Era Digitala Potentialul Consilierii Psihologice In Mediul Online
LUCRARE DE DISERTAȚIE
ERA DIGITALĂ: POTENȚIALUL CONSILIERII PSIHOLOGICE ÎN MEDIUL ONLINE
CUPRINS
ABSTRACT
Capitolul 1. INTRODUCERE
Capitolul 2. Repere Teoretice
2.1 Termeni și definiții
2.2 Beneficii potențiale și limite ale consilierii online
2.3 Cercetări în domeniu
2.4 Considerente etice
Capitolul 3. Scopul și obiectivele lucrării, prezentarea studiilor de caz
3.1 Scopul și obiectivele lucrării
3.2 Descrierea lotului de participanți
3.3 Prezentarea studiilor de caz
Capitolul 4. Concluzii
Bibliografie
Anexe
ABSTRACT
Lucrarea de față este o lucrare teoretică, de tip studiu de caz, prin care mi-am propus să promovez consilierea online ca fiind un serviciu psihologic util și care poate avea aceleași rezultate ca și consilierea convențională, față în față. Așa cum cercetările lui John Suler, Yaphe, Speyer, Mitchell și Kraus, asupra ciberpsihologiei și a consilierii online demonstrează că această variantă a consilierii online este la fel de bună și viabilă ca și terapia convențională și că este important ca odată cu dezvoltarea și evoluția tehnologică și psihologia trebuie să se dezvolte și ea.
Obiectivul principal a fost asistarea persoanelor care au nevoie de ajutor, dar din considerente demografice, de timp și personale nu pot ajunge la cabinet. De asemenea lotul de participanți a fost ales în funcție de tulburarea prezentă, în speță anxietate generalizată și de disponibilitate, aceștia având vârste cuprinse între 17-28 de ani, cu domiciliul în București și care accesează smartphone-ul, tableta sau computerul mai mult de 3-4 ore pe zi, acesta fiind unul dintre criteriile importante de selecție pentru desfășurarea în condiții optime a ședințelor în mediul virtual.
Lucrarea este organizată în 4 capitole, după cum urmează: Capitolul 1- Introducere; Capitolul 2- Repere Teoretice; Capitolul 3- Scopul și obiectivele lucrării, prezentarea studiilor de caz; Capitolul 4- Concluzii.
Am ales tema cu titlul „Era Digitală: Potențialul consilierii psihologice în mediul online”, deoarece consider că este o temă de actualitate și care a început deja să se dezvolte din ce în ce mai mult și a fost reglementată și de APA și de AMHCA (Asociația Americană a Consilierilor din Sănătatea Mentală). Consilierea online este din ce în ce mai răspândită în rândurile universităților din întreaga lume, deoarece există această nevoie de ajutor specializat prin mijloace tehnologice moderne și care oferă un acces rapid la aceste servicii prin intermediul internetului, oamenilor care nu pot ajunge la cabinet și care au nevoie de un astfel de ajutor mai ales în situațiile de criză.
Am folosit ca principală uneltă în lucrul cu participanții platforma Skype, dar am avut și mijloace secundare cum ar fi e-mailul și yahoo messenger la dispoziție pentru a putea comunica cu participanții. Aceștia au participat la 3 întâlniri față în față după care au participat la 3 întâlniri în mediul virtual, aceasta fiind structura ședințelor. În primele 3 ședințe s-au adunat date despre client și s-au pus 3 întrebări cu legătură directă asupra temei în prima și ultima ședință pentru a observa disponibilitatea lor de a apela la un asemenea serviciu. Rezultatele au fost pozitive și clienții au fost încântați de această opțiune.
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Cercetările referitoare la consilierea în mediul on-line s-au dezvoltat, în general, într-o abordare în două etape, începând cu opinii anecdotice și profesionale, cea mai recentă,este examinarea acestor declarații speculative prin metode empirice. Concluziile generale derivate din cele mai multe studii cantitative arată că și consilierea on-line este la fel de eficace ca și consilierea față în față și devine din ce în ce mai larg acceptată în domeniul sănătății mintale (Kraus,2010). De asemenea cercetările arată că această metodă poate fi adresată unei arii largi a tulburărilor mentale cum ar fi: anxietatea, depresia, atacurile de panică, abuzurilor de substanțe, diverselor forme de tulburări ușoare (Barak, Boniel-Nissim & Shapira, 2008) și că se poate creea și menține o alianță terapeutică pe parcursul terapiei (Murphy et al, 2009). Pentru a identifica principiile generale și cele mai bune practici de consiliere on-line, ca și opțiuni pentru viitor în acest domeniu în curs de dezvoltare se numără îmbunătățirea calității serviciilor și a accesului și îmbunătățirea metodelor de cercetare folosite pentru a studia eficacitatea consilierii on-line ( Ahern & Locke, 2010).
Cercetările preliminarii arată că exită diferențe individuale cum ar fi (trăsăturile de personalitate, nivelul de educație, cultura, mediul, locus controlul, percepția asupra stigmatizării și nivelul distresului) între persoanele care preferă să utilizeze metoda clasică de întâlniri față în față cu terapeutul și persoanele care preferă să utilizeze serviciile de consiliere online așa cum indică (Klein & Cook, 2010, Preferences for e-mental health services amongst an Australian sample. e-Journal of Applied Psychology, 6, 28-29.)
Câteva studii ce s-au efectuat pe persoanele înscrise la facultate au arătat că tinerii adulți au preferat sau au fost mai predispuși în a căuta metode mai informale ale sănătății mintale cum ar fi site-uri web sau consiliere online dar că majoritatea participanților aveau o lipsă în ceea ce privește gradul de cunoștințe și conștiinciozitate pentru a înțelege cu adevărat și pentru a folosii acel suport informațional la adevărata sa capacitate ( Klein & Cook 2010, Proudfoot el al, 2009, Richards,2009, Ryan, Shochet &Stallman, 2010).
Pentru a face față economiei zilelor noastre, psihologii, psihoterapeuții, consilierii și celelalte cadre ce oferă servicii în sfera sănătății mintale, nu pot ignora influența noilor tehnologii și a căilor de comunicație din ce în ce mai răspândite ca și număr și ca și metode. De asemenea trebuie luate în considerare, în această abordare, lipsa indicilor vizuali și potențialul crescut al interpretării greșite la nivelul citirii comportamentale, de asemenea, prin folosirea metodei de consiliere prin e-mail există riscul creșterii anxietății clientului datorită răspunsurilor întârziate și a lipsei posibilității clinicianului de a-și proteja clienții în perioada de criză, cum ar fi la extremă, cazul unei sinucideri.
Studiul curent a explorat interesul adolescenților și tinerilor adulți față de consilierea psihologică în mediul online, prin metode de video-conferință ( ex. Skype), sau de chat (Yahoo Messenger, Skype) și eventualele forumuri pentru cei care au tulburări asemănătoare sau asemenea. Chiar dacă se observă o atitudine pozitivă și orientată înspre acest mediu și metodă, nu înseamnă în mod automat acceptarea lor și utilizarea lor imediată. După definirea termenilor, recenzia următoare a literaturii de specialitate în domeniul consilierii online va examina: beneficiile și provocările comunicării online, dovezi empirice ale eficacității consilierii online, interesul public și atitudinea față de consilierea în mediul online, problematica eticii, ce training ar avea nevoie un clinician pentru a aborda această metodă. O ultima secțiune va aborda succesul inițial al acestui serviciu care este din ce în ce mai utilizat chiar de psihologi și psihoterapeuți de la noi din țară.
CAPITOLUL 2
REPERELE TEORETICE
2.1 Termeni și definiții
În cele mai multe lucrări și în sfera profesioniștilor, „consilierea online” mai este cunoscută și ca cybertherapy, ciberpsihologie, e-therapy, consiliere pe internet sau psihoterapie mediată de un computer (Barak, A., Klein, B., & Proudfoot, J. 2009, Defining internet-assisted interventions. Annals of Behavioral Medicine, 38, 4-17). Termenul de “consiliere online” în această disertație este definit ca serviciu efectuat de către un psiholog sau un profesionist al sănătății mintale prin diverse modalități asistate de Internet incluzând e-mailul, chat-ul (mesageria instant Yahoo, Skype) și video-conferințele ( Skype). Termenul de “consiliere bazată pe text” va fi specific folosit pentru a discuta despre consilierea online ce are loc prin e-mail sau alte modalități de comunicare-chat.
Consilierea online oferă două modalități de a interacționa cu clienții: comunicare asincronă și sincronă. Modalitățile asincrone includ e -mailul, forumurile, blogurile unde clientul și terapeutul nu comunică unul cu celălalt în timp real. Aici nici unul dintre participanți nu trebuie să fie la calculator în același timp și fiecare are ocazia de a lua în considerare modul în care interacționează cu celălalt (Yaphe,J.& Speyer,C.(2010).Text-based Online Counseling: Email.Online Counseling: A Handbook for Mental Health Professionals; 2nd edition Chapter 8). In interacțiunea sincronă, dialogul scris sau vorbit se produce în imp real, când și terapeutul și clientul au acces la un computer și de obicei implică mesageria instant sau video-conferință.
2.2 Beneficii potențiale și limite ale consilierii online
În situația consilierii pe bază de text, comunicarea conținutului terapeutic a scos la iveală avantaje dar și dezavantaje. Avantajele de bază ale consilierii online includ comoditate și accesul crescut pentru clienți și terapeut, abilitatea de a învinge barierele geografice, fizice sau a trece peste limitările stilului de viață al clientului cum ar fi problema programului și oferă capacitatea de a salva o copie a conversațiilor ( Barak et al, 2009, Rochlen, Zack, Speyer, 2004).
De asemenea clientul se va deschide mai repede față de terapeut, fiind într-un loc în care se simte deja în siguranță, în spațiul său personal și poate alege una din metodele prezentate mai sus pentru a interacționa cu terapeutul. Dacă luăm în considerare exprimarea terapeutică prin scris, în special natura asincronă a conversațiilor prin e-mail, le permite atât terapeutului cât și clientului un mai mare grad de auto-reflectare, prin abilitatea de a salva și a avea la dispoziție tot timpul conversațiile avute și în cazul unei neînțelegeri se poate reveni și se poate clarifica sau interpreta altfel unele pasaje, din altă perspectivă. De asemenea, s-a sugerat că scrisul poate lucra ca și mecanism de externalizare (clientul poate vedea ceea ce gândește și ceea ce simte direct pe monitor) și poate duce la o schimbare terapeutică mai rapidă (Yaphe & Speyer, 2010). Din perspectiva clinicianului, documentația scrisă a terapiei poate face procesul de supervizare, consultare, și evaluare a progresului unui client mai ușor datorită faptului că poate fi transmisă unui coleg sau supervizor pentru verificare și consultare.
În același timp, această metodă bazată pe text poate avea și efecte negative provocând pentru unii clienți o anumită stare de anxietate și este oarecum puțin rigidă. Principalele griji de luat în calcul ar fi întârzierile de timp în răspunsuri între clinician și client. De exemplu dacă un client trimite un e-mail după terminarea programului terapeutului acesta din urmă va răspunde mai târziu , această situație creând un disconfort sau distres emoțional pentru persoana care se află deja în suferință. De asemenea, „diferențele în abilitățile de scriere dintre clinician și client cresc posibilitatea unei neînțelegeri care afectează relația terapeutică, dacă empatia și cuvintele cu conținut emoțional nu sunt comunicate eficient clientului prin intermediul scrisului” (Recupero & Harms, 2010). Tocmai pentru a se evita aceste situații clinicienii trebuie să evalueze mai întâi capacitatea clientului de a scrie și să aibe un plan în cazul în care apar neînțelegeri (International Society for Mental Health Online, 2011).
Absența indiciilor care pot fi observate într-o ședință clasică este una din diferențele drastice dintre modalitățile bazate pe text și terapia clasică, unde poți observa comportamentul clientului și ținuta acestuia și unde poți observa expresiile faciale și citii limbajul corpului care pot oferii informații utile procesului terapeutic. Psihologul Jcazul în care apar neînțelegeri (International Society for Mental Health Online, 2011).
Absența indiciilor care pot fi observate într-o ședință clasică este una din diferențele drastice dintre modalitățile bazate pe text și terapia clasică, unde poți observa comportamentul clientului și ținuta acestuia și unde poți observa expresiile faciale și citii limbajul corpului care pot oferii informații utile procesului terapeutic. Psihologul J. Suller spunea că, comunicarea exclusivă prin text va avea implicări diferite depinzând de factori cum ar fi modul de interacțiune preferat de client și prezentarea problemei. Lipsa unor indici vizuali poate crea ambiguitate, inhibare și producerea anxietății deoarece acestea sunt lăsate gândirii imaginative pentru a umple golurile create de folosirea calculatorului.
Relația terapeutică, în comparație cu terapiile clasice, psihologii spun că persoanele sunt capabile să se exprime mai deschis și să ofere mai multe informații personale într-un mod mai rapid (Yaphe & Speyer, 2010). Numit și „efectul de dezinhibiție” de mulți cercetători, fenomenul este posibil în parte, faptului că oamenii se simt mai puțin vulnerabili în legătura cu deschiderea lor, într-un context de anonimitate (prin e-mail nu se vede identitatea reală a clientului și nici nu se poate verifica) și nici nu simt presiunea dezvăluirii acestor informații. S -a observat o mai mare rapiditate în dezvăluirea informațiilor sensibile, față de terapia casică unde clientului îi trebuiesc mai multe ședințe pentru a își exprima problema.
Mai este și problematica clientelei, aici trebuie avută în vedere cultura și nivelul clientului, dacă acesta este dispus sau nu să caute ajutorul în mediul online. Majoritatea persoanelor care pot căuta acest tip de ajutor sunt de obicei cele care nu sunt în mediul clinic, cei care nu au o patologie severă cum ar fi (ideația suicidară, tulburări de personalitate și borderline) (Kraus, 2010, Stofle, 2001). Există deja niște condiții specifice care s-au arătat a fi indicate pentru consilierea online sau pentru intervențiile în mediul online, prin oricare din metodele indicate mai sus și aceste intervenții includ dificultățile subclinice cum ar fi tulburarea depresivă majoră, stresul post-traumatic, fobia socială, tulburările de anxietate generalizată, adicțiile.
