili la niv
el
ul funcțiilor întreprinderii
:
direcția generala
,
direcția
economică
,
comercial
,
producție
,
personal
,
control intern. P
entr
u direcția economică
se prezintă responsabilii pe secțiuni ale contabilită
ții



Politica întreprinderii



Politica generală
:

prezentarea structurii organizatorice
,
a politicii gener
ale de
dezv
oltar
e și perfecționare a acesteia



Politica comercială
:

piețe
,
produse
,
clienți
,
concurență
,
garanții
,
pret,credite
comerciale etc.



Politica de aprov
izionare
:

structura și sursele de aprov
iz
io
nare

alegerea
furnizorilor
,
plata furnizorilor
,
secu
ritatea aprovizionărilor



P
olitica de producție
:

capacită
țile de producție
,
teh
nologii folosite
,
calitatea
produselor
,
productiv
itatea muncii
,
investiții



P
olitica de personal
:

efectiv
,
calificare
,
cursuri de
calificare
,
salarizare



Particularități legislative ale sectorului de activitate respectiv



Stru
ctura controlului intern și legă
tura acestuia cu cenzorii



Organizarea contabilității



P
lanul de conturi
:

desch
iderea de noi conturi
,
contabilitatea
financiară
,
cont
ab
ilitatea de gestiune



Tratarea automată

a datelor
:

dotarea cu tehnică

de calcul
,
programe utilizate
,
list
ări
,editări, volumul de înregistră
ri
,
securitatea datelor și a informatiilor



Jurnale,registre
utilizate



Reguli și procedee contab
ile folosite în sp
eci
al pentru evaluarea si ev
idența

stocurilor
,
a amotizărilor și prov
izioanelor



Controlul bugetului de venituri și ch
eltuieli



Gestiunea imobliză
rilor
,
stocurilor
,
terților
,
trezoreriei etc



Arhivarea provizorie și definitiv
ă



Probleme deoseb
ite constat
ate în ex
ecițiile precedente



Actualiză
ri anuale



3. Li
sta documentelor ce tre
buie ob
ținute de la întreprindere



Contractul d
e societate și actele adiționale



Statutul societății



Documente priv
ind numirea organelor de conducere și a cenzorilor



G
aranții de la administr
atori și cenzori



Certificat de înmatriculare și cod fiscal



Procese verbale ale AGA și ale CA pe ultimele trei ex
erciții



Procese verb
ale ale co
ntroalelor financiare și sociale



O
rganizarea întreprinderii
,
R
egulamentul de organizare
și funcționare, Regulame
ntul
de ordine interioară

12



F
ișele posturilor



Manualul de proceduri contabile (instrucțiuni de lucru)



Acte de proprietate



Brev
ete
,
licențe,know
–
how
–
uri
,
mărci de fabrică

și de comerț
,
alte drepturi și v
alori
asimilate



Contra
cte de asigurare, de înch
iriere
,
de împrumut
,
de muncă

etc

2.2
.Determinarea

domeniilor si a sistemelor semificative

Pentru o mai bună

orientare și planificare a eforturilor
,
pentru evitarea lucră
rilor inutile și pentru
planificarea î
n final a deciziei cu privire la opinia emisă
,
auditorul

trebuie să

i
dentifice domeniile
semnificativ
e
,
sistemele semnificativ
e
,
riscurile auditului și sa stabilească importanța lor relativă.
1)Domeniile semnificativ
e

Sunt diferite de la o întreprindere la alta
,
dar

de regulă
,
ele se constituie din urmă
toarele
elem
ente
15
:



cumpărări (
furnizori
,
stocuri
,
disponibilități



vânzări (
cleinți
,
stocuri
,
v
enituri
,
disponibilități



personal (plă
ți
,

c!eltuieli
,
disponibilități



producție(
stocuri
,
ch
eltuieli
,
venituri)



trezorerie(încasă
ri
,
plă
ți
,
v
enituri
,
cheltuieli



imobiliză
ri etc.

Fiecar
e din aceste domenii treb
uie analizate în funcție de caracteristicile proprii ale întreprinderii.
Ace
ste domenii nu sunt semnificativ
e în fiecare întreprindere. Astfel
,
în întreprinderile din sfera
comerțului
,
producția nu
poate fi un domeniu semnificativ
;
în

centrele hidroenergetice stocurile pot
să

nu constituie un do
meniu semnificativ
;

în asociațiile familiale
,
salariile pot să aibă o pondere
foarte redusă

etc.

2)Sistemele semnificativ
e

Sunt reprezentate pentr
u auditor din orice ciclu contab
il manua
l sau
informatizat care tratează date
ce pot avea o incidență

semnific
ativă

asupra conturilor anuale.Cun
oașterea sistemelor semnificative
permite auditorului să

demonstr
eze conducerii întreprinderii că este un bun cunoscător a specificului
și problemelor cu care

se confruntă

întreprinderea.
I
dentificarea acestor sisteme perm
ite stab
ilirea

acelor operațiuni și înregistrări contabile care trebuie să facă ob
iectul aprecierii controlului intern
,

așa cum se va arăta în paragraful următor. D
e asemenea
,
pe baza sistemel
or semnificative
identificate se stabilește dacă

este necesar s
au nu să se facă apel la colab
orare
a unor specialiști în
infomatică.P
entru înțelegerea și de
scrierea sistemelor semnificativ
e auditorul stab
ilește
16
:



locurile unde au loc operațiunile și se înt
ocmesc documentele



care sunt sursele de date

15

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.84

16

www.cafr.ro

13



circuitul documentelor



tehnologia contabilă a prelucră
rii datelor



zonele de risc și posib
ilitatea de denaturare a conturilor anuale.

Auditul se bazează
,

de regulă
,
pe teste
și sondaje și ca urmare prezintă
riscul ca unele inexactități și
omisiuni să

nu fie descoperi
te. Dacă auditorul are indicii că aceste inexactită
ți și o
misiuni ar putea fi
semnificative (descoperă
,

spre ex
emplu
,
fraude
,
o
perațiuni nereflectate în contabilitate etc.) atunci
el este obligat să

extindă procedurile sale de verificare pentru a lă
muri du
b
iile sale
,
ținând cont de
importanța relativă

și de pragul de semnificație.

3)
I
mportanța relativă a unei inexactită
ți sau omisiuni

Se stabilește în raport cu mă
rimea sau natura acestora
,
cu
posibilitatea ca aceste inexactități și
omisiuni să

influențeze raționamentul
,
opinia sau deci
zia persoanelor care se sprijină

pe
informațiile
furnizate de contabilitate (
uti
lizatorilor de informații contabile)

4)Pragul de semnificație este dat de mă
rimea s
ume
i peste care auditorul consideră că

o eroare
,

o
inex
actitate sau o omisiune poate afecta regularitatea și s
inceritatea conturilor anuale cât și imaginea
fidelă

asupra rezultatelor
,
situației financiare și a patrimoniulu
i.Aprecierea importanței relative e
ste
influențată de ex
periența
auditorului și de particularită
țile întrepr
inderii pentru care se determină
pragul de semnificație. P
ra
gul de semnificație se determină
:

la începutul misiunii
,
în timpul misiuni,
în timpul lucrărilor de auditare și la sfârșitu
l acestora.L
a începu
tul misiunii auditorul determină

un
prag
global de semnificație, în funcție de care se determină

dom
eniile și sistemele semnificative.
P
entru detrminarea pragului de semnificație se pot utiliza

mai multe elemente de referință
,
dintre
car
e cele mai des admise sunt
17
:



capitalurile proprii



rezultatul net



rezultatul curent



cifra de afaceri



variația situației nete etc.

Pragurile de semnificație se stabilesc sub formă procentuală față

de aceste

elemente de referință
.

î
n cursul misiunii
,
pragur
ile de semnificație se determină pentru fiecare post din bilanț. Pe această
bază se asigură

o definire
mai judicioasă a eșantioanelor ce urmează a fi v
erificate
,
se asigură
orientarea programelor de muncă

spre domeniile în care

riscurile sunt mai semnificat
iv
e
,
se evită
efectuarea unor lucrări care nu vor serv
i la fundamentarea opiniei asupra conturilor anuale.Aceste
praguri sunt în
general inferioare pragului glob
al
,
ținâ
nd seama de efectul
de cumul al erorilor
constante
18
.

La finele lucră
rilor de auditare
,
pra
gul global permite să se aprecieze dacă erorile constante trebuie
corectate sau trebuie să facă ob
iectul unei men
țiuni speciale în raporul de aud
it în situaț
ia în care
întreprinderea refuză să

le corecteze
.

17

www.cafr.ro

18

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.85

14

2.3
.Determinarea

riscurilor

Pentru a
–
și putea în
deplini misiunea
,
auditorul trebuie să folosească

procedurile pe care le consideră
necesare pentru a obține un grad rezonab
il de certitudine asupra corectitudinii întocmiri
i
documentelor anuale de sinteză
.
I
nainte de planificarea propriu

zisă a activită
ții
,
a
uditorii trebuie să

analizeze

riscurile care pot determina ex
p
rimarea unei opinii necorespunzătoare asupra conturilor
anuale (care prezintă inexactități semnificative și care nu au fost depistate)
.

Din motive de costuri și eficiență

n
u este posibilă o sig
uranță absolută
,
dar pentru obținerea unei
siguranțe rezonabile auditorul trebuie să țină seama în permanență

de riscurile auditului.
I
n funcție
de aceste riscuri se aleg
19
:



procedeele de lucru



se stab
ilește întinderea testelor și sondajelor



se precizează data și succesiunea interv
ențiilor.

