Estimarea Potentialului Locurilor de Munca Verzi la Nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene

INTRODUCERE

“Un loc de munca verde cuprinde caracteristici ce contribuie la o tranzitie socio-ecologica prin sprijinirea si cresterea utilizarii energiei regenerabile si reducerea si eliminarea utilizarii energiei non-regenerabil.” Fischer-Kowalski and Haberl, 2007

6.1 Definirea locurilor de muncă verzi

Studiile despre locurile de munca ecologice au luat amploare in ultimii ani dintr-o varietate de surse (organizatii non-guvernamentale, grupuri industriale ,cadre universitare etc.) cu diferite estimari ale beneficiilor pentru creare de locuri de munca.

Ca si definitie generala locurile de munca verzi sunt acele joburi in care persoanele care le ocupa ajuta la reducerea sau chiar eliminarea impactului negativ al activitatilor diferitelor sectoare economice asupra mediului inconjurator, la conservarea sau refacerea calitatii mediului prin aprofundarea unor stragegii si punerea in practica a unor solutii alternative pentru inlocuirea consumului de resurse poluante sau neregenerabile.

Principalele activitati ce definesc un loc de munca verde sunt :

-activitati care au ca scop redresarea, reducerea sau eliminarea efectelor nocive ale actrivitatiilor desfasurate de om asupra mediului inconjurator precum si prevenirea si inlaturarea definitive a efectelor catastrofale ale calamitatilor naturale.

– activitati care realizeaza bunuri sau servicii intr-o forma ce protejeaza mediul

-activitati de controlare si prevenire a poluarii mediului.

-activitati in zonele care asigura suportul tehnic, stiintific si tehologic pentru procesele de productie din economia verde.

O alta abordarea pentru a definii un loc de munca verde are in principal efectul sau impactul pe care o activitate o are asupra mediului cat si scopul acesteia.Potrivit acestei acestei definitii locruile de munca se pot impartii in patru mari categorii:

Categoria I

Rezultatul muncii este reprezentat de emisii scazute de carbon, activitatea profesionala are ca prim obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera ,iar joburile vizate pentru aceasta categorie sunt : instalatiile solare si activitatile de cercetare si dezvoltare avand ca obiectiv asigurarea eficientei energetice. Din punct de vedere al activitatiilor si al impactului asupra mediului inconjurator locurile de munca din aceasta categorie sunt printer cele mai verzi.

Categoria II

Rezultatul muncii este reprezentat de emisii scazute de carbon, activitatea profesioanala nu are ca principal scop reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera, iar joburile reprezentate de aceasta categorie sunt cele de professor, journalist , bacher , etc. Locurile de munca din aceasta activitate sunt reprezentate de activitati care au un consum redus de emisii de carbon, in general ecologice, dar produsul final nu este acela de a reduce emisiile de gaze ci doar protejarea mediului.Acestea pot fi incadrate in categoria locurilor de munca verzi deoarece pe termen lung nu vor avea un impact negative asupra climatului global.

Categoria III

Rezultatul muncii este caracterizat in principal de emisii ridicate de carbon, activitatea profesionala are in prin plan reducerea emisiilor de gaze cu effect de seria , iar ca job al acestei categorii este cel de chemist ce lucreaza la dezvoltarea de ingrasaminte alternative.Locurile de munca din aceasta categorie se gasesc in sectoarele cu emisii ridicate de carbon iar rezultatele au ca scop atenuarea schimbarilor climatice , aceste joburi fiind create sau mentinute in procesul de tranzitie catre o economie cat mai verde.

Categoria IV

Rezultatul muncii din aceasta categorie este caracterizat de emisii ridicate de carbon, activitatea profesionala nu are ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera, iar locurile de munca specific pentru aceasta cateogrie sunt acelea de: lucrator in otelarii deoarece otelul principala materie prima folosita pentru construirea centralelor eoliene.Locurile de munca din aceasta categorie nu sunt considerate ca fiind verzi, nici din punct de vedere al obiectiviului activitatilor nici din punct de vedere al produsului final.

Atat diferentele semnificative intre definitii cat si lipsa unei definitii statistice au fost mentionat de aproximativ 21 de state care au fost incluse intr-un proiect de cercetare privind competentele necesare pentru a fi dezvoltate in procesul de tranzitie catre o economie verde.

