Etapele Clinico Terapeutice de Realizare a Unei Punti Dentare Fara Suport Metalic

CAPITOLUL 3

3.1ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A UNEI PUNTI DENTARE FARA SUPORT METALIC.

În momentul prezentării la medicul stomatolog, pacientul prezenta o breșă edentată la nivelul 31 și procese carioase la nivelul dinților inferiori respectiv 3.2 și 4.1. Se alege ca și plan de tratament reabilitarea estetică prin realizarea unei punți dentare fără suport metalic . Se realizează prepararea bonturilor prin șlefuirea tangențială a dinților iar după această etapă medicul stomatolog amprentează câmpul protetic .

3.1.1 Amprentarea câmpului protetic.

Amprentarea este o etapă clinică în realizarea unei lucrări protetice și reprezintă copia negativă a câmpului protetic.

Amprenta dentară trebuie să fie fidelă și precisă..Pentru aceasta se folosesc materiale de amprenta care reproduc extrem de exact situația din cavitea bucală a pacientului.

Materialele de amprentă folosite de medicii stomatologi trebuie să aibă anumite calități cu ar fi:

-fidelitatea,elasticitatea,stabilitatea dimensională,timpul de priză să fie scurt dar suficient,să aibă gust,miros și culoare plăcute,să nu irite și să nu fie toxice pentru cavitatea bucală.

În cazul nostru medicul a ales să amprenteze doar un segment al cavității bucale,folosind că și material de amprenta siliconi de condensare de consistentă vascoasă și siliconi de condensare cu viscozitate redusă și fir de retracție al gingiei.

Fig.3.1 Amprenta dentară.

20

Fig.3.2 Amprenta dentară

Amprenta ajunsă în laboratorul de tehnică dentară este atent verificată de către tehnicianul dentar.

Examinarea amprentei constă în:

-verificarea integrității

Amprenta trebuie să fie integră și integrală și să cuprindă în totalitate zonele lucrate de medic fără lipsuri sau zone cu incluziuni de aer incluse în materialul de amprentă.

Amprenta trebuie să reproducă cu fidelitate zonele preparate ale dinților în toate detaliile, și în mod special, zonele nepreparate din jurul limitelor marginale ale preparațiilor, pentru ca localizarea, profilul și configurația acestor limite să fie evident

-dacă antagonistii și dinții omologi sunt bine reprezentați;

-dacă ocluzia este corectă.

De asemenea tehnicianul dentar urmărește:

-prezența unor spații între cele două mase de elastomeri sau hidrocoloizi de consistențe diferite

-prezența unor incluziuni de aer

-prezența unor resturi de salivă,sânge, tartru.

-lipsa de aderența a materialelor de amprentă la linguri.

După examinarea amprentei urmează turnarea modelului de lucru.

21

3.1.2 Turnarea modelului de lucru.

Modelul reprezintă copia pozitivă a câmpului protetic

Ca să fie corespunzător un model trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

-să fie precis

-să fie dur

-să fie rigid.

Materialele folosite în confecționarea modelelor sunt:gipsurile,cimenturile ,metalele,amalgamele și masele plastice.

După tehnologia de realizare modelele pot fi obținute prin:turnare,îndesare.galvanizare și prin ardere.

În cazul nostru pentru obținerea modelului de lucru s-a folosit ghips extradur clasa a-4-a și s-a folosit următorul instrumentar:

-ghips

-apă

-bol de cauciuc și spatulă

-măsuță vibratoare.

Tehnica de realizare.

După ce amprenta a fost spălată ,dezinfectată și uscată ,se prepară pastă de ghips extradur respectând proporțiilr date de producator și se malaxează manual pasta de ghips timp de 60 de secunde.

Amprenta este pusă pe măsuța vibratoare și se toarnă pastă de ghips dinspre posterior spre anterior de pe o zona înalta umplând amprenta până ce depășește marginile fundurilor de sac și se crează mici retentii.

Fig 3.3Amprenta cu modelul propriu zis turnat

22

După priza gipsului extradur care durează aproximativ 30 de minute se toarnă soclul .

Turnarea soclului :se prepară manual ghips alb ,se depune o mică grămăjoara pe masa de lucru peste care se răstoarnă și se presează partea amprentei care este umplută cu ghips extradur.