R
is
curile nu au toate aceeași posibilitate de a se realiza. Din acest punct de v
edere se disting riscuri
le
potențiale și riscurile posibile.R
iscurile po
tențiale sunt cele mai susceptib
ile de a se

produce d
acă

nu
se instit
uie un control eficient menit să le prevină
,
descopere și corecteze. R
iscurile potențiale au un
caracter teoretic
,
ele sunt co
mune tuturor întreprinderilor.Riscurile posib
ile sunt formate din acea
parte a riscurilor potențiale p
entru care nu
a întreprins mă
suri eficiente me
nite a le limita și ca
urmare există o mare probabilitate ca erorile să se producă fără să

fie detectate și
corectate.Auditorul
,
cunoscâ
nd fact
orii de risc potențiali datorită experienței și pregă
tirii sale
,
tre
–
buie să analiz
eze riscurile posibile datorate particularită
ților întreprind
erii și în funcție de acestea să
–
și orienteze și planifice activitatea ținând cont de riscurile care pot avea o influenț0 semnificativă

asupra conturilor anuale.
Î
n timpul execută
rii mis
iunii sale

auditorul se confirmă cu o mare varietate
de riscuri, dintre care cele mai răspâ
ndite sunt cele legate de
20
:



a)

specificul întreprinderii



b) natura sistemului



c) funcționarea sistemului

a)

R
iscurile ge
nerale specifice întreprinderii

După cum s
–
a ară
tat
,
fiecare întrepridere are anumite caracteristici proprii
,
care dau nașt
ere la
anumite riscuri susceptibile să influențeze ansamb
lul operațiunil
or din întreprinderea respectivă
.
Î
n
funcție de aceste caracte
ristici proprii se desprind urmă
toarele riscuri
generale

a1)R
iscur
i legate de organizarea generală

a între
prinderii

Riscurile nu sunt aceleași într
–
o într
eprindere sănătoasă
,

fără dificultăți cu cele dintr
–
o întreprindere
aflată în dificultă
ț
i financiare

19

Ioan Gh.Ța
ră,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.86

20

www.cafr.ro

15



în primul caz

conducătorii pot fi tentați să duc
ă o politică conservatoare sau să

neglijeze
anumite funcții ale înt
reprinderii sau ale conducerii inclusiv a funcției de control



în cel de al doilea caz
,
conducătorii pot av
ea rea
cții disperate sau periculoase operațiuni
ilicite,credite ruină
toare
,
investiț
ii neraționale etc sau pot amâna din lipsă

d
e mijloace luarea
unor decizii b
une.

Auditul trebuie să cunoască
,
în același timp
,
percepția pe care conducă
torii o au asupra întreprinderii
pentru a putea anticip
a reacțiile acestora și ajuta să

înțele
agă situați
a în care se află

firma
,
încâ
t
,
să
se ev
ite percepțiile prea pesimiste sau prea optimiste.

a2) R
iscur
i legate de organizarea generală

a întreprinderi
i

Aceste riscuri sunt determinate
,
la râ
ndul lor
,
de mai mulți factori dintre care amintim
21
:



riscu
ri legate de
natura și complexi
tatea structur
ilor și regulilor,o
perațiunile un
ei
întreprinderi sunt de complexită
ți diferite
,

ele pot fi într
–
o măsură mai mare sau mai mică

influențate de regulile contab
ile
,
fiscale
,
juridice etc. Cu câ
t aceste reguli sunt
mai
complex
e
,
cu atâ
t sunt mai mari riscurile de eroare. Astfel
,

calculul impozitului pe profit la
un grup integ
rat fiscal este mai dificil decât la o întreprindere individuală
,

ev
aluarea
producției în curs l
a produsele cu ciclu lung de fab
ricație este mai

dificilă decâ
t ev
aluarea
stocurilor din comerț



riscuri

legate de calitatea gestiunii,o bună

gestiune este un factor de atenuare a riscurilor de
producere a oper
ațiunilor periculoase sau ale căror consecințe sunt prost măsurate,d
e
asemenea
,
calitatea managementului
,
res
ursele umane influențează

riscurile întreprinderii
în

funcție de modul cum se asigură o corespondență între competența profesională și
complex
itatea sarcinilor
,
cum se asigură o bună motiv
are în stimularea personalului



riscuri legate d
e controlul intern,s
i
stemul de întocmire a documentelor pri
mare și de
prelucrare succesivă a datelor până la obținerea conturilor anuale trebuie astfel conceput
încât să asigure prev
enirea
,
detectarea și corectarea orică
ror erori de înregistrare și
prelu
crare;u
n sistem prost c
oncepu
t sau defectuos aplicat poate să contrib
uie la
denaturarea sau falsificarea acestor informații
,
astfel

o urmărire insuficientă a clienților
dubioși favorizează livrările că
tre aceștia
,
ceea ce poate să

determine neîncasarea
creanțelor
,

definirea defect
uoasă a responsabilităților în domeniul aprovizionării poate
determina cumpărări excesiv

de mari
,
la prețuri exagerate sau de calită
ți inferioare
,

o
protejare insuficientă

a datelor care se introduc într
–
un fișier poate duce la
denaturarea unui
mare număr
de indicatori,dimpotrivă
,

un sistem b
in
e conceput și aplicat reprezintă

un
mijlo
c eficient de protecție împotriva riscului de erori. Astfel o bună separare a funcțiilor
limitează riscul de fraudă
,

un sistem informatic

care asi
gură compararea automată a
fa
cturilor sosite cu intrările din depozite prev
ine plata unor sume care nu sunt datorate etc



riscuri legate de absența sau ab
uzul de proceduri

a3) R
iscuri legate de atitudinea conducerii

o
ricare ar fi calitatea controlului intern
,
ati
tudinea
conducerii poate

contrib
ui la limitarea sau

dimpotrivă
,
la creșterea riscurilor în respectarea
regulilor
și principiilor contabilității.Auditorul acordă o anumită atenție diferitelor obiective verificate câ
nd

21

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.86
–
87

16

conducerea m
anifestă preocupări cu predilecție pentru prob
l
emele

producției și comercializării și o
altă atenție când conducerea este preocupată de prob
lemele
controlului intern și ale calită
ții
informațiilor.
O
conducere sensibilă față de calitatea informațiilor urmă
r
ește în permanență

implementarea și utilizare
a unor
sisteme și performanțe. Dimpotrivă
,

atunci câ
nd conducerea a
re
încredere prea mare în calită
țile salariaților și ale
sistemelor adoptate este tentată să

neglijeze
sistemul informațional ceea ce poate duce la nereguli și erori importante.
U
neori, chiar condu
că
torii
fac p
resiuni asupra salariaților cerându
–
le să mascheze anumite situații față

de ac
ț
ionari
,

bă
nci
,

organele fiscale etc,să denatureze informațiile contabile.

b)R
iscuri legate de natura operațiilor tratate

Datele supuse contabiliză
rii s
e împart în trei categorii
,

fiecare din acestea fiind supuse unor riscuri
particulare
,
astfel
22
:



b1) date repetitiv
e

S
unt acele date care rezultă din activitatea obișnuită a
întreprinderii (cumpără
ri
,

vânză
ri
,
salarii etc). E
le sunt tratate ,prelucrate de căt
re
contabilitate

uniform
,
în funcție de sistemul ales. P
entru aceste date riscurile de
erori sunt determinate de c
alitatea și fiab
ilitatea sistemului de culegere și prelucrare
a datelor



b2) date punctuale (la anumite termene)
Su
nt complementare celor repe
titiv
e
,
dar
care sunt reflectate în evidență

la in
terv
ale de timp mai mult sau mai puțin
regulate
,
cum es
te cazul celor rezultate din inv
e
ntarierile anuale sau în urma
evaluărilor de la sfârșitul exercițiului. D
e asemenea
,
pot fi incluse în această

categorie ș
i datele referitoare la amortiză
ri
,
prov
izioane
,
coeficienți de
repartizare
,
diferențe de conv
ersie
,
etc.Aceste date pot fi purtătoare de riscuri
semnificative câ
nd c
olectarea lor nu este organizată de o manieră fiabilă
(permanența metodei). Ele tr
ebuie analizate de către auditor pentru a putea stab
i
li
din timp ce verifcări se v
or face asupra lor.



b3) date excepționale Rezultă

din operațiuni sau decizii

care nu pot fi incluse în
activitatea curentă
,
cum ar
fi datele rezultate în urma reevaluă
rilor
,
fuziunilor
,

restructură
rilor
,
modifică
rilor în legisl
ație etc.P
entru aceste date riscul de a

produce
erori sau ca acestea să
nu fie detectate este mai mare
,
în special dacă

întrepri
nderea nu dispune de personal ex
perimentat
pentru aceste operațiuni și
dacă n
u are criterii precis stab
ilite din timp ori nu pos
edă elemente comparative.Cu
cât valoarea individuală sau cumulată

a unei categorii de operațiuni repetitivă
,

punctuală sau excepțională

este mai mare
,
cu atât erorile ce sunt posibil să se
producă vor avea
o influență mai semnificativă

asupra conturilor

anual

c)
R
iscuri legate de conceperea și funcționarea sistemelor

Conceperea sistem
ului de culegere și de tratare (prelucrare) a datelor trebuie astfel făcută încât să
dea posibilitatea prev
enirii
,

descope
ririi și eliminării erorilor.R
iscurile pot fi mai ușor lim
itate în cazul
datelor repetitive dacă

sistemul de culegere

și prelucrare

a acestora a fost conceput fiab
il. Astfel
,

posibilitatea ca o ieșire din stoc să nu fie facturată este mai mică dacă sistemul folosit prevede că

22

www.cafr.ro

17

orice livrare să facă ob
ie
ctul unui document (aviz de expediție) și că toate aceste documente să facă
obiectul unei facturi. Dar chiar și un sistem fiabi
l conceput poate să

prezinte defecți
uni în
funcționarea sa atunci când controalele interne prevăzute pe flux
ul de derulare a operațiunilor de
prel
ucrare a datelor nu funcționează

eficient. Asupra riscurilor legate de concepe
rea și funcționarea
sistemului v
om rev
eni în paragratul referitor la aprecierea controlului intern.

d)R
iscuri

de nedetectare a erorilor de că
tre audit

Alegerea de

că
tre

auditor a procedurilor folosite, a întinderii și a datei interv
ențiil
or sale se face în
funcție de experiența și pregătirea sa profesională. Această alegere prezintă
,
în mod inevitabil, un
anumit nivel de risc. Riscurile de audit rezultă

din faptul
că unele erori semnificative pot să

nu fie
descoperite și ca urmare audi
torul ajunge în situația

de a exprima o opinie eronată asupra conturilor
anuale. Dar auditorul trebuie să conceapă programul de lucru (planificarea misiunii) astfel încât să
obțină

o a
sigurare rezonabilă asupra faptului că nu există riscuri semnificativ
e
,
iar în conturile anuale
s
ă

nu fie incluse informații care pot aduce neajunsuri

utilizatorilor acestora.Cunoscâ
nd factorii de
risc
,
auditorul trebuie să dea atenție erorilor posibile care pot avea o influență semnificativă asupra
conturilor anuale și să
–
și orienteze atenția asu
pra a
cestora cu ocazia planificării misiunii sale.P
entru
fundamentarea deciziei auditorului de acceptare sau menținere a

mandatului și pentru definitivarea
planului de muncă este necesar să se procedeze la o sinteză

a riscurilor astfel
.