Metoda de consiliere prin intermediul video-conferinței, reglează în mare parte problemele ridicate de către consilierea de tip text bazată pe e-mail, aceasta permițând terapeutului să vadă persoana cu care interacționează, în timp real și să observe indicii vizuali transmiși prin intermediul microexpresiilor faciale și ale limbajulului corpului. Necesare acestei metode sunt o platformă de video-conferință și mesagerie rapidă asemenea Yahoo Messenger sau Skype și o conexiune bună la Internet pentru a facilita o comunicare cât mai fluidă între client și terapeut. Aceste conversații pot de asemenea să fie înregistrate și transcrise cu ajutorul unor programe software special create pentru aceste platforme. Înainte de orice intervenție terapeutică și consiliere online ar trebui clientului să ii se aducă la cunoștință regulile și condițiile pe care acesta trebuie să și le asume înainte de începerea consilierii.
2.3 Cercetări în domeniu
Cercetările empirice care investighează eficiența și satisfacția clientului în legătură cu consilierea online indică faptul că această metodă este comparabilă cu întâlnirile de consiliere față în față cu rezultate similare ale terapiei (Barak et al, 2008; Murphy et al, 2009). Studiile care examinează interesul clientului față de consilierea online sugerează că publicul în general este interesat și dornic de a încerca această metodă dar că majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de această oportunitate și nu înțeleg cum functionează consilierea online ( Klein și Cook, 2010; Murphy et al, 2009).
Cercetarea asupra eficienței a fost susținută de Barak care a efectu at o meta-analiză a 92 de studii, investigând eficiența diferitelor intervenții psihoterapeutice pentru o varietate de tulburări și a descoperit că acestea au avut un efect mediu. Similar, Murphy a facut tot o meta-analiză asupra 27 de studii și a comparat scorurile GAF ale clienților care beneficiază de terapie convențională și ale celor care optează pentru consilierea online pentru diferite probleme ( stres corelat cu munca, probleme maritale, anxietate, depresie etc. ) acestia din urmă având scoruri la fel de bune. Aceste descoperiri sugerează că metoda consilierii online devine din ce în ce mai viabilă și este o opțiune care poate satisface nevoia persoanelor aflate în distres psihologic.
Tot cercetările empirice au indicat faptul că, consilierea online este folositoare în tratarea unor tulburări specifice. Barak et al. (2008) a descoperit că eficiența era mai mare în problemele de natură psihologică cum ar fi depresia, anxietatea, stima de sine decât pentru cele de natură somatică cum ar fi obezitatea sau tensiunea arterială mare. Consilierea online putând fi în primul rând o variantă atrăgătoare pentru persoanele ce suferă de fobie socială sau au tipuri de personalitate evitantă și cărora le e frică să caute sau să întâlnească un terapeut, metoda consilierii online facilitând accesul acestora la ajutor.
Eficiența consilierii online este dependentă și de satisfacția clientului deoarece, aceștia pot renunța la această formă de terapie dacă aceasta nu este satisfăcătoare și nu îndeplinește nevoile clientului.
De asemenea Granello (2000) spunea că în timp ce tehnologia continuă să evolueze, interacțiunile dintre sfera tehnologiei informației (IT) și cea a evoluției prefesiilor din aria sănătății mintale vor continua să crească. Această evoluție a tehnologiei a rezultat în dezvoltarea căilor de comunicare prin intermediul computerului, acum și a smartphoneurilor. La ora actuală, milioane de oameni accesează informații în interesul sănătății pe internet(Gross, 2001; Nickelson, 2000). Oameni pot accesa informațiile și pot comunica cu un clinician, sau consilier oricând doresc, folosing mijloacele tehnologice disponibile.
Cea mai mare parte a adolescenților din ziua de astăzi învață să folosească internetul la
școală acesta făcând parte din programa școlară.
2.4 Considerente etice
Modalitate terapiei, consilierii online devine rapid o formă acceptată de terapie, date fiind eficacitatea tratamentului conform ultimelor studii. Multe din obstacolele corelate cu implementarea la nivel mondial al consilierii online sunt create de legile în vigoare și regulamentele în vigoare, de competențele clinice și de lipsa unei modalități de plată cum ar fi de exemplu gratuitatea serviciului prin posibilitate de decont de către stat( Cartreine et al, 2010, Kraus,2010). Legile de stat guvernează desfășurarea serviciilor din domeniul sănătății, iar colegiile sau asociațiile care licențiază clinicienii în domeniul sănătății mintale permit acestuia să lucreze doar în statul în care acesta este licențiat. De aceea există riscuri legale legate de această practică deoarece se pot întâmpina probleme cu risc ridicat din punct de vedere juridic cum ar fi o acțiune în instanță de malpraxis. Din acest punct de vedere acestă metodă este limitată și trebuie folosită cu grijă astfel încât să asigure o funcționare bună cu un cadru legal bine definit. Asociația Psihologilor din America adresează aceste probleme spunând că standardele etice se aplică și serviciilor psihologice oferite pe Internet(APA, 2010). Asociația Americana de Consiliere și Asociația Americană a Consilierilor din Sănătatea Mintală (AMHCA) au creat o secțiune specială în propriile coduri etice care adresează în mod clar problemele specifice corelate cu folosirea serviciilor online. Aceste secțiuni adiționale spun cum să modifici procedurile legate de consimțământul informat pentru folosirea acestora în mediul online, de asemenea vorbesc de importanța obținerii unei identificări acuratea clientului folosind software de criptare a datelor, în conformitate cu reglementările și legile în vigoare și dezvoltarea metodelor alternative de contact în situațiile de urgență( ACA, 2005; AMHCA, 2010).
Cum clienții au controlul asupra locației și a tipului de computer pe care îl folosesc pentru a comunica cu consilierul, un aspect final al eticii cere ca terapeuții să se asigure cum păstrează confidențialitatea clientul (parolarea calculatorului, salvarea și păstrarea e -mail-urilor sau înregistrarea sesiunilor de video-conferință) pe care le are cu terapeutul.
Costul acestui tip de serviciu este un factor care limitează utilizarea lui și posibila evoluție a domeniului. Majoritatea clienților care caută acest tip de intervenție trebuie să platească folosind card-ul de credit sau altă formă de plată online securizată cum ar fi Pay Pal, deoarece aceste servicii nu sunt încă decontate de către stat sau companiile de asigurări de sănătate.
CAPITOLUL 3
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII, DESCRIEREA LOTULUI DE PARTICIPANȚI, PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ
3.1 Scopul și obiectivele lucrării.
Lucrarea de față are caracter de studiu de caz, lucrare teoretică.
Am ales această temă deoarece am observat în ultima vreme o creștere a numărului de cabinete psihologice care abordează acest tip de terapie și care prezintă o arie de interes personal datorită flexibilității oferite de această metodă și datorită caracteristicii tehnologice implicate. Scopul acestei lucrări este de a aduce o viziune proprie asupra acestei metode de terapie luând în considerare cercetările făcute deja în domeniu și faptul că acestea relevă rezultate promițătoare în privința interesului adulților, studenților asupra consilierii online.
Obiectivul principal este asistarea persoanelor ce au nevoie de ajutor, dar care din considerente demografice, de timp și personale nu pot veni la cabinet.
Ca obiective secundare au fost identificarea clienților care vor să încerce această metodă, selecția acestora în funcție de disponibilitate și tulburarea prezentă și de asemenea încercarea de a răspunde la câteva întrebări.:
– Cât de informați sunt adulții și adolescenții de varianta consilierii online?
– Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la un serviciu de consiliere
online?
– Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la o terapie convențională?
3.2 Descrierea lotului de participanți
Participanții în număr de 5 sunt persoane cu vârse cuprinse între 17 – 28 de ani, din București, de ambele sexe, 3 băieți și 2 fete, de religie creștină și din medii sociale diferite. Toți participanții la acest studiu și-au exprimat acordul și consimțământul cu privire la metoda propusă de mine. Acești participanți au fost aleși deoarece s -au încadrat în cerințele necesare desfășurării optime a ședințelor de consiliere și cu toții folosesc internetul zilnic pentru un număr de 3-4 ore minim. Aceștia au avut în permanență acces la un dispozitiv electronic de tipul calculatorului, tabletei sau smartphone-ului și aveau conturi pe rețelele de socializare: facebook, yahoo messenger, skype.
Clienții au participat fiecare la un număr de 3 întâlniri față în față în timpul cărora am putut aplica chestionare pentru a putea face un diagnostic pozitiv, pentru a înțelege mai bine situația clientului. Au fost selectați după criteriul tulburării prezente, acela fiind cel al tulburării de anxietate (fiind cea mai comună în rândul clienților pe care i-am avut în timpul supervizării și practicii). Aceștia au fost întrebați dacă ar fi interesați de consilierea online, motivând că aceasta îi poate ajuta atunci când se află într -o situație de criză sau distres psihic și emoțional prin accesul rapid la ajutor.
Participanții selectați au fost de acord cu metoda propusă, de 3 întâlniri față în față urmate de alte 3-6 întâlniri în mediul virtual. La începutul întâlnirilor le-am adresat cele trei întrebări pentru a stabilii un etalon în privința informațiilor deținute de aceștia și pentru a le putea compara cu răspunsurile date la aceleași trei întrebări dar la sfârșitul intervenției.
3.4 Prezentarea studiilor de caz
Am ales 5 persoane din cele care veneau la cabinet pentru diverse probleme, pe baza criteriului vârstei și a tulburării comune, aceea fiind de tulburare de anxietate, diagnosticată prin intermediul chestionarelor pentru anxietate Beck și Hamilton. De asemenea persoanele și-au dat consimțământul informat în legătură cu metoda consilierii online dar și a structurii ședințelor, în speță 3 întâlniri față în față și între 3 -6 întâlniri în mediul online prin intermediul platformei informatice Skype.
Datorită programului de muncă personal încărcat, condițiile nu au fost cele ideale, însemnând orelede disponibilitate 08:00 – 22:00 ci au fost limitate la intervalul orar 17:00 – 22:00, condiții acceptate de către cei 5 participanți.
In primele 3 ședințe se încerca stabilirea relației terapeutice, stabili rea unui diagnostic pozitiv sau prezumtiv, după caz, aplicarea câtorva teste (Beck – depresie, Beck- Anxietate, Hamilton- anxietate, Friedman- maturitate emoțională, Schmiescheck – tendințe, Rosenberg 1965 – scala pentru stima de sine) pentru înțelegerea mai extinsă a problemei clientului, a personalității acestuia și identificarea problemelor ce au cauzat starea de distres psihic și emoțional.
In fiecare din cele 3 ședințe s -au făcut exerciții de relaxare prin diferite metode cum ar fi: de respirație ( inspiră 4 secunde , pauză 2, expiră 6), imaginative, fizice (exerciții de detensionare musculară, scuturatul mâinilor, picioarelor și capului), pentru a ajuta clientul să rupă ritmul acelei zile și să ajungă la o stare de calm, în vederea desfășurării optime a ședințelor.
După ascultarea activă a relatărilor clienților, s-au pus întrebări cu scopul găsirii de soluții și orientarea clientului către găsirea acestora. La sfârșitul fiecărei sesiuni s -a dat temă pentru acasă spre exemplu: afirmații zilnice, exerciții fizice, crearea listei de obiective, scopuri și țeluri, angajarea în hobby-uri în timpul liber, exerciții de meditație asistate de muzică, tehnici de respirație etc.
După terminarea celor 3 ședințe de consiliere față în față s -a trecut la metoda consilierii online care presupunea folosirea platformei Skype pentru desfășurarea ședinței. Am ales această metodă de video-conferință deoarece îmi poate furniza multe informații și indici vizuali datorită faptului că îl pot vedea pe client și el mă poate vede a pe mine (toți clienții aveau acces la o cameră web). Această platformă pe lângă posibilitatea video-conferinței oferă și posibilitatea comunicării tip chat- mesagerie instant online sau offline .
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 1.
DATE DE IDENTIFICARE
T.F. sex masculin, vârsta 20 de ani, rezidența în București , studii universitare, necăsătorit, religie crestină.
MOTIVELE PREZENTĂRII LA CABINET
Pacientul prezintă următoarele acuze: insomnie, urmată de dureri în piept, plictiseală, "n-am chef de nimic", anxietate.
Toate aceste simptome au început în urmă cu 7 luni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Dipsomanie.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Pacientul nu a prezentat nici un antecedent patologic.
ISTORIC PERSONAL
F. este singurul copil la părinti, aceștia fiind divorțați. Încă din copilărie a avut tot ce și-a dorit, acesta făcând parte dintr-o familie cu venituri considerabile, și din spusele lui nu a dus lipsă de nimic. Este născut în București , unde locuiește cu mama lui in prezent.
F. a urmat o școală cu profil de limba engleză, iar din punct de vedere al dezvoltării școlare și psihice a trecut prin toate etapele necesare unei dezvoltări armonioase.
F. și-ar fi dorit să iși vadă tatăl biologic mai des și să aibe o relație mai bună cu acesta, dar din păcate acesta nu iși dă interesul și nu vrea sa aibe de a face cu el.
El se descrie ca o fire, analitică, precaută dar și agresivă și că se aprinde repede.
Este îngrijorat că nu știe ce să facă, că și-a pierdut interesul față de școală, că nu mai are chef să facă nimic decât să stea în casă, cu excepția zilelor de vineri, sâmbătă și duminică, cand iese în club cu prietenii.
A folosit substanțe ilicite cum ar fi: cocaina, marijuana și alte droguri recreaționale pentru a își schimba starea dar nu a reușit decât să își schimbe și mai mult atitudinea în spectrul negativ.
ISTORICUL BOLII
–
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientului s-a efectuat cu urmatoarele probe psihologice:
1. Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotati 0-3) la care a obtinut un scor brut de 8 ,(insatisfacție, dificultăți în muncă, insomii, iritabilitate) ceea ce semnifică absența depresiei (0-9). (10-15 ușoară; 16-23 medie; 24-60 severă).