Pentru a intelege mai bine conceputul de loc de munca verde adjectivul verde se poate imparti in 3 mari categorii.

Ce fel de joburi sunt locurile de munca verzi?

In general locurile de munca ecologice reduc impactul asupra mediului , al inteprinderilor si sectoarele economice.Locurile de munca verzi se pot gasi in diferite sectoare ale economiei de la surse de energie pana la reciclare , constrictii si transport. Ele pot fi folositoare deoarece reduc consumul de energie , de meterie prima a emisilor de gaze cu efect de sera prin strategii de inalta eficienta pentru a proteja si reface ecosistemele .

Cat de eficiente sunt locurile de munca ecologice?

Un loc de munca ecologic nu constituie in mod automat un loc de munca decent. De multe ori aceste joburi implica un proces care adesa este periculos si dificil , poate provoca daune sau pagube seminifacive la nivelul mediului si a sanatatii umane.Ocuparae fortei de munca in aceastra industrie este in curs de dezvoltare , tinde sa fie precara si avand venituri mici.Daca se doreste ca aceste locuri de munca ecologice sa fie o punte solida spre un viitor cu adevarat durabil atunci ele de asemenea trebuie sa indeplineasca anumite standarde pentru a fi numite locuri de munca decente.

Care sunt abilitatile potrivite pentru ocuparea unui loc de munca verde ?

De regula canditatii cei mai potrivit pentru ocuparea unui loc de munca ecologic sunt acele porsoane care dobandesc aptitudini potrivite si capacitati de a invata lucruri noi ,deschisi la schimbare .

In prezent, locurile de munca ecologicice tind sa fie concentrate in anumite tari si regiuni.Raportul locurilor de munca demonstreaza ca vor exista oportunitati pentru aceste joburi si pentru persoanele, intreprinderile si tarile in curs de dezvolotare.Pentru acest lucru educatia si formarea joaca un rol important in realizarea acestui concept.

Evaluarea locurilor de munca verzi

Intervalul de timp pentru creștere numarului de locuri de muncă ecologice este de asemenea important. Multe locuri de muncă pot fi create pe termen scurt în fazele de construcție, de fabricație și de instalare a diverselor tehnologii ecologice. Există o întrebare în jurul durabilitatatii creșterii locurilor de muncă ecologice și câte locuri de muncă vor fi generate pe termen lung. Un beneficiu potențial pe termen lung a ecologizarii economiei este inovarea. Dezvoltarea de noi tehnologii, industrii și procese ar putea oferi o gamă întreagă de noi oportunități de angajare. Problema intervalului de timp se aplică costurilor. De exemplu, costurile de capital ale energiei solare și eoliene sunt mari, dar costurile lor de operare pe termen lung sunt mici. Energia regenerabilă este inițial mai scumpă decât energia din surse fosile de combustibili. In aceeași ordine de idei, ceea ce poate fi costisitor in prezent poate conduce la economii mai mari în viitor. De exemplu, clădirile de ecologizare poat fi costisitoare la început, dar în cele din urmă vor duce la economii printr-o mai mare eficiență energetică.

De asemenea, trebuie avuta în vedere si amploarea intervenției verde. Strategiile de ecologizare pot avea un impact local, național și internațional.

Algoritmul unui loc de munca verde

Pentru a putea intelege mai bine cum diferentele unui loc de munca verde, se poate nuanta adjectivul in 3 mari categorii:

Prima categorie este cea de verde inchis care include acele joburi care se concentreaza in principal pe mediu si care are la baza activitati ecologice.Exemplele de joburi din aceste categorii sunt : ingineri in instalatii solare, oameni de stiinta in mediu.

A doua categorie este verde deschis ce include acele joburi care au activitatile de ecologizare pe plan secundar. Ca exemple de joburi pentru aceasta categorie sunt se pot evidentia urmatoarele:ingineri mecanici, ingineri in foraj etc.

Cea de a treia si ultima este verdele neutru care este o categorie apartea , neavand nici un impact fie pozitiv fie negativ asupra economiei verde.Joburile pentru aceasta categorie sunt cele de :manager, agent vanzari, bancheri etc.

Pentru a ajunge la o concluzie cu privire la “ nuantele de verde” si cum se pot clasifica joburile in functie de aceste categorii se poate utiliza un algoritm care are la baza un numar exact de parametrii.

