Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE

Morfina

CUPRINS

Universitatea Tehnică “Gh. Asachi”

Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului 1

Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE

1.1 Prezentarea produsului

1.2 Identificarea clientilor potentiali
1.3 Identificarea factorilor de succes
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale

Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII
2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii
2.2 Amplasarea intreprinderii in……………………………………………………….

2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia proiectata
2.4 Alegerea felului cladirii
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii
2.6 Stabilirea structurii de productie
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI
3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie
3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea calitatii
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii
4.5 Puncte de control

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE
5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii
5.2 Proiectarea trasportului intern
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului intern

5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in întreprindere

5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare

5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite

5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii

Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

6.2.Proiectarea cerintelor nesesare pentru meseria de operator tablonist

6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna

6.4.Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

6.5.Proiectarea conditiilor de munca

6.6.Proiectarea necesarului fortei de munca

6.7.Proiectarea organigramei sectiei de productie

6.8.Calculul fondului de retribuire

Etapa 7: PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII

7.1.Proiectarea misiunii intreprinderii

7.2.Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderilor

7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

7.4.Alegerea unei metode de conducere

7.5.Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre mananger si angajat

7.6.Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara

7.8.Proiectarea unui contract individual de munca

7.9.Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager

ETAPA 1. Lansarea in fabricatie

Prezentarea produsului

Morfina este un medicament extras din opiu capabil sa calmeze durerile intense, actionand asupra sistemului nervos central (analgezic central) provocand adormirea.  Morfina face parte din gama stupefiantelor. Codeina si heroina sunt derivati ai morfinei.

Morfina este un alcaloid ce contine in structura sa un nucleu de piperidina si unul de dihidrofuran, o grupa fenolica, o grupa alcoolica secundara si o grupare aminica tertiara care confera proprietati bazice.

Datorita toxicitatii ridicate si generarii fenomenului de morfinomanie,morfina a fost supusa unor transformari neesentiale in ideea obtinerii unor produse mai accesibile.

Prin tratarea morfine cu apa oxigenata se obține genomorfina, iar cu acid azotos se elimină metanol, formându-se normorfina; ambele produse se utilizează în practică având toxicitate mai redusă.

Un derivat de morfină mult utilizat este codeina care se obține prin metilarea mofinei la OH-ul fenolic cu iodură de metal sau clorură de trimetil-fenilamoniu. Codeina este mai puțin toxică decât morfina, având si acțiune analgezică mult mai mică.

Morfina acționează fixându-se pe receptorii opioizi sau receptorii morfinici situațiîn membrana anumitor celule ale creierului (talamus, sistem limbic, țesut reticulat). De aici, ea blochează transmisia semnalelor dureroase și anulează orice senzație de durere.

Morfina nu este prescrisă doar în faza finală a cancerului sau altei boli terminale. Morfina se prescrie în cazul durerii intense, ce nu poate fi controlată cu alte medicamente. Chiar și un cancer în stadiu inițial de dezvoltare poate provoca dureri cumplite. Din contra, administrarea Morfinei permite calmarea durerii insuportabile, crește calitatea vieții, pacientul doarme mai bine, este mai odihnit și mai în forță.

Astfel, poate petrece mai mult timp comunicând cu cei apropiați. În plus, este dovedit demult: cancerul crește mai repede pe fondul unei dureri puternice.

Compoziție: Un ml soluție injectabilă conține clorhidrat de morfină anhidru 20,00 mg corespunzător la clorhidrat de morfină trihidrat 23,3530 mg și excipienți: edetat disodic monocalcic, acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

Grupa farmacoterapeutică: analgezice, alcaloizi naturali din opiu, derivați morfinici.

Indicații terapeutice:

→Tratamentul durerilor acute:

● dureri post-operatorii.

● edem pulmonar acut.

● infarct miocardic (cu prudență): indicație relativă (efectele hemodinamice sunt favorabile, dar efectele hipotensoare pot fi nocive).

● fracturi costale, pneumotorax sub tensiune, infarct pulmonar, anevrism de aortă: cazuri în care acțiunea analgezică și cea antitusivă sunt necesare.

→Tratamentul durerilor cronice (în special cele neoplazice).

Se utilizează în special la adult și excepțional la copii (3 – 15 ani), în cazuri de extremă necesitate.

Contraindicații

Hipersensibilitate la morfină, la derivați morfinici sau la oricare dintre excipienții medicamentului.

Astm bronșic, stază bronșică cu bronhoree (prin efect antitusiv și prin inhibarea motilității ciliare se îngreunează eliminarea expectorației).

Insuficiență respiratorie decompensată (în absența respirației asistate). Insuficiență hepatocelulară severă (cu encefalopatie). Abdomen acut, pancreatită, ileus paralitic.

Rectocolită ulcerohemoragică (poate determina dilatația toxică a colonului). Subocluzie și ocluzie intestinală.

Traumatism cranian acut cu hipertensiune intracraniană în absența respirației asistate. Epilepsie necontrolată terapeutic.

Tratament concomitent cu buprenorfină, nalbufină și pentazocină. Hipotensiune arterială prin hipovolemie, leziuni spinale sau șoc endotoxinic. Insuficiență renală. Hipertrofie de prostată. Copii cu vârsta sub 3 ani.

Precauții

În contextul tratamentului durerilor, creșterea dozelor chiar și a celor deja crescute, nu relevă cel mai adesea un proces de dependență.

Starea pacientului trebuie reevaluată frecvent pentru a depista precoce un eventual comportament de dependență. Aceasta arată cel mai adesea o reală nevoie de analgezie, care nu trebuie confundată cu comportamentul de dependență.

Morfina este un stupefiant care poate da dependență, în afară de utilizarea în tratamentul durerilor, în utilizarea în alte scopuri decât cele terapeutice: dependența fizică și psihică poate fi de asemenea observată, deci toleranța (dependența) se poate dezvolta la administrare repetată. Antecedentele de toxicomanie nu contraindică medicamentul atunci când acesta este absolut necesar.

În funcție de durata tratamentului, de doza administrată și de evoluția durerii, întreruperea tratamentului cu morfină trebuie realizată progresiv, pentru a evita sindromul de sevraj. Acesta constă în: anxietate, iritabilitate, insomnie, căscat, frisoane, midriază, senzație de căldură, hipersudorație, lăcrimare, rinoree, greață, vărsături, anorexie, crampe abdominale, diaree, mialgii, artralgii. În timpul tratamentului se recomandă monitorizarea intensității durerii, atenției și funcției respiratorii. Somnolența este un semn de decompensare respiratorie.

Sportivii trebuie atenționați că morfina poate determina pozitivarea testelor antidoping.

Reacții adverse

La dozele recomandate, cele mai frecvente reacții adverse sunt somnolență, greață, vărsături, constipație și amețeli. În cazul administrării cronice, constipația nu regresează spontan și necesită tratament. În schimb, somnolența, greața și vărsăturile sunt în general tranzitorii și persistența lor impune investigarea unei cauze asociate.