Fig 3.4 Amprenta cu model propriu zis și soclu.

Surplusul de ghips alb este curățat cu o spatulă astfel încât amprenta să rămână vizibilă.

După priza gipsului pentru soclu se trece la turnarea modelului dinților antagoniști.

Turnarea modelului dinților antagoniști .

Se preapară ghips extradur ,amprenta este pusă pe măsuță vibratoare și se toarnă gipsul dinspre posterior spre anterior până ce depășește marginele fundurilor de sac și se umple.

Se crează mici retenții din ghips și se așteaptă priza acestuia.

23

Fig 3.5Amprenta dinților antagoniști cu modelul propriu zis turnat

După ce gipsul extradur a făcut priză se prepară manual gipsul alb și se realizează soclul pentru modelul dinților antagoniști.Se depune o grămăjoara de ghips pe masă de lucru peste care se răstoarnă și se presează amprenta .surplusul de ghips alb se îndepărtează cu ajutorul unei spatule.

Fig 3.6Amprenta cu modele turnate ,pregătite pentru montarea in ocluzor.

24

3.1.3 Montarea în ocluzor.

Ocluzorul este un dispozitiv care permite menținerea modelelor în poziție de relație centrică.

Ocluzorul imită doar mișcările de închidere și deschidere ale mandibulei.

Elementele componente ale ocluzorului sunt:brațul superior,brațul inferior,axul balama și șurubul distanțator.

Pentru montarea modelelor în ocluzor am parcurs următorii pași:

-alegerea ocluzorului și verificarea acestuia

-reducerea dimensiunii soclurilor

-realizarea unor retenții pe suprafața bazală a soclurilor

-prepararea pastei de ghips obișnuit necesar fixării modelelor în ocluzor

-montarea modelului în ocluzor respectând următoarele reguli:planul de ocluzie al dinților existenți să fie paralel cu planul mesei,planul mediosagital al modelelor să se suprapună planului meziosagital al ocluzorului (perpendicular pe axa balama) și distanța dintre punctul interinciv și axul balama să fie de 10,5 cm.

Fig 3.7 Modelele montate in ocluzor.

După priza gipsului se verifică și se fixează șurubul iar apoi se demulează cu grijă amprenta și se examinează atent modelul obținut .

3.1.4 Pregătirea modelelor pentru realizarea punții dentare.

Două treimi incizale ale bonturilor se pensulează cu Jacket Spacer.

Pentru că dinții preparați nu au suferit alterări de culoare,nu este necesară aplicarea stratului de opaque.

25

Fig 3.8 Modelul înaintea aplicării stratului Jacket Spacer

Fig 3.9 Aplicarea stratului Jacket Spacer vedere dinspre vestibular

26

Fig 3.10 Aplicarea stratului Jacket Spacer vedere dinspre lingual.

După aplicarea stratului de Jacket Spacer ,modelul de lucru împreună cu modelul dinților antagoniști se izolează cu izolator Divosept.

Alegem din trusă următoarele:

-culoarea pentru colet

-culoarea pentru dentină

-culoarea pentru smalț

-lichidul de modelat

-spatule de modelat

-airbarrier paste

-fir construct de 1 mm și foarfecă specială pentru tăierea firului construct.

Fig 3.11 Culorile de colet dentină si smalț,lichid de modelat,spatulă de modelat

27

Se masoară și se taie firul construct cu ajutorul foarfecei speciale.

Fig 3.12Firul construct și foarfeca specială pentru tăiat firul.

Se aplică dentina,se impregneaza firul in lichid de modelat și se fixează în treimea medie în dentina anterior aplicată după care se fotopolimerizeaza 30 de secunde atât pe fața vestibulară cât și pe cea linguală.

Fig 3.13 Firul construct fixat in dentină.

28

Se modelează zona coletului cu culoarea E2 cu ajutorul spatulei umezită cu lichid de modelat și se fotopolimerizeaza 30 de secunde atât pe față vestibulară cât și pe cea linguală.

Fig 3.14 Modelarea coletului.

Se construiește corpul de punte cu culoarea A4 ținând cont de dimensiunile vestibulo orale ale dinților vecinisi înălțimea construcției acestora și se fotopolimerizeaza câte 30 de secunde pe ambele fețe atât vestibulară cât și linguală.

