Energia eoliană [611281]

Energia eoliană
și alte surse regenerabile de energie în România
Wind Energy
and other r enewable energy sources in RomaniaEdiția a IV-a … Octombrie 4th Edition … October

Cuprins Index of contents
Introducere
Energia eoliană în România,
Europa și în lume
1. Situația sectorului energiei eoliene
la nivel mondial
2. Situația sectorului de energie eoliană
în Europa
3. Situația sectorului de energie eoliană
în România
Prevederi legale
1. Pregătirea proiectului de investiție și
construcția unei centrale electrice
1.1. Drepturile reale necesare pentru
construirea unei centrale electrice
1.2. Sistemul de carte funciară în România
1.3. Situații care ar putea împiedica/întârzia
proiectul de investiție
1.4. Autorizația de construire
1.5. Planificare urbanistică și
categorii de folosință
1.6. Prevederi cu privire la mediu
1.7. Racordarea la rețea
1.8. Autorizația de înființare
2. Operarea centralei electrice
2.1. Mediu
2.2. Permise specifice
2.3. Vânzarea de energie
3. Sistemul de promovare și
tranzacționarea certificatelor verzi
3.1. Reglementări legale
3.2. Cadrul general
3.3. Acreditarea
3.4. Emiterea certificatelor verzi
3.5. Tranzacționarea și înregistrarea
certificatelor verzi
3.6. Capacități energetice cu puteri instalate mari
3.7. Supracompensarea
3.8. Cumulul de ajutoare
3.9 Exceptarea marilor consumatori
4. Legislația Uniunii Europene privind
industria energiei regenerabileIntroduction
Wind energy in Romania, Europe
and Worldwide
1. The worldwide wind energy market
2. Wind energy across Europe
3. Wind energy in Romania

Legal Regulations
1. Preparation of the investment project and
construction of a renewable energy plant
1.1. Real rights required for developing a
renewable energy plant
1.2. Romanian land register system
1.3. Issues that might impede/delay the
investment process
1.4. Building Permit
1.5. Zoning classification and
land designation
1.6. Environmental regulations
1.7. Grid connection
1.8. Setting-up authorisation
2. Power plant operation
2.1. Environmental
2.2. Energy permits
2.3. Sale of energy
3. Support scheme and green
certificates trading
3.1. Legal provisions
3.2. General framework
3.3. Accreditation
3.4. Green certificates issuing
3.5. Green certificates trading
and registry
3.6. Large energy facilities
3.7. Overcompensation
3.8. Various investment aids and green certificates
3.9 Exemption for large consumers
4. European Union legislation as regards the
renewable energy industry 2
4
5
12
16
23
24
24
32
33
37
38
39
39
41
42
42
42
43
44
44
44
45
45
46
47
48
48
49
49

Surse de finanțare a investițiilor în
energia regenerabilă
1. Programe cofinanțate de către EU
2. Alte instituții care oferă finanțări pentru
proiectele de parcuri eoliene
3. Băncile comerciale
Constrângeri potențiale și
perspective
1. Organizare societară
2. Capacitatea rețelei și conectarea
3. Modificări ale specificațiilor tehnice
4. Protecția mediului
5. Proteste sociale
6. Limitări ale infrastructurii
7. Durata procedurii
8. Dispersia surselor
9. Asigurările și energia regenerabilă
10. Probleme fiscale
11. Profitabilitatea energiei eoliene
Alte surse de energie regenerabilă
1. Energia solară
2. Energia geotermală
3. Hidroenergia
4. Biomasa
Lista abrevierilorSources of financing for renewable
energy investment
1. Programmes co-financed by the EU
2. Other institutions which offer financing
for wind farm projects
3. Commercial banks
Business limitations and prospects
1. Corporate
2. Grid capacity and connection
3. Amendments to technical specifications
4. Environmental protection
5. Social protests
6. Infrastructure limitations
7. Length of procedure
8. Dispersion of sources
9. Insurance and renewable energy
10. Tax issues
11. The profitability of wind energy
Other renewable energy sources
1. Solar energy
2. Geothermal energy
3. Hydropower
4. Biomass
List of Acronyms50
51
53
53
57
58
58
61
62
64
65
66
67
71
74
83
92
99
103
105
107
110
1Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Tot mai mult conștientizăm necesitatea protejării
mediului înconjurător și beneficiile folosirii raționale
a resurselor naturale. Poluarea excesivă produsă de
arderea combustibililor fosili pentru obținerea energiei
a dus la crearea de oportunități tot mai mari de a folosi
surse alternative în acest sens. Utilizarea energiei
eoliene în producerea energiei electrice conduce
la reducerea poluării aerului prin lipsa arderilor de
combustibili fosili, precum și prin lipsa producerii de
deșeuri de orice natură.