Alte reacții adverse:dependența constituie principala reacție adversă în utilizarea opioidelor. Include: dependență psihică, toleranță, dependență fizică (apariția sindromului de abstinență), psihotoxicitate,confuzie, sedare, excitație, coșmaruri, în special la vârstnici, cu eventuale fenomene halucinatorii,deprimare respiratorie până la apnee,creșterea presiunii intracraniene,disurie și retenție urinară, în principal datorate adenomului de prostată sau stenozelor uretrale,prurit și roșeață la locul administrării.

Sindrom de sevraj la întreruperea bruscă a medicamnetului: căscat, anxietate, iritabilitate, insomnie, frisoane, midriază, senzație de căldură, hipersudorație, lăcrimare, rinoree, greață, vărsături, anorexie, crampe abdominale, diaree, mialgii, artralgii,tahicardie, hipotensiune arterială, vertij, cefalee, tendință la lipotimie.

Identificarea clientilor potentiali

Pentru a identifica potentialii clienti am utilizat ca metoda de lucru metoda chestionarului:

CHESTIONAR:

1. În ce categorie de vărstă vă încadrați?

• Mai mici de 18 ani

• Între 18 și 25 de ani

• Între 25 și 45 de ani

• Mai mult de 45 ani

2. Sunteți alergic la medicamente?

• Da

• Nu

• Nu știu

3. Suferiți de vreo boală cronică?

• Da

• Nu

4. Ați utilizat morfină pentru calmarea unor dureri?

• Da

• Nu

5. Credeți că morfina ar trebui vândută oricui?

• Da

• Nu

• Nu știu

6. Cunoașteți vreun efect advers al morfinei? Dacă da, care?

• Da: ……………………………………….

• Nu

7. Credeți că morfina provoacă dependență?

• Da

• Nu

• Nu știu

8. Ce forme medicamentoase de morfină cunoașteți?

• Fiole

• Pastile

• Soluție buvabilă

9. Considerați morfina un drog? Dacă da, de ce?

• Da, doarece ………………………………………………………

• Nu

10. Credeți că morfina ar trebui eliberată compensat pentru pacienții în ultimă fază de cancer?

• Da

• Nu

Identificarea factorilor de succes

Factorii de succes sunt indicatori care arata avantajele pe care le poate avea o afacere intr-un anumit domeniu. Acestia pot arata de ce o intreprindere are succes sau nu intr-un anumit domeniu.

Pentru aceasta, vom identifica punctele tari, punctele slabe, amenintarile si oportunitatile pentru afacerea initiata (Fig 1.1).

Fig.1.1 – Analiza SWOT

Din analiza SWOT reiese faptul ca afacerea este sustinuta de existenta a numeroase puncte tari, exista oportunitati care ii favorizeaza dezvoltarea, dar si numeroase aspecte care ar putea afecta buna desfasurare a activitatii.

Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

Legatura intreprinderii cu mediul extern este prezentata in Fig. 1.2:

Fig. 1.2 – Factorii externi care influenteaza desfasurarea activitatii

Detalierea factorilor externi este prezentata in Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 – Identificarea factorilor externi

Int midriază, senzație de căldură, hipersudorație, lăcrimare, rinoree, greață, vărsături, anorexie, crampe abdominale, diaree, mialgii, artralgii. În timpul tratamentului se recomandă monitorizarea intensității durerii, atenției și funcției respiratorii. Somnolența este un semn de decompensare respiratorie.

Sportivii trebuie atenționați că morfina poate determina pozitivarea testelor antidoping.

Reacții adverse

La dozele recomandate, cele mai frecvente reacții adverse sunt somnolență, greață, vărsături, constipație și amețeli. În cazul administrării cronice, constipația nu regresează spontan și necesită tratament. În schimb, somnolența, greața și vărsăturile sunt în general tranzitorii și persistența lor impune investigarea unei cauze asociate.

Alte reacții adverse:dependența constituie principala reacție adversă în utilizarea opioidelor. Include: dependență psihică, toleranță, dependență fizică (apariția sindromului de abstinență), psihotoxicitate,confuzie, sedare, excitație, coșmaruri, în special la vârstnici, cu eventuale fenomene halucinatorii,deprimare respiratorie până la apnee,creșterea presiunii intracraniene,disurie și retenție urinară, în principal datorate adenomului de prostată sau stenozelor uretrale,prurit și roșeață la locul administrării.

Sindrom de sevraj la întreruperea bruscă a medicamnetului: căscat, anxietate, iritabilitate, insomnie, frisoane, midriază, senzație de căldură, hipersudorație, lăcrimare, rinoree, greață, vărsături, anorexie, crampe abdominale, diaree, mialgii, artralgii,tahicardie, hipotensiune arterială, vertij, cefalee, tendință la lipotimie.

Identificarea clientilor potentiali

Pentru a identifica potentialii clienti am utilizat ca metoda de lucru metoda chestionarului:

CHESTIONAR:

1. În ce categorie de vărstă vă încadrați?

• Mai mici de 18 ani

• Între 18 și 25 de ani

• Între 25 și 45 de ani

• Mai mult de 45 ani

2. Sunteți alergic la medicamente?

• Da

• Nu

• Nu știu

3. Suferiți de vreo boală cronică?

• Da

• Nu

4. Ați utilizat morfină pentru calmarea unor dureri?

• Da

• Nu

5. Credeți că morfina ar trebui vândută oricui?

• Da

• Nu

• Nu știu

6. Cunoașteți vreun efect advers al morfinei? Dacă da, care?

• Da: ……………………………………….

• Nu

7. Credeți că morfina provoacă dependență?

• Da

• Nu

• Nu știu

8. Ce forme medicamentoase de morfină cunoașteți?

• Fiole

• Pastile

• Soluție buvabilă

9. Considerați morfina un drog? Dacă da, de ce?

• Da, doarece ………………………………………………………

• Nu

10. Credeți că morfina ar trebui eliberată compensat pentru pacienții în ultimă fază de cancer?

• Da

• Nu

Identificarea factorilor de succes

Factorii de succes sunt indicatori care arata avantajele pe care le poate avea o afacere intr-un anumit domeniu. Acestia pot arata de ce o intreprindere are succes sau nu intr-un anumit domeniu.

Pentru aceasta, vom identifica punctele tari, punctele slabe, amenintarile si oportunitatile pentru afacerea initiata (Fig 1.1).

Fig.1.1 – Analiza SWOT

Din analiza SWOT reiese faptul ca afacerea este sustinuta de existenta a numeroase puncte tari, exista oportunitati care ii favorizeaza dezvoltarea, dar si numeroase aspecte care ar putea afecta buna desfasurare a activitatii.

Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

Legatura intreprinderii cu mediul extern este prezentata in Fig. 1.2:

Fig. 1.2 – Factorii externi care influenteaza desfasurarea activitatii

Detalierea factorilor externi este prezentata in Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 – Identificarea factorilor externi

Intreprinderea are legatura cu:

1. Clientii interprinderii reprezinta cea mai importanta component a micromediului interprinderii, nevoile lor reprezinta punctual de plecare in fundamentarea obiectivelor politicii de marketing a interprinderii.

2. Furnizorii pot fi interprinderi sau personae particulare,reprezentand o categorie importanta pentru ca ei asigura , pe baza unor relatii de vanzare- cumparare,resursele necesare pentru realizarea obiectului de activitate al organizatiei.Furnizori de bunuri material ,exemplu de materii prime ,de utilaje ,de echipamente asigura elementele de baza fara de care produsele interprinderii nu pot sa fie realizate astfel incat sa sadisfaca nevoile clientilor.

