Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia,conferindu-le acea noblețe dătătoare de har. [303849]

[anonimizat], dispune de condiții naturale deosebite pentru dezvoltarea turismului. [anonimizat]. [anonimizat], Bisericile de lemn în stil maramureșean din localitățile: [anonimizat], Bârsana, [anonimizat]-lea. Caracterul relativ izolat al Maramureșului a permis conservarea în satele acestei zone a [anonimizat]: case, monumente, biserici, care păstrează tradițiile milenare ale meșterilor cioplitori din zonǎ. [anonimizat].

Țara Maramureșului dispune de o rețea naturală de izvoare minerale și termale. [anonimizat] a determinat amenajări începând de acum două milenii și continuând până în zilele noastre. [anonimizat], se definește o localitate care dispune de factori naturali favorizanți (balneari și climatici), de o exploatare dirijată a acestora, precum și de o [anonimizat], [anonimizat], agrement sau treatment. (Ion Talabă, 1991). Într -un interval de șapte deceni în țara noastră s-[anonimizat].

Am ales Maramureșul ca studiu de caz pentru că este o [anonimizat], al mediului natural cât și din punct de vedere al tradițiilor locale și al datinilor specifice. [anonimizat]-au păstrat vii tradițiile și folclorul. Astăzi putem vizita aceste locuri și putem admira stilul unic de viață al oamenilor de aici. În puține alte regiuni ale Europei s-a dezvoltat o cultură rurală atât de puternică. Maramureșul este prin excelență izvorul cel mai bine păstrat al tradițiilor strămoșești.

[anonimizat]-le acea noblețe dătătoare de har.

CAPITOLUL I

SCURTĂ PREZENTARE TURISTICĂ A [anonimizat] a [anonimizat] "pământuri" [anonimizat], Lăpuș și Depresiunea Baia Mare. [anonimizat], plumb, zinc, sare, [anonimizat], [anonimizat]. Municipiul Baia Mare este reședința administrativă a acestui județ. Acum populația este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucrainieni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) și alte naționalități. Din suprafața de 6.215 kmp a județului, zona montană ocupă 43 %, cu Munții Rodna și Masivul Pietrosul (2.303 m) – [anonimizat] (1.300-1.800 m); 30 % din suprafața sunt dealuri și platouri iar 27 % [anonimizat]. În mijlocul Maramureșului, a [anonimizat], cea mai mare din România (75 km lungime și 20 km lățime). [anonimizat]. [anonimizat] frumuseții lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui județ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borșa, Vișeul de Sus, Baiut și Poiana Botizii. Județul Maramureș are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafațǎ de 587.000 ha. De asemenea se mai află și opt rezervații naturale. Județul este bogat în elemente etnografice și folclorice.

Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case și porți din lemn, unelte, ceramicǎ, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare. Județul Maramureș are porțile deschise pentru turiștii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare și Sighetu Marmației; prin cele peste 200 de monumente de arhitectură populară de la Borșa, Izvoarele și Mogoșa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vișeului și Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânța. În acest județ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri și monumente istorice, 363 monumente de arhitectură și 13 zone istorice situate în orașe și sate.

1.1 Structura administrativă-municipii

BAIA MARE este reședinta de județ cu 150.000 locuitori, la poalele Munților Gutâi, pe râul Sasar, cu nesecate comori de frumusețe, într-un univers aparte Sighetu .
   Sunt 11 orașe : Baia Sprie; Borșa; Cavnic; Dragomirești; Seini,; Saliștea de Sus; Somcuța Mare;Ulmeni;Tauții Magherauș; Tg. Lapuș; Vișeu de Sus si 63 de comune.

A.Așezare

În extremitatea nord vestică a României, la granița cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică și a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei.
B.Vecini

La nord-Ucraina; la vest-Satu Mare; la sud-Salaj, Cluj, Bistrița Năsăud; la est-Suceava;
Suprafața: 6. 304 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul țării);

C.Populația

Populația este 510 110 locuitori.

Sursa: http://www.romaniainimagini.ro/judet/detalii/id/27 Data 02-12-2017 ora 16:09

D.Relieful

Este predominant muntos, în general accidentat, înălțimile variind între 200 m în depresiuni și 2.300 m pe culmile muților (care reprezintă prin excelență 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureșului este înconjurată de munți în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munții vulcanici Oaș, Gutâi și Țibleș, la est Munții Maramureșului și la sud-est Munții Rodnei cu vf. Pietrosu de 2.303 m, cu creste ascuțite și prelungi, abrupturi impunătoare și văi pitorești. Mai cuprinde părți din Subcarpații Transilvaniei, Podișul Someșan, Dealurile vestice.

E.Clima

Este diferențiată, în funcție de diversitatea formelor de relief, temperat continentală, cu vânturi din direcția sud-vest și sud-est; 275 de zile dintr-un an au valori pozitive de temperatură; precipitațiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din țară, circa 70% din zonele județului primesc între 900-1000 mm precipitații pe an.

F.Cursurile de apă

Brăzdează ca un păienjeniș, de la Tisa cu afluenții săi: Vișeu cu Cisla, Vaser, Ruscova, Iza cu Mara, Ieud, Botiza, ce taie depresiunea printr-o vale largă marginită de terase, la Someșul din sud, cu afluenții: Lăpuș, Bârsau, precum și izvoarele cu apă minerală: Borșa, Crăciunești, Breb, Botiza. Hidrografia este întregită de lacuri naturale glaciare situate în munții Rodnei și Gutâiului, de cele cu sare de la Ocna Șugatag și Costiui, precum și de amenajările de la Strâmtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apă pentru alimentarea municipiului Baia Mare, și de cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de aprovizionare pentru zonele Baia Mare și Sighetu Marmației.

1.2 STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Județul Maramureș acoperă 2,6% din teritoriul României și se situează pe locul 15 la nivel național în privința suprafeței și a populației.Are o poziție geografică strategică, fiind poarta de intrare în România dinspre Ucraina. Din punct de vedere geografic și științific ea corespunde zonei cunoscute sub numele de ”Maramureș”, denumire care se dorește a fi promovată ca și brand regional în scop turistic și investițional.Județul Maramureș se caracterizeză prin:existența unor forme de relief accesibile și variate (lanțuri montane, câmpie sau depresiuni);

-o climă favorabilă practicării turismului pe tot parcursul anului;

-potențial faunistic și floristic bogat, cu specii și ecosisteme unice.

1.3 ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Stațiunile și zonele urbane:

Conform HG 867/2006 și a Legii 526/2003 următoarele localități sunt declarate stațiuni sau zone turistice în județul Maramureș:

-Ocna Șugatag,- HG 867 / 2006

– Borșa.-HG 867 / 2006

-Izvoarele-Legea 526/2003

-Mogoșa-Legea 526/2003

-Cavnic-Legea 526/2003

În total sunt declarate doar 2 stațiuni turistice și 3 zone turistice de munte pentru practicarea sporturilor de iarnă. În județ nu este nici o stațiune declarată ca fiind de importanță națională.Ca și tip de stațiune turistică, regăsim stațiunea balneară – Ocna-Șugatag și stațiunea montană Borșa.Infrastructura de cazare județeană totalizează câteva sute de locuri.

La nivel regional și local sunt propuneri pentru a dezvolta noi stațiuni turistice de importanță locală sau națională, care însă vor trebui să îndeplinească reglementările Autoritații Naționale de Turism referitoare la declararea de stațiuni turistice:Izvoare,Cavnic,Mogoșa-Suior Valea Vaseului si Costiriu.

Statiunea turistica Borșa Sursa: http://gabiavram.blogspot.ro Date 23-11-2017 ora 17:13

Situată la extremitatea nordică a Carpaților Orientali, zona Borșa are un relief foarte variat ca morfologie și complex prin alcătuirea sa geologică, compus din trei unităti:Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Depresiunea Maramureș.

În prezent, potențialul turistic al zonei Borșa este foarte puțin valorificat.Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calității și cantității.

Cu excepția orașului Borșa, celelalte localități sunt lipsite de hoteluri sau alte spații de cazare, cabanele turistice au fost distruse și nu există refugii montane. O echipă de salvamont funcționează pe lânga primăria orașului Borșa. Baza sportivă este modestă, doar pârtiile de schii din Borșa dispunând de un telescaun și un schilift. De asemenea, traseele montane beneficiază doar parțial și nesatisfăcător de marcaje. Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură, destindere, agrement.

Stațiunea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureșului la poalele Munților Țibles și Gutâi, la o altitudine de 490 de metri. Frumusețea locurilor, aerul ozonizat, bogăția de obiective turistice și sărbători folclorice vă vor face să vă aduceți aminte cu drag și nostalgie de această stațiune. Pe langă toate acestea mai există și izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afecțiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului locomotor. În sprijinul acestora stau facilitățile de tratament prezente: bazine cu apă minerală caldă sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastică medicală. În Ocna Șugatag se poate ajunge pe șosea urmând drumul național DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmației sau pe calea ferată până în gară din orașul Sighetu Marmației de unde se pot lua mijloace auto pană în stațiune.

Stațiunea Mogoșa este amplasată pe malul Lacului Bodi, pe versantul sudic al Munților Gutâi la o distanță de 10 km de orașul Baia Sprie, la o altitudine de 731m. Peisajul deosebit ce încadreazǎ cabana, pârtia de schi amenajată,fac din această cabană un punct de atracție turistică important, indiferent de anotimp.Cabana este catalogată ca și o unitate de trei stele, dispunând de o capacitate de cazare de 80 de locuri, un restaurant cu o capacitate de 140 de locuri precum și o terasă în aer liber cu 200 de locuri. În imediata apropiere a cabanei există o pârtie de schi în lungime de 2200m, care are și o instalație de transport pe cablu cu o capacitate de transport de 200 persoane pe orǎ.

Complexul turistic Suior, este amplasat pe versantul nord vestic al Munților Gutâi la o altitudine de 740m și o distanță de 12km de orașul Baia Sprie. Complexul turistic Suior a fost reconstruit în anul 2002 și dispune de toate facilitățile pentru desfășurarea în condiții optime a activităților turistice și sportive. Complexul are o capacitate de cazare de 64 de locuri, un restaurant cu 100 de locuri și un club modern cu 70 de locuri.Există dotări pentru relaxare în aer liber și anume: teren de tenis pe zgură, teren de tenis pe asfalt, teren de fotbal, teren de baschet.

Stațiunea Ocna Șugatag Sursa: www.emaramures.ro Date 26-11-2017 ora 18:13

De asemenea în cadrul complexului turistic există și amenajări și dotări pentru revigorare și anume o sală de fitness și două saune. În cursul anului 2004 a fost dată în funcțiune instalația de transport pe cablu cu o capacitate de transport de 1200 de persoane pe oră, care deservește pârtia de schi în lungime de 1400 metri.

Stațiunea este situată la o distanță aproximativ 32 km de municipiul Baia Mare, la o altitudine de 916 m, drumul spre stațiune fiind asfaltat. Începând din anul 1946,Stațiunea Izvoare a fost o gazdă primitoare pentru diferite competiții sportive de nivel județean, național și internațional și a prezentat o bază de pregătire pentru sportul de performanță. Stațiunea Izvoare, datorită amplasamentului geografic și conditiilor meteo, beneficiază de zapadă o lungă perioadă de timp, chiar și în situațiile în care în alte zone ale țării nu este zăpadă. Astfel, în această stațiune au fost organizate următoarele numeroase competiții. La o distanță relativ apropiată de stațiune există două pârtii de schi alpin de dificultate mai ridicată decât cea din stațiune, unde pot fi organizate competiții sportive. Stațiunea Izvoare are la ora actuală spații de cazare și masă renovate, permițând odihnă și servirea mesei în condiții civilizate.

CAPITOLUL II

Prezentarea potentialului touristic al judetului.

