Estetica și atractivit atea ambalajelor elemente esențiale în politica de marketing Coordonator științific: Prof. Dr. Cristache Nicoleta Absolvent:… [609703]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS ” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI A DMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA MARKETING

Estetica și atractivit atea ambalajelor
elemente esențiale în politica de marketing

Coordonator științific:
Prof. Dr. Cristache Nicoleta

Absolvent: [anonimizat]
2018

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
Capitolul 1. Ambalajul și rolul său în politica de produs ………………………….. …………………….. 4
1.1 Definirea conceptului de ambalaj ………………………….. ………………………….. ………………… 4
1.2 Clasificări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
1.3 Funcțiile ambalajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
1.3.2 Funcția de confort ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
1.3.3 Funcția de informare a consumatorlui ………………………….. ………………………….. ………. 8
1.3.4 Funcția de pr omovare și comunicare de marketing ………………………….. …………………. 9
1.3.5 Funcția de protecție a mediului înconjurător ………………………….. ………………………… 10
1.3. Cerințe referitoare la calitatea ambalajelor ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.5 Evoluția design -ului ambalajelor ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.6 Piața ambalajelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
Capitolul 2. Designul, estetica și atractivitatea – elemente de persuasiune ………………………. 18
2.1 Designul și estetica în politica de marketing ………………………….. ………………………….. ……. 18
2.2 Design -ul și atractivitatea ambalajelor – factor de competitivitate ………………………….. ….. 19
2.3 Tipic vs atipic – impactul persuasiv ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
2.4 Ambalaje în ediție limitată ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
Capitolul 3. Analiza efectelor vizuale ale ambalajelor asupra consumatorilor sensibili la preț
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
3.1 Sensibilitatea la preț și estetica ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
3.2 Chestionarul și analiza datelor ………………………….. ………………………….. …………………… 35
3.3 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 53
Capitolul 4. Propunere machetă pentru un ambalaj ………………………….. …………………………. 55
4.1 Despre laptele demachiant Doina ………………………….. ………………………….. …………………… 55
4.2 Propunere machetă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 56
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 59

3

Introducere

”unul din puținele mijloace, de care mai dispun întreprinderile pentru a se desprinde d in
mulțime, este de a introduce pe piețele lor țintă produse cu un design superior…” -Ph. Kotler

Ne petrecem mult timp din viață pe raioanele supermarketurilor iar de câteva decenii în
mediul economic asistă la schimbări profunde. În acest context pentru a răspunde adecvat la
nevoile consumatorilor trebuie să înțelegem fiecare aspect ce stă la baza motivației de cumpărare.
Această lucrare tratează problema dintr -o perspectivă specifică designului și arăt cum că poate fii
folosit într -o manieră avantajoasă pentru a crea o legătură mai sudată între client și produs.
Am ales această temă de licență deoarece, mi -am dorit să studiez o știință care nu se
bazează doar pe cifre și analize dar și pe creativitate și artă. Am cuprins în conținutul lucrării date
gener ale ale ambalajului și ce reprezintă el din perspectiva a mai multor autori, probleme specifice
designului precum forma și culoare a. La al treilea capitol am realizat un studiu de caz cu ajutorul
unui chestionar, pentru a demonstra că nivelul sensibilități i la preț a consumatorului scade atunci
când produsul este mai unic și mai prestigios . În încheierea lucrării de licență am proiectat un
model de amb alaj pentru un produs românesc făcând comparație cu designul actual al produsului.
Ambalajul acum ține loc ul vânzătorului, iar elementele sale vizuale trebuie să țină cont de
rațiunile economice și tehnologiile actuale însă este esențial să plece de la nevoile umane, întru –
cât trebuie să țină cont de raportul dintre detaliile prezentate și experiența utilizato rului.

4
Capitolul 1. Ambalajul și rolul său în p olitica de produs

1.1 Definirea conceptului de ambalaj

Dezvoltarea și diversificarea producțiilor de bunuri, impune evoluția și în domeniul producției
de ambalaje, care se supune la cerințe din ce în c e mai complexe. Bazată pe tehnologii de vârf,
ambalarea este însoțită de costuri importante asociate fazei de post -consum, impact asupra
mediului înconjurător și asupra consumatorului. Fără ambalaje, materialele ar fi în dezordine și
ineficiente1. Ambalaje le sunt materiale care învelesc un produs sau un ansamblu de produse în
timpul manipulării, transportului, depozitării și vânzării în scopul de a proteja, a c onserva și
prezenta produsele pâ nă la momentul consumării și utilizării lor2. La nivelul întregii planete, se
consideră că aproximativ 99% din producția de mărfuri se tranzacționează în stare ambalată Este
un subiect tr atat de mulți autori.
Institutul Francez al Ambalajului și Ambalării propune următoarea definiție în „Petit glossaire
de lemballage” : „Ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conțină temporar un produs
sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în
vederea protejării acestora sau facilității acestor operaț ii.”
Institutul d in Marea Britanie furnizează trei direcții în definirea ambalării (Fratila R., 2001):
– sistem coordonat de pregătire a mărfurilor pentru transport, distribuție , vânzare cu
amănuntul si consum;
– cale de asigurare a distribuției la consumatorul final, în cond iții optime și cu costuri
minime;
– funcție tehnico -economica, care urmărește minimizarea costurilor la livrare .
Conform STAS 5845/1 -1956, ambalajul reprezintă un „mijloc destinat să cuprindă sau să
învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecția temporară din punct
de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic în scopul menținerii calității și integrității acestora în
stare de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării și desfacerii – până la
consumator sau până la expirarea termenului de garanție ”.

1 Bertolini, G., La double vie de l’emballage , Editura Economica, Paris, 1 995, p.5 .
2 http://www.e -ambalajecarton.ro/despre -ambalaje.php , accesat în data de 06.08.2018.

5
Ordonanța Guvernului României nr. 39/29 august 1995, definește ambalajul ca „un material
specific, ca excepție și natură, destinat ambalării produselor alimentare în vederea asigurării
protecției și utilizat pentru tr ansportul, manipularea depozitarea sau desfacerea acestora”.
Sub altă viziune ambalajul constituie o învelitoare completă sau numai parțială a produsului în
scopul protejării acesteia în timpul transportului și depozitării, precum și în scopul de a prezent a
produsul către consumator într -o lumină mai bună.3
Amba lajul produselor posedă și valențe comunicaționale4 cu scopul de a informa consumatorii
despre produs și firma dar este ș i un important factor de influ ențare a deciziei de cumpărare. De
asemenea con tribuie la clădirea personalității mărci, creează și întărește legătura dintre marcă și
consumatori. Ambalajul favorizează identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători
potențiali , pe care îi învață cum să folosească, să păstreze produsul și cum să apere mediul
înconjurător de poluarea produsă de ambalajele uzate sau de componen ții de descompunere ai
acestora5. Includerea ambalajului în mix -ul de comunicare al unei organizații este absolut
necesară el punând în valoare produsul și contribuin d la crearea și conso lidarea relației dintre
marcă și cumpărător.
În contextul ambalării se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim:
– Materialul de ambalare este destinat sa învelească temporar produsul ambalat;
– Materialul de ambalaj este folosit pentru confecționarea ambalajelor sau a accesoriilor
acestor a;
– Preambalarea este operația de ambalare a unui produs individual, în absenta
cumpărătorului, iar cantitatea de produs introdusa în ambalaj este prestabilita si nu poate fi
schimbată decât prin deschidere a sau modificarea ambalajului;
– Preambalajul înșelator este preambalajul care creează impresia ca are o cantitate mai mare
decât cantitatea nominala. Se considera preambalat înșelător dacă peste 30% din volumul
ambalajului nu este ocupat cu produs sau în cazul în care în pachet exista produs cu mai
puțin de 15% decât cantitățile prevăzute de lege.
Toate preambalatele fabricate conform instrucțiunilor trebuie sa poarte următoarele inscriptii
lizibile, care sa nu poată fi șterse:
– cantitatea nominal a;

3 Botea, T., Ambalaje și tehnologii de ambalare în industria alimentară , Universitatea Politeh nică Timiș oara, 1996,
p.3.
4 Christache Nicoleta, Comunicare integrată de marketing, Suport curs speciaizarea marketing, FEAA Galați, p.30.
5 Ambalaje și design în industria alimentară, Suport curs, FSIA Galați, 2007, p. 2.

6
– o marca sau o inscripție care sa permită identificarea ambalatorului sau a importatorului de
preambalare;
– marca e de cel puțin 3mm, situată în același câmp vizual cu cantitatea nominala. Aplicarea
acestei mărci garantează ca preambalatul îndeplinește c erințele prevăzute de instrucțiuni.
– cod de indentificare ( codul de bare EAN)
De asemenea, ambalajul trebuie să răspundă unor sfidări cum sunt:
– piața : natura consumatorilor, posibilități financiare;
– produsul : caracteristici mecanice, componente;
– utilizarea produsului : mani pulare, sistemul de închidere și deschidere al ambalajului,
condiții climatice de depozitare;
– transportul : modul de transport utilizat;
– rețeaua de distribuție : organizarea interioară a magazinelor, necesitatea de a marca
produsul, numărul de unități dintr-un produs pe o unitate de vânzare, condiții de depozitare;
– reglementări juridice : norme, uzanțe etc.

1.2 Clasificări

Literatura de specialitate menționează mai multe criter ii de clasificare a ambalajelor6:
– După materialul constituent : ambala je din hârtie și carton; ambalaje din sticlă; ambalaje
din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn și
împletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe; în
componente ale produsului (membra ne naturale , vafe, amidon gelatinizat etc).
– După sistemul de confecționare : ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile.
– După tip: plicuri, pungi, sacoșe , plase, coșuri ; tăvi, lăzi, cutii, stelaje; alveole, flacoane,
borcane, butelii, bidoane, d amigene, butoaie, canistre, tuburi etc.
– După destinație : ambalaje de transport și depozitare; ambalaje de desfacere și prezentare.
– După specificul produsului ambalat : ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru
produse nealimentare; ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje individuale;
ambalaje colective.
– După gradul de rigiditate : ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple.

6 Turtoi, M., Ambalaje ș i tehnic i de ambalare , Editura ACADEMICĂ, Galați, 2006, pp.4 – 5.

7
– După durata de utilizare și tipul circulației : ambalaje recuperabile (ambalaje reciclabile,
ambalaje refolosibi le); ambalaje nerecuperabile.
– După gradul de prelucrare : materiale de ambalare, semifabricate, confecționate.7
– După construcție : fixe, demontabile, pliabile, spicuibile , portabile, termofor mate .
– După sistemul de închidere : deschise, închise, etanșe.
– După gradul de specificație : de uz general, de uz special.
– După gradul de uzură : bune, de recondiționat, ambalaje materiale.

Ambalajele pot fi8:
– ambalaj primar – este ambalajul care intră in contact direct cu produsul (ex. cutii
metalice, butelii de sticlă, pu ngi din polietilenă etc);
– ambalaj secundar – este format din unul mai multe ambalaje primare, având rol în
transport și distribuție (ex. cutii de carton, navete din material plastic);
– ambalaj terțiar – cuprinde mai multe ambalaje secundare (ex. paleta pe ntru stivui rea
cutiilor sau a baxurilor);
– ambalaj cuaternar – ușurează manipularea ambalajelor terțiare (ex. containere metalice
utilizate în transportul aerian, maritim sau feroviar).
In funcție de util izarea ambalajelor se disting9:
– ambalaj individual – cuprinde o singură unitate de produs;
– ambalaj de desfacere – destinat comercializării produsului și care ajunge la con sumator
împreună cu produsul;
– ambalaj de prezentare – realizează prezentarea produsului dar și la desfacerea produsului
alimentar; – ambalaj de transport – folosește la transportul produselor ambalate (ex. unități
de transport paletizat și sau pri n intermediul containerelor);
– ambalaj colectiv – cuprinde mai multe unități de produs ambalat (cutii de carton pentru
biscuiții ambalați ).

1.3 Funcțiile ambalajului

Indiferent de gradul de dezvoltare al unei tări, mărfurile produse și comercializate sunt de
neconceput fără ambalaj. Deci funcțiile ambalajului sunt determinate atât de produsul ce se

7 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, pp.62 -23.
8 Ambalaje și design în industria alimentară, Suport curs, FSIA Galați, 2007, pp. 3 -4.
9 Ambalaje și desig n în industria alimentară, Suport curs, FSIA Galați, 2007, p. 4.

8
ambalează cât și de felul, mijlocul prin care acesta este transportat spre consum, indiferent însă,
de scopul principal al ambalajului, funcțiile sale sunt în mare măsură similare10.