3. Piata fortei de munca in care interprinderea intervine in postura de “comparator”, de solicitant al fortei de munca necesara organizarii si desfasurarii activitatii (Fig 1.3).

Fig. 1.3 – Legatura intreprinderii cu piata

4. Distributia include un complex de activitati aflate într-o strânsa interdependenta prin care se realizeaza politica de distributie si anume: transportul, depozitarea, manipularea, sortarea, stocarea, expedierea, receptia, etc.

5. Transportul – asigura deplasarea efectiva a bunurilor de la producator la consumator. El este astazi foarte diversificat: feroviar, rutier, aerian, fluvial, maritim, conducte. Pentru a se realiza cu cele mai mici cheltuieli, trebuie aleasa modalitatea cea mai eficienta nu numai în functie de pret, ci si de caracteristicile produsului, timp, frecventa, accesibilitate, capacitate, siguranta, încredere, etc.

6. Mediul economic este alcatuit din componentele care influenteaza structura consumului si puterea de cumparare a purtatorilor cererii.Printre elemente de conjuncture economic ace trebuiesc analizate de interprindere se numara reparatia veniturilor si modificarea puterii de cumparare, evolutia structurii cheltuielilor consumatorilor; costurile materiilor prime si a energiei;

7. Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o tara, ca si gradul de interventie a statului în economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.

8. Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale întreprinderilor

9. Mediul socio-cultural include institutiile si factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem proriu de valori, de traditii, norme si obiceiuri ce genereaza un anumit comportament etic, moral si cultural pentru toti membri sai.

10. Toti acesti factori influentând comportamentul de consum si de cumparare al consumatorilor, devine evident pentru marketeri necesitatea monitorizarii mediului cultural, urmarirea tendintelor si schimbarilor survenite de la o generatie la alta.

11. Mediul tehnologic in care opereaza intreprinderea este alcatuit din factori care explica participarea anumitor tehnologii la realizarea ofertei de pe o anumita piata. Se justifica astfel rolul noilor tehnologii la aparitia unor oportunitati pe piata.

Proiectarea actiunilor promotionale

Firma își va face publicitate prin flayere la firmele cu care ar putea fi parteneri, prin publicitate la televizor, prin viu grai si in spitale prin panouri care sa contina imaginea medicamentului, indicatii terapeutice pe intelesul tuturor, sigla firmei si motto-ul acesteia:

„Să nu-i lăsăm să sufere în tăcere. Soluții există!”

ETAPA 2: Amplasarea si planul general al intreprinderii

2.1. Determinarea amplasamentului intreprinderii

Consideram ca sectia va fi amplasata intr-o intreprindere chimica de profil din Romania.

Consideram ca locatiile de amplasament sunt:

V1 – zona industriala a orasului Roman

V2 – teren in proprietate in zona urbana Roman

V3 – zona Traian, Neamt

V4 – zona centrala

Consideram ca aceste amplasamente pot fi catalogate in functie de urmatoarele criterii:

C1 – cheltuieli de aprovizionare (lei)

C2 – posibilitati de vanzare a produselor (calificative)

C3 – nivelul de poluare a zonei propuse (%)

C4- asigurarea cu utilitati necesare (calificative)

C5 – distanta fata de potentialii clienti (km)

● Analizand cele 4 variante de amplasament in functie de cele 5 criterii se va construi matricea aprecierilor calitative prezentate in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Matricea aprecierilor calitative

● Pentru determinarea nivelului de importanta pentru fiecare criteriu in parte se apeleaza la 4 specialisti(S) care dau note cuprinse intre 1 si 10.

Specialistii care se iau in vedere sunt:

S1- economist

S2- Inginer tehnolog

S3- Inginer de mediu

S4- Sociolog

Tabelul 2.2. Note acordate de specialisti

kj = ∑nij/ ∑∑nij

K1 = 36/175 = 0,21

K2 = 36/175 = 0,21

K3 = 35/175 = 0,20

K4 = 35/175 = 0,20

K5 = 33/175 = 0,18

● Determinarea matricei notelor de apreciere:

In determinarea notelor de apreciere, se vor utiliza urmatoarele concepte/dimensiuni:

-consecinta variantei ,,i’’ functie de criteriul ,,j’’ notat cu aij

-consecinta defavorabila a criteriului ,,j’’ notat cu (aj)u=0

-consecinta favorabila a criteriului ,,j’’ notat cu (aj)u=1

-utilitatea variantei ,,i’’ functie de criteriul ,,j’’ (Uij)

Uij =

Cazul I pt (C1): (aj)u=0=4500

(aj)u=1=2500

U11= =1

U21= =0,45

U31==0,8

U41= =0

Cazul II pt (C2): (aj)u=0=B=0,5

(aj)u=1=FB=1

U12=

U22=0,5

U32=0,5

U42=1

Cazul III pt (C3): (aj)u=0 =25

(aj)u=1 =10

U13= =0,66

U23= = 0,33

U33= = 0

U43= =1

Cazul IV pt (C4): (aj)u=0=Sl=0

(aj)u=1=FB=1

B=0,5

U14=

U24=0

U34=0,5

U44=1

Cazul V pt (C5): (aj)u=0=20

(aj)u=1=2

U15= =0,83

U23= = 0,44

U33= = 0

U43= =1

● Calculul indicatorilor de concordanta:

In calculul indicatorilor de concordanta se va avea in vedere coeficientul de importanta al criteriului j-Kj si notele de apreciere notate cu agj ̽/ ahj ̽.

Indicatorul de concordanta : ( pentru agj*≥ahj*)

Tabelul 2.4. Matricea indicatorilor de concordanta

CV1V2

CV1V3

CV1V4

CV2V1

CV2V3

CV2V4

CV3V1

CV3V2

CV3V4

CV4V1

CV4V2

CV4V3

● Calculul indicatorilor de discordanta:

Tabelul 2.5. Matricea indicatorilor de discordanta

DV1V2=max=0

DV1V3=max=0

DV1V4=max=0,34

DV2V1=max=1

DV2V3=max=0,5

DV2V4=max=1

DV3V1=max=0,83

DV3V2=max=0,44

DV3V4=max=1

DV4V1=max=1

DV4V2=max=0,5

DV4V3=max=0,8

● Alegerea variantei optime folosind metoda diferentei:

ΔVgVh=Cvgvh-Dvgvh

Tabelul 2.6. Matricea diferentelor

ΔV1V2= 0-0=0

ΔV1V3= 0-0=0

ΔV1V4= 0,79-0,34=0,45

ΔV2V1= 1-1=0

ΔV2V3= 0,61-0,5=0,11

ΔV2V4= 0,79-1=-0,21

ΔV3V1= 1-0,83=0,17

ΔV3V2= 0,59-0,44=0,15

ΔV3V4= 0,79-1=-0,21

ΔV4V1= 0,62-1=-0,38

ΔV4V2= 0,21-0,5=-0,29

ΔV4V3= 0,21-0,8=-0,59

Aplicand aceasta metoda de alegere a variantei optime am obtinut rezultatul urmator : varianta optima o reprezinta prima varianta, adica zona industriala a orasului Roman.

