ENUNȚAREA ȘI NUANȚAREA PROGRAMELOR DE ARHITECTURĂ CE POT ACTIVA CLĂDIRILE DE PATRIMOIU INDUSTRIAL Student : FÎCEA OANA -MARIA Îndrumator : Prof…. [615106]

1
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR Ă ȘI URBANISM "ION MINCU" BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE ARHITECTUR Ă

ENUNȚAREA ȘI NUANȚAREA PROGRAMELOR DE
ARHITECTURĂ CE POT ACTIVA CLĂDIRILE DE
PATRIMOIU INDUSTRIAL

Student: [anonimizat] : Prof. dr.arh. TOADER POPESCU

Lucrare de licen ță
– aprilie 2017 –

2
CUPRINS :
Capitolul 1. Introducere :
1.1 Argument
1.2 Obiectivele și structura lucrării
1.3 Cuvinte cheie
Capitolul 2.Patrimoniul
2.1 Introducerea în patrimoniu
2.2 Patrimoniul industrial
Capitolul 3. Clădirile industriale
3.1 Evoluția programului arhitecturii industriale
3.1.1 Arhitectura industrială în România
3.2 Situația actuală ( dezvoltarea durabila)
3.3 Paticularitățile clădirilor industriale
3.4 Necesitate contemporană – Conversia
3.5 Identificarea noilor programe pentru conversie
Capitolul 4. Schemă programe pentru patrimoniu industrial
4.1 Factorii determinanți
4.2 Schema programelor
4.2.1 Tipuri de categorii propuse în conversie
4.3 Metode de activare prin intermediul fucțiunilor
4.4 Aplicarea schemei – Studii de caz a conversiei existente
Capitol 5. Concluzii
Capitolul 6. Studiu de caz – Uzina Filaret
Anex e

3
Bibliograf ie
Plan de id ei
Capitolul 1. Introduce
1.1 Argument
Tema aleasă propune identificarea printr -o schemă a programele care pot activa clădir ile
industriale fără a le afecta calitățile arhitecturale , pornind de la o problemă contemporană ,
aceea a lipsei de interes pentru păstrarea mărturiei istorică . Studiul are la bază o întrebare
fundamentală : Care sunt func țiunile ce pot activa corespunzător o clădirea din cadrul
patrimoniului industrial ?"
1.2 Obiectivele și structurarea lucrării
Structurarea pe capitole va urmări următorul parcurs:
Patrimoniu > Clădiri industriale > Conversie > Programe > Schema funcțională > Verificarea
schemei pe conversii existente > Concluzii > Aplicarea pe Uzina Filaret .
1.3 Cuvinte cheie
Patrimoniu , Clădiri industriale , Conversie , Program .
Capitolul 2. Patrimoniul
2.1 Introducerea în patrimoniu
Se defineș te patrimoniu l și ideile sale principale, despre dorința oamenilor de a proteja și
transmite mai departe generațiilor viitoare valorile trecutui nostru .
2.2 Patrimoniul industrial
Se va studia o ramură a patrimoniului , aceea a patrimoniului industrial .
Capitolul 3. Cl ădirile industriale
3.1 Evolu ția arhitecturii industriale
3.2 Situația actuală
Se urmăresc etapele formării arhitecturii industriale de la începuturile ei până în situația
actuală.

4
3.3 Paticularitățile clădirilor industriale
Se urmărește identificarea unor tipuri formale și spațiale caracteristice arhitecturii industriale,
cu potențialul de punere în valoare prin conversie.
3.4 Nevoia de conversie
Starea și calitățile unei clădiri . Conv ersia ei.
3.5 Identificarea noilor programe pentru conversie
Programe actuale folosite în convers ii . Concluzii .
Capi tolul 4. Schema programe pentru conversii
Creare a unei structuri/matrice care să ajute la idetificare a funcțiunilor adecvate unei conversii.
Aplicarea și verific area ei pe cazuri existente (pro si contra).
Capitol 5. Concluzii
Extragerea concluzilor . Aplicarea concluziilor extrase din capitolele precedente în studiul de
caz de la capitolul urmator.
Capitolul 6. Studiu de caz – Uzina Filaret
Aplicarea schemei pe situl ales pentru diploma – Uzina de Gaz Filaret