2.4
.
Planificarea act
ivității de audit

Auditorul trebuie să
–
și planifice activitatea de audit astfel încât auditul să fie efectuat într
–
un mod
eficient. P
rin planificare se înțelege construirea

unei strategii generale și o ab
ordare detalia
tă în ceea
ce priv
ește natura
,
durata ș
i gradul de cuprindere preconizat al auditului.
Î
ntinderea planificării va fi
diferită în funcție de mărimea entită
ții
,
complex
itatea auditului
,
ex
periența aud
itorului și de
cunoașterea activității unității auditate.Auditorul trebuie să elaboreze și să

docum
enteze un pl
an
general de audit prin care să

se desc
rie sfera de cuprindere și desfă
șura
rea auditului. Aspectele ce
treb
uie luate în considera
re de către auditor în dezv
oltarea unui plan general de audit

se referă

la
23
:

a)cunoașterea activită
ții auditate



factorii economici generali și condiții
le specifice sectorului de activitate ce influențează
activitatea unității auditate



caracteristicile im
portante ale entită
ții
,
activ
itatea sa
,
performanțele financare



nivelul general de competență al conducerii

b)înțel
egerea sistemului contab
il și de control intern



politicile contabile adoptate și schimbările interv
enite în acestea



efectele noilor r
eglementări contab
ile sau de audit



cunoașterea de către auditor atât a sistemului contabil câ
t și a celor de audit.

c)
riscu
l și pragul de semnificație

23

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.88

18



evaluarea estimativă

a riscurilor inerente și de control
,

ident
ificarea domeniilor
semnificativ
e de audit



stabilirea niv
elurilor pragului de semnificație



identificarea domeniilor complexe de contab
ilitate.

d)
natura
,
durata și în
tinderea procedurilor



schimbările posibile priv
ind importanța domeniilor specifice de audit

Auditorul trebuie să
–
și planifice activitatea de audit astfel încât auditul să fie efectuat într
–
un mod
eficient. P
rin planificare se înțelege construirea unei strategii
generale și o abordare detaliată în ceea
ce priv
ește natura
,
durata și gradul de cuprindere preconizat al auditului.
Î
ntinderea planificării va fi
diferită în funcție de mărimea entită
ții
,
complex
itatea
auditului
,
ex
periența auditorului și de
cunoașterea a
ctivității unității auditate.Auditorul trebuie să elaboreze și să

documenteze un pl
an
general de audit prin care să

se desc
rie sfera de cuprindere și desfă
șura
rea auditului. Aspectele ce
trebuie luate în
considerare de către auditor în dezv
oltarea unui plan general de audit

se referă

la
24
:

a)cunoașterea activității auditate



factorii economici generali și condiții
le specifice sectorului de activitate ce influențează
activitatea unită
ții auditate



caract
eristicile importante ale entită
ții
,
activ
itatea sa
,
performanțele financare



nivelul general de competență

al conducerii.

b)înțelegerea sistemului contab
il și de control intern



politicile contabile adoptate și schimbările interv
enite în acestea



efectele no
ilor reglementări contab
ile sau de audit



cunoaș
terea de către auditor atât a sistemului contabil câ
t și a celor de audit.

c)
riscul și pragul de semnificație



evaluarea estimativă

a riscurilor inerente și de control
,

ident
ificarea domeniilor
semnificativ
e de

audit



stabilirea niv
elurilor pragului de semnificație



identificarea domeniilor complexe de contab
ilitate.

d)

natura
,
durata și întinderea procedurilor



schimbările posibile priv
ind importanța domeniilor specifice de audit



activitatea internă

de audit.

e
)
coordonarea
,
îndrumarea
,
supervizarea și rev
izuirea



implicarea

altor auditori în auditul de ex
emplu a filialelor
,
sucursalelor
,
div
iziunilor
,
etc



implicarea ex
perților



cerințe de personal.

24

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.89

19

Auditorul trebuie să elaboreze și să

documen
teze un program de audit
care să stab
il
ească

natura
,
durata și întinderea procedurilor de audit planificate
,
cerute pentru punerea în aplicare a
planului general de au
dit. Acest program de audit serv
ește și ca set de instrucțiuni adresate
asistenților implicați în audit și ca mijloc de control
și evidență a desfășurării activită
ții
.

20

Capitol III:
Executia auditului

3.1.
Aprecierea auditului (controlului) intern

P
entru
aprecierea control
ului intern auditorul nu apelează la verificarea ansamb
lului controlului
intern
,
ci își orientează efortul asupra răspunsului la trei întrebă
ri în func
ție de care acesta se
realizează
. Aceste
întrebă
ri sunt
25
:



care sunt procedurile efectiv
e

aplicate în întreprindere pentru realizarea unui control
intern eficient



aceste proceduri sunt aplicate continuu



în ce măsură aceste proceduri asigură

un control intern d
e calitate și duc la elab
orar
ea de
documente financiar contab
ile corect.

I
nsuficiența

controlului inte
rn poate duce la transmiterea către contab
ilitate a unor date
eronate
,
ceea ce pune la îndoială valoarea probantă a contabilită
ții.
Î
n aceste condiții există

posi
bilitatea ca auditorul să

nu detecteze erorile care pot afecta conturile
,
ceea

ce impune
certificarea cu rezerv
e sau refuzul de c
ertificare a conturile anuale. Dimpotrivă, dacă

în
între
prindere controlul intern este bine conceput și funcționează

corect
,
auditorul își poate reduce
propriile sale controale asupra conturilor
,
se poate

sprijini pe controlul intern. Toate lucrările
desfă
șurate cu ocazia apreci
erii controlului intern au ca obiectiv alegerea deciziilor cu privire la
etapa urmă
toare controlul contu
rilor. Cu alte cuv
inte
,
aprecierea controlului intern nu este un scop
al audit
ului
,
ci un mijloc a că
rui finalitate este controlul conturilor.
Î
n cadrul acestei etape a
auditului
,
profesionistul contabil își propune să găsescă răspuns la următoarele întrebă
ri
26
:



Care sunt controalele interne institu
ite în întreprinderea respectivă

pe c
are auditul se
poate sprijini



Care sunt riscurile de erori în tratarea datelor sau de fraude
,

a
supra cărora auditul trebuie
să
–
și orientez
e eforturile cu ocazia definitivă
rii programului de control al conturilor

Pentru evaluarea (aprecierea) controlului in
tern inv
estigațiile auditului pot fi gru
pate în cinci
categorii de lucră
ri care corespund unor etape de lucru
,
astfel
27
:

a)d
escrierea procedurilor

b)t
estele de conformitate

c)evaluarea preliminară

d)testele de permanență

e)evaluarea definitivă

și în
tocmirea documentului de sinteză

25

www.intosai
.org

26

Idem

27

www.cafr.ro

21

a) D
escrierea sistemului de culegere și prelucrare a datelor

Scopul ac
estei etape este acela de a stabili,

pentru fiecare domeniu
,
semnificația (aprovizionă
ri
,

stocuri,

producție
,
vânză
ri
,
salarii
,

etc.)

ș
i de a fix
a care
sunt proceduri
le utilizate de întreprindere
pe
ntru culegerea informațiilor
,
întocmirea documentelor justificare
,

prelucrarea datelor
,

circuitul
documentelor, înregistrarea datelor în contabilitatea sintetică și analitică
,

în evidența cronologică
(Registrul
jurnal) și sistematică (Cartea mare)
,
arhiv
area do
cumentelor și registrelor
contabile.P
entru descrierea proce
durilor utilizate auditorul trebuie să urmărească
28
:



Car
e sunt documentele interne și ex
terne utilizate pen
tru fiecare domeniu semnificativ
.

I
nformaț
iile pe care le conț
in documentele primare stau la b
aza întreg
ului sistem informațional
dintr
–
o întreprindere. Documentele primare marchează

prima consemnare în
scris a operațiunilor
economico
–
financiare
,
motiv

pentru care modul lor de întocmire
,
v
erificare
,

prelucrare
,

circulație
și arhivare influențează

nemijlocit
,
operativ
itatea și integritatea
întregului sistem de evidență
dintr
–
o unitate patrimonială. Nici o operațiune economico
–
financiară nu poate fi efectuată fără să
fie înscrisă într
–
un docum
ent și nic
i o înregistrare în evidența economică nu poate fi făcută decât
pe b
aza documentelor coresp
unzătoare.Legea contabilității nr. 82/1991
,
stab
ilește

orice
operațiune patrimonială se consemnează în momentul efecuării ei într
–
un înscris care stă la baza
înregist
rărilor în contab
ilitate
,
dobâ
ndind astfel ca
litatea de document justificativ
. Ca urmare
,

singura modalitate de recons
tituire a condițiilor în care s
–
au desfășurat operațiunile economico
–
financiare și s
–
au efectuat înregistră
rile
î
n contabilitate o reprezin
tă aceste documente.
D
ocumentele prima
re și centralizatoare reprezintă

un mijloc eficient

pentru controlul modului cum
s
–
au îndeplinit sarcinile stab
ilite
,
au fost gospodărite mijloacele materiale și bănești și s
–
au
asigurat integritate patrimoniului
.

P
rin

semnarea acestor documente de că
tre persoanele care au d
ispus sau au participat la
desfășurarea operațiunilor economico
–
financiare și de către persoanele care exercită

controlul
intern
, se asigură premisele pentru stabilirea resposabilităților în ev
entualitatea

în care aceste
operațiuni nu s
–
au desfășurat conform cerințelor prestab
ilite.



Care este forma de contabilitate utilizată în cadrul întreprinderii (maestru șah
,
pe
jurnale
,mixtă)



Cum este organizat0 evidența analitică a stocurilor (
cantitati
v
–
v
a
loric
,operativ contabilă,pe
solduri etc)
,

cu ajutorul inv
entarului permanent sau intermitent etc.



