Estimarea Evolutiei Numarului de Salariati din Sectorul Economic al Judetului Timis

Estimarea evoluției numărului de salariați

din sectorul economic al Județul Timiș

cu detaliere în funcție de clasificarea COR (4 cifre) pe orizontul 2010-2014

CUPRINS

INTRODUCERE

Viața comunității timișene se desfășoară într-o continuă mișcare, având în centru economia județului, a cărei performanțe sunt dependente de calitatea forței de muncă. Există un interes reciproc între angajatori și angajați de a asigura o eficiență a parteneriatului lor, pentru a-și asigura avantaje materiale scontate. Pentru a forma în mod corespunzător forța de muncă la nivelul cerințelor progreselor tehnologice, sistemul de educație și învățământ trebuie să acționeze cu mult timp înainte.

În acest sens, prezentul studiu asupra estimării evoluției numărului de salariați din sectorul economic al Județului Timiș, cu detaliere în funcție de clasificarea COR (4 cifre) pe orizontul 2010-2014, este de mare importanță, atât pentru instituțiile de formare profesională, cât și pentru mediul de afaceri.

Echipa de lucru a realizat colectarea și evaluarea previziunilor existente privind evoluția economică de ansamblu a României. În această etapă s-a căutat o valoare estimativă privind numărul total de salariați pe România pornind de la prognozele realizate de următoarele instituții abilitate. S-au consultat și previziunile provenite din mediul privat privind România: Global Insight, Economist Intelligence Unit etc.

S-a extras numărul mediu salariați în România, conform Balanței forței de muncă, (BFM), 1990 – 2009. S-a determinat proiecția numărului total de salariați în Regiunea Vest , pornind de la corelația dintre numărul de salariați în Regiunea Vest și numărul total de salariați în România, precum și de la corelația dintre numărul de salariați în Regiunea Vest și PIB-ul/cifra de afaceri in Regiunea Vest, trendul specific Regiunii Vest. S-au consultat și anumite studii de evaluare calitativă a impactului diferiților factori specifici zonei (proiecte de dezvoltare strategică regională, productivitate etc.). În continuare s-a realizat o proiecție a structurii (%) numărului de salariați în Regiunea Vest pe secțiuni CAEN rev.2 (diviziuni pt. Secțiunea C);

Studiul întreprins are ca referințe structura, observată istoric, precum și corelația cu PIB-ul pe activități în Regiunea de Vest și Corelația cu CA pe activități în Regiunea Vest. S-a realizat și o analogie cu zone de referință din UE/România pentru plafonarea tendințelor. De asemenea s-a realizat și o evaluare calitativă a impactului diferiților factori specifici regiunii (proiecte de dezvoltare strategică regională, productivitate etc.).

Mulțumim tuturor reprezentanților instituțiilor centrale și regionale, în special din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă, Institutului Național de Statistică, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, care ne-au furnizat informațiile necesare pentru realizarea studiului. De asemenea, recunoștință conducerii Universității IOAN SLAVICI din Timișoara, pentru sprijinul logistic acordat. Pe baza datelor colectate s-a putut aplica o metoda de analiză comparată de date statistice și prognoza pentru minim 4 ani. S-au folosit mai multe date puse la dispoziție pe pagini web de diverse instituții, cum ar fi Eurostat, Prognozele Comisie Naționale de Prognoză, Agenția de Dezvoltare Regională V Vest, etc.

Studiul se finalizează într-o perioadă foarte controversată privind evoluția economiei naționale, în general, cât și marea instabilitate din mediul economic regional. Astfel, este interesant faptul că, deși România se consideră în mare criză economică, după un raport al Eurofound, (citat de Incont.ro), România s-a clasat pe primul loc în UE la numărul de locuri de muncă noi, în al doilea trimestru din 2010, după ce în primul trimestru se afla pe primele locuri din punct de vedere al job-urilor desființate. Potrivit datelor centralizate de Eurofound cele mai multe locuri de muncă noi din Uniune au fost create în România, aproape 5.000, urmată de Marea Britanie și Irlanda. În schimb, în ceea ce privește locurile de muncă desființate, ne aflăm pe locul 7 în UE. Astfel, dacă în perioada ianuarie – martie, au fost desființate mai mult de 14.000 de posturi, în al doilea trimestru al anului desființările s-au temperat la 2.500 de posturi, mai arată datele Eurofound.

Pe de altă part, o analiză a Comisiei Naționale de Prognoză indică în mod cert că, din punct de vedere economic, 2010 va fi un an mult mai bun pentru Timiș. Astfel, de la un produs intern brut pe județ de 25.106,6 milioane de lei, în 2009, experții C.N.P. indică o creștere, pentru 2010, la o sumă de 26.878,9 milioane de lei, pentru 2012 același produs intern brut trecând pragul de 30.000 de milioane de lei, ajungând la 31.365,7 milioane de lei. Din punct de vedere al numărului mediu de salariați în Timiș, Comisia Naționala de Prognoza susține, prin indicatorii ei, că efectele recesiunii nu s-au simțit foarte tare în Timiș, (dacă în 2008 era un număr mediu de salariați, la nivel județean, de 217.500), criza a făcut ca, în medie să se ajungă, în 2009, la 217.000 de salariați. Astfel, criza a dus la o scădere cu doar 500 a numărului mediu de salariați în Timiș, pentru anul următor fiind estimată o creștere, până la un număr de 230.900 de salariați. Pentru sfârșitul acestui an, Comisia Națională de Prognoză estimează o rată a șomajului de 4,5%, în Timiș înregistrându-se, din acest punct de vedere, o dublare a acesteia, e la doar 1,9% in 2008. Totuși, până în 2012, reprezentanții C.N.P. susțin ca rata șomajului în județ va începe din nou să scadă, ajunând la 3%.

Față de aceste considerații, se dorește ca prezentul studiu să devină un document de referință pentru Secretariatul Tehnic Permanent al Pactului Regional, atât prin structură, modalitate de abordare, cât și prin conținut, în care s-a realizat o detaliere în funcție de clasificarea COR (4 cifre) pe orizontul 2010-2014.

Autorii

Capitolul 1.

Situația actuală a României privind forța de muncă în SECTORUL INDUSTRIAL ÎN perioada 2007 – 2009

Evoluția câștigurilor salariale la nivel național în sectorul industrial în raport cu evoluția produsului intern brut în perioada 2007 – 2009

Forța de muncă reprezintă factorul principal în dezvoltarea economică. Calitatea acesteia din urmă depinde în mare proporție de corelațiile solide dintre resursele umane și coerența cerințelor pieței muncii cu programele de învățământ și formarea profesională. În egală măsură, existența unui sistem al pieței muncii dezvoltat funcție de evoluțiile principalilor indicatori macroeconomici, precum produsul intern brut (PIB), determină o mai mare eficiență a acestuia.

Buna funcționalitate a pieței muncii, și implicit calitatea resurselor umane, este dată de un grup de factori de influență ce sunt interdependenți atât la nivel teoretic cât și empiric. Corelarea sistemului de clasificare a categoriilor de activități economice (codul CAEN) cu cel al categoriilor de meserii certificate (codul COR) reprezintă un prim pas în consolidarea unui sistem practic și în concordanță cu nevoile de dezvoltare economică. Un al doilea pas îl reprezintă crearea de posibilități de educare și formare profesională în raport cu cerințele pieței muncii. Acesta este deosebit de important ca și sursă de proveniență a resurselor umane ce urmează a se încorpora în forța de muncă.

Indicatorii macroeconomici reprezintă un punct de plecare în evaluarea calitativă și cantitativă a pieței muncii. Produsul intern brut constituie principala metodă calitativă de observare a dezvoltării economice la nivel național.

PIB reprezintă măsurarea activității economice, definită ca valoare a tuturor bunurilor și serviciilor produse minus valoarea oricăror bunuri sau servicii utilizate în crearea lor. Calcularea ratei anuale de creștere a volumului PIB are rolul de a permite comparații cu dinamica dezvoltării economice atât în timp cât și între economii de diferite mărimi. Pentru măsurarea ratei de creștere a PIB in termeni de volum, PIB-ul în prețuri actuale este cuantificat în prețurile anului anterior și, mai mult, modificările de volum calculate sunt impuse la nivelul anului de referință; aceasta fiind denumită serie în lanț. Conform acesteia, evoluțiile prețurilor nu vor mări rata creșterii.