5
1. INTRODUCERE
Lucrarea de față are ca scop identificar ea funcțiunilor adecvate pentru activarea prin
conversie, a unor clădiri ce aparțin patrimoniului industrial , având ca rezultat creearea unei
scheme funcționale care să ajute la analiza critică, admirativă sau identificarea
compromisurilor făcute într-o practică de arhitecură .
Imaginile care însoțesc această lucrare își propun să prezinte câteva subiecte de conversie și
să susțin ă cât mai bine tema abordată.
1.1 Argument
Astăzi, în secolul vitezei, unde totul este într -o continu ă schimbare , se produce un impact
semnificativ as upra mediului construit. Această transformare fundamentală a vieții
contemporane are ca rezultat crearea continuă și nevoia de utilizare a spațiului urban.
Unul dintre lucrurile care ne amintesc de trecutul nostru sunt clădirile – o mărturie care încă
stă în picioare , luptându-se cu trecere a timpului. Este datoria noastră față de noi și genera țiile
viitoare să îngrijim și să ducem mai departe valorile cult urale arhitecturale. Toate acestea cu
ajutorul Patrimoniulu i.
O solu ție a acestei probleme, de a păstra istoria noastră prin intermediul clădirilor este aceea a
reciclări i. Reciclarea, subiect contemporan, reprezintă preocuparea pentru folosirea eficientă
a resurselor naturale și respectul pentru mediul înconjurător. Dorin ța de a redobândi, refolosi,
recicla, găsirea unei noi "vieți " în orice.
Evoluția î n timp a clă dirilor protejate nu a f ost întotdeauna una favorabilă . Situația actuală ne
arată două cazuri în care se află aceste clădiri :
 clădiri abandonate, deseori din lipsa fondurilor de întreținere, ceea ce duce la
autodistrugerea lor
 clădiri cărora li s -a atribuit o funcțiune neadecvată, în timp poate să aibă același
rezultat – autodistrugerea.
O categorie semnificativă a construcțiilor aflate în aceaste situații, prezente mai ales î n
București, este cea a clădirilor industriale , care , datorită gabaritului ș i spa țiilor generoase ,
oferă un potenț ial major de conversie.

6
Astfel întrebarea care stă la baza acestei cercetări este : "Care sunt func țiunile ce pot activa
corespunză tor o clădirea din cadrul patrimoniului industrial ?"
Plecând de la aceste probleme, lucrarea de fa ță își propune, printr -o schemă ce analizează toți
factorii determinan ți, să găseasc ă program ele cele mai potrivit e pentru cl ădirile industriale
protejate.
1.2 Obiectivele și structura lucrării
Lucrarea este structurată în 6 capitole. Aceasta se adresează arhitecților, urbaniștilor,
studenților, cât și persoanelor care nu sunt de specialitate dar care sunt interesați de acest
domeniu. Primul capitol este de introducere, fiind prezentate elementele structurale ale
lucrării. Capitolul 2 ne familiarizează cu termenul de patrimoniu, iar capitolul 3 prezintă o
imagine de ansamblu a clădirilor industriale. În capitolul 4 se propune o metodă d e
identificare a funcțiunii potrivite acestui tip de clădire. Capitolele 5 și 6 sunt dedicate
concluziilor și studiului de caz .
Noutatea lucrării este aceea de a cre a o schemă funcțională ce poate ajuta la reactivarea
clădirilor industriale prin stabilire a unor programe contemporane ce o pot activa fără a –
și pierde calitățile arhitecturale.
1.3 Cuvinte cheie
Conversia sau re utilizarea adaptat ă în arhitectură este procesul de adaptare al clădirilor vechi
cu noi folosințe decât cele inițiale .1 Scopul principal este acela de a prelungi durata de viață a
clădiri i, pentru acestea fiind nevoie de : reutilizare, readaptare, re luarea structurilor construite.
Termenul de patrimoniu semnific ă un bun material moștenit care unei persoane fizice sau
juridice, sau un bun spiritual care aparține întregului popor, o moștenire culturală, transmisă
de strămoși .2
Noțiunea de patrimoniu industrial a fost definită în anii 1970 de către specialiști din mai multe
domenii, precum arhitectură, istorie, economie, ca urmare a conștientizării asupra caracterului
precar al acestei moșteniri3.

