Ergonomia Informatica In Biblioteca
ERGONOMIA INFORMATICĂ ÎN BIBLIOTECĂ
Cuprins
Argument
CAPITOLUL 1 – ERGONOMIA – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE
1.1. Ergonomia – domeniu științific interdisciplinar
1.1.1. Definirea și conținutul ergonomiei
1.1.2. Legile ergonomiei
1.1.3. Obiectivele ergonomiei
1. 2. Proiectarea ergonomică a locurilor de muncă
1.2.1. Ergonomia locurilor de muncă în bibliotecă
1.2.2. Necesitatea organizării ergonomice a muncii în bibliotrecă
CAPITOLUL 2 – ERGONOMIA ÎN ERA DIGITALĂ
2.1. Stresul și oboseala profesională
2.2. Stresul vizual și bolile determinate
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ: ANALIZA LOCURILOR DE MUNCĂ DIN BIBLIOTECĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL ERGONOMIEI INFORMATICE
3.1. Completarea chestionarului privind ergonomia informatică a locurilor de muncă din cadrul Bibliotecii Naționale a României
3.2. Analiza locurilor de muncă a angajaților Bibliotecii Naționale a României ce utilizează calculatorul
3.3. Soluții de prevenire și de combatere a efectelor negative determinate de utilizarea computerului asupra sănătății angajaților
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Argument
Am ales Ergonomia Informatică în Biblioteci ca subiect al acestei lucrări, deoarece din punctul meu de vedere biblioteca trebuie să fie un spațiu confortabil nu numai pentru utilizator, ci în primul rând pentru cei ce lucrează în interiorul acesteia, pentru angajați. Biblioteca nu trebuie să reprezinte doar un loc al cărților, ci un spațiu optim de lucru pentru cei ce își desfașoară activitatea în cadrul acesteia, pentru specialiștii în informare. Pentru ca munca specialistului să dea randament maxim este nevoie de un mediu de lucru corespunzator. Pentru a realiza această lucrare am studiat monografii legate de Ergonomie și reviste din domeniul bibliologiei.
Dincolo de imaginea ei ideală, biblioteca reprezintă un spațiu în care au loc tensiuni, un spațiu care are nevoie de reglementări atât privind colecțiile, comportamentul utilizatorilor, dar pentru a da roade, în primul rând asupra organizării ergonomicea biroului unde biliotecarul îți desfășoară activitatea. Astfel, se crează un spațiu prielnic desfășurării activităților de bibliotecă, influențând starea de dispoziție a utilizatorului.
Meseria de bibliotecar este o meserie ce reprezintă o paletă diversificată de profesii, ocupându-se un întreg complex de activități biblioteconomice până la cel ultraspecializat: catalogatori, indexatori, bibliografi, cei ce se ocupă de conservare – restaurare, cei ce lucrează la spațiul web, pe baze de date, pe activități de evaluare, pe colecții speciale.
Nu doar varietatea de colecții atrage utilizatorul către bibliotecă, ci și organizarea acestora, sistemul de catalogare, amplasarea bibliotecii, asistența bibliotecarilor, atmosfera și ambientul de lucru din bibliotecă.
Arhitectura, design-ul, mobilierul bibliotecilor, serviciile de biblioteca și spatiile de primire a bibliotecilor sunt elemente ce alcătuiesc biblioteca. Buna organizare a acestora crește gradul de satisfacție a utilizatorului și îmbunătățește climatul de muncă a bibliotecarilor. Proiectarea ergonomică reprezintă un real efort din partea structurilor infodocumentare, însă o proiectare corespunzatoare aduce după sine un real confort. Proiectarea ergonomică necesită implicare financiară, lipsa banilor ducând în cele mai multe cazuri la o organizare ergonomică necorespunzatoare.
Îmbunătățirile ergonomice aduc după sine un câștig sub toate aspectele, însă cei ce se află în partea cealaltă a sistemului biblioteconomic nu văd ergonomia atât de importantă în bunul mers al structurilor infodocumentare. Din acest motiv, bibliotecarii ar trebui să se implice mai mult în ceea ce privește condițiile de muncă, ar trebui să depună eforturi pentru a își îmbunătăți mijloacele de lucru, să integreze noile tehnologii în bibliotecă. Un exemplu ar fi Internetul care vine atât în ajutorul bibliotecarului, cât și al utilizatorului. Acesta este de mare ajutor pentru activitatea de informare și documentare a utilizatorilor, oferind acces la surse de informare cum ar fi site-uri, biblioteci virtuale, cataloage informatizate, muzee on-line etc. Utilizând Internetul se primesc informații științifice și rezultate ale cercetărilor științifice din orice domeniu și din orice parte a lumii. Însă utilizarea calculatorului trebuie să se facă ergonomic, bine știute fiind efectele negative a utilizării acestuia asupra sănătății.
Utilizatorul din ziua de astăzi are nevoie de informare selecționată și pertinentă, prin accesul la documente originale și prin accesul la surse de informare cât mai diverse și cât mai actuale cum ar fi texte, imagini, înregistrări sonore toate într-un timp foarte scurt și cu ajutorul unor mijloace cât mai performante. Pentu realizarea acestui lucru este nevoie de o gândire în plan ergonomic, corespunzatoare cerințelor utilizatorilor. Cu cât utilizatorii se familiarizează cu noile mijloace de informare moderne, cu atât mai mult aceștia devin independenți de specialiștii în informare. Calculatorul, Internetul, poșta electronică, bazele de date sunt mijloace de informare de care dispune utilizatorul. Un serviciu de informare-documentare modern este considerat eficient în funcție de exhaustivitatea, complexitatea și rapiditatea cu care aduce informațiile căutate. Calculatorul ajută la introducerea bazelor de date.
În structurile infodocumentare, ergonomia ar trebui să urmarească studierea elementelor umane și materiale ale procesului de muncă, capacitățile umane și modul cum acestea pot fi utilizate optim ; gradul de complexitate al echipamentului și mobilierului, precum și modalități tehnice de lărgire a ariei de activitate a bibliotecarilor pentru diminuarea stresului și a oboselii; condițiile de mediu și mijloace de reducere a influenței lor negative.
O organizare ergonomică corespunzatoare duce la perfecționarea activităților din structurile infodocumentare. Pentru asta trebuie avute în vedere câteva aspecte: recrutarea, selecția, încadrarea, promovarea personalului după aptitudini, pregătire și performanțe; stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de muncă; diminuarea efortului fizic și intelectual prin achizițioanrea unor echipamente informatice moderne; dotarea birourilor și a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucrătorilor, poziția acestora în timpul muncii, sarcinilor de îndeplinit și locului zonei de muncă; studierea microclimatului, în scopul creării unui echilibru optim între om și locul său de muncă, reducerii efortului senzoarial și creșterii posibilităților de concentare în executarea sarcinilor; elemente de microcilmat: zgomot, temperatură, iluminat, culoare care trebuie adaptate în specificul activității din fiecare serviciu de bibliotecă; organizarea ergonomică a sălilor de lectură: dimensionarea, mobilierul, microclimatul, zgomotul, cromatica.
În ziua de astăzi oboseala profesională și stresul sunt tot mai des întâlnite în rândul angajaților, având efecte destul de negative asupra sănătății acestora. În structurile infodocumentare acestea afectează în mare măsură persoanele care lucrează cu publicul, ducând chiar la epuizare.
Proiectarea și organizarea mobilierului de bibliotecă și de birou reprezintă una din preocupările de bază ale ergonomiei. Mobilierul are unele norme și recomandări precise care stabilesc acestora dimensiunile, capacitatea de stocare, spațiul necesar pentru utilizare. Acestuia i se adaugă echipamente și materiale utilizate în mod frecvent în serviciile și în posturile de lucru.
Ergonomia stabilește parametrii optimi pentru desfășurarea activității a celor ce folosesc calcuatorul. Cu toate că noile tehnologii cum ar fi utilizarea calculatorului, a Internetului au adus schimbări calitative în procesul de muncă, ducând la creșterea eficienței, acestea au efecte negative asupra organismului uman. Calculatorul ușurează munca, însă dăunează sănătății. De aceea trebuie respectate anumite norme de contrucție și de utilizare a acestora.
Biblioteca poate deține cele mai bogate fonduri sau cea mai bună rețea informațională, însă fără bibliotecar nu poate funcționa. Acesta etse actorul principal. Pentru ca munca unui bibliotecar să dea randament și să satisfacă nevoia utilizatorului trebuiesc respectate regulile ergonomice. Capitalul uman trebuie valorificat, deoarece de el depinde buna funcționalitate a structurii infodocumetare și impactul asupra utilizatorilor. În acest sens, trebuie să i se ofere angajatului un climat propice de lucru care să nu îi influențeze în mod negativ sănătatea și care să îi asigure o stare bună de dispoziție.
Această lucrare cuprinde trei capitole. Primul capitol conține noțiuni teoretice generale legate de ergonomie și de importanța acesteia în munca de birou, în cel de-al doilea capitol apar informații referitoare la importanța ergonomiei celor ce utilizează calculatorul, iar cel de-al treilea capitol este reprezentat de Studiul de caz: Ergonomia informatică a locurilor de muncă din Biblioteca Națională a României.
CAPITOLUL I
ERGONOMIA – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE
Ergonomia- domeniu științific interdisciplinar
Ergonomia este un domeniu științific interdisciplinar, deoarece cuprinde o arie vastă de științe. Printre acestea se numără: economia, științele medicale; antropometria; sociologia muncii; psihologia muncii; științele tehnice.
Definirea și conținutul ergonomiei
Ergonomia este ''știința prin intermediul căreia produsele și sistemele sunt construite în așa fel încât să ducă la maximizarea siguranței, confortului și a eficienței celor ce le utilizează; este știința care combină cel mai bine abilitățile oamenilor cu cele ale mașinilor, preluând avantajele ambelor componente: oameni și mașini''.
O definiție completă a ergonomiei se consideră cea a profesorului Petre Burloiu în lucrarea sa Managementul resurselor umane: “Ergonomia este o știință cu caracter federativ, care pe baza interdisciplinarității, care este legea sa fundamentală integrează aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei, economiei și a altor științe sociale, având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane la nivelul posibilităților psihofiziologice normale ale omului și utilizarea rațională a acestor posibilități în condițiile de mediu, sociale și culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, în vederea realizării reproducției forței de muncă de la o zi la alta”.
În managementul resurselor umane, ca importanță primează recrutarea, selectarea, pregătirea, evaluarea, remunerarea și evaluarea salariaților. Profesorul Petre Burloiu, considera ergonomia o parte componentă a managementului resurselor umane.
Ergonomia, știință economică interdisciplinară componentă a managementului resurselor umane, este considerată de mulți specialiști o știință relativ tânără cu toate că se știe de faptul că preocupările ergonomice au apărut odată cu realizarea și utilizarea primelor unelte de către om, care, apoi, permanent a căutat tehnici de creștere a dexterității și eficienței muncii, dar și de ușurare a acesteia.
''Termenul de Ergonomie vine din limba greacă (ergon- lucru, muncă, namos-normă, lege) și a fost folosit pentru prima dată în anul 1857 de biologul polonez Wojciech Zostryebowski în studiul său Perspectivele ergonomiei ca știință a muncii. În limbajul comun de specialitate, acesta va fi lansat mult mai târziu, în anul 1949, de psihologul englez K. F. H. Murell. Dacă la început a circulat sub diferite denumiri (știința muncii, psihologia muncii, chiar și psihologie inginerească), astăzi termenul Ergonomie este acceptat de majoritatea specialiștilor.''
Ținând cont de punctele de vedere exprimate de specialiști, se poate conchide că Ergonomia este “ știința interdisciplinară, care, folosind cunoștințele științelor tehnice, economice, psihologice și a altor științe ce studiază munca, în conentă a managementului resurselor umane, este considerată de mulți specialiști o știință relativ tânără cu toate că se știe de faptul că preocupările ergonomice au apărut odată cu realizarea și utilizarea primelor unelte de către om, care, apoi, permanent a căutat tehnici de creștere a dexterității și eficienței muncii, dar și de ușurare a acesteia.
''Termenul de Ergonomie vine din limba greacă (ergon- lucru, muncă, namos-normă, lege) și a fost folosit pentru prima dată în anul 1857 de biologul polonez Wojciech Zostryebowski în studiul său Perspectivele ergonomiei ca știință a muncii. În limbajul comun de specialitate, acesta va fi lansat mult mai târziu, în anul 1949, de psihologul englez K. F. H. Murell. Dacă la început a circulat sub diferite denumiri (știința muncii, psihologia muncii, chiar și psihologie inginerească), astăzi termenul Ergonomie este acceptat de majoritatea specialiștilor.''
Ținând cont de punctele de vedere exprimate de specialiști, se poate conchide că Ergonomia este “ știința interdisciplinară, care, folosind cunoștințele științelor tehnice, economice, psihologice și a altor științe ce studiază munca, în contextul Revoluției științifico- tehnice contemporane, se ocupă cu optimizarea legăturilor de condiționare multidimensională ce se crează în procesul muncii între om, mașină și mediu, având ca scop sporirea eficienței muncii sociale, suplimentre, în condițiile folosirii raționale a resurselor materiale și financiare, a reducerii efortului uman și a creșterii gradului de confort în muncă.”
În lucrarea L’ ergonomie, autorul francez Alain Lancry creionează tendințele importante în ergonomia contemporană, anume corelarea dintre teorie și practică. Studiul dezbate conceptele și teoriile pe care se bazează ergonomia modernă , dar și tema factorul uman (îmbătrânirea populației la locul de muncă, timpul de lucru, sănătatea, oboseala, rutina, insatisfacția profesională) din Franța. Autorul oferă o analiză pertinentă, dar și soluții viabile, personalizate și personalizabile în scopul de a reduce consecințele negative ale muncii asupra omului și asupra instituției respective.
În opinia lui Lancry, ''o disciplină științifică cum este ergonomia, nu este atestată ca atare numai prin norme științifice, ci și prin capacitatea de a se înscrie într-un context social, adică să poată îmbunătăți sau rezolva problemele cu care se confruntă societatea actuală.''
Pentru cercetarea interdisciplinară, Ergonomia dispune de metode proprii, constituite din procedee și mijloace științifice de cercetare specifice disciplinelor care concură la constituirea sa, care sunt folosite în spirit interdisciplinar.
În cercetarea ergonomică interdisciplinară, specialiștii din diferite domenii coparticipante nu folosesc în mod izolat metodele specifice disciplinelor științifice în care s-au format, ci folosesc numai acele metode care permit studierea integrată a fenomenelor abordate. Folosirea metodelor proprii uneia sau alteia dintre discipline sau științe nu reprezintă, așadar, un scop în sine. Ele sunt utilizate numai în măsura în care scopului cercetării comune și numai prin interpătrunderea cu metodele celorlalte științe.
1.1.2. Legile ergonomiei
Ca știință de sine stătătoare, Ergonomia are legile ei proprii. Acestea derivă din științele care o compun și reprezintă de fapt o multitudine de noțiuni și reguli, care reflectă scopul acesteia și anume obținerea unui nivel cât mai ridicat al productivității muncii și reducerea la minimum al efortului uman. În această privință, profesorul P. Burloiu are o părere originală, susținând că legea fundamentală a ergonomiei este „ legea interdisciplinarității”, deoarece apariția ergonomiei ca știință a fost generată de necesitatea realizării cercetărilor interdisciplinare.
O altă lege proprice ergonomiei este „ legea reproducției forței de muncă de la o zi la alta”, care prezintă o deosebită importanță pentru economia energetică a organismului uman în organizarea ergonomică a muncii.
Abordarea ergonomică este o sferă destul de nouă de cercetare,cu mari perspective în creșterea calității muncii. Individul trebuie să fie susținut să atingă performanțe. Calitățile
ergonomice ale unui produs, echipament nu trebuie doar să atingă exigențele cantitative și calitative, ci trebuie să ofere confort intelectual și o stare de bine.
Profesorul de la Academia de Studii Economice București, Petre Burloiu, scria în una din cărțile sale, Economia muncii, despre faptul că ''Perfecționarea producției și a muncii'' nu se bucură de atenția cuvenită. Factorul pinipal, procesul tehnic a fost pe primul plan, iar organizarea producției și a muncii, a fost aproape total neglijată. Cei se au susținut primordialitatea progresului tehnic, fără nici un discernământ, au cerut permanent investiții noi, fără să se asigure dacă tehnica existentă este folosită eficient printr-o organizare ergonomică a muncii. subliniează faptul că organizarea ergonomică a muncii este treapta superioară a organizării științifice a muncii.'
Conform legislației în vigoare, orice salariat are o serie de drepturi referitoare la: salarizarea pentru munca depusă; repausul zilnic și săptămânal; concediul de odihnă anual; egalitatea de șanse și de tratament; securitatea și sănătatea în muncă; formarea profesională etc.
Angajatorul are o serie de obligații printre informarea salariaților asupra condițiilor de muncă și asigurarea unor condiții de muncă corespunzătoare.
1.1.3. Obiectivele ergonomiei
Ergonomia este știința care pune în centru omul, urmărind adaptarea muncii la om și a omului la munca sa.
Obiectivul major al ergonomiei îl constiuie obținerea unui nivel cât mai ridicat al productivității muncii, prin reducerea la minimum a efortului uman.
Scopul Ergonomiei este: adaptarea muncii la capacitatea de performanță a lucrătorului, cu scopul d a evita cerințele prea mari sau prea mici; proiectarea mașinilor și instrumentelor de lucru pentru ca acestea să fie ușor de manevrat, iar utilizarea lor lipsită de accidente; dimensionarea locurilor de muncă în conformitate cu mărimea corpului, permițând o poziție naturală; adaptarea influențelor din mediu, în special a luminii și a climatului.
Peste 60 de universități din S.U.A. acordă diplome și specializări în ergonomie și resurse umane. La ora actuală în S.U.A. , Ergonomia, ca disciplină, aparține Societății de Ergonomie și a Factorului Uman (Human Factors and Ergonomics Society HFES). HFES se preocupă de dezvoltarea standardelor tehnice la nivel național și internațional pentru a îmbunătăți design-ul produselor și a locurilor de muncă.
Ergonomiștii lucrează de asemenea cu United States Ocupational Safety and Health Administration (OSHA) pentru a dezvolta o linie de ghidare, standarde și reguli ergonomice pentru a asigura siguranța și confortul muncitorilor americani.
Printre obiectivele ergonomiei se numără:
prevenirea îmbolnăvirii și a accidentelor de la locul de muncă;
maximizarea performanței și eficienței la locul de muncă;
crearea informației pentru prezentarea datelor complexe;
crearea design-ului pentru produse destinate consumatorilor.
Prevenirea îmbolnăvirii și a accidentelor de la locul de muncă. Ergonomiștii studiază cum să reducă accidentele fizice, formele de stres, nedreptățile și daunele morale care pot apărea la locul de muncă. Pentru eliminarea acestor proleme, ergonomiștii lucrează la crearea unor locuri de muncă cum ar fi birourile, luând în calcul prevenirea accidentelor. Ei trebuie să găsească rezolvarea la mai multe probleme, începând cu poziționarea uneltelor pentru a nu fi necesare răsuciri, îndoiri sau întinderi) și până la conceperea în mod corespunzător a birourilor (temperatură, lumină, zgomot, ventilație) cu mese și scaune confortabile și de mărimi diferite, prevenindu-se astfel aplecările și întinderile, toate acestea ca muncitorii să lucreze în condiții optime și cu maximă eficiență. Alți ergonomiști proiectează unelte și echipamente pentru cei ce lucrează la calculator. Este vorba despre : tastaturi curbate pentru ca tendoanele mâinii să stea într-o poziție optimă, monitoare cu ecran special pentru protecție împotriva radiațiilor emise, scaune ergonomice pentru evitarea durerilor de spate și de gât.
Maximiarea performanței și eficienței la locul de muncă. O parte din ergonomiști lucrează pentru îmbunătățirea postului. Ergonomiștii îi pot ajuta pe muncitori să evalueze diverse metode de organizare a zilei de muncă pentru creșterea productivității, avându-se grijă ca muncitorii să aibă însă timp de odihnă și pauze de masă, și bineînțeles, sarcini clar definite. Cu ajutorul unei analize a aptitudinilor fizice, mentale, sociale, ergonomiștii pot să ajute pe angajatori să identifice cel mai bun candidat pe un anumit post.
Crearea informației pentru prezentarea datelor complexe. Ergonomiștii specializați pe partea cognitivă a prelucrării informației încearcă să creeze cele mai bune metode de prezentare a datelor complexe. Studiile profesionale arată cum creierul uman poate să prelucreze informația.
Crearea design-ului pentru produse destinate consumatorilor. Design-ul ergonomic fac produsele mai sigure, ușor de folosit și mai vrednice de încredere. În multe industrii producătoare, ergonomiștii lucrează cu designrerii pentru dezvoltarea produselor pentru a se potrivi și a întâmpina cât mai bine așteptările celor ce le va folosi.
Design-ul ergonomic a schimbat printe multe altele, calculatorul. Poate cea mai mare reazlizare ergonomică a timpurilor noastre este schimbarea interfeței calculatorului, în consecință schimbându-se radical modul în care oamenii folosesc calculatoarele. Interfța grafică cu utiliatorul ( Graphical User Interface – GHI) este un format de prezentare care permite utilizatorului să aleagă comenzile, să pornească programe și să vadă lista fișierelor sau alte opțiuni numai printr-un click pe pictograma de pe ecran. Astfel calculatoarele sunt accesibile fiecărui om.
Avantajele imense pe care Ergonomia le-a adus până acum sunt enorme și, de asemenea, ea poate aduce numeroase inovații în viitor.
Ergonomia joacă un rol foarte important în amenajarea birourilor. În amenajarea birourilor aceasta are în vederea concepte de ultimă oră, design modern, astfel mediul, , echipamentele și activitățile să nu afecteze în vreun fel sănătatea lucrătorului. Prin urmare lucrătorul își desfășoară activitatea într-o ambianță plăcută, crescând confortul acestuia și productivitatea muncii. Prin amenajarea ergonomică a birourilor se previn factorii de risc. Ergonomia dă posibilitatea indivizilor să își maximizeze potențialul și activitățile desfășurate de ei să dea randament.1.2. Proiectarea ergonomică a locurilor de muncă
În proiectarea locurilor de muncă din bibliotecă, trebuie să se respecte principiile de organizare ergonomică a muncii. Scopul fundamental este satisfacerea cerințelor fundamentale ale cititorilor, fără a se neglija factorul uman, bibliotecarul. Astfel crește productivitatea muncii.
1.2.1. Ergonomia locurilor de muncă în bibliotecă
Biblioteca nu este doar un adăpost al cărților, ci un loc al culturii. Această constrcucție trebuie să asigure confortul bibliotecarului pentru a mării productivitatea muncii și pentru a spori satisfacerea utilizatorilor.
Principiile de organizare ergonomică a muncii trebuie respectate în vederea proiectării lourilor de muncă. Se urmărește satisfacerea cerințelor informaționale ale utilizatorilor, ținând cont de factorul uman căruia trebuie să i se păstreze o bună stare fiziologică, confort și siguranță.
Proiectarea ergonomică a locului de muncă urmărește să asigute condiții optime pentru o muncă de înaltă productivitate cu cel mai mic efort, fără mișcări incomode sau inutile.
Conceptul de organizare ergonomică al fiecărui loc de muncă este tot mai susținut, fiind caracterizat de o muncă continuă și cu productivitate mare, diminuând eforturile atât fizice cât și psihice. Trebuie asigurate condiții de muncă ergonomice unde munca să se desfășoare în siguranță, fără a ajunge la epuizare și în afara pericolelor de îmbolnăvire sau de accidentare.
Amenajarea locului de muncă este un aspect ce trebuie avut de asemenea în vedere. Trebuie respectat principiul asigurării unui loc stabil pentru materialele și obiectele muncii. Pentru asta există câteva reguli:
– obiectele și materialele utilizate de executant și produsele finite trebuie să aibă locul propriu, bine stabilit;
– obiectele și materialele muncii trebuie așezate cât mai aproape de executant;
– așezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului și în funcție de frecvența utilizării lor.
Aceste reguli trebuie respectate datorită faptului că orice activitate de căutare presupune consum de energie nervoasă și risipă de timp.
''Cele mai multe activități de bibliotecă se desfășoară în birouri, de aceea Ergonomia are un rol important în amenajarea birourilor, aici întâlnind concepte cum ar fi: design-ul birourilor caracterizat din punct de vedere ergonomic. Acesta are în vedere mediul, sarcinile, echipamentele și lucrătorul astfel încât acestea să protejeze sănătatea, să sporească confortul și productivitatea și ambianța să devină mai plăcută.
În proiectarea locurior de muncă în bibliotecă trebuie să se țină seama de repectarea principiilor de organizare ergonomică a muncii.'' Scopul fundamental este satisfacerea cerințelor informaționale ale cititorilor. Deasemenea, factotul uman, bibliotecarul, nu trebuie neglijat. În acest sens,trebuie facilitată activitatea bibliotecarului, trebuie păstrată o bună stare fiziologică, confort și siguranță.
Proiectarea ergonomică a locului de muncă se bazează pe crearea de condiții adecvate pentru sporirea productivității în muncă folosind cele mai reduse consumuri de muncă și de efort fără a interveni incomoditatea.
În zilele noastre se pune foarte mult accent pe organizarea ergonomică a muncii pe fiecare loc de muncă, deoarece aceasta diminuează eforturile fizice și psihice și sporesc pruductivitatea muncii.
Un alt aspect foarte important pe care îl are în vedere ergonomia este consumul cât mai mic de energie, fără pericole de accidente și de îmbolnăvire.
Ergonomia cu ajutorul regulilor și principiilor urmărește să asigure confortul și productivitatea. Astfel este protejată sănătatea angajaților, oferindu-le confort și vitalitate, iar ambianța devine una cât mai plăcută.
Din păcate ergonomiei nu i se dă o importanță însemnată, în multe structuri info-documentare nu se știe cum trebuie amenajat biroul din punct de vedere ergonomic.
Una din principalele probleme ale organizării ergonomice a muncii o constituie poziția corectă a muncii în timpul lucrului. Această problemă are efect asupra capacității de muncă și a eficienței activității desfășurate în birou. În acest sens, trebuie menținută de către bibliotecar o poziție cât mai aproape de cea naturală în poziția șezând, menținând un echilibru natural.. Poziția șezând este mai puțin obositoare, deoarece suprafața de sprijin este mai mare, fiind reprezentată de fețele posterioare ale coapselor și de fețele plantare ale membrelor inferioare. Centrul de greutate este mai aproape de suprafața de spijin, iar energia se reduce. Se ușurează activitatea aparatului cardiovascular și scade efortul muscular pentru menținerea stabilității corpului și al echilibrului.
De asemenea, poziția așezat din timpul activității de birou are și dezavantaje, cum ar fi durerile de spate. Chiar dacă poziția corpului în timpul lucrului este corectă, menținută în timp îndelungat, apare senzația de oboseală. De aceea, se recomandă pauze în care să aibă loc mișcări mai active, exerciții de gimnastică corectivă minimum 10 minute și în special pentru cei care lucrează la calculator, mișcări de relaxare a degetelor și a încheieturilor.
1.2.2. Necesitatea organizării ergonomice a muncii în biblioteci
Succesul fiecărei biblioteci este dat de un personal bine pregătit. Într-o bibliotecă, conducerea resurselor umane care este extrem de dificilă din cauza pregătirii, specializării și sarcinilor de lucru eterogene a angajaților, este deosebit de importantă.
Ergonomia se ocupă cu organizarea științifică a muncii și are în vedere siguranța și satisfacția angajatului. În identificarea și analizarea condițiilor de muncă din structurile biblioteconomice, aceste definiții ale ergonomiei constituie un punct de pornire.
Ergonomia pune în corelație organizarea și amenajarea locului de muncă și limitele capacității omului cu activitatea sa profesională în cadrul managementului resurselor umane.
''În structurile infodocumentare, ergonomia ar trebui să urmărească studierea elementelor umane și materiale ale procesului de muncă în complexitatea și în interdependența lor, capacitățile umane și modul cum acestea pot fi utilizate în mod optim, pe întregul fond de timp de muncă; gradul de complexitate al echipamentului și mobilierului, precum și modalitățile tehnice de lărgire a ariei de activitate a bibliotecarilor, în condițiile diminuării stresului și a oboselii; condițiile de mediu și mijloacele de reducere a influenței lor negative.''
Dezvoltarea economiei de piață aduce după sine și exigențe ale cerințelor privind procesul de muncă, omul, mijloacele de muncă și privind întreg sistemul „ om- mașină- mediu“.
Cercetările de Ergonomie au în vedere: caracterul muncii, gradul scăzut de dotare tehnică și existența unor multiple solicitări de efort fizic și psihic în muncă; amplificarea factorilor de stres și de oboseală; varietatea și complexitatea operațiilor ( în special de ordin intelectual) pe care trebuie să le execute lucrătorii, relațiile cu clienții, răspunderea materială și morală; folosirea, uneori nerațională, a potențialului uman, calitatea și structura acestuia.
Munca de bibliotecă este o muncă ce presupune efort psihic intens din partea bibliotecarului- efort intelectual deosebit, dar și efort fizic intens pentru desfășurarea activităților de bibliotecă. Efortul fizic este influențat de fluxul clienților, utilizatorilor, gradul de aglomerație, cantitatea și varietatea de informație cerută de către utilizatori.
Pentru a nu fi amenințată sănătatea bibliotecarilor, existența studiilor ergonomice este obligatorie. Astfel, are loc adaptarea muncii la posibilitățile umane normale. Existând în biblioteci o organizare corespunzătoare a muncii pe baza principiilor ergonomice, se reduce efortul fizic al bibliotecarilor.
Poziția corpului bibliotecarului în timpul muncii este cea șezând, care de cele mai multe ori se păstrează și pe timpul pauzei din cauza amenajării birourilor, a sălilor de lectură etc. Acest lucru se întâlnește cel mai des la cei ce întocmesc și prelucrează documente. În acest scop, studiile de Ergonomie au în vedere organizarea rațională a timpului de lucru și crearea condițiilor de schimbare a poziției corpului. Cea mai comodă pozție de stat la birou este picior peste picior. Aceasta stranguleaza, practic, circulația sângelui, inflamând venele și vasele de sânge. În timp apar varicele și pielea excesiv de uscată (de șarpe). De aceea nu este nevoie de spațiu între scaun și birou pentru a putea sta picior peste picior.
Este necesară introducerea cercetării ergonomice și în structurile infodocumentare care să asigure adaptarea muncii la om, creșterea productivității și scăderea solicitărilor de efort uman. Aceste cercetări se pot baza pe unele caracteristici proprii a muncii de bibliotecă, cum ar fi : gradul scăzut de dotare tehnică și existența unor multiple solicitări de efort fizic și psihic în muncă; varietatea și complexitatea operțiilor , în special de ordin intelectual pe care trebuie să le execute bibliotecarii, relațiile cu publicul, răspunderea materială și morală; folosirea, uneori nerațională a potențialului uman, calitatea și structura acestuia.
Munca în bibliotecă este o muncă psihică, ce solicită din partea personalului un efort intelectual destul de ridicat, însă există și numeroase activități care necesită un efort fizic, în special ortostatic intens.
De nenumărate ori se ajunge la suprasolicitarea bibliotecarului fie din cauza acestuia, fie din cauza cititorului, care vede în bibliotecar persoana care trebuie să îi stea la dispoziție și care prin orice mijloc să îi satisfacă nevoile cu promtitudine, neprețuind munca pe care acesta o depune.
1.2.3 Ergonomia muncii de birou
Ergonomia muncii de birou cuprinde: Ergonomia condițiilor și Ergonomia comportamentului.
Ergonomia condițiilor: loc de muncă/ echipament de muncă (scaune; mese; suport pentru picioare; birou; PC); mediu de muncă ( iluminat; climat; zgomot; agenți periculoși).
Ergonomia comportamentului: utilizarea corectă a echipamentului de muncă; poziție așezat corectă; alternare între poziția așezat și poziția ortostatică; gimnastică.
Ergonomia comportamentului se ocupă cu „comportamentul” lucrătorilor ( ajustarea scaunelor, gimnastică etc.). Ergonomia comportamentului este un proces în care lucrătorii învață să accepte faptul că sunt responsabili pentru sănătatea lor.
În această categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sănătos de lucru, cum ar fi : distanța- se păstrează o distanță optimă față de monitorul care trebuie poziționat adecvat și de asemenea se utilizează ecrane de protecție pentru a menține sănătatea ochilor; poziționarea corectă a unor scaune reglabile, a monitorului, mouse-ului și tastaturii ergonomice cu un design care permite o poziționare corectă a mâinilor; aerisirea încăperii; luminozitatea; pauze – după 50 de minute petrecute în fața calculatorului se ia o pauză de 10 minute.
CAPITOLUL II
ERGONOMIA ÎN ERA DIGITALĂ
Transformările vizibile la nivelul tehnologiei aduc biblotecile, respectiv bibliotecarii în fața unor provocări: asimilarea infomaticii în conținutul activităților biblioteconomice; diversificarea atât a tipologiei documentare, cât și a produselor și serviciilor oferite; mutarea accentului de la document spre informație; satisfacerea cât mai rapidă a beneficiarilor; convingerea și fidelizarea utilizatorilor ce optează pentru alte surse de informare etc.
Inițiativele de digitizare din ce în ce mai prezente în structurile infodocumentare, impun bibliotecarului folosirea tot mai intensă a calculatorului, care-l supun unui efort intens, în special vizual. Beneficiarii așteaptă ca serviciile să fie de calitate, să fie efectuate rapid și să fie disponibile oricând și oriunde ar fi solicitate. Pentru a putea face față acestor cerințe, bibliotecarul depune un efort susținut ce poate avea efecte negative imediate sau în timp, asupra fizicului și psihicului acestuia.
''Așadar, activitatea cotidiană a bibliotecarului, deși în aparență liniștită, lipsită de riscuri majore sau care necesită un efort relative mediu, ascunde în sine numeroase neplăceri. Ele vin din partea diferiților factori negativi, de natură fizică, dar mai ales psihică, între care primează stresul și oboseala.
2. 1. Stresul și oboseala profesională
Stresul poate fi un fenomen negativ, având un efect diferit de la un individ la altul. Factorii de stres nu pot fi eliminați, ci doar diminuați. Dacă stresul continuă până în faza de epuizare persoana poate muri. Normelel Uniunii Europene recomandă statelor membre reguli clare privind respectarea drepturilor angajaților, ce prevăd transpunerea în legislația națională a mai multor măsuri, printre care stabilirea duratei medii a săptămânii de lucru (inclusiv orele suplimentare) la maximum 48 de ore, care nu poate fi prelungită decât prin exprimarea consimțământului scris al angajatului. În bibliotecă, stresul este provocat de responsabilitățile numeroase, suprasolicitare ( a atenției, perspicacității, îndemânărilor specifice meseriei), zgomot sau lipsa de spațiu , nerespectarea pauzelor etc.
Oboseala, fenomen firesc, reversibil, poate fi întâlnită în munca de bibliotecă sub formă fizică/ musculară ( din cauza transportului unor cantități mari de cărți ); sensorială (stres vizual provocat de lucrul îndelungat cu calculatorul și copiatorul); psihică (intensificarea și durata muncii,mai alescea intelectuală;eventualele conflicte;controalele și verificările prea dese;salariile scăzute;rutina ;prestarea unor activități inferioare nivelului de pregătire prea multe responsabilități).
În bibliotecă, cele mai des întâlnite forme ale oboselii și stresului se reflectă în erorile și randamentul scăzut din comunicarea cu utilizatorii. În literatura de specialitate, se vorbește tot mai des despre un sindrom de epuizare emoțională, în special la bibliotecarii care lucrează cu publicul. Această boală profesională se manifestă prin epuizare nervoasă, depersonalizare, mod negativ de percepere a împlinirii profesionale. Persistența acestei stări duce la o atitudine de „ învins” a bibliotecarilor, la o lipsă a interesului pentru asimilarea de cunoștințe noi, și implicit la îmbătrânirea profesională prematură.
Rezolvarea acestor probleme ar trebui să se facă prin organizarea ergonomică a activității și reproiectarea locurilor de muncă.
Pentru a optimiza condițiile de lucru dintr-o bibliotecă ar trebui acordată o importanță sporită factorilor de rodare psihică, ce au un impact direct asupra angajatului și asupra cantității muncii sale. Factorii de solicitare nervoasă se referă, în principal, la crearea unui climat general favorabil în care să se desfășoare munca.
Într-o structură infodocumentară trebuie să existe un climat de lucru cât mai propice, să se armonizeze factorii de ambianță fizică (iluminatul, microclimatul, coloritul și zgomotul) cu cei de ligistică. Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatură electronică (computere, terminale, imprimante, aparate pentru citit microfilme) trebuie proiectat astfel încât să satisfacă toate necesitățile personalului care lucrează cu aceste echipamente.
Chiar dacă noua tehnologie a produs schimbări calitative în procesul muncii determinând creșterea eficienței, aceasta se răsfrânge negativ asupra organismului uman, prin ceea ce specialiștii numesc cei 3 S: supraponderare, sedentarism și stres.
Deși computerul face parte din viața noastră, ușurând-o, utilizarea acestuia are și dezavantaje, fiind dăunător sănătății.
Folosirea acestei unealte formidabile de lucru prezintă numeroase probleme ergonomice.
2. 2. Stresul vizual și bolile determinate
Utilizarea calculatorului timp îndelungat determină utilizatorilor diconfort vizual, specialiști numind acest lucru stres vizual. Acesta afectează gradul de concentrare a utilizatorului, dureri de cap, de ochi, de mușchi și de oase, și de asemenea, afectează capacitatea de asimilare a informațiilor.
Terapia vizuală este un program special prin care operatorii pe calculator sunt instruiți cum să își folosească aparatul vizual cât mai corect. Testarea vizuală, programul Eye-CEE constă în completarea unui chestionar on-line și în câteva teste de vedere, fiind un program special prin care se realizează teste privind monitorizarea acestui stres vizual.
Tehnica celor 3 B: Blink (clipirea), Breathe (respiratul), Break (pauza) ajută la eliminarea disconfortului vizual.
Blink (clipirea). În fața calculatorului trebuie să se mențină ritmul natural al clipitului, oamenii clipind de circa 15 ori pe minut.
Breathe (respiratul). Respirația ajută la rrelaxarea mușchilor, inclusiv pe cei ai aparatului vizual.
Break (pauza). Utilizatorii de computere au nevoie de pauze pentru a se relaxa. Poziția din fața acestora și radiațiile ce le emit au efecte negative asupra sănătății. Instituțiile trebuie să instruiască angajații în acest sens.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ: ANALIZA LOCURILOR DE MUNCĂ DIN BIBLIOTECĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL ERGONOMIEI INFORMATICE
Această analiză ergonomică a locurilor de muncă din bibliotecă are ca scop îmbunătățirea securității muncii la birou prin punerea în balanță a avantajelor și dezavantajelor angajaților ce utilizează calculatorul și prin găsirea de soluții ce pot înlătura efectele negtive ale utilizării computerelor asupra sănătății factorului uman.
3.1. Completarea chestionarului privind ergonomia informatică a locurilor de muncă din cadrul Bibliotecii Naționale a României
Pentru analiza posturilor în bibliotecă am folosit un chestionar ce permite calcularea unui indicator ergonomic (Ie). Acesta arată aspectele ergonomiei informatice a posturilor ce implică munca la calculator.
Ie = (∑P + ∑N)/Nî
P= răspunsuri favorabile (pozitive) – notate cu 1
N= răspunsuri defavorabile (negative) – notate cu – 1
Nî = numărul de întrebări
Răspunsurile nu știu au fost notate cu 0.
Indicele ergonomic poate lua valori cuprinse între -1 și 1 reultând:
1 – respectarea principiilor și cerințelor ergonomice, satisfacție maximă în muncă, prin urmare activitate eficientă;
0 – nerespectare în totalitate a cerințelorergonomice, activitatea se desfășoară în condiții satisfăcătoare;
-1 – nerespectarea cerințelor ergonomice, satisfacție minimă, activitate ineficientă.
Chestionar
Întrebări referitoare la solicitările fizice și la poziția corpului în timpul activității
Atribuțiile funcționale ce revin locului de muncă pot fi cercetate independent?
da
nu
nu știu
Eforturile fizice pot fi suportate fără pericolul suprasolicitării sau al afectării capacității de muncă?
da
nu
nu știu
3. Există o poziție preponderentă impusă de locul de muncă (ortostatică, înclinată, șezând)?
a. da
b. nu
c. nu știu
4. Spațiul de lucru este suficient?
a. da
b. nu
c. nu știu
Dar spațiul liber?
da
nu
nu știu
Poziția de lucru cere un efort static important?
da
nu
nu știu
În situația in care se solicită o poziție ortostatică s-au luat măsurile necesare pentru sprijin și pentru echilibru?
da
nu
nu știu
Scaunul este corespunzător (înălțime, suprafață de șezut, spătar)?
da
nu
nu știu
Spațiul de degajare rezervat genunchilor și picioarelor este satisfăcător?
a. da
b. nu
c. nu știu
Ritmul activițății este corespunzător?
da
nu
nu știu.
Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de 10 angajați ai Biliotecii Naționale a României cu funcții diferite de execuție și cu vârste și sexe diferite. Indicele ergonomic a fost unul pozitiv, ceea ce înseamnă că în această instituție cei din conducere au ținut într-o oarecare măsură cont de aspectul ergonomic privind utilizarea computerelor.
Conducerea Bibliotecii Naționale a României a investit la noul sediu în calculatoare moderne, cu ecrane ergonomice care au o rezoluție bună și filtre de imagine, însă mobilierul nu este unul ergonomic care să asigure confortul angajaților a căror sarcini implica utilizarea calculatorului. Cu toate că în noua clădire a fost investită o sumă foarte mare de bani, nu s-au respectat toate standardele ergonomice de funcționare, banii având alte destinații mai puțin utile spun eu, cum ar fi lifturile de sticlă.
Aceste monitoare marca Dell sunt de înaltă performanță și confort, cu unghi larg de vizualizare, cu design ecologic și cu caracteristicide gestionare a alimentării. Acestea oferă culori vii și conectivitate USB, dar cea mai importante caracteristici sunt reglarea înălțimii, rotirea , înclinarea și pivotarea (imaginea 3.1.).
3.2. Analiza locurilor de muncă a angajaților Bibliotecii Naționale a României ce utilizează calculatorul
Biblioteca Națională a României este cea mai mare bibliotecă din România. Aceasta s-a mutat la noul sediu de pe Bld. Unirii, nr. 22 din sector 3, pe 23 aprilie 2012, chiar de ziua biliotecarului. Deși pentru construția acestui nou sediu a existat o sumă foarte mare de bani, nu s-au avut în vedere și regulile ergonomiei informatice care necesită investiții mai mari în mobilier și calculatoare. Mobilierul nu asigură tot confortul angajaților ce utilizează calculatorul, acesta nefiind amplasat adecvat din punct de vedere funcțional și neasigurând o poziție corectă a părților corpurilor ale acestora în timpul lucrului. Acesta nu are o dotare tehnică adecvată.
În birourile BNR există comutatoare care permit aprinderea pe rând a becurilor, reglând gradul de luminozitate din birou, iar jaluzelele de aici permit controlul luminii naturale.
3.3. Soluții de prevenire și de combatere a efectelor negative determinate de utilizarea computerului asupra sănătății angajaților
O problemă majoră privind ergonomia o constituie poziția corpului în timpul lucrului. Aceasta influențează eficiența muncii în birou. O poziție a corpului corectă este cea mai aproape de poziția naturală a corpului în poziția șezând (anexa 1). Această poziție este mai puțin obositoare decât cea ortostatică, deoarece suprafața de sprijin este mai mare fiind reprezentată de fețele posterioare ale coapselor și de fețele plantare ale membrelor inferioare când sunt sprijinite de sol. Centrul de greutate al corpului este mai aproape de suprafața de sprijin sau de baza de susținere, iar solicitarea energetică este mai redusă. De asemenea, în această poziție activitatea aparatului cardiorespirator este mai ușoară, iar efortul muscular pentru menținerea stabilității corpului este mai mic.
Poziția specifică muncii de birou, cea așezat are efecte negative asupra sănătății factorului uman cum ar fi: slăbirea tonusului muscular; modificarea staticii organismului din cauza coloanei vertebrale care adoptă o poziție înclinată și torsionată; presiune asupra unor organe interne cum ar fi aparatul digesiv și cel respirator din cauza poziției aplecate a trunchiului și dureri de spate , ceafă, umeri, brațe și încheieturi.
Scaunele ergonomice pe care Biblioteca Naționalăle le are în dotare asigură confortul angajaților, însă deși există aceste scaune aceștia simt disconfort uneori din cauza poziției neadecvate în fața calculatorului: poziție prea înclinată frontală sau laterală a corpului; poziție înclinată a capului și poziție suspendată a brațului.
Poziția corectă la birou a celor ce utilizează computerul trebuie să fie: spatele drept, capul ridicat, iar umerii relaxați și ușor coborâți.
Eu consider că o instruire privind aceste reguli de menținere a poziție corecte la birou în fața calculatorului ar fi necesară pentru angajați. Pentru a simți confortul nu este de ajuns un mobilier care să respecte în totalitate normele ergonomice, ci și o adoptare a unei poziții corecte.
Cu toate acestea, chiar dacă angajatul menține o poziție corectă tot obosește la un moment dat. De aceea recomandat este să ia unele pauze, în care să facă mișcare, solicitând toate grupele de mușchi cel puțin 10 minute. De asemenea, este foarte important să se facă mișcări de relaxare a mâinilor: degete și încheieturi (anexa 2).
Oamenii care muncesc la birou 8 ore pe zi își pun sănătate în pericol. Consider că o metodă potrivită pentru păstrarea sănătății angajaților este adoptarea gimnasticii la birou chiar prin exerciții făcute pe scaun pentru angajații care nu agreaz sportul prea tare. Din punctul meu de vedere, o soluție ar trebui să fie folosirea mingei , stability ball, mingea de scaun care poate fi folosita în loc de scaun de birou. Cu ajutorul acesteia se pot face exerciții de stretching. Acest lucru nu implică un cost prea mare. Consider că foarte folositoare ar fi și o bandă de alergare, însa prețul acesteia este destul de ridicat. Unele companii au achiziționat aceasta bandă pentru ca angajaii să facă mișcare în pauzele de lucru. Aceasta folosește la toate grupele de mușchi.
Având în vedere lipsa banilor biliotecii cea mai bună soluție pentru relaxarea angajaților în pauzele de lucru sunt exercițiile de relaxare. Acestea sunt la îndemana tuturor angajaților, fiind exerciții de gimnastică simple. Sportul este cel mai bun energizant pentru corp. La fel de importante pentru corp și pentru minte sunt pauzele, apa și biroul foarte bine aerisist.
Eu recomand câteva mișcari de gimnastică simple care pot fi executate la birou:
Ridicarea umerilor. În poziția așezat, cu brațele pe lângă corp, se ridică umerii spre urechi, iar apoi se coboară aceștia spre podea (fig. 1). Se coboară bărbia spre piept, împreunând mâinile, astfel încât degetele să fie încrucișate și se așează în creștetul capului, permițând greutății capului și a brațelor să miște bărbia spre piept, fără a forța. Se lasă mâinile jos pentru relaxare (fig. 2). Se împreuneaza mâinile la ceafă, cu degetele încrucișate, pe acestea folosindu-le pentru a sprijini gâtul ca un guler și se împing ușor coatele în sus, dar fără a le forța (fig.3).
Imaginea 3.3.1. Ridicarea umerilor
.
Sursa: http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
Arcul. Se stă pe scaun lăsând spațiu în spate, se împreuneaza mâinile la spate cu degetele încrucișate, îndreptând brațele și ridicându-le ușor.
Imaginea 3.3.2. Arcul
Sursa: http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
Întinderea zonei lombare. Stând pe scaun, se împinge pieptul în față pentru întinderea zonei lombare. Palmele se așează în zona dorso-lombară, cu degetele în jos, iar umerii se ridică, iar pieptul și abdomenul se împing în față.
Imaginea 3.3.3. Întinderea zonei lombare
Sursa: http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
Întinderea trunchiului. În poziția așezat, se împreunază degetele și se pun mâinile în creștetul capului, cu coatele în afară. Pe o parte se apleacă un cot spre podea și celălalt spre tavan și se întinei corpul. Se repeta pe cealaltă parte.
Imaginea 3.3.4. Întinderea trunchiului
Sursa: http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
Împingerea. Se împreunează mâinile, încrucișând degetele; Se îndreaptă palmele spre exterior; Se împinge înainte cât de mult; Se ridică brațele astfel încât palmele să fie îndreptate spre tavan și se împinge.
Imaginea 3.3.5. Împingerea
Sursa: http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
Mobilierul. Pentru confortul angajatului la birou este nevoie de un scaun și de un birou ergonomic, de o poziție corespunzătoare a monitorului, a tastaturii, a mouse-ului și de o lumină naturală (anexa 3).
Capul trebuie să fie centrat pe mijlocul monitorului, cam la 45-70 cm distanță față de acesta, și sprâncenele în drepul marginii de sus a ecranului. Umerii trebuie ținuți confortabil în jos, cu spatele drept. Gâtul trebuie susținut drept, fără a fi înclinat față-spate. Coatele să fie relaxate, apropiate de corp, la aproximativ 90°. Încheieturile să fie relaxat, fără să se sprijine de marginea biroului, iar tălpile să fie lipite de pardoseală (anexa 4).
Confortul este influențat și de reflexiile de pe suprafața monitorului, de umezeala și de aerisirea camerei de lucru.
O alegere corespunzătoare a mobilierului de birou contribuie semnificativ la eficiența în muncă a personalului, menținându-le acestora o stare bună de sănătate care dă randament în muncă (anexa 5).
Mesele de lucru influențează în egală măsură munca de birou. Înălțimea acestor trebuie să fie în funcție de distanța recomandată de vedere pentru a păstra corpul în poziția naturală și pentru a nu solicita brațele foarte mult .
În birourile Bibliotecii Naționale a României cablurile aferente aparaturii (computere, imprimante etc.) nu sunt suficient de lungi încât să poate fi ascunse pentru a fi cât mai puțin vizibile și pentru a nu incomoda angajații. Cablurile ar trebui încorporate în birouri astfel încât computerele să poată fi poziționate în mod corespunzător. Mobilierul de aici deși este unul nou și scump, nu este caracteristic echipamentelor legate în rețea și nu respectă întocmai regulile ergonomice. De foarte multe ori angajații se împiedică în cabluri și se lovesc în genunchi în tija metalica din interiorul biroului dacă se apropie mai mult decât ar trebui de acesta.
Din punctul meu de vedere în vederea alegerii unui birou corespunzător ar fi trebuit să se țină cont dacă acesta respectă funcționalitatea cu stil, eficientizarea spațiului și ergonomia.
Consider că masa reglabilă pe înălțime este cea mai indicată la birou, permițând ridicarea sau coborarea suprafeței de lucru. De asemenea, aceasta oferă posibilitatea angajatului de a lucra de pe scaun sau din picioare atunci când acesta este grăbit, nediind nevoie să stea foarte mult timp în fața calculatorului (anexa 6). Această masă de lucru ajută la circulația sanguină și cel mai important crește productivitatea muncii, contribuind la puterea de concentrare a angajailor. Putând regla înălțimea acestei mese, se poate păstra poziția corectă pe scaun în fața calculatorului.
Beneficiile utilizării unei mese cu înălțimea reglabilă. Cercetarile efectuate în domeniu au demonstrat numeroase beneficii asociate lucrului în picioare timp de 15 minute pentru fiecare ora petrecută pe scaun. Mesele cu înălțime reglabilă ajută la arderea caloriilor, la îmbunătățirea circulației sanguine și la creșterea productivității și puterii de concentrare. În imagine este o persoană cu înălțimea de 1.63 m. Scaunul reglabil ajută, însă nu indeajuns pentru obținerea unei poziții sănătoase de lucru. Pentru ca picioarele să fie poziționate corect pe podea și antebrațele să stea paralel cu solul, înălțimea mesei la care ar trebui sa lucreze este de 610 mm (anexa 7).
Accesoria Group propune o solutie inovatoare: masa cu inaltime reglabila ce poate fi utilizata in birouri.
ELS 3 este sistemul pentru reglarea electronică a înălțimii mesei. Cu acest tip de sistem, ridicarea și coborarea sunt controlate de un sistem electric, ceea ce face ca ajustarea înălțimii să fie extrem de ușoară. Prin apasarea unui buton, masa coboară sau se ridica la înălțimea dorită.
Scaunul a devenit cea mai importanta piesă de birou. Pentru a contribui la eficiența în muncă acesta trebuie să asigure confortul angajatului pe parcursul celor 8 ore de lucru la birou.
Un scaun în care nu se stă într-o poziție naturală determină dureri de spate, de gât, de mâini și de picioare (imag. 3.3.6).
Imaginea 3.3.6. Scaun ergonomic
Sursa: http://akara.ro/scaune-ergonomice.html
Caracteristicile acestui scaun ergonomic: role pentru podele moi; bază din nailon de 5 stele cu role din uretan; tensiune de înclinare – înălțime scaun; șezut glisant cu posibilitate de reglare; lățimea cotierei ajustabilă; unghi cotieră ajustabil; blocare sincronizată a unghiului de înclinare; lățime și înălțime spătar ajustabilă; spătar tapițat și scaun cu spumă din uretan de densitate mare; țesătură Eco Black; tetieră cu înălțime și unghi ajustabile; opțional: roți pentru podele dure.
Scaunele angajaților BNR care utilizează în munca lor calculatorul în mod exclusiv, sunt scaune ce întrunesc regulile ergonomice. Acestea sunt așa cum spune și dr.Wright că ar trebui să fie un scaun ergonomic. În zona lombară există un suport ajustabil care permite o deplasare pe verticală pentru a se adapta lungimii spatelui angajatului. De asemenea, spătarul este unul amplu pentru a susține mușchii spatelui, ne mai fiind nevoie ca aceștia să susțină toată greutatea, ducând astfel la dureri. Cu toate acestea, lucrătorii BNR tot se plâng de dureri de spate, deoarece așa cum spune și profesorul Burloiu înclinarea în față exagerată a corpului și încordarea coloanei vertebrale duc la dureri de spate.
Suportul lombar este cel mai important detaliu al scaunului ergonomic. Acesta are caracteristica de a respecta curbura naturală a coloanei vertebrale în zona lombară.
Scaunele birourilor BNR nu sunt toate la fel, de aceea mulți din cei chestionați au spus că nu se simt prea bine în scaunele universale, și anume în cele care au un suport lombar ce nu este reglabil pe înălțime și adâncime. Mulți din cei chestionați au spus că nu se simt foarte bine în aceste scaune. De aceea, recomandarea mes este de a verifica dacă suportul lombar se potrivește corpului angajatului. Corpurile angajaților sunt diferite, de aceea eu consider că ideal ar fi fost ca înainte de cumpărarea acestor scaune să se ține cont de acest lucru și să se achiziționeze numai scaune reglabile.
Reglajul pe înălțime este de asemenea foarte important. Angajații având înălțimi diferite, din punctul meu de vedere este foarte important să se țină cont de acest aspect în achiziționarea scaunelor.
Reglajul unghiului de înclinare a scaunului cu posibilitate de blocare este o caracteristică la fel de importantă a scaunului ergonomic. Atunci când se lucrează este bine ca angajatul să stea cât mai drept pe scaun, dar sunt persoane care nu se simt relaxate în această poziție, de aceea preferând alte poziții de lucru. Consider că ideal ar fi atunci când se achiziționează aceste scaune ergonomice să se verifice dacă au capacitatea de a bloca scaunul în poziția drept, de a se înclina sub propria greutate și chiar de a se bloca când scaunul este deja înclinat.
Mecanismul de reglare a forței necesare pentru înclinare este o altă caracteristică a scaunului ergonomic. Pentru a nu cădea pe spate toate scaunele care se pot înclina opun rezistență. Reglarea gradului de rezistență permite ajustarea acestei forțe care tinde să readucă scaunul în poziția drept. Cei ce au achiziționat scaunele din cadrul birourilor aceste bibliotecii nu au ținut în totalitate cont de această imnportantă caracteristică cu toate că aceasta se regăsește și la foarte multe scaune ergonomice de birou ieftine.
Înclinarea independentă a spătarului față de șezut, pentru mai multă rigiditate.
Înălțimea spătarului și reglajul tetierei sunt foarte importante pentru s preveni durerile de gât. În acest sens spătarul trebuie să fie suficient de înalt, iar tetiera trebuie să fie reglabilă. Aceste modele de scaune fiind mai scumpe, consider că s-a ținut cont de preț și nu de aportul pe care-l aduc acestea în munca angajaților de nu s-au achiziționat astfel de modele de scaune.
Un aspect foarte important din punctul meu de vedere de care nu s-a ținut cont în achiziționarea scaunelor de birou a fost capacitatea acestora de reglaj a mânerelor pe înălțime și lățime. Deoarece angajații au corpuri diferite era necesară nevoie să se țină cont de acest aspect pentru a crea confortul acestora.
Reglajul adâncimii șezutului nu este o caracteristică a scaunelor de aici. Puține scaune la un preț redus au această caracteristică. Șezutul scurt determină coapse care stau în aer, iar cel lung disconfort legat de șezutul scaunului care împinge în gambe.
Greutatea maximă suportată de către scaunele ergonomice este de obicei de 100 de kilograme. Acest lucru înseamnă că dacă o persoană cu o greutate mai mare de atât se va așeza pe scaunul ergonomic îl va deteriora, putându-i comprima pistonul astfel încât acesta să nu își mai poată reveni când este eliberat.
Lățimea mânerelor este o caracteristică la fel de importană precum sunt și cele menționate până acum. Persoanelor cu brațele subțiri le alunecă coatele dacă forma mânerelor nu este una concavă.
Materialele scaunelor ergonomice sunt recomandate să fie textile, perforate sau nu. Pielea în anotimpurile reci ține rece, iar în cele calde face pielea să transpire. Pielea este mai ușor de curățat iar materialele textile sunt mai rezistente la zgârieturi.
Fiecare scaun deține un suport pentru sprijinul picioarelor celor mai scunzi. Deși este sănătos ca spatele să fie drept în tmpul lucrului, acestea scaunele au spătar reglabil, ajustabil pe spate, pentru a da posibilitatea celor ce lucrează să se relaxeze. Ajustabilitatea etse cea mai importanta calitate a scaunelor de birou.
În Marea Britanie în ceea ce privește aspectul scaunelor de birou există anumite standarde ergonomice. British Standard ține cont de unele dimensiuni ale acestor scaune. În acest sens am realizat și eu o măsurătoare a scaunelor de la Biblioteca Națională a României:
– Înălțimea scaunului de la Pământ 393,7 – 495,3 mm (430 mm)
– Lățimea scaunul să nu fie mai mică de 330,2 mm (600 mm)
– Lărgimea scaunului 406,1 și 431,8 mm (416 mm)
-Înălțimea spătarului de la nivelul platformei între 203,2 mm și 301,8 mm (280 mm)
– Adâncimea spătarului între 127 mm și 152,4 mm (138 mm)
– Lărgimea spătarului – nu mai mare de 304, 8 mm (280 mm)
Poziția șezând poate determina presiune asupra coloanei vertebrale, determinând dureri ale acesuia. De asemena, munca sedentară este una destul de epuizantă. În acest sens, eu aș recomanda celor ce utilizeaza computerul să ia pauze în care să facă anumite exerciții fizice ușoare sau să facă o scurtă vizită colegilor din birourile vecine.
Deși pare ciudat, eu consider că ar fi necesară o instruire a angajaților BNR privind utilizarea scaunelor ergonomice. Acestea asigură confortul maxim dacă se știe cum trebuie folosite. Ajustabilitatea fiind cea mai importantă calitate a acestora, deoarece aceasta asigură confortul maxim , este necesar să se cunoască cum ar trebui aceasta folosită. Nu tuturor li se potrivește aceași ajustabilitate a scaunului. Diferența o face greutatea și înălțimea utilizatorului.
Scaunele din dotarea birourilor din cadrul BNR permit utilizatorior să își sprijine picioarele de podea, având coapsele așezate complet pe podea și de asemena permit mișcări ale poziției și o ușoară înlinare pe spate. În timpul lucrului angajații au o mulțime de poziții, de aceea mobilierul trebuie ă fie unul ajustabil. Aceste schimbări alepozițiilor sunt beneficice, deoarece stimulează circulația sângelui.
Scaunele acestea sunt mult mai comode decât cele care oferă sprijin decât în partea dejos a spatelui.
Conducerea BNR nu a conștientizat rolul important al acestor scaune în productivitatea muncii, de aceea sunt doar cțteva scaune car resppecă regulile ergonomice întocmai.
Făcând o analiză a scaunelor ergonomice ieftine vs. scaune ergonomice scumpe diferența o fac reglajul, designul care răspunde normelor medicilor și specialiștilor în ergonomie, materialele folosite și de cele mai multe ori estetica.
Un scaun ergonomic cu un design modern și dotări dintre cele mai bune este o alegere care oferă avantaje, respectiv vizual, crează un ambient plăcut, iar corpul va resimți confort și relaxare, extrem de importante pentru desfășurarea optimă a activităților de birou.
Eu consider că ar fi fost de preferat ca înainte să se achiziționeze aceste scaune, să se fi ținut cont de greutatea și înălțimea fiecărui angajat care va sta pe scaunul ergonomic.
De asemenea, din punctul meu de vedere ar fi necesar o instruire a angajaților cu privire la poziția corespunzătoare pe scaunul ergonomic în fața computerului. Poziția corectă este ca talpa angajatul să facă contact perfect cu podeaua, pe toată suprafața acestuia, iar coapsele cu șezutul. Spatele trebuie să fie lipt de spătarul scaunului ergonomic. Coatele flexate pe lângă corp trebuie să atingă mânerele laterale.
Mesele și suprafețele de lucru. Folosirea unui suport pentru documentul de pe care se copiază elimină durerile și disconfortul. Acesta trebuie plasat aproape de monitor la aceeași înălțime și distanță ca și monitorul (anexa 8).
Confortul utilizatorului crește dacă tastatura este plasată mai jos decât monitorul astfel încât monitorul să poată fi văzut iar tastatura să poată fi folosită cât mai ușor. Un aranjament obișnuit este așezarea monitorului pe unitatea centrală (în cazul carcaselor desktop), iar tastatura pe birou (în nici un caz pe coapse). O altă situație poate fi așezarea tastaturii pe un suport mai jos decât nivelul mesei, atunci când masa este prea înaltă pentru utilizatorii mai scunzi. Această situație are avantajul că eliberează zona de lucru. Tastatura trebuie să aibă o formă ergonomică pentr a asigura confortul încheieturilor și al degetelor (anexa 9).
Înălțimea mesei depinde de dimensiunile utilizatorului, de scaun sau de alți factori. Ideal pentru utilizator este ca înălțimea biroului să-i permită un unghi drept între brațe și antebrațe iar încheieturile să fie drepte în timpul tastării. Birourile moderne permit ajustări ale înălțimii între 23 și 28 de inci care ar trebui să fie comode pentru cei mai mulți dintre utilizatori. 26 de inci este o înălțime recomandată care să permită și un spațiu suficient sub birou.
Suprafața mesei trebuie să fie destul de mare pentru a avea spațiu nu numai pentru echipamente dar și pentru documente, cărți, alte materiale necesare în timpul lucrului. Este bine ca aceste materiale să fie la îndemână pentru a evita deplasarea și căutările. În general suprafața recomandată pentru un birou standard este de 30 inci cu 60 de inci. Spațiul de lucru poate fi maximizat printr-o bună așezare a cablurilor sau folosirea unor echipamente fără cabluri (tastaturi, mouse-uri).
Zona de sub birou trebuie să fie suficient de mare pentru a permite schimbările de poziție. Acest spațiu ar trebui să fie de cel puțin 30 de inci lățime, 19 inci adâncime și 27 inci înălțime conform normelor americane.
Zona picioarelor trebuie să fie mai mare decât înălțimea coapselor și mai adâncă decât nivelul genunchilor. În cazul folosirii unui suport pentru picioare înălțimea se calculează ținând seama și de înălțimea suportului.
Conform ANSI aceste dimensiuni diferențiate pentru bărbați și femei sunt prezentate mai jos:
Spațiul minim al zonei de sub birou;
Spațiu minim (inci) Femei Bărbați;
Adâncime minimă genunchi 12,2 15;;
Adâncime minimă picioare 18,7 23,5
Lățime minimă 20 20;
Înălțime minimă 20,2 26,2;
Suportul pentru picioare. Poate apărea situația când există o ajustare perfectă pentru utilizarea tastaturii sau monitorului dar picioarele nu se pot sprijini pe podea. În această situație un suport poate corecta problema.
Marginile mesei trebuie să fie netede și rotunjite pentru a evita disconfortul în contactul mâinilor, antebrațelor sau încheieturilor cu acestea.
Birourile trebuie să fie solide, fixe, să împiedice vibrațiile.Materialele folosite, culorile trebuie să evite reflexia luminii și contrastele mari cu documentele de lucru.
Tastatura ar trebui așezată aproximativ la nivelul coatelor. Mâinile și încheieturile ar trebui ținute într-o poziție normală, naturală atunci când se tastează (anexa 10). Încheieturile trebuie să fie drepte (anexa 11), iar degetele trebuie să nu fie încordate (anexa 12). Aceasta este poziția cu cea mai mică presiune asupra tendoanelor și nervilor, deci cea maipuțin obositoare. Umerii în timpul tastării trebuie să fie relaxați, brațele rămân paralele cu corpul iar coatele nu trebuie să stea lipite de corp.
Există multe tipuri de tastaturi ergonomice (curbate sau cu taste dispuse oblic) pe piață care permit tastarea într-o poziție naturală a mâinilor și încheieturilor. Nu există încă dovezi științifice că acestea ar fi cele mai bune, dar utilizatorii spun că ele sunt mult mai „confortabile” în timpul utilizării.
Pentru o tastare cât mai odihnitoare mai este necesar ca:
– tastatura să fie înclinată pentru un acces comod la toate tastele șitrebuie să fie independentă de monitor;
– încheieturile să se sprijine pe un pad sau pe un suport în timpulpauzelor, nu și în timpul scrierii deoarece folosirea lui obligă la îndoirea acestora;
– dacă este posibil folosiți cât mai mult macrouri (introducerea mai multor comenzi prin apăsarea unei singure taste). În felul acesta se poate reduce numărul de tastări;
– utilizatorii de calculatoare cu handicapuri sau cu CTD severe pot folosi programe de recunoaștere a vocii ca o alternativă la introducerea datelor și comenzilor de la tastatură;
– pentru evitarea reflexiei luminii tastatura trebuie să aibă o suprafață mată.
Tastatura ar trebui plasată aproximativ la înălțimea coatelor. Degetele utilizatorului ar trebui să cadă pe rândul care conține tasta „home”, în timp ce brațul este vertical iar antebrațul paralel cu podeaua.
Încheieturile trebuie ținute într-o poziție naturală, în linie dreaptă de-a lungul
antebrațului.
Brațele stau vertical pe lângă corp formând un unghi de 90 de grade cu antebrațele. Coatele se țin aproape de corp (nu lipite), cu umerii relaxațipentru a reduce presiunea asupra corpului.
Capul păstrează poziția verticală, relaxată, fără să preseze gâtul. Acestlucru poate duce la îmbunătățirea circulației sângelui. Spatele să stea drept, sprijinit de spătar, astfel încât greutatea să fie suportată de scaun. Scaunul trebuie să suporte și partea inferioară a coloanei. O pernă sau un prosop gros poate fi folosit pentru această zonă.
Efortul de tastare trebuie să fie minim. Tastatura ar trebui să fie operabilă cu o atingere ușoară.
Suprafața tastaturii ar trebui să fie ajustabilă astfel încât tastele să poată fi găsite ușor cu păstrarea încheieturilor în poziția naturală. Tastaturile actuale pot fi orizontale sau ridicate din spate (tip pupitru). Se recomandă cea de-a doua poziție pentru că permite sprijinirea spatelui de spătar și păstrarea poziției normale a încheieturilor.
Tastele ar trebui să fie ușor concave în vârf, invers decât suprafața degetelorcare să ofere o zonă cât mai mare de apăsare. Destul de mari și suficient de depărtate.
Culoarea tebuie să fie neutră, mată, să reducă reflexia și să nu distragă atenția.
Un suport pentru încheieturi ar trebui folosit în pauzele dintre tastări dacă acest lucru este confortabil pentru utilizator. Nu se recomandă folosirea lui în timpul tastării deoarece duce la îndoirea încheieturilor și la presarea canalului carpal. Totuși un astfel de suport trebuie să aibă marginile rotunjite, să fie destul de solid și acoperit cu un material moale.
Mouse-ul trebuie plasat într-o zonă care să permită ca umerii și brațele să fie relaxate, cât mai aproape de corp. Încheieturile și mâinile stau într-o poziție naturală, niciodată îndoite (anexa 13). Clicurile și „dragarea” trebuie să se facă cu eforturi minime.
Monitorul ar trebui poziționat astfel încât utilizatorul să nu fie obligat să aplece capul nici în față nici în spate și nici lateral pentru a vede ecranul. Partea superioară a ecranului ar trebui să se afle la aproximativ 18 inch mai jos de nivelul ochilor și la 24 inci distanță. Documentul de pe care se introduc datele trebuie plasat pe un suport așezat în fața utilizatorului la aceeași înălțime cu a monitorului. Unghiul monitorului trebuie ajustat astfel încât să împiedicereflectarea oricărei surse de lumină. Luminile exterioare câmpului de lucru ar trebui stinse și folosită lumina locală de tip veioză. Filtrele de ecran sunt recomandate pentru că reduc strălucirea, reflecția luminii și radiațiile. Caracterele pe ecran trebuie să fie ușor vizibile. Caracterele negre pe fundal alb sunt cele mai puțin obositoare. Luminozitatea și contrastul trebuie ajustate în funcție de dorința fiecărui utilizator astfel încât să se asigure confortul vizual maxim.
Se recomandă utilizarea monitoarelor cu rezoluții bune care să asigure claritate caracterelor. Rata de „refresh” trebuie să fie de cel puțin 70 de Hz. O rată prea mică, prea lentă determină „pâlpâitul” ecranului care contribuie la oboseala ochilor. Ecranele ar trebui curățate frecvent de praf pentru a asigura claritatea imaginii.
Monitorul nu trebuie să fie fix, ci să permită ajustarea (răsturnarea șipivotarea) pentru a permite utilizatorului să găsească poziția care să-i ofere confortul vizual maxim; să fie pe cât posibil plat pentru a minimiza problemele de focalizare; un monitor LCD (cu cristale lichide) este recomandat pentru că oferă o imagine clară care minimizează oboseala și durerea.
Utilizarea
– distanța optimă de ochi este de 18-24 inci. Mai aproape pot apărea dureri și există riscul expunerii la praf și radiații, deși pentru monitoarele moderne acest risc este mic;
– partea superioară a monitorului ar trebui să fie poziționată la nivelul ochilor, dar nu mai jos de 15 grade de acest nivel. Dacă este mai jos el trebuie așezat pe un suport stabil care să permită respectarea acestei cerințe; dacă monitorul permite o ajustare manuală a focalizării este indicat să se regleze frecvent pentru a asigura o imagine cât mai bună; monitorul atrage mult praf de aceea este necesară curățirea frecventă pentru a păstra ecranul cât mai curat; reducerea sau eliminarea reflexiei luminii determinată de sursele directe asupra ecranului (lumina soarelui sau sursele din tavan). Este recomandată folosirea unor surse indirecte, locale, de tip veioză. Nu poziționați monitorul în fața unor surse de lumină puternice; reflexia poate fi redusă prin folosirea unui ecran anti-reflexie, însă el trebuie să respecte normele internaționale (AOA); un monitor care permite scrierea caracterelor negre pe un fundal albeste recomandat fiind cel mai odihnitor. Pentru setarea „desktopului” sau în crearea documentelor evitați folosirea culorilor roșu sau albastru pentru fundal sau a culorilor greu de citit pentru text.
Stresul vizual. Calcultorul a contribuit la inovarea și la progresul societății. Acesta a adus o serie de avantaje acesteia, dar și dezavantaje celor ce îl utilizează. Informația digitală reprezintă punctul de lucru pe calculator a celor ce lucrează în bibliotecă.
Utilizarea acestuia aduce după sine o serie de factori ce afectează sănătatea lucrătorilor. În primul rând, cei mai afectați sunt ochii, utilizarea necorespunzătoare a calculatorului afectând vederea.
Controlul luminii joacă un rol esențial în utilizarea calculatorului în ceea ce privește vederea.
La birou, linia vizuală trebuie să fie paralelă cu lumina și cu ferestrele. Lumina căzând corespunzător pe suprafața de lucru, înlătură reflecția care poate poate întuneca fundalul.
În birourile BNR există comutatoare care permit aprinderea pe rând a becurilor, reglând gradul de luminozitate din birou, iar jaluzelele de aici permit controlul luminii naturale.
Pași de urmat de către angajați pentru a își proteja ochii și pentru a diminua oboseala:
1. Controlul anual la medicul oftalmolog. Ochelarii recomandați pentru a fi folosiți în fața computerului sunt unii cu protecție specială în acest sens. Aceștia trebuie purtați la recomandare medicului oftalmolog. De asemenea, recomandate sunt și lentilele cu înveliș antireflex. În cazul în care angajatul nu dorește purtarea lor, se poate folosi pentru ecranul monitorului un filtru care are rol de protecție a ochilor. Această opțiune este mai scumpă, iar biblioteca neavând fonduri de preferat ar fi să se poarte ochelarii sau lentilele.
În cadrul BNR anual se face consult oftalmologic, în fiecare an făcându-se contract cu clinicii diferite. În acest sens, medicii oftalmologi vin la sediul bibliotecii cu aparatura specială. Acest consult este gratuit, dar nu și ochelarii și lentilele. După părerea mea, indicat ar fi ca acest consult să fie făcut o dată la 6 luni, iar prețul ochelarilor si al lentilelor să nu fie suportat de angajați. Sunt persoane care consideră alte cheltuieli mai presus decât cele cu ochelarii, problemele aparatului vizual agravându-se. De aici rezultă scăderea productivității muncii.
2. Folosirea unui monitor cu ecran plat. Se recomandă utilizarea monitoarelor cu cristale lichide. La BNR toate monitoarele au ecran plat.
3. Distanța ochilor față de monitor trebuie să fie cuprinsă între 50 și 65 cm. Această distanță trebuie să permită o poziție naturală a corpului, fără a se face mișcări incomode. Recomandat este să se mărească și textul de pe monitor pentru o mai bună vizualizare a acestuia.
4. Înclinarea monitorului la un unghi d 10-20 de grade. Acest unghi facilitează vederea.
5. Folosirea unui scaun reglabil. Scaunele care au această caracteristică, și anume de a se regla, oferă o poziție confortabilă angajatului. De asemenea, aceste scaune ergonomice oferă o distanță și un unghi optim față de computer.
6. Utilizarea unei suprafețe de lucru mate pentru reducerea reflexiilor și cu o înălțime de circa 65 de cm.
7. Așezarea monitorului cu spatele la fereastră. Această poziție a computerului reduce strălucirea.
8. Folosirea jaluzelelor pentru a nu permite pătrunderea în totalitate a luminii de afară.
9. Aș recomanda ca biblioteca să achiziționeze lămpi, acestea putând fi găsite pe piață și la prețuri mai mici, care să lumine3ze doar zona de lucru.
10. Respectarea pauzelor la fiecare 20 de minute. Pentru relaxarea mușchilor ochiului recomand ca în aceste pauze să se privească un obiect aflat la distanță și să se facă activități care nu necesită lucrul pe calulator.
11. Folosirea lacrimilor artificiale. Acestea sunt scumpe, însăhidratează foarte bine ochii uscați din cauza lucrului pe computer.
12. Clipitul regulat ajută la sănătatea ochilor. Acest proces natural ajută la evitarea uscării și iritării ochilor.
13. Utilizarea unui suport de documente. Acesta trebuie poziționat la o distanță față de ochi precum și monitorul, nefiind nevoie de mișcări de întoarcere a capului.
Simptomele stresului vizual. Computerele sunt foarte importante în societatea modernă, de aceea trebuie găsite soluții de prevenire a efectelor negative a utilizării lor îndelungate asupra sănătății operatorilor. În acest sens, trebuie să se apeleze la ergonomie și la optometrie. Optometria urmărește îmbunătățirea capacității vizuale.
Cea mai des întâlnită problemă a utilizării îndelungate a calculatorului o constituie disconfortul vizual, afectând concentrarea și implicit productivitatea muncii.
Simptomele stresului vizual sunt numeroase: miopie; dificultăți de focalizare;dublarea imaginii; dureri de cap; tensiuni la nivelul ochilor;oboseală fizică excesivă;eficiență vizuală scăzută în desfășurarea activităților; tensiune la nivelul ochilor; modificări în percepția culorilor etc.
Miopia este viciul de refracție în care imaginea obiectelor așezate la infinit se formează înainte retinei. Din acest motiv pe retină un punct ia aspectul unui cerc, imaginea fiind ștearsă. Dacă apropiem obiectul de ochi imagine ava fi din ce în ce mai clară. De aceea, angajatul se apropie de calculator pentru a vedea imaginea mai clară, acest lucru obosind foarte tare mușchiul ochilor. Recomandate sunt monitoarele cu rezoluție mai mare și cu filtre de imagine. Angajații BNR care utilizează aceste monitoare susțin că decând s-au achiziționat monitoarele cu rezoluție mare și cu filtre de imagine, au rămas la aceleași dioptrii. Aceste monitoare sunt marca Dell (anexa 14) .
La BNR se fac anual consultații oftalmologice ce țin de medicina muncii, aici venind medici oftalmologi cu aparatura corespunzătoare pentru a le face angajaților BNR consult oftalmologic. În fiecare an se face contract cu clinici medicale diferite, deoarece așa prevede regulamentul de medicină a muncii. Eu consider că achiziția acestor monitoare au contribuit la performanța muncii, deoarece angajații nu mai obosesc atât de tare în fața calculatorului și nu mai au acea stare de disconfort din cauza durerilor de cap, de ochi și a lipsei de concentare.
Factori care influențează stresul vizual
Măsuri pentru prevenirea stresului vizual
de completat chestionarul d l 148-150 din prima carte
Oboseala vizuală. Organele senzoriale obosesc atunci când sunt supuse acțiunii prelungite a unui excitant puternic.
Oboseala vizuală apare în urma solicitării aparatului vizual (muncă obositoare care solicită în special aparatul vizual, iluminatul neadecvat etc.) sau din cauza unei deficiențe a organului vizual. Funcțiile de bază ale aparatului vizual se diminuează pe măsura creșterii oboselii vizuale. Stabilitatea vederii scade, câmpul vizual se diminuează, numărul de erori în muncă crește, iar productivitatea scade.
Regimul de muncă și de odihnă. Stabilireare gimului optim de muncă și de odihnă, constă în regăsirea pentru fiecre gen de activitate, a unor corelații și alternanțe optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor de odihnă și numărul, conținutul și momentul acestora, cu scopul de a se asigura obținerea unei eficiențe sporite a activității umane, un înalt nivel al productivității muncii, un nivel optim al capacității de muncă și o bună stare a sănătății.
Alternarea rațională a perioadelor de muncă și a celor de odihnă trebuie să aibă la bază o fundamentare economică, fiziologică, psihologică și socială.
Angajații BNR iau rar aceste pauze și de aceea în permanență se simt obosiți. Experiența a demonstrat că un sistem judicios de pauze în timpul schimbului de lucru poate reduce simțitor gradul de oboseală, menținând capacitatea de muncă la un nivel optim. Elaborarea unui astfel de program trebuie să determine precis momentele inițiale ale dezvoltării oboselii în muncă și să introducă în aceste momente pauze de odihnă (activă și pasivă).
Pauzele repartizate în timpul schimbului de lucru, potrivit curbelor fiziologice ale dinamicii capacității de muncă, constituie un factor important de creștere a productivității muncii.
Eu consider că în acest sens ar trebui la BNR să fie un regulament intern în care să apară și obligativitatea respectării pauzelor de lucru. Ar trebui să existe un program pe calculator în care să fie monitorizată activitatea fiecărui operator, iar la un anumit interval în acest program să fie bifată pauza, iar angajatul să apară inactiv. Acest sistem de pauze duce la creșterea productivității muncii, iar în același timp se elimină oboseala și monotonia în muncă. De asemenea, se diminuează variația productivității muncii, menținandu-se un nivel optim pe parcursul întregului program de lucru.
Având în vedere că oboseala crește expozițional și nu liniar, în funcție de prelungire activității efectuate, iar refacerea organismului este mai accentuată la începutul pauzei, se apreciază că o serie de pauze scurte, sunt mult mai avantajoase decât o singură pauză lungă.
Pauzele de odihnă scurte ar trebui acordate în vedere preîntâmpinării oboselii și a scăderii productivității muncii.
Natura muncii prestate determină tipul de pauză care trebuie luată. Eu la BNR aș recomanda activizarea odihnei, prin schimbrea naturii activității atunci când caracterul organizării procesului de producție o permite, sau prin gimnastică la locul de muncă. Eficiența acestei metode de activizare a odihnei, în contextul creșterii productivității muncii, este influențată de momentul când se acordă pauza, și anume atunci când oboseala abia a început să apară. Pauzele ar trebui sa fie cat mai dese si scurte.
CONCLUZII
Apariția calculatorului reprezintă una dintre cele mai mare schimbări în societate. Acesta a adus contribuții incontestabile, ușurând munca angajaților, însă în egală măsură afectează sănătatea acestora. Nu există foarte multe informații legate de dezavantajele utilizării lor, însă preocupările prinvind ergonomia le-au scos la iveală.
În primul rând aparatul vizual este cel mai adesea afectat de utilizarea computerului ducând la scăderea productivității muncii. Simptomele sunt durerea și încordarea mușchilor gâtului, spatelui, brațelor; oboseală fizică; nervozitate; scăderea puterii de concentrare; scăderea capacității de vedere; ameli etc.
Cele mai frecvente afecțiuni sunt ochii înroșiți, lăcrimarea și ticul motor al acestora. Alte probleme sunt vederea încețoșată, ochii iritați, înroșirea ochilor, încordarea mușchilor aparatului vizual, miopie, dublarea imaginii, modificări în percepția culorilor etc.
Ochii înroșiți determină rozaceea oculară, aceasta fiind o afecțiune ce întotdeauna este urmată de cea oculară.
Cei ce stau în fața calculatorului mai mult de două ore pe zi ajung să aibe probleme de vedere.
Cu toate că noul sediu al Bibliotecii Naționale este unul modern (deține 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferințe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de mp spațiu de depozitare de carte și 150.000 de mp de spații multifuncționale pentru expoziții), respectând cele mai înalte standarde europene în domeniu la nivel internațional nu respectă întocmai regulile ergonomice.
Eu consider că la o asemenea instituție unde s-au acordat pentru construcția noului sediu aproximativ 110 milioane de Euro, bani împrumutați de către Guvernul României de la Banca de Dezvoltare a Consiliului European și gestionați de către Ministerul Culturii ar fi trebuit să se țină cont și de importanța ergonomiei, și anume de beneficiile pe care le aduce aceasta. Este evident că o stare bună de sănătate a angajaților crește productivitatea muncii. Ar fi trebuit să se achiziționeze mobilier ergonomic, la fel si monitoare. S-au achiziționat doar câteva de acest fel și se vede diferența între modul de lucru a celor ce beneficiază de ele și a celor ce nu beneficiază, cei din urmă fiind mult mai obosiți și cu probleme de sănătate.
Aedificia Carpatica SA, firma care s-a ocupat de construcția noului sediu BNR ar fi trebuit să se gândească la faptul că într-o astfel de instituție care dorește să se alinieze la standardele celor de peste hotare, ergonomia este un factor important.
Problema organizării ergonomice muncii de birou ar trebui să să fie luată mult mai mult în considerare în instituții, deoarece o bună organizare ergonomică aduce numeroase beneficii în productivitatea muncii.
Din păcate bani au fost pentru achiziționarea mobilierului și monitorelor ergonomice, însă banii au fost folosiți în alte scopuri, iar situația economiei actuale și mai exact lipsa fondurilor, în momentul de față nu permit o organizare ergonomică așa cum ar trebui.
Dacă s-ar fi pus accentul pe factorul uman, și anume pe angajat în cazul de față, s-ar fi ajuns la o organizare ergonomică corespunzătoare, însă lipsa de interes pentru angajați nu a făcut posibil acest lucru. Investiția în echipamentele ergonomice ale acestei biblioteci este una modestă și puțin vizibilă, pentru conducere și pentru constuctori proiectarea ergonomică nefiind un aspect prioritar.
În urma chestionarul aplicat angajaților BNR pe care l-am folosit în realizarea studiului de caz, am obținut un indice ergonomic 0. Acest lucru înseamnă că a crescut interesul pentru ergonomie, însă din cauza lipsei banilor nu se pot face prea multe lucruri în acest sens.
Indicele ergonomic fiind 0, reiese că la Biblioteca Națională a României activitatea se desfășoară în condiții de muncă satisfăcătoare, nerespectându-se foarte mult regulile ergonomice.
În ceea ce privește suprafața spațiului de lucru, angajații se simt mulțumiți de acesta, dar nu și de echipamente. Birourile nu sunt foarte comode, de multe ori lovindu-se cu genunchii de acestea în timpul lucrului din cauză că spațiul de degajare rezervat genunchilor și picioarelor nu este unul satisfăcător.
Bibliografie
Monografie:
BURLOIU, Petre. Economia muncii – Probleme actuale. București : Editura Lumina
Lex, 1993.
BURLOIU, Petre. Managementul resusrselor umane. București: Lumina Lex , 1997 .
ENACHE, I. Economia structurilor infodocumentare, București : Editura Universității din București, 2011.
ENACHE, Ionel. Ergonomia în structurile infodocumentare. București: Editura
Universității din București, 2005 (curs universitar).
ENACHE, Ionel. Ghid pentru utilizarea echipamentelor de birou – Abordare ergonomică, București: Editura Universității din București, 2005.
ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii în birou. București: Editura
Universității București, 2001.
LANCRY, Alain. L’ ergonomie. Paris: Editeur PUF, Collection Que sais-je?, 2009
LEFTER, Viorel. Fundamente ale managementului resurselor umane. București:
Editura Economica, p. 167
LEFTER, V. Managementul resurselor umane, București : EDP, 1995
NOVAC , Emilia. Organizarea muncii și ergonomie. Timișoara: Editura Universității de Vest, 2007.
NOVAC, Emilia. Managementul și ergonomia locului de muncă. Timișoara: Editura EUROBIT, 2009.
PURDEA, D. Economia și organizarea ergonomică a muncii, Cluj: Facultatea de
Științe Economice, 1998.
Periodice:
BRÎNCOVEANU, Daniela- Elena. Principii de ergonomie în structuri infodocumentare, Biblioteca : Revistă de bibliologie și știința informării (nr. 7/2011): p. 194
ENACHE, Ionel. Biblioteca : Revistă de bibliologie și știința informării, nr. 8/ 2011: p. 25
ENACHE, Ionel. Biblioteca : Revistă de bibliologie și știința informării, nr.8/ 2011: p. 14
Webografie:
http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
ANEXE
ANEXA 1. Poziția ideală pentru lucrul la calculator (a) și poziția nerecomandată (b, c)
Sursa: http://psihologie.tripod.com/somm.htm
ANEXA 2 Exercițiu de relaxare a încheieturii
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 3 Poziția ideală de lucru pe calculator
Sursa: http://proiecte2015.blogspot.ro/2014/10/blog-post_27.html
ANEXA 4 Poziția corectă vs. poziția incorectă la calculator
Sursa: http://proiecte2015.blogspot.ro/2014/10/blog-post_27.html
ANEXA 5 Poziția recomandatăa corpului la calculator
Sursa: http://psihologie.tripod.com/somm.htm
ANEXA 6 Masă reglabilă potrivită pentru birou ELS 3
sursa: http://www.spatiulconstruit.ro/gama-de-produse/mese-cu-inaltime-reglabila-suspa-accesoria-group-object_id=3641
ANEXA 7 Poziția corectă pe scaun în fața calculatorului
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 8 Distanța față de calculator atunci când se copiază de pe un document
sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 9 Tastatură ergonomică
Sursa: http://www.caphyon.ro/img/tastatura-de-programator/microsoft-ergonomic-keyboard.jpg
ANEXA 10 Poziția brațelor când se tastează
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 11 Poziția încheieturilor în timpul tastării
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 12 Poziția corectă vs. poziția incorectă a degetelor în timpul tastării
Sursa: https://www.google.ro/search?q=cum+sa+stam+cu+mana+pe+tastatura&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI9qua562ExgIVRewUCh2khACV#tbm=isch&q=pozitia+corecta+a+mainii+pe+tastatura&imgrc=YDs-ya0mMIfCUM%253A%3BpBppzDpbtFdC2M%3Bhttp%253A%252F%252F2.bp.blogspot.com%252F-Z8qG-PkzVD4%252FTkEsFCyfCAI%252FAAAAAAAAAE4%252FxAmfCEiRjNs%252Fs1600%252Fergonomia2.png%3Bhttp%253A%252F%252Fproiecte2015.blogspot.com%252F2014%252F10%252Fblog-post_27.html%3B461%3B393
ANEXA 13 Poziția greșită vs. poziția corectă a mâinii pe mouse
Sursa: https://www.google.ro/search?q=cum+sa+stam+cu+mana+pe+tastatura&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI9qua562ExgIVRewUCh2khACV#tbm=isch&q=pozitia+corecta+a+mainii+pe+tastatura&imgrc=YDs-ya0mMIfCUM%253A%3BpBppzDpbtFdC2M%3Bhttp%253A%252F%252F2.bp.blogspot.com%252F-Z8qG-PkzVD4%252FTkEsFCyfCAI%252FAAAAAAAAAE4%252FxAmfCEiRjNs%252Fs1600%252Fergonomia2.png%3Bhttp%253A%252F%252Fproiecte2015.blogspot.com%252F2014%252F10%252Fblog-post_27.html%3B461%3B393
ANEXA 14 Monitor Dell
Sursa: http://www.dell.com/ro/intreprinderi/p/dell-monitors
Bibliografie
Monografie:
BURLOIU, Petre. Economia muncii – Probleme actuale. București : Editura Lumina
Lex, 1993.
BURLOIU, Petre. Managementul resusrselor umane. București: Lumina Lex , 1997 .
ENACHE, I. Economia structurilor infodocumentare, București : Editura Universității din București, 2011.
ENACHE, Ionel. Ergonomia în structurile infodocumentare. București: Editura
Universității din București, 2005 (curs universitar).
ENACHE, Ionel. Ghid pentru utilizarea echipamentelor de birou – Abordare ergonomică, București: Editura Universității din București, 2005.
ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii în birou. București: Editura
Universității București, 2001.
LANCRY, Alain. L’ ergonomie. Paris: Editeur PUF, Collection Que sais-je?, 2009
LEFTER, Viorel. Fundamente ale managementului resurselor umane. București:
Editura Economica, p. 167
LEFTER, V. Managementul resurselor umane, București : EDP, 1995
NOVAC , Emilia. Organizarea muncii și ergonomie. Timișoara: Editura Universității de Vest, 2007.
NOVAC, Emilia. Managementul și ergonomia locului de muncă. Timișoara: Editura EUROBIT, 2009.
PURDEA, D. Economia și organizarea ergonomică a muncii, Cluj: Facultatea de
Științe Economice, 1998.
Periodice:
BRÎNCOVEANU, Daniela- Elena. Principii de ergonomie în structuri infodocumentare, Biblioteca : Revistă de bibliologie și știința informării (nr. 7/2011): p. 194
ENACHE, Ionel. Biblioteca : Revistă de bibliologie și știința informării, nr. 8/ 2011: p. 25
ENACHE, Ionel. Biblioteca : Revistă de bibliologie și știința informării, nr.8/ 2011: p. 14
Webografie:
http://www.protectia-muncii-euramis.ro/gimnastica-la-birou/
ANEXE
ANEXA 1. Poziția ideală pentru lucrul la calculator (a) și poziția nerecomandată (b, c)
Sursa: http://psihologie.tripod.com/somm.htm
ANEXA 2 Exercițiu de relaxare a încheieturii
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 3 Poziția ideală de lucru pe calculator
Sursa: http://proiecte2015.blogspot.ro/2014/10/blog-post_27.html
ANEXA 4 Poziția corectă vs. poziția incorectă la calculator
Sursa: http://proiecte2015.blogspot.ro/2014/10/blog-post_27.html
ANEXA 5 Poziția recomandatăa corpului la calculator
Sursa: http://psihologie.tripod.com/somm.htm
ANEXA 6 Masă reglabilă potrivită pentru birou ELS 3
sursa: http://www.spatiulconstruit.ro/gama-de-produse/mese-cu-inaltime-reglabila-suspa-accesoria-group-object_id=3641
ANEXA 7 Poziția corectă pe scaun în fața calculatorului
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 8 Distanța față de calculator atunci când se copiază de pe un document
sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 9 Tastatură ergonomică
Sursa: http://www.caphyon.ro/img/tastatura-de-programator/microsoft-ergonomic-keyboard.jpg
ANEXA 10 Poziția brațelor când se tastează
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 11 Poziția încheieturilor în timpul tastării
Sursa: http://www.wikihow.com/Sit-at-a-Computer
ANEXA 12 Poziția corectă vs. poziția incorectă a degetelor în timpul tastării
Sursa: https://www.google.ro/search?q=cum+sa+stam+cu+mana+pe+tastatura&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI9qua562ExgIVRewUCh2khACV#tbm=isch&q=pozitia+corecta+a+mainii+pe+tastatura&imgrc=YDs-ya0mMIfCUM%253A%3BpBppzDpbtFdC2M%3Bhttp%253A%252F%252F2.bp.blogspot.com%252F-Z8qG-PkzVD4%252FTkEsFCyfCAI%252FAAAAAAAAAE4%252FxAmfCEiRjNs%252Fs1600%252Fergonomia2.png%3Bhttp%253A%252F%252Fproiecte2015.blogspot.com%252F2014%252F10%252Fblog-post_27.html%3B461%3B393
ANEXA 13 Poziția greșită vs. poziția corectă a mâinii pe mouse
Sursa: https://www.google.ro/search?q=cum+sa+stam+cu+mana+pe+tastatura&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI9qua562ExgIVRewUCh2khACV#tbm=isch&q=pozitia+corecta+a+mainii+pe+tastatura&imgrc=YDs-ya0mMIfCUM%253A%3BpBppzDpbtFdC2M%3Bhttp%253A%252F%252F2.bp.blogspot.com%252F-Z8qG-PkzVD4%252FTkEsFCyfCAI%252FAAAAAAAAAE4%252FxAmfCEiRjNs%252Fs1600%252Fergonomia2.png%3Bhttp%253A%252F%252Fproiecte2015.blogspot.com%252F2014%252F10%252Fblog-post_27.html%3B461%3B393
ANEXA 14 Monitor Dell
Sursa: http://www.dell.com/ro/intreprinderi/p/dell-monitors
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ergonomia Informatica In Biblioteca (ID: 149787)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.