Energii regenerabile [301761]

[anonimizat] a Linilor Electrice în Cablu 20kV

Masuri de protecie a [anonimizat] a instalațiilor, [anonimizat], [anonimizat]:

Planicicări

Anexe

Anexa 1

[anonimizat] (poza A) și spate (poza B)

Poziționarea partea de stand (poza C) și a laturilor structurii de susținere metalică.

Poziționarea clemelor V la distanță egală cu lățimea panoului

Poziționarea profilelor longitudinale de sprijin.

Distribuția profilelor longitudinale de sprijin pe structura de susținere.

Structura de susținere finală

Anexa 2

Datele tehnice ale panoului ReneSola

Anexa 3

Specificatii tehnice ale transformatorului

Diagrama pe o singură linie simplificată a [anonimizat], ale caror cicluri de producere au loc in perioade de timp comparabile cu perioadele lor de consum. Astfel, energia luminii solare, a vanturilor, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi captate utilizand diferite procedee.  Sursele regenerabile de energie se pot fii: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz.

[anonimizat], energia valurilor si energia cinetica a curentilor marini.

[anonimizat], datorată diferenței de nivel între lacul de acumulare și centrală.

Pentru a produce energie este nevoie de “forța” apei care este de fapt o combinație între înalțime și debit.

[anonimizat]. Căderea pe verticală creează presiunea necesară la capătul inferior al conductei de aducțiune, pentru a pune în mișcare turbina. Cu cât va fi mai mare debitul sau inaltimea, cu atât vom obține mai multă energie electrică.

Fig.1 Schema unei hidrocentrale

Energia mareelor

Mareele se produc  în anumite zone de litoral de pe glob, ele se poduc cu regularitate si sunt rezulate  din forțele gravitaționale ale Soarelui și Lunii, precum și ca urmare a rotației terestre.

Captarea energiei mareelor se face în central electrice mareometrice.

Utiliyarea energiei mareelor constă în amenajarea unor bazine îndiguite care să facă posibilă captarea energiei apei. Astefl se declanșază oscilații atât la umplere cât și la golire.

Umplerea se face la flux, iar golirea la reflux.

Condițiile necesare pentru o valorificare mai eficientă a energiei mareelor sunt:

-amplitudinea mareelor să fie de cel putin 8m

-să existe un bazin natural care să comunice cu oceanul

După unele calcule făcute se apreciază că energia furnizată anual de maree ar putea echivala cu cea obținută din arderea a peste 70 mii tone de cărbune.

Fig 2. Schema unei centrale mareometrice

Energia geotermală

Pamântul este alcătuit din mai multe straturi(zone). Principalele straturi ale pământului sunt: Scoarța, Manta, Nucleu extern, Nucleu intern. Cu cât coborîm mai mult spre centrul pământului cu atât căldura va fi mai mare.

Energia geotermală(geotermică),este o formă de energie regenerabilă deoarece ea este obținută din căldura aflată din interiorul pământului. În zonele cu activitate vulcanică și tectonică, apa acumulată este încălzită natural de către nucleul pământului. Este utilizată pentru încălzirea locuințelor, iar aburii care rezultă din încălzirea apei sunt utilizați pentru producerea electricității.

Apa fierbinte din interiorul scoarței terestre este scoasă cu ajutorul pompelor de caldură si trimisă către centralele geotermale.

Există trei tupuri de centrale care sunt cel mai utilizate în prezent:

– Centralele uscate

– Centralele flash

– Centralele cu ciclu binar

Fig 3. Schema unei centrale geotermale

Fig 4. Schema unei centrale cu ciclu binar

Biomasa

Odată cu descoperirea focului biomasa este prima formă de energie utilizată de om. Biomasa este compusă din partea biodegradabilă a deșeurilor industriale si urbane, deșeuri și reziduri din agricultură care includ inclusiv substanțele vegetale și animale, sivicultură și industrii conexe. Din biomasa putem obține:

-Biodiesel

-Bioetanol

-Biogaz

Pe care le putem folosi pentru producerea de energie electrică,combustibil pentru automobile și încălzirea locuințelor.

Biodieselul

Biodieselul sau bio-motorina este non-toxic și biodegradabil. Este produs din grăsimi de animale sau din plante cum ar fi, ulei de rapiță,de soia,de floarea-soarelui, ulei expirat sau folosit provenit de la restaurante.

Pentru un randament mai bun biodieselul se adaugă la motorină.

Avantaje și dezavantaje

Avantaje:

-este non-toxic și biodegradabil

-este mai ieftin decât motorina tradițională

-se poate utiliza la aproape orice vehicul bazat pe motorină fără a aduce modoficări motorului

-prin lubrifiere suplimentară, mărește durata de viață a motorului

Dezavantaje:

-costurile pentru achiziționarea materialelor necesare, cum ar fi uleiul și reactivii, pot constitui o problemă atunci când se dorește producerea lui pentru uz personal.

-achiziționarea biodieselului poate fi problematică deoarece nu exista rețele de producători și distribuitori bine puse la punct la nivel național.

Bioetanolul

Materii prime utilizate în fabricarea bioetanolului sunt: porumb, grâu, cartofi, sfeclă, trestie de zahăr, etc. Rezultatul din fermentarea zaharurilor și a amidonului din aceste plante, face ca bioetanolul să fie 100% bio și regenerabil. Alte materii utilizate sunt: reziduri vegetale, deșeuri agricole, lemn, etc.

Avantaje:

-nu are nevoie de conducte de evacuare sau coș de fum, deoarece combustia bioetanlolului nu produce nici fum nici miros și nici cenușa.

-emisii reduse de dioxid de carbon, cantitatea de CO2 produsă este egală cu cea emisă a una sau două lumânări.

Biogaz

Datorită proceselor de fermentație sau gazificare ale unor substanțe organice iau naștere diferite gaze, cum ar fi: metan, hidrogen, dioxid de carbon, etc. Principalele gaze care compun biogazul sunt metanul si dioxidul de carbon in proporții variabile. În cantități foarte mici se mai găsesc și hidrogen sulfurat, oxid de carbon, oxigen, azot. Cu cât biogazul are mai mult metan în compoziție cu atât valoarea energetica a acestuia este mai mare. De exemplu biogaz cu 60% metan are puterea calorifică de 5130\1.

Căldura obținută în urma arderii biogazului poate fi folosita pentru încălzirea locuințelor sau a serelor. Se poate folosi pentru automobile sau pentru producerea curentului electric.

Fig 6. Obținerea biogazului

Energia Eoliană

Energia eoliană este produsă de vânt și de aceea este o formă de energie regenerabilă. Prima dată morile de vânt au fost folosite pentru măcinarea grăunțelor. În europa, în țari precum Anglia și Franța, începând cu secolul al noualea, au fost folosite atât pentru măcinarea boavelor cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, presarea semințelor de in sau confecționarea hârtiei.

La început ele produceau ca putere 25-30kW, iar în anul 1988 au ajuns să producă până la 1500kW.În prezent se numesc turbine eoliene. Li s-a împroprietărit acest nume deoarece turbina eoliană transformă mișcarea kinetică a paletelor elicei în energie mecanică, apoi aceasta energie mecanică este transformată în energie electrica.

