Ergonomie

ERGONOMIE

PROIECT

Îndrumător: Prof.univ.dr.ing.dr.h.c VALENTIN NEDEFF

Profesor coordonator: S.l.dr.ing. OANA IRIMIA

Student: ROTARU NICOLETA

Grupa: 741

BACĂU

2016

Organizarea ergonomică a unui centru de relaxare & SPA

Capitolul 1. Informații generale privind ergonomia

Introducere

Denumirea de ergonomie a fost propusă în 1949 de către psihologul englez Murrel; aceasta provine de la cuvintele grecești "ergos"(putere,muncă,forță) și "nomos"(știință,lege,normă)[1].

Munca l-a însoțit pe om încă de la apariția acestuia pe pământ.De la începuturile umanității se știe că pe lângă inteligența socială și fizică,sunt necesare și aptitudini fizice și tehnice pentru practicarea cu succes a unei profesii.Nogueira a arătat că studiul importanței sănătății și a bolilor ambientale în raport cu munca au fost subestimate pentru o perioadă prea mare de timp[2].

1.1 Ergonomia

Ergonomia studiază problemele organizării locurilor de muncă, evidențiind factorul psiho-social, punând pe prim plan muncitorul cu complexul solicitărilor la locul de muncă în cadrul procesului de producție.De asemenea ergonomia este legată de mai multe științe cum ar fi:psihologia,sociologia,medicina muncii,protecția muncii,igiena muncii,antropometria,fiziologia,științele tehnice și economice.

Ergonomia locului de muncă are,în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele locului de muncă (mijloacele de muncă,obiectele muncii și forța de muncă) în vederea asigurării condițiilor , care să permită executantului desfășurarea unei activități bune cu consum minim de energie și cu senzația de bună stare fiziologică.

Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor,secțiilor și a întreprinderii,întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operație sau produs, mărimea acestuia având rol determinat asupra elementelor necesare organizării în timp și spațiu a proceselor de producție.

Prin loc de muncă se înțelege suprafața sau spațiul în care lucrătorul sau o echipă acționează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii sau transformării lor potrivit scopului urmărit[3].

1.1.1 Scopurile ergonomiei

În funcție de scopul ergonomiei se poate vorbi de ergonomia adaptării muncii la om sau de ergonomia adaptării omului asupra meseriei.În funcție de faza în care se aplică,se poate vorbi de ergonomia de proiecție(concepție) sau de corecție.În funcție de obiectul preocupării,se poate vorbi de ergonomia de producție sau de ergonomia produsului.

Scopurile ergonomiei pot fi[3]:

– adaptarea muncii la capacitatea de performanță a lucrătorului ,cu scopul de a evita cerințele prea mari sau prea mici;

– proiectarea mașinilor, echipamentelor și a uneltelor de lucru pentru ca acestea să fie ușor de manevrat iar utilizarea lor lipsită de accidente;

– dimensionarea locurilor de muncă în conformitate cu mărimea corpului, permițând o poziție naturală;

– adaptarea influențelor din mediu, în special a luminii și a climatului;

– este necesar a se evita pozițiile de muncă fixe,ca în figura 1.

Figura 1. Poziție de muncă fixă.

1.2 Organizarea ergonomică a locului de muncă

Organizarea ergonomică urmărește scopul asigurării condițiilor necesare în organizarea procesului de producție în cadrul fiecărui loc de muncă în așa fel ca să se obțină o productivitate maximă a muncii și respectând principiile economiei mișcării și scutind lucrătorul de oboseală inutilă.

Organizarea ergonomică a locului de muncă impune parcurgerea unor etape succesive[3]:

– documentarea și înregistrarea datelor necesare proiectării unui nou loc de muncă sau alegerea locului de muncă, care se justifică a fi analizat;

– înregistrarea datelor necesare studiului constă în obținerea de informații privind organizarea locului de muncă(suprafața, mijloacele de muncă, forța de muncă, obiectul muncii și condiții de mediu);

– examinarea critică a situației existente se face cu ajutorul metodei interogative. Se urmărește eliminarea deficiențelor constatate și stabilirea soluțiilor îmbunătățite;

– proiectarea organizării ergonomice a locului de muncă constă în proiectarea unor noi variante pe principii și reguli ergonomice, dintre care se va alege varianta ce prezintă cele mai multe avantaje.În cazul acestei etape se disting următoarele faze:proiectarea variantelor de organizare a locului de muncă, calculul eficienței economice și alegerea variantei optime;

– elaborarea normativelor sau normelor de muncă, etapa care are drept scop stabilirea consumului de muncă pentru realizarea elementelor procesului de muncă.