1.3.1 Funcția de protecție și conservare
Este cea mai importantă funcție pe care trebuie să o îndeplinească ambalaje le. – ambalajul
trebuie să protejeze conținutul de efectele mediului înconjurător ( incidența aerului, prafului,
microorganismelor etc) . Protecția poate fi:
– chimică materializată prin alegerea adecvată a materialului din care este confecționat
ambalajul ( materiale inerte din punct de vedere chimic sau electrochimic – ex. sticla,
materiale plastice) sau prin protecția produsului față de eventualele reacții ce pot avea loc
la suprafața de contact a produsului cu aerul, vaporii de apă, praf etc.;
– microbiol ogică – materializată prin realizarea etanșeității perfecte;
– biologică – presupune protecția produsului de insecte, rozătoare utilizându -se ambalaje
confecționate din sticlă, carton, lemn, materiale textile;
– mecanică – presupune alegerea materialului car e sa protejeze produsul în timpul
transportului, depozitării și desfacerii (ex. lemn, carton, materiale plastice);
– protecția față de lumina și radiațiile UV – presupune utilizarea unor materiale care să
asigure o protecție optimă a produselor (ex. sticla brună sau verde).

1.3.2 Funcția de confort
Vânzarea produselor sub forma de autoservire, creșterea consumului și concu rența au
transformat ambalajul î ntr-un purtător de „informație și reclamă”. Prin modelul de realizare și prin
calitatea materialelor utilizate, ambalajele ușurează desfășurarea proceselor operative aferente
comercializării: manipulare, transport, depozitare, stivuire, stocare, expunere, vânzare.

1.3.3 Funcția de informare a consumatorlui
Ambalajul de prezentare, este purtator al m esajului informațional adresat consumatorului.
Aceasta reduce sau chiar elimină rolul vânătorului în asigurarea legaturii produs -consumator, de
aceea este de dorit ca conținutul infomațional să fie corect prezentat, reflectând conținutul printr –

10 Botea, T., Ambalaje și tehnologii de ambalare în industria alimentară , Universitatea Politehnică Timișoara, 1996,
p.5.

9
o imagine r ealistă si cu culori reprezentative. În acest context, un element de design vizual este
unul dintre factorii care pot influ ența percepția consumatorilor.

1.3.4 Funcția de promovare și comunicare de marketing

Ambalarea a devenit un instrument de marketin g foarte eficient avand în vedere abundența și
varietatea produselor, acesta nu se mai limiteaza doar la protejarea produsului ci constiuie un
mijloc eficient de comunicare între produs și client11. Lipsa vânzătorului capab il să ofere infomații
a condus la amplificarea funcției promoționale a ambalaju lui estetic, fiind capabil să capteze atât
vizual prin elementele sale de design dar și prin informațiile utile inscripționate despre produs
(caracteristici, mod de utilizare, termen de valabilitate, etc.) acționând ca factor psihologic asupra
clienților potențiali favorizând astfel și decizia de achiziție . Ambalajul mai este denumit și
„vânzător mut” având în vedere că:
– indetifică și prezintă produsul și producătorul;
– stimulează și atrage atenția consumatorului ;
– informează consumatorul despre caracteristicile produsului.
Așa cum la oameni putem spune ca „haine face pe om” putem adapta zicala și in randul
produselor ca „ambalajul vine produsul” deoarce contribuie la formarea unei prime impresii despre
produsul vâ ndut și sprijina publicitatea chiar la locul de vânzare. Ar fii ideal ca ambalajul sa ofere
și un avantaj dublu, cum ar fii reutilizare lui, astfel atragând mai mulți cumpărători.
Ambalajul trebuie sa îndeplinească anumite conditii pentru a putea să -și înd eplinească funcția de
promovare și implicit creșterea vânzărilor, precum12:
– atragerea atenției cumpărătorilor potențiali;
– să fie ușor de recunoscut;
– culoare și forma ambalajului să fie asociată corespunzător cu produsul, grafica sa fie
compatibilă și să sco ată în evidentă informații utile precum: denumirea produsului, marca,
etc.
– să pună în evidență caracteristicile produsului și avatntajele sale competitive;

11 https://conspecte.com/Merceologia -marfurilor -alimentare/definirea -si-clasificarea -ambalajelor.html , accesat la
data de 06.08.2018.
12 https://conspecte.com/Merceologia -marfurilor -alimentare/definirea -si-clasificarea -ambalajelor.html , accesat la
data 07.08.2018.

10
– să nu existe discrepanțe între ceea ce promite și ceea ce oferă, pentru a nu induce în eroare
consum atorul;
– să creeze o bună comunicare cu clientul;
– cantitatea vîndută să fie bine dozată, în funcșie de periodicitatea consumului;
– să fie comod de utilizat;
– să fie usor de transportat;
– să fie reutilizabil, ușor de pliat sau să poată fi reciclat ecologic.

1.3.5 Funcția de protecție a mediului înconjurător
Pe măsura dezvoltării producț iei industriale, pe măsura creș terii și diversificării cererii de
producție, noțiunea de protecție a mediului , obligă firmele să dozvolte o politică environment –
friendly , adică orientată ecologic cu produse bio și ambalaje prietenoase cu mediul înconjurător .
În cazul produselor alimentare evaluare performan țelor ecologice ale unui produs rezultă exclusiv
în urma impactului ecologic al ambalajului. Ulterior problema protecției mediului s -a extins la
nivelul întreg ciclului economic aferent amb alajelor.
S-au introdus restricți i la nivelul emisiilor poluante (în atmosferă, în apă și sol) atât pentru
procesul de producție dar și pentru operațiuni de preambalare, transfer, vânzare ș i utilizare. În
Romania , Ministerul Mediului dorește să modifice printr -o Ordonanță de Urgentă legislația privind
ambalajele și deșeurile reciclabile. Astfel, se dorește introducerea unei garanții de 2 lei/ambalaj
reutilizabil ( în principal ambalaje s ticlă, bidoane de plastic, paleț i, urmând să fie stabilit care de
către producător) pe care cetățenii ar urma să o plătească când achiziționează produsele, apoi să o
recupereze când duc borcanele/sticlele goale înapoi de unde au cumpărat produsele13.

1.4. Cerințe referitoare la calitatea ambalajelor

Ambalajul este o componentă esențială a activității comerciale, fiind subordonat mărfii și
deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou apărute pe piață, modernizarea concepției
și a tehnicilor comerciale a duc în discuție diversificarea ambalajelor în paralel cu creșterea

13https://www.hotnews.ro/stiri -administratie_locala -22350687 -minist erul-mediului -pregateste -modificari –
importante -pentru -gestionarea -deseurilor -reciclabile -garantie -2-lei-ambalaj -reutilizabil -platita -cetateni -banii –
producatorii -ambalaje -pentru -tintele -reciclare.htm accesat la data 07.08.2018.

11
exigențelor față de acestea. Fiecare agent economic implicat în activitatea comercială (producător,
comerciant și consumator) are cerințe specifice în ceea ce privește ambalajele și calitat ea lor.
Identificarea cerințelor pieței cu privire la ambalaj ridică aproximativ aceleași probleme,
ca și produsul însuși. Un ambalaj penibil elimină șansel e de succes ale unui produs bun14.
Așadar, f iecare agent economic implicat în activitatea comercial ă are cerințe specifice în
ceea ce privește ambalajele și calitatea lor.15
1. Cerințele de ordin general referitoare la calitatea ambalajelor16:
 Să aibă compatibilitate maximă cu produsul ambalat;
 Să nu imprime mirosuri și gusturi străine produselor;
 Să asig ure impermeabilitatea fa ță de gaze, apă, vapori, praf, grăsimi;
 Să permită sau nu (conform necesităților ) pătrunderea radiațiilor luminoase în interiorul
ambalajului;
 Să asigure o protecție eficientă produsului pe tot parcursul circuitului tehnica -economic ;
 Forma și grafica folosită să permită o informare cât mai completă a consumatorului;
 Pentru ambalarea produselor alimentare se interzice folosirea hârtiei provenite din deșeuri ;
 Să fie neutru din punct de vedere chimic;
 Să fie ușor.

2. Cerințele distribu itorilor și comercianților :
 Dimensiunile de gabarit să fie minime, facilitând astfel manipularea și depozitarea;
 Corelarea acestor dimensiuni cu paletele și containerele de transport;
 Ambalajele de transport trebuie să aibă o soluție constructivă care să p ermită plierea și
adunarea în module;
 Rezistența mecanică trebuie să fie adecvată solicitărilor la care sunt supuse mărfurile;
 Elementele grafice trebuie să permită localizarea rapidă a produsului, cu toate informațiile
necesare.

14 Munteanu, C., Maxim, E., S asu, C., Prutianu, Ș., Zaiț, A., Manolică, A., Jijie, T., Monoronu, A., Marketing:
principii, practici, orizonturi , Editura SEDCOM LIBRIS, Iași, 2008, pp.121 – 122
15 Negrea, M., Fundamentele știintei mărfurilor , Editura ASE, București, 2007, pp.102 – 104
16 În România sunt în vigoare " Normele de igienă privind alimentele și protecția sanitară a acestora ", adoptate prin
Ordinul Min. Sănătății 611/1995 și în care se menționează o serie de cerințe privind ambalajele.

12
3. Cerințele cumpărători lor :17
 Accesul la produs trebuie să fie ușor, fără a fi nevoie de accesorii greoaie;
 Ușurință în manipulare, stabilitate;
 Să permită dozarea în cazul anumitor produse;
 Să aibă o formă atractivă, sugestivă pentru produsul ambalat;
 Să conțină indicații referitoare la modul de utilizare și păstrare, compoziție , valoare
nutritivă etc;
 Să permită îndepărtarea cu ușurință în faza post -consum, fără a pune probleme majore de
ordin ecologic.

4. Cerințele producătorilor:18
 Să poată fi fabricat atât din materii prime virgine, cât și din materiale recuperate;
 Să permită mecanizarea și automatizarea procesului de fabricație al ambalajelor și
ambalării cu minimum de pierderi;
 Să permită o perfectă și rapidă închidere;
 Să permită utilizarea diferitelor metode de conservare a produselor;
 Să se respecte cerințele modulării.

1.5 Evoluția design -ului ambalajelor

Ambalarea nu este un proces tocmai actual, oamenii au simțit nevoia să își ambaleze
produselor încă din antichitate. Pe atunci se constiuiau din materiale naturale, precum: cosurile din
stuf, pielea de animal, cutiile din lemn, vase ceramice si diverse sacoșe țesute19. Evoluția
tehnologică a dus la descoperirea unor noi materiale si la apariția unor ambalaje superioare
procesate din materiale percum sticla și bronzul. Dupa anii 1000 se atestează utilizarea hârtiei
pentru amblare. Secolul XVI se remarcă în acest context prin începerea utiliză rii a cutiilor de
carton, iar mai târziu, î n secolul XVIII, apar cu tiile pliabile și plasele din hâ rtie. În secolul XX, se
caracter izează o dezvoltare extraordinară în industria ambalării. Se remarcă un progres exploziv
în ceea ce privește metodele și alternativele de ambalare. A apărut necesitatea utilizării unor

17 Paraschivescu, A., Ghidul calității , Editura TEHNOPRESS, Iași, 2005, p.185
18 Falniță, E., Estetica și ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.71 .
19 http://www.plastinvestsrl.ro/istoria -ambalajelor , accesat la data 08.0 8.2018.

13
ambalaje diferențiate organizate pe diferite categorii specifice de pro duse, dezvoltându -se ca
știința ingineriei ambalării. După s -a generat o alta schimbare a “direcției de mers” în contextul
ambalajelor, apare necesitatea personalizării și conturăr ii așa numitului „vânzător mut”, strategie
prin intermediul căruia se doreșt e creșterea volumului de vânzări .
Inovația joacă și ea un rol important pe piață, aduce un avantaj competitiv, menține
interesul consumatorilor și captează atenția clienților potențiali. În ultimul timp, producătorii și-
au dat seama că ambalajele trebuie c reate în funcție de profilul și dorințele și nevoile
cumpărătorului final. Consumatorii preferă tot mai mult ambalajele care pun în valoare atributele,
personalitatea produsului. Se urmărește ca acestea să satisfacă cerințele și nevoile consumatorului
și să ofere toate avantajele solicitate. În funcție de diversele ocazii de consum, produsele sunt
ambalate diferit. Noutatea prin ea însăși , distinctă de altă funcție , poate ajuta foarte mult la
persuadarea consumatorilor.20
Pentru laptele Fulga și iaurtul Zuzu , conducerea producătorului de lactate Albalact pare să
fi găsit rețeta succesului la vânzări: ambalajul inovativ. Compania a investit cinci milioane de euro
în implementarea de sisteme inovatoare de ambalare, și rezultatele nu au întârziat să apară. Lansa t
în martie anul acesta, iaurtul Zuzu a „prins “la români atât de bine, încât societatea a mărit cu 25%
capacitățile de producție ale mărcii. „Să fii inovativ pe această piață este absolut necesar. Anul
acesta, am înnoit ambalajul laptelui Fulga cu arome, care conține acum un pai special. Pentru
iaurturi, ambalajul mic are ca inovație o linguriță detașabilă și un sigiliu care se poate rupe, astfel
încât ambalajul se transformă într -un pahar “, explică Alexandra Rusu, consultant de marketing
pentru Albalact.
Schimbări de strategie în ceea ce privește diversitatea de produse sunt impuse de solicitările
pieței . În opinia psihologului Aurora Liiceanu, „dacă un produs prezent pe raft, fie la magazinul
din colț, fie în supermarket, nu se adresează corect senzorial ității, atunci, în 75% din cazuri, acesta
nu se va vinde “. Astăzi, se consideră că un produs trebuie să fie atractiv pe raft, dar să fie și de
calitate. Ambele condiții conduc la profit. „ Speranța de viață a unui ambalaj este de aproximativ
doi ani și jumătate “, consideră Aurora Liiceanu21.
Necesitatea de inovare a ambalajelor vine și ca urmare a orientării obiceiurilor de
cumpărare ale românilor, care se îndreaptă tot mai mult spre hipermarketuri. „Clientul vrea acum

20 Galbraith, J., Știința economică și interesul public , Editura POLITICĂ, București, 1982, p.200 .
21 Ciraru, D., Războiul ambalajelor agită rafturile magazinelor , articol publicat în revista Capital, 22.11.2006.