Sectia va fi amplasata pe platforma industriala din zona urbana,deoareca aceasta solutie permite buna alimentare cu energie electrica, termica, apa, lucrari de canalizare, devervire feroviara si rutiera.

2.2. Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localitatii

Amplasarea intreprinderilor in tara noastra, este subordonata cerintelor strategice a 

politicii partidului si statului de repartizare rationala a fortelor de productie pe teritoriul tarii si trebuie sa urmareasca:

ridicarea economico-financiara a judetelor si oraselor mai putin dezvoltate;

ocuparea fortei de munca disponibile din judete;

valorificarea superioara a resurselor materiale din judete si cresterea venituri-lor populatiei ocupate;

cresterea gradului de urbanizare si protejarea mediului inconjurator.

Aceste principii, preponderent sociale, trebuie privite in stransa corelatie cu principiile economice, de natura sa asigure eficienaa crescuta a investitiilor ca:

apropierea de sursa de materii prime;

apropierea sursei de apa potabila ai industriala;

apropierea sursei de alimentare cu energie electrica si termica;

apropierea de furnizori;

apropierea de client;

infrastructura;

posibilitati de extindere;

grad de poluare mic.

Sectia va fi amplasata pe o platforma industriala din localitatea Roman, deoarece aceasta solutie permite o buna alimentare la sursele de apa potabila si industriala, ofera posibilitatea transportului catre furnizori la timpul potrivit, oferaalimentarea cu energie electrica, termica, combustibili.

2.3. Stabilirea relatiilor de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia proiectata.

Pentru realizarea acestei subetape,s-a constuit diagrama relatiilor dintre diferite compartimente ale interprinderii(figura 2.1),folosind urmatoarea legenda:

▓ – departare necesara

+ – departare preferabila

○ – vecinatate preferabila

● – vecinatate necesara

□ – vecinatate indiferenta

Figura 2.1. Diagrama relatiilor dintre diferite compartimente ale interprinderii

2.4. Alegerea felului cladirii

Avand in vedere specificul procesului tehnologic s-a optat pentru sistemul monobloc pe verticala. Sistemul ales prezinta urmatoarele avantaje: folosirea eficienta a terenului, reducerea distantelor de transport, permite amplasareasuprafetelor de productie pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticala, necesitand cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului, incalzire.

Pentru forma cladirii s-a ales T, deoarece satisface necesitatile procesului tehnologic

2.5. Modalitati de extindere a cladirii

Având în vedere că întreprinderea în cadrul căreia am amplasat secția a cărei organizare a producției și a muncii o proiectăm,are prevăzute dezvoltări ulterioare vom vedea prin planul general de organizare a întreprinderii suprafețe pentru extindere astfel încât extinderile viitoare să se facă cu cheltuieli minime si fără intreruperea producției.

Întrucât se consideră că tipul cel mai rațional de extindere e cel al dezvoltării clădirilor existente, am optat pentru acestă soluție, lăsând mai

mult spațiu liber între secții mergând pe extinderea in lungime a secției.

Pentru extinderea cladirii se alege forma de extindere in lungul cladirii intrucat permite utilizarea rationala a spatiului. (figura 2.2.)

Figura 2.2. Extinderea in lungime a cladirii

2.6. Stabilirea structurii de producție:

Structura de productie si de conceptie a intreprinderii este data de numarul si componenta unitatilor de productie, de cercetare, de control, de marimea si amplasarea lor pe teritoriul intreprinderii, de modul de organizare a acestora pe subdiviziuni si locuri de munca, precum si de totalitatea relatiilor ce se stabilesc intre ele ca urmare a desfasurarii activitatii de productie.

Sectia de productie ocupa un loc important in cadrul verigilor de baza care formeaza structura de productie.

Prin sectie se intelege o veriga de productie destinata din punct de vedere administrativ, in cadrul careia se executa un produs sau se desfasoara un anumit stadiu al procesului de productie.

Prin costituirea sectiilor se urmareste organizarea si conducerea unitara a activitatilor legate intre ele din punct de vedere tehnologic.

O sectie de productie in industria chimica isi desfasoara activitatea pe schimburi. Fiecare schimb este condus de un sef de sectie. Unul din cei trei sefi de sectie pe schimb asigura coordonarea pentru cele trei schimburi.

Sectiile cuprind:

– minimum trei ateliere de productie;

– minimum sase formatii de lucru conduse de un maistru.

In raport cu felul proceselor de productie care se desfasoara in cadrul sectiilor de productie, acestea pot fi:

a) Sectii de baza in cadrul carora materiile prime sunt transformate cu ajutorul mijloacelor de munca in produse care reprezinta obiectul de baza al intreprinderii.

b) Sectii auxiliare reprezinta verigile de productie in cadrul carora se desfasoara procesele de productie auxiliare, care asigura prin efectuarea lor anumite produse

sau executarea anumitor lucrari ce nu constituie obiectul de baza a intreprinderii, dar care sunt absolut necesare bunei desfasurari a proceselor de munca de baza.

c) Sectiile de servire asigura conditiile necesare in vederea desfasurarii normale a activitatii in cadrul sectiilor de baza si auxiliare.

d) Sectiile anexe se ocupa cu valorificarea deseurilor.

In structura de productie si de conceptie pot fi create ca verigi structurale independente sau ca subunitati ale sectiilor si ateliere de productie.

Prin atelier de productie, in cazul in care acestea reprezinta o subunitate, se intelege veriga structurala delimitata si separata din punct de vedere teritorial in cadrul careia se executa fie aceeasi activitate din punct de vedere tehnologic, fie anumite operatii impuse de fabricarea produsului. Conditia de constituire a unui atelier este ca volumul de activitate sa necesite cel putin patru formatii de munca conduse de un maistru.

Marimea formatiei de munca depinde de natura si specificul procesului de productie si de diviziunea muncii corespunzatoare acesteia.

Maistrul lucreaza sub conducerea nemijlocita a sefului de atelier.

Atelierul de proiectare se constituie ca veriga structurala a intreprinderii, atunci cand volumul de munca necesita cel putin 25 de persoane.

Laboratoare de control si cercetare se constituie ori de cate ori volumul de munca al acestor activitati necesita cel putin 5 persoane. In cadrul lor se executa analize, probe si masuratori pentru determinarea calitatii materiilor prime, produselor finite, precum si diferite lucrari cu caracter de studiu sau cercetare.

Pentru ca intreprinderea proiectata sa functioneze eficient, optam pentru structura de productie pe principiile tehnologice.

Avantajele acestui tip de structura sunt:

– asigura organizarea productiei in flux;

– asigura utilizarea instalatiei la capacitate optima si asigura specializarea stricta a fosrtei de munca.

Mai jos este reprezentata grafic structura de productie a intreprinderii de obtinere a Morfinei (figura 2.3.)

Figura 2.3. Structura de productie a intreprinderii de obtinere a Morfinei

2.7. Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii

Asigurarea unei oragnizari superioare a productiei si a functionarii cu o eficienta economica maxima pentru noile intreprinderi se realizeaza inca din faza de proiectare prin elaborarea planului general de organizare.