Tabelul 1.1.1. Rata reală de creștere a PIB – evoluțiile procentuale din anul precedent

La nivelul perioadei 2000 – 2009 se poate observa creșterea constantă a acestui indicator până în anul 2005, urmând fluctuări extreme de creștere și scădere. Mai mult, la nivelul perioadei 2007 – 2008 există o creștere de la 6.3% la 7.3%, urmând descreșterea la – 7.1% în 2009, evoluție puternic negativă determinată de efectele crizei financiare mondiale asupra economiei românești.

Evoluția trimestrială a PIB: modificare procentuală față de trimestrul precedent (%)

Sursa: Comisia Națională de Prognoză

Figura 1.1.1.

Efectele crizei financiare la nivel național au fost și sunt estimate prin diferite metode de prognoză, opiniile din literatura de specialitate fiind diferite, ajungând chiar în contradicție. Conform Comisiei Naționale de Prognoză, evoluția trimestrială a PIB se estimează a crește la nivel trimestrial într-un ritm susținut, de la -4.6% în trimestrul I al anului 2009 până la 2.4% în trimestrul IV al anului curent. Considerând această creștere la nivel regional, putem urmări evoluția PIB la nivel de regiuni de dezvoltare.

Figura 1.1.2.

În anul 2007, perioadă ce a marcat intrarea României în Uniunea Europeană, se observă niveluri ridicate ale PIB. În realizarea unei clasificări a celor mai puternice dezvoltate economic regiuni, în raport cu UE 27, Regiune de Dezvoltare 8 (București-Ilfov) are un procent de 92.2%, urmând regiunea de Vest cu 48.2%, aproximativ jumătate din nivelul capitalei și, la diferențe mici, regiunea Centru și Nord-Vest.

Tabelul 1.1.2. PIB, pe categorii de resurse, perioada 2005 – 2009 – milioane lei prețuri curente –

Un aspect important în dezvoltarea bruscă a regiunilor naționale se datorează de asemenea surselor de finanțare nerambursabile, care reprezintă modalități de dezvoltare accelerată și structurală a economiei atât la nivel micro cât și macroeconomic. Implementarea instrumentelor structurale la nivel național a însemnat o oportunitate de consolidare a principalelor sectoare economice cu posibile rezultate calitative la nivelul pieței muncii. Totuși, lipsa formării adecvate în utilizarea acestor instrumente europene a dus la o absorbție inițială lentă. La acest factor principal s-au mai adăugat probleme de ordin legislativ, de armonizare a cadrului european și cel național. La nivelul implementării acestor proiecte inițiate pentru dezvoltare sursele de întârzieri și rezilierea contractelor între beneficiari și stat s-au concretizat în principal prin lipsa informațională privind aplicarea celor două categorii de legi.

Totuși, importanța accesării fondurilor europene cât și rezultatele economice obținute la nivelul regiunilor a determinat o creștere calitativă a PIB la nivel general național. La nivelul sectoarelor de activitate, în perioada 2005 – 2009, sectorul industrial reprezintă aproximativ un sfert din structura PIB, acest sector crescând constant, aproape dublându-se în perioada analizată.

Figura 1.1.3.

În sectorul industrial se observă diferențe majore între ramurile constituente. La nivelul indicilor volumului cifrei de afaceri în perioada decembrie 2007 – decembrie 2008 ramura energetică predomină, urmărind o evoluție descendentă, de la punctul de maxim în iunie 2008 la o valoare de aproximativ 135% la un punct de minim în decembrie 2008 de aproximativ 98%. În paralel, ramura industriei prelucrătoare, urmează același trend dar la un nivel inferior.Dacă în acest caz punctul de maxim îl reprezintă valoarea de aproximativ 110% în aprilie 2008, punctul de minim de circa 95% coincide cu perioada minimului din ramura anterior analizată.

Câștigul salarial mediu brut în industrie, în luna Decembrie 2007

Fig2007

Figura 1.1.4.

În raport cu evoluția PIB, respectiv cu primordialitatea sectorului industrial în structura indicatorului, au fost analizate câștigurile medii brute în perioada decembrie 2007 – decembrie 2008 în sectorul industrial. Atât la nivel de cifra de afaceri cât și din punct de vedere al remunerării salariaților evoluția celor două ramuri, energetic și industrie prelucrătoare, se diferențiază puternic, acestea fiind caracterizate de extreme. Câștigurile salariale în ramura energetică reprezintă o creștere puternică, atingând un maxim în decembrie 2007 de 2745 RON brut, în raport cu media la nivel de sector de 1553 RON. La nivelul industriei prelucrătoare, aceasta este sub medie, ajungând în perioada de referință la un maxim de 1356 RON brut.

Tabelul 1.1.3. Câștigurile salariale medii nominale din industrie, în luna decembrie 2007

pe activități (diviziuni) CAEN Rev.1

În industria prelucrătoare cele mai mari câștiguri salariale sunt cele din domeniul produselor din tutun (3327 RON), urmat de prelucrarea țițeiului (2891 RON), în timp ce salariul maxim în ramura energetică ajunge la 3168 RON, în producția, transportul și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă.

Tabelul 1.1.4. Câștigurile salariale medii nominale din industrie, în luna decembrie 2008

pe activități (diviziuni) CAEN Rev.1

Figura 1.1.5.

Față de 2007, dacă ramura extractică reprezenta maximul de 2779 RON în perioada dată, în 2008 aceasta este depășită de industria energetică, aceasta din urmă ajungând la o sumă de 3321 RON brut, în timp ce în aceeași perioadă industria prelucrătoare are aproximativ aceeași creștere procentuală ca și ramura energetică, ajungând la valoarea de 1603, deși tot sub media de 1848.

În perioada decembrie 2008, salariul maxim în sectorul energetic crește la 3821 RON, fiind totuși depășit de cel din domeniul produselor din tutun, care ajunge la 4633 RON.

Câștigurile salariale și consumul populației

Tabelul 1.1.5. Câștigul salarial net lunar pe activitățile economiei naționale CAEN Rev.1

– lei –

Sursa: Institutul Național de Statistică

Aceste maximuri sunt susținute de câtigurile salariale din perioada 2005 – 2008 care, per ansamblu, la nivelul categoriilor de activități CAEN susțin creșteri semnificative la nivel general.

Tabelul 1.1.6. Câștigul salarial net lunar pe activitățile economiei naționale CAEN Rev.2

– lei –

Sursa: Institutul Național de Statistică

La fel, prin prisma clasificării CAEN revizuirea 2, tendința se menține pentru perioada 2008. Trebuie de asemenea menționat că perioadele anterioare nu se pot lua în considerare din cauza realizării revizuirii clasificării CAEN în anul 2008.

Evoluția numărului de angajați în raport cu evoluția indicilor

de producție în sectorul industrial în perioada 2007 – 2009

Tabelul 1.2.1. Numărul mediu al salariaților pe activitățile economiei naționale CAEN Rev.1

– mii persoane –

Sursa: Institutul Național de Statistică

În raport cu analiza anterioară privind câștigurile salariale, conform clasificării CAEN cu revizuirea 1 în ramura industrială prelucrătoare există cei mai mulți salariați la nivelul sectorului, 75,9 mii persoane în anul 2008, în timp ce la nivelul industriei energetice sunt doar 3,7 mii persoane în 2008. Raportat la analiza anterioară, se poate observa un nivel minim de câștiguri în raport cu un număr mare de angajați, în timp ce la nivelul ramurii energetice raportul este invers proporțional.

Tabelul 1.2.2. Numărul mediu al salariaților pe activitățile economiei naționale CAEN Rev.2

– mii persoane –

Sursa: Institutul Național de Statistică

La nivelul clasificării CAEN, revizuirea 2, tendința se menține, fapt ce arată că nu structura sistemului în sine este un factor de influență determinant ci eficiența și cererea de produse și servicii în sine.

Tabelul 1.2.3. Efectivul salariaților din economie

– mii persoane-

Dacă se urmărește tendința anterior observată la nivelul evoluției anului 2007 aceasta este confirmată prin efectivul salariaților din economie. Minimul în industrie raportându-se la structurile analizate. Mai mult, în comparație cu celelalte sectoare, aceasta deține maximul de angajați.