Aflați la a patra ediție a raportului “Energia eoliană
și alte surse regenerabile de energie în România”,
suntem încântați să observăm interesul manifestat
de investitorii, dezvoltatorii și operatorii de parcuri
de energie regenerabilă pentru publicația noastră.
Popularitatea în continuă creștere a utilizării surselor
regenerabile a atras după sine utilitatea informațiilor
prezentate în această publicație.
Deși România a decis în prima parte a anului 2014
amânarea temporară a unei părți din certificate verzi
până la 1 ianuarie 2018, piața energiei din România
se așteaptă la o evoluție pozitivă pe termen lung a
sectorului energiei regenerabile. Planul de investiții
elaborat de Transelectrica aferent perioadei 2014
– 2023, pentru care au fost alocați 5,5 miliarde lei,
urmărește modernizarea rețelei de transport și
construcția de noi centre de stocare a energiei electrice,
precum și atingerea obiectivului României de integrare
în piața energetică a Uniunii Europene. Acest plan cu
siguranță va revigora industria energiei regenerabile
din România.
We are becoming increasingly aware of the need
to protect the environment and the benefits to be
gained from a more rational use of natural resources.
The pollution caused by the burning of fossil fuels
has created opportunities in the field of alternative
energy sources. The use of wind energy in the
production of electricity leads to a decrease in air
pollution by reducing reliance on fossil fuels and
eliminating waste products.

Now in its fourth edition, our “Wind energy and
other renewable energy sources in Romania” report
has proved of significant interest to investors,
developers and operators of renewable energy
farms. The growing popularity of renewable energy
makes the information the report contains all the
more relevant.

Although in early 2014 Romania decided to delay a
part of the green certificate trading scheme until
1 January 2018, the long term positive trend in the
use of renewables on the Romanian energy market
is expected to continue. The investment plan drawn
up by Transelectrica for the period 2014-2023, for
which RON 5.5 billion have been allocated, will see
the upgrading of the power transmission network
and the building of new electricity storage facilities,
while also achieving Romania’s target of integration
with the European Union energy market. This will
clearly help revive the renewable energy industry in
Romania. Introducere
Introduction
2»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

In terms of Romania’s integration with the European
Union energy market, Romania has already begun
work on joint projects with Bulgaria and Serbia,
while according to Transelectrica there are also
plans for a submarine cable to link with Turkey. After
completion of these projects, Romania will be able
to export a larger volume of its electricity, boosting
the renewable energy sector and attracting new
investment to the industry.

In light of the many legislative changes introduced
in 2014, this latest edition of the report includes a
detailed analysis of the financial obstacles faced by
investors in the wind energy sector in Romania.
Despite the current legislative unpredictability
and the limitations imposed by legislators, it is still
possible to develop new wind farms and attract
new investments into the wind energy sector in
Romania. There are currently a number of projects
underway with expected completion dates in 2015.
For example, in the village of Ion Corvin, in Constanta
County, a project is currently underway to build a
hybrid system consisting of a 200-KW wind turbine
and a 100-cubic metre capacity biogas plant that
will be used to provide so that street lighting for
the entire village. This green energy project is 98%
financed through non-refundable European funds.