1 www.dexoline.ro/definitie/conversie
2 www.dexoline.ro/definitie/patrimoniu
3 Marie Francoise Laborde, Architecture industrielle, Ed. Parisgramme, Paris, 2003, pag. 14

7
2. PATRIMONIUL
2.1 Intodrucerea în patrimoniu
Noțiunea de patrimoniu , inițial referindu -se la << bunurile care, conform legii, revin copiilor
de la tați și mame >> ( Choay, Merlin, 2005), a fost l ărgit la << un ansamblu de reprezentări,
de însușiri atribuite unui obiect necont eporan ( operă, clădire, peisaj, etc.) căruia i se
recunoaște la nivelul colectivități i importante intrisecă, impunându -se conservarea
acestuia >>( Levy, Lussault, 2004).4
2.2 Patrimoniul industrial
În patrimoniu intră obiectele industriale, clădirile siturile, peisajele cu condiția ca acestea să li
se recunoască in teresul pentru social, ceea ce , în cazul patrimoniului industrial , este mai greu
de verificat.
Clădirea industrială nu își pierde niciodată identitatea caracterului industrial, în schimb,
patrimoniul industrial abandonat aflat înt r-o stare avansată de degradare o poate pierde .
Identitatea este o caracteristică ce aparține de prezența oamenilor . Patrimoniul industrial
cuprinde clădirile prezent e care nu mai au funcția inițială , deci nu mai au identitate.
Mărturiile culturale industriale (situri, clădiri, fabrici, uzine, mori, mașini, ins talații,
laboratoare, depozite, locuințe, lăcaș uri de cult, clădiri pentru educație, etc.) aparțin
patrimoniului industrial care au semnificație istorică, tehnologică, socială, arhitecurală și
științifică. În Cartea Patrimoniului Industrial sunt menționate valorile de maxim ă importanță
ale acestuia, evidențierea activităților care au avut și co ntinuă să aibă consecințe istorice
profunde. Aici mai este menționată recomandarea re utilizări patrimoniului existent , această
metodă fiind de dorit în deter imentul demolării clădirilor din această categorie.
Valoarea patrimoniului se reflectă pe mai mul te planuri. Un exemplu sun t cartierele
muncitorești construite în apropierea sau chiar în cadrul siturilor industriale aceeste
subansambluri industriale devenind parte din patrimoniu.

4 Dinescu, Adina, CONVERSIA ARHITECTURII INDUSTRIALE / studiu de caz , îndrumător doctorat
Prof.dr.arh. Sorin Vasilescu, 2013, pag. 21

8
Populația are un resentiment negativ pentru patrimoniul industrial astfel noțiunea de
patrimoniu s-a impus mai târziu decât în alte domenii .Recuperarea vechilor clădir i sau a
terenurilor industriale , se încadrează perfect dezvoltări i durabile . Astfel se poate permite
densifica orașul, reducând costurile de perurbanizare.
Patrimoniul industrial se confrunt ă cu 3 mari probleme 5 :
1) Problema de ordin politic, se adresează în special autorităților. Necesitatea includerii în
planurile de urbanism național și regional, proiecte de conversie. Informația trebuie să fie
împărțită cu publicul.
O alta problema întâl nită este lips a unui sistem în domeniul de învățământului, care să
formeze cercetători și specialiști, dar și noi meserii legate de acest domeniu.
2) Studiul și salvarea rațională a patrimoniului secolului XX, care nu este la fel de apreciat ca
cel al secolelor anterioare. Patrimoniul secolului XX cuprinde : silozuri, gazonetrie, macarale
portuale, uzine chimice, rafin ării, etc.
3) Reutilizarea acestui patrimoniu, atribuind vechilor situri și clădiri noi folosințe care sa le
integreze în perioada contemporană, fără a le șterge istoria sau să le ascundă valoarea
memorială.