Tabelul 1.2.4. Efectivul salariaților din economie

-mii de persoane-

Observațiile anterioare sunt susținute și de datele pentru anul 2008, unde se pot observa ușoare fluctuații, care însă nu influențează procentajul efectivului salariaților din sectorul industrial în totalul la nivel național sectorial.

Tabelul 1.2.5. Efectivul salariaților din economie

-mii de persoane-

Analizând același caz la nivelul anului 2009 se observă puternice scăderi ale numărului salariaților în toate sectoarele economice, totuși, ponderea efectivului de salariați în domeniul industrial fluctuând ușor în procentul total la nivel național. Diferențele efectivului de salariați din luna decembrie 2007 față de luna decembrie 2006

Figura. 1.2.1.

La fel, tendința se poate urmări în graficul de mai sus, justificând astfel trendul analizat anterior.

Tabelul 1.2.6. Rata de angajare

Rata de angajare este calculată împărțind numărul de persoane între 15 și 65 ani angajate la totalul populației din același grup de vârstă. Indicatorul este bazat pe Statistica Forței de Muncă a UE. Statistica acoperă întreaga populație care trăiește în locuințe private și îi exclude pe cei din gospodăriile colective precum adăposturi, case de bătrâni și spitale. Populația angajată este de fapt acea categorie de persoane care în timpul săptămânii de muncă de referință au realizat orice activitate plătită sau aducătoare de profit pentru cel puțin o oră, sau nu au lucrat dar au locuri de muncă de unde au lipsit temporar.

Indicele producției industriale (IPI) este un indice de volum și măsoară evoluția rezultatelor activităților cu caracter industrial dintr-o perioadă față de alta. Indicele producției industriale este de tip Laspeyres, iar utilizarea lui sub această formă necesită revizuirea periodică a sistemului de ponderare și asigurarea reprezentativității seriilor de produse selectate.

Tabelul 1.2.7. Indicii producției industriale

B = serie brută/ gross series

C = serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare

Tabelul 1.2.8. Indicii producției industriale

B = serie brută

C = serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare

Indicii producției industriale măsoară evoluția acesteia pe total, pe secțiuni (industria extractivă, prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă), pe diviziuni CAEN Rev.1 (10,11,13,14, 15-29,31-36, 40, 41) precum și pe marile grupe industriale. Gradul de acoperire pe total industrie este de 78,6%. Pentru calculul indicilor producției industriale se utilizează un eșantion de 1510 produse reprezentative, pentru care se înregistrează date cantitative privind producția realizată.

Indicii producției industriale în perioada Decembrie 2006 – Decembrie 2007

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

Figura 1.2.2.

Indicele valoric al comenzilor noi din ramurile industriei prelucrătoare care lucrează pe bază de comenzi pe total (piața internă și piața externă) a fost în decembrie 2007 cu 10,5% mai mare față de luna precedentă, cele mai mari creșteri înregistrându-se la următoarele ramuri industriale: mijloace de transport neincluse la cele rutiere (+391,1%), echipamente pentru radio, televiziune și comunicații (+112,5%) și aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice și ceasornicărie (+101,2%). Tot în sectorul industriei prelucrătoare, scăderi semnificative ale comenzilor noi au avut loc în ramurile: produse textile (-25,8%), metalurgie (-22,1%) și celuloză, hârtie și produse din hârtie (-20,0%). În ceea ce privește marile grupe industriale, indicele valoric al comenzilor noi a evoluat în felul următor: industria bunurilor de capital (+56,8%), industria bunurilor de uz curent (-10,9%), industria bunurilor intermediare (-19,8%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-28,0%).

luna corespunzătoare din anul precedent

Figura 1.2.3.

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2007, indicele valoric al comenzilor noi din ramurile industriei prelucrătoare care lucrează pe bază de comenzi pe total (piața internă și piața externă) a crescut cu 31,5%, creștere susținută în special de următoarele ramuri industriale: mijloace de transport neincluse la cele rutiere (+438,2%), mijloace de transport rutier (+70,0%), aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice și ceasornicărie (+39,3%), mașini și aparate electrice (+36,2%) mașini și echipamente (+30,6%) și substanțe și produse chimice (+30,0%). Singurele ramuri ale industriei prelucrătoare la care comenzile noi au scăzut au fost: echipamente pentru radio, televiziune și comunicații (-49,6%) și metalurgie (-20,5%). În ceea ce privește marile grupe industriale, indicele valoric al comenzilor noi a evoluat în felul următor: industria bunurilor de capital (+64,0%), industria bunurilor de uz curent (+25,5%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+6,2%) și industria bunurilor intermediare (+3,8%).

Tabelul 1.2.9. Indicii producției industriale – serie brută

La nivel valoric, privind indicii producției industriale, raportat la analizele precedente, la nivelul anului 2007 ramura energetică dă dovadă de eficiență netă în comparație cu industria prelucrătoare care este depășită inclusiv de cea extractivă. Toate analizele însumate privind acest caz denotă o lipsă de eficiență acută în ramura industrială de prelucrare.

Pentru perioada 2008 – 2009 procentajul minim al ramurii prelucrătoare se menține, fluctuațiile valorice la nivel lunar fiind nesemnificative în raport cu ineficiența la nivelul ramurii.

Tabelul 1.2.10. Indicii producției industriale – serie brută

Tabelul 1.2.11. Indicii producției industriale – serie brută

Structura și caracteristici ale șomajului în sectorul industrial național

în perioada 2007 – 2009

În corelație cu analiza anterioară, pe lângă deficiențele la nivelul inegalității câștigurilor, al distribuției inegale a salariaților și a productivității muncii necorelate cu posibilitățile existente, numărul șomerilor în perioada 2005 – 2008 a scăzut considerent, de la 7360 șomeri înregistrați la 5568 în anul 2008. Dintre aceștia, din punct de vedere al pregătirii profesionale categoria care predomină este a grupurilor cu studii minime (maxim pregătire liceală / formare profesională), cei cu studii universitare reprezentând punctele de minim pe parcursul perioadei evaluate. Acest fapt dovedește de fapt importanța studiilor superioare în crearea unor viitoare resurse umane calitative care, în final, ajung să facă parte din structura pieței muncii.

Tabelul 1.3.1. Numărul șomerilor înregistrați, la sfârșitul anului în perioada 2005 – 2008

– număr –

Sursa: Institutul Național de Statistică

Dacă observăm evoluția numărului de șomeri extinzând perioada de referința în trecut, din 2001, putem observa o scădere succcesivă, susținută și constantă a acestuia, ajungând de la punctul maxim de 20 073 din anul 2001 la punctul de minim de 5568 în anul 2008. În paralel, la nivel de structură, numărul de femei în cazul șomajului a reprezentat ponderea majoră, denotând astfel o tendință de schimbare socială pozitivă.

Figura 1.3.1.

La nivel național, rata șomajului înregistrat în luna iunie a fost de 7,44%, față de 7,67% în luna mai 2010 și 6,0% în aceeași lună a anului 2009. Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă a fost de 680.782 de persoane, din care 283.335 femei.

Figura 1.3.2.

Raportat la învățământul universitar, pe piața muncii se pot menționa o serie de dificultăți, printre care:

Discrepanțe între sistemul educațional și cerințele pieței;

Absența unor echivalări clare între formarea universitară și criteriile (formale și bazate pe competențe) de pe piața muncii;

Companiile încep să renunțe la condiția de „lipsa de experiență“ și oferă locuri de muncă atâta timp cât tinerii parcurg mai multe stagii de practică în perioada anilor de facultate

curricula universitară trebuie să acorde importanță stagiilor practice (internship)

Ex. de finanțări existente:

POSDRU – nivel național

Grundtvig, Leonardo da Vinci – Programe internaționale

Toate acestea, în raport cu necesitățile pieței muncii sunt esențiale pentru o dezvoltare structurală cu rezultate pe termen lung. Necesitatea corelării aspectelor empirice ce caracterizează piața muncii cu sistemele de pregătire profesională, și prin extrapolare, de învățare pe tot parcursul vieții reprezintă o premisă în salturile calitative necesare pentru dezvoltare economică durabilă a economiei cât și o prioritate în strategia pe termen lung de menținere a rezultatelor pozitive și de dezvoltare a acestora.