Centralele eoliene sau fermele eoliene sunt formate din turbine eoliene conectate la o rețea de distribuție a curentului.

Centralele eoliene sunt formate din:

-Turbine eoliene

-Redresoare de curent

-Transformatoare

-Corectoare ale factorului de putere al curentului

Clasificarea turbinelor eoliene:

După puterea electrică furnizată

-Turbine cu putere redusă,sub 100kW

-Turbine cu putere mare peste 100kW

După direcția de orientare a axei

-Turbină cu axă orizontală

-Turbină cu axă verticală

După modul de amplasare a paletelor

-În contra vântului(Upwind)

-În direcția vântului(Downwind)

După numarul de palete

-Cu două palete

-Cu trei palete

După locul de amplasare

-Amplasare terestra

-Amplasare marină

Avantaje și dezavantaje:

În funcție de tipul de turbină eolianaă avem o serie de avantaje și dezavantaje.

Turbine cu axa orizontală (HAWT = Horizontal Axis Wind Turbine)

Avantaje:

Elicea se află aproape de centrul de greutate al turbinei, crescând stabilitatea

Alinierea elicei cu direcția vântului ofera cel mai bun unghi de atac pentru pale, maximizând energia electrică rezultată

Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni distrugerea turbinei in cazul vânturilor puternice

Turnurile înalte permit accesul la vânturi mai puternice, rezultând o creștere a curentului produs de turbine

Dezavantaje:

Eficiența turbinelor HAWT scade cu înalțimea turnului unde sunt instalate din cauza turbulențelor vântului

Turnurile înalte și elicele cu pale lungi sunt greu de transportat, uneori costul transportului fiind de 20% din cel al echipamentului în sine

Turbinele HAWT sunt dificil de instalat și necesită macarale și personal calificat

Turbinele înalte pot obstrucționa radarele de lânga bazele aeriene

Din cauza înalțimii turbinele cu axa orizontală au un impact negativ asupra peisajului rural

Variantele cu elicea în spate suferă la capitolul fiabilitate din cauza turbulențelor aerului

Turbine cu axa verticală (VAWT = Vertical Axis Wind Turbine)

Avantaje:

Sunt mai ușor de intreținut deoarece parțile în mișcare sunt plasate mai aproape de pământ

Palele elicei sunt verticale, deci nu mai este nevoie de o “cârmă” pentru orientarea elicei

Prin construcție turbinele verticale au o eficiența aerodinamică crescută la presiuni înalte și joase

Pentru același diametru al elicei, palele unei turbine cu axa verticală au o sectiune mai mare decât cele ale unei turbine cu axa orizontală

Turbinele VAWT sunt mai eficiente în zonele cu turbulente ale vântului datorită faptului că palele elicei sunt plasate mai aproape de pământ

Înalțimea redusă permit instalarea în zonele unde legislația nu permite cladiri prea înalte

Nu au nevoie de un turn în vârful căruia să fie instalate, deci sunt mai ieftine și rezistă mai bine la vânturi puternice

Vârful palelor elicei au o viteză unghiulară mai mică, deci rezistă la vânturi mai puternice decât turbinele cu axa orizontală

Nu trebuie orientate în direcția vântului, fiind astfel mai eficiente în zone cu turbulențe ale vântului

Pot fi construite la dimensiuni mai mari, cu mecanisme care se rotesc in totalitate, ne mai necesitând rulmenți speciali și scumpi

Dezavantaje:

Eficiența turbinelor VAWT se situează în medie la 50% din cea a modelelor HAWT

Trebuie instalate pe o suprafață plană

Majoritatea turbinelor VAWT au nevoie de un electromotor pentru a fi pornite în condiții de vânt slab

Turbinele VAWT ancorate prin cablu creează stress mecanic pe mecanismul de prindere a elicei de ax în partea de jos

Majoritatea pieselor unei turbine VAWT sunt plasate în partea de jos, deci schimbarea lor presupune dezmembrarea întregii structuri

Energia solară

Înafară de energia nucleară și geotermică, energia solară se află la originea surselor de energie cum ar fi:

-energia termică

-energia kinetică

-energia electrică

Este o sursă inepuizabilă de energie și este gratuită.

Poate fi folosită să:

Producă apă caldă de consum prin panouri solare termice

Încălzească clădiri

-direct

-prin pompe de căldură

Genereze electricitate prin:

-celule solare (fotovoltaice)

-centrale termice solare (heliocentrale)

Colector solar

Colectorul solar sau panoul solar termic captează energia solară și o transformă în energie termică. Se utilizează pentru încălzirea apei menajere.

Panouri fotovoltaice

Panourile solare fotovoltaice transformă energia luminoasă din razele soarelui, în energie electrică. Un panou fotovoltaic este compus din mai multe celule solare, acestea fiind principalele lui componente.

Alcătuirea unui panou solar:

-Un geam

-Un strat transparent din material plastic(etilen vinil acetat sau cauciuc siliconic)

-Celule solare monocristaline sau policristaline

-Caserarea panoului pe partea din spate cu o folie din material plastic rezistent la interferii(Fluorură de poliviniliden și polyester)

-Priză de conectare prevăzută cu diodă și racord

-O ramă din profil de aluminiu pentru protejare

Fig 10. Panouri fotovoltaice

Planul și orientarea parcului fotovoltaic

Pentru amplasarea unui parc fotovoltaic este foarte importantă locația, deoarece aceasta are ca scop maximizarea producției și minimizarea costurilor.

De exemplu o locație foarte bună ar fi pe un vârf de deal, orientat spre sud, cu o suprafață disponibilă mare și plană, acces ușor, de preferabil aproape de drumuri existente.

Principalii termeni care trebuie luați în considerare și evaluați sunt:

Resursa solară:

– iradierea globală orizontală

– variația anuală multianuală a acesteia

– impactul fenomenului de umbrire

Climatul local:

– inundații

– vânturile puternice

– zăpada

– temperaturile extreme

Suprafața disponibilă:

– zona necesară pentru amplasarea module în funcție de tehnologia aleasă

– cerințele referitoare la drumurile de acces

-unghi de înclinare

-minimizarea distanței între rânduri pentru eliminarea fenomenului de umbrire

Utilizarea terenurilor:

– acest lucru va afecta costul terenului și implicațiile asupra mediului

– impactul altor utilizatori asupra terenurilor din locație trebui să fie luate în considerare

Topografic:

– suprafețele plane

– orientate spre Sud sunt de preferat pentru proiectele din emisfera nordică

Geotehnic:

– inclusiv luarea în considerare a apelor subterane

– rezistivitate

– proprietățile portante ale solului

– nivelul pH-ului

– gradul de risc seismic.

Implicații juridice:

– zonele sensibile din punct de vedere litigios ar trebui sa fie evitate

Accesibilitate:

– apropierea de drumurile existente

– necesarul de drumuri noi.

Conectarea la rețea:

– costul

– termenele de conectare

– capacitatea tehnica

– nivelul de tensiune

– proximitatea și disponibilitatea

Murdărirea modulelor

-incluzând condițiile meteo locale

– condițiile de mediu

– factorii de influența de natura umana și de către animalele sălbatice.