While this is just one example, as shown in Chapter 1
the use of renewables as the sole source of energy is
a growing trend and is in line with the efforts being
made by many countries and cities around the world.În ceea ce privește integrarea României în piața
energetică a Uniunii Europene, România a demarat
proiecte comune cu Bulgaria și Serbia și, conform
declarațiilor reprezentanților Transelectrica, se dorește
construcția unui cablu submarin ce va face posibilă
legătura cu Turcia. Odată cu finalizarea acestor proiecte,
România va putea exporta o cantitate mai mare
de energie electrică, fapt ce va permite susținerea
sectorului energiei regenerabile și, implicit, atragerea
de noi investiții în această ramură.
Având în vedere modificările legislative din ultimul an,
în ediția anului 2014 am inclus detalii suplimentare cu
privire la impedimentele financiare întâmpinate de
potențialii investitori în energia eoliană din România.
În ciuda situației actuale de imprevizibilitate legislativă
și a limitărilor impuse de către legiuitori, România
permite dezvoltarea de noi parcuri eoliene și mai
poate atrage investiții în domeniul energiei eoliene.
Există proiecte în plină desfășurare, cu perspective
de finalizare în cursul anului 2015. Spre exemplu, în
comuna Ion Corvin din județul Constanța, se derulează
construcția unui sistem hibrid compus dintr-o turbină
eoliană de 200 KW și o instalație pe biogaz de 100
metri cubi, astfel încât iluminarea stradală din întreaga
comună va fi asigurată prin energie verde. Proiectul
este finanțat din fonduri europene nerambursabile în
proporție de 98%. Acesta este doar un exemplu, dar,
după cum se prezintă în Capitolul 1, ar putea deveni
o tendință utilizarea energiei verzi ca unică sursă de
energie în numeroase țări și orașe din lume.
3Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Energia eoliană în România,
Europa și în lume
Wind energy in Romania,
Europe and Worldwide

1. Situația sectorului energiei eoliene
la nivel mondial
1. The worldwide wind energy market
Capacitățile de energie eoliană nou instalate la nivel
global au scăzut în 2013 comparativ cu anii precedenți,
așa cum a fost anticipat de către numeroși specialiști
ai pieței. Este pentru prima oară în ultimii 20 de ani
când are loc o astfel de tendință de scădere. Cea mai
importantă scădere au înregistrat-o Statele Unite
ale Americii, care au ajuns de la o creștere de 13 GW
în 2012 la doar 1 GW instalat în 2013. Anul trecut au
fost instalați în total 35.289 MW în centrale eoliene,
aducând capacitatea totală instalată la 318.105 MW,
o creștere de 12% față de 283.194 MW la sfârșitul
anului 2012. Energia eoliană s-a dovedit a fi o sursă
de producere în masă a energiei electrice și joacă un
rol central într-un număr tot mai mare de planuri de
energie pe termen lung și scurt al multor țări. Așa cum
este detaliat mai jos, numeroase orașe și țări se apropie
de scopul lor de utilizare a energiei regenerabile ca sursă
unică de energie, o tendință care permite un interes
continuu în industrie.
Țară
CountryȚintă
Target
Islanda
IcelandProduce 100% din energia electrică prin energie hidraulică și geotermală
Produces 100% of its electricity from hydropower and geothermal energy
Cook Islands (Small Island State)
Cook Islands (Small Island State)Se asigură că politica și mediul de reglementare sunt aliniate obiectivelor energiilor regenerabile în
proporție de 50% până în 2015 și 100% până în 2020
Ensure the policy and regulatory environment is aligned with the 50% by 2015 and 100% by 2020
renewable energy goal
Costa Rica (America Centrală)
Costa Rica (Central America)În 2013, Costa Rica a propus o lege privind schimbarea climatului care țintește să stabilească
ca scop al țării neutralitatea față de carbon, Costa Rica a lansat public eforturi de reducere
a despăduririi și și-a propus ca obiectiv pentru 2014 atingerea unui procent de 95% energie
regenerabilă, în cea mai mare parte obținută din resurse hidro indigene.