Prin planul general de organizare al unei intreprinderi se intelege lucrarea de proiectare prin care se stabileste amplasarea corespunzatoare a procesului tehnologic, a tuturor cladirilor si constructiilor, in starnsa coordonare cu relieful, cu necesitatile de amenajare a terenului si cu mijloacele de transport intr-un tot tehnic si arhitectural, care sa asigure functionarea tehnica si economica a intreprinderii.

Planul general de organizare al intreprinderii este format din planuri pe probleme ca:

– incadrarea in zona industriala;

– zonarea teritoriului intreprinderii;

– reteaua cailor ferate normale si inguste;

– caile rutiere carosabile si de pietoni;

– alte retele de transport;

– lucrarile de transport necesitate de intreprindere;

– instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare;

– instalatii energetice;

– instalatii si amenajari speciale;

– spatii verzi, plantatii, zona de protectie;

– amenajari privind protectia si tehnica securitatii muncii in interiorul intreprinderii.

1) Zona de productie cuprinde constructiile unde se desfasoara procesele de productie de baza. Intrucat aceasta zona este mare consumatoare de materii prime si utilitati tehnologice se recomanda amplasarea ei astfel incat sa is e asigure o legatura usoara cu liniile ferate de pe teritoriul intreprinderii si cu depozitele.

2) Zona de intretinere grupeaza constructiile unde se desfasoara activitatile de reparatii, de confectionare a sculelor. Se recomanda amplasarea in apropierea zonei de fabricatie.

3) Zona energetica cuprinde cladirile unde sunt grupate unitatile pentru producerea energiei electrice, a aburului si aerului comprimat, statiile de transformare, depozitele de combustibil, etc.

4) Zona depozitelor cuprinde constructiile sau amenajarile folosite pentru depozitarea materiilor prime, a materialelor si a produselor finite. Se amplaseaza de-a lungul cailor de transport rutiere sau a cailor ferate si cat mai aproape de unitatile de productie pe care le servesc.

5) Zona social-administrativa cuprinde diferitele cladiri cu caracter administrativ sau destinate activitatilor social-culturale. Se recomanda amplasarea in imediata apropiere a intrarii principale pentru a asigura reducerea deplasarii personalului ocupat in aceste activitati pe teritoriul intreprinderii.

Prin planul general de organizare al intreprinderii se va preciza atat procesul tehnologic al intreprinderii cat si procesele generale sau de detaliu.

1) Procesul tehnologic general reprezinta totalitatea fazelo necesare pentru prelucrarea materiei prime din momentul iesirii din depozit si pana in momentul intrarii in depozitul de produs finit.

2) Procesul tehnologic partial reprezinta totalitatea fazelor care se efectueaza in interiorul unei sectii sau al unui atelier.

Procesul tehnologic general defineste fazele procesului de productie in conditiile determinate ale desfasurarii lui sub raportul circulatiei materialelor, al energiei folosite si al servirii proceselor de baza de catre sectiile auxiliare.

Planul general de amplasare al intreprinderii este reprezentat in figura 2.4.

Figura 2.4. Schema de amplasare a sectiei in cadrul intreprinderii

Modul de amplasare prezentat tine seama de particularitatile tehnologice de fabricatie si urmareste gruparea constructiilor si instalatiilor dupa functionalitate, cerinte de protectie si destinatie.

Terenul intreprinderii a fost impartit in urmatoarele zone:

– zona de fabricatie unde sunt amplasate sectiile de productie de baza;

– zona pentru activitatea de intretinere;

– zona enegetica;

– zona pentru depozite;

– zona social-administrativa.

Aceasta varianta de amplasare raspunde urmatoarelor obiective:

– usurinta de extindere a capacitatilor (dezvoltare);

– usurinta de reorganizare (flexibilitate);

– adaptabilitate la cerinte impuse de produse noi (elasticitate);

– asigurarea practica a distantelor minime pentru miscarea materialelor, desfasurarea activitatilor auxiliare si deplasarea oamenilor (densitate);

– o succesiune logica a fluxului tehnologic;

– comoditate pentru toti participantii la procesul de producit in efectuarea actvitatilor ce le revin.

ETAPA 3. Proiectarea managementului productiei

3.1. Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologiei adoptate

Justificarea trebuie sa se faca in functie de numerosi factori ai criteriilor de alegere a unei instalatii tehnologice, respectiv a procesului de fabricatie care a stat la baza proiectarii instalatiei. Alegerea procesului trebuie sa se faca in functie de aspectele cele mai convenabile ale factorilor care determina criteriile.

Criteriile de alegere a unei tehnologii sunt urmatoarele:

– criteriile tehnologice;

– materiile prime si auxiliare;

– utilitatile;

– produsele secundare;

– utilajele.

Procesul tehnologic are un regim continuu, fiind usor de condus si autoreglabil.

Metodele de control a calitatii sunt puse la punct si nu se efectueaza cu utilaje speciale, aparatura fiind ieftina.

Materiile prime sunt cele ieftine cu posibilitatea asigurarii si a celor auxiliare fiind procurate atat in prezent cat si in viitor. Se folosesc materiale care nu cer pregatiri prealabile si care necesita capacitatii minime de depozitare. Manipularea lor este simpla, iar transportul foarte usor. Ele se depoziteaza in capacitati minime facandu-se asigurarea materialelor ritmic si constant.

In procesul obtinerii Morfinei, se folosesc si o serie de utilitati cum ar fi:

– Apa, care este folosita in conditii de calitate putin severe care sa nu necesite instalatii de tratare specifice si costisitoare.

– Aburul, asigurat in cantitate necesara cu minim de instalatii auxiliare, la parametrii corespunzatori necesitatilor.

– Energia electrica, are puterea instalata cat mai mica, fara variatii de sarcina, cu putine porniri si opriri.

– Agentul termic, este prezent atunci cand este procurat usor, iar instalatiile sunt cele auxiliare necesare.

Utilajele sunt un alt criteriu folosit in procesul de obtinere a Morfinei. Ele prezinta posibilitati de procurare cat mai economicoase, montajul trebuie sa se faca cu mijloace simple, fara dispozitive speciale, intretinerea cat mai usoara, iar durata de functionare trebuie sa fie cat mai mare.

3.2. Proiectarea desfasurarii procesului de productie

In cadrul acestei subetape se va analiza:

a) Construirea graficului de analiza generala a procesului tehnologic ;

b) Construirea graficului de analiza detaliata a procesului tehnologic;

3.2.1. Construirea graficului de analiza generala a procesului tehnologic.

Elaborarea acestui grafic urmareste succesiunea numai a operatiilor de baza si a activitatilor de control, reprezentandu-se punctele in care materialele prelucrate intra sau nu intra in proces. Intocmirea acestui grafic nu tine seama de locurile de munca in care sunt realizate operatiile.

Pentru reprezentarea grafica se folosesc anumite simboluri si reguli de reprezentare. Astfel transformarile se simbolizeaza printr-un cerc ”○”, iar activitatile de control print-un patrat “□”.

3.2.2. Construirea graficului de analiza detaliata a procesului tehnologic

Graficul de analiza detaliata a procesului de productie urmareste operatiile de baza si activitatile de control, de transport, de asteptare si de depozitare. Spre deosebire de graficul de analiza generala care se intocmeste pentru un produs, graficul de analiza detaliata a procesului tehnologic, se poate intocmi pentru om, inregistrandu-se procesul raportat la activitatea executantului.