2. Scala de anxietate Hamilton (HAS) , (14 itemi) la care a obținut un scor global de 16 , ceea ce denotă anxietate moderată (>15): (anxietate: Stări emoționale frecvente de incertitudine cu privire la viitor mergând de la neliniște, sentimente de insecuritate, iritabilitate, aprehensiune până la o teroare imposibil de controlat ; tensiune: incapacitatea de a se relaxa, nervozitate, tensiuni corporale, tremurături, incapacitatea de sta locului precum și fatigabilitatea; insomniile). Severitatea simtomelor : 0- 3, 0= functionare normală.
3. Interviul clinic structurat pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV și DSM-IV-TR în urma căruia am constatat existența unor elemente de personalitate schizotipale și de personalitate paranoidă, care nu satisfac totuși criteriile pentru o tulburare de personalitate.
4. Interviul clinic structurat pentru tulburarile clinice de pe axa I a DSM , în urma căruia s-a constatat că pacientul îndeplineste criteriile pentru tulburarea de anxietate generalizata cf. DSM- IV.
5. Chestionarul Friedman pentru maturitate emoțională – scorul obținut se încadrează în clasa a 3-a, intervalul scorului fiind 18-19,corespunzător maturității emoționale.
6. Scala Acceptarii Celorlalți, unde a avut un scor de 54 este interpretată că: Manifestarea intoleranței față de alții, probabil rezultată din neîmpacarea cu sinele. Se recomanda imbunatatirea relatiilor interpersonale.
7. Scala de Stima de Sine (Rosenber 1965) – scorul obținut este de 10 ce indică o stimă de sine puțin pregnantă.
Nivel subiectiv – emoțional
În urma interviului de evaluare și a testelor aplicate și pe baza informațiilor obținute prin metoda observației, s-au constatat următoarele: Pacientul prezintă o tristețe evidentă, oscilații ale stărilor de bine, stare de anxietate generalizată fără atacuri de panică pe fondul căreia a apărut o ușoară stare depresivă .
Nivel cognitiv
– funcție perceptivă normală
– orientare temporo- spațială, auto și alla-psihică păstrată
– atenție: fatigabilitate , hipoprosexie
– funcție amnezică: hipomnezie
– ritm verbal normal
Nivel comportamental
În urma interviului au fost evidențiate următoarele aspecte :
– aspect general: îmbrăcăminte curată și îngrijită, aspect îngrijit, gestica și mimica în parametrii normali
– instinct sexul normal
– ritm nictemeral : perturbare hipnică
– conștiința bolii: prezentă
– activitate : puțin diminuată, fatigabilitate
Nivel psihofiziologic
– fatigabilitate, frecvente somatizări: transpirații, tahicardie
– tensiune musculară, răspunsuri de tresărire, mâini reci
Nivel relațional
– normal cu prietenii
– relații deficitare cu familia
Nivel de personalitate
În urma interviului clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV și DSM-IV-TR am constatat urmatoarele:
– elemente de personalitate paranoida :
– a1, a2, a3, a5, a7,
– elemente de personalitate schizotipala :
– a2, a5, a6,
DIAGNOSTIC POZITIV
Anxietate și îngrijorare excesive prezente în mai multe zile dacat sunt absente , timp de cel putin 6 luni in legatura cu o serie de evenimente sau activitati.
Axa I – Tulburare de anxietate generalizata cf. DSM-IV ( tulburari clinice)
Axa II – Elemente de personalitate paranoidă și schizotipală ; ( tulburări de personalitate)
Axa III- .
Axa IV- Niciun diagnostic.
Axa V – indice de funcționare globală GAF de 68
Criteriile DSM-IV pentru Anxietatea Generalizată
A. Anxietate și îngrijorare excesive, prezente în mai multe zile decât sunt absente, timp de cel puțin șase luni, în legătura cu o serie de evenimente sau activități(cum ar fi performanțele la lucru sau la școală).
B. Persoana consideră că îi este dificil să își controleze preocuparea.
C. Anxietatea și îngrijorarea se asociază cu trei sau mai multe din următoarele șase simptome (cel puțin unele dintre simptome fiind prezente timp de mai multe zile decât sunt absente în ultimele șase luni) :
1. neliniște sau sentimentul de “stat ca pe ghimpi”;
2. a fi rapid fatigabil
3. dificultate în concentrare sau senzația de vid mintal;
4. iritabilitate;
5. tensiune musculară;
6. perturbare de somn (dificultatea în a adormi sau în a rămâne adormit ori somn neliniștit și nesatisfăcător)
D. Focarul anxietății sau îngrijorării nu se limitează la caracteristici ale unei tulburări de pe Axa I (Axa 1 cuprinde tulburările clinice și alte condiții care pot face obiectul atenției clinice, mai puțin tulburările de personalitate și retardarea mintală, care sunt incluse pe AXA II), de exemplu, anxietatea sau îngrijorarea nu au legătură cu survenirea unui atac de panică (precum în tulburarea de panică), cu posibilitatea de a se face de rușine în public (ca în fobia socială), cu contaminarea (ca în tulburarea obsesiv-compulsivă), cu creșterea în greutate (ca în anorexie), cu acuzele somatice multiple (ca în tulburarea de somatizare) sau cu o boală gravă (ca în hipocondrie), iar anxietatea și îngrijorarea nu apar exclusiv în cursul tulburării posttraumatice de stress.
E. Anxietatea, îngrijorarea sau simptomele somatice cauzează suferință semnificativă clinic sau alterări sociale, ocupaționale sau în alte domenii importante ale funcționării.
Tulburarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (drog, medicament) sau ale unei condiții medicale generale (de exemplu hipertiroidie) și nu apare exclusiv în cursul unei tulburări afective, unei tulburări psihotice sau unei tulburări pervasive de dezvoltare.
Planul terapeutic din punctul de vedere al Psihoterapiilor Scurte:
Ședința 1: În ședința aceasta m-am concentrat pe momentul prezent, aici și acum, obiectiv. Am încercat împreună cu clientul să stabilim care este problema centrală, cu ce ne vom ocupa și ne-am centrat pe soluții și nu pe problemă. Am folosit întrebări care să ajute clientul să se orienteze către găsirea de soluții. Exemple de întrebări- Ce putem face ca să ajungem la rezultat? Ce iți aduce împlinire? Ești în contact cu tine?(centrarea pe sine) Ce imagine asupra vieții ai?(perspectiva de viitor). Cum știi tu că ceea ce-ți dorești este bine pentru tine? Care este cel mai mic pas pe care poți să-l faci? Ce ar trebui să se întâmple în interiorul tău ca să ști că îți este bine? Ce te face fericit?. Toate aceste întrebări le-am folosit pentru a găsi cât mai multe portițe și resurse ale clientului pentru a-l putea ajuta să lucreze cu ele. La sfârșitul ședintei am punctat resursele și am aplicat testul de depresie Beck și anxietate Hamilton.
Ședința 2: Obiectivul acestei ședințe este de identificare a anxietății centrale, și facem asta prin identificarea temerilor, emoțiilor, fricilor, sentimentelor, durerii, nemulțumirilor, frustrărilor și cum face față acestora în momentul prezent, aici și acum. Am fost empatic și în timp ce identificam toate elementele încercam să găsesc conexiuni între ele. Am folosit tehnici de relaxare bazate pe respirație și am lucrat cu metafore pentru a ajuta clientul să vadă într-un alt mod sau să își reprezinte în propriul fel mesajul, exerciții pentru reducerea anxietății. Am întrebat clientul care sunt activitatile plăcute pe care le poate întreprinde în timpul liber, care este suportul său social și care sunt elementele pozitive din viața sa. I-am dat ca temă găsirea unei activități în timpul liber al fiecărei zi care să îl ajute la detasarea de programul acelei zile și eventual să facă exercițiul de afirmații zilnice.
Ședința 3: În această ședință am făcut genograma clientului pentru a înțelege mai bine originea anxietății și factorilor predispozanți. Am căutat pattern-uri de gândire și scopul acestei ședinte a fost de întărire a relației terapeutice și provocare a insight-ului. Îl ajut pe client să tolereze mai bine ambivalența și nesiguranța și am încercat să încep un antrenament asertiv care pe viitor să îl ajute să depășească mai ușor situațiile care produc stări de discomfort și anxietate și care au potențialul diminuării emoțiilor negative. L-am pregătit pe client pentru întrevederile noastre în mediul online( mail, skype, yahoo messenger).
Ședința 4: În această sedință care a avut loc pe internet am încercat o schimbare a perspectivei, conștientizarea a ceea ce se întâmplă în interiorul său, focusarea pe gânduri nu pe emoții. L-am întrebat ce anume ține de el ca sa fie mai bine și ce poate face în acest sens. Am încurajat ventilarea și jocul de rol prin intermediul avatarului.
Ședința 5: Ne-am focusat pe prezent și viitor inclusiv în planul social, am determinat filosofia de viață a clientului și am văzut care sunt nevoile, valorile, reperele pe care acesta le are în relație cu el și cu ceilalți. Ne-am axat pe ce se întâmplă în interiorul său și cum acele lucruri se manifestau în viața de zi cu zi. Am aplicat tehnica scaunului gol pentru a putea observa lucrurile care îl deranjează în relația cu cel/cea din scaun.
Ședințele 6: În această ședință, după analizarea datelor culese de la client puteam deja apela la stimularea resurselor personale, lucru care poate fi facut la fiecare ședință, utilizam ceea ce clientul știe deja și ca tehnici de relaxare și ca și cunostinte și am putut încerca reîncadrarea prin prisma reperelor și eventual să organizarea unui plan de acțiune pentru viitor.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC:
Pacientul prezintă o personalitate structurată dizarmonic de tip paranoid. Pe fondul acestei structuri de personalitate este recomandată consilierea psihologică pe o durată minimă de 2 luni (8 ședințe). Anxietatea și lipsa stimei de sine sunt problemele ce trebuiesc adresate întâi, prin implementarea unui plan terapeutic. F. are resursele necesare pentru a putea trece peste perioada mai gri din ultimile 4 luni cu precadere.
De asemenea, pentru a răspunde întrebărilor din capitolul, obiective, F, la prima ședință a răspuns la întrebări după cum urmează: 1. “Nu am auzit niciodată de consiliere online”, cu toate că stă o mare parte din zi pe internet, nu s-a informat niciodată cu privire la această posibilitate. 2- „Cred că aș fi dispus dar doar din curiozitate, că nu știu cum se procedează”. 3- „ Am mai fost la psiholog, deci varianta terapiei convenționale este ok pentru mine”.
După terminarea ședințelor și experimentarea ambelor variante de terapie, răspunsurile au fost următoarele: 1- „Acum știu despre consilierea online și cred că este o variantă la fel de bună ca cea convențională, uneori chiar mai bună pentru că nu trebuie să plec de acasă”, 2- „Pe viitor voi apela la această variantă cu siguranță, doar că o să am rețineri în ceea ce privește consilierul, dacă nu îl știu sau nu am auzit de el, parcă nu îmi vine să îl contactez. Dar dacă o să fiu plecat pe undeva în străinătate și am nevoie de ajutor măcar pot să te contactez și să mă ajuți” și 3- „Mereu voi fi dispus să apelez la terapia convențională deoarece toată lumea apelează la ea și este chiar la modă să ai un psiholog”. Se poate observa, în urma experimentării o schimbare a poziției clientului față de metoda consilierii online și o menținere a poziției față de cea convențională.
STUDIU DE CAZ NUMĂRUL 2.
DATE DE IDENTIFICARE
V. sex masculin, 26 ani, București, studii universitare, salariat al unei firme private, necăsătorit, un copil, religie crestină.
MOTIVELE PREZENTARII LA CABINET
Pacientul prezintă următoarele acuze: insomnie (după despărțirea de logodnică), urmată de dureri în piept, senzația că-și pierde controlul, anxietate.
Toate acestea au aparut în urma despărțirii de logodnică.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Fără importanță.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Pacientul nu a prezentat nici un antecedent patologic.
ISTORIC PERSONAL
V. este divorțat, acesta având o fetiță de 5 ani pe care nu o vede, acesta fiind în relații destul de reci cu fosta soție, menționând că motivul divorțului a fost infidelitatea soției.
Relația cu mama este foarte distantă, acesta având o relație foarte bună cu tatăl, care în urma unui atac de cord a decedat, V. nefiind în țară în acel moment prezintă foarte multe regrete legate de faptul că nu a mai apucat să îl vadă și că ultima dată când s-au vazut s-a certat cu acesta.
Pacientul declară că este foarte gelos, posesiv și obsedat de control datorita faptului că s-au întâmplat multe lucruri neplăcute în viața lui încă din tinerețe iar datorită acestora: s-a mutat în alt oraș, și-a schimbat serviciul.
El se descrie ca o fire, analitică, omenoasă dar și agresivă și că se aprinde repede. Este din Drobeta Turnu Severin , unde locuieste mama lui în prezent, iar el locuiește în București.
Era foarte ingrijorat datorită faptului că o iubeste pe fosta prietenă și simte că a pierdut-o pentru ca a mințit.
ISTORICUL BOLII
–
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientei s-a efectuat cu următoarele probe psihologice:
Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotați 0-3) la care a obținut un scor brut de 16 , (tristețe, griji, neliniște, insomii, iritabilitate) ceea ce semnifică depresie moderată (11-26). (27-42 moderată ;43-52 severă > 53 grava.).
Scala de anxietate Hamilton (HAS) , (14 itemi) la care a obținut un scor global de 16 , ceea ce denota anxietate moderată (>15): (anxietate :Stări emoționale frecvente de incertitudine cu privire la viitor mergând de la neliniște, sentimente de insecuritate, iritabilitate, aprehensiune până la o teroare imposibil de controlat ; tensiune: incapacitatea de a se relaxa, nervozitate, tensiuni corporale, tremurături, incapacitatea de sta locului precum și fatigabilitatea; insomniile).
Severitatea simtomelor : 0- 3, 0= funcționare normală.
Interviul clinic structurat pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV și DSM-IV-TR în urma căruia am constatat existența unor elemente de personalitate narcisică și de personalitate paranoidă, care nu satisfac totuși criteriile pentru o tulburare de personalitate.