Fig 3.15 Construirea corpului de punte.

29

Se continuă cu dentina următoare A3.5 și se fotopolimerizează câte 30 de secunde atât pe partea vestibulară cât și pe cea linguală apoi dentina A3 si la fel se fotopolimerizeaza.

Fig 3.16 Aplicarea dentinei A3.5

Fig 3.17Aplicarea dentinei A3.

30

Se aplică enamel-ul și se fotopolimerizează 30 de secunde atât vestibular cât și incizal.

Fig 3.18 Aplicarea dentinei A3.

Se dezinseră cu grijă lucrarea de pe câmpul protetic și în zonele punctelor de contact cu dinții vecini se adaugă puțină dentină pentru ca în urmă prelucrării să nu desființam punctele de contact iar apoi se fotopolimerizează 30 de secunde.

Se pensulează pastă air barrier pe toate suprafețele externe ale lucrării și se fotopolimerizează 5 minute.

Fig 3.19 Aplicarea pastei air barrier.

31

Fig 3.20 Fotopolimerizare după aplicarea pastei air barrier.

Lucrarea se așează într-o taviță specială și se termopolimerizează 15 minute la 110 grade celsius.

32

Fig 3.21 Termopolimerizarea .

După termopolimerizare piesa protetică se prelucrează cu ajutorul frezelor,se separă elementele cu ajutorul discului diamantat de 0,10 mm,se netezește cu ajutorul polipantului și se lustruiește .

Fig 3.22Instrumente necesare prelucrării și lustruirii.

33

După prelucrare și lustruire se spală cu apă,săpun și dezinfectant.

Piesa protetică finalizată se trimite la cabinetul stomatologic.

Fig3.23Puntea dentară finalizată vedere dinspre vestibular.

Fig 3.24Puntea dentară finalizată vedere dinspre lingual.

34

Fig 3.25 Puntea dentară finalizată

3.2 ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A UNEI PUNTI DENTARE MIXTE .

În momentul prezentării la medicul stomatolog, pacientul prezenta o breșă edentată la nivelul 11 si procese carioase la nivelul dinților superiori respectiv 12 și 21.Se alege că și plan de tratament reabilitarea estetică prin realizarea unei punți dentare mixte,materialul fizionomic folosit fiind estenia. Se realizează prepararea bonturilor prin șlefuirea tangențială a dinților iar după această etapă medicul stomatolog amprentează câmpul protetic .

3.2.1 Amprentarea câmpului protetic.

Amprentarea este o etapă clinică în realizarea unei lucrări protetice și reprezintă copia negativă a câmpului protetic.

Amprenta dentară trebuie să fie fidelă și precisă..Pentru aceasta se folosesc materiale de amprentă care reproduc extrem de exact situația din cavitea bucală a pacientului.

Materialele de amprentă folosite de medicii stomatologi trebuie să aibă anumite calități cu ar fi:

-fidelitatea,elasticitatea,stabilitatea dimensională,timpul de prize să fie scurt dar sufficient,să aibă gust,miros și culoare placate,să nu irite și să nu fie toxice pentru cavitatea bucală.

35

În cazul nostru medicul a ales să amprenteze doar un segment al cavității bucale,folosind ca și

material de amprentă siliconi de condensare de consistentă vascoasă și siliconi de condensare cu viscozitate redusă și fir de retracție al gingiei.

Fig 3.26 Amprenta dentară.

Fig 3.27Amprenta dentară.

36

Amprenta ajunsă în laboratorul de tehnică dentară este atent verificată de către tehnicianul dentar.

Examinarea amprentei constă în:

-verificarea integrității (amprenta trebuie să fie integră și integrală și să cuprindă în totalitate zonele lucrate de medic).

Amprenta trebuie să reproducă cu fidelitate zonele preparate ale dinților în toate detaliile, și în mod special, zonele nepreparate din jurul limitelor marginale ale preparațiilor, pentru ca localizarea, profilul și configurația acestor limite să fie evidente.

-dacă antagoniștii și dinții omologi sunt bine reprezentați;

-dacă ocluzia este corectă.

De asemenea tehnicianul dentar urmărește:

-prezența unor spații între cele două mase de elastomeri sau hidrocoloizi de consistențe diferite

-prezența unor incluziuni de aer

-prezența unor resturi de salivă,sânge, tartru.