S-ar putea spune ca Maramuresul romanesc este un taram al zonelor si monumentelor istorice protejate UNESCO 21 la numar. Multitudinea portilor specifice, inalte, adevarate opere de arta, incarcate cu semne universale, sunt cautate si descifrate nu numai de specialisti, ci si de calatorii de pretutindeni. Diversitatea formelor de relief, intinderea padurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectura, multimea izvoarelor, minerale si prezenta statiunilor climaterice confera judetului Maramures un valoros potential touristic. Resursele turistice natural sunt alcatuite dintr-o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umana. Tara Maramuresului reprezinta una dintre regiunile cele mai bogate in elemente de interes touristic in care obiectivele natural se imbina armonios cu cele social-istorice.

2.1 Resursele turistice naturale

Maramuresul ascunde frumuseti ce pot fi apreciate doar strabatand si analizand fiecare cadru naturat in parte. Varietatea formelor de relief, cum ar fi: conurile vulcanice, stancile abrupte, chei, defilee, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifica lume de basm. Extractia si prelucrarea minereului neferos, taierea si cioplirea in felurite forme a lemunui, cresterea animalelor, pomicultura, demonstreaza preocuparile in timp ale oamenilor acestor locuri.Pe acest font s-a acumulat un bogat tezaur de cultura populara, expirnat prin obiecte de arta, productii folclorice autentice si originale, obiceiurii di datorii care au razbatut prin istorie pana in zilele noastre. O calatorie in tinutul Maramuresului inseamna o superba aventura in imparatia pitorescului.

Muntii Rodnei Sursa www.emaramures.ro Date 26-11-2017 ora 18:13

Muntii Rodnei din care face parte tara Maramuresului, reprezinta cel mai inalt masiv din Carpatii Orientali, vf. Pietrosul -2303m, jalonati de o serie de vai, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Mare, Sapanta. Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme caracteristice dezvoltate in calcare eocene, raspandite mai ales pe versatul sudic. Dintre ele se evidentiaza Pestera Izvorul Tausoarelor, descoperita in 1955, la o altitudine de 550m, cu galerii in lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic Tausoare-Zalion si a fost declarata monument al naturii. Creasta principal masoara 50km lungime, pe o latimea de 30-40km si prezinta o asimetrie asemanatoare cu cea fagarasana, abrupt spre nord, domaoala spre sud, cu exceptia zonei Pusdrele, in aproprierea careia se afla o cabana si un refugiu salvamont. Masivul este indicat pentru drumetii cu cortul, fiinde lipsit de popasuri amenajate.

Muntii vulcanici ai Maramuresului, dintre valea Tisei si valea Salautei, cu altitudinea redusa in medie 600-1000m, se presinta sub forma de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Constrctia petrografica si formele de relief dominante justifica impartirea acestor muntii in doua grupe: Muntii Oas-Gutai sunt formati din lave si din piroclastite, pe substrat sedimentar (marne, argile si gresii cutanate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra carora salta varfuri conice. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relative coborate in Muntii Oas, unde punctual culminant, vf. Frasin atinge abia 827m si la inaltimi mai mari in Muntii Gutai, unde unele vf. depasesc 1300 si chiar 1400m (Ignis – 1307m, Gutai – 142m). acesti munti care se intend pana la valea Botizei, au pe alocuri curmaturi relative joase, folosite ca pasuni de culme, intre care mai circulate sunt Negresiti-oas, Sighetul Marmatiei si Gutai (987m).

A doua grupa a Muntilor Tibles este constituita in cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen, care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000m altitudine, care alcatuiesc proeminente de relief, adevarate maguri conice, intre care cel mai inalt este vf. Tibles, 1839m altitudine.

Muntii Maramuresului se insiruie de la nord spre sud-est de la vaile Carlibada si Bistrita aurie pana la frontier, pe partea dreapta a Viseului. In general, sunt constituiti din sisturi cristaline, strapunse de andezite. In cadrul lor se detasaza Culmea Pop Ivan, cu vf. Mica Mara – 1815m, Muntele Muncel 1815m, Muntele Pop Ivan – 1937m.

Masivul Farcau este asezat intre vaile Ruscova, Repredea si Rica. Varful care domina masivul se numeste Mihailescu 1918m, unde se afla si lacul periglaciar Venderelu. In cadrul acestui lant muntos se afla si Culmea Copilasu 1611m si Muntele Barsanescu 1542m aii se practica pasunatul de primavara pana toamna, locul fiind impanzit de turme de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care s-au pastrat neschimbate inca din secolul XIV-lea, cand aceste locuri apar pentru prima data mentionate in documente.

Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bardaului este situata intre Rascova si raul vaser. Varful are o altitudine de 1850m, din acesta culme se detasaza si pasul Prislop1201m, Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vf. Budescu Mare – 1679m si Ludescu – 1580m. Culmea Rosusnei prelungita spre sud de poienile de sub munte cu dealul Muncelul Maxim – 1220m. Mai la sud spre Borsna se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Veser pana la izvorul Tibaului, pe Valea Tasla. La est de Borsna se dezvolta masivul Cearcanu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcanu – 1847m si culmea Prislop.

Muntii Zimbroslaviile sunt localizati intre vaile Tibaului si Bistrita Aurie pana la valea Ursului. Din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Tapupui localizata intre Carlibaba și Tibau.Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii oriental. Portile de intrare in depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o inconjoara, pasuri care din vremuri stravechi o leaga de celelalte tinuturi romanesti. Astfel, intrarea in Maramures din spre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutai, din spre Moldova de Nord-Bucovina intrarea de face prin pasul Prislop din spre zona Bistrita-Nasaud, legatura cu depresiunea si Tara Maramuresului se face prin pasul Setref, iar legatura su deșpresiunea si Tara Maramuresului se face prin pasul Huta.

Aceste locuri de trecere sunt de o mare frumusete naturala si beneficiaza de amenajari turistice adecvate (hotelui, cabane, hanuri), toate cu specific zonal.

Depresiunea Maramures este dominata de douacategorii de relief, una este cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alt ace care cuprinde vaile, bazinele si micile depresiuni. Dintre piemondurile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sapanta, Piemontul Gutaiului, Piemontul Varatecului si Piemontul Botizei. Valea Viesului cu afluentii sai a permis in timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele alea Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinele Bistrei. Culoarul Izei cuprinde de asemenea, o serie de bazinete (bazinetul Sacel, Salistea de Sus Dragomirnesti) si mici depresiuni favorabile asezarilor (Barsana si vadul Izei). Raurile si afluentii au dat nastere unor mici depresiuni care le poarta numele (Mara, Cosau, Rona si Sighet). Raul Sapanta a creea Depresiunea Sapanta in care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume.

Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures.

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

A. Relieful judetului Maramures este preponderent muntos (43%), fiind traversat de trei lanturi muntoase: Ignis-Gutai-Tibles, Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei. Dealurile si colinele ocupa 30% din suprafata iar depresiunile, campiile si luncile 27% din judet. Altitudinea minima este in lunca Somesului, 120 m, langa Seini iar cea maxima 2303, pe varful Pietrosul Rodnei.

Relieful variat al Tarii Maramuresului sporeste gradul de atractivitate al regiunii. Vaile longitudinale si transversale, Sapanta, Mara, Iza si Viseu brazdeaza relieful muntos maramuresan, rezultand forme inedite:

– lantul de munti vulcanici Oas-Gutai-tibles: Creasta Cocosului din Muntii Gutai (1443 m altitudine)

– lantul de munti cristalini, Muntii Maramuresului (cea mai salbatica zona din Maramures) si Muntii Rodnei (altitudinile cel mai inalte din Carpatii Orientali, varful Pietrosul 2303 m altitudine)

– zonele de defileu de la Sapanta, Mara cu Cheile Tatarului, zona de defileu din dreptul comunei Stramtura situată pe Valea Izei, zona de defileu de pe raul Viseu din dreptul localitatilor Petrova si Valea Vaserului

– lacurile, cascadele, taurile, regiunile cu apa minerala, rezervatiile naturale intrerup masivitatea muntilor si dau culoare

– asa sunt lacurile sarate de la Ocna Sugatag, cascadele de pe Sapanța, Runc, muntii Maramuresului si Rodnei, taurile Morarani si Chendroaiei (Muntii Gutai), apa minerala din Sapanta, Valea Izei si Muntii Maramuresului

– Depresiunea Maramures incadrata de lanturile muntoase si brazdata de rauri

B. Clima este temperat continantala cu ierni aspre si veri racoroase, cu diferentieri ale

parametrilor meteorologici, atat intre zonele montane cat si in cele deluroase si depresionare, atat in estul cat si in vestul judetului. Temperatura medie este de 6 grade C, precipitatiile medii sunt de 900 mm

In Depresiunea Baia Mare, unde climatul este mai bland, datorita adapostului si al influentelor maselor de aer mai cald si mai umed dinspre vest, se dezvolta in conditii optime padurile de castan comestibil. In timp ce iernile pe crestele muntilor inalti sunt frecvente viscole puternice cu viteze ce depasesc 50 m/s.

C.Solurile, flora si fauna

Invelisul de soluri pe cuprinsul judetului Maramures este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. In regiunile deluroase din sud, ca si in depresiunile colinare Maramures si Lapus apar solurile brune si solurile podzolice argiloiluvionare (Depresiunea Baia Mare). In dealurile Chioarului si in nordul podisului Somesan, acestora li se adauga solurile negre de faneata. In arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici iar in muntii vulcanici (Gutin, Ignis) andosolurile formate pe roci vulcanice. Solurile aluviale sunt putin raspandite (cca.32 ha) in luncile Somesului, Lapusului, Izei, etc.

Calitatea solurilor este afectata atat din motive antropice cat si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca. 30000 ha de terenuri poluate. Avand in vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ si remanent al poluarii acestui factor de mediu.

In judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 specii de flora (7 specii din increngatura Briophyta, 18 specii din increngatura Pteridophyta, 11 specii din increngatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din increngatura Angiospermatophyta); 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia). 
De asemenea au fost identificate: 
– 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar (15 specii de flora, 6 specii de pesti, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de pasari, 24 specii de mamifere si 3 specii de nevertebrate), 
68 de specii de interes national (4 specii de flora, 3 specii de pesti, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de pasari, si 15 specii de mamifere). In zona alpina intalnim capra neagra, marmota, acvila de stânca, în jnepenis, cocosul de mesteacan, iar în padurile de conifere si rasinoase, râsul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.

Predominarea reliefului muntos si deluros determina o larga extensiun a padurilor, care ocuopa o suprafata de 289 185 ha. Etajul padurilor de foioase, dispus intre 400 – 1200 m, este alcatuit din: fag, gorun si carpen precum si dintr-un covor vegetal cu taposica, paius rosu, iarba vantului, etc. Padurile de molid sunt prezente pe pantele Muntilor Rodnei si ale Muntilor Maramuresului intre 1200 – 1800 m. Etajele subalpin si alpin se desfasoara la peste 1600 m, fiind formate din pajisti si tufarisuri alcatuite din smirdar si jneapan. In trecut, in depresiuni, era larg raspandit stejarul, care astazi apare izolat. Deasemenea in Muntii Maramuresului si in Muntii Gutai se gasesc cateva mlastini cu vegetatie caracteristica.

Elemente hidrografic

Reteaua hidrografica este în lungime de 3100 km, densitatea acesteia este în medie între 0,5-0,7 km/km. Bazine hidrografice: Somes râul Somes cu afluentii: Sasar, Bârsau, Lapus) si Tisa cu afluentii: Viseu, Iza, Sapânta).

D.Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice: lacurile glaciare (Taurile Buhaiescului, Iezerul Pietrosu, Izvoru Bistritei Aurii); tauri instalate pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocosului ( taurile Chendroaiei, Taul Morarenilor) sau Platoul Izvoare ( Taul lui Dumitru); lacuri sarate în foste ocne de sare ( Ocna Sugatag,); lac unic, format prin prabusirea unor lucrari miniere ( Lacul Albastru – Baia Sprie); lacul de acumulare Strâmtori-Firiza.In continuare vom present cateva elemente hidrografice reprezentative ale judetului:Raul Viseu izvoraste de sub pasul Prislop, avand o altitudine de 1416m si se varsa in Tisa in localitatea Valea Viseului. De la izvoare si pana la Borsa-Moise se numeste Borsa sau Viseu. Pe partea stanga, Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei-Valea Fantanelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Pietroasa, Vermusu, Paraul Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Negru.