Disponibilitatea apei

– o sursă de apă este necesară pentru curațarea modulelor

Stimulente financiare

– tarifele și alte stimulente, precum și durata de aplicarea a acestora

Exemplu amplasarea parcului Asernia Solar

Terenul pe care se vor amplasa componentele centralei electrice fotovoltaice este în proprietatea SC Asernia Solar SRL.

Din punct de vedere administrativ, terenul unde se va amplasa centrala electrică fotovoltaică se află pe raza administrativă a comunei Nojorid, jud. Bihor și are o suprafață de 6,762 ha având nr. cadastral 53823.

Liniile electrice de evacuare a energiei electrice produse în cadrul centralei electrice fotovoltaice vor fi amplasate în subsolul drumului de exploatare aparținând domeniului public.

Conform normativului pentru protecție antiseismică a construcțiilor de locuințe sociale, culturale și agrozootehnice și industriale P 100/2006, zona seismicǎ este zona E unde Ks=0,12 și perioada de colt pentru tot județul Tc=0,7 sec.

Din punct de vedere al condițiilor climato-meteorologice, locul se încadreazǎ în zona A conform NTE 003/04/00.

Indicele cronokeraunic al zonei unde se executǎ lucrǎrile de construcții-montaj se încadreazǎ în zona B – 115 ore conform NTE 001/03/00 fig.3.4.

Caracteristicile generale ale mediului ambiant:

– altitudinea peste nivelul mării 138 m

– temperaturi ambiante

maximă + 40C

minimă – 25C

– viteza vântului

maxima la t + 15C 20 m/s

minima la t – 5C+ch. 8 m/s

– zona seismicǎ E

– perioada de colt 0,7 sec.

Fig 11. Vedere de sus parc Asernia Solar

Predicția randamentului energetic

Predicția randamentului energetic oferă baza pentru calculul veniturilor proiectului. Scopul este de a prezice media producției de energie anuală pentru durata de viață propusă pentru parcul fotovoltaic. Nivelul de precizie va depinde de stadiul de dezvoltare a proiectului. Pentru a estima cu exactitate energia produsă dintr-un parc fotovoltaic, este nevoie de informații cu privire la resurse solare și condițiile de temperatură ale locației.

Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate reprezintă, in fapt, transpunerea in limbaj administrativ a noțiunii de plan de afaceri din domeniul privat.Scopul principal al studiului de fezabilitate este de a oferi informațiile necesare proprietarului proiectului, precum si eventualilor terți finanțatori ai acestuia, in vederea luării unei decizii privind finanțarea proiectului.

Structura studiului de fezabilitate este centrată in jurul analizei cost-beneficiu. In realitate, studiu de fezabilitate și analiză cost-beneficiu sunt două noțiuni care se suprapun in foarte mare măsura, pană la a coincide, in funcție de definiția convenită.

Exemplu studiu de fezabilitate parc Asernia Solar:

Estimarea productiei de energie electrica – Modelul energetic

Estimarea producției de energiei electrică s-a făcut utilizându-se modelul energetic și datele de intrare din programul RETScreen Energy Mode.

Locație: 46°57'51" Nord, 21°50'0" Est, Elevație: 133 m a.s.l.,

Putere nominala a sistemului: 2995.0 kW

Pierderi estimate din cauza temperaturilor: 8.7%

Pierderi estimate datorită reflectivității unghiulare: 3%
Alte pierderi (cabluri, invertoare etc.): 14.0%

Pierderi totale ale sistemului: 23.8%

Ed: Media zilnica de electricitate produsă cu sistemul dat (kWh)

Em: Media lunara de electricitate produsă cu sistemul dat (kWh)

Hd: Suma mediei zilnice a iradierii per metru pătrat captat de panourile sistemului considerat (kWh/m2)

Hm: Suma medie a iradierii globale pe metru pătrat captată de panourile sistemului considerat (kWh/m2)

DEVIZ GENERAL ACTUALIZAT privind cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiție

Durata si etapele investiției

Durata totală a investiției de la momentul punerii la dispoziție a resurselor de finanțare și obținerea tuturor avizelor, autorizațiilor și aprobărilor este de cca. 7 luni, conform graficului alăturat.

Grafic proiect centrală electrică fotovoltaică 2,995 MW LES 2 jud. Bihor

Analiza cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socioeconomic al proiectului de investiție public propus, prin identificarea și cuantificarea monetară a efectelor investiției (financiare și non-financiare).

Pentru analiza economico financiară a proiectului centralei electrice fotovoltaice (CEF) s-a folosit programul RETScreen Energy Model Producția de energie elctrica fotovoltaică.

Datele de intrare pentru analiza economico finaciară a proiectului CEF 3 MW Leș 2 sunt preyentate in tabelele de mai jos.

S-a folosit ca ipoteză de calcul pentru venituri că ele sunt realizate din vânzarea de energie și de certificate verzi.

Prețul pentru energia vândută s-a considerat de 35 euro/MWh. Pentru veniturile din certificate verzi vândute s-a considerat că pentru fiecare MWh produs se vor primi 6 certificate vrezi cu o valoare medie de 41 euro, faptul că valoarea unui certificat vere este limitată superior și inferior, limitele fiin indexate anual cu rata inflației.

Indicatorii economico financiari de eficiență obținuți în urma studiului de fezabilitate sunt prezentați în tabelul de mai jos:

În urma acestei analize se constată că proiectul CEF este fezabil economic și se recomandă a se realiza.

Analiza de sensibilitate și risc

Analiză cost-beneficiu este o previziune despre viitor, tot ceea ce se poate cere este să fie cat mai solid fundamentată și argumentată. Nimeni nu cunoaște viitorul, cel puțin nu autorii de analize cost-beneficiu – prin metoda ACB se incearcă prognozarea sa de o manieră controlabilă,  în aceste condiții, se impune o analiză de risc și sensibilitate

Analiza de sensibilitate

Analiza de risc

Tehnologii utilizate

În scopul de a realiza o instalație de înaltă performanță din punct de vedere

fotovoltaic, încorporarea de sisteme pentru achiziție automată a datelor și de

monitorizare este esentială. Acest lucru permite ca producția parcului fotovoltaic să fie

monitorizată și apoi comparată cu calculele efectuate inițial referitor la iradierea solară

pentru a face corecțiile necesare. Inadvertențele pot fi apoi detectate și remediate

înainte de a avea un efect semnificativ asupra productiei.

În plus, centralele electrice în mod uzual, trebuie să ofere prognoza pe 24 de ore la operatorul de rețea. Aceste previziuni ajută operatorii de rețea pentru a asigura continuitatea în aprovizionare.

Design-ul părții electrice a unui parc fotovoltaic poate fi împărțită în partea de sistem de curent continu și sisteme de curent alternativ.

Sistemul de curent continu:

Șirurile de module fotovoltaice

Invertoare

Cablele de c.c. (între modulele din șir, de la șir la cablul principal)

Conector de c.c. (fise si prize de curent).