In 2013, Costa Rica proposed a climate change law that aims to establish the country’s goal of
carbon neutrality. Costa Rica publically launched efforts to reduce deforestation and it has a 95%
renewables goal for 2014, mostly from indigenous hydro resources
Danemarca
DenmarkDanemarca propune ca până în 2020 jumătate din energia electrică să provină din energie
regenerabilă, 100% din electricitate și căldură până în 2035 și 100% din transport până în 2050
Denmark proposes to meet more than 50% of its electricity supply with renewables by 2020, 100%
of electricity and heat by 2035, and 100% in transport by 2050Global wind power installations fell in 2013
compared with previous years, as many market
analysts had predicted. Indeed, it was the first time
in over 20 years that a downward trend had been
experienced in this sector. The most significant
drop was seen in the United States, which, after
installing 13 GW in 2012, only managed to install 1
GW in 2013. Total new installed wind power capacity
amounted to 35,289 MW in 2013, bringing the total
installed capacity to 318,105 MW – a 12% increase on
the 283,194 MW installed at the end of 2012. Wind
power has established itself as a mainstream source
of electricity generation and plays a central role in
an increasing number of countries’ immediate and
longer term energy plans. As seen below, many cities
and countries around the world are moving towards
their goal of using renewable energy as their sole
source of energy, a trend that ensures a continued
interest in the industry.
Orașe și țări care se îndreaptă către 100% energie regenerabilă în sistemul de electricitate
Cities and countries moving towards 100% renewable energy in their electricity systems
5Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Țară
CountryȚintă
Target
Maldive (Small Island State)
Maldives (Small Island State)În 2009, Maldive a promis să devină complet neutră de carbon până în 2020. Aceasta a dus la
adoptarea unui sistem de energie bazat aproape 100% pe surse regenerabile. Cu toate acestea,
răsturnările politice din 2012 încoace au încetinit dezvoltările
In 2009, Maldives pledge to go completely carbon neutral by 2020. This entailed embracing an
almost 100% renewable based energy system. However political upheavals since 2012 have slowed
down the developments
Scoția
ScotlandScoția are ca mandat realizarea unei furnizări de energie 100% regenerabilă până în 2020
Scotland has a mandate to achieve 100% renewable power supply by 2020
Tokelau (Small Island State)
Tokelau (Small Island State)Tokelau are ca sarcină producerea în proporție de 100% a electricității din energie regenerabilă. În
2012, Proiectul de Energie Regenerabilă din Tokelau a instalat generatoare solare pe fiecare atol și
acum Tokelau produce deja peste 10% din energia electrică prin energie solară
Tokelau has a target of producing a 100% of its electricity from renewable energy. In 2012, the
Tokelau Renewable Energy Project installed solar arrays on each atoll and Tokelau now already
produces over 10% of its electricity from solar energy
Tuvalu (Small Island State)
Tuvalu (Small Island State)În 2012, Tuvalu a stabilit planul de a genera 100% din electricitate din surse regenerabile, până în
2020 și pentru a crește eficiența energetică a capitalei Funafuti
In 2012, Tuvalu set a goal to generate a 100% of its electricity from renewable energy by 2020 and
to increase energy efficiency on Funafuti
Tasmania (Australian Territory)
Tasmania (teritoriu australian)Guvernul Tasmanian a întrecut continentul australian prin lansarea unui plan de acțiune pentru un
nou climat care să oblige statul la obținerea 100% energie regenerabilă până în 2020 și la reducerea
cu 35% a emisiilor de carbon
Tasmanian Government has beaten mainland Australia by launching a new climate action plan that