Cum este organizată evidența ch
eltuielilor de prod
ucție și calculația costurilor (
pe
comenzi
,
pe faze
,

global etc)



Ce lucrări se execută

cu ajutorul

calculator
ului și ce lucrări se execută

manual și

corelațiile
dintre aceste lucră
ri.".



P
en
tru fiecare domeniu semnificativ se urmă
rește cine

întocmește documentele și pe
baza căror surse informaționale.



Cine verifică

datele din documente
,
ce controale recip
roce și

încrucișate se efectuează

asupra ac
estor documente și cum se atestă efectuarea acestor controale (o ștampilă sau o
semnătură pe document, o evidență operativă a documentelor verificate etc*)

28

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.90
–
92

22



Cum se asigură

separarea sarcinilor între funcția de
realizare a

obiectiv
elor
întreprinderii
,
func
ția de stocare și funcția contabilă
.
Î
n acest scop se întocmește pen
tru
fiecare domeniu semnificativ o grilă

de repartizare a sarc
inilor pe salariați. Acesta grilă

permite auditoriului să înțeleagă incompatib
ili
tatea funcți
ilor și să aprecieze dacă
separarea funcțiilor contrib
uie la limitarea riscului de erori
,
așa cum s
–
a ară
tat.

U
rmă
rind descrierea procedurilor utilizate în întreprindere
,
auditorul se

poate confrunta cu una din
urmă
toarele situații
29
:



1.
Î
n cadrul
î
ntreprinderii au fost elaborate instrucțiuni scrise (manual de proceduri) după

care se derulează întreaga tehnologie contabilă



2. Deși nu există

instrucțiuni scrise
,

în întreprindere se practica un sistem unitar de
lucru
,
sistem care asigură

respectarea pri
ncipiului permanenței metodei



3.
Î
n întreprindere nu există

un sistem de lucru unitar
,
activitatea desfașurându
–
se după

inspirația de moment a persoanelor implicate
,

ceea ce nu garantează ex
ercitar
ea unui
control eficient care să asigure exhaustiv
itatea
,
rea
litatea și exactitatea înregistrărilor din
contabilitate.

Pentru stab
ilirea
circuitului informațiilor contab
ile și a controalelor plasate de întreprindere în
acest circuit și pentru identificarea zonelor de risc care pot afecta conturile anuale
,
auditorul p
oate
utiliza procedee descriptive și procedee grafice (diagrame de circuit).Procedeele descriptive se
bazează pe descrierea narativă a procedurilor. Această descriere are la bază manualul de proceduri
și ch
estion
are de control intern la care ră
spund perso
anele implicate din întreprindere.
Î
ntrucât
există riscul ca unele aspecte să

fie omise
,

ch
estionarele de control se întocmesc din timp
,

iar
ră
spunsurile primite se înscriu pe documente separate
,
care sunt denumite foi de lucru. Analiza
sistemului de c
ontro
l intern al imobilizărilor trebuie să permită

asigurarea

ca
30
:



Sepa
rarea funcțiilor este suficientă



Toate achiziționările de imobiliză
ri
sunt corect autorizate și contab
ilizaze



Toate imobilizările sunt corect evaluate (valoare brută și valoare netă)
*



Imobilizările există

în mod real și aparțin întreprinderii



Protecția activelor este asigurată



Angajamentele în afara bilanțului privind imobiliză
rile sunt corect înregistrate



Toate cesiunile de imobilizări sau casă
rile sunt corect autorizate și co
ntab
ilizate.

B.Etapa 1

I
nformații general
e

1. Dacă există
,
descrieți

procedura stabilirii bugetelor de investiții.Î
n lipsa acestora
,

informați
–
vă
asupra principalelor achiziții prevăzute pentru anul respectiv
,

descrieți politica de achiziționare
sau renunțare l
a imobilizări aparținâ
nd întreprinderii.

29

www.intosai.org

30

Idem

23

2. Asigurați
–
vă că

dif
erențele între buget și realiză
ri sunt an
alizate regulat și supuse aprobării.
descrieți procedura privind ev
entual re
portarea de operații de la un ex
ercițiu la altul.

3.
O
țineți criteriile ce s
ervesc la deosebirea imobilizărilor și a ch
eltuielilor
,
definite eventual de
către conducere.

Achiziții de imobiliză
ri

4. Descrieți procedura de achiziție a imobilizărilor și a obiectivelor de inv
entar



decizia de cumpă
rare
,

eventual organul ab
ilita
t în f
uncție de sumele angajate(precizați
–
le)



procedura de licitație
,
solicitarea dev
izului
,

precizați pentru ce tip de inv
estiții



comanda, aprob
area



recepția și controlul de calitate
,

ev
entual



puner
ea în funcție și identificarea (plăcuța de imobilizare permițân
d să fie reperată în
fișier)



înregistrarea în

fișier (registrul numerelor de inv
entar
,
fișa mijlocului fi
x, etc)



modul de informare din fișier



plata.

Cesiuni de imobilizări casări

5.Pentru vânzările sau casările de imobilizări și de obiecte de inv
entar
,
v
erificați

dacă

ele



sunt autorizate



fac
obiectul unui bon de ieșire (sau unui document echivalent)

prenumerot
at și transmis
regulat la contab
ilitate

6. Asigurați
–
vă că seria numerică a bonurilor de ieșire pentru imobilizări este controlată pentru a
verifica

dacă



toate vânză
rile sunt facturate



toate vânzările și casă
rile au
fost scoase din fișierul de imobiliză
ri



toate vânzările și casă
ril
e au ieșit din conturile de imobilizări.

7. Dacă ele există
,

ob
țineți situațiile p
eriodice ale elementelor de imobilizări
devenite inutilizab
ile
sau care ne
cesită reparații.

8.În caz că el există
,
obțineți fișierul de imobilizări și verificați dacă informațiile urmă
toare sunt
menționate



descrierea imobiliză
rii



numă
rul de identificare



L
ocalizarea



costul de achiziție (inclusi
v

costurile de transformare

și de modernizare)



data punerii în funcțiune



metoda și cota de amortizare



datele inv
entarului fizic



data de ieșire

24



ch
eltuielile de reparații.

9. Asigurați
–
vă că:



acest fișier este com
parat cu imobilizările existente în mod

regulat (inv
enta
riere)



diferențele sunt analizate



corec
țiile sunt supuse unui responsab
il.

Această

actualizare

a fișierului poate fi utilizată cu ocazia unui inventar fizic (
precizați

periodicitatea) dar poate să provină de asemene
a

dintr
–
o solicitare de informații făcută
diferitelor
servicii pentru a verifica dacă imobilizările pe care le utilizează sunt în concordanță cu extrasele din
fișierul imobilizărilor referitoare la ele.

Protecția activelor (asigurarea integrității)

10. Pro
tecția fizică

Asigurați
–
vă că

accesu
l la activele care pot fi ușor deplasate (
utilaj
,

echipamente mici) este
protejat suficient.Verificați dacă

titlurile de proprietate



sunt toate pe numele societă
ții



sunt păstrate într
–
o casă de b
ani sau la un terț de
încredere

11. Asigurare

Obțineți:



mo
dul de determinare a valorii de asigurare a imobiliză
rilor



calculul actualiză
rii capitalurilor asigurate.

Verificați dacă este realizată o evaluare periodică de către un cabinet de expertiză generală
.

12. Î
ntreținere

D
acă există
,
ob
țineți contractele de î
ntreținere cu constructorii. Verificați dacă aceste contracte
fac obiectul unei autorizări comparabile celei necesare în caz de ach
iziție.

13.A fost creat un serviciu de întreținere generală

Există

un cale
ndar de între
ținere preventivă a mașinilor (
graficu
l de întrețineri).Verificați dacă
realizarea lucră
rilo
r de întreținere este controlată
.

14. Precizați dacă înregistrările contabile legate de mișcările de imobilizări fac ob
iectul unei
aprobări de către un responsabil
.D
e asemenea
,

în ceea ce priv
ește disti
ncția care se face între
cheltuieli și imobiliză
ri.

Concluzii
–
evaluă
ri

15. Ev
iden
țiați punctele tari și cele slabe ale procedurilor privind imobiliză
rile.

16. Pregă
tiți un program
de controale ale procedurilor.

25

17.
F
ormalizați efectul concluziilor asupra controlului intern realizat
,
asupra progra
mului de
control al conturilor.

Diagramele de circuit (flow
–
chart)

sunt

utilizate pentru formalizarea (reprezentarea grafică)

a
circuitului documentelor și a controalelor docu
ment
elor plasate în acest circuit. P
rocedu
rile
treb
uie contr
olate pe parcursul întregului ex
ercițiu.
O

atenție specială se acordă aplică
r
ii
procedurilor în perioadele câ
nd anumite persoane sunt în concediu.

b)t
estele de conformitate

b)T
estele de
conformitate

Testele de conformitate au rolul de a stabili dacă

procedurle des
crise mai sus există
,

indiferent
dacă ele se aplică

sau nu.
Î
n această etapă nu se pune prob
lema descoperirii erorilor în
funcționarea sistemului
,

ci numai de a stabili dacă sist
emul descris este b
ine înțeles
,

este cel real.

T
estele de conformitate se reali
zează

concomitent cu descri
erea sistemului asupra unui numă
r
limitat de operațiuni prin intermediul
31
:



ob
serv
ației directe asupra modului de lucru



confirmările verbale date de că
tre cei care utilizează

aceste proceduri



m
ijloacele specifice utilizate p
entru confirmarea efectuării operațiunilor respectiv
e
(

aplicarea pe documente a unor vi
ze sau ștampile
,

înr
egistrarea documentelor respective
într
–
un fișier,evidență operativă

etc
)



observ
ației ulterioare
,

care constă

în reluarea circuitului unor docume
nte începâ
nd cu
originea lor
,
cu scopul de a testa drumul parcurs



j
ocurilor de încercare.

c) Evaluarea preliminară (
a riscului

de erori)

După ce s
–
a obținut o descriere corespunză
toare a

sistemului de culeger
e și prelucrare a datelor
contab
ile
,

se procedează la o evaluare preliminară a fiabilității acestei organiză
ri pentru a put
ea
pune în evidență punctele forte și punctele slab
e al
e procedurilor sistemului contab
il.
Î
n această
etapă se
analizează dacă sistemul este b
ine conceput
,
scoțându
–
se în evidență

riscurile de
concepție
,

urmând ca în etapa următoare să se v
erifice modul de funcționare a acestui sistem
32
.