Cutii de joncțiune / combinatoare

Elemente de conectare/ deconectare -switch-uri.

Dispozitive de protecție

Sistemul de legare la pamânt

Sistemul de curent alternative:

Cable de curent alternativ

Comutatoare

Transformatoare

Substații

Sistemul de legare la pamânt și protecția la supratensiuni

Principalele componente includ:

Modulele solare fotovoltaice :

Acestea convertesc radiațiile solare direct în energie electrică prin intermediul efectului fotovoltaic într-un proces silentios și curat, care nu necesită piese în miscare. Efectul fotovoltaic este un efect al materialelor semiconductoare prin care radiația solară generează electroni în mișcare. Curentul de ieșire dintr-o celulă solară fotovoltaică este curent continuu (CC) .Un

parc fotovoltaic conține mai multe celule conectate împreună în module și mai multe module conectate împreuna în șiruri , pentru a produce puterea necesară de ieșire. Modulele dintr-un șir pot fi conectate împreună în serie pentru cazul în care tensiunea crește. Șirurile de module conectate în paralel au ca rezultat creșterea curentului de iesire.

Sisteme cadrul de montare

Acestea permit modulelor fotovoltaice să fie bine fixate în sol la un unghi de înclinare fix, sau montate pe sisteme de urmărire de tip tracker.

Invertoare:

Acestea sunt necesare pentru a transforma energie electrica din curent continuu în energie electrica de curent alternativ pentru conectare la rețea (SEN). Mai multe module legate în serie în șiruri și ulterior în paralel sunt conectate la invertoare.

Transformatorul ridicător de tensiune (JT/MT sau IT):

Invertoarele necesită o ridicare de tensiune la nivelul de tensiune corespunzator rețelei, conform soluției de racordare confirmată de către operatorul de rețea.

Stația de conectare la rețea:

Aceasta este obligatorie în cazul în care energia electrică este exportată în retea. Stația va avea în componența echipamentele de comutație necesare, cum ar fi întreruptoare, separatoare și echipamente de protecție și izolare a stației, precum și a parcului fotovoltaic de rețea. Aparatele de măsurare sunt de cele mai multe ori amplasate la limita de separare sau pe proprietatea operatorului de rețea. Responsabilitatea pentru acest lucru este definit în contractul de conectare la rețea. În mod normal, aceasta este sarcina operatorului de rețea de a menține echipamentul în stare de funcționare fara ca propietarul parcului fotovoltaic să trebuiască să plătească pentru acest lucru.

Fig 12. Principalele component ale parcului

Potențialul de energie electrică produsă

Pentru atingerea obiectivelor, societatea a stabilit punerea în aplicare a următoarelor măsuri:

– încheierea unui contract de operare și mentenanță cu o societate atestată;

– aplicarea unui sistem de planificare și executare a reparațiilor adecvat stării tehnice reale a

echipamentelor de producere a energiei electrice;

– analiza evenimentelor care afectează calitatea energiei electrice;

– instruirea unui specialist în exploatarea centralelor din surse regenerabile.

În urma acestor măsuri centrala electrică fotovoltaică a produs și a livrat o cantitate de energie electrică egală cu 3655,652 MWh față de 3420 MWh cați erau preconizați.

Montarea panoutilor

Fig 13. Privire de ansamblu asupra unui parc fotovoltaic montat pe sol

Construire parc Asernia Solar

Construcțiile pentru care s-a întocmit prezentul proiect sunt fundațiile aferente punctului de conexiune respectiv a celor trei PTAb-uri și a structurii de susținere a panourilor fotovoltaice.

Amenajarea locației, începe prin săparea unei gropi în formă dreptunghiulară, de dimensiuni corespunzatoare postului ce urmează a fi amplasat, conform desenelor din figurile 16; 17; 18 cu o adancime de 850 mm ; se continuă cu taluzarea marginilor (fig. 14), tasarea pământului (fig. 15), după care se execută și se montează conform normativelor în vigoare, priza de pământ a postului.

Fig 14. Taluzarea marginilor

Fig 15. Tasarea pământului

Fig 16.

Fig 17. Fig 18.

La baza gropii se pune un strat de agregate (balast) cu o granulație ≤ 31 mm, cu o grosime de 200 mm, peste care se așează un strat de nisip de 100 mm cu o granulație ≤ 3 mm cu o grosime de 200 mm ca în figura 19.

Fig 19.

În continuare se tasează foarte bine suprafața acoperită cu nisip și se nivelează astfel încât să se obțina o suprafață plană și neinclinată; în zonele cu ploi abundente sau în solurile cu pânză freatică ridicată (ce depaseste nivelul de 850 mm) se recomandă realizareă unui sistem pentru drenaj în jurul gropii (fig. 20; 21) la 1500 mm adâncime cu lățime de 300 mm, umplut cu agregate 16 ÷ 71 mm.

Fig 20. Fig 21.

Panourile fotovoltaice vor fi montate pe structuri din oțel galvanizat fixate în sol cu ajutorul unor soluții tehnice cu impact minim asupra mediului.

Structuctura tip ramă în culori metalice (oțel zincat) pe care sunt amplasate panourile de la distanță seamănă cu plăci negre de sticlă. Panourile sunt amplasate în rânduri.

Rândurile au fost proiectate cu o distanță între ele de circa 8 m axial, adică circa 6 m între rânduri. Panourile sunt de culoare neagră, mate și nu reflectă radiațiile de lumină, dimpotrivă, din principiul funcției, absorb razele soarelui.

Construcția efectivă va consta din suporți metalici pentru susținerea panourilor fotovoltaice ce trebuie să fie orientate către sud și înclinate la unghiul optim de captare a energiei regenerabile solare de 30ș față de orizontală. Acestea vor fi construite din profile metalice montate pe picioare de sustinere confectionate din profile metalice. (fig.22).

Picioarele de susținere, aferente stucturilor de susținere a panourilor fotovoltaice, vor fi fixate în pământ.

Detalii privind modul de fixare in pamant a structurii metalice sunt prezentate in anexa 1.

Fig 22. Prinderea panourilor pe scheletul metailc

Descrierea instalatiilor tehnologice ale centralei Asernia Solar

Centrala electrică fotovoltaică (CEF) va fi compusă din:

Panouri solare fotovoltaice care formează un generator fotovoltaic, primesc radiația solară și o transformă în energie electrică (curent continuu). Panourile fotovoltaice utilizate sunt ReneSola SF156X 156-60-M de 250 W și au următoarele caracteristici:

Celula solară – tip Virtus

Număr celule – 60

Dimensiuni gabarit – 1640×992×40 mm

Greutate – 19 kg

Cutie joncțiune – IP65/IP67

În anexa 2 sunt prezentate datele tehnice ale panoului ReneSola SF156X 156-60-M de 250 W în detaliu. Pentru acoperirea totală a puterii de 2,995 MW sunt necesare un număr de 11980 panouri fotovoltaice, cu o putere nominală/panou de 250 W (c.c.).Acestea vor fi împărțite în trei grupuri, fiecare grup conectându-se la un PTAb 0,32 / 20 kV de 1000 kVA.