Interviul clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM , în urma căruia s-a constatat că pacientul îndeplineste criteriile pentru tulburarea de anxietate generalizată cf. DSM-IV.
Chestionarul Friedman pentru maturitate emoțională – scorul obținut se încadrează în clasa a 2-a, intervalul scorului fiind 16-17,corespunzător tendinței către imaturitate emoțională.
Nivel subiectiv – emotional
În urma interviului de evaluare și a testelor aplicate și pe baza informatiilor obținute prin metoda observației, s-au constatat urmatoarele:
Pacientul prezintă o tristețe evidentă, oscilații ale stărilor de bine, stare de anxietate generalizată fără atacuri de panică pe fondul căreia a apărut o ușoară stare depresivă .
Nivel cognitiv
funcție perceptivă normală
orientare temporo- spațială, auto și alla-psihică păstrată
atenție: fatigabilitate , hipoprosexie
funcție mnezică: hipomnezie
ritm verbal normal
Nivel comportamental
În urma interviului au fost evidențiate următoarele aspecte :
aspect general: îmbrăcăminte curată și îngrijită, aspect îngrijit, gestica și mimica în parametrii normali
instinct sexul diminuat
ritm nictemeral : perturbare hipnică
conștiința bolii: prezentă
activitate : puțin diminuată, fatigabilitate
Nivel psihofiziologic
fatigabilitate, frecvente somatizări : cefalee, palpitații, transpirații, tahicardie,
tensiune musculară, răspunsuri de tresărire, mâini reci.
Nivel relațional
normal cu prietenii
relații deficitare cu partenerul
Nivel de personalitate
În urma interviului clinic structurat pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV și DSM-IV-TR am constatat urmatoarele :
elemente de personalitate paranoidă :
a1, a2, a3, a5, a7,
elemente de personalitate narcisică :
1, 3, 5, 6, 9
DIAGNOSTIC POZITIV
Anxietate și îngrijorare excesive prezente în mai multe zile dacât sunt absente, timp de cel puțin 6 luni în legătură cu o serie de evenimente sau activități.
Axa I – Tulburare de anxietate generalizată cf. DSM-IV ( tulburări clinice)
Axa II – Elemente de personalitate paranoidă și narcisică ; ( tulburări de personalitate)
Axa III- .
Axa IV- Niciun diagnostic.
Axa V – indice de funcționare globală GAF de 58.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Anxietatea generalizată în cazul acestui client nu se datorează unei condiții medicale generale și nu este indusă de o substanță; deasemenea, nu avem de-a face cu ideile obsesive ale tulburarii obsesiv-compulsive și anxietatea nu are legătură cu survenirea unui atac de panică. De asemenea, nu este vorba despre o tulburare de adaptare, în care anxietatea nu persista mai mult de 6 luni după terminarea stresorului sau a consecințelor sale.
Voi prezenta în continuare simptomele tulburărilor anxioase după Kaplan și Sadock și criteriile DSM- IV pentru tulburare de anxietate generalizată și atacuri de panică.
Semne și simptome ale tulburărilor anxioase (după Kaplan & Sadock, 2001)
Criteriile DSM-IV pentru Anxietatea Generalizată
A. Anxietate și îngrijorare excesive, prezente în mai multe zile decât sunt absente, timp de cel puțin șase luni, în legătură cu o serie de evenimente sau activități (cum ar fi performanțele la lucru sau la școala).
B. Persoana consideră că îi este dificil să își controleze preocuparea.
C. Anxietatea și îngrijorarea se asociază cu trei sau mai multe din următoarele șase simptome (cel puțin unele dintre simptome fiind prezente timp de mai multe zile decât sunt absente în ultimele șase luni) :
1. neliniște sau sentimentul de “stat ca pe ghimpi”;
2. a fi rapid fatigabil
3. dificultate în concentrare sau senzația de vid mintal;
4. iritabilitate;
5. tensiune musculară;
6. perturbare de somn (dificultatea în a adormi sau în a rămâne adormit ori somn neliniștit și nesatisfăcător)
D. Focarul anxietății sau îngrijorării nu se limitează la caracteristici ale unei tulburări de pe Axa I (Axa 1 cuprinde tulburările clinice și alte condiții care pot face obiectul atenției clinice, mai puțin tulburările de personalitate și retardarea mintală, care sunt incluse pe AXA II), de exemplu, anxietatea sau îngrijorarea nu au legătură cu survenirea unui atac de panică (precum în tulburarea de panică), cu posibilitatea de a se face de rușine în public (ca în fobia socială), cu contaminarea (ca în tulburarea obsesiv-compulsivă), cu creșterea în greutate (ca în anorexie), cu acuzele somatice multiple (ca în tulburarea de somatizare) sau cu o boala gravă (ca în hipocondrie), iar anxietatea și îngrijorarea nu apar exclusiv în cursul tulburării posttraumatice de stress.
E. Anxietatea, îngrijorarea sau simptomele somatice cauzează suferință semnificativă clinic sau alterări sociale, ocupaționale sau în alte domenii importante ale funcționării.
Tulburarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (drog, medicament) sau ale unei condiții medicale generale (de exemplu hipertiroidie) și nu apare exclusiv în cursul unei tulburări afective, unei tulburări psihotice sau unei tulburări pervasive de dezvoltare.
Planul terapeutic:
Ședința 1: În ședinta aceasta m-am concentrat pe momentul prezent, aici și acum, obiectiv. Am încercat împreună cu clientul să stabilim care este problema centrală, cu ce ne vom ocupa și ne-am centrat pe soluții și nu pe problemă. Am folosit întrebări care să ajute clientul să se orienteze către găsirea de soluții. Exemple de întrebări- Ce putem face ca să ajungem la rezultat? Ce iți aduce împlinire? Ești în contact cu tine?(centrarea pe sine) Ce imagine asupra vieții ai?(perspectiva de viitor). Cum știi tu că ceea ce-ți dorești este bine pentru tine? Care este cel mai mic pas pe care poți să-l faci? Ce ar trebui să se întample în interiorul tău ca să ști că îți este bine? Ce te face fericit?. Toate aceste întrebări le-am folosit pentru a găsi cât mai multe portițe și resurse ale clientului pentru a-l putea ajuta sa lucreze cu ele. La sfârșitul ședintei am punctat resursele și am aplicat testul de depresie Beck și anxietate Hamilton.
Ședința 2: Obiectivul acestei ședințe este de identificare a anxietății centrale, și facem asta prin identificarea temerilor, emoțiilor, fricilor, sentimentelor, durerii, nemulțumirilor, frustrărilor și cum face față acestora în momentul prezent, aici și acum. Am fost empatic și în timp ce identificam toate elementele încercam să găsesc conexiuni între ele. Am folosit tehnici de relaxare bazate pe respirație și am lucrat cu metafore pentru a ajuta clientul să vadă într-un alt mod sau sa își reprezinte în propriul fel mesajul, exerciții pentru reducerea anxietății. Am întrebat clientul care sunt activitatile plăcute pe care le poate întreprinde în timpul liber, care este suportul său social și care sunt elementele pozitive din viața sa. I-am dat ca temă găsirea unei activități în timpul liber al fiecărei zi care să îl ajute la detasarea de programul acelei zile și eventual să facă exercițiul de afirmații zilnice.
Ședința 3: În această ședință am făcut genograma clientului pentru a înțelege mai bine originea anxietății și factorilor predispozanți. Am căutat pattern-uri de gândire și scopul acestei ședinte a fost de întărire a relației terapeutice și provocare a insight-ului. Îl ajut pe client să tolereze mai bine ambivalenta și nesiguranța și am încercat să încep un antrenament asertiv care pe viitor să îl ajute să depășească mai ușor situațiile care produc stări de discomfort și anxietate și care au potențialul diminuării emoțiilor negative. L-am pregătit pe client pentru întrevederile noastre în mediul online( mail, skype, yahoo messenger).
Ședința 4: În această sedință care a avut loc pe internet am încercat o schimbare a perspectivei, conștientizarea a ceea ce se intampla în interiorul său, focusarea pe gânduri nu pe emoții. L-am întrebat ce anume ține de el ca sa fie mai bine și ce poate face în acest sens. Am încurajat ventilarea și jocul de rol prin intermediul avatarului.
Ședința 5: Ne-am focusat pe prezent și viitor inclusiv în planul social, am determinat filosofia de viață a clientului și am văzut care sunt nevoile, valorile, reperele pe care acesta le are în relație cu el și cu ceilalți. Ne-am axat pe ce se întâmplă în interiorul său și cum acele lucruri se manifestau în viața de zi cu zi. Am aplicat tehnica scaunului gol pentru a putea observa lucrurile care îl deranjează în relația cu cel/cea din scaun.
Ședințele 6: În această ședință, după analizarea datelor culese de la client puteam deja apela la stimularea resurselor personale, lucru care poate fi facut la fiecare ședință, utilizăm ceea ce clientul știe deja și ca tehnici de relaxare și ca și cunostinte și am putut încerca reîncadrarea prin prisma reperelor și eventual să organizarea unui plan de acțiune pentru viitor.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC:
Pacientul prezintă o personalitate structurată dizarmonic de tip narcisic și paranoid.
Pe fondul acestei personalități și a obiceiului de a stereotipa și de a fi posesiv și a lipsei de încredere în cel de lângă, V. a reușit prin atitudinea sa să o facă pe logodnica lui să il dea afara din casă și să se despartă de el. V. are un nivel ridicat de distres emoțional și în timpul acestui episod, trăsăturile personalității sale sunt mai accentuate. Anxietatea , impulsivitatea l-au făcut să acționeze și să ia decizii pripite, urmate de sentimentul de vinovăție și regret, care la rândul lor i-au produs și mai mult discomfort psihic și emoțional. Gândurile obsesive și puțin paranoide l-au împiedicat pe V. să aibe o relație armonioasă cu persoanele semnificative din viața lui, deoarece de fiecare dată a văzut doar ce este mai rău la persoanele respective, nu le-a apreciat și le-a îndepărtat prin comportamentul său puțin violent.
În prima ședință V. A răspuns celor 3 întrebări în următorul fel: 1- „Habar nu aveam că există această variantă la noi, că eu nu am timp să caut, să mă interesez, că am altele pe cap și nu știam că în România se poate practica așa ceva, credeam că doar în America”, 2- „Păi, dispus sunt, că până la urmă orice ajutor e bun, cred că e bine că aș putea să îl accesez și când sunt în delegații cu munca, dar, da e o idee bună.”, 3-„ Dacă sunt dispus să apelez și la consilierea online, sunt dispus să apelez și la cea clasică, că aceea e baza.”.
După terminarea ședințelor, față în față dar și în mediul online, clientul a răspuns acestor întrebări astfel: 1- „Acuma că am văzut cu ce se mănâncă și cum funcționează și după ce am mai citit și eu pe internet, știu ce e și cred că pe viitor va fi din ce în ce mai folosită, că lumea nu are timp să meargă la cabinet mereu, sau poate e plecată și nu are acces.”, 2- „ Cu siguranță voi mai apela la el din motive de conveniență, e ușor și când ai vreo criză, e chiar indicat să te concentrezi pe altceva decât să faci prostii.”, 3- „Aici deja nu mai am ce să răspund, voi apela și la aceasta deoarece îți dă o altă senzație, e mai oficială, e reală, în sensul că ai terapeutul acolo cu tine și te simți în siguranță.”.
Se poate observa și în cazul lui V. că există o îmbunătățire la nivel informațional, a cunoștințelor asupra conceptului de consiliere online, îl recunoaște ca și benefic și indicat în anumite situații, dar preferă totuși abordarea convențională deoarece se potrivește mai bine credințelor lui și principiilor personale, după cum putem sesiza din răspunsul numărul 3, unde zice că îi dă o senzație mai oficială, mai reală și securizantă.
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 3
DATE DE IDENTIFICARE
O. sex masculin, 28 ani, domiciliat în Bucuresti , de profesie economist, salariat al unei firme de asigurări , necăsătorit, un copil, religie crestină.
MOTIVELE PREZENTARII LA CABINET
Pacientul prezintă următoarele acuze: insomnie, tahicardie, senzația că-și pierde controlul, anxietate, senzația de frică când rămâne singur, lipsa poftei de mâncare, fumatul excesiv.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Fără importanță.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Pacientul nu a prezentat nici un antecedent patologic.
ISTORIC PERSONAL
Născut în București, face parte dintr-o familie organizată, monogamă, monoparentală( în urma decesului tatălui). Ambii părinți sunt prezentați ca având funcții foarte importante, mai puțin tatăl care a decedat în urmă cu câțiva ani în urma unui atac de cord. Nu a dus niciodată lipsă de nimic din punct de vedere material și spune că a avut o copilărie normală, că s-a simțit iubit de către părinți dar că mereu a ținut mai mult la tată deoarece mama “Mă sufoca prea mult cu grija ei”. Și-a desfășurat activitatea scolastică la un liceu de prestigiu din București. Dezvoltarea psihomotorie pe categoriile de vârstă a fost în limitele normale.
Legătura dintre el și părinți era una bună în special cu tatăl, care simțea că îl înțelege mai bine și care îl ajuta să treacă de perioadele sale grele. Ambii părinți fiind firi calde și care îi ofereau suportul afectiv și psihic necesar.
Fiind mai slab din fire, și cu tendința de atașament rapid față de persoanele de sex opus, s-a îndrăgostit de toate fetele cu care a fost și a devenit foarte repede dependent de relația cu acestea,” Nu știu ce o să fac fără ea”, cu una din ele având și un copil, pe care nu îl vede dar căruia îi plătește pensia alimentară, neștiind dacă este sau nu al lui copilul, “Nu știu ce să fac, că nu știu dacă e al meu sau nu, nu mă lasă să îl văd, nu vrea decât banii mei și atât”.
ISTORICUL BOLII
–
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientului s-a efectuat cu următoarele probe psihologice:
Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotati 0-3) la care a obținut un scor brut de 20, (tristete, griji, neliniste, insomii, iritabilitate ) ceea ce semnifică depresie moderat (11-26). (27-42 moderată ;43-52 severă > 53 grava.).