Pentru reprezentarea grafica se folosesc anumite simboluri, astfel ca, activitatile de transport se reprezinta printr-o sageata “→”,asteptarile prin litera “D”, iar activitatile de depozitare printr-un triunghi “∆”.

3.3. Stabilirea structurii procesului de productie

In cadrul acestei subetape se va analiza structura procesului de productie de obtinere a Morfinei care este prezentata in tabelul 3.1.

Tabel 3.1 : Structura procesului de productie de obtinere a Morfinei

3.4. Caracterizarea procesului tehnologic

Caracteristicile procesului tehnologic de baza sunt prezentate in tabelul 3.2:

Tabel 3.2. Caracteristicile procesului tehnologic de baza

3.5. Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

ETAPA 4. Proiectarea asigurarii calitatii

4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calitatii

Cea mai importantă secție dintr-o întreprindere este cea de Asigurare a Calității unde se fac numeroase teste și numeroase cercetări în vederea fabricării produsului de calitatea dorită.

Astfel obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi:

Realizarea controlului propriu-zis a produselor;

Respectarea parametrilor tehnologici;

Respectarea procesului de fabricație;

Depistarea cauzelor și remedierea eventualelor defecte de prelucrare;

Îmbunătățirea continuă a calității produsului;

4.2. Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii

Monitorizarea tuturor informațiilor privitoare la calitate

Controlul personalului care se ocupă cu utilajele

Controlul personalului de la materii prime(întreprindere)

Verificarea produsului obținut după fiecare proces

Monitorizarea tuturor greșelilor și remedierea acestora

4.3. Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea calitatii

Atributiile conducerii tehnice privind asigurarea calitatii sunt:

Asigurarea intrării în secție numai a materiilor prime corespunzătoare;

Supravegherea angajaților;

Angajații să fie îmbrăcați cu uniforme;

Respectarea orei de muncă;

4.4. Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii

Cele mai importante atributii ale operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii sunt:

Respectarea condițiilor de muncă într-un process;

Respectarea utilizării utilajelor după o anumită regulă;

Sesizarea problemelor majore pe care nu le poate rezolva direct;

Raportarea catre superiori a problemelor aparute;

Consultarea documentatiei tehnologice inainte de inceperea lucrului;

Respectarea tehnologiei de fabricatie;

Asigurarea integritatii produselor in timpului manipularii si depozitarii lor.

Supravegherea utilajelor automatizate;

4.5. Puncte de control:

În urma consultării documentației privind tehnologia de fabricație a Morfinei, am stabilit urmatoarele puncte de control pe flux redate in tabelul 4.1.

Tabel 4.1.Puncte de control in tehnologia de fabricatie a Morfinei

ETAPA 5. Proiectarea activitatilor auxiliare si de deservire

5.1. Proiectarea activitatilor de reparatii

Avand in vedere particularitatile procesului tehnologic precum si dimnensiunile utilajelor am optat pentru organizarea reparatiilor in cadrul intreprinderii chimice in care este situata sectia, in regim descentralizat.Prin urmare lucrarile de intretinere, reviziile tehnice si reparatiile curente se executa la nivelul sectiilor de productie care sunt dotate cu masini, utilaje, AMC-uri si personal de specialitate.Reparatiile capitale si coordonarea intregii activitati se executa de catre sectia mecanica.

Dintre avantajele acestui sistem amintim :

-realizxarea unuei legaturi active intre sectiile de productie si cele de reparatii

-reducerea personalului conducator pentru aceste activitati

-costuri mici la nivel de sectie

Dezavantajele metodei sunt :

-personal pentru reparatii mai numeros

-grad de incarcare si utilizare a timpului de lucru scazut

-imopsibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje

5.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Presupune identificarea datelor necesare din normative tehnice pentru industria chimica. Datele necesare elaborarii planului sunt prezentate in tabelul 5.1.1.1.

Rt – revizie tehnica

RC1- reparatie curenta de gradul 1

RC2- reparatie curenta de gradul 2

RK- reparatie capitala (totala)

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii

Principalele obiective ce stau in fata compartimentului de intretinere si reparatii ;

mentinerea utilajelor in perfecta stare de functionare;

evitarea opririlor accidentale si inlaturarea posibilitatilor de declansare a avarilor;

limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor ;

asigurarea unor mari operativitati in realizarea operatiilor;

formarea echipelor de specialist;

mecanici de inaltă calificare;

creșterea timpului de funcționare a utilajului, fie prin mărirea duratei dintre

două intervenții tehnice, fie prin micșorarea perioadei de timp de menținere ;

efectuarea activităților de întreținere și reparare cu cheltuieli cât mai reduse

și de o calitate cât mai bună, prin creșterea productivității muncitorilor care

execută aceste activități;

modernizarea mașinilor și utilajelor învechite;

5.1.4. Proiectarea organizarii activitatii de reparatii

Organizarea reparatiilor se face dupa sistemele centralizate. Toate lucrarile de evidenta, planificare si executare intervenite la utilaje se efectueaza de compartimentul mecanic.

Avantaje:

-producerea si achizitionarea pieselor de schimb in conditii avantajoase;

-utilizarea rationala a suprafetelor de productie si fortei de munca;

-costuri mici,la nivel de sectie;

-specializarea muncitorilor pe sectie si meserii;

-realizarea unei legaturi intre sectiile de productie si cele de reparatii.

Dezavantaje:

-personal pentru reparatii mai numeros;

-grad de incarcare si utilizare a timpului de lucru scazut;

-imposibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje.

5.2. Proiectarea transportului intern

Avand in vedere specificul procesului tehnologic din cadrul intreprinderii in care se afla sectia de obtinere a Morfinei,transportul intern se efectueaza prin benzi transportatoare,conducte etc.

Materialele ce se transporta in cadrul intreprinderii:

Materii prime si auxiliare;

Materii care se cer a fi transportate in diferite zone de fabricatii;

Produse finite.

In cadrul intreprinderii exista zone de depozitare pentru materii prime, rezervoare pentru materia lichida de la care pleaca conducte si benzi transportatoare spre sectia de productie.

Depozitele vor fi amplasate langa sectiile de productie, avand mai multe compartimente, ceea ce va asigura depozitarea marfurilor in functie de gradul de necesitate, tipul marfii si frecventa de utilizare. De asemena se va tine cont ca firma dispune de 4 motostivuitoare ce va asigura o usoara manevrare a cantitatilor mari de materii prime si produse finite intr-un timp cat mai scurt fara a necesita forta de munca mare

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern

Obiectivele transportului intern sunt:

● Amplasarea rationala a depozitelor;

Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea lui;

Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialelor de transport;

Reducerea cheltuielilor de transport.

5.2.2. Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea tranportului intern

Utilizarea la maximum a capacității de încărcare a diferitor mijloace de transport;

Costul cat mai mic al transportului;

● Folosirea de mijloace de transport adecvate obiectelor de transport;

Utilizarea la maximum a capacității de încărcare a diferitor mijloace de transport;

Imbunătățirea folosirii mijloacelor de transport prin utilizarea unor mijloace de transport de mare randament;

5.2.3. Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere

Detinere pondere cea mai mare in cadrul activitatilor de transport:

Materii prime si auxiliare;

Materii si ambalaje care se cer a fi transportate in diferite zone de fabricatie;

Produse finite.