La PTAb 1 și PTAb 2 se vor conecta un număr de 4000 panouri iar la PTAb 3 se vor conecta un număr de 3980 panouri.Panourile fotovoltaice se vor inseria cate 20 de bucati formand un string. La fiecare tablou de stringuri se vor conecta intre 12; 13; 14 stringuri in functie de tabloul de stringuri.

Astfel la PTAb 1 se vor conecta 200 de stringuri a cate 20 de panouri pe string, 16 tablouri de stringuri, 4 tablouri de conexiuni care vor fi conectate fiecare la un invertor.

La PTAb 2 se vor conecta 200 de stringuri a cate 20 de panouri pe string, 16 tablouri de stringuri, 4 tablouri de conexiuni care vor fi conectate fiecare la un invertor.

La PTAb 3 se vor conecta 199 de stringuri a cate 20 de panouri pe string, 16 tablouri de stringuri, 4 tablouri de conexiuni care vor fi conectate fiecare la un invertor.

Tablourile de stringuri

Tablourile de stringuri vor avea 12;13;14 stringuri a cate 20 de panouri fotovoltaice de 250 W fiecare.

Fiecare string va fi protejat cu doua sigurante de curent continuu de 12A 1000V, una pe plus si una pe minus. Stringurile se impart in doua grupe (7 cu 7) care la randul lor se vor conecta fiecarela un intrerupator de 63 A CC 1000V.

Va fi echipat si cu:

protectie la supratensiune CC tip ETITEC B-PV 1000/12,5.

doua module de monitorizare stringuri TRANSCLINIC_1x56A.

Element optic de comunicare MOXA

În total vor fi 48 de tablouri de stringuri.

Fig 24. Conectarea panourilor la tabloul de stringuri

Tablourile de conexiuni

La fiecare tablou de conexiuni se vor conecta patru tablouri de stringuri. Fiecare sosire de la tabloul de stringuri va fi protejata cu doua sigurante tip NH DC 1000V 160 A (una pe plus si una pe minus). Tabloul de conexiuni va fi echipat cu protectie la supratensiune CC tip ETITEC B-PV 1000/12,5 protejat cu sigarante tip MPR DC 100 A. Fiecare tablou de conexiuni se leaga la un invertor de 250kW. In total vor fi 12 tablouri de conexiuni.

Invertorul

Invertorul este componența sistemului prin care se realizează transformarea tensiunii electrice continue (maxim 1kVcc) produsă de sistemul de panouri fotovoltaice în tensiune electrică alternativă joasă (<1kVca) de aceeași frecvența cu cea a rețelei electrice de distribuție existente.

Invertoarele utilizate sunt RS-I20-0460-3 Vacon (v141).

Fiecare PTAb 0,32/20 kV 1000 kVA va fi echipat cu câte patru invertoare RS-I20-0460-3 Vacon (v141) de 250 kW.

La fiecare invertor se vor lega cutiile de conexiune cu tablourile de stringuri și panourile fotovoltaice aferente.

În anexa 3 sunt prezentate datele tehnice ale invertoarelor.

Posturile de transformare ( PTAb1, PTAb2, PTAb3 ).

Posturile de transformare PTAb1, PTAb2, PTAb3 0,32/20 kV – 1000kVA vor avea următoarea configurație:

– celula medie tensiune, monobloc, neextensibila, cu caile de curent si comutatia in tanc comun cu SF6, tip RM6, 24kV, 630A, 16kA/1sec – RM6NE-D echipat cu racord in cablu, intrerupator fix in SF6 cu actionare manuala si motorizata 230Vca, CLP, releu protectie cu autoalimentare cu 3 senzori, tip VIP300LL;

– transformator ermetic in ulei, cu pierderi reduse 20/0,32kV- 1000kVA, Dyn05;

– invertoare 250 kW, 4.buc.

– tablou servicii interne alimentat din PC 20kV

– tablou monitorizare care colectează datele de la tablourile stringurilor și le transmite la tabloul din containerul de monitorizare.

Containerul pentru monitorizare

Lângă PC 20 kV (punctul de conexiune 20kV) se află containerul în care este montat tabloul de monitorizare care asigură:

– monitorizarea centralei electrice fotovoltaice

– transferul de date din centrala electrică fotovoltaică către punctul de lucru aflat la distantă al investitorului.

Producția fiecărui invertor și a stringurilor va fi urmărită cu ajutorul dispozitivelor de comunicare prin fibră optică.

Protecție contra supratensiunii:

Partea CC: la invertoare, în tabloul stringurilor, in tabloul de conexiuni se va monta o protectie la supratensiune de clasa 1,2 (B,C). care va fi legată la priza de pamant a centralei fotovoltaice.

Partea AC: In tablourile RVS a posturilor de transformare si punctului de conexiune 20kV se vor monta protectie la supratensiune clasa 1,2.

Instalatia de legare la pamant

Pentru centrala electrică fotovoltaică a fost proiectat un sistem de pământare tip grilă printr-o priză de pământare realizată cu electrod orizontal din OLZn 30×4 mm și completat cu electrozi verticali realizați din țarușii de susținere a panourilor amplasate în pământ și având o lungime de 1,6m.

Legăturile între priza de pământ și scheletul metalic de susținere al panourilor se va realiza la fiecare capăt și pe parcursul rândului.

Între fiecare pământare a structurilor metalice se vor realiza interconectările CYY 50mm2 cu ochiuri. În continuare, pe structuri sunt montate profilurile orizontale de aluminiu pe care sunt fixate suporturile panourilor fotovoltaice. Panourile sunt prevăzute cu rame de aluminiu cu un strat ușor de lac care prin strângerea clemei se deteriorează și astefel este asigurată interconectarea întregului sistem al părții metalice cu priza de pământ.

La priza de pământ se vor conecta tablourile stringurilor, tablourile de conexiuni, prizele posturilor de transformare și a punctului de conexiuni și instalației de paratrasnet.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant nu va depasi valoarea de 1 Ω.

Instalația de protecție împotriva trăsnetelor

Se va realiza o instalație de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare cu raza de protecție r=86m.

Dispozitivul se va monta pe un stâlp metalic de tip SC 10001 (h=8m) cu un catarg cu înalțimea de 3 m la peste 5 m peste cel mai înalt punct din parc și cu o rază de acoperire de 86 m.

Înalțimea totală de montare a dispozitivului de captare va fi htot = 11 m.

Legătura dintre paratrăsnet și priza de pământare se va realiza cu platbandă din cupru stanat 30x2mm. Rezistența de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie Rp<1 ohmi.

Pentru a se acoperi tot parcul fotovoltaic vor fi montate un numar de 3 instalatii de paratrasnet, conform planului E3 anexat.

Măsuri de proțecie a Linilor Electrice în Cablu 20kV

Lucrările se vor executa mecanizat, manual și se vor respecta traseele propuse prin planul de situație anexat.