Tabelul 1.3.3. Numărul șomerilor înregistrați

– mii persoane la sfârșitul lunii –

Tabelul 1.3.4. Rata șomajului înregistrat

– la sfârșitul lunii –

la sfârșitul lunii – %-

Tabelul 1.3.5. Numărul șomerilor înregistrați

– mii persoane la sfârșitul lunii –

Tabelul 1.3.6. Rata șomajului înregistrat

– la sfârșitul lunii –

la sfârșitul lunii – %-

Rata șomajului în perioada decembrie 2007 – decembrie 2008 – la sfârșitul lunii:

Figura 1.3.3.

Tabelul 1.3.7. Numărul șomerilor înregistrați

– mii persoane la sfârșitul lunii –

Tabelul 1.3.8. Rata șomajului înregistrat

– la sfârșitul lunii –

la sfârșitul lunii – %-

Rata șomajului în perioada decembrie 2008 – decembrie 2009 – la sfârșitul lunii:

Figura 1.3.4.

CAPITOLUL 2

Situația economică a regiunii de dezvoltare vest în perioada 2007 – 2009 privind forța de muncă

2.1. Evoluția produsului intern brut al regiunii de vest

corelată cu piața muncii în perioada 2007 – 2009

Regiunea de dezvoltare Vest a României este situată la granița cu Ungaria și Serbia, fiind alcătuită din punct de vedere administrativ-teritorial din patru județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Regiunea Vest are o suprafață de 32.034 km2, reprezentând 13,4% din suprafața țării. Din punct de vedere administrativ-teritorial, la nivelul Regiunii Vest există 323 unități administrativ-teritoriale, care pot fi împărțite după cum urmează: 12 municipii, 30 de orașe și 281 de comune.

Figura 2.1.1. Harta Regiunii V Vest

La nivel economic, PIB al regiunii de dezvoltare Vest a crescut cu aproximativ de șase ori din anul 2000 până în anul 2007. În această perioadă de referință evoluția PIB a fost susținută, structurală și succesivă, denotând o creștere economică pe termen lung a regiunii de dezvoltare în cauză. La nivel de județe, creșterea cea mai importantă se observă în perioada de referință în județul Timiș. Dacă în anul 2000 acesta era caracterizat de un PIB de 2980 milioane RON la 18 838 milioane RON în anul 2007, fiind determinată de o evoluție ascendentă continuă.

Al doilea județ ca și dezvoltare economică, deși nu imediat succesor ca raport valoric al județului Timiș, este județul Arad. Acesta a deținut un PIB de 1882.5 milioane RON în 2000, ajungând la 10064 milioane RON în 2007. Se poate observa astfel deosebita putere de dezvoltare economică a județului Timiș care prin comparație se deosebește la nivel județean atât prin ritmul de evoluție cât și prin structură.

Tabelul 2.1.1. Evoluția PIB la nivel județean în perioada 2000 – 2007 în regiunea de Vest – milioane RON

La nivelul analizei evoluției PIB a județului Timiș în comparație cu cea a regiunii de Vest în perioada 2001 – 2007, se poate observa faptul că ponderea PIB-ului județului Timiș este aproximativ 50% în cea total regională, trendul județului analizat fiind același ca și cel regional doar cu o creștere mai lentă. Deși procentul PIB-ului județean are ușoare tendințe de scădere pe termen lung, totuși media acestuia ca și procentaj tine în jurul valorii de 50%. De asemenea, trendurile ascendente ale PIB la nivel regional și județean denotă o creștere susținută.

Figura 2.1.2.

Evoluția PIB este deosebit de relevantă la nivel structural în special în perioada 1998 – 2006 la nivelul regiunii Vest. Din punct de vedere analitic, structura acestuia relevă faptul că ponderile majore ale elementelor ce fac parte din structura PIB deși au crescut în timp ordinea lor de importanță rămâne aceeași. Mai mult, sectorul industrial se remarcă din nou, fiind de ordinul al doilea ca și importanță, după valoarea adăugată brută. Totuși, se poate observa că aceasta din urmă a crescut în intervalul analizat mult mai lent, de la 30 589 milioane RON în anul 1998 la 31 630 milioane RON în anul 2006, decât sectorul industrial, care a crescut de la 6589 milioane RON la 9357 milioane RON în perioadele de referință.

Tabelul 2.1.2. Produsul intern brut (PIB) regional – prețuri curente – pe Regiunea Vest în perioada 1998 – 2006

Sursa: Institutul Național de Statistică

În corelație cu structura PIB, Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie atât la nivel intern cât și extern în perioada 2009 – 2010 la nivelul regiunii Vest prezintă tendințe de creștere constantă deși lentă, cu ușoare tendințe de scădere spre sfârșitul perioadelor. În acest caz, la nivel județean, zona Caraș-Severin a prezentat o valoare de 109,71 în mai 2009 și 136,9 în mai 2010, înregistrând un maxim pentru lunile de referință. Totuși, fluctuațiile sunt mari în toate cazurile analizate, acest județ înregistrând cea mai mare fluctuație, de 126.5. Ca succesor valoric urmează județul Timiș care, deși pe locul al doilea, gradul de variație este cel mai mic la nivel regional, 109,8, demonstrând astfel o stabilitate mai mare privind evoluția pe termen lung. (Tabelul 2.1.3.)

În raport cu analizele anterioare, din punctul de vedere al producției industriale brute, indicii cu valori cele mai mari sunt în continuare la nivelul județului Caraș-Severin, având o valoare de 94 în mai 2009 și ajungând pe o perioadă de un an la 135 în anul mai 2010. Succesiunea se repetă, județul Timiș urmând cu o valoare de 87 în mai 2009 și ajungând la 121 în mai 2010, fluctuând mult mai mult decât la nivelul cifrei de afaceri, fapt ce arată o instabilitate la nivelul structurii producției (Tabelul 2.1.4.).

În anul 2008, în Regiunea Vest își desfășurau activitatea 51.508 societăți comerciale în industrie, construcții și servicii reprezentând 9,6% din totalul întreprinderilor din România, continuând trendul crescător din perioada anterioară, micro-întreprinderile fiind predominante.

Sursa: Anuarul Statistic al României 2009, INS, 2010

Figura 2.1.3.

Tabelul 2.1.3. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) [%]

Tabelul 2.1.4. Indicii producției industrială – serie brută [%]

În ceea ce privește societățile comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, pe primul loc ca și valoare numerică se află județul Timiș cu 32 de astfel de agenți economici, cu o valoare a capitalului subscris de 188.8 mii lei, având o medie de 5875 lei. Ca și succesor valoric se afirmă județul Arad cu 14 agenți economici cu un capital social subscris de 4 mii lei și cu o medie de 285 lei, cu mult sub media și numărul de agenți economici din județul Timiș.

Tabelul 2.1.5. – Înmatriculări de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, în luna aprilie 2010

Sursa de date: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Dacă am considera ponderea și locul județului Timiș la nivel național din punct de vedere economic putem observa locul al doilea pentru numărul mediu de salariați, deși a evoluat în perioada 2005 – 2008 foarte ușor ca și procent în totalul național doar cu 0.01 în ultimii trei ani de referință. Ca și pregătire educațională universitară, județul în cauză este pe locul 4, scăzând ca și procent în structura națională cu 1,1 procente în perioada analizată.

Totuși, la nivel agricol, ca și dotări tehnice dar și suprafață arabilă, acesta se menține pe locul întâi pe țară în perioada de analiză. La nivel de infrastructură de transport, dacă la nivelul căilor ferate ocupă locul întâi ca și lungime a căilor ferate, la nivelul lungimii drumurilor publice se află pe locul 4, acest lucru afectând accesibilitatea comercială, în primul rând.

Tabelul 2.1.6. – Ponderea și locul județului Timiș în economia națională

1) P = Pondere – %-

2) L = Loc

La nivelul mărimii societăților comerciale la nivelul județului Timiș în perioada 2004 – 2007 predomină agenții economici la nivel de micro societăți, crescând în perioada de analiză de la 14 476 în 2004 la 19845 în 2007.

Societăți comerciale active după mărime

Tabelul 2.1.7.

– număr –

Notă: inclusiv regii autonome și unități cooperatiste cu personalitate juridică.

De asemenea, acestea reprezintă aproximativ 87% în 2004 și circa 88% în anul 2007, evaluând constant și direct proporțional cu trendul general al societăților comerciale per ansamblu. Restul categoriilor de agenți economici sunt reprezentate slab în totalul agenților economici, însumând restul de 11-13% în perioada analizată.