Parametrii care sunt luati in considerare sunt :

-Titlul lucului de munca

-Descrierea locului de munca

-Categoria lucului de munca

-Firma

-Ocupatia

-Industria din care face parte.

In urma acestor analiza ale parametrilor se poate evalua jobul si pe acesta cale se poate plasa in cateogria din care face parte.Titlul locului de munca este evaluat comparativ cu alte titluri ale jobului, descrierea jobului este filtrate in functie de anumiti termeni, firma este analizata in functie de nivelul durabilitatii in timp ce ocupatia si industra sunt analizate din punct de vedere al experientei.

Estimari ale locurilor de munca verzi

In anul 2011 compania international de cercetare IDC ( International Data Corporation) a prezentat raportul intitluat “Green Jobs”.Acesta a fost pregătit de către 17 cercetători primari din trei organizații importante, și anume IDC, Banca de Dezvoltare a Africii de Sud, precum și Comerț și Strategii de politica industrială

Pentru determinarea potențialelor surse pentru locurile de muncă "verzi", IDC a identificat 26 de segmente verzi sau tehnologii care pot fi grupate în patru mari categorii: de producere a energiei, eficiența energetică a resurselor, emisii de control ale poluării și managementul resurselor natural. De exemplu, vântul și energia solară sunt două segmente din categoria generararii de energie, care oferă o defalcare a locuri de muncă estimate pentru industriile verzi. O definiție relativ strictă a unui loc de muncă ecologice a fost aplicat aici, adică locurile de muncă sunt create în mod direct, prin activități benefice pentru mediu. De asemenea, potențialul de muncă este clasificat în activități de construcție, construcții și instalații; operațiuni și întreținere; de fabricație. Se admite că ecologizarea economiei poate duce de asemenea, la disparitia locurilor de muncă în "economia maro fiecare dintre categoriile largi. De exemplu, introducerea de autobuz sistemelor de tranzit rapid în transportul în categoria de. Diferite termene (pe termen scurt, mediu și) sunt, de asemenea, luate în considerare în estimarea potențialului de locuri de muncă în fiecare segment. Pe scurt, estimarea pe termen scurt (următorii 2 ani) a potențialului de muncă totală netă este de 98 000 de locuri de muncă, și pe termen lung (următorii 8 ani) potențial de muncă este 462 567 locuri de munca. Gestionarea resurselor naturale poate conduce la cel mai mare număr de locuri de munca, aproximativ 232 926 pe termen lung. Producerea de energie verde este estimata undeva la aproximativ 130 023 de locuri de muncă pe termen lung.

Probleme ale estimarilor locurilor de munca verzi

Există mai multe probleme cu privire la acest raport relatat de IDC. Principala problema este aceea de omiterea costurilor pentru diversele tehnologii folosite. IDC admite ca pretul este un factor critic în determinarea fezabilității punerii în aplicare a strategiilor de creștere verde. Deficiențele sunt in general lipsa de informare și sursele de finanțare pentru cresterea ecologizarii. Amploarea investițiilor necesare pentru a ecologiza economia este data de partea financiara care ar trebuie sustinuta in principal de sectorul privatCu toate acestea, costurile finanțate prin împrumuturi ar putea constitui un stimul fiscal. Investițiile publice în "verzi" au contribuit la o redresare economică parțială, precum și la crearea de locuri de muncă în economia ecologică.

De asemenea , calitatea informațiilor disponibile pentru diferitele segmente ale economiei ecologice variază si necesită anumite ipoteze care trebuiesc făcute pentru calcularea estimărilor de locuri de muncă. Aceste estimări se bazează pe informații parțiale despre activitățile de ecologizare. În raportul relatat de IDC, posibila trecerea de la transportul rutier la transportul feroviar este menționat superficial, in timp ce o astfel de schimbare poate reduce în mod substanțial emisiile de gaze cu efect de seră și de a crea noi oportunități de angajare, dar nu există suficiente informații disponibile pentru a construi acest lucru.

O altă problemă este lipsa de personal calificat. Creștere de locuri de muncă în domeniul eficienței energetice este beneficiul cel mai promițător deoarece sectorul eficienței energetice este mai laborios decât industriile tradiționale de generare a energiei și are o cerere mai mare de forta de munca calificata.