Din partea dreapta Viseul primeste ca aflienti Vaserul si Ruscova.Raul Iza izvoraste de sub varful Batrana din Muntii Rodnei (1380m altitudine) si se varsa in Tisa, strabatand peste 83km. Afluentii Izei pe partea stanga sunt: Baleasa, Baicu, Slatina, Iedisorul, Botiza, Slatoaia, Mara, Paraul Sugaului. Pe partea dreapta, cel mai important afluent este paraul ronisoara cu o lungime de 22km. Raul Mara are izvorul sub varful Iezurile din Muntii Ignis (1040m altitudine). Raul Sapanata are izvorul sub varful Rotundu 1150m altitudine in Muntii Ignis.

Caracteristica raului este debitul mare si constant, datorat padurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea in sol.

O mare bogatie a zonei atat din punct de vedere peisagistic cat si al rezervei de apa sunt lacurile. Cele mai numeroase, dar si cele mai mici sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Vendereu din Muntele Mihailescu).

Lacurile de sub abrupturile Gutaiului (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Taul lui Dumitru). Dintre lacurile glaciaare amintim: Buhaescu Mare, Iezerul Pietrosului. In minele de sare de la Ocna Sugatag s-au format opt lacuri, cel mai intins lac de mina din Romania fiind lacul Gavrila, iar resul Taul fara Fund, Lacul Batrana, Lacul Rosu si inca peste 30 de lacuri mici in coline.

Apele sarate si lacurile care s-au format la Ocna Sugatag si Constiui au permis in timp dezvoltarea in cele doua locaalitati a unor statiuni de agreement si balneare, cu largi posibilitati de tratament al bolilor reumatismale.

Lacul albastru unic prin principala sa caracteristica, lacul este deosebit datorita urmatorului aspect: in nici o alta tara din lume nu mai exista un lac care sa isi schimbe culoarea in functie de lumina care bate in el sau oamenii care inoata aici.

La o distanta de aproximativ 3 km de Baia Sprie se afla Lacul Albastru, acesta este un obiectiv turistic format natural prin Sursa.https://www.google.ro/search?q=Lacul+albastru&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiE0uLH4uvXAhUO6aQKHXjWDRQQ_AUICigB&biw=1517&bih=735 Data13-01-2017 ora 12:34

caderea unei galerii miniere, galerie in care pe parcurs s-a adunat apa de ploaie. Cu o suprafata totala de jumatete de hectar si cu un contur aproape circular, lacul Albastru este situat pe versantul Dealul Minei, partea de S-V. Prima senzatie pe care o ai atunci cand pasesti cu pasi marunti catre lac este ca te apropii de gura unui vulcan. Dupa ultimele masuratori oficiale, lacul masoara in jur de 50 m de pe un mal pe celalalt si doar 4 metri in adancime. Insa, locuitorii si istorioarele care se aud de pe buzele acestora spun cu totul si cu totul alte lucruri; se aude ca acesta s-ar intinde nespus de mult si ar comunica cu Marea Neagra prin galeriile subterane. Oamenii zic de demult ca galeriile minei prabusite sunt foarte adanci si foarte intortocheate in subteran si ca ceea ce se vede in prezent la suprafata ar fi doar o mica parte in comparatie cu ceea ce se intinde in adancuri. Cei mai prapastiosi din fire sustin ca intreg orasul Baia Sprie ar fi in pericol de scufundare datorita tunelurilor din adancuri. Contrar acestor aspecte, niciodata, nici un localnic al zonei nu ar fi zis ca simte casa fugind de sub propriile picioare. Cu toate legendele care se invart in jurul lacului, acesta ramane un obiectiv turistic unic in felul lui datorita culorii care se schimba in permanenta. Cand mina este inundata, datorita sulfurilor apa capata o culoare verde, o nunanta puternica de verde care bate usor in albastru. Daca mai multe persoane se scalda in apa verde a lacului, aceasta isi schimba culoarea iar si devine de un albastru mai puternic. Cu toate ca aceasta are o concentratie chimica destul de puternica si acidul sulfuric este destul de prezent aici, cu o concentratie de 7,8 g la litru si ph-ul apei este de 4, acesta nu este periculoasa si nu dauneaza celor ce innoata aici. Pe parcursul formarii lacului, mana omului si-a facut simtita prezenta dar nu in sensul rau al cuvantului. Acesta nu este modernizat excesiv, astfel incat lacul reprezinta o destinatie din ce in ce mai bifata de tinerii dornici de putin romantism. Pensiunile prezente in zona au facut-o un punct de atractie pentru posesorii de ATV-uri care vin aici pentru ca relieful le permite plimbari pline de adrenalina, dar si pentru turistii mai linistiti care isi doresc doar sa stea in linistea padurii la un gratar alaturi de familie. Tabloul perfect de la Lacul Albastru este completat perfect de coniferele care inconjoara lacul de jur imprejulul malurilor. Principalele cursuri de apa ale judetului Maramures.

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

2.3. Rezervatii si monumente ale naturii

Pentru insemnatatea lor stiintifica si totodata pentru a salva de la distrugerea iminenta, au fost puse sub ocrotire fiind declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii, o parte din cele mai representative specii de plan te si animale, precum si cele de interes geologic.

Parcul National Muntii Rodnei Sursa: arhivă personală

Este situat in zona centrala a Muntilor Rodnei si este desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO “Omul si Biosfera”. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. Suprafata actuala a parcului este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979.

Parcul National Muntii Rodnei este creat pe baza unei foste rezervatii floristice si faunistice.

Rezervatia are numeroase circuri glaciare si lacuri (Pietrosul, Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei), o parte din lacuri fiind populate cu pastrav indigen. Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prin prezenta a numeroase specii endemice sau rare cum ar fi: floarea de colt, gentiana galbena, gusa porumbelului. Pe crestele subalpine creste zimbrul si tisa, specii forestiere rare, precum si smirdarul si jneapanul, care ocupa peste 30% din zona subalpina. Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Fauna este reprezentata de: capra neagra, cerbul carpatin, capriorul, mistretul, ursul, lupul, rasul, jderul de copac, etc. Alte animale ocrotite sunt: ursul brun, cerbul carpatin, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvila. Un alt animal ocrotit este marmota alpina, repopulata in 1972 in masiv.

Activitatile permise in parc sunt destul de restranse, fiind acceptate cele practicate de comunitatile locale in caz ca nu contravin legislatiei parcului, ecoturismul, activitatile stiintifice si turismul cu scop educative.

Un aspect hidrologic foarte important il reprezinta prezenta lacurilor glaciare, de o deosebita valoare naturala, peisagistica si turistica. Exista 23 de lacuri glaciare, cele mai mari fiind Buhaescu (cel mai adanc – 5,2 m), Pietrosu, Repede, Negoiescu, Lala Mare (cel mai mare volum de apa – 5637 mp). De asemenea, apele minerale au o importanta deosebita. Cele mai insemnate care se gasesc sunt cele din localitatile Parva, Sangeorz Bai, Valea Vinului, Borsa, Anies, Zavoaiele Borcutului, Rodna.

Pe langa obiectivele turistice naturale, obiecivele turistice de ordin social-economic se gasesc concentrate in localitatile de pe vaile ce incadreaza Muntii Rodnei. Astfel, pe valea Somesului Mare se afla statiunea balneoclimaterica Sangeorz Bai (asezarea este atestata inca din anul 1245, iar apele minerale au fost evidentiate incepand cu secolul al XVIII-lea), localitatile Maieru (biserica de lemn de la inceputul sec. al XIX-lea, muzeu satesc cu sectiune dedicata scriitorului Liviu Rebreanu), Anies (urme de fortificatii din sec. XIV, XVII, izvoare minerale), Rodna (ruinele unei bazilici din sec. al XIII-lea, biserici din sec. XVIII si XIX). Din localitatea Rodna se pleaca spre Valea Vinului, statiune de interes local, cu exploatari miniere din vremea romanilor si ape minerale.

Rezervatia Stiintifica Piatra Rea Sursa: arhivă personală

Are o suprafata de 50 ha, protejata in special pentru abundenta exemplarelor de floare de colt. S-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National, in zone protejate, avand codul 2589, se afla in cadrul Parcului National Muntii Rodnei si face parte din categoria a I-a, rezervatie stiintifica. Scopul administrarii. Rezervatiei Stiintifice Piatra Rea este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice. Rezervatia se afla in localitatea Borsa, iar altitudinea medie la care se gaseste este de 1.500m.

Aceasta este delimitata de paraiele Fantana (in E) si Cimpoiasa (in V), aici se afla una dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpati, cascada Cailor, o cadere de apa de circa 80m. Relieful acestei zone de eroziune este alcatuit din calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo si exocarstice (ravene, pesteri, doline, lapiezuri). Aici se poate intalni o vegetatie diversa incepand cu cea nemorala si pana la cea subalpina si alpina, cu numeroase specii rare si ocrotite.

Rezervatia mixta „Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei” Sursa: arhivă personală

Este situata in partea estica a Muntilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Magura, pe raza comuna Sacel. Denumirea acestei arii protejate geologice si peisagistice provine de la nuanta verzui-albastruie a izvorului carstic, unul din afluentii de obarsie al raului Iza.

Izvorul Albastru al Izei (denumit si Izbucul Izei) este resurgenta apelor intrate in subteran in pestera Izei. Pestera s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline a muntilor Rodnei si zona calcaroasa, avand o lungime de 2500 m.

Fenomenele carstice se dezvolta in calcare eocene care stau peste cristalinul muntilor Rodnei, marcand vechea linie de tarm din Eocen. Amonte de Izbucul Izei se afla Ulita de Piatra, defileu sapat in calcare eocene, cu pereti stancosi de 4-8-10 m inaltime, pe alocuri cu aspect de canion, cu peretii foarte apropiati.

Apa iese la suprafata printr-un izbuc, Izbucul Izei, unic ca debit si frumusete, intra in subteran in Vf. Magurii, la cca 2 km SV.

Ponorul de la intrarea in pestera Izei este o fosta dolina impresionanta, cu peretii stancosi in care apele paraului Magurii patrund printr-un mic canion cu cascade, rezultand fenomene endocarstice de exceptie, monumentale, dezvoltate in calcare eocene.

Creasta Cocosului Sursa: arhivă personală

Este o rezervatie naturala care se afla in Muntii Gutai, la circa 30 km nord de orasele Baia Mare si Baia Sprie in judetul Maramures. Denumirea este data de localnici datorita aseamanarii crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creasta de cocos. Aceasta rezervatie nu depaseste suprafata de 50 de ha, si este situata la o altitudine medie de 1200 m. Punctul cel mai inalt al Crestei are 1450 m. Este caracterizata printr-o grupare de stanci ascutite cu o forma crenelata intinzandu-se pe o lungime de 200 de m pe directia NV – SE.

Este formata din roci vulcanice, rezultate in cadrul unor eruptii cu caracter exploziv, sculptate de agentii hidro-atmosferici. Prezinta forme diferite in functie de pozitia privitorului.

Poate fi admirata de la distante foarte mari dinspre Tara Maramuresului, pentru care este un veritabil punct de belvedere. Configuratia acestei formatiuni geologice permite si practicarea alpinismului. La baza Crestei se afla o zona cu aspect de podis, denumita Poiana Boului.