Transportul produselor finite se prezinta astfel in figura 5.2.3.1

Figura 5.2.3.1. Transportul produselor finite

Transportul utilitatior necesare fabricatiei chimice este organizat astfel:

pentru agenti termici;

pentru colectare, tratare si evacuarea apei uzate;

pentru combustibili;

pentru energia electrica.

Transportul informatiilor: pentru aceasta se utilizeaza transmiterea directa sau prin intermediul sporturilor de informatii scop in care se poate prevedea prelucrarea automata a datelor.

Transportul personalului: are rolul de a asigura o deplasarea operativa si fara efort spre si de la locul de munca, precum si in cadrul zonei de responsabilitate care ii revine fiecaruia

5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare

5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

Obiectivele principale ale organizarii rationale a depozitelor sunt redate in tabelul 5.3.1.1 :

Tabel 5.3.1.1. Obiectivele principale ale organizarii depozitarii

5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozitare

Amplasarea depozitelor este prezentata in etapele 2 si 3.

In cadrul intreprinderii de producere a Morfinei, unde este amplasata sectia de obtinere a acesteia este necasar sa existe zone de depozitare destinate:

zona depozitare materii prime;

zona depozitare produs finit;

zona depozitare ambalaje;

5.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii

Depozitarea materialelor se va face astfel încât accidentele să fie cât mai putine și cu un risc cât mai mic.

Am optat pentru varianta care are capetele fluxurilor de material amplasate in vecinatate pe aceeasi latura mare. Varianta are avantaje ce constau in folosirea unor rampe comune, posibilitati mai largi de mecanizare si utilizarea mai rationala si complexa a fortei de munca si a dotarilor de primire si livrare.

Apar unele greutati ca urmare a aglomerarii de flux ce pot sa apara la anumite momente. Amenajarea materialelor in interiorul depozitelor se va face tinand cont de urmatoarele reguli:

Angajarea paletelor sa se faca cat mai compact pentru a reduce suprafata de circulatie.

Atat la iesirea cat si la intrarea in depozit materialele trebuiesc manipulate o singura data.

Manipularea sa se faca cu grija protejand materialele contra degradarii prin lovire sau umezeala.

Legaturile dintre traficul intern si cel extern sa fie realizata printr-un numar minim de operatii intermediare.

Sa se evite in limita posibilitatilor mutarea de mai multe ori a materialului depozitat.

ETAPA 6 Managementul resurselor umane

6.1. Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

1. Denumirea postului: Sef sectie Morfina

2. Nume, prenume titular:

3. Cerinte:

a) Studii necesare: tehnice superioare

Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica

b) Experienta minima in activitate: 3 ani

Experienta titularului de post: 5 ani

d) Valoarea minima admisa pentru testul de:

Competenta profesionala: 10

Competenta manageriala: 9

Valoarea testului sustinut de titular:

Competenta profesionala: 10

Competenta manageriala: 10

e) Calitati fizice si morale – comportamentele detinute de titularul postului

Cerute de functie:

Rezistenta fizica

Dinamism

Fermitate

Onestitate

Spirit de initiativa

f) Alte cerinte solicitate de functie:

Cunostinte in activitatea de proiectare tehnologica

4. Relatii

a) ierarhice – este subordonat directorului tehnic si de productie;

– are in subordine adjunctul sef, sefii de schimb si sefii formatiilor de lucru;

b) functionale: cu servicii Plan – Prognoza, Pregatire – Programare – Urmarirea Productiei, Asigurarea Calitatii, Management, Marketing, Aprovizionare, Resurse Umane, Oficiul de calcul;

c) de control – cu C.T.C.;

d) de colaborare: cu sectiile de productie;

e) de reprezentare: cu liderul sindicat al sectiei si al societatii.

5. Sarcini, competente, responsabilitati:

6.2. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator tablonist

Pe baza consultarii literaturii de specialitate referitoare la cerintele profesiei de operator tablonist, am intocmit psihoprofesiograma corespunzatoare corespunzatoare.

Gradul de dezvoltare a trasaturilor recomandate este indicat prin trei nivele diferentiate si anume:

-foarte important

-important

-mai putin important

Psihoprofesiograma este prezentata in tabelul 6.1.

Tabel 6.1. Psihoprofesiograma corespunzatoare functiei de operator tablonist

6.3. Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna

Pentru a se putea stabili numarul pauzelor de odihna ce trebuie acordate, durata si continutul lor, precum si momentul acordarii in cadrul schimbului, trebuie sa se tina cont de urmatoarele elemente:

Oboseala in cadrul unui schimb nu creste liniar ci exponential in functie de prelungirea activitatii efectuate la o oboseala existenta;

Refacerea organismului nu se face liniar, ci mai accentuat la inceputul pauzei;

Pe baza procesului de refacere a organismului s-a tras concluzia ca o serie de pauze sunt mai avantajoase decat o pauza lunga si are efecte pozitive asupra folosirii timpului de munca in cadrul schimbului;

Durata pauzelor scurte reglementate trebuie sa creasca de-a lungul schimbului.

La repartizarea rationala a pauzelor de odihna trebuie sa se stabileasca varianta optima, avand in vedere faptul ca productivitatea muncii in dinamica sa are trei perioade: de crestere la incepututl schimbului, de stabilire la un nivel maxim si de reducere.

perioada de acomodare cu lucrul;

perioada capacitatii de munca;

perioada de dezvoltare a oboselii.

Deci, problema care trebuie rezolvata este de cate pauze si ce durata fiecare, trebuie stabilite in cadrul schimbului de munca pentru a nu se produce scaderi bruste ale productivitatii muncii.

Literatura de specialitate recomanda introducerea pauzelor de odihna in perioadele in care capacitatea de muncasi respectiv productivitatea muncii tind sa scada.

In practica se folosesc doua forme de alternare a pauzelor de odihna:

forma generala a unei pauze de durata variabila afecatata masei;

forma, mai rar folosita in prezent, de a introduce pe langa pauza de masa pauze scurte de alungul schimbului.

Pauza de masa poate dura intre 15-30 minute si se plaseaza de obicei la mijlocul schimbului. Mutarea ei spre inceputul schimbului ar insemna ca aceasta sa coincida cu orele cand se obtine cea mai inalta productivitate; mutarea spre farsitul zilei de munca ar insemna ca productivitatea muncii sa continue sa scada mult timp si va atinge cel mai scazut nivel, dupa care pauza de masa nu va mai fi eficienta.

Introducerea pauzelor scurte, care intarzie aparitia fenomenului de oboseala si impiedica scaderea productivitatii muncii ca urmare a oboselii, trebuie sa tina seama de curba productivitatii muncii si de urmatoarele constatari:

la lucrarile care necesita efort, incordare intelectuala mare si atentie deosebita, pauzele trebuie sa fie mai frecvente, dar de durata mai mica (3-5 minute);

la lucrarile grele care cer eforturi fizice mari, pauzele vor fi mai putin frecvente, dar de durata mai mare;

la lucrarile executate cu eforturi fizice neinsemnatesi cu ritm de munca scazut, se pot acorda doua pauze scurte, repartizate inainte de pauza de masa cu 1,5-2 ore si dupa 1,5-2 ore de la pauza de masa.