5 Dinescu, Adina, CONVERSIA ARHITECTURII INDUSTRIALE / studiu de caz , îndrumător doctorat
Prof.dr.arh. Sorin Vasilescu, 2013, pag. 125

9
3.CĂDIRILE INDUSTRIALE
3.1 Evoluția programului arhitecturii industriale
Subiectul de studiu al acestei lucrări, este acela al clădirilor industriale . Aceestea au fost
părasite în primul rând datorită amplasări ei impropr ii, în centrul orașului, amplasare
considerată nocivă, fiind necesară mutarea activităților la pe riferia ora șului în clădiri noi ,
prevăzute cu echipamente moderne. Un caz real este acela al clădirilor, c u diferite utilizări,
cum ar fi : publice, industriale, rezidențiale sau de cult, care au r ămas nefolosite. Aceeste
clădiri reprezintă valoarea noastră cultural -istorică, unele dintre ele intrând în categoria
monumentelor istorice, altele fiind clădiri cu valoare ambientală.
Clădirile industriale poziționate chiar în "inima " ora șului au devenit un element esențial
pentru identitatea unui loc, din acest motiv nu pot fi măturate cu brutalitate.
În ultimii 40 – 50 de ani , numă rul clădirilor industriale abandonate e ra tot mai mare, rezultatul
a fost creare a unui stoc important de clădiri părăsite, având diferite grade de vechime și uzură,
ele deteriorându -se rapi d datorită lipsei de interes pentru întreținerea lor.
Un factor determinat pentru lipsa interesul ui asupra acestor clădiri, este acela că la începutul
anilor 50, orice lucru nou este considerat automat mai bun, ceea ce schimba situația clădirilor
existente în aceea perioadă, fiind văzute de urbaniști ca un impediment economic, multe
dintre ele fiind demolate sau lăsate sa se deterioreze pâna la surparea \dărâmarea lor .
La sfârșitul anilor 1970 apare în Europa o sensibilitate pentru arhitectura industrială, acest
motiv devine unul dintre principalele mijloace de conștientizare a valori re -utilizări conștiente
și posibilitatea de a păstra patrimoniul industrial .
În 1980, numită "epoca halelor ", este analizată pentru prima dată "arhitectura metalului" și
popusă protecția sa. Un caz controversat este cel al demolări i halelor Baltard la Paris , ceea ce
a creat un șoc în rândul arhitecților acelei perioade și a suscitat cu un curent de opinii. În urma
acestor dezbateri s -a optat pentru păstrarea acestui tip de arhitectură.
Aceasta poate fi considerată perioada consacrată a halelor și uzinelor, unde câmpul de acțiune
al conversi ilor s-a deplasat.

10
3.1.1 Arhitectura industrială în România
Spre deosebire de Occident unde vechile gări, uzine și fabrici sunt transformate în muzee,
centre culturale sau hoteluri, astfel devenind poli de atracție ce se susțin financiar, în România
astfel de construcții ajung în paragină sau demolate, considerat de in vestitori ca este mai
economic sa demolezi și să reconstruiești decat să adaptezi o veche construcție.
Investitori fiind interesați de valoarea terenului de sub fabrici, care este de cele mai multe ori
mai mare decât contrucția care se afla pe el. Astfel se ajunge la d istrugerea sau la pără sirea
lor, declarându -o monument și se așteapta degrada rea lor. Acest lucru este posibil da torită
dezinteresul din part ea autorităților și a legislației permisivă în domeniu. (exemple : Moara lui
Assan, Moara Olmazu , Fabri ca de bere Bragadiru,Gara Filaret, Vama Anteprizei, Uzinele
Malaxa,Halele Matache, etc.)