1. P
unctele forte sunt constituite

din controalele plasate în flux
ul de prel
ucra
re a datelor care
garantează o corectă contab
ilizare a acestora.

2. Punctele slab
e sunt reprezentate de deficiențe ale sistemului
,

care pot da naștere un
or riscuri
de erori sau fraude.Pentru evaluarea preliminară

a p
unctelor forte și punctelor slab
e al
e si
stemului
auditul procedează

la

31

www.cafr.ro

32

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.94

26



ex
aminarea sistemului des
cris mai sus pentru a pune în evidență ceea ce are b
un sistemul
și limitele sistemului.
D
ar
,

această examinare comportă riscul ca unele aspecte să

fie
omise sau uitate



punerea unor întrebări executan
ților. Aceste întrebări se formulează din timp sub forma
ch
estionare
lor de control intern. Aceste ch
estionare permit compararea controlului intern
teoretic descris în
manualele de proceduri cu cel ex
istent în întreprindere.
Î
ntrebările se
adresează pe sect
oare de activitate și urmăresc dacă există

controalele
,

sunt cunoscute
de executanți și dacă ab
senț
a acestor controale influențează

calitatea informațiilor.

d) Teste de performanță

U
rmăresc dacă procedurile sunt aplicate într
–
o manieră permanentă
,

fără def
ecțiuni. Aceste teste
trebuie să

fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de funcționare a
sistemului.P
entru depistarea riscurilor în funcț
ionarea sistemului se procedează la analiza
controalelor de prev
enire și a controalel
or de det
ectare prevă
zute de întreprindere
33
.

1. Controalele de prevenire se realizează în timpul derulă
rii operațiunilor în
ainte de a se trece la
faza urmă
toare și
,

de regulă
,

înaintea înregistrării operațiunii respectiv
e. Ac
este controale se
materializează

într
–
o
semnătură sau viză

pe documente.

2. Controalele de detectare sunt efectuate asupra unui grup

de operațiuni de aceeași natură (prin
sondaj)
,

cu scopul de a descoperi anomaliile în funcț
ionarea sistemului sau a asigurării că aceste
anomalii nu există.

Pentru

v
erificarea modului de funcționare a controlului intern
auditul dispune de mai multe
teh
nici
,
care sunt
:

1. urmărirea ev
iden
ței controalelor efectuate de că
tre întrep
rindere. Cu ajutorul acestei tehnici se
asigură

realizarea unor sondaje foarte mari în
tr
–
u
n timp foarte scurt. Astfel
,

se analizează
existența unor v
ize de control pe documente
,

existența confruntărilor lunare între evidența
operativă
,

contabilitatea analitică și sintetică

etc

2. repetarea controalelor. Auditorul poate efectua personal unele co
ntroale reciproce

și
încrucișate pentru a se conv
inge asupra manierei în care

acestea au fost efectuate de că
tre
întreprindere

3. observarea execută
rii uno
r controale permite auditului să înțeleagă

m
odalitatea în care se
realizează

aceste controale de
cătr
e întreprindere și să aprecieze eficiența lor. P
entru aceasta
,

auditorul urmărește nemijlocit (observă)
,
manie
ra în care salariații efectuează

aceste controale.

e) Ealuarea definitivă

și
redactarea raportului de sinteză

Î
n această etapă

a aprecierii contr
o
lului intern auditorul determină
34
:

1. dacă dispozitiv
ele de control

ale întreprinderii sunt efective și permanente (
realitatea

punctelor
forte)

33

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.95

34

www.cafr.ro

27

2. care sunt punctele slab
e datorate conceperii defectuoase a sistemului

3.care sunt punctele slabe datorate ap
licării greșite a procedurilor (
fun
cționării sistemului).

Riscurile identificate de că
tre auditor pot fi recapitulat
e pe o foaie de lucru intitulată

sinteza
aprecierii c
ontrolului intern cu ajutorul căreia se scot în evidență
35
:



slăb
iciunile sistemului care

pot antrena riscuri de erori



incidența acestora asupra conturilor anuale



incidența acestora asupra programului de lucru.

Auditorul semnalează conducerii întreprinderii observ
ațiile sale asupra controlului intern și poate
,

după

caz
,

să

organizeze propriile

sale controale pentru asigurarea

fiabilită
ții conturilor

sau poate
refuza certificarea bilanțurilor sau să acorde o certificare cu rezerve.Comunicarea observ
ațiilor în
urma aprecieri
i controlului intern poate fi făcută printr
–
un raport asupra controlului
intern
,

care
are urmă
toarea struc
tură
:
36

1. Notă de introducere și sinteză
.
Î
n această parte a raportului se arată condițiile în care s
–
a
ex
ecutat aprecierea controlului intern
,

metodele fo
losite și concluziile la care s
–
a ajuns
,

făcându
–
se trimiteri la par
tea de detaliere a raportului. N
ota

de introducere și sinteză

perm
ite conducerii
întreprinderii să cunoască

rapid concluziile la care a ajuns auditul.

2. Sumarul raportului face o recapitulare a dife
ritelor titluri și puncte care v
or fi prezentate în
part
ea de detalii sau se face o reluare
rapidă a tuturor punctelor slab
e.

3. D
etaliile raportului sunt structurate în funcție de sumarul raportului
,
fără să

se reia concluziile
prezenta
te în prima parte a raportului (sinteza). L
a p
rezentarea detaliilor se au în

vedere
urmă
toarele principii



prez
entarea prob
lemelor în ordinea importanței lor



se fac recapitulații ale prob
lemelor pe secțiuni
,

funcții sau grupe de conturi



se grupează distinct sfaturile de mai mică importanță



se grupează

distinct

riscurile de eroar
e care pot avea o incidență asupra certifică
rii
conturilor anuale



se r
eiau sfaturile date în cursul exercițiilor precedente cărota nu li s
–
a dat curs.

Sch
ematic
,

etapa priv
ind aprecierea controlului intern se pre
zintă

astfel
37
:

Aprecierea controlului intern

1.

D
escrierea sistemului de cu
legere și prelucrare a datelor



Care sunt procedurile utilizate în întreprindere pentru cu
legerea și prelucrarea
datelor( procedee descriptive/chestionare de control intern și

diagrame de
circuit
)

35

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.96

36

Ibidem,pag.97

37

www.cafr.ro

28



Cum sunt stab
ilite aceste proceduri
(există manuale de proceduri/
instrucțiuni
scrise
,
grafice de circulați
e și prelucrare a documentelor
,

se lucrează după
inspirația de moment a ex
ecutanților
)



Care sunt controalele plasate de întreprindere
în circuitul info
rmațional cont
a
b
il

2.

Testele de conformitate



P
rocedeele de prelucrare a datelor și de control intern descrise
(
există în
realitate,

sunt cunoscute și înțelese de executanți)

3.

Evaluarea preliminară



Prin ex
aminarea sistemului descris și testat
(

se apreciază dacă sistemul
informațional contabil este bine conceput și este fiab
il
,care sunt riscurile de
concepție)

4.

Testele de permanență



P
rocedurile descrise
,
testate și ev
aluare
(

funcționeaz0 în permanență fără

derogări, pentru garantarea funcționării

în permanență

a acestor proceduri
,

care sunt controalele inter
ne instituite de întreprindere,controale de prev
enire
,
controale de detectare)
.

5.

Evaluarea definitivă



P
en
tru fiecare domeniu semnificativ
se sintet
izează
(

care sunt punctele fort
e
ale sistemul
ui care garantează imaginea fidelă
,

clară și completă, care sunt
punctele slab
e datorate conce
perii defectuoase a sistemului, care sunt
punctele slabe datorate funcționării sistemului



Sinteza aprecierii con
trolului intern (riscuri identificab
ile
,

incidenț
a lor asupra
conturilor anuale
,

recomandări că
tre conducerea întreprinderii.



R
a
port asupra controlului intern (
infor
marea conducerii întreprinderii).

3.2.
Controlul conturilor

Pentru a
–
și putea ex
pri
ma o opinie fundamentată

asupra conturilor
,

auditul trebuie să

colecteze cu
ajutorul p
rocedurilor de conformitate și validitate elementele probante suficiente și juste care să
–
i
permită să tragă concluzii rezonab
il
e.Caracterul suficient se referă la v
olumu
l elementelor probante
ce treb
uie colectate
. Acest

caracter suficient se apreciază de că
tre auditor în funcție de mai multe
criterii
,

cum ar fi
38
:

a)experiența dobândită de că
tre auditor cu ocazia misiunilor precedente.

b)tipurile de informații disponib
ile
,
forma de contabilitate aplicată
,

modul de
organizare a ev
idenței
analitice și sintetice

c)r
iscurile de ero
ri descoperite cu ocazia orientării și planifică
rii misiunii și cu ocazia aprecierii
controlului intern.
I
mportanța riscului de inex
actitate se dete
rmină așa cum s
–
a ară
tat

în funcție de



natur
a operațiunilor respective (
curente
,

punctuale
,

excepționale)



complexitatea tehnicilor contab
ile

de ev
aluare
,
de calculație sau de regularizare



variația anormală

a soldurilor

38

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.98

29



importanța relativă

a element
elor sau operațiunilor respective (ponderea solduri
lor în b
ilanț
sau în contul de profit și pierderi
,

rulaje importante
,
regularizări purtătoare de riscuri mari
etc)



calitatea controlului intern



situații deoseb
ite care pot influența comportamentul
conducerii (
incapacitatea

de plată
,

credite ruină
toare
,

recesiune etc)
.