will commit the state to 100% renewable energy by 2020 and a 35% reduction in carbon emissions
Sydney (Australia)
Sydney (Australia)Planul de energie regenerabilă din Sydney schițează măsuri pentru procurarea în proporție de
100% a energiei electrice, căldurii și răcirii din surse regenerabile cum ar fi energia solară, energia
eoliană și energia provenită din deșeuri, până în 2030
Sydney’s renewable energy master plan outlines measure for procuring 100% of the City’s electricity,
heating and cooling from RE sources, such as solar, wind and energy from waste, by 2030
Malmo (Suedia)
Malmo (Sweden)Orașul Malmo se așteaptă să devină cu climat neutru până în 2020 iar operațiunile municipale să
funcționeze cu energii regenerabile până în 2030
The City of Malmo is expected to be climate neutral by 2020 and all its municipal operations will
run on 100% RE by 2030
Greensburg, Kansas (SUA)
Greensburg, Kansas (US)În 4 mai 2007, o tornadă a distrus în proporție de 95% clădirile și afacerile orașului. După aceasta,
orașul a dezvoltat un plan “verde” cu ajutor de la NREL și Departamentul de Stat American al
Energiei. Și-a setat obiectivul de a ajunge la 100% energie regenerabilă în afară de eficiența
energetică și clădirile certificate LEED. Astăzi sursa de energie electrică a orașului o constituie o
fermă eoliană de 12.5 MW
On May 4, 2007, a tornado damaged 95% of the town’s homes and business. The town thereafter
developed a green master plan with help from the NREL and the US Department of Energy. It set
itself a goal of 100% renewable electricity besides energy efficiency and LEED certified buildings.
Today the town sources a 100% of electricity from a 12.5 MW wind farm
San Francisco, California (SUA)
San Francisco, California (US)Orașul San Francisco, prin Comisia Utilităților Publice, în cadrul programului CleanPower SF va
furniza orașului 100% energie electrică provenită din energie regenerabilă
The city through San Francisco Public Utilities Commission under CleanPower SF – the program will
provide San Francisco with 100% electricity generation from renewable sources.
Sursa: CGEE / Source: GWEC
6»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Douăzeci și patru de țări au peste 1.000 MW instalați
în energie eoliană, România numărându-se printre
acestea. China va fi în curând prima țară care va depăși
nivelul de 100.000 MW în decursul acestui an. Chiar
și în aceste condiții, creșterea cererii este foarte lentă,
inexistentă sau negativă, astfel încât cererea pentru
producția de electricitate din orice sursă este redusă, iar
concurența este acerbă. Brazilia, India, Canada și Mexic
sunt piețe foarte dinamice, dar nu pot compensa lipsa
creșterii pe piețele tradiționale din Europa, SUA și China.
Există multe piețe noi interesante în America Latină,
Africa și Asia unde există un mare potențial de creștere.
Se anticipeaz ă că Asia va depăși Europa ca și regiunea
cu cea mai mare capacitate eoliană utilizată la sfârșitul
lui 2014.
Conform Consiliului Global pentru Energie Eoliană
(CGEE), sectorul energiei eoliene și-a continuat
expansiunea la nivel mondial în 2013, la un nivel mai
redus față de anul precedent. Dezvoltarea în acest
sector a fost vizibilă mai ales în China, în timp ce în SUA
piața a fost mai lentă decât anul trecut. Creditul fiscal
de producție din SUA a expirat la sfârșitul anului 2013
și a fost reautorizat, ceea ce va aduce noi investiții în
anii ce urmează. În China pe de altă parte, ca urmare a
consolidării pieței și a raționalizării, instalările anuale
au atins 16 GW, ceea ce face 2013 un an mai lent pentru
sectorul eolian.
În Europa, Germania și Marea Britanie sunt lideri
de piață. România, Portugalia, Polonia și Suedia
sunt piețele emergente, care au adus o contribuție
surprinzătoare anul trecut. Europa are o creștere de
12,03 GW pentru 2013 datorită tuturor evoluțiilor în
acest sector.