3.2 S ituația actuală – Dezvoltarea Durabilă
În societatea contemporană se pune accentul pe așa numită dezoltare durabilă, dac ă acum 50
de ani, clădirile erau demolate fără prea multă reflecție, acum se dorește creearea unor
proiecte complexe și inovatoare făra a polua și nu a risipi.
"Practicile dezvoltării durabile sunt o investiție în viitor . Prin conservare a, întreținerea
responsabilă, reciclarea, reducerea, re -folosirea și alte acțiuni și inovații, p utem să ne
satisfacem nevoile din prezent fără să compromitem posibilitatea generațiilor viitoare de a le
satisface pe ale lor ." 6
Strategia internațională a guvernelor, comunităților, dezvoltatorilor și investitorilor este
găsirea unor soluții pentru reducerea costurilor sociale, economice și de mediu, toate sub
auspiciul dezvoltări durabile.
Amplasarea centrală sau în apropierea centrului orașulu i a clădirilor industriale (datorită
procesului de înglobare treptată a periferiilor), reprezint p o oportunitate în susțin erea ideeile
dezvoltării durabile și dezvolt ării inteligentă ceea ce ajută la revitalizarea interiorului orașelor
pentru reducerea e xtinderii urbane.

6 Dinescu, Adina, CONVERSIA ARHITECTURII INDUSTRIALE / studiu de caz , îndrumător doctorat
Prof.dr.arh. Sorin Vasilescu, 2013, pag. 40, rând 4 -9

11
Amplasamentul reprezintă un interes major pentru mari investitori, deoarece terenul valoreaza
în unele cazuri mai mult dec ât construcția . Astfel, investito rii preferă demolarea , o variant ă
mai comodă, deoarce conversia presupune un proces mai complex și un efort financiar mai
greu de controlat datorita limitărilor, restrângerilor.
Un exemp lu de urmat este cel din țările care au dezvoltat politicile de sistematizare ale
teritoriului și îndeamnă la refolosirea acestor zone, clădiri, astfel acest proces fiind unul de
"curățare" al zonelor degradate care creează o imagine urâtă a orașului.
Salvarea clădirilor istori ce este unul dintre be neficile conversiei, un altul fiind acela al
dezvoltă rii durabile. Prin conservarea ș i re-funcționare a unei clădiri este preferabilă demolării
acesteia și realizării uneia noi.
" Mai mult, reconversia a făcut dovada unui aport important în revitaliyarea cartierelor și a
unor întregi teritorii, reînoirea imaginii identita re a unor întregi orașe. Este ceea ce englezii
numesc succint "conservatio n-led regeneration","recalicarea urban ă indusă prin conservarea
patrimoniului ." 7

3.3 Particularitățile clădirilor industriale
Arhitectura industrială a fost prima care a sporit avansul tehnologic constructiv încercand să
rezolve spa țiile de dimensiuni mari. Inițial structura s -a impus ca un element artistic, prin
absorbirea limbajului din arhitectura civilă.
Clădirile industriale nu pot fi percepute independent de contextul în care se află, astfel ea nu
poate exista în altă parte. Aceasta face parte din identitatea locului, cum locul face parte din
structura simbolica a construcției, generând repere soci ale și culturale valoroase pentru
comunitate , ceea ce poate spori atractivitatea locului. Factorul de atractivitate este un factor
important în dezvolt area orașelor și devenirea comunitățiilor.

7 Smith Paul, "Reconversion "," L'Archeologie industrielle en France", nr. 49/2006

12
Particularitățiile clădirilor industriale:
1) În primul rând scopul acestora, de producție la scară mare au determinat forma. Punându –
se accent pe forma rațională în defaroarea formei emoționale.
2) Spațile mari, modulabile, adaptate echipamentelor de mari dimensiuni . Au fost determinate
de dezvoltarea și procesul tehnic în cazul anteprizelor. O problemă estetică este aceea a
faptului c ă e greu să discerni care dintre infrastructuri este specializată în p roducția
alimentară, tipografică , comerț sau mecanică.
3) Prezența unor caracteristici "func ționale" pentru activitatea productivă sau comercială ,
care în mod evident se diferențiaz ă de arhitectura civilă, religioasă, publică. Elemente precum :
turnuri, coșurile de fun înalte, schelele, buncăre pentru evacuare.
4) Materialele folosite pentru performantele tehnice:
a. Fierul, materialu l legat de modernitate și cel mai des folosit în clădirile industriale datorit ă
proprietățilot sale ( durabilitatea, rezistență , maleabil itate, etc.). În stadiul de fontă el
suplinește susținerea zidurilor, ulterior fiind înlocuit cu oțelul, a cărui apariție a fost
determinată , în mare parte , pentru clădirile industriale ce au urmat.
b. Betonul, important pentru reali zările moderne ( baraje, centrale, poduri, etc.), decisiv în
istoria industializării, chiar înainte de a modifica radical locuirea urbană.
c. Sticla, materialul echivoc prin excelență. Ecologică și fragilă, ea este un material ideal
pentru întreprinderile postmoderne.
Dezvoltarea bruscă a industriei a generat construcția masivă a fabricilor și a depozitelor,
pentru care s -au luat în considerare următoarele caracteristici :
 Construc ții multietajate cu pereți solizi din cărămida aparentă
 Împartțirea fațadelor pe registre cu ferestre de dimensiuni mari
 Structuri metalice pentru deschideri mari
 Situate în interiorul orașelor în apropierea surselor de energie și a linilor de cale ferată
 Volumetrii robuste
 Incinte de dimensiuni mari pentru accesul mașinilor de apovizionare
 Subsoluri folosite pentru depozitare