Mlastina Vlasinescu este localizata pe platoul vulcanic Izvoare a masivului Ignis (1.307 m), la o altitudine de 900m, pe versantul nordic, la confluenta paraului Ignis cu paraul Vlasinescu, unde exista un complex mlastinos de 4,5 ha, format dintr-o mlastina oligotrofa (turbarie), iar spre periferie se afla mlastini mezo si eutrofe. Mlastina Vlasinescu este situata in comuna Desesti satul Mara si are o suprafata de 3 ha. Scopul principal al declararii ariei natural. Mlastina Vlasinescu este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare ecologica, stiintifica si peisagistica deosebita reprezentate de specii de plante rare, endemice sau amenintate cu disparitia. Stratul de turba are grosimea maxima de 5,4m, iar grosimea medie este de 2,9m, solul fiind de natura organica, turbos, specific mlastinilor oligotrofe. Flora si fauna acestei arii protejate este specifica zonelor umede – turbariilor. Aici se gasesc cateva plante rare (Lycopodium inundutum, Scheuchzeria palustris si Drosera rotundijolia). Aria naturala protejata Mlastina Vlasinescu se afla in imediata apropiere a Statiunii Izvoare. Intr-un rest de crater vulcanic stins, s-a acumulat vegetatie, transformata apoi in turba pe suportul careia s-a creat mlastina oligotrofa. In ceea ce priveste flora acestui complex mlastinos, se gasesc aici cateva specii rare cum ar fi: planta carnivora Roua Cerului, Rogoz, Feriga de mlastina, Bumbacarita, Bradisor, Trifoi de balta, Molid, Scorus de munte, Mesteacan etc. Fauna in arealul mlastinii este bogata. O atentie deosebita trebuie acordata Viperei care traieste in mlastina, ea putand fi periculoasa pentru necunoscatori. Intalnim aici si soparla de munte, Buhaiul de balta, Broasca Rosie de munte, Salamazdra carpatica. Datorita mediului acid care opreste dezvoltarea bacteriilor, mlastina pastreaza mai bine ca orice alt mediu resturi de organisme si in special polen adus de vant, dand posibilitatea cercetatorilor sa reconstituie aspectele floristice ale timpurilor indepartate. Din punct de vedere economic, mlastina reprezinta valoare prin existenta turbei, care o importanta medicinala.

Sursa:https://www.google.ro/search?biw=1517&bih=735&tbm=isch&sa=1&ei=LYMhWvDHEsPN6QT3s7rABQ&q=Mlastina+Vlasinescu+&oq=Mlastina+Vlasinescu+&gs_l=psy-ab.12…479729.479729.0.480636.1.1.0.0.0.0.175.175.0j1.1.0….0…1c.2.64.psy-ab..0.0.0….0.Y6HHjpAZA2A#imgrc=pDReE-OoQstaRM:Data 23-11-2017 ora 12:44

La granita dintre judetele Maramures si Salaj, de-o parte si de alta a drumului principal, se inalta Cheile Babei.

Sursa: arhivă personală

Este o rezervatie naturală din punct de vedere geologic si monument al naturii din anul 2000. Formatiunea calcaroasa a fost sapata in stanca de raul Valea Babei, iar pe vremuri oamenii lucrau acolo in cariera de piatra. Pe o suprafata restransa, în Cheile Babei, intalnim o cascada, Pestera Zmeului, izvoare, grote si pereti de stanca abrupti. Atat comunitatea din Poiana Blenchii, cat si cea din Coroieni sunt constiente de importanta acestor monumente ale naturii si incearca sa le protejeze pe cat posibil. Este o formatiune calcaroasa, Valea Babei a sapat in stanca aceste chei. Face parte dintr-un relief calcaros, care se intinde de la Napradea, podisul Boiu Mare, pana aici pe chei. Aici e ultima parte a acestui relief calcaros. E granita dintre judetul Salaj si judetul Maramures, practic desparte două lumi: Valea Somesului si Valea Lapusului. Partea dinspre Salaj este si ea protejata. Maramuresul are aproximativ 1,5 kilometri, iar Salajul are o jumatate de kilometru. În anii 1980, Ocolul Silvic din Targu Lapus a luat masuri pentru ca peretii de piatra sa nu se pravaleasca peste drum. Pe coaste au fost plantati pini, pentru a se opri eroziunea. Dar se pare ca nu a fost de ajuns, pentru ca si in ziua de azi indicatorul ”Atentie, cad pietre” sporeste vigilenta trecatorilor, desi nu prea pot face mare lucru.Odata cu constructia drumului au fost deschise doua cariere de piatra. Oamenii au avut noroc cu Cheile Babei pentru ca au inceput sa faca varul natural. Era munca bruta, iar acum nu se mai lucreaza pentru ca materialele de constructie din ziua de azi sunt mult mai ieftine decat acest var.

2.4 Resurse turistice antropice

Cadrul natural al judetului Maramures si locuitorii spatiului sau istorico-geografic au conlucrat la alcatuirea unui patrimoniu material si spiritual de o mare bogatie si originalitate. Numarul foarte mare de obicete turistice naturale si antropice confera Maramuresului atributul de zona turistica de interes major.

1.Monumente si ansambluri de arhitectura:

A.Cetati si castele:

Cetatea Chioar este asezata pe malul raului Somes, pe un munte ce se inalta pana la cer si cuprinde doua fortificatii foarte puternice care stau fata in fata.

Cea mai mare dezvoltare a cunoscut-o cetatea Chioar in secolele XV-XVI, cand stapanea un domeniu foarte intins, format din 58-94 de sate.

Centrul politic si militar al domeniului Chioar, Cetatea de Piatra (Chioarului) a fost ridicata in secolul al XIII-lea (insa mentionata abia in 1319) pe un camp izolat, intr-o cotitura a raului Lapus. Cetatea este situata la peste 400m altitudine, pe seaua unui deal inconjurat de apa Lapusului, care realizeaza la poale un defileu intre stanci (Viorica Ursu, Traian Ursu, 1980)

Cetatea Chioar Sursa: arhivă personală

Cetatea de pe Dealul Cetateaua este situata in comuna Oncesti, pe malul stang al Izei, judetul Maramures, la altitudinea de 488 m. 
Aici au fost descoperite urmele unei cetati feudale din secolele XIV – XV, din care s-a mai pastrat un turn de piatra vizibil si astazi.
Fortificatia a fost inaltata peste o cetate ce apartinea liniei de fortificatii dacice de pe segmentul superior al Tisei.

Comuna Mediesul Aurit unde se gaseste Castelul Lonyai se afla pe malul drept si in lunca raului Somes, la o distanta de 21 km de municipiul Satu Mare. Cladirea este constituita din 4 aripi de cladiri dispuse continuu in jurul unei curti centrale, prevazut cu bastioane in forma de pana, prismatice la colturi. Are o fatada principala expresiva, strajuita central de un turn octogonal asezat deasupra gangului portii si ancadramente valoroase din piatra. Starea prezenta este cauzata in mare parte si de un incendiu din timpul celui de al doilea razboi mondial.

Cercetarile arheologice incepute aici in anul 1964 au dus la descoperirea unui adevarat centru mestesugaresc, constand din 17 cuptoare pentru ars ceramica. Ele au fost foarte bine conservate, si se pot vizita in hotarul comunei, la punctul numit “Suculeu”. Biserica reformata s-a construit in 1892, in peretii ei fiind zidite si pietrele cioplite din vechea biserica, construita inca de Susana Bathory, nobila din Seini. In centrul satului se inalta biserica ortodoxa, construita in 1892 si cea greco-catolica, iar tot aici putem vedea si monumentul dedicat participantilor din localitate la revolutia din anul 1848. In hotarul de vest al localitatii se intinde o padure cu faima istorica, loc de refugiu in vremurile trecute pentru talhari. Astazi castelul – singurul renascentist din judetul Satu Mare este ruinat si se degradeaza pe zi ce trece. Si totusi, cu toata starea sa de ruina domina si acum imaginea centrului comunei.

Cetatea Baia Mare Sursa: arhivă personală

Cetatea Baia Mare situata in resedinta judetului Maramures, municipiul Baia Mare, dateaza din secolul al XV-lea. Cea mai mare parte a fost construita sub domnia lui Matia Corvinul (1458-1490), a fost demolata si reconstruita de mai multe ori. Pe baza unei harti din 1783 se poate constata, ca incinta fortificata a orasului medieval a avut un plan neregulat, apropiat de un oval. Dotata cu mai multe turnuri care au fost intretinute de diferite bresle, in izvoarele scrise fiind amintite Turnul macelarilor, Turnul rosu, Turnul blanarilor, Turnul dogarilor si Turnul olarilor, portile erau indreptate spre cele patru directii cardinale, adica spre localitatile mai importante ale regiunii. in anul 1703 o parte dintre haiducii aflati in tabara curutilor, condusi de vestitul Pintea Viteazul, reuseste sa intra in oras, dar apararea orasului respinge aceasta tentative. Haiducul Pintea Viteazul a fost impuscat in apropiere de Turnul Macelarilor.

Turnul Macelarilor Sursa: arhivă personală

Cetatea de la Seini situata pe Dealul Cetatii, aria localitatii Seini, judetul Maramures,

mentionata in anul 1490, iar in anul 1677 a fost distrusa de tatari, populatia refugiindu-se in padurile invecinate. Seiniul este mentionat printre cetatile existente in secolele X – XIII, sub numele de Castrum Zynyr sau sub alte denumiri ca Seinen sau Seini. In anul 1563 este distrusa dar asezarea supravietuieste sub forma de opidum.

b) Biserici din lemn:

Biserici aflate pe lista patrimonului UNESCO: Bisericile de lemn din Budesti Josani, Desesti, Barsana, Poienile Izei si Ieud Deal se afla in Maramuresul istoric, cele de la Surdesti si Plopis sunt din vechea Tara a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situata in Tara Lapusului. Impreuna, aceste 8 biserici de lemn reprezinta un ansamblu de exemple remarcabile de diverse solutii arhitecturale din diferite perioade si zone. Ele sunt inguste, dar inalte, cu turle suple si lungi la capatul vestic al cladirii. De aceea ele sunt expresia particularitatii locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.Barsana-Biserica de lemn din Barsana, cu hramul „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”, Patrimoniul Mondial UNESCO, a fost construita in anul 1720 pe locul numit „Podurile Manastirii” si mai tarziu, in 1806, mutata pe dealul Jbar, unde se afla si acum. Este unica biserica UNESCO care initial a fost manastire, apoi a devenit parohie. Arhitectura se inscrie in linia generala a bisericilor de lemn maramuresene. Pictura, este una remarcabila, extrem de valoroasă, croita după rigorile artei baroce. Iconografia Barsanei se individualizeaza prin trei trasaturi: are un profund caracter eshatologic, elementul moralizator e lesne de observat, iar accentul e pus pe latura umana a naratiunii. Legenda spune ca mai demult, pe dealul Jbar era un cimitir de ciumați. Oamenii secerati de molima au fost inmormantati in graba, fara servicii religioase. Satenii au mutat bisericuta de lemn pe Jbar, avand convingerea ca victimele ciumei isi pot dormi somnul de veci doar daca li se face o slujba religioasa. Și azi, multi din locuitorii Barsanei cred ca o data cu biserica, s-au mutat pe sub pamant si mortii de la Podurile Manastirii, pentru a-si continua odihna la umbra bisericii.

Sursa: arhivă personală

Budesti Biserica de lemn din Budesti, construita in anul 1643, este de asemenea in Patrimoniul Mondial UNESCO si poarta hramul Sfantului Nicolae.

Biserica e construita din barne groase asezate pe un soclu din piatra de rau. In interiorul bisericii se pastreaza camasa de zale si coiful lui Pintea, despre care traditia spune ca el insusi le-ar fi adus aici. Pictura e una in culori deschise, calde, luminoase si bine armonizate. A fost realizata in jurul anului 1762 de Alexandru Ponehalschi, fiind vizibila astazi numai pe jumatatea vestica a peretilor, pe tampla si in altar. In biserica mai exista icoane de sticla foarte vechi, icoane de lemn datand din secolul al XVII-lea. Dintre acestea, cea mai insemnata este o icoana infatisand pe Sf. Ioan Botezatorul provenind dintr-o biserica din secolul XV, pictata, cum spune inscriptia in slavona, de "mult gresitul Gheorghe". 
 O caracteristica specifica a acestui monument este turnul. La baza clopotnitei sunt patru turnulete, detaliu arhitectural neobisnuit pentru constructiile de lemn din Maramures.

Desesti Biserica de lemn din Desesti, monument UNESCO, este o biserica traditionala de lemn care poarta hramul Cuvioasei Paraschiva si a fost construita in anul 1770.

Legenda spune ca in 1717, in urma unei invazii, tatarii au incendiat biserica satului. Tot legenda mai zice ca noua locatie a bisericii a fost aleasa de piatra de altar. Satenii au incercat sa ridice piatra in mai multe locuri, dar de fiecare data aceasta a cazut.