Scala de anxietate Hamilton (HAS) , (14 itemi) la care a obținut un scor global de 16 , ceea ce denotă anxietate moderată (>15): (anxietate :Stări emoționale frecvente de incertitudine cu privire la viitor mergând de la neliniște, sentimente de insecuritate, iritabilitate, aprehensiune până la o teroare imposibil de controlat ; tensiune: incapacitatea de a se relaxa, nervozitate, tensiuni corporale, tremurături, incapacitatea de sta locului precum și fatigabilitatea; insomniile).
Severitatea simtomelor : 0- 3, 0= functionare normala.
Interviul clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV și DSM-IV-TR în urma căruia am constatat existența unor elemente de personalitate histrionică și de personalitate dependentă, care nu satisfac totusi criteriile pentru o tulburare de personalitate.
Interviul clinic structurat pentru tulburarile clinice de pe axa I a DSM , în urma căruia s-a constatat că pacientul îndeplineste criteriile pentru tulburarea de anxietate generalizată cf. DSM-IV.
Chestionarul Friedman pentru maturitate emotionala – scorul obtnut se incadreaza in clasa a 2-a, intervalul scorului fiind 16-17,corespunzator tendintei catre imaturitate emotionala.
Nivel subiectiv – emoțional
În urma interviului de evaluare și a testelor aplicate și pe baza informațiilor obținute prin metoda observației, s-au constatat urmatoarele:
Pacientul prezintă o tristețe evidentă, ținută neîngrijită, oscilații ale stărilor de bine, stare de anxietate generalizată însoțită de atacuri de panică pe fondul căreia a aparut o stare depresivă majoră.
Nivel cognitiv
funcție perceptivă normală
orientare temporo- spațială, auto și alla-psihică păstrată
atenție: fatigabilitate , hipoprosexie
funcție mnezică: hipomnezie
ritm verbal normal
Nivel comportamental
În urma interviului au fost evidențiate următoarele aspecte:
aspect general: stil vestimentar dezordonat, aspect neîngrijit, gestica și mimica restrânsă
instinct sexul diminuat
ritm nictemeral : perturbare hipnică
conștiința bolii: prezentă
activitate : puțin diminuată, fatigabilitate
Nivel psihofiziologic
fatigabilitate, frecvente somatizări : cefalee, palpitații, transpirații, tahicardie,
tensiune musculară, răspunsuri de tresărire, mâini reci.
Nivel relațional
relații deficitare cu prietenii
relatii deficitare cu partenerul și mama
Nivel de personalitate
În urma interviului clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV si DSM-IV-TR am constatat urmatoarele :
elemente de personalitate histrionică :
a1, a2, a6, a7, a8,
elemente de personalitate dependentă :
1, 2, 3, 5, 6
DIAGNOSTIC POZITIV
Anxietate si ingrijorare excesive prezente in mai multe zile dacat sunt absente , timp de cel putin 6 luni in legatura cu o serie de evenimente sau activitati.
Axa I – Tulburare de anxietate generalizata cf. DSM-IV ( tulburari clinice)
Axa II – Elemente de personalitate histrionică și dependentă ; ( tulburari de personalitate)
Axa III- Sindrom cefalgic, vestibular periferic, dureri epigastrice, abuz de substanțe toxice.
Axa IV- Niciun diagnostic.
Axa V – indice de funcționare globală GAF de 61.
Criteriile DSM-IV pentru Anxietatea Generalizată
A. Anxietate și îngrijorare excesive, prezente în mai multe zile decât sunt absente, timp de cel puțin șase luni, în legătură cu o serie de evenimente sau activități (cum ar fi performanțele la lucru sau la școală).
B. Persoana consideră că îi este dificil să își controleze preocuparea.
C. Anxietatea și îngrijorarea se asociază cu trei sau mai multe din urmatoarele șase simptome (cel putin unele dintre simptome fiind prezente timp de mai multe zile decat sunt absente in ultimele sase luni) :
1. neliniște sau sentimentul de “stat ca pe ghimpi”;
2. a fi rapid fatigabil
3. dificultate în concentrare sau senzația de vid mintal;
4. iritabilitate;
5. tensiune musculară;
6. perturbare de somn (dificultatea în a adormi sau în a rămâne adormit ori somn nelinistit și nesatisfăcător)
D. Focarul anxietății sau îngrijorării nu se limitează la caracteristici ale unei tulburări de pe Axa I (Axa 1 cuprinde tulburările clinice și alte condiții care pot face obiectul atenției clinice, mai putin tulburările de personalitate și retardarea mintală, care sunt incluse pe AXA II), de exemplu, anxietatea sau îngrijorarea nu au legătură cu survenirea unui atac de panica (precum în tulburarea de panică), cu posibilitatea de a se face de rușine în public (ca în fobia socială), cu contaminarea (ca în tulburarea obsesiv-compulsivă), cu creșterea în greutate (ca în anorexie), cu acuzele somatice multiple (ca în tulburarea de somatizare) sau cu o boala grava (ca în hipocondrie), iar anxietatea și îngrijorarea nu apar exclusiv în cursul tulburării posttraumatice de stress.
E. Anxietatea, îngrijorarea sau simptomele somatice cauzează suferință semnificativă clinic sau alterări sociale, ocupaționale sau în alte domenii importante ale funcționării.
Tulburarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei subsanțe (drog, medicament) sau ale unei condiții medicale generale (de exemplu hipertiroidie) și nu apare exclusiv în cursul unei tulburări afective, unei tulburări psihotice sau unei tulburări pervasive de dezvoltare.
Planul terapeutic:
Ședința 1: În ședința aceasta m-am concentrat pe momentul prezent, aici și acum, obiectiv. Am încercat împreună cu clientul să stabilim care este problema centrală, cu ce ne vom ocupa și ne-am centrat pe soluții și nu pe problemă. Am folosit întrebări care să ajute clientul să se orienteze către găsirea de soluții. Exemple de intrebari- Ce putem face ca să ajungem la rezultat? Ce iți aduce împlinire? Esti în contact cu tine?(centrarea pe sine) Ce imagine asupra vieții ai?(perspectiva de viitor). Cum știi tu ca ceea ce-ți dorești este bine pentru tine? Care este cel mai mic pas pe care poți să-l faci? Ce ar trebui să se întâmple în interiorul tău ca să ști că îți este bine? Ce te face fericit?. Toate aceste întrebări le-am folosit pentru a găsi cât mai multe portițe și resurse ale clientului pentru a-l putea ajuta sa lucreze cu ele. La sfârșitul ședinței aș puncta resursele și am aplicat testul de depresie Beck și anxietate Hamilton.
Ședința 2: Obiectivul acestei ședințe este de identificare a anxietății centrale, și facem asta prin identificarea temerilor, emoțiilor, fricilor, sentimentelor, durerii, nemulțumirilor, frustrărilor și cum face față acestora în momentul prezent, aici și acum. Am fost empatic și în timp ce identificam toate elementele încercam să găsesc conexiuni între ele. Am folosit tehnici de relaxare bazate pe respirație și am lucrat cu metafore pentru a ajuta clientul să vadă într-un alt mod sau sa își reprezinte în propriul fel mesajul, exerciții pentru reducerea anxietății. Am întrebat clientul care sunt activitatile plăcute pe care le poate întreprinde în timpul liber, care este suportul său social și care sunt elementele pozitive din viața sa. I-am dat ca temă găsirea unei activități în timpul liber al fiecărei zi care să îl ajute la detasarea de programul acelei zile și eventual să facă exercițiul de afirmații zilnice.
Ședința 3: In aceasta sedinta am făcut genograma clientului pentru a înțelege mai bine originea anxietății și factorilor predispozanți.Am căutat pattern-uri de gândire și scopul acestei ședinte a fost de întărire a relației terapeutice și provocare a insight-ului. Il ajut pe client să tolereze mai bine ambivalenta și nesiguranța și am încercat să încep un antrenament asertiv care pe viitor să îl ajute să depășească mai ușor situațiile care produc stări de discomfort și anxietate și care au potențialul diminuării emoțiilor negative. L-am pregătir pe client pentru întrevederile noastre în mediul online( mail, skype, yahoo messenger).
Ședința 4: In această sedință care a avut loc pe internet am încercat o schimbare a perspectivei, conștientizarea a ceea ce se intampla în interiorul său, focusarea pe gânduri nu pe emoții. L-am întrebat ce anume ține de el ca sa fie mai bine și ce poate face în acest sens. Am încurajat ventilarea și jocul de rol prin intermediul avatarului.
Ședința 5: Ne-am focusat pe prezent și viitor inclusiv în planul social, am determinat filosofia de viață a clientului și am văzut care sunt nevoile, valorile, reperele pe care acesta le are în relație cu el și cu ceilalți. Ne-am axat pe ce se întâmplă în interiorul său și cum acele lucruri se manifestau în viața de zi cu zi. Am aplicat tehnica scaunului gol pentru a putea observa lucrurile care il deranjeaza în relația cu cel/cea din scaun.
Ședințele 6: In această ședință, după analizarea datelor culese de la client puteam deja apela la stimularea resurselor personale, lucru care poate fi facut la fiecare ședință, utilizam ceea ce clientul știe deja și ca tehnici de relaxare și ca și cunostinte și am putut încerca reîncadrarea prin prisma reperelor și eventual să organizarea unui plan de acțiune pentru viitor.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC:
Pacientul prezintă o personalitate structurată dizarmonic de tip histrionic și dependent.
Pe fondul acestei personalități, O. tinde să își creeze stările care duc la anxietate și care duc la stările de panică și de rău prin intermediul gândurilor negative și atitudinii oarecum infantile asupra realitații. O. are un nivel ridicat de distres emotional și în timpul perioadelor în care anxietatea este destul de mare, trăsăturile personalității sale tind să fie mai accentuate. Anxietatea , ingrijorarea si simtomele somatice( dureri de burta, insomnii, tahicardii) i-au cauzat suferinta semnificativa clinic sau alterari sociale, ocupationale si in alte domenii importante ale functionarii.
La începutul ședințelor i-au fost prezentate aceleași întrebări ca și celorlalți clienți la care a răspuns după cum urmează: 1-„ Am auzit de consilierea online, că am o prietenă care și-a deschis un cabinet de psihologie și mi-a zis că face și ea consiliere online și că are nu știu ce avantaje și era foarte încântată că sunt și oameni care abordează această metodă”, 2- „Eu personal aș fi dispus să apelez la aceste servicii dacă ar fi mai larg răspândite, că acum este cam greu să îți formezi o opinie deoarece nu prea găsești multe informații în legătura cu metoda, cu ce faci, cum faci, dar aș apela la un serviciu de genul, din curiozitate.”, 3-„ Consider că este de bază, terapia convențională, dar depinde foarte mult la cine mergi, ce metodă are, cum îți organizezi programul, dar da eu unul o să merg la psiholog oricând o să am o problemă căreia nu-i fac față.”
La sfârșitul sedințelor răspunsurile au fost:1- „ Acuma, după ce mi-ai explicat cum stă treaba și am făcut ședințele acelea online, știu destule despre cum funcționează și înțeleg mai bine la ce se referea prietena aceea a mea de care ți-am spus în prima ședință.”, 2-„ Cu siguranță voi apela la consilierea online, o să vezi că dau mesaj pe Skype cu o zi înainte ca să vorbim, că știu că ai programul încărcat.”, 3- „Așa cum am zis și la început, asta rămâne de bază și personal o prefer.”
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 4
DATE DE IDENTIFICARE
M.O sex feminin, 24 ani, Bucuresti , studii universitare, nu lucrează în prezent , necasatorită.
MOTIVELE PREZENTARII LA CABINET
Clienta se prezintă la cabinet în scopul suplimentării terapiei medicamentoase administrată în tratarea depresiei și anxietății. Prezintă o simptomatologie predominant depresivă, însoțită de tulburări hipnice și dezechilibre alimentare. Se remarcă o toleranță scăzută la frustrare însoțită de instabilitate timică, plâns facil și frecvent și impulsivitate. Simptomele persistă de mai mult de un an de zile, fiind sub tratament de mai bine de 6 luni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
A declarat că și părinții au avut tulburări de-a lungul timpului, în special legate de abuzul de substanțe, dar nu poate preciza diagnosticul sau tratamentul.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Reflux gastroesofagian.
ISTORIC PERSONAL
In copilărie, clientei i-a fost limitată interacțiunea cu copii de aceeași vârstă, astfel fiind izolată și forțată să-și petreacă timpul mai mult singură sau cu părinții, citind sau jucându-se singură cu păpușile, sau cântând la chitară. Tatăl nu prea s-a implicat în creșterea clientei, având o atitudine indiferentă, distantă. Aceasta a dormit în pat cu mama ei până la vârsta de 10 ani, având o relație simbiotică cu aceasta. In momentul în care și-a dorit separarea, au apărut problemele. Tot ceea ce făcea nu era pe placul mamei, iar M. în felul acesta intra în tot felul de situații periculoase, numai pentru a își demonstra independența. Reacțiile mamei au fost pe măsură și astfel au apărut interdicțiile și impunerea modului de viață.
Clienta încă locuiește cu părinții, climatul familial fiind insecurizant, părinții acesteia fiind divorțați dar locuind împreună de la divorț.
A terminat facultatea de Management al Turismului, dar nu este implicată în domeniu, cautând un loc de muncă în zona barurilor, restaurantelor, pentru a își câștiga independența financiară.
ISTORICUL BOLII
Clienta declară că tot timpul a fost tristă, retrasă și sceptică în ceea ce privește oamenii, trăsătură introiectată de la mamă. Debutul propriu-zis, a fost în urmă cu un an când clienta, în urma unei enterocolite acute, a refuzat să mai mănânce mâncare gătită și acest comportament a persistat 3-4 luni. In prezent, în urma tratamentului medicamentos anti-depresiv, a început să mănânce diversificat. Debutul tulburării a survenit în aceeași perioadă sau a fost declanșat de despărțirea de iubitul ei cu care era împreună din clasa a 9-a dar cu care nu avea o relație foarte satisfăcătoare ci „Ii era comod și bine, chiar dacă se certau des”, dar care îi satisfăcea nevoia de interacțiune și afecțiune.