14
pachete mici, deja feliate, cantități dozate la nevoile lui. Din producția de 20 de tone pe zi de
preparate din carne, peste 20% sunt ambalate “, afirmă Radu Timiș , președintele Cris-Tim.
Când vorbim de evoluț ie și inovare putem da ca exemplu și compania Fanta, care a
schimbat și regândit de multe ori imaginea băuturii răcoritoare. Aceasta a apărut în 1940 în
Germania, și are o istorie controversată fiind denumita b ăutura naziștilor la acea vreme. Ulterior
s-a demonstrat că a fost doar un zvon. Inițial logo -ul era scris în cu loare neagră cu li tere mici si
într-un caracter semi cursiv, recipientul era de sticlă transparentă pentru a se putea vedea culoare
lichidului.

Figură 1.1 Evoluția logoului Fanta
Sursa figură ; http://graffica.info/rediseno -logo-fanta/

Design -ul ambalajului sticlei de Fanta a trecut prin multe
schimbări dar si recipientul a avut parte de upgrade.
Trecând de la sticla cu care ne obișnuisem la una într-o
formă noua, arătând puțin „sucită” sau twisted. Putem
observa evoluția ambalajului și imaginii brandului, deși
Figură 1.2 Schimbarea sticlei de Fanta

15
rețeta rămâne sau nu aceiași, ambalajul trebuie adaptat la noile cerințe de piață.
Așadar, cele mai sofisticate ambalaje sunt impuse de pretențiile clienților . Iar această goană
de a „ înfrumuseța “ambalajele nu se termină niciodat ă.

1.6 Piața ambalajelor

Cum ind ustria de profil de la noi din țară era net inferioara celor străine, industriaș ii au
apelat la ambalajele din import . Din punct de vedere tehnic, piața ambalajelor este împarțită î n
doua ramuri: cea a ambalajelor primare (destinate î n special industriei alimentare) ș i a celor
secundare (cutii, folii, benzi metalice) . Într-un raport realizat recent de Smithers Pira se arată că
cererea globală duce la expansiunea semnificativă a pieței ambalajelor la nivel mondial până în
2020. Datele analizate arată că în 2015 piața ambalajelor a atins cota de 839 de miliarde de dolari,
estimându -se că aceasta va urma să crească cu aproximativ 3,5% pe an. Astfel, până în anul 2020
se va ajunge la 998 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, creșterea nu va fi uniformă, în sensul
că țările în curs de dezvoltare se vor extinde dincolo de media pieței, creând -se astfel noi
oportunități pentru furnizorii de materiale și convertoare. De asemenea, în cadrul raportului a fost
analizat impactul pe c are acest trend îl va avea asupra anumitor segmente cheie din această
industrie.
Segmentul materialelor rigide din plastic se pare că va înregistra cea mai mare creștere
anuală în intervalul de timp analizat – de 4,4%. Acest lucru poate fi atribuit în prim ul rând
popularității de care se bucură aceste materiale, în special cele din polietilenă tereftalată (PET), ca
înlocuitori pentru cutiile din metal sau sticlă. Motivul îl constituie faptul că acestea din urmă sunt
mai grele, iar cele din plastic ating obi ectivul consumului redus de materiale și implicit al
costurilor, precum și pe cel al reducerii dioxidului de carbon rezultat în timpul transportului22.
Piața ambalajelor secundare din România este estimată la 20 -25 milioane dolari anual și,
chiar daca prod ucătorii interni s -au dezvoltat în ultimul timp, este susținută în proporț ie de 60 la
suta de importuri. Pe piata ambalajelor primare, procentul impor turilor este de circa 90% , pentru
că princi palii producatori specializati î n fabricarea de ambalaje pentru alimentele lichi de, Olanda
sau Germania, nu au înca fabrici deschise în România. Î n acest sens, un exemplu edificator ar fi
acela ca laptele s i sucurile produse in Romania sunt ambalate î n cutii de carton importate din

22 http://www.print -romania.ro/piata -materialelor -pentru -ambalaje -va-ajunge -la-998-de-miliarde -de-dolari -pana -in-
2020/ , accesat la data 08.08.2018

16
Ungaria sau Germania. "Este mare nev oie d e ambalaje de înalta calitate. În fiecare zi, directorii
lanțului de supermarketuri Metro au discutii cu furnizorii de produ se din cauza ambalajelor.
Clienții, dar și agențiile și oficiile de protecț ie a consumatorului cer ambalaje mai bune, mai
complete din punct de vedere al detaliilor tehnice de producție si, nu in ultimul râ nd, mai atractive.
Chiar daca este o indu strie in creștere în Româ nia, avem n evoie de investitii in domeniu ș i orice
ajutor din exterior, de la marile firme producatoare .
Cererea pentru bioplastic este în expansiune ca urmare a măririi ra pide a volumului
vânză rilor de ambalaje ecologice. Institutul de Studi i Internaț ionale Ceresana consideră că în
perioada 2016 -2022 se va înregistra o rata de creș tere de peste 15%, pentru pungile de unică
folosință și pentru alte soluț ii de ambalare ce fol osesc bioplasticul. Atunci când România a aderat
la Uniunea Europeană i s -au impus standarde riguroase privind protecția mediului. Una dintre
măsurile pe care România a trebuit sa le adopte a fost cea care care se raporta la stabilirea
procedurii de acord are a etichetei ecologice. Scopul acordă ri etichetei ecologice este acela de a
promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul întregului ciclul de viață ,
astfel încât de resursele mediului înconjurător să se profite o perioada cat m ai îndelungată.
Piața globala de reciclare a industri ei sticlelor din plastic va creș te la 3,9%, în perioada
2014 -2019. Cererea globală pentru produse din plastic și produse conexe crește într -o rată
semnificativă, determinată de diversele avantaje ale ma terialelor plastice față de fier, oțel, aluminiu
și alte metale. Plasticul își găsește utilizarea în diverse industrii, cum ar fi industria automobilelor,
asistența medicală, apărarea, petrolul și gazele, energia și altele. Acesta este unul dintre motivele
majore pentru reciclarea materialelor plastice care se află în centrul atenției în ultimii ani. În plus,
reciclarea materialelor plastice, inclusiv a sticlelor din plastic, este importantă din punct de vedere
al mediului. Cu reciclarea adecvată și eficien tă a plasticului, pot fi rezolvate în mare măsură diferite
amenințări la adresa mediului, cum ar fi încălzirea globală, epuizarea stratului de ozon și poluarea.
Acest lucru va contribui la stimular ea pieței în viitorul apropiat.
Potrivit raportului, popula țiile în creștere rapidă și expansiunea economică au condus la
creșterea cererii de energie, de mărfuri industriale de bază și de bunuri de consum. Cerința în
creștere a sticlelor din plastic din industria automobilelor, a asistenței medicale, petrolului ș i
gazelor, construcțiilor, produselor alimentare și băuturilor, produselor de uz casnic și a altor
sectoare a crescut cererea de sticle de plastic și a amplificat producția acestora. Creșterea
deficitului de rezerve naturale și creșterea costurilor materii lor prime creează noi perspective
pentru re ciclarea sticlelor din plastic.

17
Totuși, din cauza creșterii gradului de conștientizare față de conservarea ecologică, cererea
consumatorilor de materiale de ambalare biodegradabile va spori cererea de celuloză în următorii
șase ani. Datorită proprietăților, cum ar fi durabilitatea ridicată și protecția față de factorii de mediu
externi precum valoarea estetică și lumina soarelui, celuloza este un material de ambalaj extrem
de popular în comparație cu celelalte mate riale de ambalare disponibile pe piață. Toți acești factori
contribuie semnificativ la creșterea cererii de celuloză la nivel global. Lipsa de conștientizare cu
privire la valoarea și importanța plasticului reciclat, cum ar fi HDPE, PET și PP, reprezintă o
provocare majoră pe piață .

18
Capitolul 2. Design ul, estetica și atractivitate a – elemente de persuasiune

2.1 Designul și estetica în politica de marketing

Ambalajul produselor posedă și valențe comunicaționale cu scopul de a informa
consumatorii despre produs și firma ofertantă dar este și un important factor de influențare a
deciziei de cumpărare. De asemenea contribuie la clădirea personalității mărci, includerea în mix –
ul de comunicare al unei firme a ambalajului este absolut nece sară deoarece creează și întărește
legătura dintre marcă și consumatori.
În prezent, gama de produse și tehnologia în dezvoltare în toate sectoarele influențează
toate deciziile consumatorilor. Oamenii studiază mai multe tipuri de produse pe piață pentru c ă
doresc să obțină beneficii maxime de la produsul pe care intenționează să îl achiziționeze. Cu alte
cuvinte consumatorii vor sa achiziționeze produse privilegiate și remarcabile. Cu aceste cuvinte
produsele trebuie să fie diferite și speciale în comparaț ie cu alternative sau alte produse similare.
Una dintre cele mai eficiente modalități de diferențiere este estetica. În acest context, un element
de design vizual este unul dintre factorii care pot influența percepția consumatorilor. Oamenii au
început să includă componente estetice în fiecare aspect al vieții acestora, prin urmare, termenul
”estetic” face parte din ”viața cotidiană” a multora. Din aceste motive, companiile și managerii
încearcă să își diferențieze produsele prin folosirea esteticii pentru a avea succes.
Estetica a început să fie cercetată în secolul al XVIII -lea, Alexandru Gottlieb Baumgarten,
considerat fondator al secțiunii estetice ca o ramură diferită a sistemului gândirii filosofice, a
definit estetica ca o teorie a frumuseții și a te oriei cunoașterii s ensibile23. Studiile privind estetica
în cercetarea de marketing au început în a doua jumătate a secolului al XX -lea. S-a subliniat că un
cadru teoretic a fost necesar pentru a discuta consumul estetic în timp ce experiențele estetice și
valorile estetice sunt legate de reacț iile emoționale. În timp s -a făcut o distincție între consumu l
estetic și produsele estetice . Estetica, una dintre cele mai semnificative moduri de a face lumea
specială, este arta de a crea reacții care, fără cuvinte, comunică prin sens. În lumea de azi, mulți
oameni se ocupă mai mult de valoarea simbolică a pro dusului . Evaluarea estetică a produselor de
către consumatori este legată de faptul dacă un design al produsului include anumite proprietăți de
proiectare, cum ar fi culoarea, forma etc. Un răspuns estetic are dimensiuni afective și cognitive,
precum și senzoriali, cum ar fi răspunsul fizic involuntar . Forma produsului generează reacții

23 Beardsley, M .C, Experiența estetică recăpătată , Jurnalul Esteticii și Criticii de Artă, 1967, p.3.

19
psihologice care includ conținutul cognitiv și emoțional. Aceste reacții psih ologice determină și
reacții comportamentale care conduc în mod indirect la răspunsuri comportamentale. Prin urmare,
marketerii utilizează estetica produsului ca instrume nt de diferențiere competitivă. Conceptul de
estetică contribuie la succ esul companiil or și brandurilor.
Estetica produsului este un element valoros, deoarece mulți consumatori achiziționează nu
numai un produs, ci și o valoare și o experiență. Consumatorii care deduc din designul produsului
sunt în principal legați de modul în care se află într-o interacțiune cu produsul. Conceptul de
estetică vizuală a produselor joacă, de obicei, un rol de bază pentru idei despre caracterul senzorial
al produselor. În plus, estetica vizuală este unul dintre cei mai importanți factori care afectează
percep ția consumatorului în multe feluri. Un design de produs remarcabil ajută la distingerea
produselor de concurenții săi și permite diferențierea pieței. În plus, designul produsului poate
afecta în mod pozi tiv calitatea vieții oamenilor. Estetica vizuală are un rol simbolic care poa te
afecta evaluarea produsului.
Deoarece proprietă ților estetice au un puternic caracter subiectiv, s -a căutat reducerea
acestui subiectivism pentru a putea aprecia și compara concret mărfuri similare produse de firme
concurente. A cest lucru a fost posibil cu ajutorul relații lor care se stabilesc între elementele esteticii
și celelalte categorii de proprietă ți ale mărfurilor industriale:
– relațiile cu tectonica produsului includ raporturile formă – funcție, formă –
material, formă – mediu ambiant;
– relațiile cu elementele ergonomice cuprind relațiile om – produs;
– relațiile între aspectul și finisarea supr afețelor și marca de fabrică ce
individualizează produsul și îl deosebe ște de alte produse similare;
– relațiile cu grafica ambalajului de prezentare a produsului.
Elementele esteticii mărfurilor pot fi explicate și caracterizate prin intermediul categoriilor
estetice. Categoriile estetice sunt noțiuni de largă generalitate, care desemnează tipuri de re acții
afective și care reprezintă in strumente de cunoaștere și apreciere estetică.