Dupa cinci incercari esuate, piatra a ramas in sfarsit in picioare, fiind in acest fel stabilit noul asezamant al bisericii. Dupa ceea ce scrie pe acoperisul pronaosului, pictura, foarte frumoasa, dateaza de la 1780, accentuand nota generala de simplitate. Ea este nesofisticata, sincera, amintind de pictura naiva.

Arhitectura se inscrie in linia traditionala. Imbinarile de lemn, echilibrul si armonia elementelor de arhitectura, impresia de simplitate si eleganta vadesc o perfecta cunoastere a artei lemnului si o maiestrie fara cusur. Nota de originalitate e data de barnele de la partea superioara ce sustin sarpanta acoperisului, prelungite si sculptate in scara, conferind ansamblului o siluetă deosebita.

Cimitirul din jurul bisericii are multe cruci celtice înscrise într-un cerc sau semicerc.

Ieud Biserica din Ieud Deal, monument UNESCO, este construita din lemn de brad. Istoricii nu au cazut de acord cu privire la data ridicarii acestei biserici. 
 Unele documente o prezinta ca fiind cea mai veche biserica de lemn din Maramures, datand din 1364. Conform altor pareri, ea dateaza, probabil, din secolul XVII. 
Constructia urmeaza canoanele traditionale: pictura si iconostasul, bine conservate, sunt de secol XVIII.  Picturile interioare au fost realizate de catre Alexandru Ponehalschi, unul din cei mai activi zugravi de biserici din Maramures la acele vremuri. Peretii pronaosului ilustrează Judecata de Apoi, cu un foc al infernului care ii cuprinde pe condamnati. In biserica exista icoane vechi de lemn (sec. XVI-XVII), o valoroasa colectie de icoane pe sticla aduse de la Nicula, toate acestea alaturi de covoare vopsite in culori vegetale si carti de mare valoare. Demne de amintit sunt tipariturile lui Coresi "Intrebare crestineasca" si "Apostolul" datand din secolul XV, precum si alte documente tiparite la Iasi si la Blaj. In podul bisericii a fost descoperit "Codicele de la Ieud", manuscris de o valoare inestimabila, datat in 1391, considerat ca fiind cel mai vechi text in limba romana, scris cu litere chirilice.

Plopis Biserica de la Plopis, monument UNESCO, poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. Locuitorii Plopisului au inceput in anul 1798 edificarea unei noi biserici, menite sa inlocuiasca vechiul lacas de cult, finalizata la 12 noiembrie 1811. 
Datele care atesta sfintirea bisericii sunt extrase dintr-un document gasit in piciorul prestolului. De asemenea, s-au descoperit si cele 49 de monede, depuse cate una de fiecare familie din sat care a participat la ctitorirea bisericii. 
Cladirea bisericii e mica, 17m lungime, 7m latime si 47m inaltime, insa dovedeste un deosebit simt al proportiilor, fiind poate cea mai unitara si mai bine echilibrata biserica de lemn a Maramuresului, lucru ce o face sa se inscrie in categoria constructiilor religioase bine inchegate. 
Pictura este bine pastrata, nota dominanta fiind data de reprezentari ale Apocalipsului, ele ocupand intregul perete de vest al naosului. 
Din punct de vedere arhitectonic, se compune din pridvor, pronaos, naos si un altar, toate ridicate pe o fundatie din piatra. Sunt doua elemente caracteristice: barnele superioare ale peretilor nu ies in consola, iar streasina este infundata.

Poienile Izei Biserica „Sfanta Paraschiva” din Poienile Izei, monument UNESCO, este unul dintre cele mai frumoase si bine conservate monumente din Maramures. 
Biserica este un monument fara egal vadind nivelul artistic atins de mesterii lemnari ai Maramuresului. Construita acum aproape 400 de ani din arbori seculari, ea respecta configuratia traditionala: planul navei este rectangular, pridvorul e amplasat pe altura de apus, acoperisul are dubla poala, iar turla cu trei clopote are foisor, coif si o cruce inalta. Spre deosebire de alte biserici, altarul are patru laturi ca in vechime, lucru rar intalnit la alte biserici. 
Pictura, inceputa in 1794, impresioneaza prin tematica si abordarea originala a iconografiei traditionale, cu scene mari, intr-un registru cromatic armonios.

Se remarca scenele din pronaos ale Judecatii de Apoi, in special cele cu Iadul. Se descifreaza aici scena cu mincinosul spanzurat de limba, femeia care a descantat vacile este impunsa din doua parti de victimele sale, cel care „sparge hatu” este reprezentat brazdat cu plugul de catre doi diavoli, femeia care isi omoara pruncii in pantec, este silita in picturi sa inghita unu, iar cel care doarme in timpul slujbei religioase este intins pe un pat incins, cu un diavol alaturi, care-i canta la vioara.

Rogoz Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", alt monument UNESCO, aflata in inima Tarii Lapusului, odinioara indeajuns de incapatoare pentru toata suflarea satului, a fost ridicata la 1663 din doua lemne masive aduse din apropiere, de pe Dealul Popii. 
          Unicitatea constructiei este data de intrarea laterala si de acoperisul asimetric. Masa mosilor este acoperita de stresini, facuta din barne lungi cat biserica si crestata din metru in metru. In dreptul cresturilor din peretele bisericii sunt scrise nume ale familiilor instarite, proprietare pe rosturile din masa mosilor. In zilele de sarbatoare, aceste familii organizau mese in curtea bisericii, dand pomana saracilor pentru sufletele celor morti. 
          Impresionante sunt decoratiunile exterioare: braul in forma de funie rasucita cu simboluri solare ce inconjura biserica si imbinarile de lemn ce dau peretilor aspectul unor ziduri de caramida. Elementul ornamental caracteristic acestei biserici il constituie capetele grinzilor ce sprijina streasina, cioplite in forma de cap de cal element laic, intalnit la multe din casele taranesti. Remarcabila ramane simbolistica acestui locas un exemplu clar il constituie mester-grinda decorata cu motive ale mitologiei romanesti arhaice: Soarele, Luna, Luceferii, Stelele. 
          Pictura, cu tematica foarte variata, a fost savarsita la 1785, iar astazi se pastreaza fragmentar, doar in naos si pronaos.

Surdesti Biserica de lemn din Surdesti, monument UNESCO, a fost construita in 1721 sub directa supraveghere a lui Toma Macarie si poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. Este considerata ca fiind cea mai inalta constructie veche din lemn de stejar, turnul masurand 54m, inconjurat de alte 4 mici turnulete, inaltimea totala de la sol fiind de 72m. In trecut, oamenii credeau ca daca biserica este mai inalta, rugaciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu. Pe langa inaltimea impunatoare, trebuie remarcat ca este singura biserica din Tara Chioarului care are acoperis cu poala dubla. De asemenea, este unic in aceasta zona si pridvorul cu doua randuri de arcade suprapuse.

Picturile interioare au fost realizate de zugravul Stefan din Sisesti în 1783 si reprezinta scene biblice din Vechiul si Noul Testament. Frumusetea bisericii este sporita de existenta braului in funie rasucita. Nota particulara a ansamblului e dată de pridvor, cu doua randuri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, identice ca forma si decoratii.

C.Muzee

Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie – In contextul actiunilor “de culturalizare a maselor” initiate de intelectualitate cu precadere in ultimele decenii ale secolului XIX, a fost infiintata, la 31 august 1899, “Asociatia muzeala baimareana”. Initiatorul si organizatorul acestei asociatii culturale a fost istoricul Gyula Schönherr (1864-1910), membru al academiei ungare. Asociatia muzeala avea drept scop salvarea de la distrugere a valorilor trecutului. Muzeul orasenesc Baia Mare a fost deschis pentru public la 19 iunie 1904, aflandu-se in subordonarea primariei. Patrimoniul cuprindea peste 6900 de obiecte, structurate in patru colectii: arheologie si istorie, arta, stiintele naturii, biblioteca si arhivistica. In timp, aceste colectii s-au dezvoltat prin donatii si achizitii ajungand, spre exemplu in anul 19124, la un patrimoniu alcatuit din 11489 de piese. Dupa 1918 si la Baia Mare s-a desfasurat procesul de integrare al activitatii muzeale in noul context spiritual al Romaniei, legislatia culturala oferind un cadru adecvat de functionare a acestor institutii. Dupa 1945, viata culturala si activitatea muzeala au primit continuturi noi in conformitate cu ideologia regimului communist. Din anul 1951 institutia a functionat sub titulatura “Muzeul Regional Baia Mare”, avand in subordine muzeele regionale din Satu Mare si Sighet (din 1954), precum si muzeul orasenesc Baia Spire (pana in anul 1960, cand a fost desfiintat). In acesta perioada, muzeul avea un patrimoniu de peste 10700 de piese, la care se adauga o biblioteca avnd aproximativ 14000 de volume.

Revenirea la formula traditionala a judetelor a insemnat transformarea institutiei, care a devenit Muzeul Judetean Maramures (1968 – 2006). In aceasta perioada s-au desfasurat activitati specifice de dezvoltare a colectiilor, de conservare, cercetare si punere in valoare a patrimoniului in cadrul sectiilor: istorie si arheologie, arta, etnografie si mineralogie, aceasta din urma devenind muzeu de sine statator (Muzeul de Mineralogie) in anul 1992. Un moment important in istoria institutiei a avut loc in anul 2006 cand, prin reorganizarea Muzeului Judetean Maramures s-au infiintat trei unitati de cultura distincte: Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie, Muzeul Judetean de Etnografie si Arta Populara si Muzeul Judetean de Arta „Centrul Artistic Baia Mare”. Astazi, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie administrează un patrimoniu de peste 70000 de piese structurate in colectii de arheologie, istorie, tehnica si biblioteca.

Muzeul de mineralogie Cel mai mare muzeu regional din Europa este situate in judetul Maramures, unde o mare parte din exponate sunt considerate unicate mondial si valori de patrimoniu. Muzeul din Baia Mare a luat nastere in urma cu 22 de ani, in 1989. Ideea organizarii unui muzeu cu un asemenea profil a prins contur dupa anul 1969, cand a inceput constituirea colectiei mineralogice in cadrul Muzeului Judetean Maramures. Colectia de minerale a inceput sa se constituie din anul 1969 in jurul unui nucleu de minerale in numar de 1.502 bucati nedeterminate si neinventariate, aflate de multi ani într-o magazie a Muzeului Judetean Maramures. Treptat, prin colectari din subteran, achizitii si donatii, colectia a crescut numeric ajungand in 1975 la 3.272 esantioane, in 1985 la 14.274, ca astazi sa numere peste 16.000 esantioane inventariate si determinate.

Cresterea numerica a colectiei a fost urmata pas cu pas de o crestere valorica, pe ansamblu, dar si in ceea ce priveste valoarea stiintifica si estetica a esantioanelor ce alcatuiesc colectia.

Muzeul de Arta Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare», institutie publica de cultura aflata in subordinea Consiliului Judetean Maramures, este singura in tara atat prin profilul colectiilor sale cat si prin programele expozitionale pe care le promoveaza, toate fiind dedicate istoriei trecute si prezente a Centrului Artistic Baia Mare. Noua expozitie permanenta intitulata «Centrul Artistic Baia Mare», prezinta peste 300 de lucrari realizate exclusiv de artisti care au lucrat si creat la Baia Mare din 1896 si pana in prezent.

Cladirea in care functioneaza, incepand din 1984, a fost ridicata in 1748, fiind modernizata in decursul vremii. Ultimele lucrari majore de modernizare au fost realizate in perioada 2007-2011 odata cu transformarea muzeului in institutie independenta, importante resurse financiare fiind investite de Consiliul Judetean Maramures in scopul reabilitarii la standarde europene.

De la 195 de piese inregistrate in anul 1960, cand a fost infiintata Colectia de arta romaneasca moderna si contemporana in cadrul Muzeului Regional Maramures, in prezent s-a ajuns ca, prin achizitii, transferuri si donatii, in patrimoniul muzeului sa existe peste 3.900 de lucrari de arta, in ultimii patru ani dezvoltarea colectiilor inregistrand aproape 500 de noi piese.