Aceste limitări și condiții reprezinta probabil cel mai mare factor determinant al creșterii locurilor de muncă. Regulamentele sunt astfel un factor crucial pentru creșterea de locuri de muncă în fiecare segment al raportului relatat de IDC. Ritmul lent de revizuire și dezvoltarea de noi cadre de reglementare sunt identificate ca obstacole majore în calea dezvoltării economiei.

Ecologizarea economiei a fost dovedita la nivel global avand un mare potențial pentru îmbunătățirea mediului Acest potențial este deosebit de important, având în vedere nivelul ridicat de emisii de carbon. Estimările de creștere ecologică arată amploarea potențială a ocupării forței de muncă. Există, totuși, multe incertitudinea în jurul acestor estimări și ipoteze care stau la baza lor. Una dintre problemele-cheie se referă la dimensiunea stimularii necesare pentru a crea industrii ecologice și durabile. Capacitatea de a furnizare și implementare a politicii industriale și de formare de competențe va avea, de asemenea, un impact asupra creșterii de locuri de muncă ecologice. În cele din urmă, modul in care ecologizare va creștere si va fi finanțata este un alt aspect important care trebuie luate în considerare.

Conceptul de economie verde.

„O economie verde poate fi definită ca o economie care are ca rezultat pe termen lung îmbunătățirea bunăstării și reducerea inegalităților umane, fără a expune generațiile viitoare riscurilor de mediu semnificative și deficitelor ecologice” (UNEP, 2010).

În 2007, o serie de organizatii internationale precum Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Organizația Internațională a Muncii (OIM), și Confederația Sindicatelor International (ITUC) au lansat de comun acord Inițiativa locurilor de munca “verzi” numita Green Economy Initiative to Get the Global Markets Back to Work”, avand ca rol principal orientarea economiei catre tehnologi si invesitii curate.

In prezent nu exista nici o definite unica pentru un loc de munca “verde”. Potrivit UNEP un loc de munca “verde” reprezinta o pozitie in agricultura,productie, cercetare si dezvoltare, activitati administrative si de servicii care contribuie in mod substantial la restabilirea calitatii mediului inconjurator. In mod specific acestea includ locuri de munca care ajuta la protejarea ecosistemului si a biodiversitatii; reduce consumul de energie si de materiale, prin intermediul unor strategii de mare eficienta , strategii menite sa minimizeze sau chiar sa evite formarea de substante sau deseuri care prin utlizarea lor sa polueze mediul.

O alta definitie este data prin faptul ca o economie verde poate fi considerata ca fiind o economie cu emisii reduse, prin utilizarea durabilia si eficienta a resurselor si asigurearea incluziunii sociale.

Prin raportul realizat de UNEP in anul 2011 intitulat “ Economia Verde” se demonstreaza ca pentru o posibila econonomie verde trebuie facute invetitii de aproximativ 2% din PIB-ul global pe an(1.300 miliarde de dolari) pana in anul 2050 pentru a concretiza o transofrmare verde a sectoarelor principale precum:turism , agricultura, transport, energie ,pescuit.

Pe langa aceste organisme internationale , numeroase studii accetuneaza patru aspecte macroeconomice ce trebuiesc luate in considerare in analiza economiei verzi si anume:

-modul prin care generatiile urmatoare vor lua in considerare deciziile economice.

-efectele pe care degradarea mediului le are atat asupra ofertei agregate precum si politicile de protectie asupra ofertei si cererii agregate.

-un fapt care este evidentiat prin schimbarile seminifcative in modelele de productie si consum este cresterea economica

– modul prin care intiativele intocmite la nivel global referitoare la acest mediu for fi finantate.

Studiile demonstreaza ca o strategie de investitii in economia verde duce in general la o crestere economica destul de lentra pe termen scurt si mediu, dar pe termen lung putem asista la o creste economica rapida.

Ecologizarea economiei a fost dovedita la nivel global avand un mare potențial pentru îmbunătățirea mediului Acest potențial este deosebit de important, având în vedere nivelul ridicat de emisii de carbon. Estimările de creștere ecologică arată amploarea potențială a ocupării forței de muncă. Există, totuși, multe incertitudinea în jurul acestor estimări și ipoteze care stau la baza lor. Una dintre problemele-cheie se referă la dimensiunea stimularii necesare pentru a crea industrii ecologice și durabile. Capacitatea de a furnizare și implementare a politicii industriale și de formare de competențe va avea, de asemenea, un impact asupra creșterii de locuri de muncă ecologice. În cele din urmă, modul in care ecologizare va creștere si va fi finanțata este un alt aspect important care trebuie luate în considerare.