2.2 Design ul și atractivitatea ambalajelor – factor de c ompetitivitate

În tratarea estetică a ambalajului trebuie să se țină seama de existența unui complex
senzorial, care determină o manifestare de aprob are sau de respingere din partea simțului estetic

20
al fiecărui individ, de efectul emoțional declanșat de actul de cumpărare și de consum.24 Forma ,
grafica , simetria, armonia , stilul, lumina, culoarea, mișcarea, tensiunea, expresia constituie
categorii estet ice cu ajutorul cărora se apreciază, sub raport estetic, mărfurile25.
Important de reținut este că forma pachetului, simbolurile, cuvintele folosite, culorile trebuie
să fie mereu adaptate caracteristicilor locale. În timp ce în țările dezvoltate se pune a ccent pe
estetica vizuală în ambalare, în cele în curs de dezvoltare trebuie pus accent pe calitatea fizică a
ambalajului, deoarece acesta e posibil să folosească pentru depozitarea diferitelor lucruri.26
Forma ambalajului – se referă la figura spațială car e are o anumită semnificație. Ea trebuie
să se regăsească în cerințele modei, fiind însă influențată de particularitățile tehnice de ambalare,
materialul folosit, scopul sau domeniul de utilizare27.
În prezent asistăm la o efervescență în sectorul de proie ctare a ambalajelor, în care mulți designeri
talentați caută să găsească metode și soluții noi, mai creative astfel încât concepția lor să se
potrivească cu funcțiile principale de proiecție a produselor si funcțiilor estetice, precum și de
promovare a vân zărilor. Dar ambalajul modern reprezintă mai mult decât o sumă a elementelor
sale componente . Este esențial ca, atunci când se proiectează un am balaj, să se stabilească o ordine
de importanță a diferitelor elemente, ca fiecare să aibă greutatea vizuală.
La proiectarea formei ambalajului trebuie avut în vedere următoarele condiții:
 să țină cont de constrângerile impuse de produs, având în vedere forma produsului,
condițiile de producere și utilizare și clasa calitativă din care face parte;
 să țină cont de p rotecția cerută de produs (fizică, mecanica sau chimică);
 să țină cont de importanța componentei informațional -estetice a produselor pentru a
simplifica decizia de cumpărare;
 pentru anumite categorii de produse să se folosească forme modulate care să devin ă
caracteristice acelor produse și să fie ușor de reperat;
 să se stabilească o corelație între forma ambalajului și materialul utilizat pentru producție ,
cu particularități de închidere -deschidere și utilizare;
 să țină cont de modul de amplasare în spațiil e comerciale;
 să țină cont în principal de cerințele consumatorilor.

24 Pamfilie, R., Procopie, R., Design și estetica mărfurilor , Editura ASE, București, 2003, p.197 .
25 Fornoga Mircea, C., Estetica mărfurilor , Lito ASE, București, 1974 .
26 Sasu, C., Marketing Internațional , Editura POLIROM, Iași, 2005, p.180.
27 Botea, T., Ambalaje și tehnologii de ambalare î n industria alimentară , Universitatea Politehnică Timiș oara, 1996,
p.8.

21
Se constată că forma a evoluat în timp, în strânsă l egătură cu dezvoltarea tehnicii. A stfel,
s-a trecut de la forme greoaie, încărcate, la for me simple, elegante și raționale. În cadrul tendinței
actuale de simplificare a f ormelor ambalajelor se urmărește :
– Conceperea unor forme ușor perceptibile ;
– Conceperea unor forme logice, inteligibil e;
– Conceperea unor forme cu o maximă valoare informațională .
Forma ambalajelor a devenit astăzi un ele ment de înnoi re și diversificare, de creșterea a
competitivității mărfurilor alimentare pe piață, în condițiile unor diferențe mici în ceea ce privește
celelalte caracteristici tehnico -economice.
Se remarcă de exemplu, preocuparea modernă de a se adapta fo rma ambalajelor la
întrebuințări suplimentare:
– ambalajele unor produse alimentare pentru copii (zaharoase, băutur i răcoritoare) se pot
folosi și ca jucării;
– unele ambalaje din carton sau plastic îmbracă forma unor genți care servesc la transportul
sticlel or sau a cutiilor metalice;
– ambalajele din material plastic pentru lapte pot fi ulterior folosite drept căni.

Tabel 2.2.1 Semnificațiile psihologice ale diferitelor forme
Forme Semnificație
Pătrat Realism, spirit practic, preferințe pentru lucruri
natur ale
Cerc Idealism, spiritualitate, dorință de perfecțiune
Triunghi cu vârful în sus Activitate, creativitate, dorință, masculinitate
Triunghi cu vârful în jos Pasivitate, imitație, feminitate
Două triunghiuri suprapuse Echilibru în sens fizic și spirit ual, armonie între
idealism și realism, între dorință și acțiune
Cerc cu diametre Creativitate, impulsul de a uni plăcerea cu
sentimentul, erotism
Linii orizontale și verticale Introspecție

22
Conform studiilor realizate de psihologi, elementul princi pal care stabilește atractivitatea
vizuală față de forma unui obiect nu este reflectată de complexitatea acestuia, ci de complexitatea
percepției observatorului. Astfel, un produs care este confecționat complex și sofisticat poate fi
perceput ca fiind mai simplu pentru cei ce sunt obișnuiți cu el. Expunerea mai frecventă a unui
produs complex îl poate face mai atrăgător pe măsură ce devine mai familiar.
Grafica ambalajului – combinată cu culoarea, contribuie și ea la impresionarea
consumatorului și determ ină în mod semnificativ aspectul final. Ea trebuie să fie sintetică,
expresivă, să informeze în mod atrăgător și să fie ușor descifrabilă. Grafica este esențială în
formarea imaginii estetice a amba lajului28.
Grafica cuprinde totalitatea fotogra fiilor, dese nelor, sloganelor și simbolurilor ce
contribuie la primul impact pe care un produs îl are asupra consumatorilor prin ambalajul său și
joacă un rol import ant în comunicarea de informații și impresii despre produs.
Stiluri de grafică 29:
 Grafica modernă – urmărește crearea unei exprimări simbolice, schematizate, simplu de
înțeles și de reținut ;
 Grafica comercială – suger ează, prin fotografii, desene și diferite alte mijloace,
caracteristicile pr odusului, utilitatea, destinația ;
 Grafica umoristică – la care în soluția estetică se includ caricaturi sau alte elemente similare
ce apropie produsul de consumator.

Caracteristicile graficii ambalajelor moderne pentru produsele alimentare:
 grafică simplă, dar expresivă
 grafică ce prezintă produsul într -un mod atrăgăto r
 duce la remarcarea produsului
 declanșează efectul de cumpărare
 stimulează imaginația
Grafica ambalajul ui ajută la realizarea funcției de informare și promovare a produsului prin
corelarea imaginii cu textul publicitar și cu coloristica. Unii autori cons ideră că textul publicitar
trebuie redus la minimum, funcția comunicării infor mațiilor trebuind să fie preluată de coloristică,
de simboluri și de forma ambalajelor.

28 https://www.scribd.com/presentation/93148860/Estetica -și-designul -ambalajelor -mb accesat la data 15.08.2018 .
29 Niculescu, N., Estetica produselor alimentare , Editura CERES, București, 1977, p. 102.

23
Efectul de reclamă al ambalajelor este completat de marca de fabricație , care trebuie să
facă parte în mod obligatoriu din grafica ambalajului. Literele trebuie să constituie doar o
completare a graficii. Cea mai mare atenție trebuie acordată coloristicii, care trebuie să asigu re nu
numai vizibilitatea, dar și puterea de sugestie a i nformațiilo r.
Simetria ambalajelor – reprezintă calitatea obiectivă și expresia unor raporturi de mărime,
formă, ordine, potrivire și concordanță pe care o au părțile unui întreg între ele și în totalitate30.
Fiind un ansamblu compus din componente care răspund anumit or reglementări, elementele se pot
raporta la un centru, la o distanță, la o axă sau la un plan. Distribuția internă a elementelor și
ordinea re prezintă elementele calității estetice. Prin simetrie, ambalajele capătă proprietăți de
armonie, proporționalita te și echilibru. Ea are la bază elemente de acomodare vizuală a ochilor cu
perceperea lucrurilor după axa verticală, de aceea, se ordonează elementele în mod identic, pe
ambele părți ale axului principal.
Armonia ambalajului este o categorie estet ică comp lexă, ce include parțial sau total,
celelalte proprietăți estetice, având ca scop prezentarea ambalajului produsului sub formă
atrăg ătoare care, însă, să sugereze și utilitatea și funcționalitate lui. Armonia este con siderată ca
efect al frumosului31. Armon ia încântă, atrage atenția, antrenează sensibilitatea și intuiția
privitorului și delectează estetic.
Contrastul ambalajului este o categorie estetică ce se referă la variație, constituind un
element ce stimulează percepția. Contrastul înlătură monotonia ș i conferă unicitate ambalajului.
Prin utilizarea contrastului se urmărește obținerea unui efect pozitiv, de evidențiere a unor
elemente constitutive ale ambalajului.
Contrastul poate fi:
– Contrast cr omatic rezultat din combinația mai multor culori contrasta nte;
– Contrast al formei rezultat din îmbinarea de forme diferite, de exemplu variații de diametru;
– Contrast de materiale, dacă ambalajul este realizat din combinarea de materiale de
ambalare diferite.
Culoarea reprezintă un atribut estetic principal în amb larea produselor. Este unul din cele mai
substanțiale mijloace pe care le dețin design erii pentru a face din ambalaj un instrument eficient
de comunicare . Înainte de a folosii o culoare sau combinație de culori trebuie să se cunoască efectul
psihologic al acestora și mecanismul perceperii lor. Culoarea face un produs mai mult sau mai

30 Pamfilie R.,Pricope R. (2002), Design și estetica mărfurilor, Editura ASE, București, p. 80.
31 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.44.

24
puțin agresiv, mai feminin sau mai masculin, mai ieftin sau mai s cump, mai călduros sau mai rece
32.
Un brand ar trebui să folosească o culoare care să fie opusul celei folosite de cei mai mari
competitori ai săi (ex Coca -Cola-roșu, Pepsi -albastru)33. Dar culoarea nu este un atribut ușor de
manevrat. Exista practic numai 5 culori de baza ( roșu, portocaliu, galben, verde și albastru) plus
culorile neutre (negru, alb, gri).
În min tea cumpărătorilor nu toate culorile sunt la fel. Culorile dinspre capătul roșu al
spectrului sunt localizate mai în față, pe retina ochiului, prin urmare roșul pare să vină înspre ochii
tăi, dacă îl privești. Cu lorile dinspre capătul albastru, pe de altă parte, sunt localizate în spatele
retinei. Albastrul pare a se îndepărta de tine. Datorita acestor motive roșul este culoarea energiei
și emoției și care îți sare-n ochi. Roșul este culoarea dominantă a 45% din s teagurile naționale ( pe
locul doi fiind culoarea albastră care domină mai puțin de 20% din steaguri). Albastrul este opusul
roșului care este calm și liniștitor . Oamenii asociază fiecărei forme o culoare, spre exemplu,
triunghiul și piramida sunt asociate nuanței de galben, pătratul și cubul sunt asociate cu roșul,
cercul și sfera cu nuanțe de albastru etc.
Din punct de vedere al efectelor psihologice, cromatica culorilor se poate caracteriza astfel:

Tabel 2.2.2 Efectele fizio -psihice ale culorilor (După V. Anghelescu și E. Grandjan)
Culoare Efecte fiziologice Efecte neuro -psihice

Roșu Crește presiunea sanguină
Ridică tonusul muscular
Activează respirația
Este calorific Culoare foarte caldă
Stimulent general
Senzație de apropiere în spațiu

Portocaliu Accelerează pulsațiile inimii
Menține presiunea sanguină
Favorizează secreția gastrică
Culoare caldă
Stimulent emotiv
Senzație de apropiere foarte mare în spațiu
Culoare sociabilă
Impresie de sănătate și optimism
Galben
Influențează funcționarea normală a
sistemului cardio -vascular
Stimulează nervul optic Culoare caldă și veselă
Stimulează vederea
Calmant al psiho -nevrozelor
Senzație de apropiere în spațiu

32 Pamfilie, R., Procopie, R., Design ș i estetica mă rfurilor , Editura ASE, Bucureș ti, 2003, pp.87 – 104.
33 http://www.limonade.ro/analize/brandingul -are-legile -lui… , accesat la 21.08.2018

25
Predispune la comunicativitate

Verde Scade presiunea sanguină
Dilată vasele capilare Culoarea rec e
Culoare liniștitoare
Impresie de prospețime
Favorizează deconectarea nervoasă

Albastru Scade presiunea sanguină
Scade tonusul muscular
Calmează respirația și frecvența
pulsului Culoare foarte rece
Culoare liniștitoare
In exces, conduce la depresii
Senzația de depărtare în spațiu
Predispune la concentrare și liniște interioară

Violet Crește rezistența cardio -vasculară
Crește rezintența plămânilor Culoare rece
Culoare neliniștitoare
Culoare distantă, gravă, solemnă
Efect contradictoriu: în același timp atracție și
îndepărtare, optimism și nostalgie
Negru Reținere, neliniște, depresie, înduioșare
Impresie de adâncime, plinătate și greutate

Alb Expansivitate, ușurință, suavitate, robustețe,
puritate, răceală
Este obositor pin strălucirea ce o prezintă
datorită capacității de reflexie totală

Simțul vederi furnizează oamenilor mai multă informație decât oricare alt simț, și deci,
trebuie considerat cel mai important mijloc de atragere. Prea multe culori folosite în expunerea
mărfurilor pot să provoac e confuzii, și chiar sa -i deranjeze pe cumpărători. Unele combinații de
culori sunt neplăcute, daca sunt într -un mare dezacord .
De aceea, alegerea culorilor potrivite, dispunerea și alternanța lor creează un efect
psihologic asupra privitorului, ori în caz ul unui produs asupra clientului. Culoarea joacă rolul unui
discurs și este receptată in mod favorabil sau nu și in funcție de nivelul de cultură, în funcție de
zona și specificul național. Este foarte important să se cunoască valoarea fiecă rei culori în d iferite
zone și ț ări.