A început să simtă o tristețe apăsătoare, apatie, schimb al dispoziției, nu mai reușea să facă față sarcinilor uzuale, a renunțat la master după primul an pe care îl terminase cu bine. A început să piardă nopțile și să doarmă în timpul zilei, nu mai făcea altceva decât să se uite la seriale pe internet. A mers la mai mulți psihologi de-a lungul timpului, cu care declară că a avut relații bune și care au ajutat-o. După mai multe investigații psihiatrice, un psihiatru i-a prescris tramanet cu Xanax și Cipralex. Rezultatele au fost vizibile.
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientei s-a efectuat cu urmatoarele probe psihologice:
Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotati 0-3) la care a obtinut un scor brut de 27 , (tristete, autoacuzare, pierderea controlului, iritabilitate ) ceea ce semnifica depresie moderată .(27-42 moderată ;43-52 severă > 53 grava.).
Scala de anxietate Hamilton (HAS) , (14 itemi) la care a obtinut un scor global de 28 , ceea ce denota anxietate severă (>15): (anxietate :Stări emoționale frecvente de incertitudine cu privire la viitor mergând de la neliniște, sentimente de insecuritate, iritabilitate, aprehensiune până la o teroare imposibil de controlat ; tensiune: incapacitatea de a se relaxa, nervozitate, tensiuni corporale, tremurături, incapacitatea de sta locului precum și fatigabilitatea; insomniile).
Severit simtomelor : 0- 3, 0= functionare normala.
Chestionarului de personalitate SCID-II si interviul clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV si DSM-IV-TR in urma caruia am constatat existenta unor elemente de personalitate evitantă si de personalitate dependentă, care nu satisfac totusi criteriile pentru o tulburare de personalitate.
Interviul clinici structurat pentru tulburarile clinice de pe axa I a DSM , in urma caruia s-a constatat ca pacientul indeplineste criteriile pentru tulburarea de anxietate generalizata cf. DSM-IV.
Chestionarul Friedman pentru maturitate emotionala – scorul obtnut se incadreaza in clasa a 2-a, intervalul scorului fiind 16-17,corespunzator tendintei catre imaturitate emotionala.
Nivel subiectiv – emotional
In urma interviului de evaluare si a testelor aplicate si pe baza informatiilor obtinute prin metoda observatiei, s-au constatat urmatoarele:
Pacienta prezinta o tristete evidenta, oscilatii ale starilor de bine, stare de anxietate generalizata(mai ales în prezența mamei),inhibiție în exprimare, slaba capacitate de comunicare asertivă.
Nivel cognitiv
functie perceptiva normala
orientare temporo- spatiala, auto si alla-psihica pastrata
atentie: fatigabilitate , hipoprosexie selectivă.
functie mnezica: hipermnezie
ritm verbal normal, discurs coerent
Nivel comportamental
In urma interviului au fost evidentiate urmatoarele aspecte :
aspect general: îmbracaminte curata si ingrijita, aspect ingrijit, gestica si mimica in parametrii normali, facies anxios, contact fizual dificil de realizat.
instinct sexul nemodificat
ritm nictemeral : perturbare hipnica
constiinta bolii: prezenta
activitate : diminuată, fatigabilitate, nu face nimic voluntar.
Nivel psihofiziologic
fatigabilitate, frecvente somatizari : cefalee, palpitatii, transpiratii, tahicardie,
tensiune musculara, raspunsuri de tresarire, maini reci.
Nivel relational
dezvoltă freu relații, mai ales cu persoanele de același sex, dar e mulțumită de cele pe care le întemeiază în mediul virtual
relații bune cu partenerul actual de viață
în familie nu are relații deloc sănătoase, încă se află în relație de simbioză cu mama.
Nivel de personalitate
In urma aplicarii chestionarului de personalitate SCID-II, ce acopera 11 tulburari de personalitate din DSM-IV si categoriile din Anexa: tulburarea de personalitate dependentă si tulburarea de personalitate evitantă, si a interviului clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV si DSM-IV-TR am constatat urmatoarele :
elemente de personalitate dependentă :
are dificultăți în a lua decizii comune fără reasigurări din partea altora
necesită ca alții să își asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieții ei
are dificultăți în a-și exprima dezacordul față de alții din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea
caută urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă se termină
elemente de personalitate evitantă :
este preocupată de faptul de a nu fi criticată sau rejectată în situații sociale
hipersensibilitate la evaluare negativă
refuză să-și asume riscuri personale sau să se angajeze în orice activități noi din cauza faptului că acestea ar putea să o pună în dificultate
Criteriile nu sunt suficiente pentru un diagnostic de tulburare de personalitate
DIAGNOSTIC POZITIV
Anxietatea și dispoziția depresivă prezente in mai multe zile dacat sunt absente , timp de cel putin 6 luni in legatura cu o serie de evenimente sau activitati.
Axa I – Tulburare de anxietate generalizata cf. DSM-IV ( tulburari clinice)
Axa II – Elemente dezadaptative de personalitate dependentă și evitantă ; ( tulburari de personalitate)
Axa III- Reflux gastroesofagian
Axa IV- Probleme cu grupul de suport primar: hiperprotecția parentală, divorțul părinților, probleme profesionale: absența unui loc de muncă.
Axa V – indice de functionare globala GAF de 54.
Criteriile DSM-IV pentru Anxietatea Generalizata
A. Anxietate si ingrijorare excesive, prezente in mai multe zile decat sunt absente, timp de cel putin sase luni, in legatura cu o serie de evenimente sau activitati (cum ar fi performantele la lucru sau la scoala).
B. Persoana considera ca ii este dificil sa isi controleze preocuparea.
C. Anxietatea si ingrijorarea se asociaza cu trei sau mai multe din urmatoarele sase simptome (cel putin unele dintre simptome fiind prezente timp de mai multe zile decat sunt absente in ultimele sase luni) :
1. neliniste sau sentimentul de “stat ca pe ghimpi”;
2. a fi rapid fatigabil
3. dificultate in concentrare sau senzatia de vid mintal;
4. iritabilitate;
5. tensiune musculara;
6. perturbare de somn (dificultatea in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator)
D. Focarul anxietatii sau ingrijorarii nu se limiteaza la caracteristici ale unei tulburari de pe Axa I (Axa 1 cuprinde tulburarile clinice si alte conditii care pot face obiectul atentiei clinice, mai putin tulburarile de personalitate si retardarea mintala, care sunt incluse pe AXA II), de exemplu, anxietatea sau ingrijorarea nu au legatura cu survenirea unui atac de panica (precum in tulburarea de panica), cu posibilitatea de a se face de rusine in public (ca in fobia sociala), cu contaminarea (ca in tulburarea obsesiv-compulsiva), cu cresterea in greutate (ca in anorexie), cu acuzele somatice multiple (ca in tulburarea de somatizare) sau cu o boala grava (ca in hipocondrie), iar anxietatea si ingrijorarea nu apar exclusiv in cursul tulburarii posttraumatice de stress.
E. Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice cauzeaza suferinta semnificativa clinic sau alterari sociale, ocupationale sau in alte domenii importante ale functionarii.
Tulburarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (drog, medicament) sau ale unei conditii medicale generale (de exemplu hipertiroidie) si nu apare exclusiv in cursul unei tulburari afective, unei tulburari psihotice sau unei tulburari pervasive de dezvoltare.
Planul terapeutic din punctul de vedere al Psihoterapiilor Scurte:
Sedinta 1: In sedinta aceasta m-am concentrat pe momentul prezent, aici și acum, obiectiv. Am încercat împreună cu clientul să stabilim care este problema centrală, cu ce ne vom ocupa și ne-am centrat pe soluții și nu pe problemă. Am folosit întrebări care să ajute clientul să se orienteze către găsirea de soluții. Exemple de intrebari- Ce putem face ca sa ajungem la rezultat? Ce iți aduce împlinire? Esti în contact cu tine?(centrarea pe sine) Ce imagine asupra vieții ai?(perspectiva de viitor). Cum stii tu ca ceea ce-ti doresti este bine pentru tine? Care este cel mai mic pas pe care poti sa-l faci? Ce ar trebui sa se intample in interiorul tau ca sa sti ca iti este bine? Ce te face fericit?. Toate aceste intrebari le-am folosit pentru a găsi cât mai multe portițe și resurse ale clientului pentru a-l putea ajuta sa lucreze cu ele. La sfarsitul sedintei as puncta resursele și am aplicat testul de depresie Beck și anxietate Hamilton.
Sedinta 2: Obiectivul acestei ședințe este de identificare a anxietății centrale, și facem asta prin identificarea temerilor, emoțiilor, fricilor, sentimentelor, durerii, nemulțumirilor, frustrărilor și cum face față acestora în momentul prezent, aici și acum. Am fost empatic și în timp ce identificam toate elementele încercam să găsesc conexiuni între ele. Am folosit tehnici de relaxare bazate pe respirație și am lucrat cu metafore pentru a ajuta clientul să vadă într-un alt mod sau sa își reprezinte în propriul fel mesajul, exerciții pentru reducerea anxietății. Am întrebat clientul care sunt activitatile plăcute pe care le poate întreprinde în timpul liber, care este suportul său social și care sunt elementele pozitive din viața sa. I-am dat ca temă găsirea unei activități în timpul liber al fiecărei zi care să îl ajute la detasarea de programul acelei zile și eventual să facă exercițiul de afirmații zilnice.
Sedinta 3: In aceasta sedinta am făcut genograma clientului pentru a înțelege mai bine originea anxietății și factorilor predispozanți.Am căutat pattern-uri de gândire și scopul acestei ședinte a fost de întărire a relației terapeutice și provocare a insight-ului. Il ajut pe client să tolereze mai bine ambivalenta și nesiguranța și am încercat să încep un antrenament asertiv care pe viitor să îl ajute să depășească mai ușor situațiile care produc stări de discomfort și anxietate și care au potențialul diminuării emoțiilor negative. L-am pregătir pe client pentru întrevederile noastre în mediul online( mail, skype, yahoo messenger).
Sedinta 4: In această sedință care a avut loc pe internet am încercat o schimbare a perspectivei, conștientizarea a ceea ce se intampla în interiorul său, focusarea pe gânduri nu pe emoții. L-am întrebat ce anume ține de el ca sa fie mai bine și ce poate face în acest sens. Am încurajat ventilarea și jocul de rol prin intermediul avatarului.
Sedinta 5: Ne-am focusat pe prezent și viitor inclusiv în planul social, am determinat filosofia de viață a clientului și am văzut care sunt nevoile, valorile, reperele pe care acesta le are în relație cu el și cu ceilalți. Ne-am axat pe ce se întâmplă în interiorul său și cum acele lucruri se manifestau în viața de zi cu zi. Am aplicat tehnica scaunului gol pentru a putea observa lucrurile care il deranjeaza în relația cu cel/cea din scaun.
Sedintele 6: In această ședință, după analizarea datelor culese de la client puteam deja apela la stimularea resurselor personale, lucru care poate fi facut la fiecare ședință, utilizam ceea ce clientul știe deja și ca tehnici de relaxare și ca și cunostinte și am putut încerca reîncadrarea prin prisma reperelor și eventual să organizarea unui plan de acțiune pentru viitor.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC:
Clienta prezintă o personalitate structurata dizarmonic de tip dependent-evitant.
Pe fondul acestei personalități a avut mari dificulăți în a se adapta din punct de vedere social, de a creea prietenii de durată. M.O. are un nivel ridicat de distres emoțional datorită faptului că încă locuiește cu părinții și datorită prezenței mamei care îi crează o stare anxioasă puternică. Datorită restricțiilor puse de mamă încă din copilărie, îi e frică de interacțiunea cu oamenii, fiind sceptică și retrasă, singurul mediu în care se simte în siguranță este cel online, unde are prieteni din alte țări, cu care vorbește pe facebook sau skype și pe care i-a cunoscut în diverse jocuri online.
Pentru a răspunde întrebărilor din capitolul obiective în speță:
– Cât de informați sunt adulții și adolescenții de varianta consilierii online?
– Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la un serviciu de consiliere
online?
– Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la o terapie convențională?
M.O spune că :1- „Am citit pe internet despre această metodă dar că nu am încercat-o deoarece îmi era greu să am încredere într-o persoană pe care nu a văzut-o niciodată și nu știam dacă va funcționa și cum se va desfășura ședința”. Pentru a răspunde celei de-a doua întrebări, a relatat că „Eram dispusă să apelez la acest serviciu dar ca o ultimă variantă deoarece eram sceptică cu privire la rezultatele obținute în acest mod, dar eram interesată deoarece puteam să o fac de acasă fără ca mama să afle”. Iar cu privire la terapia convențională a zis că „Este foarte bună și voi apela la ea ori de câte ori voi avea nevoie să resolv anumite probleme apărute în decursul timpului și cu care nu sunt obișnuită”. După terminarea sedințelor, M.O a răspuns la întrebări astfel:1-„ Acum sunt informată pentru că am văzut cum se desfășoară”, 2-„ Sunt dispusă să mai apelez la astfel de ajutor deoarece pentru mine a mers și am avut o experiență plăcută”, 3-„ Da, terapia convențională este cea de la care am plecat în primul rând și va rămâne de referință pentru mine”.
M.O, ca și celelalte persoane, consideră consilierea online facilă și utilă dar din discuții reiese că ar prefera terapia convențională deoarece o ajută mai mult suportul oferit de psiholog față în față decât prin intermediul consilierii online, pe care o va mai aborda și cu alte ocazii, mai ales că vede că este o metodă din ce în ce mai folosită de către psihologi și spune că „ Mă simt bine să știu că am un psiholog la un click distanță.”
STUDIU DE CAZ NUMARUL 5.
DATE DE IDENTIFICARE
A.I sex feminin, 18 ani, Bucuresti , studii de liceu, nu lucrează în prezent , necasatorită.