-lipsa de aderență a materialelor de amprentă la linguri.

După examinarea amprentei urmează turnarea modelului de lucru.

3.2.2 Turnarea modelului de lucru.

Modelul reprezintă copia pozitivă a câmpului protetic

Ca să fie corespunzător un model trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

-să fie precis

-să fie dur

-să fie rigid.

Materialele folosite în confecționarea modelelor sunt:gipsurile,cimenturile ,metalele,amalgamele și masele plastice.

După tehnologia de realizare modelelel pot fi obținute prin:turnare,îndesare.galvanizare prin ardere.

În cazul nostru pentru obținerea modelului de lucru s-a folosit gips extradur clasa a-4-a și următorul instrumentar:

-gips

-apă

-bol de cauciuc și spatulă

-măsuță vibratoare

-pinuri master-pin radix-s din plastic.

Tehnica de realizare.

După ce amprenta a fost spălată ,dezinfectată și uscată , pinurile se centrează în impresiunile bonturilor din amprentă până la 13 mm de marginea incizala, se prepară pastă de ghips extradur respectând proporțiile producătorului(20ml apă și 100 gr ghips) și se malaxează manual pasta de ghips timp de 60 de secunde.

Amprenta este pusă pe măsuță vibratoare și se toarnă pastă de ghips dinspre posterior spre anterior de pe o zona înalta umplând amprenta până ce depășește marginile fundurilor de sac și se crează mici retentii.

37

Fig 3.28Amprenta dentară cu modelul propriu zis turnat.

După priza gipsului extradur se toarnă soclul .

Turnarea soclului :se prepară manual ghips alb ,se depune o mică grămăjoara pe masa de lucru peste care se rastoarnă și se presează partea amprentei care este umplută cu gips extradur.

Fig 3.29 Amprenta cu modelul propriu zis si soclu.

38

Surplusul de ghips alb este curățat cu o spatulă astfel încât amprenta să ramână ravizibila.

După priza gipsului pentru soclu se trece la turnarea modelului dinților antagoniști.

Turnarea modelului dinților antagoniști .

Se preapară ghips extradur ,amprenta este pusă pe masuța vibratoare și se toarnă gipsul dinspre posterior spre anterior până ce depașește marginele fundurilor de sac și se umple.

Se crează mici retenții din ghips și se așteaptă priza acestuia.

Fig 3.30 Amprenta dinților antagoniști cu modelul propriu zis turnat.

După ce gipsul extradur a făcut priză se prepară manual gipsul alb și se realizează soclul pentru modelul dinților antagoniști.Se depune o grămăjoara de ghips pe masa de lucru peste care se răstoarnă și se presează amprenta .surplusul de ghips alb se îndepărtează cu ajutorul unei spatule.

Fig 3.31 Modele pregătite pentru montarea in ocluzor.

39

3.2.3 Montarea în ocluzor.

Ocluzorul este un dispozitiv care permite menținerea modelelor în poziție de relație centrică.

Ocluzorul imită doar mișcările de închidere și deschidere ale mandibulei.

Elementele componente ale ocluzorului sunt:brațul superior,brațul inferior,axul balama și șurubul distantator.

Pentru montarea modelelor în ocluzor am parcurs următorii pași:

-alegerea ocluzorului și verificarea acestuia

-reducera dimensiunii soclurilor

-realizarea unor retenții pe suprafața bazală a soclurilor

-prepararea pastei de ghips obișnuit necesar fixării modelelor în ocluzor

-montarea modelului în ocluzor respectând următoarele reguli:planul de ocluzie al dinților existenți să fie paralel cu planul mesei,planul mediosagital al modelelor să se suprapună planului meziosagital al ocluzorului (perpendicular pe axa balama) și distanța dintre punctul interinciv și axul balama să fie de 10,5 cm.

Fig 3.32 Modelele montate in ocluzor.

După priza gipsului se verifică și se fixează șurubul iar apoi se demulează cu grija amprenta și se examinează atent modelul obținut .

40

Fig 3.33 Modelele după demularea amprentei.

3.2.4 Pregătirea modelelor pentru realizarea punții dentare.

Se pensulează bonturile cu Die Spacer în două treimi incizale apoi modelul se izolează în apă.

Fig 3.34Aplicarea lichidului Die Spacer.