Mantaua cablurilor se va lega la pământ la ambele capete;

Cablurile se pozează în șanțuri dimensionate corespunzător, între două straturi de nisip sau pământ cu o grosime de 10 cm fiecare ;

Peste cele două straturi de nisip se pune cărămidă pentru protecția mecanică, se va aseza o folie avertizoare de polietilena și pământ rezultat din săpătură, din care s-au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea lor;

La subtraversarea căilor de circulație, access cablurile se vor poza în tub PVC M/G de 150 mm montate în strat de beton;

Tragerea cablului prin subtraversări se face numai cu ajutorul ciorapului sau a capului de tras;

La capetele tuburilor cablurile trebuie să se marcheze cu etichete;

Desfășurarea cablurilor de pe tambur și pozarea lor se face numai în condițiile în care temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate în standardele și normele interne de fabricație;

Adâncimea de pozare a cablurilor va fi de 0,8 m în zona verde și de 1,2 m la subtraversările cailor de acces, circulatie;

La pozarea cablurilor se vor respecta cu strictețe condițiile din avizele obținute si anexate documentatiei.

Masuri de protecie a LEC JT de curent continuu si curent alternativ.

Lucrările se vor executa mecanizat, manual și se vor respecta traseele propuse prin planul de situație anexat.

Cablurile se pozează în șanțuri dimensionate corespunzător, între două straturi de nisip sau pământ cu o grosime de 10 cm fiecare ;

Peste cele două straturi de nisip se pune caramida pentru protecția mecanică, se va aseza o folie avertizoare de polietilena și pământ rezultat din săpătură, din care s-au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea lor;

La subtraversarea căilor de circulație, access cablurile se vor poza în tub PVC M/G de 63 mm montate în strat de beton;

Tragerea cablului prin subtraversări se face numai cu ajutorul ciorapului sau a capului de tras;

La capetele tuburilor cablurile trebuie să se marcheze cu etichete;

Desfășurarea cablurilor de pe tambur și pozarea lor se face numai în condițiile în care temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate în standardele și normele interne de fabricație;

Adâncimea de pozare a cablurilor va fi de 0,8 m în zona verde și de 1,2 m subtraversările cailor de acces, circulatie;

La pozarea cablurilor se vor respecta cu strictețe condițiile din avizele obținute si anexate documentatiei.

Racordul la rețeaua electrică

Instalații electrice în instalația operatorului de distribuție OD

Pentru racordarea centralei electrice fotovoltaice la SEN sunt necesare următoarele lucrări:

Intercalare stâlp tip SC15014 (nr.109B) între stâlpii 109A și 109 ai LEA 20 kV Oradea Sud – Salonta echipat cu:

– consolă orizontală de susținere CSO – 1100, LDS cu izolatoare compozit;

– consolă de întindere CIT – 140, cu LDI cu izolatoare compozit;

Realizare racord aerian din LEA 20 kV Oradea Sud – Salonta, de la stâlpul nr.109B proiectat, cu conductor Ol-Al 3×50/8mmp în lungime de 60m, cu doi stâlpi proiectați astfel:

– un stâlp SC 15014 (nr.109B.1) echipat cu consolă CIT – 140 și separator orizontal 24kV/400A cu CLP;

– un stâlp SC 15015 (nr.109B.2) echipat cu CIT – 140, recloser 24 kV/630 A, grup de măsură, descărcătoare cu oxizi metalici aferenți recloserului și cablului.

Instalatii electrice realizate in instalatia utilizatorului

Realizare LEC 20 kV cu cablu A2XS2Y 3x1x150mmp în lungime de 460m, de la stâlpul nr.109B.2 (SC15014) la PC 20 kV proiectat.

Punctul de conexiune va avea următoarea configurație:

– 1 buc. celulă de linie plecare spre LEA 20kV Oradea Sud – Salonta echipată cu separator de bare cu trei poziții, întrerupător fix în SF6 24kV/630A cu acționare manuală și motorizată 230Vca, cu CLP amonte și aval, transformatoare de curent 3 x TC 100/5/5 A pentru protecție și măsură, releu digital protecție suprasarcină, supracurent tip SEPAM 1000S42(50/51;50N/51N;67;32P;27;59), rezistență anticondens și indicator de scurtcircuit mono și polifazat ;

– 1 buc. celulă de măsură tensiune tip CM echipată cu separator 50A cu acționare manuală, 3 transformatoare de tensiune 20/V3/0,1/V3/0,1/3KV, cls. 0,5 cu siguranțe fuzibile;

– 3 buc. celule de linie echipate cu separator de sarcină 630A cu acționare manuală, CLP, indicator capacitiv prezență tensiune, rezistență anticondens;

– celulă de protecție trafo servicii proprii echipată cu separator de sarcină 200A combinat cu siguranțe fuzibile, CLP amonte și aval, indicator capacitiv de prezență tensiune, rezistență anticondens;

– transformator ermetic în ulei, 25kVA, 20/0,4 kV, YzN5, IP00, borne normale, pentru servicii proprii

Între PC 20 kV și cele trei PTAb-uri se va realiză câte o linie electrică subterană cu cablu A2XS2Y 3x1x150 /16mmp cu lungimile L1= 22m, L2= 210m, L3= 350m pe domeniul privat. Cablurile se vor poza în pământ la o adâncime de 0,8m, între două straturi de nisip, peste care se va pune cărămida (sau plăci de protecție), pentru a asigura o protecție mecanică suplimentară.

Peste cărămida se va așeza un strat de pământ cernut (sau nisip), peste care se va întinde banda avertizoare.

La subtraversarea drumurilor și a căilor de acces cablul va fi pozat la adâncimea de 1,2 m și va fi protejat în tub PVC –G, D=110mm, în pat de beton. Traseul cablului va fi marcat cu borne de beton.

Punctul de racordare, cu precizarea tensiunii aferente

Punctul de racordare este la LEA 20kV Oradea Sud – Salonta, stâlpul nr.109B proiectat, între stâlpii 109A și 109 ai LEA 20 kV, la tensiunea de 20kV.

Punctul de delimitare a instalațiilor, cu precizarea tensiunii aferente

La papucii LEC 20 kV plecare de pe stâlpul nr.109B.2 (SC15015), echipat cu recloser / 20kV

Măsurarea energiei electrice

Punctul de măsurare a energiei electrice este de categorie B (conform ordin ANRE nr.17/2012 pentru aprobarea codului de măsurare a energiei electrice, Pn< 100 MVA)

Cerințe privind structura și locul de montare ale echipamentelor de măsurare a energiei electrice, conform ATR: măsurarea energiei electrice se realizează , pe stâlpul nr.109B.2 proiectat, cu grup de măsură indirect, prin reductori de curent de exterior – 24kV, 2×100/5/5A, raport de transformare 100/5A- cls. 0,2s, transformatoare de tensiune 3 x TT 20/√3 / 0,1/√3/0,1/3) kV – cls,0,5, contor electronic trifazat –CE 3×57,7/100V; 5A (cls. 0,2s), cu curbă de sarcină, dublu sens, compatibil cu sistemul de telecitire, montat în cofret metalic pe stâlp.