Alte regiuni care au arătat o expansiune remarcabilă
în 2013 sunt Brazilia, cu 953 MW și Australia, care a
contribuit cu 655 MW din noile capacități în regiunea
Pacificului. În regiunea Orientului Mijlociu și Africa de
Nord numai Etiopia a finalizat un proiect de 90 MW
grație primului parc eolian sub-Saharian. Se așteaptă
ca Africa să devină o piață competitivă în următorii
ani, deoarece generarea de energie verde a devenit o
prioritate pentru dezvoltarea economică.Twenty-four countries have more than 1,000 MW
of installed wind capacity. Romania is one of those
countries. China will be the first country to reach
the 100,000 MW milestone sometime this year.
Nonetheless, growth in demand is either very slow,
non-existent or negative, which means that demand
for new power generation of any kind is low and
competition is fierce. Brazil, India, Canada and Mexico
are very dynamic markets, but they cannot make up
for the lack of growth in the traditional markets of
Europe, the US and China. However, there are many
exciting new markets in Latin America, Africa and
Asia, where there is major potential for growth. Asia is
expected to overtake Europe by the end of 2014 as the
region with the most utilised wind capacity.
According to the Global Wind Energy Council (GWEC),
the wind energy sector continued its worldwide
expansion in 2013, albeit at a slower rate than
the previous year. The growth in this sector was
particularly visible in China, while in the US the
market slowed. The US Production Tax Credit expired
at the end of 2013 but was subsequently reinstated,
something that will attract new investment in
coming years. In contrast, in China, as a result of
market consolidation and rationalisation, the annual
amount of newly installed capacity was 16 GW,
making 2013 a slower year for the wind sector.
In Europe, Germany and UK are leading the
market. Romania, Portugal, Poland and Sweden
are the emerging markets that brought a
surprising contribution last year. Europe has
an increase of 12.03 GW for 2013 due to all
developments in the sector.
Other regions that performed well in 2013 include
Brazil, with 953 MW of new capacity, and Australia,
which accounted for 655 MW of the new capacity
installed in the Pacific Region. In the Middle East
and North Africa, only Ethiopia completed a new
project, with a capacity of 90 MW, which is in fact
the first sub-Saharan commercial wind farm. With
the generation of green energy becoming a priority
for economic development, Africa is expected to
become a competitive market in coming years.
7Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Mai jos este diagrama energiei eoliene globale instalate
cumulat în ultimii 18 ani:
Capacitatea totală a parcurilor eoliene la nivel mondial la sfârșitul anului 2013
ȚaraCapacitate eoliană
în 2013 (MW)Procent 2013Capacitate eoliană
în 2012 (MW)Procent 2012
CountryWind capacity in
2013 (MW)2013 ShareWind capacity in
2012 (MW)2012 Share
China China 91,412 28.70% 75,324 26.60%
SUA USA 61,091 19.20% 60,007 21.19%
Germania Germany 34,25 10.80% 31,27 11.04%
Spania Spain 22,959 7.20% 22,784 8.04%
India India 20,15 6.30% 18,421 6.50%
Marea Britanie United Kingdom 10,531 3.30% 8,649 3.05%
Italia Italy 8,552 2.70% 8,118 2.87%
Franța France 8,254 2.60% 7,623 2.69%
Canada Canada 7,803 2.50% 6,204 2.19%
Danemarca Denmark 4,772 1.50% 4,162 1.47%
Alte țări Other countries 48,332 15.20% 40,632 14.34%
TOTAL GLOBAL TOTAL WORLDWIDE 318,105 100,00% 283,194 100,00%În 2013, capacitatea totală instalată a Chinei se ridică
la 91,4 GW, ceea ce constituie 28,7% din resursele
mondiale. Pe locul al doilea după China sunt Statele
Unite cu 61,09 GW și o cotă de 19,2% din capacitatea
globală. Germania se află pe locul al treilea cu 34,25 GW
și o cotă de 10,8%.Below is a chart showing the global cumulative
installed wind capacity for the last 18 years:
Global wind farm capacity at the end of 2013: In 2013 China’s total installed capacity amounted
to 91.4 GW, which constitutes 28.7% of global
resources. The United States ranks second with 61.09
GW and a 19.2 % share of global capacity. Germany
comes in third, with 34.25 GW and a 10.8% share.250.000300.000
200.000
150.000
100.000
50.000
6.100 7.600 10.200 13.600 17.400 23.900 31.100 39.431 47.620 59.091 73.938 93.889 120.624 158.975 198.001 238.126 283.194 318.105
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013350.000
[MW]
Sursa: CGEE / Source: GWECSursa: CGEE / Source: GWEC
8»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

05,00010,00015,00020,00025,000
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
Paci/f_ic Region Africa & Middle East Latin America Asia North America Europe
Potrivit GCEE, în 2013 China a înregistrat o creștere
substanțială din nou, considerabil mai mare decât în
2012, adăugând 16.088 MW de capacitate eoliană
nouă și impunându-se din nou ca lider mondial pe piața
eoliană, cu o capacitate totală instalată de 91.412 MW
la sfârșitul anului.