MOTIVELE PREZENTARII LA CABINET
Clienta se prezintă la cabinet în scopul rezolvării problemelor pe care părinții ei le-au creat și acuză că din cauza lor este anxioasă și depresivă. Prezintă o simptomatologie predominant anxioasă, însoțită de tulburări alimentare. Se remarcă o toleranță scăzută la frustrare și impulsivitate. Simptomele persistă de mai mult de 3 luni de zile „ De când fratele meu s-a despărțit de nevastă, ai mei se ceartă într-una și dau vina pe mine și se iau de mine cu orice ocazie”.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Nu a avut până în prezent nici un antecedent medical și nici pe linie maternă sau paternă nu apare vreo problemă de ordin psihologic, nici o tulburare sau boală psihică.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
Absente
ISTORIC PERSONAL
In copilărie, clientei i-a fost facilitată interacțiunea cu copii de aceeași vârstă, fiind înscrisă la o școală cu reputație bună și fiindu-i facilitate excursii și tabere pentru dezvoltarea ei personală armonioasă. Astfel a putut să aibe parte de o educație bună, datorită părințiolor care au făcut tot posibilul pentru a îi oferi tot ce are nevoie ca să fie în rând cu „lumea”. De mică A.I a luat lecții de vioară și de chitară, lucruri pe care le-a abandonat mai târziu deoarece nu erau „ Cool”. Tatăl lui A.I este prezentat ca fiind un om boem, non-conformist și care tot timpul este critic la adresa ei și care are așteptări mari de la ea.Mama este prezentată ca fiind capul familiei și că ea este cea care decide ce are voie A să facă și ce nu are voie, are o relație instabilă cu aceasta, pe care o acuză că este severă, exagerată și incorectă, că este prea protectivă și că o sună din oră în oră să o verifice chiar dacă este la școală sau cu prietenii în oraș și de multe ori îi strică ziua chemând-o acasă pentru a face treabă. Relația cu fratele e bună acum dar nu mereu a fost așa deoarece când erau mici se băteau des. Clienta încă locuiește cu părinții, climatul familial fiind insecurizant, părinții acesteia, după despărțirea fratelui ei de nevastă au devenit și mai sufocanți și mai pretențioși în ceea ce o privește pe ea, oarecum a fost o mutare a focusului pe mezină.
Rezultatele academice sunt bune dar în ultimile luni se observă un declin datorită tensiunii și presiunii puse pe aceasta, deoarece crede că toată lumea este cu ochii pe ea și că părinții săi au așteptări mari de la ea și că nu trebuie să îi dezamăgească dar că s-a săturat să facă doar ce vor ai ei, că vrea să fie independentă.
In relația cu ceilalți, spune că îi place să „umble cu oamenii cool” din școală și că îi place să fie în centrul atenției, dar că nu mereu se simte bine așa. Este sociabilă și deschisă, se prezintă ca fiind o fire extrovertă și plină de energie.
ISTORICUL BOLII
–
EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientei s-a efectuat cu urmatoarele probe psihologice:
Inventarul de depresie Beck ,(21 itemi, cotati 0-3) la care a obtinut un scor brut de 16 , (tristete, iritabilitate ) ceea ce semnifica depresie moderată(11-24) (43-52 severă > 53 grava.).
Scala de anxietate Hamilton (HAS) , (14 itemi) la care a obtinut un scor global de 20, ceea ce denota anxietate severă (>15): (anxietate :Stări emoționale frecvente de incertitudine cu privire la viitor mergând de la neliniște, sentimente de insecuritate, iritabilitate, aprehensiune până la o teroare imposibil de controlat ; tensiune: incapacitatea de a se relaxa, nervozitate, tensiuni corporale, tremurături, incapacitatea de sta locului precum și fatigabilitatea; insomniile).
Severit simtomelor : 0- 3, 0= functionare normala.
Chestionarului de personalitate SCID-II si interviul clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV si DSM-IV-TR in urma caruia am constatat existenta unor elemente de personalitate histrionică și de personalitate dependentă, care nu satisfac totusi criteriile pentru o tulburare de personalitate.
Interviul clinici structurat pentru tulburarile clinice de pe axa I a DSM , in urma caruia s-a constatat ca pacientul indeplineste criteriile pentru tulburarea de anxietate generalizata cf. DSM-IV.
Chestionarul Friedman pentru maturitate emotionala – scorul obtnut se incadreaza in clasa a 2-a, intervalul scorului fiind 16-17,corespunzator tendintei catre imaturitate emotionala.
Nivel subiectiv – emotional
In urma interviului de evaluare si a testelor aplicate si pe baza informatiilor obtinute prin metoda observatiei, s-au constatat urmatoarele:
Pacienta prezinta o tristete evidenta, oscilatii ale starilor de bine, stare de anxietate generalizata(mai ales în prezența mamei), capacitate slabă de comunicare asertivă cu părinții.
Nivel cognitiv
functie perceptiva normala
orientare temporo- spatiala, auto si alla-psihica pastrata
atentie: fatigabilitate.
functie mnezica: hipermnezie
ritm verbal normal, discurs coerent
Nivel comportamental
In urma interviului au fost evidențiate urmatoarele aspecte :
aspect general: îmbracaminte curată și îngrijită, aspect îngrijit, gestica și mimica în parametrii normali, facies anxios, contact fizual ușor de realizat.
instinct sexul nemodificat
ritm nictemeral : perturbare hipnică
constiinta bolii: prezentă
activitate : diminuată, fatigabilitate, nu face nimic voluntar.
Nivel psihofiziologic
fatigabilitate, frecvente somatizari : cefalee, palpitatii, transpiratii.
tensiune musculara, raspunsuri de tresarire, maini reci.
Nivel relational
dezvoltă ușor relații, mai ales cu persoanele de sex opus, și multe dintre acestea le creează în mediul virtual
relații bune cu partenerul actual de viață
în familie nu are relații deloc armonioase, lipsa comunicării asertive între părinți și clientă.
Nivel de personalitate
In urma aplicarii chestionarului de personalitate SCID-II, ce acopera 11 tulburari de personalitate din DSM-IV si categoriile din Anexa: tulburarea de personalitate dependentă si tulburarea de personalitate evitantă, si a interviului clinic structurat pentru tulburarile clinice de personalitate de pe axa II a DSM-IV si DSM-IV-TR am constatat urmatoarele :
elemente de personalitate dependentă :
are dificultăți în a lua decizii comune fără reasigurări din partea altora
necesită ca alții să își asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieții ei
are dificultăți în a-și exprima dezacordul față de alții din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea
caută urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă se termină
elemente de personalitate histrionică :
este incomodată de situațiile în care nu este în centrul atenției
manifestă autodramatizare, teatralism, și o expresie exagerată a emoțiilor
este sugestionabilă, ușor de de influențat.
Criteriile nu sunt suficiente pentru un diagnostic de tulburare de personalitate
DIAGNOSTIC POZITIV
Anxietatea și dispoziția depresivă prezente in mai multe zile dacat sunt absente , timp de cel putin 6 luni in legatura cu o serie de evenimente sau activitati.
Axa I – Tulburare de anxietate generalizata cf. DSM-IV ( tulburari clinice)
Axa II – Elemente dezadaptative de personalitate dependentă și histrionică ; ( tulburari de personalitate)
Axa III- –
Axa IV- Probleme cu grupul de suport primar: hiperprotecția parentală.
Axa V – indice de functionare globala GAF de 64
Criteriile DSM-IV pentru Anxietatea Generalizata
A. Anxietate si ingrijorare excesive, prezente in mai multe zile decat sunt absente, timp de cel putin sase luni, in legatura cu o serie de evenimente sau activitati (cum ar fi performantele la lucru sau la scoala).
B. Persoana considera ca ii este dificil sa isi controleze preocuparea.
C. Anxietatea si ingrijorarea se asociaza cu trei sau mai multe din urmatoarele sase simptome (cel putin unele dintre simptome fiind prezente timp de mai multe zile decat sunt absente in ultimele sase luni) :
1. neliniste sau sentimentul de “stat ca pe ghimpi”;
2. a fi rapid fatigabil
3. dificultate in concentrare sau senzatia de vid mintal;
4. iritabilitate;
5. tensiune musculara;
6. perturbare de somn (dificultatea in a adormi sau in a ramane adormit ori somn nelinistit si nesatisfacator)
D. Focarul anxietatii sau ingrijorarii nu se limiteaza la caracteristici ale unei tulburari de pe Axa I (Axa 1 cuprinde tulburarile clinice si alte conditii care pot face obiectul atentiei clinice, mai putin tulburarile de personalitate si retardarea mintala, care sunt incluse pe AXA II), de exemplu, anxietatea sau ingrijorarea nu au legatura cu survenirea unui atac de panica (precum in tulburarea de panica), cu posibilitatea de a se face de rusine in public (ca in fobia sociala), cu contaminarea (ca in tulburarea obsesiv-compulsiva), cu cresterea in greutate (ca in anorexie), cu acuzele somatice multiple (ca in tulburarea de somatizare) sau cu o boala grava (ca in hipocondrie), iar anxietatea si ingrijorarea nu apar exclusiv in cursul tulburarii posttraumatice de stress.
E. Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice cauzeaza suferinta semnificativa clinic sau alterari sociale, ocupationale sau in alte domenii importante ale functionarii.
Tulburarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (drog, medicament) sau ale unei conditii medicale generale (de exemplu hipertiroidie) si nu apare exclusiv in cursul unei tulburari afective, unei tulburari psihotice sau unei tulburari pervasive de dezvoltare.
Planul terapeutic din punctul de vedere al Psihoterapiilor Scurte:
Sedinta 1: In sedinta aceasta m-am concentrat pe momentul prezent, aici și acum, obiectiv. Am încercat împreună cu clientul să stabilim care este problema centrală, cu ce ne vom ocupa și ne-am centrat pe soluții și nu pe problemă. Am folosit întrebări care să ajute clientul să se orienteze către găsirea de soluții. Exemple de intrebari- Ce putem face ca sa ajungem la rezultat? Ce iți aduce împlinire? Esti în contact cu tine?(centrarea pe sine) Ce imagine asupra vieții ai?(perspectiva de viitor). Cum stii tu ca ceea ce-ti doresti este bine pentru tine? Care este cel mai mic pas pe care poti sa-l faci? Ce ar trebui sa se intample in interiorul tau ca sa sti ca iti este bine? Ce te face fericit?. Toate aceste intrebari le-am folosit pentru a găsi cât mai multe portițe și resurse ale clientului pentru a-l putea ajuta sa lucreze cu ele. La sfarsitul sedintei as puncta resursele și am aplicat testul de depresie Beck și anxietate Hamilton.
Sedinta 2: Obiectivul acestei ședințe este de identificare a anxietății centrale, și facem asta prin identificarea temerilor, emoțiilor, fricilor, sentimentelor, durerii, nemulțumirilor, frustrărilor și cum face față acestora în momentul prezent, aici și acum. Am fost empatic și în timp ce identificam toate elementele încercam să găsesc conexiuni între ele. Am folosit tehnici de relaxare bazate pe respirație și am lucrat cu metafore pentru a ajuta clientul să vadă într-un alt mod sau sa își reprezinte în propriul fel mesajul, exerciții pentru reducerea anxietății. Am întrebat clientul care sunt activitatile plăcute pe care le poate întreprinde în timpul liber, care este suportul său social și care sunt elementele pozitive din viața sa. I-am dat ca temă găsirea unei activități în timpul liber al fiecărei zi care să îl ajute la detasarea de programul acelei zile și eventual să facă exercițiul de afirmații zilnice.
Sedinta 3: In aceasta sedinta am făcut genograma clientului pentru a înțelege mai bine originea anxietății și factorilor predispozanți.Am căutat pattern-uri de gândire și scopul acestei ședinte a fost de întărire a relației terapeutice și provocare a insight-ului. Il ajut pe client să tolereze mai bine ambivalenta și nesiguranța și am încercat să încep un antrenament asertiv care pe viitor să îl ajute să depășească mai ușor situațiile care produc stări de discomfort și anxietate și care au potențialul diminuării emoțiilor negative. L-am pregătir pe client pentru întrevederile noastre în mediul online( mail, skype, yahoo messenger).
Sedinta 4: In această sedință care a avut loc pe internet am încercat o schimbare a perspectivei, conștientizarea a ceea ce se intampla în interiorul său, focusarea pe gânduri nu pe emoții. L-am întrebat ce anume ține de el ca sa fie mai bine și ce poate face în acest sens. Am încurajat ventilarea și jocul de rol prin intermediul avatarului.
Sedinta 5: Ne-am focusat pe prezent și viitor inclusiv în planul social, am determinat filosofia de viață a clientului și am văzut care sunt nevoile, valorile, reperele pe care acesta le are în relație cu el și cu ceilalți. Ne-am axat pe ce se întâmplă în interiorul său și cum acele lucruri se manifestau în viața de zi cu zi. Am aplicat tehnica scaunului gol pentru a putea observa lucrurile care il deranjeaza în relația cu cel/cea din scaun.
Sedintele 6: In această ședință, după analizarea datelor culese de la client puteam deja apela la stimularea resurselor personale, lucru care poate fi facut la fiecare ședință, utilizam ceea ce clientul știe deja și ca tehnici de relaxare și ca și cunostinte și am putut încerca reîncadrarea prin prisma reperelor și eventual să organizarea unui plan de acțiune pentru viitor.
CONCLUZIILE EXAMENULUI PSIHOLOGIC:
Clienta prezintă o personalitate structurată dizarmonic de tip dependent-histrionic.
A.I are un nivel mediu de distres emoțional datorită faptului că încă locuiește cu părinții și datorită prezenței mamei i se declanșează o stare anxioasă puternică. Datorită restricțiilor puse de mamă încă din copilărie, îi e frică să facă greșeli și să încerce lucruri noi, singurul mediu în care se simte în siguranță este cel din cabinet și cu prietenul.
In încercarea de a răspunde celor 3 întrebări din obiective, în speță:
– Cât de informați sunt adulții și adolescenții de varianta consilierii online?
– Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la un serviciu de consiliere
online?
– Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la o terapie convențională.
Clienta nu știa de existența posibilității consilierii online dar se gândea că ținând cont de pasul în care evoluează tehnologia aceste lucruri o să fie posibilie. In ceea ce privește disponibilitatea acesteia de a încerca varianta consilierii online, a zis că ar fi o idee foarte bună deoarece îl poate accesa în situațiile de criză și când se simte rău sau are probleme, ar prefera să apele la serviciul online și să se ventileze decât să facă ceva regretabil. Iar cu privire la terapia convențională, a zis că la început „Mi-a fost rușine”, deoarece îi era frică ca lumea să nu o stigmatizeze și să o creadă nebună că merge la psiholog, dar că este dispusă să apeleze pe viitor la terapia convențională.