În vederea adaptării factorului uman la activitatea sa în proiectarea ergonomică a locului de muncă se va ține seamă de dimensiunile antropometrice, dimensiuni care variază de la individ la individ în funcție de sex, zona geografică, regimul de viață, practicarea unor sporturi.În ce privește corpul omenesc în proiectarea locurilor de muncă este necesar de asigurat: poziția comodă a capului, stabilirea poziției corecte de muncă, înălțimea de lucru.

1.2.1 Principiile de organizare ergonomică a locului de muncă

Aplicarea principiilor ergonomice la locul de muncă are avantaje atât pentru muncitor cât și pentru angajator; se oferă astfel condiții de lucru sănătoase și sigure pentru muncitor care conduc la o creștere a productivității.Atât muncitorul cât și angajatorul realizează astfel economii.

Principiile ergonomice aplicabile locului de muncă presupun următoarele aspecte de bază[1]:

– se poziționează muncitorii și echipamentele astfel încât manevrele să permită apropierea brațelor de corp și articulația mâinii întinsă;

– muncitorii vor fi instruiți să utilizeze manevre cu minim de diferență de înălțime, folosind gravitația;

– se va efectua rotația sarcinilor pentru a reduce perioadele cu manevre repetitive;

– pentru activitățile de montaj, componentele trebuie plasate astfel încât muncitorii să utilizeze mușchii puternici pentru activitatea de bază;

– pentru munca de migală ce necesită inspectarea materialelor, masa de lucru trebuie să fie mai joasă decât munca grea;

– uneltele manuale care provoacă disconfort sau răniri trebuie modificate sau schimbate apelând la cel mai consilier, persoane ce le utilizează[1];

– economia mișcării ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepărtarea în timp a senzației de oboseală și menținerea la un nivel satisfăcător a disponibilității de lucru[fig.2];

– executarea concomitentă a activităților de supraveghere pasivă a funcționării utilajelor și activității manuale;

– executarea concomitentă a activității manuale cu ambele mâini;

– deplasările pot fi reduse prin planificarea corectă a locului de muncă, alegerea adecvată a amplasării utilajelor va permite micșorarea traiectoriei de deplasare[3].

Figura 2. Economia mișcării.

În ceea ce privește mișcările efectuate de către fiecare individ, principiile economiei mișcării corpului omenesc sunt: ambele mâini să înceapă și să termine mișcarea în același timp; mișcările curbe, continue sau line ale mâinilor sunt preferabile celorlalte tipuri de mișcări; mișcările balistice sunt mai rapide, ușoare și mai sigure decât cele limitate[1].

În ceea ce privește postul de muncă, cea mai importantă regulă este de a respecta dimensiunile corpului pentru a alege sau adapta postul de muncă în vederea realizării confortului în timpul desfășurării muncii.O altă regulă importantă este ca activitatea să se desfășoare astfel încât să permită individului să își țină brațele și coatele apropiate de corp.

Activitatea depusă în general stând în picioare presupune: ajustailitatea suprafeței de lucru în funcție de înălțimea persoanei și activitatea ce o depune; activitatea trebuie să se desfășoare cu brațele lângă corp, fără aplecări și torsionări ale spatelui; în pauze persoana trebuie să se poată odihni pe un scaun[1].

1.3 Metode de perfecționare a organizării ergonomice a locurilor de muncă

Metodele de perfecționare a organizării ergonomice a locurilor de muncă sunt următoarele[3]:

– dotarea tehnică și organizatorică a locurilor de muncă;

Prin dotarea tehnică înțelegem asigurarea locului de muncă cu utilaj sau echipament de performanță. Dotarea organizatorică presupune asigurarea cu mobilier de producție, mijloace de schimb informațional, semnalizare și control,etc.

– întreținerea și asistență tehnică a echipamentului;

Mentenanța preventivă a echipamentului se efectuează în corespundere cu planul de reparații stabilit.Despre gradul și nivelul de întreținere al echipamentului se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului de funcționare utilă.

– planificarea locurilor de muncă constă în amplasarea rațională a echipamentului în așa fel ca deplasările în cadrul locului de muncă să fie de o durată și de o distanță cât mai mică;

Astfel se va respecta principiul economiei mișcărilor.

– aprovizionarea locurilor de muncă se va face ritmic, iar modul de aprovizionare centralizat sau descentralizat va depinde de procesul de producție, tipul de producție, locul de muncă;

– optimizarea condițiilor de muncă și de mediu[fig.3];

– modul de organizare al echipelor individual sau colectiv;

Specializarea și cooperarea activităților în echipă.

– regimul de muncă și odihnă;

Se estimează normativul de timp pentru odihnă prin repartizarea acestuia sub forma de micropauze pe parcursul schimbului. În așa fel se poate menține la un nivel suficient productivitatea și disponibilitatea de lucru a executantului[3].