METODOLOGIE

Analiza in componente principale

In general extragerea caracteristicilor generale liniare rerezinta unul din principalele scopuri ale instruirii nesupervizate. In cadrul sistemelor biologice, extragerea caracteristicilor alcatuiesc principala etapa a mecanismului cognitiv in obtinerea capacitatii pentru procesarea unor functii cognitive superioare.In esenta aceasta extragere a caracteristicilor presupune un proces de eliminare a redundantei existente asupra datelor, caracteristicile rezultand ca functii de elementre structurate ale spatiului formelor de intrare.

Tehnica numita “Analiza componentelor principale (Principal Component Analysis – PCA) are ca scop diminuarea controlata a numarului de variabile in principal de coloane alea unei matrice de date la doua sau chiar trei variabile.Asadar, in locul celor n variabile ce sunt corelate intre ele vom avea doar doua sau trei variabile numite componente si exprima noi calitati ale indivizilor si sunt construite astfel incat acestea sa fie necorelate , fiecare dintre aceste variabile reprezentand o combinatie liniara de variabile originale.

Scopul PCA este acela de a extrage cel mai mic număr de componente care să recupereze cât mai mult din informația totală conținută în datele originale. (Prof.univ.dr. Liliana SPIRCU)

Metoda de extragere a caracteristicilor mai poate fi interpretata ca un proces de analiza a structurii spatiului de reprezentare, obiectivele fiind acelea de detectare a elementelor esentiale modelata din punct de vedere matepatic printr-o transformarea defininta pe un spatiu de reprezentare ϕ:-> cu m<n.Componentele sunt caracteristicile pentru ∀x ∈, ϕ(x) fiind valoarea caracteristicii ϕ pentru forma reprezentata prin vectorul x; 1<i<m.

In cazul in care informatia reprezentata de forma x este trimisa printr-ul canal de comunicatie prin intermediul vectorului m- dimensional ϕ(x) atunci in cazul in care transformarea nu va fi inversabila, reprezentarea n- dimensionala este in general afectata de de erori.Conditia m<n justifica termenii de reducere a dimensionalitatii respectiv a compresieie datelor . Realizarea aplicatiei ϕ este realizata in asa fel incat pierderea de informatie sa fie cat mai mica, iar pierderea de informatie este evaluata prin intermediul unei functii criteriu. Din punct de vedere matematic revenirea extragerii caracteristicilor liniare la interferenta unei transformari se realizareaza prin inf E[f(x, x̄)] unde f(x, x̄) este valoare functiei criteriu daca forma initiala n- dimensionala X a fost reprezentata prin intermediul vectorului m- dimensional Y= ϕ(x)= al valorilor caracteristicilor selectate pe vaza careia poate fi efectuatat reconstructia n-dimensionala x̄.

Altfel spus , f(x, x̄) exprima o masura a eorii corespunzatoare schemei de reconstructie X=> ϕ(x)= x̄.

Deseori atunci cand se ia in analiza componentele principale se face referire si la numele de Transformare Karhunen-Leve(KLT) .

Notiuni practice referitoare la ajustarea norului de puncte in spatiul p- dimensional al variabilelor.

Prin ajustarea norului de puncte se intelege expunerea datelor din matrice prin mai putine coloane, incarcand sa se pastreze pe cat posibil informatia de ansamblu pe care norul de puncte o ofera.Pentru a face acest lucru se calculeaza mai intai matricea R a corelatiilor variabilelor iar apoi se vor calcula valorile proprii si vectorii proprii ai acesteia.Aceste componente principale sunt extrase in ordine descrescatoare a “importantei” astfel incat prima componenta extrasa va recupera in mod normal cea mai mare parte a cantitatii de informatie.

In continuarea se va prezenta pasii uni algoritm pentru obtinerea primelor q axe factoriale si a cantatatii de informatie in urma recuperarii lor.

Pas1.Se vor standardiza datele din matrice, folosind abateriile si mediile patratice ale variabilelor

Pas2.Se va calcula matricea corelatiilor din datele gata standardizate.

Pas3.Se vor identifica primele q valori proprii ale matricei R a corelatiilor.