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Plecând de la ideea de asistare a persoanelor care au nevoie de consiliere psihologică, dar care din considerente demografice, de timp și personale nu pot merge la un cabinet psihologic, am elaborat un plan de asistare a persoanelor respective în mediul online prin intermediul diferitelor platforme disponibile la ora actuală.
Persoanele, 5 la număr, au participat la 3 întrevederi față în față după care au participat la cele virtuale, prin intermediul platformei Skype, aceasta punând la dispoziție opțiunea de video-conferință care era necesară pentru desfășurarea optimă a ședințelor deoarece permitea observarea comportamentului clientului și analiza limbajului corpului. Erau necesare de asemenea, o conexiune bună la internet, un laptop, calculator, tabletă sau smartphone care să fie dotate cu o cameră video, microfon și difuzoare pentru a facilita comunicarea.
Tot ca obiective am avut răspunsul la 3 întrebări adresate participanților atât în prima ședință cât și în ultima pentru a putea observa o schimbare a atitudinii față de consilierea online. Voi reamintii acele întrebări care sunt: Cât de informați sunt adulții și adolescenții de varianta consilierii online? Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la un serviciu de consiliere online? Cât de dispuși sunt adulții sau adolescenții să apeleze la o terapie convențională?. Aceste întrebări au fost personalizate și s-au transformat în : Ai auzit până acum de varianta consilierii online? Cât de dispus/ă ești să apelezi la varianta consilierii online? Cât de dispus/ă ești să apelezi la consilierea convențională?.
Toți participanții au răspuns la aceste întrebări și s-a putut observa după terminarea ședințelor și după ce au văzut cum se desfășoare aceste ședințe de consiliere online, o atitudine pozitivă a acestora față de acest tip de intervenție și un interes sporit.
Cu toate că cercetările în domeniul consilierii online nu sunt foarte multe și nu reprezintă un domeniu încă bine dezvoltat, consider că pe viitor acesta va fi integrat în lista de servicii psihologice datorită evoluției tehnologice și datorită faptului că oferă o oarecare flexibilitate a interacțiunii și luând în considerare că adolescenții din ziua de azi petrec foarte mult timp în fața calculatorului sau pe smartphone, putem face o predicție asupra generațiilor următoare și dacă psihologul dorește să țină pasul cu evoluția tehnologică va trebui să își adauge la portofoliu și un astfel de serviciu. Există limite așa cum am menționat în lucrare, dar acestea pot fi depășite în viitorul apropiat odată cu avansarea tehnologică și cu pregătirea psihologilor în această direcție.
Există și obstacole cum ar fi disponibilitatea psihologului față de acest tip de serviciu, gradul de conținere a clientului, interpretarea corectă a comportamenului prin intermediul video-conferinței, empatizarea. De asemenea există și beneficii cum ar fi: accesul crescut pentru clienți și terapeut, abilitatea de a învinge barierele geografice, fizice și de a trece peste limitările stilului de viață al clientului cum ar fi problema programului și oferă posibilitatea salvării conversațiilor sau înregistrării acestora.
Consider că varianta consilierii online este una viabilă și va fi accesată din ce în ce mai mult deoarece odată cu evoluția tehnologică și serviciile psihologice vor trebui să țină pasul și să se adapteze la noul climat. Este o realitate că majoritatea tinerilor, adolescenților și tinerilor adulți petrec mai mult de 3-4 ore pe zii în fața calculatorului sau dispozitivelor electronice, adulții petrec și 8 ore pe zi la muncă în fața unui calculator și luând în considerare acest aspect este necesar ca fiecare psiholog să poată oferi acest tip de serviciu, de consiliere sau terapie online prin intermediul e-mailului, mesageriei instant, blogului, forumurilor, video-conferinței pentru a putea face față economiei zilelor noastre.
BIBLIOGRAFIE
Yahpe, J., & Speyer, C. (2010). Text-based online counseling: Email. In R. Kraus, J.S.
Zack, & G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.3-18). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Zack, J.S. (2010). Legal issues for online counseling. In R. Kraus, J.S. Zack,
& G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.85-106). San Diego, CA: Elsevier Academic Press
Suler, J. (2010).The psychology of text relationships. In R. Kraus, J.S. Zack, & G.
Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals
(2nd ed.) (pp.3-18). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Murphy, L.J., Parnass, P. Mitchell, D.L., Hallett, R., Cayley, P., & Seagram, S. (2009).
Client satisfaction and outcome comparisons of online and face-to-face counseling methods. British Journal of Social Work, 39, 627-640. doi:10.1093/bjsw/bcp041
Proudfoot, J.G., Parker, G.B., Benoit, M., Manicavasagar, V., Smith, M.,& MCrim, A.G. (2009). What happens after diagnosis? Understanding the experiences of patients with newly-diagnosed bipolar disorder. Health Expectations, 12, 120-129. doi:
10.1111/j.1369-7625.2009.00541.x
Recupero, P.R., & Harms, S. (2010). Using email to conduct a therapeutic relationship. In Anthony, K., Nagel, D.M., & Goss, S. (Eds.), The use of technology in mental health [applications, ethics and practice] (pp. 3-14). Springfield, IL: Charles C Thomas Publisher, LTD.
Kraus, R. (2010). Ethical issues in online counseling. In R. Kraus, J.S. Zack,
& G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.85-106). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Klein, B., & Cook, S. (2010). Preferences for e-mental health services amongst an online Australian sample. Electronic Journal of Applied Psychology, 6(1), 27-38.
International Society for Mental Health Online (2011). Assessing a person’s suitability for online counseling. Retrieved from https://www.ismho.org/therapy_suitability_assessment.asp
Fenichel, M.A. (2010). Online behavior, communication, and experience. In R. Kraus, J.S. Zack, & G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.3-20). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Cartreine, J.A., Ahern, D.K., & Locke, S.E. (2010). A roadmap to computer-based psychotherapy in the United States. Harvard Review of Psychiatry, 18(2), 80-95. doi: 10.3109/10673221003707702
Barak, A., Klein, B., & Proudfoot, J. (2009). Defining internet-supported therapeutic interventions. Annals of Behavioral Medicine, 38, 4-17. doi: 10.1007/s12160-009-
9130-7
Barak, A., Hen, L., Boniel-Nissim, M., & Shapira, N. (2008). A comprehensive review and a meta-analysis of the effectiveness of internet-based psychotherapeutic interventions. Journal of Technology in Human Services, 26, 109-160.
American Psychological Association. (2010). American Psychological Association ethical principles of psychologists and code of conduct 2010 amendments. Retrieved from http://www.apa.org/ethics/code/index.aspx
American Mental Health Counselors Association. (2010). American Mental Health Counselors Association code of ethics. Retrieved October 17, 2010 from Retrieved from https://www.amhca.org/assets/news/AMHCA_Code_of_Ethics_2010_w_paginati on_cxd_51110.pdf
American Counseling Association (2005). ACA Code of Ethics. Retrieved from http://www.counseling.org/resources/codeofethics/TP/home/ct2.aspx
Klein, B. (2010). e-Interventions and psychology: Time to log on! InPsych, 32, 20-22
Andrew, G. & Erskine, A. (2003). Reducing the burden of anxiety and depressive disorders: Therole of computerized clinician assistance [Electronic version]. Current Opinion in Psychiatry, 16, 41-44
Granello, P. (2000). Historical context: The relationship of computer technologies and counseling. In J.W. Bloom & G.R. Walz (Eds.). Cybercounseling and cyberlearning: Strategies and resources for the millennium. (pp.3-17). Alexandria, VA : American Counseling Association.
Nickelson, F. (2000). Telecommunication trends and professional practice [Versiunea Online], Practitioner Focus 12, 2.
Klein, B., & Cook, S. (2010). Preferences for e-mental health services amongst an Australian sample. e-Journal of Applied Psychology, 6, 28-29.
Hanley, T., & Reynolds, D.J. (2009). Counseling psychology and the internet: A review of the qualitative research into online outcomes and alliances within text-based therapy. Counseling Psychology Review, 24(2), 4-13.
The Online Clinical Case Study Group of the International Society for Mental Health Online: A Report from the Millennium Group, citit pe http://ismho.org/casestudy/ccsgmg.htm
ISMHO Case Study Group, Assessing a Person's Suitability for Online Therapy, citit pe http://ismho.org/casestudy/ccsgas.htm
National Board for Certified Counselors, The Practice of Online Counseling, citit pe http://www.nbcc.org/ethics/webethics.htm
*** http://ro.wikibooks.org/wiki/Psihologie_clinic%C4%83
*** http://www.romedic.ro/tulburarile-de-personalitate
Stofle, G.S.(2001), Choosing an online therapist. Harrisburg, PA: White Hat Communications
BIBLIOGRAFIE
Yahpe, J., & Speyer, C. (2010). Text-based online counseling: Email. In R. Kraus, J.S.
Zack, & G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.3-18). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Zack, J.S. (2010). Legal issues for online counseling. In R. Kraus, J.S. Zack,
& G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.85-106). San Diego, CA: Elsevier Academic Press
Suler, J. (2010).The psychology of text relationships. In R. Kraus, J.S. Zack, & G.
Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals
(2nd ed.) (pp.3-18). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Murphy, L.J., Parnass, P. Mitchell, D.L., Hallett, R., Cayley, P., & Seagram, S. (2009).
Client satisfaction and outcome comparisons of online and face-to-face counseling methods. British Journal of Social Work, 39, 627-640. doi:10.1093/bjsw/bcp041
Proudfoot, J.G., Parker, G.B., Benoit, M., Manicavasagar, V., Smith, M.,& MCrim, A.G. (2009). What happens after diagnosis? Understanding the experiences of patients with newly-diagnosed bipolar disorder. Health Expectations, 12, 120-129. doi:
10.1111/j.1369-7625.2009.00541.x
Recupero, P.R., & Harms, S. (2010). Using email to conduct a therapeutic relationship. In Anthony, K., Nagel, D.M., & Goss, S. (Eds.), The use of technology in mental health [applications, ethics and practice] (pp. 3-14). Springfield, IL: Charles C Thomas Publisher, LTD.
Kraus, R. (2010). Ethical issues in online counseling. In R. Kraus, J.S. Zack,
& G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.85-106). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Klein, B., & Cook, S. (2010). Preferences for e-mental health services amongst an online Australian sample. Electronic Journal of Applied Psychology, 6(1), 27-38.
International Society for Mental Health Online (2011). Assessing a person’s suitability for online counseling. Retrieved from https://www.ismho.org/therapy_suitability_assessment.asp
Fenichel, M.A. (2010). Online behavior, communication, and experience. In R. Kraus, J.S. Zack, & G. Stricker (Eds.), Online counseling: A handbook for mental health professionals (2nd ed.) (pp.3-20). San Diego, CA: Elsevier Academic Press.
Cartreine, J.A., Ahern, D.K., & Locke, S.E. (2010). A roadmap to computer-based psychotherapy in the United States. Harvard Review of Psychiatry, 18(2), 80-95. doi: 10.3109/10673221003707702
Barak, A., Klein, B., & Proudfoot, J. (2009). Defining internet-supported therapeutic interventions. Annals of Behavioral Medicine, 38, 4-17. doi: 10.1007/s12160-009-
9130-7
Barak, A., Hen, L., Boniel-Nissim, M., & Shapira, N. (2008). A comprehensive review and a meta-analysis of the effectiveness of internet-based psychotherapeutic interventions. Journal of Technology in Human Services, 26, 109-160.
American Psychological Association. (2010). American Psychological Association ethical principles of psychologists and code of conduct 2010 amendments. Retrieved from http://www.apa.org/ethics/code/index.aspx
American Mental Health Counselors Association. (2010). American Mental Health Counselors Association code of ethics. Retrieved October 17, 2010 from Retrieved from https://www.amhca.org/assets/news/AMHCA_Code_of_Ethics_2010_w_paginati on_cxd_51110.pdf
American Counseling Association (2005). ACA Code of Ethics. Retrieved from http://www.counseling.org/resources/codeofethics/TP/home/ct2.aspx
Klein, B. (2010). e-Interventions and psychology: Time to log on! InPsych, 32, 20-22
Andrew, G. & Erskine, A. (2003). Reducing the burden of anxiety and depressive disorders: Therole of computerized clinician assistance [Electronic version]. Current Opinion in Psychiatry, 16, 41-44
Granello, P. (2000). Historical context: The relationship of computer technologies and counseling. In J.W. Bloom & G.R. Walz (Eds.). Cybercounseling and cyberlearning: Strategies and resources for the millennium. (pp.3-17). Alexandria, VA : American Counseling Association.
Nickelson, F. (2000). Telecommunication trends and professional practice [Versiunea Online], Practitioner Focus 12, 2.
Klein, B., & Cook, S. (2010). Preferences for e-mental health services amongst an Australian sample. e-Journal of Applied Psychology, 6, 28-29.
Hanley, T., & Reynolds, D.J. (2009). Counseling psychology and the internet: A review of the qualitative research into online outcomes and alliances within text-based therapy. Counseling Psychology Review, 24(2), 4-13.
The Online Clinical Case Study Group of the International Society for Mental Health Online: A Report from the Millennium Group, citit pe http://ismho.org/casestudy/ccsgmg.htm
ISMHO Case Study Group, Assessing a Person's Suitability for Online Therapy, citit pe http://ismho.org/casestudy/ccsgas.htm
National Board for Certified Counselors, The Practice of Online Counseling, citit pe http://www.nbcc.org/ethics/webethics.htm
*** http://ro.wikibooks.org/wiki/Psihologie_clinic%C4%83
*** http://www.romedic.ro/tulburarile-de-personalitate
Stofle, G.S.(2001), Choosing an online therapist. Harrisburg, PA: White Hat Communications
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Era Digitala Potentialul Consilierii Psihologice In Mediul Online (ID: 165192)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.