Figura 3. Modificări ale locului de muncă.

Capitolul 2. Organizarea ergonomică a unui centru de relaxare & SPA

Salonul SPA, indiferent de mărimea lui, trebuie prin ambianța ce o crează să asigure relaxarea clientei sau a clientului și nu în ultimul rând să asigure condiții plăcute de lucru personalului.

Pentru desfășurarea în mod corespunzător a procesului muncii, în condiții de deplină securitate și randament maxim, este necesar ca fiecare dintre componentele mediului material, social și moral(factori de ambianță) în care se desfășoară munca să se situeze cât mai aproape de un prag considerat optim.

Factorii de ambianță sunt clasificați în patru categorii, după cum urmează[5]:

Factori ai microclimatului:

-fizici;

-chimici;

-biologici.

Factori psihici:

-coloritul;

-muzica;

-colaborarea.

Odihnă prin relaxare sau distracție.

Perseverență și practică în muncă.

2.1 Factori ai microclimatului

Microclimatul reprezintă ansamblul factorilor de temperatură, umiditate, intensitatea radiațiilor solare, mișcarea aerului, zgomot și vibrații, caracteristice unui spațiu de dimesiuni mici, de obicei la suprafața pământului[5].

2.1.1 Factori fizici

Temperatura aerului este un element principal al microclimatului. În saloanele SPA nu trebuie să ținem seama doar de temperatura aerului ci și de temperatura apei precum și de temperaturile saunelor.

În mod optim, pentru a desfășura activitatea într-un salon SPA,temperatura apei din piscine va fi una cuprinsă între 26°-28°C iar temperatura aerului 26°-30°C; temperatura apei din jacuzzi va avea 30°-32°C pe când temperatura aerului 26°-30°C; temperatura apei din bazinul pentru copii va fi cuprinsă între 30°32°C iar cea a aerului 26°-30°C iar în cele din urmă temperatura apei sărate va avea între 32°-36°C iar temperatura aerului 26°-30°C[4].

Umiditatea atmosferică exprimă procentual cantitatea de vapori de apă existenți într-un metru cub de aer la un moment dat.Umiditatea absolută reprezintă cantitatea de vapori de apă(în grame) aflați într-un metru cub de aer la un moment dat la o temperatură și presiune determinate.Umiditatea maximă reprezintă cantitatea cea mai mare de vapori de apă(în grame) dintr-un metru cub de apă la un moment dat, la o temperatură și presiune determinate. Umiditatea relativă este dată de raportul dintre umiditatea absolută și umiditatea maximă, în procente[5].

Umiditatea se află în legătură strânsă cu temperatura deoarece dacă temperatura scade umiditatea relativă crește și invers.Pentru bună desfășurare a procesului de muncă, umiditatea relativă a aerului trebuie să se situeze între 30% și 70% într-o zonă de confort 35%-65%.

Iluminatul reprezintă un factor deosebit de important deoarece trebuie să corespundă eficienței ergonomice care previne instalarea oboselii vizuale[5].Iluminatul poate fi natural sau artificial,dar în orice caz iluminatul natural este mult mai recomandat.

În centrele de relaxare și SPA iluminatul este unul artificial dar cât mai redus pentru a intensifica starea de relaxare și repaus.Corpurile de iluminat dintr-un centru de relaxare și SPA sunt realizate cu scopul de a armoniza încăperea precum și pentru a transmite liniște sufletească[fig.4].

Figura 4. Iluminat artificial.

Zgomotul este pe cât posibil mai redus, în unele cazuri neexistând.Zgomotele se caracterizează prin intensitate, frecvență și viteză de propagare.În centrele SPA zgomotul este dat doar de valurile apei din piscine,jacuzzi sau chiar bazin.La cererea clienților în unele încăperi se poate auzi ciripitul păsărilor dar și pe marii artiști și compozitori ai lumii.

2.1.2 Factori chimici

Oxigenul din atmosferă se află într-o proporție aproape constantă de 20,7%-20,9% care scade cu altitudinea[5].

Atunci când zona de lucru este prea plină de indivizi atunci scade consumul de oxigen și apar tensiuni,stări de oboseală.Centrele SPA sunt realizate cu scopul de a ne ajuta să scăpăm de aceste tensiuni și stări de oboseală pentru a ne bucura în continuare de plăcerile vieții.

Dioxidul de carbon din aerul atmosferic este în proporție de 0,03%-0,04%[5].

Monoxidul de carbon este un gaz toxic, incolor și fără miros fiind greu de depistat[5].