26
De exemplu, culoarea neagră, în țările africane , reprezintă spiritul binelui dar cea albă
reprezintă spiritele rele. În Europa însă situația stă invers, negru fiind o culoare tristă si folosită ca
doliu. În zona asiatică în țări prec um China și Japonia, culoarea albă reprezintă doliu și tristețe,
verdele reprezintă bucurie și galben puritate. În Pakistan, Israel, Venezuela, culoarea galbenă nu
este simpatizată. In SUA, roș ul este simb olul curățeniei, î n timp ce englezii sunt de părer e contrară .
În Suedia, albastrul simbolizează bărbăția, în timp ce în Olanda el simbolizează feminitatea. În
Italia, țara însorită, roșul este culoarea preferată, în timp ce î n Anglia, Suedia, Olanda se preferă
albastrul ș i auriul. Culoarea cea mai vizibil ă este galbenul auriu, urmează roșul și verdele.
Albastrul închis, griul și maronul sunt cel mai puțin capabile de a crea un apel. În concluzie,
alegerea culorii unui ambalaj trebuie să se facă în funcție de natura obiectului, de locul de vânzare
preferenț ial și de clientela medie34.
Preferințele pentru culori sunt determinate de diferite elemente legate de o anumită cultură,
de o anumită atitudine apreciativă, bazată pe patru criterii35:
 criteriul obiectiv : ce are în vedere proprietățile culorii : luminozitat e, puritate, intensitate;
 criteriul psihologic : o culoare stimulează, încălzește, calmează etc.;
 criteriul asociativ : o culoare place sau displace în funcție de senzația sau amintirea pe care
o trezește;
 criteriul semantic: se atribuie culorii o însușire e xpresivă (vioiciune, agresivitate, oboseală
etc.).
În urma sondajelor psiho -sociologice s -a stabilit și o tipologie pe sexe a frecvenței
preferințelor cromatice. Conform acestor sondaje a reieșit următoarea situație36:
 tipul “R” (roșu) se întâlnește mai fr ecvent la bărbați;
 tipul “V” (verde), “G”( galben), “V” (violet) este consemnat de obicei în rândul populației
feminine;
 tipul “O ” (orange), “A” (albastru) se întâlnește în egală măsură la ambele sexe.

Tabel 2.2.3 Preferințele pentru culori în funcți e de m ai multe variabile37
Variabile Preferințe
Vârsta

34 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.51.
35 Pamfilie, R., Procopie, R., Design ș i estetica mă rfurilor , Editura ASE, București, 2003, p.100.
36 Pamfilie, R., Procopie, R., Design ș i estetica mă rfurilor , Editura ASE, București, 2003, p. 101.
37 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.51

27
3 – 6 ani Roșu, roșu violet
6 – 8 ani Roșu carmin
8 – 9 ani Orange
9 – 10 ani Galben citron
11 – 14 ani Verde mediu
15 – 16 ani Ultramarin
17 – 30 ani Tonuri vii
Peste 30 ani Culori închise, ște rse
Sex
Feminin Albastru, verde, violet, roșu,galben, rubiniu
Masculin Albastru, roșu, purpuriu, galben, verde, violet
Temperament
Introvertiți Albastru, verde, resping roșu
Extrovertiți Roșu, portocaliu, galben, dar nu violet și negru
Tipuri
Atletic Roșu
Cerebral Albastru
Egoist Galben
Amical Orange
Artistic Purpuriu

Comportamentul cromatic introv ertit și extro vertit se aplică si la firea și temperamentul
psihologic al unui om. Astfel s -a stabilit că tipurile introvertite preferă culorile mai reci cum ar fii
albastru și verde iar extrovertiții au o afinitate mai mare pentru culori cum ar fii ro șu, portocaliu și
galben, evitând de regulă culorile închise și reci.

28
2.3 Tipic vs atipic – impactul persuasiv

Ambalarea produselor este un mijloc important de comunicare cu privire la produsele
alimentare și este adesea folosit pentru a transmite atributele produs ului, precum și imaginea
mărcii. Sa argumentat că ambalajul a înlocuit rolul vânzătorilor în comunicarea cu consumatorii
în momentul cump ărării. Acest lucru este deosebit de relevant, deoarece consumatorii își amână
din ce în ce mai mult deciziile de c umpărare a produselor în momentul în care se află în magazin.
Cu toate acestea, comunicarea prin ambalaje a devenit mai provocatoare, deoarec e numărul de
produse oferite într -un supermarket s -a dublat la fiecare zece ani. Acest lucru a dus la un mediu de
depozitare aglomerat, în care se oferă o abundență de produse. Într -un astfel de mediu, deciziile
de cumpărare nu se bazează adesea pe o evalu are sistematică și critică a caracteristicilor
produsului, ci mai degrabă pe prelucrar ea euristică, "rapidă și simplă " a indicilor de ambalare.
Agenții de marketing răspund acestei dezvoltări prin folosirea diverselor tehnici vizuale
pentru a spori atenț ia consumatorului, cum ar fi utilizarea materialelor originale, a formelor ș i a
culorilor în ambalajul lor. "Aspectul contează", iar această afirmație se dovedește a fi adevărată nu
doar pentru stabilirea relațiilor perso nale, ci și pentru stabilirea relaț iilor cu clienții. Un client cu
posibilitatea de a alege între două produse de același preț va alege întotdeauna cel cu ambalaj mai
atract iv. Oamenilor le plac lucrurile frumoase și crea tive. Deci, de ce să nu folosești această
strategie pentru a obține u n avantaj f ață de concurență și pentru a surprinde clienții cu un ambalaj
frumos?
Exemple de ambalaje tipice și atipice:
1. Lay’s vs Pringles
Lay’s și Pringles sunt două categorii de
snacks -uri foarte gustoase și foarte populare.
Ambele vin într -o gamă la rgă de arome
delicioase. Deși sunt două categorii de
chipsuri, diferența dintre cele două este dată
atât de compoziția lor ușor diferită cât și de
strategia de comunicare prin ambalaj a celor două mărci. Lay ’s își livrează produsul într -o
pungă simplă din punctul de vedere al formei ambalajului iar conținutul său este de diferite
mărimi și forme , se spune că într -o pungă Lay ’s nu vei găsi două chipsuri de aceiași dimensiune
și formă . Pe de altă parte, Pringles aduce o formă de noutate în ceea ce privește a mbalarea și
livrarea acestei categorii de produs, chipsurile sunt împachetate într -o cutie de carton, și sunt
Figură 2.3.1 Lays vs Pringles

29
de aceiași mărime și formă. Conform unui sondaj care a avut peste un milion jumătate de
respondenți, 68% au votat Pringles ca cea mai bună aleger e în defavoarea celor 32% care au
ales Lays38. „Handicapul” pungilor de chipsuri fiind faptul că dă impresia cumpărătorilor că
produsul este prezent doar în proporție de 40% în timp ce restul de 60 % din ambalaj este „aer”.
2. Toblerone vs Snickers
Toblerone este un exemplu unic de br anding remarcabil al
produselor . Ce îl face diferit față de celelalte ciocolate cum
ar fii în exemplu de față Snickers, este atât forma
ambalajului cât și forma unică și distinctivă a produsului.
Are 3 elemente definitorii: forma de triunghi, combinația
dintre miere, migdale și nougat și celebra ciocolată
elvețiană. Confecț ionarea a fost un succes, forma sa unică
fiind o i dee inspirată care a ajutat -o să se impună pe piața
aglomerată a ciocolatei elveți ene. Succesul formei sale
neobișnuite este dată și de fap tul că forma triunghiulară este asociată cu faimosul munte
Matterhorn din Elveția.

3. Versace vs Carolina H errera
Atât Versace cât și Carolina Herrera sunt
două mărci foarte populare de parfum de
damă . Analizând sticluțele în care su nt
vândute acestea două , putem spune că
designer -ul sticluței de parfumului Good
Girl a citit mai bine ce este în mintea unei
femei. După zicala „ o femeie nu are niciodată prea mulți pantofi” d esignul în formă de pantof
atrage mai mult atenția publicului feminin asupra eleganței sale moderne. Parfumul într -o sticlă
atât de unică , îl face de ase menea un cadou minunat pentru o entuziast ă de modă.

E bine să fii diferit și să ieși în evide nță printr -o formă unic sau o combinație de cul ori foarte
bine alesă , însă nu întotdeauna ceva atipic poate să vândă. Formatele neobișnuite de ambalare fac
consumatorii să analizeze mai atent produsul – făcând ca pretențiile puternice să fie mai eficiente,
dar reducând disponibilitatea de a plăti pentru creanțe le slabe. Ambalajul atipic servește ca un

38 http://either.io/47/lays -vs-pringles , accesat la 21.08.2018.
Figură 2.3.2 Snikers vs Toblerone
Figură 2.3.3 Versace vs Carolina Herrera

30
indiciu care mărește motivația consumatorului de a examina și alte informații care sunt prezentate
pe sau lângă produs, cum ar fii afirmații despre valoarea nutrițională, calitatea sau alte atribute. Ca
rezultat, ambal ajul atipic va motiva consumatorii să distingă informații de înaltă calitate, cum ar fi
afirmații puternice sau informative despre produ se, de la informații de calitate scăzută sau afirmații
neimportante ale produselor care sunt vizibile pe ambalaj.
Deși s unt multe idei bune și creative pe piața ambalajelor, sunt și produse car e nu au avut
soluții mai bune de a ieși în evidență într -un mod pozitiv. De exemplu:
 Ambalaje le inutile .

Sursă: https://blog.unifiedmanufacturing.com/bad -packaging -designs -ruin-products/
În imaginile de mai sus, se po ate vedea câ t de in util este acest mod de ambalare deoarece
produsele pot fi grupate și vândut e împreună. Aceste idei de ambalare nu au fost bine primite de
către clienți având în vedere și faptul că produsele nici nu sunt mai ieftine și nici ambalajele din
plastic folosite nu sunt prietenoase cu mediul înconjurător.
 Ambalaj e care induc în eroare clienții.
Este o sticla de suc sau un produs de curăț at? Designul
foarte imprecis se poate confunda cu alte produse. De ac eia
este important să nu fie îmbrăcat produsul ca ceva foarte
diferit. Ambalajul trebuie să arate în mod corespunzător ce
conține.

31
2.4 Ambalaje în ediție limitată

Termenul "ediție specială" sau "ediție limitată" atunci când este utilizat în management ul
de marketing, intenționează să dea produsului ceva nou și anterior nevăzut în ediția regulată.
Strategia de marketing ediție limitată are un sentiment de exclusivitate, deoarece produsele vor fi
disponibile doar pentru o perioadă scurtă de timp și / sau în număr limitat.
Termenul "ediție limitată" își are originea în industriile editoriale unde numărul limitat de copii
ale cărților este tipărit cu impresii de calitate superioară. Aceste ediții limitate sunt vândute la un
preț premium. Industriile care ut ilizează strategia de editare limitată sunt automobilele și produsele
de lux, cum ar fi ceasurile de mână etc.
Există o varietate de motivații pentru un marketing care lansează produse ca ediții limitate
sau speciale. Motivul poate varia de la strategia p e termen lung pentru construirea unei strategii de
supraviețuire pentru a salva o marcă îmbătrânită până la ocazii speciale scare reprezintă un timp
excelent pentru a crea un ambalaj ediție limitată. Împachetarea personalizată este o alegere
interesantă și adesea profitabilă pentru brandurile care doresc să își îmbunătățească expunerea sau
asociațiile de mărci, valorificând cele mai multe evenimente actuale.
"Ocazii speciale" sunt într -adevăr un termen larg, deoarece pot avea multe înțelesuri diferite, cum
ar fi ambalaje care sunt legate de sezon sau de o aniversarea mărcii, dar și ambalaje ediție limitată,
pentru o anumită sponsorizare.
 Ambalaj sezonier
Când ne gândim la un ambalaj de sezon, primul lucru care vine în minte este probabil Crăciunul.
Prin crea rea ambalajelor de Crăciun, o mulțime de consumatori le vor aprecia.