Protecții și automatizări la interfață cu rețeaua electrică

Cerințe pentru protecțiile și automatizările la interfața cu rețeaua electrică:

– se va corela selectivitatea protecțiilor din celula PC 20kV proiectat, cu protecțiile maximale din celulele de linie din stația 110/20kV Oradea Sud respectiv protecțiile recloserului;

– recloserul montat pe stâlpul nr.109B.2 al racordului LEA 20 kV, va fi integrat în sistemul SCADA al SDEE Oradea pentru transmiterea on-line a informațiilor minime: P, Q, U, f și poziție întrerupător în sistemul DMS SCADA al OPD și EMS SCADA al OTS;

– pe stâlpul nr. 109B.2 echipat cu grupul de măsură, utilizatorul va asigura montarea unui echipament de monitorizare a calității energiei electrice debitate în SEN.

– calea de comunicație, între recloserul proiectat și stația Oradea Sud, se va realiza prin semnal GPRS.

Marcarea echipamentelor

Marcarea produselor trebuie sa fie vizibilă, lizibilă și durabilă. Marcarea trebuie sa fie în limba română și sa conțină:

marca fabricii

tipul și codul produsului

tensiunea și curentul nominal

frecvența nominală

nivel de izolație asigurat

curentul de stabilitate termică 1 sec

curentul de stabilitate dinamică

durata nominală de scurtcircuit

standardul de referință

anul și seria de fabricație

gradul de protecție

Obligațiile beneficiarului

Sǎ permitǎ necondiționat accesul personalului SC ELECTRICA SA la grupul de masurǎ, sǎ protejeze echipamentul de masurǎ.

Sǎ execute lucrarea de construcții-montaj cu societăți comerciale care sunt autorizate de ANRE, pe domeniul de tensiuni/puteri menționate în documentație.

Firma de construcții – montaj sǎ execute lucrarea astfel încat sǎ protejeze mediul înconjurǎtor, sǎ conserve/protejeze zona afectatǎ de lucrǎri.

Precizarea normativelor, prescripțiilor, îndrumarelor de proiectare, fișelor și instrucțiunilor tehnologice

În cadrul prezentei lucrări se vor respecta toate normele și prescripțiile în vigoare:

NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri electrice

NTE 003/04/00 ”Normativ pentru construcția liniilor electrice aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000V”;

PE 101A/85 instrucțiuni privind stabilirea distantelor normate, amplasare a instalațiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV în raport cu alte construcții

PE 128/91 Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice subterane

PE 003/91 Nomenclatori de verificări, încercări și probe articole din partea a III-a art.19 și 22

PE 009/93 Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice

PE 132 /2003 Normativ pt. proiectarea și executarea rețelelor electrice de distribuție publică.

NTE001/03/00 Normativ privind alegerea izolației și protecția instalațiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor.

3.2 REI43/92 Instrucțiuni de exploatare și proiectare pentru alegerea tipului de cablu adecvat rețelei electrice de MT, în funcție de caracteristicile ecranului metalic

3.2. FT.67/95 Execuția terminalelor de interior și de exterior la cablurile de 20 kV folosind materiale din seturi

3.2. FT 78/87 Executarea capetelor terminale de interior la cabluri de 20 kV folosind elemente prefabricate din seturi

3.2. FT 75/87 Executarea și repararea canalizărilor pentru LES 1-20 kV(rev.96)

1RE-Ip 35/2-92 Indreptar de proiectare pentru rețele de MT cu neutrul tratat prin rezistență. Instalatii de legare la pământ.

1RE- Ip-30/2004 Indreptar de proiectare și execuție a instalațiilor de legare la pământ

I7-2011 „Normativ pentru proiectarea, execuția și expoatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor.’’.

Condiții specifice speciale de lucru

Dacă cu ocazia executării lucrărilor de săpături sunt descoperite instalațiii subterane nesemnalizate in prealabil se va opri lucrul și se va stabili natura acestor instalații, șeful de lucrare luând măsuri pentru evitarea deteriorărilor instalațiilor respective.

Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate vizibil și prevazute cu mijloace de protecție corespunzătoare pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a persoanelor.

Pământul provenit din săpături trebuie așezat la distanța de cel puțin 0.5 m de la marginea pereților săpăturilor.

În cazul în care canalizările de LEC se execută pe un traseu existent, cablurile și manșoanele care ramân suspendate în urma unor săpături mai adânci decat poziția lor în pamânt , vor fi susținute prin consolidarea lor pe scânduri și grinzi sau prin introducerea lor în jgheaburi provizorii.

În cazul șanțurilor cu o adâncime mai mare de 1,0 m terenuri slabe în care există pericolul surpării malurilor , este necesar ca acestea să fie sprijinite.

Asigurarea calitatii executiei lucrarii

Prin Legea nr.440 din 27 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonantei 95 / 1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente și instalatii tehnologice industriale și a Ordinului nr.293 din 8 noiembrie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice privind verificarea calității lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente și instalatii tehnologice industriale, se instituie sistemul de verificare și de atestare a calității lucrarilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale, indiferent de forma de proprietate sau de destinație, în scopul protejării vieții oamenilor, al preintampinării de pierderi materiale și al protecției mediului înconjurător.

În sensul prevederilor Legii nr.440 / 2002, prin dotari tehnologice industriale se întelege orice utilaj, echipament, instalație tehnologică industrială sau componente ale unei linii tehnologice autorizate să funcționeze sau care urmează să fie autorizate.

Calitatea lucrarilor de montaj pentru orice dotare tehnologică industrială este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de funcționare, a exigențelor utilizatorilor.

Sistemul de verificare și atestare a calității lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale va urmări respectarea cerințelor din proiectele de montaj referitoare la:

a) rezistența și stabilitatea la solicitările statice și dinamice, păstrarea parametrilor proiectați la temperaturile și presiunile de exploatare, pe întreaga durată de funcționare;

b) siguranta în exploatare, rezistența la foc și explozii și riscuri tehnologice industriale minime;

c) încadrarea în normele de igienă și sănatate pentru evitarea bolilor profesionale și protecție a mediului și ergonomie;

d) izolarea termică, hidrofugă, eficiența energetică și protecția împotriva zgomotelor și a transmiterii vibrațiilor

Executantul lucrarilor de montaj este responsabil de calitatea execuției acestor lucrări, care trebuie să fie realizate conform documentației elaborate de proiectant și verificate potrivit prevederilor ordonantei 95/1999,art. 4.

Soluționarea neconformităților aparute la lucrările de montaj pentru dotări tehnologice industriale nu se poate realiza decât cu aprobarea proiectantului și cu avizul investitorului sau, după caz, al proprietarului și beneficiarului.

Remedierea defectelor datorate execuției lucrărilor de montaj se face de către executantul lucrării pe cheltuiala proprie, indiferent dacă acestea apar în timpul executării lucrărilor sau în perioada de garanție a dotării tehnologice industriale.

Executantul lucrarilor de montaj va utiliza pentru acestea materiile prime, materialele, piesele, subansamblurile și produsele industriale necesare numai pe baza certificatelor de calitate emise de un organism de certificare acreditat sau a buletinelor de încercări, eliberate de laboratoare de încercări acreditate.

Recepția lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale este în sarcina beneficiarului.

La lucrarile comisiei de recepție participă, în mod obligatoriu, proiectantul și executantul lucrărilor de montaj.