13
3.4 Necesitate contemporană – CONVERSIA
Pornim de la simpla întrebare : De ce este necesara conversia ?
Conversia reprezintă u n răspuns la protejarea monumentelor istorice, și nu numai, considerată
practica arhitecturală ce presupune re introducerea acestor situri în prezentul vieții urbane,
oferindu -le un destin nou, integrând noul design de bun a calitate, ușor de recunoscut față de
cel inițial. În funcție de instituți ile compe tente ale fiecărei țări, se decide gradul de
intervenție al noului asupra construcției vechi, unele acceptând intervențile mai contrastante
decât altele.
Conversia funcți onală a unei clădiri reprezintă un proces complex, datorită procesului între
ceea ce e vech i și noile funcțiuni. Arhitectu l trebuie să înteleagă rolul important al timpul
asupra clădiri i. Astfel , o conversie făcută responsabil poate să mențină semnificația
tradițională a clădir ii concomitent cu reinserarea sa în actualitatea vieții sociale, fiind folosită
și apreciată în continuare.
Procesul de conversie, este un proces care presupune inovație atât prin soluții cât și în
rezolvarea prob lemelor speciale și a situaților atipice, ceea ce reprezintă o provocare pentru
specialiști, arhitecți si designeri, care sunt puși în această situație.
Conversia , deși nu este un termen comun, utilizat în toate timpurile și uitat pentru o vreme,
poate fi totuși un lucru necesar în perioada contemporană, fiind un element de bază în
dezoltarea orașului eur opean, chiar daca de multe ori logica funcțională nu se încad rează
mereu cu arhitectura clădiri i în cauză .
Refolosirea cl ădirilor vechi aflate într -o zonă rezidențială este benefică pentru comunitatea
respectivă, deoarece exista posibilitatea unor noi oportunități de dezvoltare a prop rietăților :
locuin țe, centre comerciale sau de agrement. Pentru amplasament posibilitatea accesului mai
facil, existența transportului public care atrage dezvoltatori pentru zona respectivă.
Aceeasta revi talizare a zonei poate aduce crearea unor noi locuri de muncă pentru localnici ia r
impozitele percepute vor contribui la creșterea ca lității vieții comunității.
Încă din antichitate s -a const at că o structură construită din piatră, robustă , a durat mai mult
decât imperiile și și -su schimbat programele de mai multe ori. Acestea este o posibilitate de
învățare și înț elegere a modului cum construiau strămoșii noștri.