1. Starbucks
De peste două decenii, paharele de sărbători
Starbucks au devenit embleme ale sărbătorii de
iarnă, cu desene și modele care reflectă bucuria
sezonului, cu scene de sărbătoare și adunare.
Această nuanță de roșu este de bază, folosită de la
început dar cu design diferit de la an la an. Paharul
a devenit un simbol al sărbătorilor, anticiparea crescând cu fiecare an care trece.

32
2. Coca -Cola
Până nu apar reclamele si ambalajele s peciale
de Crăciun de la Coca -Cola atunci nu se simte cu
adevărat magia sărbătorilor de iarnă. Brandul
Coca -Cola se potrivește perfect cu această
sărbătoare deoarece culorile ambalajului sunt de
asemenea și culorile specifice crăciunului. Sticla
cu ambala jul pe care îl poți transforma într -o fundiță în doar 3 pași este o idee genială de design,
care a prins foarte repede la public.
3. Rama Maestro
Rama Maestro, este o margarină vegetală, folosită pentru
prepararea prăjiturilor. Aceasta își confecționează u n
ambalaj special pentru serbarea Crăciunului și se lansează
împreună cu un concurs, la care dacă achiziționezi
produsele din gamă poți câștiga diferite premii.

 Ambalare ediție specială
Parteneriatele și sponsorizările pot fi momente și mai importante p entru a oferi produselor un
aspect nou. Într -o sponsorizare pentru un eveniment mare, de exemplu, se dorește expunerea
maximă posibilă pentru marca și produsele.
1. Ursus UNTOLD
Ursus, este partener principal la UNTOLD încă de la
prima ediție. Aceasta lanse ază prima ediție de bere specială
pentru un festival de muzică din România. Ursus
UNTOLD, este o bere cu un gust dezvoltat după o rețetă
produsă special doar pentru eveniment. Ediția limitată
Ursus UNTOLD este disponibilă doar pe perioada verii și
este am balată în trei variante de doze cu elemente de design specifice muzicii festivalului.

33
2. Absolut Vodka
Absolut Vodka lansează în România, cu ocazia
festivalului Untold, o serie de sticle cu ambalaj special, în
ediție limitată – Absolut Untold. Designul nou este însoțit și
de un concurs pentru fanii festivalului.

Întreprinderile de marketing trebuie să se asigure că există un motiv convingător pentru
consumator de a cumpăra produsul ediției limitate la un preț premium. Alți factori importanți care
determi nă succesul strategiei de marketing ediție limitată sunt veridicitatea pretenției de a fi
"limitată". Dacă compania face publicitate că produsul este disponibil numai în cantități limitate,
dar în realitate eliberează cantități nelimitate pe piață, atunci consumatorul se va simți înșelat.
Farmecul și exclusivitatea ediției limitate ar fi pierdute dacă se va întâmpla acest lucru.
Întreprinderile de marketing nu trebuie să se aștepte să conducă volume prin intermediul unor ediții
limitate. Mai degrabă, aceste a ar trebui să se concentreze asupra rezultatelor calitative cum ar fi
reînnoirea interesului clientului și imaginii mărcii etc.
Din păcate, ambalajul ediției limitate nu este întotdeauna la fel de reușit ca exemplele de mai
sus. De fapt, cercetările au ar ătat că până la 90% din ambalajul ediției limitate nu reușește să
sporească vânzările. Mai rău, modelele de ambalaj editate limitat au, uneori, un impact negativ
asupra echității mărcii. Pentru a avea succes, investiția într -un sistem solid de gestionare a mărcii
este o necesitate.

34
Capitolul 3. Analiza efectelor vizuale ale ambalajelor asupra consumatorilor
sensibili la preț

3.1 Sensibilitatea la preț și estetica

În zilele noastre, din cauza cererilor reînnoite și în schimbare ale consumatorilor și a
factorilor tehnologici care se dezvoltă rapid, companiile și managerii caută noi strategii de
diferențiere pentru produsele și serviciile lor. Odată cu creșterea concurenței, marketingul a
început să se concentreze pe noi abordări și inovații asupra produs elor pentru a atrage percepția si
atenția consumatorilor. Una dintre cele mai eficiente metode de diferențiere este folosirea esteticii.
Estetica vizuală a produselor creează valoare pentru consumatori. Estetica vizuală creează o
valoare semnificativă pen tru produs si îl face mai special. De asemenea, nivelul sensibilității la
preț a consumatorului scade atunci când produsul este mai unic și mai prestigios.
Sensibilitatea prețului este o variabilă diferențială individuală care descrie care sunt
reacțiile consumatorilor la schimbările în nivelul prețurilor. Sensibilitatea la preț reprezintă
conștientizarea consumatorilor față de ceea ce percep cu privire la costul cu care aceștia vor
achiziționa un produs sau serviciu. Fiecare client va avea un anumit preț de acceptabilitate, clienții
diferiți au limite diferite în ceea ce privește percepția lor despre un preț mai mic sau mai mare.
Percepțiile clienților privind prețul și răspunsurile la preț indică dacă o piață este foarte
sensibilă la prețuri sau nu. În g eneral, comercianții și cercetătorii sunt familiarizați cu conceptul
de elasticitate a prețurilor. În cazul în care modificările de preț au un impact proporțional mai mare
asupra cererii pentru un produs atunci este cunoscut ca o cerere elastică. Pe de alt ă parte, cererea
inelastică dezvăluie o situație în care schimbările de preț au un efect redus asupra cererii.
Conceptul de elasticitatea prețurilor ilustrează răspunsul agregat al unui segment de piață la nivelul
prețurilor. Strategiile de stabilire a pre țurilor și răspunsurile cumpărătorilor la prețuri au primit
multă atenție , dar m ajoritatea acestor cercetări s -au axat pe răspunsul agregat al pieței, ela sticitatea
prețurilor, și nu pe răspuns individual al consumatorului.
Acest studiu își propune sa inv estigheze relația dintre estetica vizuală a produselor și
sensibilitatea la preț a consumatorilor. Datele acestui studiu au fost colectate prin intermediul
răspunsurilor unui chestionar provenite de la 85 respondenți din România. Rezultatele au arătat
că estetica vizuală a produselor și de asemenea, sub -dimensiunile sale, inclusiv valoarea,
perspicacitatea și răspunsul, sunt asociate negativ cu sensibilitate consumatorilor la prețuri.

35
3.2 Chestionarul și analiza datelor

Am împărțit în trebările chestionarului în patru categorii : caracteristicile demografice ale
eșantionului , valoarea percepută, perspicacitate a și sensibilitatea la preț.

 Caracteristicile demografice ale eșantionului:

1. Genul

Genul
Femei 64
Bărbați 16
Total 80

Din cei 80 de intervievaț i, 80% sunt femei și restul de 20% sunt bărbați. Comportamentul de
consum este condiționat de sexul indivizilor . Femeile și bărbații sunt influențați de factori diferiți,
deoarece ei se raportează la nevoi diferite și își satisfac nevoile achiziționând pr oduse diferite.
Femeile tind să fie mai sentimentale și mai ușor de influențat de un ambalaj frumos în timp ce
bărbații sunt influențați de atributele produsului. Marketer i se orientează în momentul de față cu
produse destinate doar pentru femei sau doar p entru bărbați pentru nu a pierde niciunul dintre
aceste segmente de consumatori.

80%20%Genul
Femei Bărbați

36
2. Vârsta
Din cei 80 de respondenți, vârsta lor corespunde astfel:

Intervale de vârstă
Persoane intervievate
18-25 ani 45
26-35 ani 18
36-45 ani 14
peste 45 ani 3
Total 80

Întrebarea a fost închisă în care cei 80 de respondenți au putut să aleagă doar un răspuns
corespunzător categoriei de vârstă din care face parte.

Din t otalul de 80 de intervievați 45 au vârste cuprinse între 18 -25, 18 persoane au vârste
cuprinse între 26 -35, 14 au vârste cuprinse între 36 -45 și doar 3 respondenți au vârsta cuprinsă
între 46 și 55 ani. Vârsta reprezintă o informație importantă în acest studiu deoarece, stadiul din
ciclul de viață are o influență asupra comportamentului de consum a l oamenilor. Astfel, o dată cu
înaintarea în vârstă se diferențiază și comportamentul de consum, se modifică structura produselor
și serviciilor achiziționate în raport cu necesitățile, dar și cu nivelul venitului.

56%
22%18%4%Vârsta
18-25 26-35 36-45 46-55

37

3. Care este ultimul nivel de educație abso lvit?
La această întrebare cele 80 de persoane au răspuns astfel:

Nivel educație Nr
Școala generală 10
Liceu 27
Facultate 40
Master 3
Total 80

Întrebarea este de tip închis și respondenții au putut alege doar una dintre aceste categorii.

Din total de 80 de răspunsuri, 10 persoane au terminat școala generală, 27 forma de învățământ
liceal și 43 de persoane au terminat forma de învățământ superior dintre care 40 au terminat o
facultate.

12%
34% 50%4%Nivel Educație
Școala generală Liceul Facultate Master

38
4. Care este venitul dvs . lunar?
Am primit următoarele răspu nsuri:

Venit lunar Nr
sub 1000 RON 10
1000 -1500 RON 30
1501 -2000 RON 36
2001 -3000 RON 3
Peste 3001 RON 1
Total răspunsuri 80

Nivelul venitului este de asemenea unul dintre factorii care au influență asupra
cumpărătorilor. Din cei 80 de respond enți, 10 au salarii cuprinse între 1000 -1500 RON, 30 au
salariile cuprinse între 1000 -1500 RON, iar 36 din cei care au răspuns au salariul cuprins între
1501 -2000 RON. Salariile între 2001 -3000 RON sunt câștigate de 3 persoane în timp ce doar unul
dintre r espondenți câștigă peste 3001 RON pe lună. Din aceste date reiese că majoritatea de 45%
din eșantion, câștigă în jur de salariul minim pe economie și doar 5% peste acesta. 38% și respectiv
13% au venit sub minimul pe economie. 40 din persoanele intervievat e și respectiv 51% per total
au salariile sub venitul mediu pe economie, putem presupune că această categorie este cea mai
sensibilă la preț și putem preconiza că factorul care influențează o achiziție în primul rând este
prețul.

12%
38%45%4%1%Nivel venit lunar
sub 1000 RON
1000-1500 RON
1501-2000 RON
2001-3000 RON
Peste 3001 RON

39
 Valoarea percepută

5. Evaluează ce este cel mai important când cumperi un produs (1 – cel mai important;
8 – cel mai puțin important)
Loc Puncte
Calitate 1 258
Preț 2 265
Design 3 303
Brand 4 322
Canti tate 5 341
Popularitate 6 352
Ambalajul are o întrebuințare suplimentară 7 378
Este ediție limitată 8 431

Locul arată importanța opțiunii de răspuns. Locul cel mai înalt e luat de cea mai importantă
opțiune. Punctele reprezintă suma totală a tuturor răspunsurilor pentru această întrebare. Cel mai
important răspuns are cel ma i mic număr de puncte și invers.

Conform răspunsurilor de la cei 80 de participanți la chestionar, cel mai important element
atunci când achiziționează un produs este calitatea, urmat de preț, design și brandul produsului.
Clienții fiind cel mai puțin i nfluențați de numărul limitat al ediției produsului și întrebuințarea
suplimentară a ambalajului.

0123456789Ierarhiea elementelor

40
6. Să dețin produse care au un design superior mă face să mă simt bine despre mine.
Cei 80 de indivizi au răspuns astfel:

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total Scor
Să dețin produse care au un
design superior mă face să
mă simt bine despre mine. 40 29 8 3 0 1,32

Pentru a analiza această întrebare am folosit scala lui Likert cu cinci trepte.
Calculăm scala astfel: [(2 x40)+(1×29)+(0x8)+( -1×3)+( -2×0)]/80= 1,32

Rezultatele obținute atestă că în medie consumatorii sunt de acord cu afirmația de mai sus
(scorul mediu 1,32 apropiindu -se de valoare 1 -Acord ). La această întrebare, 40 dintre res pondenți
au ales acord total și 29 au ales „ acord ”. 3 persoane au ales „dezacord” și 8 „indiferent” în timp ce
„dezacord total” nu a fost ales de nicio persoană. Putem deduce că 69 de persoane sunt influențate
pozitiv de un design sau un aspect vizual superior.