41

Înainte de realizarea machetei din ceară modelul se izolează cu Cera –sil.

3.2.5Realizarea machetei din ceară.

Capele celor două bonturi se modelează din ceară calibrată 0,4mm prin încălzirea ușoară a cerii calibrate și adaptarea intimă a acesteia pe bonturi.

Se realizează închiderea la colet cu ceară de colet.

Se construiește macheta corpului de punte care se lipește de capele vecine în zona punctelor de contact(treimea medie).Contactul corpului de punte cu creasta este modelat sub formă de semisa.

Fig 3.35Macheta de ceară, vedere dinspre vestibular.

Fig 3.36 Macheta de ceară, vedere dinspre lingual.

42

Macheta modelată final se detensionează prin răcire lent pe model timp de 5 – 10 ore;

3.2.6Tijarea și ambalarea machetei

Tijarea machetei s-a realizat după metoda Bego Heraeus.

Pe cuspizii inactivi ai coroanelor se aplică canalele secundare de turnare cu diametrul de 2,5 mm .Urmează un canalul intermediar care se află paralel cu suprafața ocluzală a coroanelor cu diametru de 3,5mm, care este rezervorul de metal fluid, aflat în centrul termic al tiparului care se răcește ultimul.

Din canalul intermediar pleacă convergent două canale principale;

Tijele se plasează în unghi drept sau mai mare de 90 de grade pentru a evita turbionajele aliajului topit în momentul turnării.

După tijarea machetei sunt realizate retențiile ,în cazul nostru retenții cristale de 2 mm.

Macheta se pensulează cu lipiciul apoi se presară cristalele.

Fig 3.37 Aplicarea retențiilor cristale.

Macheta tijata se lipește de conul de turnare și se degresează.

43

Fig 3.38 Macheta de ceară tijată și lipită de conul de turnare.

Ringul se așează pe talpa conului iar în interiorul ringului se așează Ring Liner pentru controlul contracției.

Fig 3.39 Macheta fixată in ring.

44

Intr-un bol se pun 150 gr de pudră de masă de ambalat și 33 ml de lichid .și se malaxează la vaccum malaxor timp de 1 minut.

Fig 3.40 Masa de ambalat ,pudra și lichidul.

Ca și metodă de ambalare s-a folosit ambalarea într-un timp și cu un singur material.

Masa de ambalat obținută în urma malaxării se toarna în ringul așezat pe măsuța vibratoare.

Fig 3.41Ambalarea machetei.

45

Macheta astfel ambalată se așează în cucta termo baropolimerizabilă unde este lăsată 5 minute la 2 atmosfere și 0 grade.

Fig 3.42Accelerarea prizei masei de ambalat.

3.2.7Topirea și turnarea metalului.

După finalizarea prizei ringul se așează în aparatul de turnare pentru echilibrarea brațelor.

Eliminarea machetei se realizează prin condiționare termică așezând ringul în cuptorul de calcinare în vederea uscării,preîncălzirii și încălzirii ambalajului refractar.

Chiuveta pregătită pentru turnare se ia în clește și se așează în Castomat.

Fig 3.43Cuptorul de calcinare.

46

După topirea metalului se pornește centrifugarea.

Fig 3.44 Turnarea metalului.

Fig 3.45 Chiuveta după turnarea metalului.

3.2.8Dezambalarea și prelucrarea scheletului metalic.

Chiuveta este lăsată la răcit iar când tiparul este rece se dezambalează ,eliminarea turnaturii realizându-se prin spargerea ambalajului.

47

Fig 3.46 Lucrarea protetică după dezambalare.

Scheletul metalic se sablează de urmele de masă de ambalat și vor fi tăiate și tijele de turnare.

Fig 3.47Lucrarea protetică după sablare și tăierea tijelor.

48

Modelul fiind prevăzut cu bonturi mobile acestea se secționează și se adaptează scheletul metalic pe fiecare dintre cele două bonturi ,apoi în ansamblu prin prelucrarea acestuia, scheletul metalic fiind astfel adaptat pe model în limitele preparatiei.

Prin prelucrare se înlătura neregularitățile mari de la nivelul suprafețelor pieselor protetice.

Prelucrarea se realizează cu ajutorul micromotorului și a diferitelor freze pentru prelucrarea metalului.