14
Principalele probleme înt âlnite de arhitecț i și proiectele manageriale sunt :
 Geometria cl ădirii, neadecvată noilor funcțiuni
 Incomparabilitatea mater ialelor, existent e cu utilizări funcționale propuse
 Lipsa unei echipe de lucru calificate
 Structura de rezisten ță precară
 Incertitudinea privind eventualele vicii ascunse
 Lipsa de control asupra costurilor
3.5 Identificarea noilor programe pentru conversie
Ideea de reutilizare este un fenomen des întalnit în toata istoria: templele antichității devin
biserici, bisericile în hambare, clădirile monarhale în manufacturi, morile în locuințe sau
restaurante, grajdurile în garaje, etc.
O alternativă simpla a conversiei, o variantă viabilă economic și social, este păstrarea
edificiu lui în starea sa actuală fără a inter verni asupra sa , transformându -l într-un muzeu
industrial. Această idee poate fi ideală pentru state care au o veche industrializare dar și
pentru cele mai r ecente.
O altă variantă ar fi aceea transformării în ateliere și depozite, cu condiția ca str uctura să fie
intactă (în urma unui studiu făcut de un specialist în acest domeniu).
În Europa au fost numeroase cazuri de conversie în cadrul vechilor clădiri, ca re au avut
posibilitatea un ei mari variațiuni de funcțiune contemporane , cum ar fi: locuințe sociale, spații
pentru învățămant, birouri, spații destinate creației, biblioteci, muzee, teatre, cinematografe,
etc.
Problema conversiei este una delicată în cazul României, unde dictatura comunistă și -a pus
amprenta as upra sa, în ac ea perioadă realizându -se demolări masive, fără a ține cont de
valoare arhitecturală sau istorică a edificiului.
Acest proces reprezintă o provocare pentu mulți arhitecți ai epo cii noastre, să răspundă la
comanda socială a conversiei.
Înca din secolul XIX apare ideea reutilizări i unui spațiu din punct de vedere funcțional cu
păstrarea clă dirii originale, un exemplu fiind palatul de la Versailles, Paris, care își asumă un
nou rol, acela de Muzeu Național.

15
4.SCHEMA FUNCȚIONALĂ
4.1 Factorii determinanți
Funcțiunea unei clădiri este ceea ce stă la baza unui spațiu, deci c rearea de noi identități.
Identitatea locului reprezintă un factor determinant în atitudinea de proiectare, aceasta nu
trebuie doar păstrată, ci trebuie intervenit asupra sa , având în vedere că în multe cazul lipsei
unei funcțiuni cauzeaza lipsa identității. Soluția la aceasta problemă ar fi prin amintirea,
valorificarea cu creativitate și respect .
4.2 Schema programelor
4.2.1 Tipuri de categorii propuse în conversie
Făcând o analiză sintetică a tipurilor de noi funcți uni adecvate în cazul conversiei, rezult ă 5
tipuri de categorii import anate:
1) Cultura : muzee, centre culturale, școli, universități, galer ii de artă, săli de
spectacole,expoziții, etc.
Acest tip de funcțiune se bucură de un real succes, fiind un fenomen de expansiune atât din
rațiunea economică, cât și din rațiunea estetică.
Poziționar ea acestori tipuri de construcții , de obicei central sau în ap ropierea centrului
orașului, reprezintă un avantaj și poate fi un punct de atracție prin inovație, un reper atât
pentru public ul local cât și pentru turiști.Un alt avantaj este și accesibilitatea la căile de
transport , tot datorită poziționării favorabile .
2) Comerț : centre comerciale, magazine, restaurante
Este, de obicei, un mix de funcțiuni foarte convenabil din punct de vedere economic, deoarece
scade riscul de faliment. Aceste puncte comerciale ce imbină mai multe servicii și activități
sunt pe placul publicului și de multe ori acest gen de abordări populează foarte ușor o zonă.
(Exemplu – Manufaktura, Lodz, Polonia – o fabrica veche, parasită , de mari dimensiuni, care,
după transformarea ei într -un astfel de centru comercial, a devenit cel mai atract iv punct din
oraș)