Țara Capacitate eoliană în 2013 (MW) Procent 2013
Country Wind capacity in 2013 (MW) 2013 Share
China China 16088 45.60%
Germania Germany 3238 9.20%
Marea Britanie United Kingdom 1883 5.30%
India India 1729 4.90%
Canada Canada 1599 4.50%
SUA USA 1084 3.10%
Brazilia Brasil 953 2.70%
Polonia Poland 894 2.50%
Suedia Sweden 724 2.10%
România Romania 695 2.00%
Alte țări Other countries 6402 18.10%
TOTAL GLOBAL TOTAL WORLDWIDE 35289 100.00%According to the GWEC, in 2013 China again saw
substantial growth – considerably higher than in
2012 –adding a further 16,088 MW of new wind
capacity and once more claiming the title of the
world’s leading wind market with a total of 91,412
MW of installed capacity by the end of the year.Sursa: CGEE / Source: GWECSursa: CGEE / Source: GWEC
Capacitatea instalată în parcuri eoliene la nivel mondial pe parcursul anului 2013
Global wind farm capacity installed during 2013
9Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Capacitatea eoliană anuală instalată a scăzut cu 21,87%
în 2013 comparativ cu 2012, tendință care se estimează
că se va schimba în anii următori. Instalarea de
capacități eoliene noi la nivel global a încetinit în ultimii
patru ani, urmare a celei mai mari creșteri a sa în 2009
(de la 26,9 GW la 38,5 GW), dar o dată cu noile proiecte
emergente în Japonia, Australia, Pakistan, Vietnam sau
Tailanda, se preconizează că situația se va schimba.
Cifrele din tabelele precedente sunt influențate de un
număr de proiecte dezafectate.
În 2013, în ciuda perioadei economice curente dificile,
piața de energie eoliană a fost capabilă să-și revină. Ca o
strategie de supraviețuire, în multe țări au existat doar
proiecte pe termen scurt și au fost discuții referitoare la
conversia sistemelor de energie.
Impactul negativ semnificativ al incertitudinii pieței
din punct de vedere legislativ și politic, în întreaga
Europă de la începutul anului 2011 s-a reflectat asupra
capacităților nou instalate în Uniunea Europeană în
2013. Turbinele instalate în 2013 au fost în general
autorizate, finanțate și comandate înainte de criza care
a adus destabilizarea cadrului legislativ pentru energia
eoliană. Multe parcuri eoliene sunt, de asemenea,
scoase la vânzare. Instabilitatea care a fost resimțită
de sectorul eolian pe mai multe piețe din Europa s-a
reflectat într-un nivel redus de instalări noi în 2013,
tendință ce se așteaptă să continue și în 2014.Energia eoliană în contextul crizei economiceThe global annual amount of new installed wind capacity fell
by 21.87% in 2013 compared with 2012, a trend expected
to change in the following years. Indeed, the global rate of
installation of new wind capacity has slowed down over
the last four years, following its largest ever annual increase
in 2009 (from 26.9 GW to 38.5 GW). However, with new
projects emerging in Japan, Australia, Pakistan, Vietnam and
Thailand, the situation is expected to change.