Data fiind unicitatea sa in cadrul retelei muzeelor de profil din Romania, din 2001, institutiei i s-a conferit denumirea de Muzeul de Arta «Centrul Artistic Baia Mare», iar din septembrie 2006 denumirea oficiala a institutiei este aceea de Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare».

Muzeul de Etnografie si Arta Populara. In anul 1899, a luat fiinta la Baia Mare Asociatia Muzeala Baimareana a carei membrii au donat sau au determinat pe altii sa doneze obiecte ce urmau a constitui primele colectii ale muzeului baimarean. Dupa infiintarea muzeului, in 1904, atat documentele scrise, inventarele pastrate cat si documentele fotografice ale unor expozitii organizate in prima parte a sec. XX la Baia Mare, atesta prezenta in colectiile muzeului a numeroase piese etnografice. Cel de al doilea razboi mondial a intrerupt activitatea muzeala in Baia Mare. Ea a fost reluata in anul 1950, insa atunci se punea un accent deosebit pe sectia de istorie. Aprobarea de infiintare a unei sectii de etnografie si arta populara a venit abia in 1964. In acei primi ani s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea numerica a colectiilor muzeale si foarte curand numarul de piese etnografice a depasit 1000 de obiecte. Patrimoniul muzeului a ajuns azi la peste 7000 de piese, multe dintre acestea avand valoare de tezaur.

Planetariul. Planetariul Baia Mare este primul planetariu public deschis in Romania in 1969 si unicul din Transilvania pana in 2010. Din anul 2006, planetariul este un departament de specialitate in cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare. Fiind una dintre cele mai populare institutii de profil din Romania, cu activitati cultural-stiintifice dedicate audientei generale dar in special publicului din mediul educational, activitati ce cuprind demonstratii in cupola, expozitii, observatii astronomice, proiectii de filme documentare, ateliere practice de astronomie si prelegeri tematice personalizate. Complexul de Astronomie Populara Baia Mare a fost proiectat a se derula intr-un program de executie în perioada 1967 – 1970, dar fie din cauza resurselor financiare, fie din alte cauze, precum prioritatea altor santiere si lucrari, receptia pentru planetariu s-a realizat abia in vara anului 1969, iar cea pentru etapa a II-a, sa o numim Observator astronomic, in 1973. Planetariul Baia Mare are in patrimoniu si o valoroasa colectie de timbre cu tematica astronomica, respectiv „Omul in spatiul extraterestru”, album filatelic ce cuprinde aproape 700 de timbre si a fost realizat de un reputat filatelist baimarean si pasionat de astronomie.

Muzeul de Etnografie si Istorie – situat in localitatea Viseu de Sus, judetul Maramures. Isi are inceputurile in preajma anului 1970, sediul cladirii a apartinut unor etnici germane. In anul 2001 a fost reamenajat, adaugandu-i-se un nivel, unde dispune de o sala de istorie, o sala pentru expozitia de etnografie, una pentru obiectele de cult, precum si o terasa pentru expunerea obiectelor muzeale mai mari. In sectia de istorie se afla obiecte si ilustratii (reproduceri de documente, fotografii), dispuse in cinci vitrine si pe noua panouri de sticla, infatisand o sinteza a istoriei locale.

Muzeul memorial Vasile Lucaciu a fost inaugurat in anul 1968, cuprinde sase obiective importante: casa parohiala in care a locuit preot dr. Vasile Lucaciu(1952-1922) cu familia in perioada 1885-1914, Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Romanilor ctitorita de Vasile Luaciu si sfintita in anul 1890, Locul de adunare si Izvorul Romanilor, documente, fotografii de epoca, piese de mobilier originale, Biblioteca cu peste 15000 de volume ce ofera informatii necesare pentru a cunoaste viata, activitatea si puternica personalitate a “Leului de la Sisesti”, memorandist si fauritor al Romaniei Mari.

Muzeul Satului Maramuresean este un obiectiv turistic situat in orasul Sighetu Marmatiei, judetul Maramureșs, deschis in anul 1981, care grupeaza, in principal, o colectie de case specifice zonei Maramuresului.Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, dupa o munca asidua de colectionare a exponatelor, inceputa in 1972 si care continua si in prezent, prin achizitionarea de noi obiective, in ciuda subfinantarii muzeului.Muzeul cuprinde peste 30 de gospodarii, unele mobilate complet cu piesele originale. Casele si gospodariile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramuresului istoric. Prin structura sa, creeaza impresia unui sat tipic maramuresean. Ulite drepte principale si intortocheate, poteci si „prilazuri" alcatuiesc structura intima a asezarii si converg ca in toate satele maramuresene, spre biserica.

Sursa arhivă personală

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Crearea muzeului de la Sighet a fost precedata si apoi sutinuta de activitatea Centrului International de Studii asupra Comunismului. Intai istorie orala, dar in paralel, strangerea de documente, fotografii, obiecte si hartii care sa poata fi folosite in crearea celor peste cincizeci de sasi in fostele celule ale inchisorii. Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, este produsul Centrului de Studii. Creat in 1993 de Ana Blandiana si Romulus Rusan, fiintand mereu in criza de fonduri si personal, Centrul a reusit sa produca proiectele de reabilitare si dotare a muzeului, banca de date necesara umplerii acestuia cu un continut realist si credibil. S-a structurat in cateva departamente, a caror activitate va fi descrisa in continuare. S-a preocupat de atragerea unor colaboratori valorosi, de crearea unei promotii de cercetatori tineri, chiar daca n-a avut posibilitatea sa faca prea multe angajari iar salariilor sunt mici. A stimulat dezbaterea unor teme importante, pe terenuri neexploatate, in cadrul simpozioanelor, seminariilor, atelierelor si meselor rotunde.

Sursa: arhivă personală

Monumentul Eroilor din Moisei situat pe raza localitatii Moisei, judetul Maramures, realizat de sculptorul Vida Gheza. Monumentul a fost ridicat in memoria martirilor din Moisei ucisi de trupele horthyste in retragere. Monumentul cuprinde 12 figuri de piatra: 2 chipuri omenesti si 10 masti traditionale maramuresene. Masacrul a avut loc in 14 octombrie 1944 cand trupele maghiare aflate in retragere pe Valea Izei au omorat 39 de romani si 3 evrei in doua case de lemn de la iesirea din comuna Moisei catre Borsa, pe motivul ca ar fi fost partizani si ca ar fi obstructionat retragerea.

Sursa: arhivă personală

Turnul Stefan. Constructia a fost supusa mai multor reparatii incepand cu secolul XVI. Intre 1619 si 1628 i se adauga un varf in forma de piramida si cate un ceas pe fiecare latura.

In anii urmatori, Turnul Stefan si catedrala sunt grav avariate in urma mai multor incendii. Dupa cel din 1869, biserica este desfiintata, iar turnul este refacut in perioada urmatoare.

Monumentul apartinand arhitecturii medievale se gaseste in Piata Pacii si a apartinut de catedrala "Sf. Stefan”. Constructia a fost anexata lacasului de cult in secolul XV la cererea lui Iancu de Hunedoara pentru celebrarea unei victorii.

Turnul Stefan detine elemente stilistice apartinand goticului tarziu si este inalt de peste 40 m.

Sursa: arhivă personală

Casa Iancu de Hunedoara numita si Casa Elisabeta, este o constructive cu peretii foarte grosi, cea mai veche constructive private. A fost construita la mijlocul secolului XV-lea de catre Iancu, pentru sotia sa Elisabeta.  Imobilul se afla in stare satisfacatoare raportat la varsta cladirii si lipsa unei renovari sau reabilitari capitale de-a lungul existentei sale. În centrul orașului Baia Mare există un monument, inclus în patrimoniul cultural național.

Sursa: arhivă personală

Sursa: arhivă personală

Vechiul han Vulturul Negru din Baia Mare este un monument istoric si de arhitectura, edificat in centrul istoric al municipiului Baia Mare (in prezent Piata Libertatii), judetul Maramures, construit inainte de anul 1970. La sfarsitul secolului al XIX-lea in cladire a functionat primaria orasului. Din 1950 pana in 1999 cladirea a fost ocupata de Judecatoria Baia Mare si de Oficiul de Carte Funciara.

E. Case memoriale

Casa memorial Stan Ioan Patras este situata in Sapanata la doar cateva sute de metri de Cimitirul Vesel si este dedicata memoriei celui care a pornit obiceiul crucilor cu inscriptii vesele. Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras este o cladire cu doua camera si curte in care este atelierul de sculptura si picture al maestrului care realiza cruci. In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tablouri de lemn realizate de Ioan Stan Patras, precum si poze ale familiei acestuia). Urmasul sau Dumitru Pop, ales sa locuiasca in casa maestrului sau, el fiind cel care o intretine atat ca atelier cat si ca muzeu.

Sursa: arhivă personală

Casa memoriala Ion Siugariu – deschisa publicului vizitator in anul 1983, casa in care s-a nascut poetul Ion Siugariu adaposteste manuscrise, fotografii, corespondenta de familie, piese de mobilier si obiecte specifice zonei miniere.

Casa memoriala Petofi Sandor – este adapostita de castelul construit intre anii 1740 – 1760 de catre familia Teleki si oferit publicului spre vizitare in anul 1960. Marele muzician Francz Liszt si scriitorul Jokai Mor au vizitat aceasta casa memoriala in calitatea de oaspeti. La aceasta resedinta, marele poet maghiar Petofi Sandor a scris cateva din poeziile sale traduse astazi in mai multe limbi, in perioada anilor 1846- 1847. Piesele de mobilier, materialul iconografic, manuscrisele poetului au fost completate de-a lungul timpului prin donatii alcatuind un patrimoniu considerabil.

Casa memoriala George Pop de Basesti – situata in localitatea Basesti in judetul Maramures. Muzeul memorial George Pop de Basesti a fost inaugurat la 1 februarie 1976, in conacul ce a apartinut Tribunului Unirii. Construita in anii 1885-1890 constituind timp de trei decenii un punct de referinta si de intalnire a multor personalitati transilvanene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldis, Ion Ratiu, Teodor Mihail. Pana in 1940 care a fost locuita de fiica sa, Elena Pop Longin si sotul ei Francisc Hossu Longin. In perioada 1970-1976 s-au executat lucracri de reabilitare. Ofera vizitatorilor documente de familie, fotografii, obiecte personale care recompun viata si activitatea lui George Pop de Basesti.

Casa memoriala Ioan Mihaly de Apsa – situate in Sighetul Marmatiei, judetul Maramures, ridicata in cinstea lui Ioan Mihaly de Apsa, nascut la 25 ianuarie 1844 in satul Ieud. La parter exista o colectie de arta iar la etaj un salon cu mobilier stil Ludovic al VI-lea si camera de lucru. Dr. Ioan Mihaly de Apsa a fost membru corespondent al Academiei Regale Romane, fondator al “Asociatiunii pentru Cultura Poporului Roman” din Maramures, fondatorul departamentului Sighet, lupatator pentru drepturile limbii romane in comitat, primul doctor intre juristii maramureseni, colectionar de numismatica si de obiecte vechi pe care le-a cules de la taranii maramureseni. Pastreaza ce mai valoroasa si bogata colectie de flora a Maramuresului Herbarul Ing. Arthur Coman. Poate fi vazute colectii de fauna, micromicete dar si mineralogie. Intr-un spatiu de circa 250mp este organizata o expozitie tematica permanenta cuprinzand exponate raritati din colectii.