Car
acterul just al elementelor probante colectate se apreciază în funcție de pertinența și fiab
ilitatea
lor.
Î
n unel
e situații auditorul se sprijină pe elemente prob
ante care nu sunt concludente

prin ele
însele
,

dar care contribuie la defi
nitiv
area concluziilor. Cert
itudinea autorului sporește dacă
elementele prob
ante din surse diferite și de naturi diferi
te sunt concordante între ele. Dacă

aceste
elemente nu sunt concordante
este necesar să

se apeleze la proceduri supli
mentare de control a

conturlor.Fiabilitatea elementelor probante colectate este apreciată

în funcție de
: originea lor
internă sau externă
,

natura lor scrisă sau orală
,

circumstanțele în care s
–
au ob
ținut
,

astfel
39
:



elementele probante externe (confirmări primite de la terți s
unt mai fiabile decâ
t cele
interne
)



elementele probante interne sunt cu atât mai fiabile cu cât în întreprindere există

un
control intern mai riguros



elementele probante ob
ținute personal
de auditor sunt mai fiabile decâ
t cele furnizate de
salariații
întreprinderii



elementele prob
ante materia
lizate în documente sau confirmări scrise sunt mai fiabile decâ
t
afirmațiile verb
ale.

P
rocedurile de conformitate folosi
te de auditor permit acestuia să

aprecieze
40
:



dacă

procedurile descrise în manualul de proceduri
,

în instrucțiuni
,

în hotărâ
rile conducerii
etc
. există în practică



dacă

aceste proceduri sunt eficiente și concepute în funcție de caracteristicle proprii ale
întreprinderii



dacă aceste proceduri se aplică î
n permanență fără abateri sau derogă
ri.
Procedurile de
validitate permit auditorului să

sta
bilească



existența unor elemente de activ sau de pasiv



realitatea operațiunilor consemnate în d
ocumente și reflectate în contab
ilitate



exhaustivitatea înregistrări
lor din contab
ilitate



înregistrarea corectă

a operațiunilor



evaluarea corectă

și calcule corecte ale elementelor patrimoniale
,

ale veniturilor și
cheltuielilor care priv
esc întreprinderea etc.

Aplicarea în practică

a acestor p
roceduri de conformitate și de

validitate se realizează cu ajutorul mai
multor teh
nici de control
.

39

www.cafr.ro

40

www.cafr.ro

30

3.3
Controlul (examinarea) situatiilor financiare de sinteză

Î
n eta
pele precedente ale auditului s
–
au adunat un număr de elemente probante care permit
auditorului să tragă

unele concluzi
i asupra informațiilor cupr
inse în situațiile financiare b
ilanț
,

contul
de profit și pierdere
,

anexe. Cu ocazia examinării de ansamb
lu a conturilor anuale
,

auditorul trebuie
să se b
azeze pe informațiil
e culese în etapele precedente.Examinarea de ansamblu a

bilanțului
contabil are ca obiective principale v
erificarea co
nturilor anuale dacă
41
:

a)

sunt coerente
,

în concordanță cu datele din contab
ilitate
,

ținând cont de cunoașterea
generală

a întreprinderii
,

de sectorul de activitate și de mediul social
–
economic

b)

s
unt prezentate după pricipiile contabile și reglementările în v
igoare

c)

țin cont de evenimentele posterioare închiderii ex
ercițiului

d)

prezintă o imagine fidelă
,

clară și completă

a patrimoniului
,

rezultat
elor și situației
financiare

P
entru a s
e putea pronun
ța asupra asigură
rii imaginii fidele
,

clare și complete a
patrimoniului
,
auditorul treb
uie

să urmărească
42
:

a)

ținerea corect
ă și la zi a contabilită
ții

b)

corecta inv
entariere a patrimoniului

și cuprinderea rezultatelor inventarierii în bilanțul
contab
il

c)

preluarea corectă în balanța de v
erificare a datelor din conturile sintetice și concordanța
dintre acestea și conturile analitice

d)

corecta determinare și î
nregistrare a operațiunilor priv
ind modificarea capitalului social

e)

respectarea n
ormelor legale refe
ritoare la ev
aluarea patrimoniului

f)

întocmirea bilanțului contabil pe baza b
alanței de
v
erificare
,

a conturilor sintetice

g)

corelarea datelor dintre posturile

și formularele și care compun bilanțul contabil.

Pentru a avea certitudinea asigură
rii imaginii fi
dele asupra rezultatelor
,

auditorul trebuie să
v
erifice
43
:

a)

întocmirea contului de profit și
perderi pe baza datelor din contabilitate priv
ind perioada de
raportare

b)

stabilirea profitului impozabil în funcție de profitul contab
il
,

veniturile neimpozabile și
cheltuielile nedeductibile

c)

stab
ilirea profitului net și repartizarea lui conform norme
lor legale și în concordanță cu
hotărârea Adunării Generale a Acționarilor.

Analizând modul cum se asigură imaginea fidelă

asupra situației fi
nanciare
,

auditorul trebuie să
v
erifice
44
:

a)

ex
istența garanțiilor pent
ru împrumuturile și creditele ob
ținute sau acordate

b)

posibilitatea încasă
rii creanțelor

41

www.cafr.ro

42

Idem

43

Idem

44

Idem

31

c)

asigurarea echilib
rului financiar pe termen scurt
,

mediu și lung.

Pentru examinarea bilanțului cont
abil se utilizează anume tehnici de examinare analitică
,

anumite
reguli generale și anumite reguli particulare
,

specifice b
ilanțului
,

contului de rezultate și
anexelor.Așa cum s
–
a ară
tat
,

examinarea analitică

presupune
45
:

a)
stabilirea unor rațio (indici)

sp
ecifici analizei financiare și compararea lor cu alte perioade de
gestiune sau cu alte întreprinderi

b)
comparaț
ii între datele rezultând din bilanțul contab
il și datele anterioare
,

posterioare și
prev
izionale ale întreprinderii sau ale întreprinderilor si
milare

c)

comparația în procente a cifrei de afaceri și a diferitelor posturi din contul de rezultat.

Această ex
a
minare analitică permite actualizarea și v
erificarea

concluziilor trase cu ocazia examină
rii
contu
rilor și procedurilor în etape (fazele)

prece
dente ale auditului.
Î
n cadrul acțiunilor de verificare
a bilanțului contabil auditorul își dirijează

diligențele

sale verificâ
nd și satisfacerea unor reguli
generale și a unor reguli particulare

a)

Reguli generale

Pentru ca bilanțul contabil să fie întocmit
conform reglementărilor în v
igoare
,

conform principiilor
contab
ile
,

auditorul trebuie să

se încredințeze
,
în
special că
46
:



princ
ipiul prudenței și al continuității activită
ții sunt respectate.
Î
n cazul inceta
rii parțiale
sau totale a activită
ții auditoru
l
ține seama de incidențele previzibile la inchiderea
ex
ercițiului



principiul independenței ex
ercițiului a fost aplicat
,
auditorul verifică dacă inregistrările
privind cheltuielile și veniturile aferente exercițiului respectiv

au fost înregistrate



bilanțul
contabil este întocmit sub o formă comparativă
,

metodele de ev
aluare si
prezentare fiind identice cu cele ale anului precedent



dacă intervin modifică
ri
,
ele sa fie
inscrise și justificate în anexe



elementele de activ și pasiv sunt evaluate separat fără

să

se opereze compensatii



bilantul de deschidere corespunde cu bilanțul de închidere a ex
ercițiului precedent



auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă a credibilită
ții
com
ponentelor sale și a soldului să
u



datele de inventar a el
ementelor de activ și pasiv sunt regrupate în registrul inv
entar pe
conturi sau grupe de conturi
,

după

caz
. Auditorul procedează la o comparare intre valorile
contabile și valorile de inv
entar furnizate de întreprindere
,

apreciind credibilitatea lor.

b)
Reguli particulare privind b
ilanțul
,

contul de rezultate și anex
ele

b1) Bilanțul

45

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.99

46

Ibidem,pag.100

32



Capitalurile proprii
,

au
ditorul verifică

înregistrarea în conturile capitalurilor proprii a
operarațiilor aferente acestora
,

conform deciziilor adună
rilor generale



Î
mprumut
uri și datorii asimilate
,

auditorul cere să i se comunice documentele care
–
i
permit să urmărească

în det
aliu operațiile respective



Imobiliză
ri
,

auditorul verifică

țin
erea documentelor care permit să se urmarească

în detaliu
operațiile aferente tuturor
imobiliză
rilor și amortizarea lor



St
ocuri și producție în curs de ex
ecuție
,

auditorul cere să

i se prez
inte situația detaliată și
cifrică

a stocur
ilor și producției în curs de ex
ecuție
,

ca și pentru prov
izioanele aferente
,

constituite pentru deprecierea a
cestora
,

întocmite la data închiderii exercițiului sau la o altă

dată apropiată
. Auditorul ob
ține din partea conducerii întreprinderii descrier
ea metodelor
utilizate pentru ev
aluarea stocu
rilor și a producției în curs. El se asigură

de conformitatea

acesto
r metode cu regulile în vigoare și verifică

aplicarea lor
,

prin sondaj



Conturile de terți
,

auditorul
cere să i se remită
,

după

caz

b
alanț
ele conturilor analitice
asigurându
–
se de concordanța lor cu conturile sintetice
.U
n inv
enta
r al creanțelor și
datoriil
or existente la finele exercițiului. Auditorul analizează
,

ev
entual prin sondaj
,

soldurile contur
ilor de terți plecâ
nd de la do
cumentele și informațiile contabile puse la
dispoziția sa. El cere să

se procedeze la efectu
area corecturilor pe care le găsește

necesare.



Conturi de regularizare și asimilate
,

auditorul verifică

încorporarea sau neîncorporarea în
a
ceste conturi a conturilor de cheltuieli și venituri care se referă

strict la conținutul acestora.



Conturile de prov
izioane
,

auditorul verifică const
ituirea acestora pe baza documentelor
justificativ
e ne
cesare și înregistrarea lor în b
ilanț sau
anex,e. El se asigură că aceste
provizioane sunt bine contab
ilizate
,

ținâ
nd cont d
e riscurile și pierderile intervenite între
data închiderii exercițiului și în
tocmirea b
ilanț
ului sau între data întocmirii bilanțului și data
verificării acestuia de că
tre auditor.