Pas4.Prima axa factoriala f1 va fi data de vectorul propriu de norma 1 al valorii proprii λ1.Urmeaza a doua axa factoriala λ2 care va fi data din nou de vectorul propriu cu norma 1 asociat valorii λ2.etc dupa care se formeaza matricea F= F = ( f 1 , f 2 ,…, f q ) a vectorilor proprii

Pas5. Matricea C = ( ) a componentelor principale se obtine ddin matricea vectorilor proprii F a matricei R si din matricea X, C = X ⋅F

Pas6. Dupa parcurgerea pasului 5 cantitatea totala de informatie din norul de puncte descris de axele ……. este +…

Notiuni teoretice folostie in Analiza in componente principale.

Analiza in componente principale foloseste in general o serie de termeni.Printre cei mai utilizati sunt:

-Valorile si vectorii proprii.Daca avem o valoare proprime mai >1 pentru o componenta se va observa ca acea componenta are o contributie mai mare decat a unei variabile initiale , prin urmare este indicat sa o extragem.

-Scorurile componentelor principale.Aceste reprezinta coordonatele indivizilor , oferite de vectorii proprii selectati. In general media unei coloane de scoruri este 0.

-Graficul descresterii sau screen plot. Acest grafic ofera informatii privind atat valorile proprii cat si ratele lor de descrestere.

-Regula Kaiser-Guttman.Aceasta regula este folosita pentru a stabili numarul exact de componente principale: de regula avem atatea componente principale cate valori proprii avem mai mari ca 1

-Coeficientii de incarcare .Sunt coeficientii de corelatie dintre variabilelel originale si scoruri.

Analiza Cluster

Analiza Cluster reprezinta un grup de tehnici multivariate a caror scop este de a grupa variabilele in grupuri( de exepulu: respondetii, produse sau alte enitati), pe baza caracteristicilor pe care le detin.Este un mijloc de grupare bazata pe aceleasi atribute ale variabilelor.

Gruparea variabilelelor in alaliza cluster se bazeaza pe distanta(proximitate) in timp ce analiza factoriala se bazeaza pe modele de variatie( corelatie).In cadrul analizei cluster nu se stie cine sau ce apartine carui grup. Nu se stie nici macar numarul de grupuri, in timp la analiza discriminanta necesita sa se stie componenta gruparilor pentru a obtine o regula de clasificare.

Analiza Cluster nu are nici o baza statistica pentru a trage concluzii referitoare la un esantion de populatie .Nimic nu garanteaza solutii unice deoarece un element cluster pentru orce numar de solutii este dependent de alte elemente ale procedurii precum si mai multe alte solutii pot fi obtinute prin varierea unuia sau mai multor elemente de analzia cluster.Analiza cluster va creea intotdeauna clustere indiferent de existenta reala a oricarui timp de structura a datelor.

Obiectivele analize cluster

Obiectivul principal al analize claster este definirea structurii datelor prin plasarea celor mai similarea date in grupuri.Pentru a realiza aceasta sarcina trebuiesc abordate doua intrebari de baza:

-Cum masuram similitudinea?

-Cum formam grupui?

Masurearea similitudinii:

Similitudinea reprezinta gradul de corespondenta intre obiecte cu privire la toate caracteristicile utilizate in analiza.Este un set de reguli care servesc drept criterii de grupare sau separare a elementelor.

Formarea grupurilor

Grupurile se formeaza identificand 2 dintre cele mai similiare observatii care nu sunt in acelasi cluster si combinandu-le.Se aplica aceasta regula in mod repetat pentru a genera o serie de solutii cluster incepand cu fiecare observatie ca fiind propriul cluster si apoi combinarea a doua clustere in acelasi timp pana cand toate observatiile vor fi intr-un singur cluster.Aceasta procedura se mai numeste si procedura ierarhica deoarece se misca treptat pentru a forma o gama intreaga de solutii cluster.Prin urmare de aglomerare deoarece clusterele sunt formate prin combinarea clusterelor existente.

Reprezentarea grafica

Dendograma arata grafic modul in care clusterele sunt combinate la fiecare pas al procedurii pana cand toate sunt inserate intr-un singur cluster.

Standardizarea datelor.

De multe ori analiza factoriala este corelata cu interpretarea unei matirci de varianta-covarianta rezultatat dintr-o colectie de caracterisitci exprimate in diferite unitati de masura.

Valorile exprimate in unitati de masura nu pot fi comparate direct deoarece in general necesita o transformare a datelor prin standardizare