Recomandarile facute nu trebuie aplicate mecanic; alegerea regimului de munca si odihna trebuie sa se faca pe baza studierii atente a conditiilor concrete in care se desfasoara activitatea respectiva.

In tabelul 6.2. sunt prezentati factori care influienteaza munca operatorului chimist si gradul de solicitare .

Tabel 6.2. Factori care influienteaza munca operatorului chimist si gradul de solicitare .

480……………………………………………………………..100%

x…………………………………………………………………4,7

x==22.25 minute pauză.

Cele 22,25 minute rezultate ca timp de odihna vor fi distribuie conform figurii 6.1.

Figura 6.1. Distribuirea timpului de odihna

6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

La organizarea alternării trebuie să avem în vedere următoarele aspecte:

Toți muncitorii care lucrează în același schimb să fie tratați în mod egal din punct de vedere al succesiunii timpului de lucru și al timpului liber

Să existe planuri ale alternării schimburilor pentru întregul an în vederea organizării timpului liber de fiecare muncitor în parte

Muncitorii să nu aibe de prestat schimburi duble

Regimul pauzelor să corespundă cerințelor procesului de muncă.

Ținând cont de specificul procentului tehnologic, presupunem următoarea variantă de alternare a schimburilor ilustrata in figura 6.2

Figura 6.2. Stabilirea regimului de munca pe durata unei luni

6.5. Proiectarea conditiilor de munca

Pentru asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare se stabiliesc urmatoarele valori ale factorilor de ambianta fizica si psihica prezentati in tabelul 6.3.

Tabel 6.3. Factorilor de ambianta fizica si psihica

6.6. Proiectarea necesarului fortei de munca

Numarul de persoane se trece deasupra simbolului cu cifre arabe. Numarul de schimburi se trece in dreptul simbolurilor cu cifre romane.

Planificarea necesarului de angajati in cadrul sectiei de obtinere a Morfinei este prezentata in figura 6.3.

Figura 6.3. Legenda pentru planificarea necesarului de forta de munca

Reprezentarea pe sarcini, studii, sexe, a forței de muncă, destinată deservirii intalației de obținere a morfinei, este prezentată in tabelul 6.4.

Tabel 6.4. Reprezentarea pe sarcini, studii, sexe, a forței de muncă

6.7. Proiectarea organigramei sectiei de productie

Organigrama firmei este prezentata in figura 6.4.

Figura 6.4. Organigrama sectiei

6.8. Calculul fondului de retribuire

Pe baza schemei tehnologice și repartizării forței de muncă pe servicii, studii și sexe, am calculat fondul de retribuire pentru muncitori și pentru personalul TESA DP.prezentat in tabelul 6.5.

Tabel 6.5. Fondul de retribuire pentru muncitori și pentru personalul TESA DP.

ETAPA 7. Proiectarea managementului intreprinderii

7.1. Proiectarea misiunii intreprinderii

Consiliul de conducere al intreprinderii isi propune ca prioritate satisfacerea consumatorilor prin realizarea produselor de cea mai buna calitate. Orice decizie se va lua la nivel de conducere va fi luata in functie de propunerile consumatorilor. Numai prin acest mod de a se actiona se va putea permite satisfacerea nevoilor si cerintelor salariatiilor si totodata atat furnizorii cat si distibuitorii vor putea sa prospere alaturi de intreprinderea noastra.

De la bun inceput, politica managerială se bazeaza pe principiul investirii în utilaje tehnologice moderne, capabile să realizeze produse de calitate, la standarde internaționale.

7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderilor

Firma are stabilit ca obiectiv general al afaceri, generarea si maximizarea profitului, în condițiile unei atitudini pe deplin respectată față de mediul înconjurător, ca suport al existenței lor si al întregii comunități, asigurînd securitatea și sănîtatea la locurile de muncă prin minimizarea sau izolarea riscurilor pentru proprii angajați, contractanți și vizitatori.

De asemenea mai luam in vedere si urmatoarele aspecte:

obtinerea unui profit anual de cel putin 10%;

imbunatatirea conditiilor de munca prin achizitionarea unor utilaje de ultima generatie;

satisfacerea clientilor prin produse de calitate;

stimularea salariatilor cu prime trimestriale in functie de performantele realizate;

permanentizarea furnizorilor in schimbul oferirii de produse de calitate la preturi acceptabile si la termenele convenite;

cooperarea cu autoritatile

7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

Pentru a atinge obiectivele menționate mai sus, firma își propune să vândă produsele la un preț avantajos și să producă produse finite de o calitate superioară.

a) In cadrul cercetarii si dezvoltarii ne propunem urmatoarele:

– gasirea de noi materii prime;

– investirea in cercetare la nivel de competent;

– angajarea de personal calificat;

– elaborarea unor tehnologii modern,integrate,pentru utilizarea cat mai complete de materii prime;

– incurajarea schimbului de experienta in acest domeniu.

b) Pentru productie ne propunem urmatoarele:

– achizitionarea de materii prime de calitate;

– modernizarea utilajelor folosite;

– achizitionarea de ambalaje de calitate;

– obtinerea unui produs finit de calitate;

– reducerea consumului de energie

c) La nivel comercial ne propunem:

– achizitionarea de materii prime de calitate;

– modernizarea utilajelor folosite;

– achizitionarea de ambalaje de calitate;

– obtinerea unui produs finit de calitate;

– reducerea consumului de energie

d) In cadrul resurselor umane ne propunem :

– programe de perfectionare a salariatiilor;

– organizare de cursuri pentru absolventii de facultate;

– schimburi de experienta intre specialistii intreprinderii si specialistii altor intrprinderii

cu acelasi profil;

– organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor disponibile.

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Conducerea colectivă este o metoda democratica de conducere, care porneste de la premisa ca fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel ca posibilitatea erorilor este foarte ridicata in luarea deciziilor individuale.

Conducerea colectiva are diferite sensuri in practica, si anume;

– conducerea unei unitati micro si macro se face prin organisme colective;

– la fundamentarea si luarea deciziei participa toti membrii unitatii conduse;

– conducerea colectiva se realizeaza fie prin participarea tuturor membrilor unitatii conduse, fie prin delegati alesi de colectivitate.

O conducere colectiva presupune structuri adecvate, care sa fie respectate in toate împrejurarile, mentinerea unui echilibru permanent intre leaderii de opinie si ceilalti membri ai conducerii colective, respectarea acestui echilibru anuland continutul si virtutile acestei metode. De asemenea, o conducere colectiva trebuie sa foloseasca metode adecvate de comunicare intre conducatori si cei condusi, astfel încat acestia din urma sa aiba acces la analiza si influientarea actului de conducere.

Conducerea colectiva, constructie logica si pe deplin democratica din punct de vedere teoretic, se poate transpune, deocamdata, mai greu in practica si numai pentru decizii strategice care se iau la intervale mai mari de timp. Pe masura ridicarii calificarii profesionale si a tinutei morale, atat in ceea ce priveste managerii, cat si colectivele largi de oameni, este de asteptat ca aceasta metoda sa se impuna ca o solutie adecvata pentru instituirea unui model de viata democratic.

7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat