Ergonomia In Biblioteca Publica

ERGONOMIA ÎN

BIBLIOTECA PUBLICĂ

-STUDIU DE CAZ-

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Ergonomia – considerente generale

Capitolul 2. Analiza ergonomică a locului de muncă – prezentarea conceptului

2.1. Culegerea și prelucrarea datelor

2.2. Trasarea și interpretarea profilului locului de muncă

2.3. Propuneri pentru îmbunătățirea activității

Capitolul 3. Analiza ergonomică a unui loc de muncă de la Biblioteca Județeană Ștefan Bănulescu Slobozia, Ialomița

3.1. Culegerea și prelucrarea datelor

3.2. Trasarea și interpretarea profilului locului de muncă – bibliotecar la Serviciul Prelucrarea și Comunicarea Colecțiilor

3.3. Propuneri pentru îmbunătățirea activității

Capitolul 4. Concluzii

Bibliografie

Anexe

I. Material documentar

A. Fișa postului

B. Fișa de evaluare a postului de lucru – Analiza riscurilor

II. Material ilustrativ

Introducere

Acestă lucrare este rezultatul unei cercetări științifice aplicative din domeniul ergonomiei, un studiu de caz – analiza ergonomică a unui loc de muncă – efectuat la o instituție infodocumentară de tip bibliotecă publică. Studiul cuprinde o parte de considerații teoretice privind Ergonomia ca știință, prezentarea metodologiei și a conceptului de analiză ergonomică a unui loc de muncă, aplicarea chestionarului și concluziile. Practic, analiza ergonomică detaliată a unui loc de muncă din structura Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Slobozia, Ialomița, relevant pentru activitatea profesională, nu s-a făcut până în prezent. Rezultatul final al analizei ergonomice a unui loc de muncă- Bilbliotecar – la Serviciul Prelucrarea și Comunicarea Colecțiilor se materializează în indicele ergonomic al locului de muncă supus cercetării. Prin atribuțiile de serviciu și Fișa postului, bibliotecarul se ocupă cu informatizarea colecțiilor, unde munca la calculator este preponderentă. Lucrarea are ca obiectiv determinarea situației reale, a factorilor principali care influențează activitatea pe respectivul loc de muncă, identificarea problemelor existente, oferirea soluțiilor sub formă de recomandare și poate constitui premisele unor măsuri luate de managementul bibliotecii.

Studiul a fost conceput în baza informațiilor furnizate de cursurile universitare de la Facultatea de Litere, Universitatea București, sub conducerea științifică a prof. univ. dr. Ionel Enache, documentare la bibliotecă, cercetare la fața locului, aplicare de chestionar etc.

Analiza ergonomică a locului de muncă din cadrul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Slobozia, Ialomița s-a realizat în perioada 2014 – 2015 prin: vizite efective la locul de muncă, discuții cu titularul locului de muncă, utilizarea chestionarului dezvoltat special pentru realizarea acestei analize.

Metodologia de analiză ergonomică a locului de muncă prezentată de prof. univ. Ionel Enache în lucrarea Organizarea ergonomică a muncii în birou, aplicată în prezentul studiu de caz este un instrument de lucru util managerilor, pentru identificarea deficiențelor ergonomice, luarea măsurilor și întreprinderea acțiunilor de remediere.

Ergonomia – considerente generale

Obiectul de studiu al ergonomiei îl constituie „organizarea activității umane în procesul muncii prin optimizarea relației din sistemul om-mașină-mediu, având drept scop creșterea eficienței tehnico-economice, optimizarea condițiilor satisfacției, motivației și rezultatele muncii, concomitent cu menținerea bunei stări fiziologice și favorizarea dezvoltării personalității” după cum arăta Maurice de Montmollin în cartea sa L’ergonomie, La Decouverte: Paris, 1986, 127 p.

După mai mulți specialiști, din punct de vedere etimologic, termenul de „ergonomie” are origini în limba greacă prin combinarea celor două cuvinte „ergon”= muncă, putere, forță și „nomos”= știință, teorie, lege sau normă ceea ce înseamnă, într-o transpunere în limbaj direct, „știința muncii”. Prima dată, termenul de „ergonomie” este folosit în secolul al XIX-lea, mai exact în anul 1857, de către un om de știință, biologul polonez Wojciech Zostryebowski în lucrarea intitulată „Perspectivele ergonomiei ca știință a muncii”.

Ergonomia, de-a lungul timpului, a cunoscut mai multe definiții, printre care se regăsesc cele ale unor specialiști și cele date de dicționare:

Dicționarul Limbii Române: „Ergonomia – știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul relațiilor dintre om, mașină și mediul de muncă, în scopul ameliorării condițiilor de muncă și al creșterii productivității.”

Maurice de Montmollin (profesor francez) definește ergonomia ca fiind: „tehnologia comunicațiilor în sistemele om-mașină”;

Bernard Metz (profesor francez) definește ergonomia ca „un ansamblu integrat de științe susceptibile să ne furnizeze cunoștințe asupra muncii umane, necesare adaptării raționale a omului la mașină și a muncii la om”;

V. Munipov (profesor rus) arată că ergonomia este o „disciplină care a luat naștere din științele tehnice, psihologice, fiziologice și igienă. Ea cercetează posibilitățile omului în procesele de muncă, urmărind să creeze condiții optime de muncă”;

Petre Burloiu (profesor român): „Ergonomia este o știință cu un caracter federativ, care pe baza interdisciplinarității […] integrează aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei, economiei și al altor științe sociale, având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane la nivelul posibilităților psihofiziologice normale ale omului și utilizarea rațională a acestor posibilități în condițiile de mediu, sociale și culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, în vederea realizării reproducției forței de muncă de la o zi la alta”.

Ionel Enache (profesor român): „Ergonomia este o știință complexă care sintetizează anumite principii ale unor științe precum: științele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii, sociologia muncii în scopul aplicării acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului și la găsirea tuturor măsurilor care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și la formarea executanților. Cu toate acestea, ergonomia nu trebuie confundată cu nici una dintre științele care o compun.”.

În acest sens, se poate afirma că nu este atât de importantă definiția ergonomiei, ci cu ce se ocupă această știință și ce rezultate poate aduce o analiză efectuată după criterii științifice cu aplicabilitate practică. Creșterea siguranței la locul de muncă într-o instituție culturală cum este biblioteca, scăderea eforturilor fizice, menținerea stării de sănătate fizice și psihice a lucrătorilor și creșterea eficienței în activitatea desfășurată – introducerea automată a datelor, servicii de împrumut, lectură, secretariat etc. – sunt primordiale pentru conducerea acesteia.

În proiectarea și amenajarea locului de muncă, resursele umane, cele mai importante resurse ale bibliotecilor, ce reprezintă adevărate investiții ale instituției, sunt centrul de interes astfel încât situațiile jenante, incomodante sau ineficiente ce pun în pericol sănătatea și securitatea în muncă a lucrătorilor trebuie îndepărtate sau evitate, și trebuie să se țină seama de capacitățile fizice, intelectuale și limitele umane. „Eficacitatea utilizării tuturor celorlalte resurse aflate la dispoziția unei organizații depinde într-o măsură din ce în ce mai mare de eficacitatea folosirii resurselor umane. Din acest punct de vedere, resursele umane sunt nu numai deosebit de valoroase, dar și deosebit de scumpe sau din ce în ce mai costisitoare, ceea ce impune tratarea lor corespunzătoare și utilizarea cât mai eficientă a acestora.”.

O serie de cercetători de la Institutul Politehnic București, au arătat că pe locul de muncă se execută anumite operații de muncă ale ansamblului forță de muncă-mijloace de muncă-obiectul muncii. Locul de muncă ca și componentă a procesului de muncă „este cel mai mic compartiment productiv” […] el constituie veriga de bază a oricărui proces de producție. Sistemul „loc de muncă” este funcțional atunci când își atinge scopurile propuse prin rezultate și eficiență, acordând omului rolul hotărâtor.[…] În cadrul locului de muncă, omul acționează asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de muncă iar activitatea de muncă se desfășoară într-un anumit cadru ambiental fizic și psihosocial. Privite din punct de vedere ergonomic, cele trei elemente menționate se găsesc în interacțiune, comunică unele cu altele și urmăresc un scop comun, formează un sistem, „sistemul om – mijloace de muncă – mediu”.

Așa cum precizează prof. univ. dr. Ionel Enache în cartea sa electronică „Organizarea ergonomică a muncii în birou” disponibilă online: „O altă caracteristică a activității desfășurate în birouri și, în același timp, un factor de influență a efortului este poziția de lucru. Aceasta este poziția șezând, care uneori nu se modifică nici în timpul pauzelor, datorită condițiilor de amenajare a locurilor de muncă. Această caracteristică se întâlnește la toate categoriile de personal cu o pondere mai mică sau mai mare, dar cu deosebire la cei implicați în procesul de întocmire și de prelucrare a documentelor. În acest caz studiile de ergonomie trebuie îndreptate spre organizarea rațională a timpului de lucru și spre crearea condițiilor de schimbare a poziției corpului.”

Caracterul muncii într-o bibliotecă este preponderent intelectual dar există și munca specifică compartimentelor administrative și tehnice care presupun efort fizic deosebit, munca specifică secretarelor, muncitorilor, legătorilor, șoferilor, îngrijitorilor. Munca, intelectuală sau fizică fie intelectuală și fizică este influențată de o serie de factori:

Dotările cu echipamente tehnice;

Factorul psihic – solicitările intelectuale pentru personal;

Factorul fizic – activitațile care necesită efort fizic din partea personalului;

Poziția de lucru – șezând sau în picioare;

Factorii de mediu (zgomotul, temperatura, umiditatea și lumina);

De asemenea, trebuie să se țină seama de factorii de stres și oboseală, influențați de:

Relațiile cu utilizatorii;

Relațiile cu colegii;

Răspunderea morală si financiară;

Varietatea și complexitatea muncii este influențată de:

Programul de lucru;

Fișa postului;

Analiza ergonomică a locului de muncă – prezentarea conceptului

Spre deosebire de conceptul „sistem om – mașină” folosit de acad. dr. ing. Paul Dimo în anul 1983, ce avea în vedere doar relația om-mașină în procesul muncii, sintagma „sistemul om – mijloace de muncă – mediu” este folosită anterior de americanul Ernest J. McCormick în lucrarea sa „Human factors engineering” din anul 1970, care definește sistemul „om – mașină – mediu” „o combinare de unul sau mai mulți oameni și de una sau mai multe componente fizice, care interacționează între ele, prin intrări date și ieșiri dorite, în interiorul unor constrângeri de mediu.”. Pentru eficiența sistemului „om – mijloace de muncă – mediu” și reducerea/eliminarea posibilelor greșeli în procesul muncii concomitent cu reducerea eforturilor și creșterea gradului de mulțumire al resurselor umane este necesară o metodologie pentru analizarea, proiectarea și eventual reproiectarea ergonomică a fiecărui loc de muncă. Ergonomia și studiile de profil fac parte din managementul resurselor umane din societatea contemporană. Studiile și analizele ergonomice sunt efectuate în general de specialiști în domeniu și li se acordă o importanță din ce în ce mai mare în organizațiile din țară și din lume. Cercetările de ergonomie în biblioteci sunt preocupări mai noi, inițiate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și sunt necesare managerilor în conturarea strategiilor de bibliotecă, în stabilirea misiunii, obiectivelor, opțiunilor în funcție de resursele umane disponibile, având în vedere caracteristicile muncii din aceste structuri infodocumentare. Metodologia cuprinde analizarea mediului și condițiilor locului de muncă ținând cont de factorii de evaluare și criteriile de influență și este elaborată de I. Enache în cartea sa electronică i profil fac parte din managementul resurselor umane din societatea contemporană. Studiile și analizele ergonomice sunt efectuate în general de specialiști în domeniu și li se acordă o importanță din ce în ce mai mare în organizațiile din țară și din lume. Cercetările de ergonomie în biblioteci sunt preocupări mai noi, inițiate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și sunt necesare managerilor în conturarea strategiilor de bibliotecă, în stabilirea misiunii, obiectivelor, opțiunilor în funcție de resursele umane disponibile, având în vedere caracteristicile muncii din aceste structuri infodocumentare. Metodologia cuprinde analizarea mediului și condițiilor locului de muncă ținând cont de factorii de evaluare și criteriile de influență și este elaborată de I. Enache în cartea sa electronică intitulată „Analiza ergonomică a locurilor de muncă în bibliotecă” disponibilă online pe site-ul Universității din București. „Procedeul are ca punct de plecare analiza condițiilor de muncă existente sau proiectate pentru a se realiza în diferite variante” după cum este arătat de următorul tabel:

Tabelul 1.1 – „Factori și criterii de evaluare ergonomică a locului de muncă” (după Mathis, Nica și Rusu, 1997)

După cum susține profesorul Enache în această lucrare „Analiza ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării constructive a locurilor de muncă prin îmbunătățirea securității și sănătății în muncă, prin ameliorarea factorilor de ambianță fizică, prin reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii și prin diminuarea solicitărilor fizice și nervoase”. Conform Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă din România, „securitatea și sănătatea în muncă” înseamnă „ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă.”. Legea prevede că angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă iar „elementul principal al managementului sănătății și securității în muncă îl reprezintă evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.”. Metodologia aleasă pentru evaluarea riscurilor rămâne la latitudinea oricărei organizații, conform Standardului internațional OHSAS 18001 și trebuie să asigure identificarea și evaluarea riscurilor privind sănătatea și securitatea ocupațională. Condiția este ca ea să se elaboreze în funcție de „nevoile proprii, cerințele legale,” […] „specificul activității” și urmărește determinarea cantitativă a riscului. „Organizarea ergonomică a muncii” în bibliotecă „asigură o muncă continuă și cu înaltă productivitate, ușurând în același timp eforturile fizice și psihice” […]„cu un consum de energie cât mai mic și fără pericol de îmbolnăvire sau de accidente.”. Analiza ergonomică a locului de muncă se face prin metoda chestionarului, o metodă de cercetare cantitativă ce presupune: culegerea și prelucrarea datelor, trasarea și interpretarea profilului locului de muncă, în urma cărora pot fi formulate propuneri pentru îmbunătățirea activității.

2.1 Culegerea și prelucrarea datelor

Culegerea și prelucrarea datelor trebuie să țină seama de specificul locului de muncă analizat, din punct de vedere tehnic. De asemenea, organizarea acestuia și condițiile de mediu (temperatura ambientală, umiditatea aerului, viteza aerului, zgomotul produs de echipamente, vibrații etc) în care angajatul își exercită munca sunt foarte importante. Întrebările chestionarului sunt de tip închis, ele trebuie să atragă interesul profesional al bibliotecarului și urmăresc obiectivele stabilite. Acestea sunt grupate în 9 categorii de factori, astfel: A. Concepția locului de muncă ce include 33 de întrebări, B. Factorul de securitate cu 9 întrebări, C. Factorul ergonomic – ambianța fizică cu 11 întrebări, D. Factorul ergonomic – sarcina fizică cu 3 întrebări, E. Factorul ergonomic – sarcina nervoasă cu 13 întrebări, E. Factorii psihologici și sociologici – Autonomie cu 2 întrebări, G. Factorii psihologici si sociologici – Relații de muncă cu 2 întrebări, H. Factori psihologici si sociologici – Repetitivitatea cu 2 întrebări, I. Factorii psihologici și sociologici – Conținutul muncii cu 8 întrebări.

Tabelul 2.1 – Chestionar de analiză a postului de lucru

2.2 Trasarea și interpretarea profilului locului de muncă

Datele obținute în urma completării chestionarului se vor cuantifica astfel:

Răspunsurile „Da” se vor cuantifica cu 1

Răspunsurile „Nu” se vor cuantifica cu -1

Răspunsurile „Nu se aplică” se vor cuantifica cu 0

Pe baza acestei cuantificări se poate calcula indicele ergonomic (Ie) al postului de lucru folosind formula:

Ie= [Nr. de răspunsuri tip „Da” x 1 + Nr. de răspunsuri tip „Nu” x (-1)] /Nr. întrebări

Indicele ergonomic poate lua valori cuprinse între -1 și 1 rezultând:

1. – respectarea cerințelor ergonomice, satisfacție maximă în muncă, activitate eficientă;

0. – nerespectarea în totalitatea a cerințelor ergonomice, activitatea se desfășoară satisfăcător.

-1. – nerespectarea cerințelor ergonomice, satisfacție minimă, activitate ineficientă.

2.3 Propuneri pentru îmbunătățirea activității

Metodologia propusă de prof. univ. dr. Ionel Enache sugerează că se pot face propuneri de îmbunătățire a activității din punctul de vedere al cerințelor ergonomice astfel:

„Identificarea elementelor specifice locului de muncă și ponderea acestora în condițiile date ale concepției locului de muncă;

Factorii negativi și criteriile apreciate ca fiind necorespunzătoare în organizarea existentă;

Condițiile optime de organizare, în funcție de cerințele ergonomice și de aprecierea stadiului actual de asigurare a condițiilor, în raport cu cerințele;

Modalitățile de acțiune în vederea reproiectării ergonomice a locurilor de muncă;

Proiectarea ergonomică a unor locuri de muncă similare.”

Factorii care cuantifică valori negative, între cei prevăzuți de chestionar (A. Concepția locului de muncă, B. Factorul de securitate, C. Factorul ergonomic – ambianța fizică, D. Factorul ergonomic – sarcina fizică, E. Factorul ergonomic – sarcina nervoasă, E. Factorii psihologici și sociologici – Autonomie, G. Factorii psihologici si sociologici – Relații de muncă, H. Factori psihologici si sociologici – Repetitivitatea, I. Factorii psihologici și sociologici – Conținutul muncii pot determina inițierea unui Plan de acțiune pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și luarea unor măsuri ale managerului pentru eliminarea stresului angajatului datorat mediului de muncă.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în muncă definește mediul de muncă astfel: „Mediul de muncă este reprezentat de ambientul în care executantul își desfășoară activitatea la locul de muncă. Mediul de muncă cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant [spațiul de lucru, condiții de iluminat, microclimat (temperatură, umiditate, curenți de aer), zgomot, vibrațiile, radiațiile, puritatea aerului], iar pe de altă parte mediul social.”

Specialista americană Beth Blevins abordează, într-un articol intitulat Burnout in Special Library din publicația Library Management Quarterly nr. 11/1988, p.20, sindromul epuizării profesionale ce reprezintă o stare de epuizare fizică și psihică. Autoarea este citată de I. Enache cu privire la managementul stresului angajaților dintr-o bibliotecă: “Când un angajat se plânge de condițiile de lucru și/sau se îndoiește de utilitatea, de rostul sau de satisfacția muncii sale, această atitudine va avea cu siguranță influență și asupra colegilor săi”.

Analiza ergonomică a unui loc de muncă de la Biblioteca Județeană Ștefan Bănulescu Ialomița

Pentru aplicarea metodologiei prezentate în capitolul precendent s-a considerat locul de muncă Bibliotecar la Serviciul Prelucrarea și Comunicarea Colecțiilor în cadrul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița. Bibliotecarul, prin atribuțiile de serviciu și Fișa postului se ocupă cu informatizarea colecțiilor, unde ponderea muncii la calculator este de 90 %. Procedeul de analiză ergonomică a locului de muncă Bibliotecar presupune parcurgerea următoarelor etape de lucru: culegerea și prelucrarea datelor, trasarea și interpretarea profilului locului de muncă, propuneri pentru îmbunătățirea activității. Fișa postului se află în Anexa IA, Fișa de evaluare a postului de lucru Bibliotecar (Fișa de evaluare a riscurilor profesionale întocmită de persoane legal autorizate) este prezentată în Anexa IB. Aceste documente oferă informații privitoare la: programul de lucru, sarcina de muncă și mijloacele de producție. Anexa II conține material ilustrativ.

3.1.Culegerea și prelucrarea datelor

Culegerea datelor s-a facut în perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015 ținând cont de documentele anexate. Conform Fișei de medicina muncii semnată de medicul de Medicina muncii, bibliotecarul nu a suferit boli profesionale, este apt de muncă. Locul de muncă se află într-o încăpere de aproximativ 35 mp, unde lucrează 7 bibliotecari, fiecare cu biroul său. Condițiile de „microclimat al postului de lucru” analizat sunt: temperatura interioară este de 21,5 0C (cerințele legale 21 0C – 23 0C) și umiditatea relativă de 60%( cerințele legale 50% – 70%) fiind confirmate și de evaluările specialiștilor (Evaluarea riscurilor, ITM). Iluminatul natural în birou este asigurat prin ferestre-luminatoare din PVC cu geam termopan iar iluminatul artificial de plafoniere cu lămpi-neon. Bibliotecarul utilizează energia electrică necesară iluminatului, funcționării computerelor, imprimantelor sau încărcării acumulatorilor aparatelor electronice folosite în procesul muncii. Tabelul prezintă datele culese:

Tabelul 3.1– Chestionar de analiză a postului de lucru bibliotecar

Trasarea și interpretarea profilului locului de muncă – bibliotecar la Serviciul Completarea, Evidența și Prelucrarea Colecțiilor

Indicele ergonomic general al locului de muncă bibliotecar de 0,59 este constituit din:

Indicele ergonomic Concepția locului de muncă 0,3 este valoarea cea mai scăzută, unele componente sunt situate subunitar („-1”) și se remarcă următoarele neajunsuri:

Postul de lucru nu dispune de o dimensiune a suprafeței de lucru suficientă pentru a cuprinde în mod confortabil toate elementele (ecran, tastatură, documente etc.).

Inalțimea suprafeței de lucru nu se poate regla;

Scaunul de lucru nu permite adoptarea unei poziții stabile (fără mișcări involuntare, basculare, risc de cădere, etc);

Scaunul nu are 5 puncte de sprijin pe pardoseală;

Spătarul scaunului nu susține în întregime spatele fără ca marginea suprafeței de ședere să preseze fața dorsală a coapselor/gambelor;

Suprafața de ședere nu este acoperită cu material care respire;

Scaunul nu este reglabil pe înălțime;

Scaunul nu are posibilitatea de reglarea înălțimii spătarului și nu se poate regla față-spate;

Scaunul nu are posibilitatea de a regla înălțimea mânerelor și a distanței dintre mânere;

Nu există spațiu suficient în fața tastaturii pentru a permite odihna mâinilor și/sau antebrațelor;

Indicele ergonomic Factor de securitate 1,0 este valoare unitară, nu sunt neajunsuri.

Indicele ergonomic Factor ergonomic – ambianța fizică 0,6 arată că unele componente sunt subunitare „-1” și se remarcă următoarele neajunsuri:

– Corpurile de iluminat (tuburile fluorescente), ferestrele sau alte componente strălucitoare din ambianță nu sunt amplasate în așa fel încât să nu producă reflexii supărătoare pe unul sau mai multe elemente ale postului de lucru;

– Corpurile de iluminat, ferestrele sau alte obiecte strălucitoare nu sunt situate în așa fel încât să nu îi afecteze vederea;

D. Indicele ergonomic Factor ergonomic – sarcina fizică 1,0 este valoare unitară, nu sunt neajunsuri.

E. Indicele ergonomic Factor ergonomic – sarcina nervoasă 1,0 este valoare unitară, nu sunt neajunsuri.

F. Indicele ergonomic Factori psihologici și sociologici – Autonomie 1,0 este valoare unitară, nu sunt neajunsuri.

G. Indicele ergonomic Factori psihologici si sociologici – Relații de muncă 1,0 este valoare unitară, nu sunt neajunsuri.

H. Indicele ergonomic Factori psihologici si sociologici – Repetitivitatea 1,0 este valoare unitară, nu sunt neajunsuri.

I. Indicele ergonomic Factori psihologici și sociologici – Conținutul muncii 0,5 este valoare mică, unele componente sunt subunitare „-1”. Se remarcă următoarele neajunsuri:

– Motivația funcției nu este suficientă pentru desfășurarea activității cu randament și bună dispoziție;

– Activitatea curentă nu permite adoptarea propriului regim de lucru și luarea unor pauze ori de câte ori se dorește, pentru a preveni oboseala;

Propuneri pentru îmbunătățirea activității

Indicele ergonomic general, calculat, al locului de muncă bibliotecar fiind de 0,59, deci situat mai aproape de valoarea „1” decât de „0” arată că locul de muncă analizat și prezentat din punct de vedere ergonomic nu respectă în totalitate principiile și cerințele ergonomice iar activitatea se poate îmbunătăți. Toți factorii care cuantifică valori negative, între cei prevăzuți de chestionar (Factor ergonomic – Concepția muncii, Factor ergonomic – Ambianța fizică, Factori psihologici si sociologici – Conținutul muncii) determină elaborarea unui Plan de acțiune și a unei Scheme de Recompensare materială și morală a lucrătorului chiar dacă acesta declară că sistemul de recompense actual este stimulator, că repetitivitatea sarcinilor nu produce plictiseală, insatisfacție sau munca lui ca fiind nestresantă. Managerul este responsabil de luarea unor măsuri pentru eliminarea eventualelor motive de stres ale angajatului.

În acest sens se poate elabora un Plan de acțiune pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ce trebuie să cuprindă:

Reconceperea locului de muncă – întrucât indicele ergonomic Concepția locului de muncă are valoarea de 0,3

Asigurarea ambianței fizice – întrucât indicele ergonomic Factor ergonomic – ambianța fizică are valoarea 0,6

Reorganizarea muncii și aplicarea unei scheme de motivare – întrucât indicele ergonomic Factori psihologici și sociologici – Conținutul muncii are valoarea 0,5.

Concret, în cadrul Bibliotecii Județene “Ștefan Bănulescu” Ialomița acțiunile practice care trebuie implementate pentru îmbunătățirea indicelui ergonomic al condițiilor de lucru, implicit al satisfacției în muncă pentru locul de muncă –bibliotecar – la Serviciul Prelucrarea și Comunicarea Colecțiilor sunt incluse în tabelul următor:

Tabelul 3.2. Plan de acțiune pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă

Dezvoltarea unei scheme de recompensare morală și materială a lucrătorului presupune acordarea unor recompense bănești sau premii pentru evidențierea meritelor profesionale. Recompensele bănești sunt interzise prin legislația actuală și se vor propune doar recompense morale. Schema de Recompensare are ca scop motivarea mai puternică a bibliotecarului în vederea îndeplinirii atribuțiunilor de zi cu zi în condiții de randament, bună dispoziție și crearea unei satisfacții profesionale. Schema propusă va avea durata de 6 luni: iunie – decembrie 2015 și se va desfășura conform tabelului:

Tabelul 3.3. Schema de Recompensare a bibliotecarului

4. Concluzii

Având în vedere că, până acum, analiza ergonomică a unui loc de muncă din structura Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Slobozia, Ialomița, nu s-a efectuat, prezentul studiu de caz a adus informații noi, utile conducerii instituției.

Rezultatul final – calcularea indicelui ergonomic general al locului de muncă Bilbliotecar – la Serviciul Prelucrarea și Comunicarea Colecțiilor și aplicarea chestionarului ca metodă de cercetare s-au efectuat cu scopul de a stabili gradul de eficiență al locului de muncă respectiv, din punct de vedere ergonomic și verificarea aplicabilității metodologiei prezentate de prof. univ. Ionel Enache în lucrarea Organizarea ergonomică a muncii în birou.

Indicele ergonomic general, calculat, are valoarea 0,59 ceea ce arată că locul de muncă analizat și prezentat din punct de vedere ergonomic este unul eficient, nu respectă în totalitate principiile și cerințele ergonomice dar activitatea se poate îmbunătăți printr-o serie de măsuri luate de management.

Studiul a determinat situația reală și factorii principali care influențează activitatea pe locul de muncă. Bibliotecarul se ocupă cu informatizarea colecțiilor, are program de lucru de 8 ore/zi cu 1/2 oră pauză de masă iar norma de lucru impune introducerea în baza de date specializată a unui număr de 30 fișe/zilnic. Acest tip de muncă intelectuală la calculator necesită atenție, concentrare, pregătire profesională temeinică, dar este o muncă sedentară cu un anumit grad de repetitivitate. Poziția șezînd este destul de obositoare dacă nu se iau micropauze în intervale regulate de timp și poate provoca afecțiuni musculo-scheletale (blocarea mușchilor paravertebrali, ai coapselor și gambelor etc).

Studiul a identificat problemele existente și oferă soluții prin Planul de acțiune, care cuprinde măsuri recomandate managementului bibliotecii:

1. Reconceperea locului de muncă;

2. Asigurarea ambianței fizice corespunzătoare;

3. Reorganizarea muncii și aplicarea unei scheme de motivare.

Reconceperea locului de muncă

Reconceperea locului de muncă se va materializa în schimbarea pieselor esențiale de mobilier utilizate de bibliotecar – biroul și scaunul, care reies din analiză a nu fi adecvate. Capacitatea de muncă a bibliotecarului este influențată de caracteristicile biroului și ale scaunului folosit.

Biroul va avea un spațiu de lucru mai mare pentru a permite așezarea și manipularea lejeră a cărților, fișelor, repertoarelor și documentelor de lucru astfel încât să nu deranjeze mișcările firești ale brațelor și antebrațelor. Biroul va fi unul reglabil pe înălțime pentru adaptarea la caracteristicile antropometrice ale bibliotecarului, va fi dotat cu placă specială culisantă pentru tastatură, și mouse și va avea bară de sprijin pentru picioare la partea inferioară.

Scaunul trebuie să fie unul stabil, cu 5 puncte de sprijin pe podea, reglabil pe înălțime, ergonomic. „Folosirea scaunelor ergonomice poate duce la eliminarea unor dificultăți”, după cum recomandă specialiștii în domeniu ing.Gabriela Căldărescu și ing.George Daniel Tanasievici, profesori asociați la Facultatea de Ingineria Materialelor de la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, într-un material prezentat la Conferința Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă, desfășurată la Baia Mare, 22-24 octombrie 2007. Spătarul va fi reglabil pe înălțime și față-spate pentru susținerea dorsului, va avea mânerele reglabile pentru adaptarea la fizicul bibliotecarului și la tipul de activitate iar tapiseria scaunului va fi din material textil, de preferință, pentru a asigura schimbul de căldură.

Asigurarea ambianței fizice

Teoretic, conform planului de acțiune ferestrele-luminator din încăpere ar putea fi modificate ca mărime și poziționare pe peretele exterior. În anii anteriori au existat încercări de a obține autorizație de construire, modificarea fiind nepermisă din cauză că poate afecta structura de rezistență a clădirii. Corpurile de iluminat existente, 8 plafoniere a câte 4 tuburi cu lumină fluorescentă de 18 W sunt corpuri speciale pentru birouri și nu necesită schimbare. Ambianța fizică și implicit confortul angajatului pe timpul muncii pot fi asigurate printr-o măsură rațională: modificarea poziției mobilierului de lucru.

Biroul bibliotecarului se va reamplasa în așa fel încât să se evite reflexiile luminoase pe suprafețele plane sau pe ecranul calculatorului astfel încât să nu fie afectat confortul altor colegi de birou, în limita spațiului disponibil. O măsură recomandabilă este și înlocuirea monitorului cu tub catodic cu unul LCD prevăzut cu sistem antireflex.

Reorganizarea muncii și aplicarea unei scheme de motivare

Conținutul muncii bibliotecarului înseamnă modificarea condițiilor de muncă și influențarea factorilor psihologici. Activitatea curentă permite un regim de lucru de 4 ore consecutive și o jumătate de oră – pauză de masă. Pentru a preveni oboseala provocată de poziția șezînd și îndepărtarea monotoniei trebuie instituit un program de lucru care să permită adoptarea unor micropauze sau minipauze de 5-10 min. la fiecare oră lucrată. Munca în colectivul de informatizare este contratimp întrucât există o normă de îndeplinit iar munca poate fi uneori monotonă. Bibliotecarul, care lucrează de 4 ani în acest colectiv, chiar dacă declară că sistemul de recompense actual este stimulator, că repetitivitatea sarcinilor nu produce plictiseală, insatisfacție sau că munca lui nu este stresantă, se constată că nu are suficientă motivație pentru desfășurarea activității cu randament și bună dispoziție. Managerul este responsabil de luarea unor măsuri pentru eliminarea eventualelor motive de stres ale angajatului și pentru că sistemul de recompense actual nu este stimulator, este necesară o motivare mai puternică a bibliotecarului. Motivarea se va face urmărind schema de recompensare morală pentru evidențierea meritelor, crearea unei satisfacții profesionale și a unui climat stimulativ și competitiv. Evidențierea în cadrul ședințelor cu bibliotecarii, reflectarea activităților meritorii ale bibliotecarilor în articole de presă, pe website-ul instituției, facebook-ul bibliotecii, blogul bibliotecilor ialomițene, implementarea unui proiect intitulat “Bibliotecarul lunii” prin care este nominalizat bibliotecarul cu cele mai bune rezultate, afișarea fotografiei acestuia la panou pot determina o creștere a performațelor profesionale și a satisfacției în muncă și o mai mare implicare a lucrătorului în identificarea, adoptarea și implementatrea regulilor pe baza cărora se desfașoară activitatea.

Prezentul studiu este un instrument de lucru util managementului instituției, se poate extinde și la alte tipuri de locuri de muncă din structura bibliotecii, cum ar fi: bibliotecar la Relații cu publicul, mânuitor carte, bibliotecar-asistent, contabil, secretar, administrator, șofer, muncitor, pentru a verifica în ce măsură locurile de muncă analizate și prezentate respectă cerințele ergonomice, în ce condiții se desfășoară activitatea respectivă, oferind o imagine de ansamblu a instituției. De asemenea, poate constitui un exemplu de bună practică în alte biblioteci publice, pentru identificarea deficiențelor ergonomice, luarea măsurilor și întreprinderea acțiunilor de remediere.

Bibliografie

Monografii :

ACADEMIA ROMÂNĂ. Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Dicționarul limbii române. Tomul 5, Partea a 7-a și a 8-a, Litera E. București: Editura Academiei Române, 2010, Ediție anastatică după Dicționarul limbii române (DA) și Dicționarul limbii române (DLR), 3352 p.

DIMO, Paul. Ergonomie intelectuală cu modelul rețea. București: Editura Academiei RSR, 1983, 143 p.

ENACHE, Ionel. Managementul structurilor infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2008, 213 p.

ENACHE, Ionel. Economia structurilor infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2011, 235 p.

MONTMOLLIN, Maurice de. L’ergonomie [Ergonomia]. Paris: La Decouverte, 1986, 127 p.

NICOLESCU, Ovidiu; PLUMB, Ion, et al.. Abordări moderne în managementul și economia organizației. București: Editura Economică, 2003, vol. 2, 575 p.

RANGU, Gheorghe; BOJENESCU, Corneliu, et al.. Inițiere în ergonomie. București: Editura Tehnică, 1984, 379 p.

Monografii electronice:

ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii în birou. [online]. Universitatea din București. Resurse electronice/E-books-Științe administrative. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/enache/cuvantinainte.htm.

ENACHE, Ionel. Analiza ergonomică a locurilor de muncă în bibliotecă. [online]. Universitatea din București. Resurse electronice/E-books-Științe ale comunicării. [accesat 17.12.2014].Disponibil pe internet: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/bibliologie/7.htm.

Articole din periodice electronice:

LUPA, Cristian. Sănătatea și securitatea în muncă și standardul OHSAS 18001. În: Revista Certind [online]. 2014, nr. 1, p. 37-38. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://www.certind.ro/revista/wpcontent/uploads/2014/02/ohsas.pdf

CĂLDĂRESCU, Gabriela; TANASIEVICI, George Daniel. Afecțiuni musculo-scheletale ale funcționarilor publici. În: Lucrările Conferinței Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă [online]. 2007, p. 69-74. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: https://www.yumpu.com/ro/document/view/4238697/lucrarile-conferintei-saptamana-europeana-a-securitatii-si-sanatatii-/69.

Resurse web:

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă. In: Lege5 [online]. Indaco Systems. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://lege5.ro/Gratuit/ha3tgobt/legea-nr-319-2006-a-securitatii-si-sanatatii-in-munca.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în muncă. Microclimatul posturilor de lucru. [online]. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://www.protectiamuncii.ro/ro/good_practice/microclimatul-posturilor-de-lucru

Bibliografie

Monografii :

ACADEMIA ROMÂNĂ. Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Dicționarul limbii române. Tomul 5, Partea a 7-a și a 8-a, Litera E. București: Editura Academiei Române, 2010, Ediție anastatică după Dicționarul limbii române (DA) și Dicționarul limbii române (DLR), 3352 p.

DIMO, Paul. Ergonomie intelectuală cu modelul rețea. București: Editura Academiei RSR, 1983, 143 p.

ENACHE, Ionel. Managementul structurilor infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2008, 213 p.

ENACHE, Ionel. Economia structurilor infodocumentare. București: Editura Universității din București, 2011, 235 p.

MONTMOLLIN, Maurice de. L’ergonomie [Ergonomia]. Paris: La Decouverte, 1986, 127 p.

NICOLESCU, Ovidiu; PLUMB, Ion, et al.. Abordări moderne în managementul și economia organizației. București: Editura Economică, 2003, vol. 2, 575 p.

RANGU, Gheorghe; BOJENESCU, Corneliu, et al.. Inițiere în ergonomie. București: Editura Tehnică, 1984, 379 p.

Monografii electronice:

ENACHE, Ionel. Organizarea ergonomică a muncii în birou. [online]. Universitatea din București. Resurse electronice/E-books-Științe administrative. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/enache/cuvantinainte.htm.

ENACHE, Ionel. Analiza ergonomică a locurilor de muncă în bibliotecă. [online]. Universitatea din București. Resurse electronice/E-books-Științe ale comunicării. [accesat 17.12.2014].Disponibil pe internet: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/bibliologie/7.htm.

Articole din periodice electronice:

LUPA, Cristian. Sănătatea și securitatea în muncă și standardul OHSAS 18001. În: Revista Certind [online]. 2014, nr. 1, p. 37-38. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://www.certind.ro/revista/wpcontent/uploads/2014/02/ohsas.pdf

CĂLDĂRESCU, Gabriela; TANASIEVICI, George Daniel. Afecțiuni musculo-scheletale ale funcționarilor publici. În: Lucrările Conferinței Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă [online]. 2007, p. 69-74. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: https://www.yumpu.com/ro/document/view/4238697/lucrarile-conferintei-saptamana-europeana-a-securitatii-si-sanatatii-/69.

Resurse web:

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă. In: Lege5 [online]. Indaco Systems. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://lege5.ro/Gratuit/ha3tgobt/legea-nr-319-2006-a-securitatii-si-sanatatii-in-munca.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în muncă. Microclimatul posturilor de lucru. [online]. [accesat 17.12.2014]. Disponibil pe internet: http://www.protectiamuncii.ro/ro/good_practice/microclimatul-posturilor-de-lucru