16
3) Locuința
Un program deseori folosit de investitori, mai ales în zonele centrale unde valoarea imobilelor
este foarte mare(, deoarece accesibilitatea la serviciile orașului joacă un rol foarte important.)
Acest tip de funcțiune se adresează clădirilor care îndeplinesc un anumit set de condoții
(compartimentari corespunzătoare, iluminare suficientă, etc).
4) Industrie, servicii , manufactura
Primele programe ale conversiei fiind justificate de nevoia de a aduce punctele de lucru în
mijlocul orașului, astfel se obține o reducerea a costurilor destinate echipamentelor și a
infastructurilor, dar și o diminuare a poluării și perturbațiilor din trafic .
5) Birouri și clădiri publice
Aceste tipuri de spații presupune relații între spați i caracterizate prin flexibilitate .
4.2.2 Tipologia clădirilor supuse conversiei
Pornind de la funcțiunea care a generat cladirea sau ansamblul de clădiri care alcătuiesc
materia brută pentru conversile arhitecturale pot fi clasificate în funcție de următoarele
criterii :
a) Tipul de proprietate:
 Clădiri publice : primării, gări, spitale, muzee, galerii, școli, universi tăți, galeri, centre
comerciale.
 Clădiri private : locuin țe, castele, palate, cule, reședințe, conace, hoteluri .
b) Destinația inițială:
 Clădiri industriale : fabrici, uzine, mori, ciment ări
 Depozite : vămi, docuri
 Clădiri pentru transporturi : gării, porturi
 Clădiri cu destinație inițială : închisori, cazarme
"(…) Ne găsim cu toată această materie arhitecturală care ne este dată – ceea ce a fost
construit, abandonată, reconstuit – și care trebuie modifi cată sau demolată – în orice caz ,
trebuie să lucrăm cu ea "8

17
4.3 Metode de activare prin intermediul fucțiunilor
Stratlon ne împarte soluții re -funcționa re în 2 categorii:
 Prima ar fii cea a proiectelor publice, de obicei au o componență culturală, care sunt
realizate cu susținerea și contribuția financiară a municipalităților.
 Și a doua categorie de proiecte ar fi cea întreprinsă de invetitorii privați, interesați în
mare parte de p rofit. De obicei aceste proiecte au mai mult de o funcțiune, pentru a
limita astfel riscul falimentului.

Există 5 metode intervenție urbanistică, fiecare dintre ele acoperind motivații diferite:
reabilitarea, conversia, restaurarea, renovarea, regenerarea . "Restaurarea, reabilitarea și
conversia se aplică clădirilor , prima implică o întoarcere la starea de origine, a doua, o
modernizează fără schimbarea funcțiunii, și a treia, o modernizează cu schimbarea de
funcțiune ".9

4.4 Aplicarea schemei – Studii de caz a conversiei existent

5. CONCLUZII
6.STUDIU DE CAZ – Uzina Electrică Filaret, București

8 Nouvel, Jean, Baudrillard, Jean, "Obiecte singulare. Arhitectura și filozofie ", Ed Paideia, București, 2004,
pag 34
9 Kellerhals, Christophe, Mathez, Joelle, " Les politiques urbaines en matiere de recuperation des friches
industrielles ", Univ. de Geneve, 1992, pag.11

18

Bibliografie :

 Chelcea , Liviu, " BUCUREȘTIUL POSTINDUSTRIAL " editura Polirom , 2008.
 Dinescu, Adina , CONVE RSIA ARHITECTURII INDUSTRIALE / studiu de caz ,
îndrumător doctorat Prof.dr.arh. Sorin Vasilescu, 2013
 Lakatoș, Andrei Eugen , "SPAȚIILE CU VALENȚA CULTURALĂ ÎN CONTEXTUL
CONVERSIEI FUNCȚIONALE A PATRIMONIULUI INDUSTRIAL " editura
universară "Ion Mincu" Bucure ști, 2013

Articole
 Arheologie Industrială , revista muzeelor, nr.61, 2008
 Kellerhals, Christophe, Mathez, Joelle , " Les politiques urbaines en matiere de
recuperation des friches industrielles ", Univ. de Geneve, 1992, pag.11
 Marie Francoise Laborde, Architecture industrielle, Ed. Parisgramme, Paris, 2003,
pag. 14
 Nouvel ,Jean, Baudrillard, Jean, "Obiecte singulare. Arhitectura și filozofie ", Ed
Paideia, București, 2004, pag 34
 Protecția Patrimoniului indus trial și arhitectura industrială in Romania , revista
muzeelor, nr.02, 2006
 Smith Paul, "Reconversion"," L'Archeologie industrielle en France", nr. 49/2006

Webografie

 www.dexoline.ro/definitie/conversie
 www.dexoline.ro/definitie/patrimoniu