Fig 3.48 Lucrarea protetică adaptată pe model.

Fig 3.49 Lucrarea protetică adaptată pe model.

49

După prelucrare, scheletul metalic este din nou sablat pentru a putea obține astfel suprafețe netede si curate .

Fig 3.50 Scheletul metalic pregătit pentru probă.

Scheletul metalic astfel pregătit este trimis în cabinetul de stomatologie în vederea probei.

Tot în această epata a consultatiei medicul stabilește cu ajutorul cheii de culori Vita culorile ce vor fi folosite în realizarea componentei fizionomice.

După proba metalului,scheletul metalic se întoarce în laboratorul de tehnică dentară.

3.2.9 Realizarea componentei fizionomice.

Scheletul metalic ajuns în laborator în urma probei,se spală cu apă și detergent,se fierbe în apă distilată 5 minute,se usucă și se pensulează cu opaque primer lăsându-se în repaus 30 de secunde.

Fig 3.51.Aplicarea stratului de opaque primer.

50

Se aplică pasta de opaque culoarea C3 în două straturi succesive care se fotopolimerizează câte 3 minute fiecare strat.

Se izolează modele ,atât cel de lucru cât și cel antagonist cu Divosep,se inseră lucrarea protetică pe model și se începe aplicarea straturilor succesive de dentină.

Cu ajutorul spatulei se ia o mică părticică de pastă din siringă , se aplică la zona coletului și se modelează cu ajutorul spatulei pe care o ungem în mod repetat cu lichid de modelat.

Fig 3.52 Modelarea zonei coletului.

Se modelează zona coletului folosind culoarea E5 și se fotopolimerizeaza 30 de secunde.

Se aplică dentina de culoare C3 la fel cu ajutorul spatulei, modelându-se astfel puntea dentară.Tehnicianul dentar trebuie să țină cont de dimensiunile vestibulo- orale ale dinților vecini și înălțimea construcției acestora.Stratul de dentină aplicat se fotopolimerizeaza 30 de secunde pe ambele fețe vestibulară și orală.

Se aplică enamelul E3 și se fotopolimerizeaza 30 de secunde vestibular și incizal.

51

Fig 3.53 Aplicarea stratului de dentină.

Fig 3.54 Aplicarea stratului de dentină si enamel.

52

Se dezinseră cu grijă lucrarea de pe câmpul protetic și în zonele punctelor de contact cu dinții vecini se adaugă puțină dentină pentru ca în urmă prelucrării să nu desfiintam punctele de contact apoi se fotopolimerizează 30 de secunde.

Se pensulează pastă air barrier pe toate suprafețele externe ale lucrării și se fotopolimerizează 5 minute.

Fig 3.55 Aplicarea pastei air barrier.

Fig 3.56 Fotopolimerizarea.

53

Lucrarea se așează într-o tavița specială și se termopolimerizează 15 minute la 110 grade celsius.

Fig 3.57 Termopolimerizarea.

54

După termopolimerizare piesa protetică se prelucrează cu ajutorul frezelor,se separă elementele cu ajutorul discului diamantat de 0,10 mm,se netezește cu ajutorul polipantului și se lustruiește .

Fig 3.58Freze și discuri necesare prelucrării.

După prelucrare piesa protetică este lustruită.

Fig 3.59Lustruirea piesei protetice.

55

Piesa protetică finalizată este trimisă în cabinetul stomatologic.

Fig 3.60 Puntea dentară finalizată.

56

CONCLUZII

1.Punțile dentare oferă un aspect natural dinților

2.Lucrările dentare fără schelet de susținere restaurează cel mai bine funcția estetică.

3.Pentru că nu au schelet metalic de susținere se previne o eventuală reacție alergică a pacientului la metal.

4.Timpul de lucru pentru realizarea lucrării este mai scurt deoarece sunt eliminate etapele realizării scheletului metalic

5.Costul de realizare a unei punți fără suport metalic este mai mic deoarece sunt eliminate unele etape de lucru.

6.Punțile fără schelet de susținere nu sunt recomandate în zona posterioară a cavității bucale deoarece în această zona presiunile masticatorii sunt mari existând astfel riscul fracturării.

7.Scheletul de susținere al punților dentare mixte asigură o mai bună rezistență și susținere lucrării dentare.