Casa memoriala Elie Wiesel este situata in Sighetu Marmatiei, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, in zona centrului istoric, cuprinzand o impresionanta colectie de fotografii, obiecte de cult, mobilier si alte exponate ale comunitatii evreiesti din Maramures. Ellie Wiesel s-a nascut in anul 1928 la Sighetul Marmatiei, primii 15 ani petrecandu-i in Romania. In anul 1944 Ellie Wiesel impreuna cu intreaga familie si ceilalti evrei din Sighet si Maramures, in numar de peste 38. 000, au fost deportati de catre horthysti si nazisti in lagarele mortii. Tanarul adolescent va fi marcat toata viata de crimele si ororile de neinchipuit petrecute in lagarele de la Auschwitz, Birkenau si Buchewald. Cunoscutul romancier, dramaturg, eseist si memorialist Ellie Wiesel a pledat atat in trecut, cat si in prezent pentru pace. In prezent Ellie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, este titular la catedra de Stiinte Umaniste a Universitatii din Boston, 55 de universitati din intreaga lume decernandu-i titlul de Doctor Honoris Causa, printre care si Universitatea Yale. Intre 1980 – 1986 a fost presedintele Consiliului Memorialului Holocaust din Sua, in prezent este membru a numeroase consilii. De precizat este si faptul ca in anul 1986 i-a fost gravat numele pe Statuia Libertatii, alaturi de numele altor 11 emigranti din Sua, cu ocazia sarbatoririi a 100 de ani de la amplasarea acesteia la New York (inaugurat 29 iulie 2002). 
Prima sa carte de memorii, La Nuit, apare in 1958, si cuprinde experientele sale in lagarele de concentrare germane. Din acel an, sub semnatura sa au aparut aproape 40 de carti, toate inspirate din suferintele evreilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din lucrarile sale transpare interesul profund fata de situatia evreilor si a altor grupuri, care au suferit persecutii si umilinte din cauza religiei, rasei si a originii nationale.

Cimitirul Vesel si-a capatat denumirea datorita crucilor de pe morminte care sunt foarte colorate si inscriptionate cu poezii satirice si epitafe. Acesta a devenit de-a lungul timpului un obiectiv turistic ce a adus o oarecare faima localitatii in care se gaseste, Sapanta.

Cimitirul Vesel a fost construit la mijlocul anilor 1930 de catre artistul popular Stan Ion Patras – sculptor, pictor si poet. Timp de mai bine de 50 de ani, artistul a creat sute de cruci din lemn in stilul caracteristic si "vesel", traditie de a carei continuitate s-a ocupat dupa moartea sa ucenicul Dumitru Pop Tincu. Pentru pictarea scenelor, se foloseau culori tari: "albastru de Sapanta", verde, galben, rosu, alb.

Poeziile de pe crucile din Cimitirul Vesel sunt de obicei sincere, spontane, ce contin numele defunctului si surprind cateva aspecte caracteristice vietii lui. Veselia aceasta in fata mortii se trage dintr-o legenda ce sustine ca acest obicei apartinea dacilor. Ei credeau in viata vesnica, in trecerea intr-o alta lume dupa moarte si in sansa de a-l intalni astfel pe zeul lor, Zamolxe.Cimitirul Vesel a devenit astfel o adevarata arhiva a locuitorilor decedati in aceasta localitate. Iata un exemplu de epitaf: "Sub aceasta cruce grea/ Zace biata soacra-mea/ Trei zile de mai traia/ Zaceam eu si cetea ea/ Voi care treceti pa aici/ Incercati sa n-o treziti/ Ca acasa daca vine/ Iarai cu gura pa mine/ Da asa eu m-oi purta/ Ca-napoi n-a inturna/ Stai aicea draga soacra-mea”. Cele peste 800 de cruci constitue o arhiva importanta, acestea reprezentand istoria locuitorilor din Sapanta.

Sursa: arhivă personală

2.5 Principalele forme de turism practicate in judetul Maramures

Prin relieful variat pe care il detine judetul Maramures, turismul poate fi intalnit aici in diferite forme si anume: turismul montan in muntii Rodnei, Maramuresului, Gutai, Tibles,etc; turismul balnear datorita prezentei apelor minerale; turismul rural sau agroturismul practicat in gospodariile taranilor; turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare, daorita prezentei numeroaselor obiective culturale, obiceiuri stravechi, biserici, precum si rezervatii naturale.

A. Turismul montan organizat la sfarsitul secolului XIX, s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste. Cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan sunt: muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altitudine max.), muntii Caliman, Muntii Tibles, muntii Maramu resului, muntii Gutai.

Durata unor trasee montane in judet oscileaza intre 2-10 ore in functie de zona si masiv. Dintre toate traseele judetului cele mai periculoase se afla in muntii Rodnei.

Mountainbike-ul este practicat in judet pe traseele:

-Baile Borsa-Borsa oras-Viseul de Sus

– Remeti-Sapanta-Sighetul Marmatiei

-Rona de Sus-Giulesti-Desesti-Ocna Sugatag

-Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos

-Botiza-Rozavlea-Stramtura-Barsana-Calinesti-Ocna Sugatag

Escalada-Rapel activitatile de alpinism si escalada se desfasoara de obicei pentru cei antrenati si se alege un traseu mai dificil. Coborarea in rapel se pot face pe lungimi intre 10-200 de metri pe stanca sau in gol de pe pod.

Rapel este o coborare prin alunecare pe o coarda, acest sport se practica in statiunea Borsa.

Parapanta depresiunea Maramures este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, unde se intalnesc cei mai puternici curenti de aer din judet.

B. Turismul rural – este reprezentat in judetul Maramures prin diferite sate si activitati desfasurate, care atrag turisti, fiecare fiind unic deosebit prin creatiile pe care le detin.

C.Turismul cultural vizează în principal obiective turistice de provenienta antropica. Tinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istocic si etnofolcloric de mare valoare si atractivitate turistica.

D.Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat biodiversificarii existente in Parcul National Muntii Rodnei.

2.6 Principalele trasee in judetul Maramures

Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati, care sunt principalele  obiective ale judetului in decursul a cateva circuite:

a.Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km)- Giulesti (51 km)- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Campulung la Tisa (78 km)-Sapanta

(84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic – Campulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) – Vadu Izei (109 km) – Giulesti (117 km) – Harnicesti (123 km) – Desesti (126 km ) – Mara (129 km ) – Baia Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia – Baia Mare (168 ).

b.Targul Lapus (o km ) Cheile Lapusului – Cernesti (15 km ) – Copalnic (22 km) – Surdesti (37 km) – Danesti (40 km) – Sisesti (42 km) – Baia Sprie (46km) Rezervatia naturala Chiuzbaia -Baia Mare (56 km).

c.Baia Mare (0 km)-Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia-Mogosa (19 km ) Statiunea Mogosa – Baia Mare (28 km) -Baia Sprie (38 km).

d.Baia Mare (o km ) – Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiutbaia-Mogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa – Cavnic ( 25 km ) – Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) – Calinesti ( 44 km ) – Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului, Manastirea Bârsana si Centru etnografic – Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gavril – Sieu (71 km ) – Rozavlea (103 km) – Stramtura (11 km) – Barsana (117 km) – Calinesti (128 km) – Budesti (135 km) – Cavnic (147 km) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia -Baia Mare (172 km).

e.BaiaMare (o km) – Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia – Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa – Cavnic (25 km ) – Budesti (37 km )Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva-Calinesti ( 44 km ) – Barsana (55 km)Biserica din lemn Intrarea in Biserica Maicii Domnului si Manastirea Barsana – Petrova (65 km) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) – Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului – Viseu de Jos ( 96 km ) – Ruscova (106 km ) – Petrova ( 115 km ) -Bârsana   (125 km ) – Calinesti (136 km ) – Budesti (143 km) – Cavnic (155 km) – Mogosa (161 km) – Baia Sprie ( 170 km) – Baia Mare (180 km).

Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.

Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci cand drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati in apropiere sau se incearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.

Capitolul III

Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii

Baza tehnico-materiala a judetului Maramures este formata din baza tehnico-materiala specific turistica si din infrastrura. Dotarile specific turistice sunt reprezentate de reteaua unitatilor de cazare, o parte din reteaua unitatilor de alimentative, mijloacele de transport din structura turismului, instalatiile de agrement si cele specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice si satele de vacanta.

3.1 Unitati de cazare

Evolutia numarului de unitati de cazare turistica.

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica.

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

Tipuri de unitati de cazare.

Distributia unitatilor de cazare turistica pe categorii de confort.

Sursa: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul National de Statistica

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare. Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numarul turistilor, numarul mediu zilnic de turisti, numar zile/turist, durata medie a sejurului, incasarile din turism, densitatea circulatiei turistice si preferinta relativa a turistilor.

Sosiri ale turistilor in judetul Maramures in perioada 2013-1017.

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2013-2017, INSSE, Bucuresti

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica in functie de cazarea turistica 2015-2017.

Sursa: Institutul National de Statistica

Innoptari in unitati de cazare turistica in judetul Maramures 2017.

Sursa: Institutul National de Statistica

Durata medie-zile a sejurului in judetul Maramures 2017

Sursa: Institutul National de Statistica

Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia in judetul Maramures (turist/locuitor)

Sursa: Institutul National de Statistica

Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata in judetul Maramures (turist/km2)

Sursa: Institutul National de Statistica

3.2 Unitati de alimentatie

Unitatea de alimentatie publica este localul care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie- patisserie, bauturi si unele produse pentru fumatori. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica, desi sunt foarte variate, insa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice.

Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune in valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( Frantuzesc, Italian, Chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente in judetul Maramures mentionam: Crama Veche – Baia Mare, Hexalit – Targul Lapus, Casa Veche – Viseu de Sus, Restaurant Barbarossa, Restaurant Doi Pauni, Restaurant Union, Restaurant Plazza Rebel.

Pe langa unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzerii, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc.

Sursa: arhivă personală

3.3 Instalatii de agreement

Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Situata la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa, el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures, la 700-850 de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, in apropiere de Pasul Prislop.

Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate, partii de schii cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschii (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu varful Runcu Stiorului (1611 metri).

In apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pana la varful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o partie de schii de 2100 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.

Alte unitati de agrement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de sport (tennis de camp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri,existente in marile orase ale judetuli.

In acest caz, cel mai important loc il ocupa statiunea Borsa. Ea dispune de numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate si calcice recomandate in tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare, ale bolilor cronice, ale tubului digestiv, etc.

Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic, puternic ionizat, utilizat in tratarea afectiunilor respiratorii, neurologice, endocrine, etc.

Desi reprezinta interes pe plan local, statiunea Baile Carbunari merita amintita apele lor sulfuroase si clorurate-sodice indicate in afectiuni reumatismale, intoxicatii profesionale cu agenti chimici.Localitatea Sapanta exista un centru de imbuteliere a apelor minerale , ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide, a bolilor ulceroase, gastro- duodenale, a colecistelor si colitelor cronice si a formelor simple de diabet zaharat, etc.

Capitolul IV

4.1 Prezentarea unui circuit turistic in judetul Maramures.

Circuitul reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare paste a judetului Maramures, avand ca pricipale puncte de atractie Cimitirul Vesel, bisericile de lemn specifice zonei, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice natural si antropice prezente in acest judet. Noutatea acestui traseu consta in redescoperirea si cunoasterea intr-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de attractive pastratea de-a lungul unui cadru natural si pitoresc.

Programul traseului este: Oltenita-Bucuresti-Baia Mare-Mara Desesti-Harnicesti-Giulesti-Vadul Izei-Sighetul Marmatiei-Campulung la Tisa-Sapanta-Campulung la Tisa-Sighetul Marmatiei-Vadul Izei-Giulesti-Harnicesti-Desesti-Mara-Baia Sprie-Bucuresti-Oltenita.

Numar de turisti: 20

Numar de soferi: 1

Mijloc de transport: Microbuz

Numar de zile: 7 zile (6 nopti)

Periada desfasurarii: 25-31 mai 2017

Numar de km parcursi:

– 25.05.2017 Oltenita-Bucuresti = 73 km

– 25.05.2017 Bucuresti -Baia Mare = 554km

-26.05.2017 Baia Mare- Baia Spire = 10km

-27.05.2017 Baia Sprie -Mara – Desesti- Harnicesti = 35km

– 28.05.2017 Harnicesti-Giulesti- Vadul Izei = 14km

– 29.05.2017 Vadul Izei -Sighetul Marmatiei – Campulung la Tisa -Sapanta = 31km

-30.05.2017 Sapanta-Campulung la Tisa-Sighetul Marmatiei -Vadul Izai -Giulesti-Harnicesti- Desesti-Mara-Baia Sprie-Baia Mare = 90km

-31.05.2009 Baia Mare-Bucuresti-Oltenita = 627km

ZIUA 1: 25.05.2017

Ora 6:00 -Intalire in autogara Oltenita, plecare cu microbuzul pe traseul Bucuresti, Brasov, Tg. Mures, Bistrita catre Baia Mare cu mici stationari.