Conturile de trezorerie
,

auditorul se asigură că

întreprinderea întocmeșt
e periodic o situație
comparativă a soldurilor fiecă
r
ui cont de trezorerie din

contabilitate și din extrasele de cont
b
ancare
,

el controlează aceste situații comparativ
e cel
puțin o dată pe an.

b2) Contul de rezultate al ex
ercițiului

La finele ex
ercițiului
,

auditorul
47
:



examinează unele conturi de ch
eltuieli cum ar fi

ch
iriile
,

primele de asigurare
,

comisioanele și onorariile
,

impozitele
,

salariile
,

ch
eltuielile sociale
,

dobâ
nzile pentru
credite
,

declarațiile de imputare
,

contracte diverse și plăți fă
cute în contul acestora




examinează bazele de impozitare stabilite în materie d
e taxe și impozite pe baza conturilor
de v
enituri



examinează ev
entual
,
cu conducerea întreprinderii
,

insuficiențele și anomaliile constatate
și propune
,

dacă

este cazul
,

efectuarea înregistrărilor corespunzătoare în mă
sura în care
ele sunt justificate



exa
minează situația comparativă a diverselor conturi de venituri și ch
eltuieli
,

analizâ
nd
soldurile intermediare de gestiune rezultate
,

stab
ilind concluziile ce se impun

47

www.cafr.ro

33

b3)
Anexele

Anex
ele

Auditorul cere s
ă i se remită anexele la bilanțul contab
il
,

analizâ
nd
:



ev
oluția cont
urilor prezentate de aceste anex
e
,
mă
surile luate de conducerea întreprinderii
sau propuse de acesta



respec
tarea modului și metodelor de evaluare a posturilor din b
ilanț și din contul de profit
și pierdere



metodele ut
ilizate pentru calculul

amortizării și prov
izioanelor și fundamentarea lor.

34

Capitol IV
:

Raportarea

Pentru a exprima opinia sa privind situațiile financiare (conturile anuale), auditorul trebuie să
ex
amineze și
să

aprecieze concl
uziile trase din elementele
probante colectate. Auditorul trebuie să
revizuiască și să evalueze concluziile ce rezultă din probele de audit obținute ca bază pentru
ex
primarea unei opinii asupra situaț
iilor financiare. Concluzia globală

ca
re rezultă din această
examinare și din aceast
ă

apreciere
,
trebuie să

constate
48
:



conturile anuale (situațiile financiare) au fost sau nu elaborate conform unor metode
contabile acceptab
ile și aplicate în mod permanent



conturile anuale sunt conforme dispozițiilor regulamentare și a celor legale



imagine
a dată de ansamb
lul conturilor anuale co
respunde cu cunoașterea generală

a
în
treprinderii pe care o auditează



toate punctele semnificative care contribuie la o bună

prezentare a conturilor anuale au fost
corect menționate.

O
pinia stabilită , aleasă de că
tre auditori trebuie clar exprimată în cadrul raportului de audit.Raportul
de audit trebuie să conțină în scris o exprimare clară

a opiniei asupra situațiilor financiare
considerate ca un întreg.
O
pinia ex
p
rimată

în raportul de audit poate fi
49

:

A)

opinie fără

rezervă

B)

opinie cu rezervă

C)

opinie defavorabilă

D)

imposibilitatea de a ex
prima o opinie.

Î
n acest scop
,

soluția cea mai bună este de a respecta o anumită

modalitate de formulare a
diferitelor opini
i. Raportul de audit trebuie să

fie util acționarilor
,

asociaților
,

creditorilor
,

investitorilor etc. Din acest motiv în raport trebuie să se descrie amănunțit aceste limită
ri
,

dezacorduri și incertitudini.Raportul de audit trebuie să conțină în scris o exprimare clară

a opiniei
asupra situațiilor fina
ncare c
onsiderate ca un întreg.Elementele de bază ale r
aportului de audit
sunt
50
:



titlul raportului



paragraful introductiv



paragraful privind întinderea și natura lucră
rilor de audit



paragraful de opinii



data raportului



adresa și semnă
tura auditorului.

a)

Titlul
raportului

Din punct de v
edere al d
imensiunilor auditului se deoseb
esc

1.

R
apoa
rte de audit și certificare globală a bilanțului contab
il

2.

R
apoarte
de audit și certificare limitată a bilanțului contab
il. Se întocmesc atunci

când
contractarea lucrării s
–
a făcut
cu întâ
rziere și

ca urmare
,

auditorul nu a avut posib
ilitatea s
ă

48

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.101

49

Idem

50

Ibidem,pag.102

35

parcurgă

toate etapele auditului

sau nu a putut folosi unele teh
nici cum ar fi
:

observarea
fizică
,

confirmarea directă

sau aprecierea controlului intern.

3.

R
apoa
rte de audit speciale. Se refer
ă numai la unele posturi din b
ilanț
,

la unele operațiuni
sau s
ituații cerute de b
eneficiari. Ac
este rapoarte speciale certifică faptele
de e
x
. sinceritatea
unui prospect de emisiune și în mai mică măsură exprimă

opinii.

Acest titlu trebuie să prevină

confu
ziile dintre rapoartele de audit și rapoartele întocmite de alte
persoane care n
u se supun normelor de audit.

b)

Paragraful introductiv

C
uprinde
51
:



I
dentificarea conturilor anuale (total activ
,

cifra de afaceri etc.)

ș
i a perioadei pentru care
au fost
întocmite.



2.
I
dentificarea relației pe baza căreia s
–
a efectuat auditarea
,

mandat pentru cenzori
,

contract pentru auditorii ex
terni.



3. Precizarea ră
spunderii întreprinderii de a întocmi conturile anuale
,

auditorul având doar
sarcina de a ex
prima o opinie

asupra document
elor anuale de sinteză. După cum s
–
a
ară
tat
,
conducătorii de întreprindere ră
spund de
organizarea și conducerea contabilității și
de derularea în bune condiții a tuturor lucrărilor de întocmire a bilanțului contabil anual.

P
entru respectarea

cerințelor de
independență față

de operațiunile și documentele v
erificate
,

auditorii trebuie să se abțină de la efectuarea acestor lucrări. Responsab
ilitatea auditorilor este d
oar
de a colecta elementele probante necesare pentru ex
primarea unei opinii asu
pra conturilor anuale.

c)

P
aragra
ful referitor la aria de aplicab
ilitate

1.P
reciz
area naturii și întinderii lucră
rii și a Standardelor de audit

interne sau internaționale pe baza
cărora s
–
au desfășurat aceste lucră
ri .

2. Descrierea lucrărilor efectuate de că
tre auditor p
e etape ale misiunii. Raportul trebuie să
precizeze faptul că lucrările de planificare și ex
ecutare a misiun
ii au fost astfel efectuate încât
auditorul s
–
a asigurat că

to
ate conturile anuale nu prezintă anomalii semnificative. Auditorul trebu
ie
să

descrie

modalitatea în care s
–
a făcut supravegherea gestiunii societă
ții comerci
ale precum și
procedeele și teh
nicile de auditare folosite
:

sondaje
,

observarea fizică
,

confirmă
rile directe
,

verifică
rile documentare
,

examinarea analitică și de ansamb
lu a b
ilanțul
ui contabil etc. D
e
asemenea se descri
u principiile și metodele contabile
folosite de întreprindere. Pe b
aza acest
or
referiri auditorul trebuie să precizeze că lucrările efectuate asigură o baza rezonabilă pentru
ex
primarea unei opinii.

d) P
aragraful referitor
l
a opinie

con
ține o prezentare a opiniei priv
ind situațiile financiare

51

Ioan Gh.Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006,pag.103

36

Capitol V:Studiu de caz.

Acest studiu de caz se referă la raportul de audit al auditorilor financiari de la KMPG cu
privire la situațiile financiare ale
S.C.Complexul Energetic Turceni S.A la data de 31
decembrie 2010.Acestea cuprind bilanțul la data de 31 decembrie 2010,contul de profit și
pierdere,situația modificărilor capitalurilor proprii,situația fluxurilor de numerar,un sumar al
politicilor contabil
e semificative precum și notele explicative.Totodată este precizat faptul
că,conducerea societății este responsabilă pentru întocmirea și prezentarea fidelă a acestor
situații financiare conform cu Ordinul Ministrului Finanțelor Publice.nr.3055/2009,pentru

politicile contabile descrise în notele explicative precum și pentru controlul intern din cadrul
societății.

Acest audit a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit adoptate de către Camera
Auditorilor Financiari din România.De asemenea acest
audit respectă și cerințele de etică
adoptate de Codul de Conduită Etică al Auditorilor Financiari.Acest cod de conduită etică
presupune respectarea principiilor de organizare și desfășurare a activității de audit financiar.

Etapa planificării auditului es
te
respectat
ă în cadrul acestei misiuni

de audit deoarece auditorii

au început cu în
țelegerea activit
ă
ții entit
ă
ții auditateDupa aceea a fost stabilit pragul de
materialitate si totodata auditorii au realizat o evaluare pertinentă a riscului de audit
.

Fiecare dintre auditori participnti la aceasta misiune au participat la stabilirea obiectivelor si a
ariei de aplicabilitate a auditului financiar.

In desfăsurarea acestei misiuni de audit financiar,auditorii financiari au folosit ambele tipuri
de abordări

ale auditului si anume atât cea
bazată pe sistem cât si cea bazată pe proceduri de
fond.

Totodată auditorii au aplicat unele proceduri de audit asupra unei păr
ți din totalul populației
supuse auditării în vederea ob
ținerii unor probe de audit sigure.Astf
el fiind realizată
e
șantionarea pe parcursul acestei misiuni de audit financiar.

La finalul acestei etape de planificare a fost elaborat un plan de audit al acestei misiuni înso
țit
de elaborarea unor programe detaliate de audit.

Etapa execu
ției auditului a

început cu ob
ținerea probelor de audit.Acestea au fost
reprezentate de probe documentare,vizuale si verbale.

Dupa aceea auditori financiari participan
ți la aceasta misiune a
desfă
șurat evaluarea
sistemului de control intern al entită
ții auditate.

Auditor
ii financiari au efectuat in cadrul acestei misiuni atat procedurile de fond cat si cele
analitice fiind elemente primordiale ale etapei de executie din cadrul unei misiuni de audit

37

financiar.A fost aplicata o gama foarte vasta din cadrul ambelor procedur
i de auditare
financiara.