Figura 2.1.4.

În privința categorisirii acestora la nivelul clasificării CAEN a activităților economice, industria prelucrătoare este pe locul al treilea ca și număr total de agenți economici, reprezentând 12,98% în anul 2004 și scăzând la 10.66% în anul 2007.

Societăți comerciale active pe activități CAEN

Tabelul 2.1.8.

– număr –

Notă: inclusiv regii autonome și unități cooperatiste cu personalitate juridică.

Sunt cuprinse societățile comerciale active, total, din care pe activități (din activitățile CAEN lipsesc societățile cu specific agricol).

Figura 2.1.5.

Pe primul loc se află societățile de comerț, reprezentând 40.54% în anul 2004 și scăzând la 30% în anul 2007, cu mult mai puternic decât scăderea societăților de industrie de prelucrare. Succesiv, pe locul doio se află societățile imobiliare care au evoluat de la circa 3000 în anul 2004 la 5000 în anul 2007.

Întreprinderi active după mărime

Tabelul 2.1.9.

– număr –

Pentru perioada 2005 – 2008, față de 2007, numărul întreprinderilor a crescut cu circa 2000 de agenți economici, ponderile rămânând aceleași la nivel de structură.

Figura 2.1.6.

Întreprinderile mici reprezintă din nou aproximativ 89% în 2008, evaluând constant și direct proporțional cu trendul general al societăților comerciale per ansamblu. Restul categoriilor de agenți economici sunt reprezentate slab în totalul agenților economici, însumând restul de 11% în perioada analizată.

Întreprinderi active pe activități CAEN REV. 1

Tabelul 2.1.10.

– număr –

În privința categorisirii acestora la nivelul clasificării CAEN a activităților economice, industria prelucrătoare este din nou pe locul al treilea ca și număr total de agenți economici, reprezentând 11.19% în anul 2008 față de 10.66% în anul 2007.

Figura 2.1.7.

La nivel sectorial, sectorul industrial reprezintă doar 12,3% din structura întreprinderilor active în timp ce sectorul servicii reprezintă majoritatea de 78.7% în anul 2008. În contrast cu datele analizate precedent, industria reprezenta un procentaj major în structura PIB.

Întreprinderi active pe activități CAEN REV 2

Tabelul 2.1.11.

– număr –

Deși clasificarea oficială a activităților comerciale CAEN s-a schimbat, intrând în vigoare din anul 2008, aceasta nu acoperă deficiențele de dezvoltare. Astfel, se dovedește încă o dată nevoia de schimbare structurală și nu a sistemului.

2.2. CORELĂRI PRIVIND STRUCTURA DEMOGRAFICĂ CU PIAȚA MUNCII ÎN REGIUNEA VEST ÎN PERIOADA 2007 – 2009

Populația activă din Regiunea Vest era formată în anul 2008 din 877.000 persoane. Populația ocupată a fost în același an de 827.000 persoane, iar șomerii BIM – 50.000 persoane. În Regiunea Vest, populația ocupată și-a menținut an de an tendința de reducere.

Figura 2.2.1.

La 1 iulie 2009, populația Regiunii Vest era de 1.921.700 locuitori, reprezentând 8,95% din populația României. Regiunea Vest are cel mai mic număr al populației dintre toate regiunile, fiind totodată și singura regiune cu o populație mai mică de două milioane de locuitori. Față de anul 2000, sub influența combinată a nivelului diferențiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne și al intensității migrației externe, populația regiunii a scăzut cu 119.429 locuitori.

La 1 iulie 2009, populația reședințelor de județ din regiune era de: 165.477 locuitori în Arad, 83.115 locuitori în Reșița, 66.471 locuitori în Deva, respectiv 312.113 locuitori în Timișoara. Populația însumată a celor patru reședințe de județ reprezintă aproape o treime din totalul populației Regiunii Vest – 32,63%.

Tabelul 2.2.1. – Efectivul salariaților – la sfârșitul perioadei , persoane

La nivelul regiunii de Vest efectivul salariaților pentru perioada 2009 – 2010 arată per total tendințe de scădere. Conform tabelului de mai sus, în clasificarea județeană a regiunii funcție de efectivul salariaților primul locul este reprezentat de județul Timiș, care se distinge re restul județelor prin valoarea de 202 647 persoane în anul 2010 față de 222 759 persoane în anul 2009. Succesiv, Județul Arad prezintă o scădere mai lentă a efectivului de salariați, scăzând de la de la 126 982 persoane în anul 2009 la 115 362 persoane în anul 2010.

Tabelul 2.2.2. – Câștigul salarial mediu brut , [lei/persoană]

În contrast cu scăderea efectivului de salariați, câștigul salarial mediu brut a crescut ușor, în județul Timiș fiind o medie de 2022 lei/persoană în 2010, valoare ce a crescut ușor de la 1819 lei/persoană în anul 2009. Succesiv județului Timiș, județul Arad are o medie salarială de 1704 lei/persoană în anul 2010, față de 1595 lei /persoană în anul 2009. De asemenea, în acest caz se poate remarca creșterea mai accelerată față de județul Timiș.

Tabelul 2.2.3. – Câștigul salarial mediu net , [lei/persoană]

Din valorile precedente, scăzând impozitele de stat, putem vorbi de un câștig salarial mediu net în județul Timiș în 2010 de 1472 lei/persoană, respectiv 1251 lei/persoană în anul 2010 în județul Arad, clasamentul județean privind câștigurile salariale rămânând același: Timiș (1472 lei/persoană), Arad (1251 lei/persoană), Hunedoara (1187 lei/persoană) și Caraș-Severin (1113 lei/persoană).

Figura 2.2.2.

În privința evoluției populației civile ocupate în județul Timiș, aceasta este într-o ușoară creștere în perioada 2006 – 2008, alături de numărul de salariați care, deși diferind ca valori cu aproximativ 40%, valoarea populației civile ocupate fiind aproape dublă față de numărul salariaților

Figura 2.2.3.

La nivelul structurii pe activități economice, în concordanță cu datele precedente privind ponderea fiecărui sector economic în structura PIB, numărul populației în domeniul serviciilor este în creștere, în timp ce numărul persoanelor din sectorul industrial este într-o descreștere continuă. Domeniul agricol deține cele mai mici valori, în opoziție cu capacitatea regiunii Vest pentru sectorul amintit.

Tabelul 2.2.4. – Balanța resurselor de muncă în județul Timiș, [mii persoane]

Din perspectiva județului Timiș, în perioada 2005 – 2008 rata șomajului a scăzut cu 50%, de la 2,6% în anul 2005 față de 1,3% în anul 2008. De asemenea, structura salariaților este în creștere constantă, de la 192 mii persoane în anul 2005 la 221 mii persoane în anul 2008. Aici, salariații din industrie reprezintă circa 47% din totalul salariaților, urmând apoi cei din agricultură și comerț.

2.3 Analiza structurii pieței muncii în raport cu sistemul educațional în perioada 2007 – 2009 în Regiunea de Vest

La nivel național, conform comunicărilor Institutului Național de Statistică, în trimestrul I 2010, rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70%, în creștere cu 0,20 puncte procentuale față de trimestrul precedent. În comparație cu același trimestru al anului 2009, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o scădere cu 0,57 puncte procentuale.

Figura 2.3.1.

Cea mai mare cerere de forță de muncă s-a înregistrat în activitățile de administrație publică (1,94%), sănătate și asistență socială (1,39%), respectiv agricultură, silvicultură și pescuit (1,09%). Cea mai mică valoare a ratei locurilor de muncă vacante s-a regăsit în industria extractivă (0,02%), hoteluri și restaurante (0,13%), respectiv învățământ (0,16%).

În comparație cu trimestrul precedent cele mai mari creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în administrația publică (0,85 puncte procentuale), respectiv în activitățile de informații și comunicații (0,48 puncte procentuale). Cele mai mari scăderi s-au regăsit în alte activități de servicii (-0,23 puncte procentuale), respectiv în intermedieri financiare și asigurări (-0,16 puncte procentuale).

Figura 2.3.2.