0%4%10%
36%50%Să dețin produse care au un design superior mă face să
mă simt bine despre mine.
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

41
7. Design -ul unui produs r eprezintă o sursă de plăcere pentru mine.

Am primit următoarele răspunsuri:

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total Scor
Designul unui
produs reprezintă o
sursă de plăcere
pentru mine. 24 45 8 3 0 1,12

Pentru a analiza această întrebare am folosit scala lui Likert cu cinci trepte.
Calculăm scala astfel: [(2×24)+(1×45)+(0x8)+( -1×3)+( -2×0)]/80=1,12

Rezultatele obținute atestă că în medie consumatorii sunt de acord cu afirmația de mai sus
(scorul mediu 1,12 aprop iindu-se de valoare 1 -Acord). 45 dintre răspunsuri sunt de acord iar 24
sunt total de acord. Pentru „indiferent” și „dezacord” situația rămâne asemănătoare cu afirmația
de la punctul 6 respectiv 8 și 3 respondenți.

0%4%
10%
56%30%Design -ul unui produs reprezintă o sursă de plăcere
pentru mine.
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

42
 Perspicacitatea

8. Capacitatea de a vedea diferențe subtile în desenele de pe produs este o abilitate pe
care am dezvoltat -o în timp.

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total Scor
Capacitatea de a vedea
diferențe subtile în
desenele de pe produs
este o abil itate pe care
am dezvoltat -o în timp. 5 10 25 25 15 -0,03

Pentru a analiza această întrebare folosim metoda lui Likert.
Calculăm: [(2×5)+(1×10)+(0x25)+( -1×25)+( -2×15) ]= -0,03

Conform rezultatelor obținute scorul mediu este de -0,03, apropiindu -se de valoarea -1, putem
atesta că cei respondenți chestionarului nu sunt de acord cu această afirmație. Doar 15 persoane
au fost de acord sau total de acord în timp ce marea majoritate de 65 recunosc că nu si -au dezvoltat
în timp această capacitate și diferenț ele subtile schimbate la un desen de pe ambalaj sunt greu de
recunoscut. 19%
29%
34%12%6%Pot vedea diferen țe subtile
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

43

9. Văd lucruri în designul unui produs pe care alți oameni tind să le treacă cu vederea.
Am primit următoarele răspunsuri:

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferent Dezac ord Dezacord
total Scor
Văd lucruri în designul
unui produs pe care alți
oameni tind să le treacă
cu vederea. 10 36 10 18 6 0,52

Conform scalei lui Likert, calculăm astfel: [(2×10)+(1×36)+(0x10)+( -1×18)+( -2×6)]=0,52

În urma analizei prin această scal ă scorul mediu este de 0,52, valoare tinde spre 1 deci putem
deduce că consumatorii sunt de acord cu această afirmație. Astfel, putem deduce că majoritatea
clienților pot să găsească diferite mesaje sau puncte cheie în designul unui produs.

1-Dezacord
total
9%
Dezacord
22%
Indiferent
9% Acord
45%5-Acord total
15%AM SIMȚUL OBSERVAȚIEI

44
10. Am capacita tea de a -mi imagina cum se va potrivi un produs cu modele de alte lucruri
pe care le dețin deja.
La această afirmație am primit următoarele răspunsuri:

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total Scor
Capacitatea de a vedea
diferențe subtile în
desenele de pe produs
este o abilitate pe care
am dezvoltat -o în timp. 5 10 25 25 15 0,77

Pentru a analiza această întrebare folosim metoda lui Likert.
Scorul mediu: [(2×17)+(1×36)+(0x15)+( -1×8)+( -2×4)]=0,77

Conform scorul ui mediu, valoarea 0,77 tinde spre 1 -Acord. Potrivit datelor, consumatorii
au capacitatea de a -și imagina cum noul produs achiziționat sau pe care intenționează să îl cumpere
se va potrivi la alte obiecte cumpărate deja.
5%
10%
19%
45%21%Potrivesc un produs cu modele cu alte lucruri pe care le dețin.
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

45
11. Am o idee destul de bună despre c um trebuie să arate un singur produs ca să fie mai
bun decât concurența sa.
Cei 80 de respondenți au răspuns astfel :
2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total Scor
Am o idee destul de bună despre cum
trebuie să arate u n singur produs ca să
fie mai bun decât concurența sa. 23 41 10 5 1 1,02

Scorul mediu l -am calculat astfel: [(2×23)+(1×41)+(0x10)+( -1×5)+( -2×1)]=1,02

Conform valorii obținute, aceasta tine spre 1 -Acord. Putem spune cu certitudine că
consumatorii sunt de acord cu afirmația în proporție de 51%. 13% rămân indiferenți și 6% sunt în
dezacord cu afirmația. Consumatorii au deja conturată o idee despre ce ar trebui să aibă un produs
și ce poate fii îmbunătățit la aceasta, de aceea aceștia se pot orienta oricân d către un produs
substituent de la concurență dacă acesta îndeplinește toate condițiile cerute de client.

1-Dezacord
total
1%Dezacord
6%
Indiferent
13%
Acord
51%5-Acord total
29%STIU CUM VREAU SĂ ARATE UN PRODUS

46
12. Dacă design -ul unui produs într -adevăr pare că îmi „vorbește", simt că trebuie să -l
cumpăr.
La această afirmație cei 80 de respondenți au reacționat astfel:

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferen
t Dezacor
d Dezacord
total Scor
Dacă design -ul unui produs
într-adevăr pare că îmi
„vorbește", simt că trebuie să –
l cumpăr. 18 23 15 16 8 0,53

Pentru a analiza întrebarea am apelat la metoda lui Likert și și am calculat scorul astfel:
[(2×18)+(1×23)+(0x15)+( -1×16)+( -2×8)]=0,53. Valoarea tinde spre 1 -Acord.

Conform rezultatelor obținute din graphic și din scorul mediu al lui Likert putem, afirma că la
primul contact cu produsul, designul a cestuia este cel ce f ace legătura produs -client. Ambalajul
ca ”vânzător mut” influențează și motivează intenția de cumpărare iar design -ul acestuia poate să
rezoneze mai mult cu clientul, putând chiar să îi „vorbească”.
13. Când văd un produs care are un desi gn cu adevărat grozav, simt nevoia puternică de
a-l cumpăra.
La această afirmație cei 80 de consumatori mi -au răspuns astfel: 10%
20%
19%29%22%Design -ul îmi „vorbește”
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

47
2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferen
t Dezacor
d Dezacord
total Scor
Dacă design -ul unui produs
într-adevăr pare că îmi
„vorbește", simt că trebuie să –
l cumpăr. 25 28 10 10 7 0,85

Pentru a analiza aceaste răspunsuri am folosit scala lui Likert și am calculate astfel:
[(2×25)+(1×28)+(0x10)+( -1×10)+( -2×7)]=0,85, valoare tinde spre 1.

Scorul mediu tinde spre 1 ceea ce reprezintă Acord. Putem confirma că 66% din eșantion
este de acord sau în accord total cu afirmația de mai sus. În timp ce 13% rămân indiferenți și
21% si -au exprimat dezacordul. Un produs cu un design visual superior va avea un impact mai
mare asupra potențialilor clienți.
 Sensibilitatea la preț

14. Sunt dispus să fac un efort suplimentar pentru a găsi un preț scăzut.
Am folosit o scala de tip Likert iar cei 80 de respondenți mi -au răspuns astfel:
2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferen
t Dezacor
d Dezacord
total Scor
Sunt dispus să fac un efort
suplimentar pentru a găsi
un preț scăzut. 19 29 11 15 6 0,65
9%
12%
13%
35%31%Un design grozav mă motiveză să cumpăr
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

48
Scorul mediu: [(2x 19)+(1x 19)+(0x1 1)+(-1×15)+(-2×6)]=0,66
Valoarea scoreului tinde spre 1 deci putem confirma că segmental de cumpărător i analizat
este de accord cu afirmația.

În proporție de 60%, consumatorii admit că sunt de acord sau total de acord cu afirmația
prezentată. Conform rezultatelor, putem confirma sensibilitatea la preț a celor 80 de indivizi care
au răspund la chestionar .

15. Voi schimba ceea ce am planificat să cumpăr pentru a beneficia de un preț mai mic.
Cei 80 de respondenți mi -au răspuns astfel:

2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferen
t Dezacor
d Dezacord
total Scor
Voi schimba ceea ce am
planificat să cu mpăr
pentru a beneficia de un
preț mai mic. 10 25 13 25 7 0,25

Scor: [(2×10)+(1×25)+(0x13)+( -1×15)+( -2×7)]=0,25 7%
19%
14%
36%24%Caut un preț mai scăzut
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

49

În cazul de față, pentru prima data întâlnim situația în care procentajele de acord și dezacord
să fie egale. Din 80 de indivizi , 25 au fost de acord iar alții 25 si -au exprimat dezacordul. Valorile
pentru total de acord și total dezacord sunt apropiate iar pentru cei indiferenți es te de 9%.
Consumatorii, în proporție de 40% este ca cel mai probabil să își schimbe opțiunea de cumpărare
pentru a beneficia de un preț mai mic. În timp ce 44% și -au exprimat dezacordul la această
afirmație. Diferența dintre cele două variabile este de 4% dar în final consumatorul va decide prețul
cărui produs este corect .

16. Sunt sensibil la diferențele de prețuri.
Cei 80 de indivizi au răspuns la afirmaț ie astfel:
2 1 0 -1 -2
Afirmație Acord
total Acord Indiferen
t Dezacor
d Dezacord
total Scor
Sunt sensibil la diferențele
de prețuri. 10 37 13 13 7 0,55

Pentru a analiza răspunsul am folosit metoda lui Likert și am calcula scorul astfel :
[(2×10)+(1×37)+(0x13)+( -1×13)+( -2×7)]=0,55
Valoarea scorului tinde spre 1, însemnând acordul consumatorilor cu această afirmație.
9%
31%
16%31%13%Voi schimba ceea ce am planificat să cumpăr pentru a
beneficia de un preț mai mic .
1- Dezacord total Dezacord Indiferent Acord 5- Acord total

50

Conform diagramei de mai sus, consumatorii sunt sensibili la schimbările de preț. 46% și –
au expri mat acordul iar total de acord au fost in proporție de 13%. Comercianții trebuie să cunoască
cum va răspunde cererea la diferențele și schimbările de preț. Ceea ce face cumpărătorii mai puțin
sensibili la aceste diferențe sunt beneficiile suplimentare obți nute de la produs, cum ar fii:
unicitatea, designul superior sau exclusivitatea.
17. Ați achiziționat vreodată un produs datorită designului fără să mai conteze prețul?
Cele 80 de persoane ar răspuns astfel la această întrebare:
Răspuns DA NU TOTAL
Nr.
respo ndenți 68 12 80

1-Dezacord
total
9%
Dezacord
16%
Indiferent
16% Acord
46%5-Acord total
13%SUNT SENSIBIL LA DIFERENȚELE DE PREȚURI.
85%15%Ați achiziționat vreodată un produs datorită designului fără
să mai conteze prețul?
DA NU

51
Întrebarea nr.17 este o întrebare de tip închis cu două variante de răspuns (dihotomică) ,
pentru a analiza această întrebare am folosit scala cu sumă constantă de unde rezultă faptul că 85%
din eșantion a fost influențat mai mult de o c alitate vizuală superioară în fața prețului.
18. Cum e valuați după criterii le preț, design, ambalaj cele două produse din imagine?

Aprecierile formulate de un eșantion de 80 persoane asupra caracteristicilor celor două
produse s -au distribuit pe o scala cu cinci nivele între perechea de atribute bipolare foarte favorabil
și foarte nefavorabil, astfel:
Aprecieri cu privire
la Foarte
favorabil Favorabil Nici-
Nici Nefavorabil Foarte
nefavorabil Scor
Produs A
Preț 12 19 10 29 10 2,925
Ambalaj 12 18 25 16 9 3,1
Design 9 19 27 18 7 3,0625
Produs B
Preț 11 22 5 30 12 2,875
Ambalaj 38 13 8 13 8 3,75
Design 40 16 5 10 9 3,85

Media
Media A Media B
3,03 3,49

Pentru această întrebare am folosit întrebări de tip închis și am analizat rezultatele prin
scala de diferențiere semantică. Am calculat scorul astfel:
 Pentru p rodus ul A:
Preț: [(5×12) +(4×19) +(3×10) +(2×29) +(1×10) ] = 2,92

52
Ambalaj: [(5×12) +(4×18) +(3×25) +(2×16) +(1×9) ] = 3,1
Design: [(5×9) +(4×19) +(3×27) +(2×18) +(1×7) ] = 3,06
Medie scor produ s A: (2,92 +3,1 +3,06)= 3,03
 Pentru p rodus ul B:
Preț: : [(5×11) +(4×22) +(3×5) +(2×30) +(1×12) ] =2,87
Ambalaj: [(5×38) +(4×13) +(3×8) +(2×13) +(1x 8)] =3,75
Design: : [(5×40) +(4×16) +(3×5) +(2×10) +(1×9)] =3,85
Medie scor produs B: (2,87 +3,75 +3,85)/3= 3, 49

Conform graficului produs ului A, putem interpreta diferența dintre scoruri ca fiind mică
dar substanțială, consumatorii produsului A, au o părere mai puțin favorabilă despre prețul acestuia
și cea mai favorabilă asupra ambalajului. 2,9253,1 3,0625
00,511,522,53
Preț Ambalaj DesignProdus A

53

În cazul produsu lui B , designul are parte cea mai mare apreciere din partea consumatorilor
conform graficului, având un scor de 3,85/5,0. O reacție mai puțin favorabilă la produsul B este la
preț, unde are un scor de 2,87 în compa rație cu produsul A unde scorul este de 2, 92.
Comparând cele două medii ale produsului A (3,03) și B(3,49) , putem observa că imaginea
în ansamblu a eșantionului înclină în favoare produsului B. Deși scorul prețului de la produsul A
este mai favorabil în comparație cu cel al lui B, consumatorii au ales ambalajul mai atipic și un
design vizual superior în detrimentul unui preț mai mic. Oamenii studiază piața pentru obține
beneficiile maxime de la produsul achiziționat cu alte cuvinte aceștia își doresc produse
privilegiate și remarcabile.