Aceasta etapa din cadrul misiunii de audit financiar avand la baza o documentatie solida
realizata de auditorii financiari s
–
a încheiat cu stabilirea de catre auditori a concluziilor
auditului.

Raportul de audit a fost redactat d
e către auditorii financiari în mod précis și obiectiv prin
formularea unor concluzii și opinii fundamentate exclusive pe documentele obținute și
analizate conform standardelor de audit.
Totodata in cadrul acestei ultime etape din cadrul
misiunii de audit f
inanciar au fost formulate si o serie de recomandari de catre auditorii
financiari implicati in aceasta misiune de audit financiar.

De asemenea au fost folosite toate informaț
iile utile
primite de la entitatea auditată ș
i din alte

surse
.S
–
au analizat

punctele de vedere

exprimate de entitatea auditată și în funcție de
pertinența acestora au fost formulate opiniile și recomandă
rile

proprii

Evaluarea finală a tuturor circumstanțelor relevante a fost una echitabilă,auditoria financiari
nefiind influentaț
i de propriile int
erese sau de interesele altora î
n formareapropriilor opinii

cu
privire la situațiile financiare auditate în cadrul acestei misiuni.

Auditorii financiari nu au fost implicați în activităț
i sau

în relații care ar putea să fie î
n

conflict
cu

interesele entității auditate și care ar putea afecta

evaluarea

obiectivă a situațiilor financiare
auditate

Auditorii financiari prezenți în cadrul acestei misiuni de audit au prezentat î
n rapoartele lor
orice

documente s
au fapte cunoscute de ei, care în

caz contrar ar putea afecta evaluarea
activității

structurii auditate
.

Prudența profesională a fost prezentă pe tot parcursul misiunii de audit și în special pe
parcursul obținerii probelor de audit.Acest lucru a fost realizat prin selectarea procedurilor

ținând cont de raționamentul profesional al auditorilor implicați în misiunea de audit precum
și de evaluarea riscurilor de denaturare semificativă a situațiilor financiare datorate fraudei
sau erorii.

Pe parcursul desfășurării acestei misiuni de audit fi
nanciar,independența auditorilor financiari
implicați în auditarea situațiilor financiare nu a fost amenințată de nici una dintre situațiile
prevăzute de standardele internaționale de audit și de Codul de conduită etică al auditorilor
financiari.

Principi
ul confidențialității

în legătură cu faptele, informațiile sau docum
entele despre care
auditorii financiari au luat la cunoștiință
î
n executarea atribuți
ilor lor

a fost respectat.Aceștia
nu au utilizat

în

interes personal,
în beneficiul unui terț
sau într
–
o manieră care poate fi

38

contrară legii ori în detrimentul obiectivelor legitime și etice ale entităț
ii auditate
informațiile
dobândite înexerci
tarea atribuțiilor de serviciu.Acest aspect a fost îndeplinit și după încheierea
raporturilor contractua
le dintre societatea de audit și entitatea auditată.

A
uditorii financiari care au participat la această misiune de audit și
–
au

indeplini
t

atribuțiile de
serviciu cu profesionalism, competență,imparțialitate și la standard internaționale, aplicând
cunoștinț
ele,aptitudinile și experienț
a dobâ
ndite

conform principiului competenței
profesionale prevăzut de standardele internaționale de audit și de Codul de conduită etică al
auditorilor financiari
.

Auditorii financiari implicați în această misiune de audit:

–
s
–
a
u comportat într
–
o manieră profesională, î
n toate ac
tivitățile desfășurate pe parcursul
misiunii de audit

–
au aplicat standardele și normele profesionale și au manifestat imparțialitate în îndeplinirea
atribuț
iilor de serviciu

–
s
–
au angajat

n
umai în
această misiune deoarece aveau

cunoștințele,
aptitudinile și experienț
a
necesare;

–

au
uti
lizat metode și practici de cea mai bună calitate în activităț
ile

realizate;în desfășurarea
auditului și în elaborarea rapoartului de audit aderând la postulatele de bază ș
i la standardele

de audit general acceptate

–

și
–
au îmbunătățit în mod continuu cunoștințele,eficiența ș
i

calitatea activității lor

–
au deținut un ni
vel corespunză
tor
de studii de specialitate, pregătire ș
i

experiență
profesională elocvente

–
au cunoscut legislația de specialitate și s
–
au

preocu
pat î
n mod

continuu de creșterea nivelului
de pregătire,
conform standardelori
nternaț
ionale.

Acești auditori fi
nanciari au furnizat acest serviciu de audit

cu competență, grijă

și sârguință
prin menținerea

în permanență

a

un
ui

nivel de cunoștințe și de competența profesională, care
să justifice așteptările
unui client clientului;fiind

la curent cu ultimele evoluți
i și noutăți din
practica profesională, din legislație și tehnici de lucr
u.Totodată cerințele clientului au fost
urmărite și îndeplinite în de aproape în măsura în care acestea nu intrau în contradicție cu alte
norme sau prevederi aplicabile în mod obligat
oriu.Serviciul de audit a fost realizat conform
normelor tehnice și profesionale aplicabile

publicate de
:

a)

IFAC (Stand
ardele Internationale de Audit)

b)
IASCF (Standardele In
ternationale de Raportare Financiară)

c)
organismul profesional membru IFAC

d)legi
slaț
ia în vigoare.

39

Auditorii financiari participanți la această misiune de audit au fost

neutri din punct de vedere
politic,
menținându
–
și

independenț
a față de orice influenț
e politice
.Aceștia s
–
au abținut
exercitarea atrib
uțiilor lor de serviciu pe
parcursul derulării acestei misiuni de audit

de
laexprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice
.

40

Capitol VI:Concluzii și propuneri.

Această lucrare prezintă o structură logică pornind de la câteva obiective
fundamentale și
anume înțelegerea deplină

a etapelor unei misiuni de audit

financiar și familiarizarea

tuturor
cu metodologia acesteia
.Pentru atingerea acestor obiective este necesară parcurgerea unor
etape:

a)introducerea î
n domeniul auditului

financiar

b
)etapele unei misiuni de audit financiar din România

c)un studiu de caz privind respectarea etapelor de organizare și desfășurarea a misiunii de
audit financiar
.

În România activitatea de audit financiar reprezintă activitatea de verificare a situațiilor a
le
societățiilor comerciale de către auditori financiari în conformitate cu standardele
internaționale de audit.

Auditorul financiar este persoana fizică sau juridică ce dobândește această calitate prin
atribuirea ei de către Camera Auditorilor Financiari
din România,calitate ce îi dă dreptul la
exercitarea independentă a mandantului de auditor financiar.

Obiectivul unui audit al situațiilor financiare este exprimarea de către auditor a unei opinii
potrivit căreia situațiile financiare au fost întocmite sub

toate aspectele semificative în
conformitate cu un cadru general de raportarea financiară identificat.

Această activitate de audit

financiar este foarte complexă și necesită pe lângă cunoștiințe
temeinice și foarte vaste în domeniul economic și o bogată experiență profesională a
auditorilor implicați în această activitate.

Auditul

financiar din România reprezintă o activitate foarte
riguros organizată și
fundamentată pe principii de economicitate,eficiență și eficacitate adică cei trei „e” ai
economiei.Totodată ea este perfect adaptată cerințelor și standardelor aferente reglementărilor
internaționale.

Pe to
t parcursul istoriei auditu
lui

financiar din România fundamentele au fost preluate de la
țări cu o experiență bogată și mai mult decât atât s
–
a încercat mereu o perfecționare continuă
și asiduă a acestui proces.

Ca și propuneri
vizavi de activitatea de audit financiar

ar trebui ca a
ceastă activitate să se
desfășoare cât mai mult după criterii obiective și să se evite cât se poate de mult implicarea
unor criterii subiective în derularea acestui proces.

41

Un alt aspect ce ar necesita mai multă atenție se referă la reglementările internaț
ionale din
domeniu care ar trebui să fie adaptate în funcție de anumite criterii ca de exemplu:regimul
politic al țării respective,specificul activităților economice din fiecare țară,legislația
existentă,gradul de dezvoltare economică,politică și socială,e
tc.Aceste standarde nu ar trebui
preluate aproape identic din tratatul care le reglementează deoarece o procedură ce
funcționează perfect pentru un anumit stat nu înseamnă că va funcționa la fel și pentru un alt
stat.

În cele din urmă o propunere de care a
r trebui să se țină cont în activitate
a de perfecționare a
auditului

fin
anciar exercitat în

România este necesita
tea ca auditorii financiari

care
desfășoară
activități de audit

să fie extrem de bine pregătiți atât din punct de vedere teoretic cât și practi
c
adică să dețină o experiență profesională vastă.Totodată ei trebuie să cunoască prevederile
legale perfect.Toate acestea pot fi realizate doar printr
–
o pregătire riguroasă și continuă a
auditorilor bazată pe metode și standarde moderne capabile să asigur
e un randament
corespunzător

Ca și
o concluzie,activitatea de audit

financiar nu trebuie desfășurată din lipsă de activitate ci
doar dacă ea este necesară pentru constatarea deficiențelor și luarea măsurilor de remediere a
acestora.Evitarea producerii pr
ejudiciilor sau în caz contrar recuperarea acestora într
–
o
proporție cât mai mare constituie

cheia în activitatea de audit

financiar.

42

Bibliografie

1.Ioan Gheorghe Țară,Auditul financiar,Ed.Grafnet,2006

2.Ana Stoian,Eugeniu Țurlea,Auditul
financiar
–
contabil,Ed.Economică,București,2001

3.
Hotărârea 983/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a
Camerei Auditorilor Financiari din România publicat în MO 634/13 iulie 2004

4. OUG nr.75/1999 privind activitatea de audit
financiar modificată și republicată

5. Legea nr.94 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi republicată în
temeiul art IV din Legea nr.217 din 2008

6. Legea nr.672/12.12.2012 privin auditul public intern

7.Audit financiar
–
Camera Audi
torilor Financiari din România,

Ed.Economică,

București,

2005

8.Hotărârea 30/2004 pentru adoptarea Codului privind conduita etică și profesională în
domeniul auditului financiar,elaborat de Federația Internațională a Contabiliilor publicat în
MO 966/21.10
.2004

9.www.ifac.org.

10
.www.intosai.org

11
.www.cafr.ro