Față de același trimestru al anului anterior, scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative scăderi s-au produs în sănătate și asistență socială (-3,35 puncte procentuale), administrație publică (-2,09 puncte procentuale) și învățământ (-1,33 puncte procentuale). Ușoare creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat în activitățile de informații și comunicații (0,22 puncte procentuale), respectiv în activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport (0,04 puncte procentuale), în timp ce în activitățile de comerț rata locurilor de muncă vacante a rămas constantă.

Ocupațiile cele mai căutate de angajatori în primul trimestru al anului 2010 au fost cele de specialiști cu ocupații intelectuale și științifice – grupa majoră 2 (0,92%) și de operatori la instalații și mașini și asamblori de mașini, echipamente și alte produse – grupa majoră 8 (0,88%). Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă s-a regăsit în rândul membrilor corpului legislativ ai executivului, înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori din unitățile economico-sociale și politice – grupa majoră 1 (0,41%) și meșteșugarilor și lucrătorilor calificați în meserii de tip artizanal, de reglare și întreținere a mașinilor și instalațiilor – grupa majoră 7 (0,48%).

Comparativ cu trimestrul precedent, în toate grupele majore de ocupații, rata locurilor de muncă vacante a crescut. Cea mai semnificativă creștere s-a evidențiat în rândul operatorilor la instalații și mașini și asamblori de mașini, echipamente și alte produse – grupa majoră 8 (0,30 puncte procentuale). La polul opus s-au situat ocupațiile din grupa majoră 1 (membri ai corpului legislativ ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unitățile economico-sociale și politice) cu doar 0,09 puncte procentuale.

Figura 2.3.3.

Prin comparație cu trimestrul I 2009, pentru ocupațiile din majoritatea grupelor majore s-a diminuat cererea de forță de muncă. Astfel, descreșteri semnificative s-au manifestat în rândul ocupațiilor de specialiști cu ocupații intelectuale și științifice – grupa majoră 2 (-1,50 puncte procentuale), respectiv în cele de agricultori și lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (-1,06 puncte procentuale). Singura creștere față de primul trimestru al anului 2009 s-a înregistrat pentru operatorii la instalații și mașini și asamblori de mașini, echipamente și alte produse – grupa majoră 8 (0,06 puncte procentuale).

În profil teritorial, regiunea cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante a fost Nord-Est (1,17%), urmată de regiunea București-Ilfov (0,85%). Cele mai scăzute valori ale acestui indicator s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (0,34%), respectiv Nord-Vest (0,42%).

Față de trimestrul precedent, în toate regiunile țării s-au înregistrat creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante, relativ apropiate ca valoare. Se detașează însă regiunile București-Ilfov și Centru cu creșteri de 0,31, respectiv 0,22 puncte procentuale. Regiunea Nord-Vest a avut cea mai mică creștere și anume 0,10 puncte procentuale.

Figura 2.3.4.

În comparație cu trimestrul corespunzător al anului 2009, se constată o tendință descrescătoare, toate regiunile României înregistrând scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante. Cea mai semnificativă scădere s-a evidențiat în regiunea București-Ilfov (-1,09 puncte procentuale). Prin contrast, regiunea Nord-Vest, a avut cea mai mică scădere față de trimestrul I 2009 (-0,27 puncte procentuale).

Tabelul 2.3.1. – Șomerii înregistrați și rata șomajului la nivelul județului Timiș 1991 – 2008

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

La nivelul județului Timiș rata șomajului a crescut din 1991 de la valoarea de 1.2% la 1.6% în anul 2008, numărul de șomeri crescând de la 4261 în 1991 la 5568 în 2008. De asemenea, se observă o diferență majoră a evoluției ratei șomajului pe categorii de sexe, femeile fiind dezavantajate.

Tabelul 2.3.2. – Numărul șomerilor înregistrați – la sfârșitul perioadei, [persoane]

Sursa de date: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Timiș avea înregistrați 14.399 (6.550 de femei) șomeri, la sfârșitul lunii iunie, rata șomajului fiind de 4,24%.

Cei mai mulți oameni fără un loc de muncă aveau vârste cuprinse între 40 –49 de ani (28,33%), iar cei mai puțini aveau vârste sub 25 de ani (8,80%). În Timișoara au fost înregistrați 8.303 șomeri, în Lugoj 1.766, în Făget 756, în Buziaș 334, în Sânnicolau Mare 1.617, în Jimbolia 810, iar în Deta 813. În luna iunie, la nivelul județului Timiș au fost înregistrate  2.915 locuri de muncă – din sectorul de stat 81, iar din cel privat 2.834.

Tabelul 2.3.3. Numărul total de șomeri înregistrați și rata șomajului la nivelul județului Timiș

la data de 30.06.2010

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Timiș

În următoarele județe rata șomajului a fost sub procentul înregistrat la nivel național: București (2,57%), Ilfov (2,78%), Timiș (4,24%), Constanța (5,45%), Arad (5,91%), Bihor (5,94%), Cluj (5,97%), Satu-Mare (6,02%), Maramures (6,28%), Sibiu (6,58%), Botoșani (6,60%), Suceava (7,43%) și Bistrita Nasaud (7,44%).

Figura 2.3.5.

Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in judetele: Vâlcea (7,49%), Tulcea (7,56%), Vrancea (7,69%), Iași (7,71%), Mureș (7,83%), Brăila (7,86%), Brașov (7,94%), Bacău (8,10%), Olt (8,11%), Giurgiu (8,27%), Argeș (8,37%), Dâmbovița (8,39%), Sălaj (8,49%), Călărași (8,61%), Neamț (9,20%), Prahova (9,27%), Harghita (9,39%), Buzău (9,52%), Caraș Severin (9,83%), Hunedoara (10,15%), Galați (10,50%), Gorj (10,81%), Covasna si Alba (10,86%), Ialomița (10,95%), Dolj (11,35%), Teleorman (12,11%), Mehedinți (12,36%), Vaslui (13,94%).

O altă caracteristică a pieței muncii este reprezentată de calitatea resurselor umane și, respectiv, calitatea serviciilor de pregătire profesională în concordanță cu evoluția necesităților pieței muncii. Evoluția sistemului de învățământ la nivel regional este un indicator de calitate pentru piața muncii corespondentă regiunii analizate.

Astfel, la nivelul județului Timiș, populația școlară a scăzut de la 160 397 persoane în perioada 2004 – 2005 la 159 520 persoane în perioada 2007 – 2008. Mai mult, numărul de unități educaționale s-a redus în perioadele de analiză cu circa 60%, de la 601 în perioada 2004 – 2005 la 279 în perioada 2007 – 2008. Lipsa infrastructurii școlare afectând inclusiv calitatea serviciilor oferite.

Tabelul 2.3.4. – Învățământul de toate gradele în județul Timiș, [ număr]

Tabelul 2.3.5. – Învățământul de toate gradele în județul timiș, [ număr ]

În perioada 2008 – 2009, față de 2007 – 2008, numărul unităților a crescut cu 5 unități, în contrast cu populația școlară care a scăzut cu circa 5 000 persoane.

Figura 2.3.6.

În perioada 2007 – 2008 se observă o valoare total predominantă în învățământul superior de 51 594, urmând învățământul gimnazial și liceal. Cele mai mici valori aparțin învățământului postliceal și școlile de arte, meserii și ucenici, dovadă fiind numărul mare de studenți.

Figura 2.3.7.

Față de perioada anterioară se observă o scădere în învățământul superior. În privința celorlalte categorii, raporturile rămân constante.

Figura 2.3.8.

În graficul de mai sus se poate urmări clar această structură procentuală, subliniind importanța acordată învățământului superior. Astfel, gradul de competență al resurselor umane la nivel regional este caracterizat de un înalt nivel calitativ.

Figura 2.3.9.

Față de perioada anterioară nu există schimbări majore în raporturile privind distribuția populației școlare pe niveluri de educație.

Tabelul 2.3.6. – Sistemul educațional pe forme de învățământ în județul Timiș, [număr]

Învățământul superior este caracterizat de existența a 9 institute de asemenea fel în perioada 2007 – 2008, numărul studenților crescând cu aproape 20% în perioada 2004 – 2008. Totuși, numărul cadrelor didactice are o creștere mai lentă decât a studenților, ceea ce arată o ușoară problemă la nivelul repartiției profesor – număr de studenți.