3.3 Concluzi i

În prezent, estetica produselor vizuale a dev enit un factor important căruia desig nerii și
managerii trebuie să îi acorde mai multă atenție. Conceptul de estetică a produselor afectează mulți
factori, atât direct, cât și indirect. Scopul studiului este de a explica dacă există o relație între
estetica produselor vizuale și sensibilitatea prețurilor. Conform rezultatelor acestui studiu, există
o puternică relație negativă între estetica produselor vizuale și sensibilitatea prețurilor. Cu alte
cuvinte, atu nci când designul unui produs este impresionant și puternic, consumatorii vor fi mai
puțin sensibili la prețul produsului. Prin urmare, design -urile impresionante ale produselor vor
putea să reducă nivelul sensibilității prețurilor. Acest lucru poate conso lida aspectul economic al
companiilor. În lumina acestor informații, estetica produselor vizuale le permite companiilor să
obțină profituri mai mari. Specialiștii de marketing ar trebui să fie atenți în planificarea strategiilor
și luarea deciziilor cu pri vire la noile lor produse t oate produsele noi trebuie luate în considerare 2,8753,753,85
00,511,522,533,544,5
Preț Ambalaj DesignProdus B

54
în termeni estetici . Un mod în care companiile pot avea un succes mai mare este strâns l egat de
conceptul de estetică din prezent. Pe lângă acest produs vizual, estetica este foarte importantă nu
numai în ceea ce privește comportamentul consumatorului, ci și din identitatea corporativă și
imaginea mărcii.

55
Capitolul 4. Propunere machetă pentru un ambalaj

Mediul e conomic este atât de competitiv încât necesitatea folosirii unui design inteligent
de ambalaj a devenit indispensabil. Acesta trebuie să se evidențieze atât din mulți me cât și să
transmită consumatorilor p otențiali un mesaj mai profund de valoare despre produs. Una dintre
cele mai mari probleme pentru brandurile stabilite es te acțiunea precară de echilibrare a menținerii
coerenței și co ncentrări ca brand, în timp ce trebuie să permită un spațiu pentru creștere, schimbare
și modificare.
Ca orice design bun, ambalajul spune o poveste. Este, de asemenea, o experiență senzuală,
care ne implică literalmente prin vedere, atingere și sunet (și, eventual, miros și gust, în funcție de
produs / pachet). Toate aceste detalii ne ajută să înțelegem ce este produsul închis, cum trebuie
folosit, cine ar trebui să o folosească și, poate cel mai important, dacă ar trebui să cumpărăm un
produs sau nu.

4.1 Despre laptele demachiant Doina

Laptele demachiant D oina, este un produs cosmetic românesc a cărui producție a început
în anul 1965. De mai bine de 50 de ani de la lansarea sa, laptele a devenit una dintre mărcile
tradiționale de succes de la noi din țară. Studiile de specialitate arată că unul din șase demachiante
vândute în România este Laptele Doina39. Produsul este comercializat de compania Farmec, a
cărui istorie începe în anul 1943 , când firma devine primul producător de creme și emulsii din
România. Produsele se adresau femeilor ajunse în pragul vârstei de 40 de ani, când tenul arată
primele semne de îmbătr ânire. Astăzi, Farmec fabrică peste 400 de produse cosmetice, c are
sadisfac o gamă largă de nevoi cele mai importante și populare fiind: Gerovital, Gerovital H3
Evolution, Ger ovital Plant, Aslavital, Farm ec.
Este un produs care se a dresează pentru toate tipurile de ten și recomandat pentru
demachiere si hidratare și are un preț foarte accesibil în comparație cu alte produse de acest gen
de pe piață.

39 https://www.farmec.ro/despre -farmec/istoric.html , accesat la data de 26..08.2018.

56
4.2 Propunere machetă

 Evoluția ambalajului până în prezent
În cele 5 decenii de când a apărut pe piață, ambal ajul Doina nu și -a schimbat identitatea vizuală
de multe ori. Aceasta reușind să rămână în topul preferințelor de -a lungul timpului.

Sursă: https:/ /www.farmec.ro/despre -farmec/incantati -de-cunostinta.html

Ultima actualizare a designului a avut loc anul ac esta în lun a iulie cu un ambalaj mai
sugestiv, culori mai armonioase și înlocuiește capacul cu unul filp -top pentru o utilizare mai
ușoară.
Ambalajul nou este o îmbu nătățire față de cele anterioare, însă elementele sale vizuale nu
exprimă imaginea potrivită a produsului. Forma recipientului rămâne neschimbată, iar designul
este prea simplu și plictisitor , având culori pale și prea șterse. Per total arătând prea plastic și
neconvingător.

 Machetă propusă
Designul a fost gândit luând în considerare ceea ce reprezintă gama Doi na pentru
consumatoarele produsului: încredere, tradiție, un raport calitate -preț corect și utilizarea unor
ingrediente naturale.

57

Am schimbat designul recipientului, făcându -l mai ergonomic și mai ușor de utilizat,
capacul situat în jos oferă o poziț ie mult mai avantajoasă deoarec e conținutul va fii întotdeauna
mai ușor accesibil și atunci când e pe sf ârșite. Este dotat cu capac flip -top pentru o dozare și sigilare
mai bună a produsului.
Am păstrat culoarea mov, specifică produselor Farmec, făcându -l mai ușor de recunoscut
la raft și atribuindu -i combinații cromatice armonioase și ornamente specifice, se distinge ușor de
alte produse de același gen. Logoul rămâne la fel, într -o poziție orizont ală, fiind mai ușor de citit
și de analizat la prima privire.
Designul este simplu dar atrage mai mult vizual deoarece culorile pale specifice gamei sunt
combinate cu niște nuanțe mai pigmen tate și atribuindu -i un stil mai modern. În comparație cu
ambalajul oficial acesta pare mai atrăgător din punct de vedere vizual și are elemente mult mai
caracteristice acestei categorii de produs.
Prin intermediul elementel or flo rale am vrut să redau senzați a de prospețime, frumos și
natur al. Am folosit o combinație dintre roz și galben, în acest context am vrut ca culoare galbenă
să fie asociată cu albinele și matca acestora , fiind ingredientul princ ipal al produsului. Rozul l -am
folosit ca element liant între florile ornamentale și sentimentul feminin indus de acestea .

58

Fiind un produs r ecomandat femeilor, am folosit componente care să atragă în mod special
atenția acestora. Elementul vizual din mijlo c, l-am utilizat pentru a face cu ușurință diferența dintre
acest produs cu lăptișor de matcă și alte produse din aceiași gamă. Aspectele vizuale reușesc să
inspire prospețime, natură și revi gorare, astfel încât după o zi obositoare , îndepărtarea machiajului
să nu devină un proces costisitor .
Designul meu este gândit pentru revitaliza laptele demachiant cu emulsie de matcă din
gama Doina, pentru a rămâne atât în topu l consumatoarelor fidele cât să și câștige încrederea
tinerilor generații.

59
Bibliografie

Lucrări consultate:
 Ambalaje și design în industria alimentară, Suport curs, FSIA Galați, 2007, p. 2.
 Ambalaje și design în industria alimentară, Suport curs, FSIA Galați, 2007, pp. 3 -4.
 Ambalaje și design în industria alimentară, Suport curs, FSIA Galați, 2007, p. 4.
 Botea, T., Ambalaje și tehnologii de ambalare în industria alimentară , Universitatea
Politehnică Timiș oara, 1996, p.3 .
 Botea, T., Ambalaje și tehnologii de ambalare în industria alimentară , Universitatea
Politehnică Timișoara, 1996, p.5 .
 Beardsley, M .C, Experiența estetică recăpătată , Jurnalul Esteticii și Criticii de Artă , 1967,
p.3.
 Botea, T., Ambalaje și tehnologii de ambalare î n industria alimentară , Universitatea
Politehnică Timiș oara, 1996, p.8 .
 Bertolini, G ., La double vie de l’emballage , Editura Economica, Paris, 1995, p.5 .
 Christache Nicoleta, Comunicare integrată de marketing , Suport curs speciaizarea
marketing, FEAA Galați, p.30.
 Ciraru, D., Războiul ambalajelor agită rafturile magazinelor , articol publicat în revista
Capital, 22.11.2006.
 Falniță, E., Estetica și ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.71 .
 Falniță, E ., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, pp.62 –
23.
 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.44.
 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.51
 Falniță, E., Estetica ș i ambalajul produsului , Editura MIRTON, Timișoara, 2006, p.51.
 Fornoga Mircea, C., Estetica mărfurilor , Lito ASE, București, 1974 .
 Galbraith, J., Știința economică și interesul public , Editura POLITICĂ, București, 1982,
p.200 .
 Munteanu, C., Maxim, E., S asu, C., Prutianu, Ș., Zaiț, A., Manolică, A., Jijie, T.,
Monoronu, A., Marketing: principii, practici, orizonturi , Editura SEDCOM LIBRIS, Iași,
2008, pp.121 – 122
 Negrea, M., Fundamentele știintei mărfurilor , Editura ASE, București, 2007, pp.102 – 104
 Niculescu, N., Estetica produselor alimentare , Editura CERES, București, 1977, p.102
 Paraschivescu, A., Ghidul calității , Editura TEHNOPRESS, Iași, 2005, p.185
 Pamfilie, R., Procopie, R., Design și estetica mărfurilor , Editura ASE, București, 2003,
p.197 .

 Turtoi, M., Ambalaje ș i tehnici de ambalare , Editura ACADEMICĂ, Galați, 2006, pp.4 –
5.
 Pamfilie R.,Pricope R. (2002), Design și estetica mărfurilor , Editura ASE, București, p.
80.
 Pamfilie, R., Procopie, R., Design ș i estetica mă rfurilor , Editura ASE, Bucureș ti, 2003,
pp.87 – 104.

60
 Pamfilie, R., Procopie, R., Design ș i estetica mă rfurilor , Editura ASE, București, 2003,
p.100.
 Pamfilie, R., Procopie, R., Design ș i estetica mă rfurilor , Editura ASE, București, 2003, p.
101.
 Sasu, C., Marketing Internațional , Editura POLIROM, Iași, 2005, p.180.

Site-uri consultate :
 http://www.e -ambalajecarton.ro/despre -ambalaje.php , accesat în data de 06.08.2018.
 https://conspecte.com/Merceologia -marfurilor -alimentare/definirea -si-clasificarea –
ambalajelor.html , accesat la data de 06.08.2018.
 https://conspecte.com/Merceologia -marfurilor -alimentare/definirea -si-clasificarea –
ambalajelor.html , accesat la data 07.08.2018.
 https://www.hotnews.ro/stiri -administratie_locala -22350687 -minist erul-mediului –
pregateste -modificari -importante -pentru -gestionarea -deseurilor -reciclabile -garantie -2-lei-
ambalaj -reutilizabil -platita -cetateni -banii -producatorii -ambalaje -pentru -tintele –
reciclare.htm ,accesat la data 07.08.2018 .
 http://www.plastinvestsrl.ro/istoria -ambalajelor , accesat la data 08.0 8.2018.
 http://www.print -romania.ro/piata -materialelor -pentru -ambalaje -va-ajunge -la-998-de-
miliarde -de-dolari -pana -in-2020/ , accesat la data 08.08.2018
 https://www.scribd.com/presentation/93148860/Estetica -și-designul -ambalajelor -mb
accesat la data 15.08.2018
 http://www.limonade.ro/analize/brandingul -are-legile -lui… , accesat la 21.08.2018
 http://either.io/47/lays -vs-pringles , accesat la 21.08.2018.
 https://www.farmec.ro/despre -farmec/istoric.html , accesat la data de 26..08.2018.