Ora 17:30 -Sosire Baia Mare, vizitarea Bisericii din Lemn, Biserica Sfanta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui Stefan, Turnul Macelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean.

Ora 21:30 -Cazare si cina la hotel Euro-House 3*.

ZIUA 2: 26.05.2017

Ora 8:00 -Mic dejun la hotel Euro-House

Ora 9:30 -Plecare catre Baia Sprie unde se va vizita rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.

Ora 19:00 Cazare si cina traditionala in ambianta unui program de muzica si jocuri populare la pensiunea Rustic 3* din Baia Sprie.

ZIUA 3: 27.05.2017

Ora 8:30-Mic dejun la pensiunea Rustic 3*

Ora 9:30 -Plecare catre Mara – Desesti – Harnicesti unde se viziteaza Cheile Tatarului, Biserica cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” din Desesti ridicata in anul 1770, si alte biserici din lemn.

Ora 18:00 Cazare si cina la pensiunea Perla Cosaului 3* din Vadu Izei

ZIUA 4: 28.05.2017

Ora 8:30-Mic dejun la pensiunea Perla Cosaului 3*

Ora 9:30-Plecare pe traseul care ofera pe langa peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si centrul etnografic si Biserica de lemn Sf. Nicolae.

Ora 18:30-Cina la pensiunea Perla Cosaului 3* din Vadul Izei

ZIUA 5: 29.05.2017

Ora 8:30-Mic dejun la pensiunea Perla Cosaului3*

Ora 9:30-Plecare catrea Sighetul Marmatiei-Campulung la Tisa, aici se viziteaza cladirea actualei biserici reformate cea mai veche constructive din orasul Sighetul Marmatiei ce dateaza din secolul XI, cladirea monumental a fostei prefecture a judetului Maramures. Plecare catre Sapanta.

Ora 20:30-Cazare si cina la pensiunea Crismona 3* din Sapanta

ZIUA 6: 30.05.2017

Ora 7:30-Mic dejun la pensiunea Crismona 3*

Ora 8:30-Plecare catre vizitarea Cimitirului Vesel unicul in lume, original prin crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, iar textile pline de umor l-au transformat intr-un adevarat muzeu. Se poate spune ca satele maramuresene perezinta o imensa galerie de arta populara.

Ora 14:30 -Intorcere pe traseul Campulung la Tisa-Sighetul Marmatiei-Vadul Izei-Giulesti-Harnicesti-Desesti-Mara-Baia Sprie-Baia Mare

Ora 20:00-Cazare si cina la hotel Eur-House 3*

ZIUA 7: 31.05.2017

Ora 8:30-Mic dejun la hotel Euro-House 3*

Ora 10:00 -Plecare catre Oltenita pe traseul Bistrita, Tg. Mures, Brasov, Bucuresti

Ora 20.00-Sosire in autogara Oltenita.

4.2 Circulatia pretului de vanzare

4.3 Strategii de valorificare a turismului in judetul Maramures

In domeniul dezvoltarii rurale, este considerata ca proiritate strategic promovarea unui set de masuri pentru innoirea satului Maramuresan, in conditiile pastrarii si valorificarii traditiilor si a culturii sale unice.

-cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere.

– dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.

-dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol.

-dezvoltarea turismului prin punerea in valoare a potentialului recunoscut al judetului.

-protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

-dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale.

infrastructurii pentru crearea conditiilor de atractivitate a investitorilor.

-sprijinirea IMM-urilor ca motor al dezvoltarii locale, dezvoltarea colaborarii pe orizontala si infiintarea de clustere si crearea si dezvoltarea de produse si servicii noi originale locale.

-sprijinirea infiintarii si dezvoltarii incubatoarelor de afaceri.

-cresterea gradului de accesibilitate a judetului prin reabilitarea si aducerea la standarde comunitare a retelei de transport rutier, cale ferata si aeriana din judet.

-sigurarea coeziunii teritoriale a judetului cu tarile membre UE prin interconectarea cu reteaua de autostrazi (ex: Drum expres Vaja Baia Mare).

-realizarea de drumuri de centura.

-stabilirea de culoare rutiere strategice.

4.4 Prioritati strategice pentru promovarea turismului in judetul Maramures

-realizarea unor centre de informare pentru turisti la nivelul UTP-urilor.

-coordonate de un centru infiintat la Consiliul Judetean.

-reabilitarea drumurilor de acces la zonele de interes touristic.

-refacerea si marcarea unor trasee turistice montane.

-organizarea de circuite turistice tematice.

-dezvoltarea zonelor de recreere, distractii si terenuri de sport.

-reabilitarea centrelor istorice, a muzeelor si a siturilor arheologice.

-crearea de parteneriate public-private pentru investitii in domeniul turistic.

-asigurarea unei stranse colaborari intre administratie, colectivitatile locale si cele profesionale din domeniul turismului.

-punerea in valoare a rezervatiilor naturale prin introducerea lor in circuitele turistice.

-realizarea de materiale promotionale.

-crearea si mentinerea unei imagini unice, originale (logo turistic).

-participarea la târguri si expozitii nationale si international.

-organizarea de festivaluri si târguri specifice.

-cresterea calitatii serviciilor prin organizarea de cursuri de instruire pentru personalul angajat in turism.

CONCLUZII

Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat prin existența unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial faunistic și floristic bogat în specii și ecosisteme singulare în Europa, cu factori naturali de curǎ balnearǎ, cu un patrimoniu cultural – istoric și arhitectural de referințǎ mondialǎ, județul Maramureș se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din România și chiar din Europa.

Datorită potențialului natural și antropic valoros și bazei materiale existente divesificate se pot dezvolta multe tipuri și forme de turism în județul Maramureș: turism balneoclimateric (ape minerale în Depresiunea Maramureșului), turism montan drumeții, cinegetic, turism cultural și turism rural-etnoflorcloric (obiceiuri și tradiții specific, de ex. în Țara Maramureșului, Țara Lăpușului,), turism de evenimente și afaceri, turism științific etc.

Strategia de dezvoltare a județului Maramureș pe perioada 2007-2013 are ca obiectiv general creșterea competitivității sectorului turistic prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice, inclusiv investiții în crearea de noi atracții turistice.

A fost indentificată necesitatea construirii unor branduri turistice de individualizare a județului cat mai ales promovarea brandurilor locale existente.

Trebuie diversificată oferta existentă, astfel încât sezonul turistic să se prelungească pentru toate tipurile de turism din Maramureș. De interes va fi turismul balnear care va avea un sezon turistic mai mare, precum și tursmul cultural care are un indice de atractivitate mare. De asemenea sectorul privat trebuie sprijinit pentru a-și diversifica oferta turistică, pentru o oferi prețuri mai mici și mai competitive și servicii cât mai complete.

BIBLIOGRAFIE

Albu, N., (2007), Turism și eficiență–principii generale, Edit. Lux Libris, Brașov;

Alexandru Filipașcu, Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română, Editura Dacia, 2006

Daniela Anca Stanciulescu, Mihail Corneliu Acatrinei, Adriana Anca Cristea, Mihai Rajnita, Dezmembrarea Maramureșului istoric: decizii politice, reacții și consemnări în mărturii contemporane (1919-1923); autor: Cristina Tineghe, Ed. Centru de Studii pentru Resurse Românești, București, 2009

.Enciclopedia familiilor maramureșene nobile de origine română; autor: prof. dr. Alexandru Filipașcu; Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006.

Folclor din Țara Maramureșului ; autori: Pamfil Biltiu, Maria Biltiu; Editura Ethnologica, Baia Mare, vol. I-III, 2005-2008.

Ardelean, G., Beres, I., Fauna de vertebrate a Maramureșului, Edit. Dacia, ClujNapoca; (2000),

Boar, N., Simion, Alina, , Potențialul turistic hidrografic din Țara Ed. București2009

Cocean, P. (1998), Geografia turismului românesc, Universitatea Ecologică Deva;

Coman, Gh., (2000), Moisei-străveche vatră românească, Edit. Limes, Cluj-Napoca;

Comen, T., (2007), Turism rural, Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni,

Consiliul Județean Maramureș, Baia Mare; 2009

Desi, Șt., Țara Lăpușului. Studiu de geografie regională, Edit. Presa 2006

Documentul de programare: Dezvoltarea turismului în județul Maramureș 2007-2013, elaborate de consiliul județean Maramureș; 2006.

Henche G.B., Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București; 2004

Ilieș, Gabriela, Țara Maramureșului. Studiu de geografie regională, Edit. Presa2007

Informare Turistică “MaramureșInfoturism”, Editura Marinex Print, Baia Mare; 2009.

Istvan, D., Pop, I., Moldovan, C., Ghidul turistic al județului Maramureș, Ed. București 2009

Lengyel, P., Zone umede din bazinul Izei, tipar Aska Grafika, Sighet; 2008

Lengyel, P., Maramureș, țara biodiversității, tipar Aska Grafika, Sighet; 2009

Lengyel, P., Maramureșul acvatic, Edit. Alpha MDN, Buzău; Libris, Iași; 2009

Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk. Turism rural, Proiect „Turismuln Transcarpatic-Rețea pentru promovarea turismului înregiunile Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk”, Consiliul Județean Maramureș, Baia Mare; 2009,

Mureșianu, M., Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc 2010

Păcurar, Al., Turism Internațional, Presa Universitară Clujeană, ed, Cluj-Napoca;2009

Pascariu, Gabriela, Evoluții și tendințe în turismul internațional, Edit. Sedcom 2006

Surse web:

www.scribd.com data accesării 2.02.2017 ora 12:12

www.precis.ro data accesării 2.02.2017 ora 12:45

http://www.scribd.com/doc/50034630/Plan-Turism-Maramures-2007-2013 data accesării 2.02.2017 ora 12:44

http://www.romanianmonasteries.org data accesării 2.02.2017 ora 13:12

http://www.inromania.info/maramures.html data accesării 2.02.2017 ora 13:33

http://www.turism.mmnet.ro/ data accesării 2.02.2017 ora 14:35

http://www.maramuresgreenways.ro, data accesării 2.02.2017 ora 14:55

http://www.pensiuni.info.ro/ro/romana.html data accesării 2.02.2017 ora 15:23

http://www.cazaremaramures.ro/ data accesării 2.02.2017 ora 16:44

http://www.maramuresgreenways.ro data accesării 2.02.2017 ora 16:42

http://maramuresturism.wordpress.com/ data accesării 2.02.2017 ora 17:48

ANEXE

ANEXA 1 Infrastructura de acces rutieră din Maramureș ANEXA 2. Festivaluri și sărbători anuale din Maramureș

ANEXA 3. Arii naturale protejate de interes național din județul Maramureș. Situri “Natura 2000” din Maramureș

ANEXA 4. Lista peșterilor spectaculoase din Maramureș inventariate până în 2010

ANEXA 5. Meșteșuguri și meșteșugari din Maramureș (o parte…)

ANEXA 6. Baza de date a unităților de cazare

ANEXA 1. Infrastructura de acces rutieră din Maramureș

ANEXA 2. Festivaluri și sărbători anuale din Maramureș

ANEXA 3. Arii naturale protejate de interes național din județul Maramureș

Sursa Ardelean, G., Beres, I.,2000, Fauna de vertebrate a Maramureșului

Situri “Natura 2000” din Maramureș

Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare;

Defileul Lăpușului;

Gutâi – Creasta;

Platoul Igniș;

Munții Maramureșului;

Munții Rodnei;

Tisa Superioară;

Valea Izei și Dealul Solovan.

ANEXA 4. Lista peșterilor spectaculoase din Maramureș inventariate până în 2010

Zona localității Măgureni

Sursa: Chiș Timur, membru al Clubului de Speologie Montana Baia Mare

ANEXA 5. Meșteșuguri și meșteșugari din Maramureș (o parte…)