Tabelul 2.3.7. – Sistemul educațional pe forme de învățământ în județul timiș, [număr]

În perioada 2008 – 2009 în raport cu perioada anterior analizată se observă o scădere a numărului de studenți în învățământul superior cu circa 3000 de studenți. În extensie, numărul de personal didactic a rămas același. Prin extrapolare, acest fapt poate determina o creștere a calității în învățământul superior într-o formă brută, prin prisma raportului cadru didactic-număr de studenți.

Tabelul 2.3.8. – Învățământul primar și gimnazial în limbile minorităților naționale în județul Timiș, [număr]

În privința învățământului primar și gimnazial în limbile minorităților naționale, numărul de elevi este constant. Totuși, există aceeași problemă ca și în cazul precedent într-un grad mai ridicat de gravitate, fiind un raport de 25 de profesori la 99 profesori la 2436 de elevi în perioada 2004-2005, raportul păstrându-se până în perioada 2006 – 2007.

Tabelul 2.3.9. – Învățământul primar și gimnazial în limbile minorităților naționale în județul Timiș, [număr]

Se constată o creștere a numărului de personal didactic pentru minoritățile vorbitoare de limba germană, fapt ce determina creșterea calitativă a acestei categorii educaționale.

Tabelul 2.3.10. – Învățământul superior sector public în județul timiș , [număr]

… = lipsă date

În învățământul superior public număr de instituții este 4, numărul studenților înscriși fiind de 41 900 în perioada 2007 – 2008, valoare ce a crescut cu aproximativ 20% față de perioada 2004 – 2005.

Tabelul 2.3.11. – Învățământul superior sector public în județul Timiș, [număr]

… = lipsă date

Față de anul precedent numărul de studenți ce revin pe cadru didactic în învățământul de stat a scăzut.

Tabelul 2.3.12. – Învățământul superior sector privat în județul Timiș, [număr ]

… = lipsă date

În sectorul privat al învățământului superior, numărul de instituții a scăzut de la 6 în perioada 2004 – 2005 la 5 în perioada 2007 – 2008. Numărul de studenți a crescut într-un procentaj mult mai mare și într-un ritm mult mai alert față de sectorul public, valoarea din perioada 2004 – 2005 de 5733 persoane aproape dublându-se, ajungând la 9694 persoane în perioada 2007 – 2008. Personalul didactic a scăzut totuși de la 249 la 201 persoane în perioadele de analiză.

Tabelul 2.3.13. – Rata abandonului în învățământul preuniversitar în județul timiș, [%]

Rata abandonului în învățământul preuniversitar este în continuă creștere, ceea ce prin extrapolare afectează calitatea viitoarelor resurse umane.

Importanța calității resurselor umane în consolidarea cantitativă și calitativă a pieței muncii reprezintă punctul de plecare pentru o dezvoltare economică pe termen lung, sustenabilă. Caracterizarea pieței muncii, și în extensie a economiei, printr-o structură solidă, bazată atât pe competitivitate, avantaj comparativ cât, incluziune socială și învățare pe tot parcursul vieții reprezintă o strategie cu efecte pozitive pe termen lung.

CAPITOLUL 3.

PREVIZIUNI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ A JUDEȚULUI TIMIȘ PE ORIZONTUL 2010 – 2014

În general previziunea se ocupă cu descrierea estimativă a mediului extern, iar previziunea (prognoza) economică, reprezintă procesul prin care sunt anticipate evenimente si prin care este realizată estimarea evoluției viitoare a unor indicatori economici privind, în general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea implicată în procesul de previziune. Previziunea precede planificarea, care reprezintă una din funcțiile de bază ale managementului și reprezintă o activitate care are în vedere stabilirea modalităților concrete de realizare a unor obiective prestabilite.

Metodele cele mai cunoscute de realizare a unei previziuni sunt folosirea experienței anterioare, respectiv analogia. Pentru realizarea unei previziuni a evoluției forței de muncă se folosesc ambele metode. Pentru prezentul studiu se iau în considerare evoluțiile anterioare ale forței de muncă, pornind de la situația corelației COR-CAEN, pe fiecare diviziune, derulată pe perioada 2007-2009. Apoi, pe baza analogiei, se va lua urmări evoluția PIB-ului pe această perioadă, precum și alți indicatori economici, stabilindu-se estimarea numărului de salariați pentru fiecare diviziune în parte pentru fiecare an din intervalul 2010-2014.

Astfel, având în vedere evoluția reală a produsului intern brut (PIB), până în 2009 și prognoza pentru perioada 2010-2014, se prezintă în tabelul 3.1., estimarea evoluției pe câteva diviziunile reprezentative (din COR, 2 cifre), pentru județul Timiș, în raport cu PIB(A). Semnificațiile și argumentarea reprezentativității se deduce din Anexa 1 (cod CAEN-cod COR).

Tabelul 3.1. Estimări ale evoluției pe meserii (COR) pe baza evoluției PIB

(a)

Figura 3.1. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (a)

(b)

Figura 3.2. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (b)

(c)

Figura 3.3. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative

Figura 3.4. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe total grupe de meserii reprezentative, funcție de evoluția PIB (A).

Se remarcă o creștere semnificativă a necesarului de forță de muncă, pe majoritatea meseriilor.

Urmărind corelația acestor meserii cu evoluția numărului mediu de angajați la nivel național (B), rezultă situația din tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Estimări ale evoluției pe meserii (COR) în raport cu evoluția numărului mediu de angajați la nivel național (B)

(a)

Figura 3.5. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe câteva meserii reprezentative (a), în raport cu evoluția numărului mediu de angajați la nivel național (B)

(b)

Figura 3.6. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (b), în raport cu evoluția numărului mediu de angajați la nivel național (B)

(c)

Figura 3.7. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (c) în raport cu evoluția numărului mediu de angajați la nivel național (B)

Figura 3.8. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe total grupe de meserii reprezentative, în raport cu evoluția numărului mediu de angajați la nivel național (B)

Făcând o medie aritmetică a rezultatelor din primele 2 variante de corelație, ((A+B)/2), rezultă situația estimărilor din tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Estimări ale evoluției pe meserii (COR) funcție de media aritmetică a primelor două variante ((A+B)/2)

(a)

Figura 3.9. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (a, funcție de media aritmetică a primelor două variante ((A+B)/2))

(b)

Figura 3.10. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (b) funcție de media aritmetică a primelor două variante ((A+B)/2)

(c)

Figura 3.11. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (c), funcție de media aritmetică a primelor două variante ((A+B)/2)

Figura 3.12. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe total grupe de meserii reprezentative, funcție de media aritmetică a primelor două variante ((A+B)/2).

În ideea unei estimări mai corecte, se prezintă în continuare o a 4-a variantă de estimare, realizată în funcție de un procentaj în raport cu gradele de corelare, având în vedere următoarele considerente :

S-au adunat cele doua grade de corelare, (Corelarea realizată în funcție de evoluția PIB și corelarea cu realizată în raport cu numărul mediu de angajați), iar suma acestora s-a considerat ca reprezentând valoarea totală de corelare.

Astfel, notând cu :

X= corelația realizată în raport cu evoluția PIB

Y= corelația realizată în raport cu numărul mediu de angajați la nivel național

Precum și :

PA = X/(X+Y) x 100 reprezentând procentajul cu care intervine A

Iar

PB = (1-PA) x 100 reprezentând procentajul cu care intervine B

Se va obține ca rezultat final expresia procentajului gradelor de corelare A×PA+B×PB.

Procent

Tabelul 3.4. Estimări ale evoluției pe meserii (COR) pe baza procentajului gradelor de corelare

(a)

Figura 3.13. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (a) procentajului gradelor de corelare

(b)

Figura 3.14. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (b) procentajului gradelor de corelare

(c)

Figura 3.15. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe grupe de meserii reprezentative (c) procentajului gradelor de corelare

Figura 3.16. Reprezentarea grafică a evoluțiilor numerice pe total grupe de meserii reprezentative funcție de procentajul gradelor de corelare.

Analizând cele 4 variante, în raport și cu evoluția și prognoza altor indicatori economico-financiari, la nivel național, regional și local, pentru estimarea numărului de salariați pe meseriile din COR, pe 4 cifre, se aplică ultima variantă de estimare, ținând procentajul gradelor de corelare.

Astfel, în tabelul 3.5. se prezintă estimarea evoluției numărului de salariați pe meseriile prevăzute în COR, după 4 cifre.