Avize și acorduri:

Beneficiarul va obține pe baza documentațiilor anexate:

Autorizatia de construcție pentru lucrările necesare realizării centralei electrice fotovoltaice.

Se vor respecta cu strictețe condițiile impuse în avizele de coexistență ce se vor obține de către beneficiar.

PlanificĂri

Firma prin care se face achiziția echipamentului de MT/JT, trebuie să fie atestatǎ ca furnizoare de bunuri și/servicii.

Furnizorul de echipamente va livra produsele însotite de o documentație tehnicǎ în limba românǎ care sǎ cuprindǎ:

manual de instalare și întreținere;

documentele de certificare a calitǎții (conform reglementǎrilor în vigoare) ;

buletinele de verificare și încercare;

manual de utilizare și întreținere ;

cartea tehnicǎ cu intrucțiuni referitoare la echipamente și accesorii privind

conservarea, instalarea, funcționarea și mentenanța, respectiv montarea și demontarea

accesoriilor ;

Certificate de garanții oferite pentru produse.

Pe langǎ datele tehnice, aceasta va conține și lista subfurnizorilor.

De asemenea furnizorul de echipamente va asigura asistența tehnicǎ la montarea echipamentelor, la solicitarea constructorului.

Anexe

Anexa 1

Amplasarea structurii metalice

Țărus fixare schelet metalic panouri fotovoltaice

Poza A

Poziționare picioare susținere structură, față (poza A) și spate (poza B)

Poza B

Poziționarea partea de stand (poza C) și a laturilor structurii de susținere metalică.

Poza C

Poziționarea clemelor V la distanță egală cu lățimea panoului

Poziționarea profilelor longitudinale de sprijin.

Pentru anumit tip de suport sunt 9 tipuri de profile longitudinale de sprijin destinate:

– primul profil inferior de sprijin, cu stații de 4850mm lungime, 60x60x2mm (poz. E)
-primul profil de mijloc 60x60x3mm, lungime 4850mm (poz. F)
-primul profil superior de sprijin 60x30x2mm, lungime 48950mm (poz. G)
-al doilea profil inferior de sprijin, cu stații de 6500mm lungime, 60x60x2mm (poz. H)
-al doilea profil de mijloc 60x60x3mm profil, 6500mm lungime (poz. I)
-al doilea profil superior de sprijin 60x30x2mm, lungime 6500mm (poz. J)
-ultimul profil inferior de sprijin cu opriri, lungime 3200mm 60x60x2mm (poz. K)
-ultimul profil de mijloc de sprijin 60x60x3mm, lungime 3200mm (poz. L)
-ultimul profil superior de sprijin 60x30x2mm, lungime 3200mm (poz. M)

Distribuția profilelor longitudinale de sprijin pe structura de susținere.

Structura de susținere finală.

Anexa 2

Datele tehnice ale panoului ReneSola

Anexa 3

Specificatii tehnice ale transformatorului

Concluzii

Bibliografie

1)Energii regenerabile

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

http://www.instalatii.ro/energii-neconventionale/energia-apei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83

http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/3_1.pdf

http://www.urbanaodorhei.ro/dokumentumok/Informaciok/Biomasa_Ro.pdf

http://www.brumexlin.ro/biodiesel.html

http://www.biofuelenergy.ro/ro/?opt=bio

http://semineebio.ro/bioetanol.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biogaz

http://biogaz-instalatii.ro/b1.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83

http://www.energie-eoliana.com/centrale-eoliene-turbine-eoliene/

http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/6_2.pdf

http://www.energie-eoliana.com/avantaje-dezavantaje-turbine-eoliene/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Colector_solar#Utiliz.C4.83ri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar

2)Planul și orientarea parcului fotovoltaic

http://documents.tips/documents/parcurile-fotovoltaice.html

3) Predicția randamentului energetic

http://www.metodologie.ro/studiuldefezabilitate.htm

6)Montarea panourilor

http://electro-sistem.com/wp-content/uploads/2015/05/1-1.pdf

http://www.energobit.com/APP_cms/content.asp?CatId=385&ContentType=Produse_Solutii

“CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 3 MW LES 2” Jud. BIHOR – ASERNIA SOLAR – PROIECTAT ȘI REALIZAT DE ing. SINGUR VIOREL

Imagini

https://www.google.ro/search?q=schema+unei+hidrocentrale&biw=1366&bih=643&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjTusKl8YTLAhWLOxoKHZWRC38Q_AUIBigB#imgrc=qviqDKpvJFSPzM%3A (1 schema unei hidrocentrale fig 1)

http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/08/Centrala_utilizand_energia_mareelor.png

(scema unie central mareometrice fig2)

http://www.descopera.ro/galerii/4481077-viitorul-apartine-centralelor-geotermale (schema uiei centrale geotermale fig3)

http://farm4.static.flickr.com/3448/3228504805_8f596747d0.jpg (schema unei centrale cu ciclu binar fig 4)

http://www.ppm-energia.ro/images/biodiesel-circuit.gif (obtinerea biodieselului fig 5)

http://www.bteam-energy.ro/ckeditor_assets/pictures/167/content_schema-4.jpg?1342601274 (obtinerea biogazului fig 6)

https://produseeoliene.files.wordpress.com/2012/09/wind_450kw_turbine_ia_v_13764.jpg?w=214&h=300 (Eoliană cu ax orizontal fig 7)

http://www.rasfoiesc.com/files/electronica/238_poze/image036.jpg (Eoliană cu ax vertical fig 8)

http://www.potcontrol.ro/images/panou-solar-heat-pipe-collector-helis.jpg (Captator Solar fig 9)

http://www.solar-magazin.ro/wp-content/uploads/2013/05/Panouri_fotovoltaice_china_taxate_de_UE.jpg (Panouri fotovoltaice fig 10)

https://www.google.ro/maps/@46.9737104,21.8383789,1047m/data=!3m1!1e3 (Fig 11. Vedere de sus parc Asernia Solar)

http://simtel.weburl.ro/energie/uploadFiles/media/86_string%20inverter.jpg (Principalele component ale parcului fig 12)

http://documents.tips/documents/parcurile-fotovoltaice.html (Fig 13. Privire de ansamblu asupra unui parc fotovoltaic montat pe sol)

Specificația de montare a postului de transformare (Fig 14; 15; 16; 17; 18; 19; 20; 21)

http://www.gunther-wood.ro/wp-content/plugins/vslider/timthumb.php?src=http%3A%2F%2Fgunther-wood.ro%2Fupload%2Fslide1%2FIMG_20131210_161303.jpg&w=1000&h=600&zc=1&q=80 (Structura metalica panouri fig 22)

http://enwitec.eu/typo3temp/pics/225a27d886.jpg (Fig 23. Tablou de stringuri)

https://www.phoenixcontact.com/assets/images_ed/global/web_content_graph/pic_con_a_0044295_int.jpg (Fig 24. Conectarea panourilor la tabloul de stringuri)

http://www.electrica-arad.ro/img/despre_lk_2/2.jpg (Fig 25. Post de transformare în anvelopa de beton PTAb)