2.1.3 Factori biologici

Puritatea aerului. Această caracteristică nu este una potrivită pentru centrele de relaxare și SPA, deoarece acestea din urmă sunt deosebit de curate și parfumate. Microorganismele ce se formează în mediul ambiant sunt aderente la diverse impurități solide din aer.

2.2 Factori psihici

Coloritul influențează gradul de luminozitate dintr-o încăpere, dar s-a demonstrat că are un efect deosebit de important asupra confortului psihic al oamenilor[5].

În primul rând, ambianța coloristică a centrelor de relaxare și SPA trebuie să placă privirii, să fie o culoare neutră în saloanele de masaj cum ar fi:nuanțe de bej, gri, ivoire, kaki pentru a aduce o notă de eleganță, de relaxare dar și de lumină,precum în figura 5.

Figura 5. Culoare neutră.

Culori reci în zonele cu piscine,bazine cum ar fi:albastru închis precum oceanul pentru detensionare,verde închis precum iarba abia tăiată pentru relaxare. Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmează respirația și reduce frecvența pulsului[fig.6].Ca efecte psihologice,este o culoare liniștitoare și odihnitoare care îndeamnă la calm și la reverie[6].

Figura 6. Culoare rece.

Culori calde pentru zonele de citit sau zonele de luat masa,culori calde precum roșu, galben ce ne duc cu gândul la o zi caldă de vară[fig.7].Roșu are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulația sângelui și pofta de mâncare, accelerează ritmului cardiac și dă rezistență la efortul psihic și fizic[6].

Fig.7 Culoare caldă

Muzică funcțională, așa cum arată ultimele cercetări, înlătură încordarea psihică, reduce monotonia, alungă oboseala și asigură un confort fizic și psihic[5].

Centrele SPA sunt menite să asigure toate aceste impurități ale vieții omului iar muzica face parte din programele de relaxare.

Colaborarea la locul de muncă este un factor de care trebuie să ținem seama deoarece munca efectuata într-o ambianță colegială și plăcută are un randament sporit prin comparație cu o situație tensionată sau plină de încărcătură emoțională[5].

Mobilierul, de asemenea are un rol foarte important, deoarece clienții își formează prima impresie imediat ce intră în clădirea unde se află centre SPA și relaxare. Este benefic pentru ambele "tabere" ca mobilierul folosit să fie de o calitate superioară și adecvat nevoilor clienților. Fie că vorbim de mobila de la recepție, fie că este vorba de saltele de masaj[fig.8] sau scaunele angajaților , toate trebuie să aibă construcția ergonomică pentru o desfășurare a activității cât mai plăcută și mai îndelungată.

Capitolul 3. Concluzii

Indiferent de originea cuvântului "SPA", acesta se referă la formele de relaxare care vizează atât sănătatea cât și frumusețea.Prin SPA se tratează în primul rând stresul, se alungă oboseala, dureri musculare, depresii, insomnii, migrene, lipsa energiei, încetinirea ritmului de îmbătrânire, întinderea pielii feței. SPA nu se referă la tratamente cosmetice, ci la revigorarea trupului și a minții pe o cale naturală.

În proiectarea spațiului de muncă,dar și în situații din viața de zi cu zi, ergonomia are ca centru de interes omul. Situații incomode și ineficente, cazuri în care siguranța și sănătatea sunt puse în pericol sunt evitate luând în considerare capacitățile și limitele umane[7].

Putem spune că centrele de relaxare și SPA sunt cumva într-o legătură destul de strânsă cu cerințele ergonomice deoarece dacă aceste reguli nu sunt respectate, oamenii recurg la metode de detensionare și relaxare precum și la nevoia de liniște și calm.Într-o lume perfectă probabil aceste centre nu ar fi existat.

În concluzie, ergonomia tratează probleme ce pot avea impact în viața profesională a individului cât și cea socială, iar cunoștințele necesare soluționării acestor probleme derivă dintr-o varietate de discipline integrate în ergonomie[7].

Bibliografie

1.*** http://cpslm.ro/ergonomics.html

2.***http://www.qreferat.com/referate/economie/ERGONOMIE-INTRODUCERE-TERMINOL318.php

3.***http://revista-de-hr.blogspot.ro/2013/04/ergonomia-si-organizarea-locului-de.html

4.***http://www.danubiushotels.ro/hoteluri-sovata/danubius-health-spa-resort-sovata/terapie-si-wellness/wellness

5.***http://documents.tips/documents/ergonomie-559abe6ac7c38.html

6.***http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/planif/3-5.htm

7.***http://www.academia.edu/5318915/ERGONOMIE_Cruceanu_Nicoleta_-Human_factors_and_ergonomics_Ergonomics_for_beginners_A_doua_editie