Tabelul 3.5.

Se remarcă, în marea majoritate a meseriilor de tradiție pentru economia județului Timiș, o tendință de creștere lentă. Este semnificativă estimarea creșterii numărului de muncitori necalificați din industria prelucrătoare cu peste 1.600, ceea ce reflectă o dezvoltare a domeniului, cu nevoia de organizare a cursurilor de perfecționare/specializare direct pe specificul locului de muncă.

Se menține interesul pentru muncitorii calificați ca și operatori pentru mașini-unelte, cu un număr oscilând între 3300-3600, semn al perspectivei de reînființare a unor clase liceu specializate în acest sens.

Dezvoltarea industriei IT va însemna un mai mare interes pentru meseria de analist, programator, proiectant de sisteme informatice, consultant în informatică.

Este bine ca tinerii absolvenți să se orienteze și către ingineria mecanică, unde se preconizează o nevoie mai mare de ingineri mecanici, 451 în 2010, iar pentru 2014 un număr de 532.

Analisti, programatori, proiectanti sisteme informatice, consultanti in informatica

CONCLUZII

Deși prognozele Comisiei Naționale de Prognoză arată pentru Regiunea V Vest, în special pentru județul Timiș, creșteri economice, scăderea șomajului, redresarea valorilor produsului intern brut, acestea trebuie privite cu rezervă, atâta vreme cât se remarcă o serie de dubii cu privire la acuratețea acestor prognoze, plecând de la premisa că o mare parte din aceste studii se bazează pe o estimare oficială a scăderii produsului intern brut de doar 4%, în timp ce în prezent deja se vorbește despre o scădere de cel puțin 8%. De asemenea, s-a plecat, la întocmirea acestor estimări, de la o rată a șomajului la nivel național estimată la cel mult 6,8%, în timp ce în prezent deja se vorbește despre o rata a șomajului de peste 8%. 

De asemenea, există o serie de situații în care firmele nu schimbă practic numărul de angajați, ci doar perioada de muncă. De aici o serie de informații transmise care nu reflectă real modificările numărului de angajați (de exemplu : firmele angajează personalul pe termen limitat, iar prelungirea angajării să se realizeze ca și o nouă angajare).

Prezentul studiu poate fi considerat și ca un material de informare directă asupra evoluției numărul de salariați pe fiecare sector economic, respectiv pe fiecare meseria în parte, dar și un document de lucru, existând posibilitatea de a se prelucra datele actuale culese pentru a obține mai multe detalii, în variabile diferite de corelație, așa cum s-a arătat și în capitolul 3.

Desigur, tendința de creștere economică manifestată încă de la începutul anului 2010, pentru județul Timiș, va fi cu accent mai mare către anumite domenii de activitate. Multe dintre societățile comerciale își modifică obiectul de activitate, mutând dezvoltarea aceluia care aduce mai mult profit. Astfel, structura de personal se modifică, la obiecte de activitate secundare făcându-se mai multe angajări, cu reducere chiar la obiecte CAEN secundare.

Cu toate acestea, folosind corelațiile prezentate, poate fi apreciat faptul că pe fondul reconsiderării economiei fiecărei firme, la nivelul județului, în privința structurii angajaților, vor fi și mutații, dar nu cu modificări prea mari.

BIBLIOGRAFIE

ANGHELACHE Constantin, E. NICULESCU – Statistică: Indicatori, formule de calcul și sinteze, București, Editura Economică, 2001

BARON, Tudor E. BIJI, L. TOVISSI, P. WAGNER, Alexandru Isaic Maniu, M. KORKA, D. POROJAN – Statistică Teoretică și Economică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996

CARTWRIGHT Susan – Human resource management. Oxford: Blackwell, 2005, (BCU, cota III478799);

CHIVU Iulia – Dimensiunea europeanã a managementului resurselor umane. București: Editura Luceafărul, 2003, cota 658.3 CHI, Sala Nicolae Iorga;

GRIGORE Liliana – Piața muncii pe plan mondial: teorii, realități și perspective, București: Lumina Lex, 2000, cota 331.12 GRI, Sala Victor Slăvescu;

VOINEAGU, Vergil Felix FURTUNĂ, Mariana VOINEAGU, Codrin ȘTEFĂNESCU – Analiza factorială a fenomenelor social economice în profil regional, București, Editura Aramis, 2002

* * * – Studiu privind situația existentă și potențialul de cooperare transfrontalieră între IMM-urile din mediul urban și rural din județul Timiș și Districtul Banatul de Sud și modalități practice și imediate de concretizare a acestui potențial, Editura Fundației pentru Cultură și Învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2009

www.anofmm.ro

http://www.timis.anofm.ro/prez/index.html

http://www.anofm.ro/situatia-operativa-a-somajului-la-30-iunie-2010

Acasa

http://www.ziare.com/articole/pib+romania

http://www.cnp.ro/ro/prognoze

www.timis.insse.ro/

www.itmtimis.ro

www.dgfptm.ro

http://www.cciat.ro/

www.insse.ro/

www.cnp.ro/

http://www.imf.org/external/

www.cnp.ro/user/repository/e7256e1b79626ff266e2.pdf – PROIECȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI. ÎN PERIOADA 2006-2010

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2010-05-13-7269130-0-proiect-prognoza-macroeconomica.pdf

www.ihsglobalinsight.com

www.eiu.com

www.codcaen.sinard.net

www.rubinian.com/cor_1_grupa_majora.php

www.mmuncii.ro/pub/…/file/COR/190110COR_coduri.pdf

www.mmuncii.ro/

www.cjtimis.ro

www.prefecturatimis.ro/

www.khris.ro/…/2010/in-luna-martie-numarul-salariatilor-din-economie

www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com…/lmvac_trimI10.pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/about_eurostat/corporate/introduction

BIBLIOGRAFIE

ANGHELACHE Constantin, E. NICULESCU – Statistică: Indicatori, formule de calcul și sinteze, București, Editura Economică, 2001

BARON, Tudor E. BIJI, L. TOVISSI, P. WAGNER, Alexandru Isaic Maniu, M. KORKA, D. POROJAN – Statistică Teoretică și Economică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996

CARTWRIGHT Susan – Human resource management. Oxford: Blackwell, 2005, (BCU, cota III478799);

CHIVU Iulia – Dimensiunea europeanã a managementului resurselor umane. București: Editura Luceafărul, 2003, cota 658.3 CHI, Sala Nicolae Iorga;

GRIGORE Liliana – Piața muncii pe plan mondial: teorii, realități și perspective, București: Lumina Lex, 2000, cota 331.12 GRI, Sala Victor Slăvescu;

VOINEAGU, Vergil Felix FURTUNĂ, Mariana VOINEAGU, Codrin ȘTEFĂNESCU – Analiza factorială a fenomenelor social economice în profil regional, București, Editura Aramis, 2002

* * * – Studiu privind situația existentă și potențialul de cooperare transfrontalieră între IMM-urile din mediul urban și rural din județul Timiș și Districtul Banatul de Sud și modalități practice și imediate de concretizare a acestui potențial, Editura Fundației pentru Cultură și Învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2009

www.anofmm.ro

http://www.timis.anofm.ro/prez/index.html

http://www.anofm.ro/situatia-operativa-a-somajului-la-30-iunie-2010

Acasa

http://www.ziare.com/articole/pib+romania

http://www.cnp.ro/ro/prognoze

www.timis.insse.ro/

www.itmtimis.ro

www.dgfptm.ro

http://www.cciat.ro/

www.insse.ro/

www.cnp.ro/

http://www.imf.org/external/

www.cnp.ro/user/repository/e7256e1b79626ff266e2.pdf – PROIECȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI. ÎN PERIOADA 2006-2010

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2010-05-13-7269130-0-proiect-prognoza-macroeconomica.pdf

www.ihsglobalinsight.com

www.eiu.com

www.codcaen.sinard.net

www.rubinian.com/cor_1_grupa_majora.php

www.mmuncii.ro/pub/…/file/COR/190110COR_coduri.pdf

www.mmuncii.ro/

www.cjtimis.ro

www.prefecturatimis.ro/

www.khris.ro/…/2010/in-luna-martie-numarul-salariatilor-din-economie

www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com…/lmvac_trimI10.pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/about_eurostat/corporate/introduction