The figures given in the tables above are affected by a
number of decommissioned projects.
Despite the ongoing global economic crisis, the wind
energy market was able to recover in 2013. As a
survival strategy, many countries only implemented
short-term projects or engaged in discussions about
the conversion of energy systems.
The strong negative impact of market, regulatory
and political uncertainty sweeping across Europe
since the beginning of 2011 began to affect EU wind
power installations in 2013. The turbines installed
in 2013 were in general authorised, financed and
commissioned prior to the crisis that brought about
the legislative instability affecting the wind energy
sector today. Many wind farms have been put up
for sale. The pressure placed on the wind sector in
many markets across Europe became clearly visible
in terms of the lower level of installations in 2013,
which may continue into 2014.Wind energy in the context of economic crisis40.00045.000
30.00035.000
20.00025.000
5.00015.000
10.00050.000
[MW]
1.280 1.530 2.520 3.440 3.760 6.500 7.270 8.133 8.207 11.531 14.703 20.285 26.872 38.467 39.059 40.636 45.169 35.289
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Capacitatea eoliană globală instalată anual în perioada 1996-2013
Annual installed global wind capacity, 1996-2013
Sursa: CGEE / Source: GWEC
10»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Criza financiară globală a contribuit la scăderea
potențialului economic, și prin urmare investițiile
companiilor internaționale au fost sever limitate
sau chiar amânate. Cu toate acestea, în ciuda
scăderii produsului intern brut al majorității țărilor,
investițiile în sectorul energiei regenerabile nu s-au
diminuat considerabil.
Estimările pentru 2014 sunt încurajatoare, CGEE
preconizeaza în continuare o tendință ascendentă
generală până în 2018. Prognoza pieței oferă o privire
de ansamblu pozitivă a evoluțiilor din întreaga lume,
Asia rămânând lider global. Acest lucru arată că
efectele crizei economice sunt din ce în ce mai reduse.The global financial crisis has contributed to a decline
in economic potential and, consequently, investment
by international companies has been severely
limited or even postponed. However, despite a drop
in the gross domestic product of most countries,
investment in the renewable energy sector has not
fallen dramatically.
The global estimates for 2014 are encouraging.
The GWEA is still forecasting a general upwards
trend up to 2018. It also offers a positive picture of
developments worldwide, with Asia remaining the
overall leader. This shows that the negative effects of
the economic crisis are becoming weaker by the day.
40.00045.000
30.00035.00050.000
[MW]
2014 2015 2016 2017 2018
Europe 132,5 145,5 159,5 174,5 189,5
North America 80,8 91,8 104,3 117,8 131,8
Asia 136,4 158,9 182,4 206,9 232,9
Latin America 7,8 9,8 12,0 15,0 19,0
Pacific 4,7 5,7 6,7 7,9 8,9
Middle East and
Africa3,3 4,8 7,3 10,3 14,3Prognoza de piață cumulată pe regiuni pentru 2014 —2018
Cumulative market forecasts by region, 2014—2018Sursa: CGEE / Source: GWEC
11Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

2. Energia eoliană în Europa
2. Wind energy across Europe
După atingerea recordului de 100 GW de capacitate
totală eoliană instalată în 2012, s-a produs o schimbare
în interesul investitorilor europeni. Piața eolienelor
instalate pe uscat (onshore) pe teritoriul Europei a
scăzut cu 12%, în timp ce piața centralelor eoliene
marine (offshore) a avut o creștere substanțială de
34%. Chiar dacă este promițător să se constate interes
în ambele forme de producție, per total, instalările de
pe piața energiei eoliene au scăzut cu 8% față de 2012.
În ciuda varietății de investitori de pe piața surselor
regenerabile de energie, investițiile în noi proiecte de
energie regenerabilă au scăzut cu 44%, atingând o
valoare totală de aproximativ 37 miliarde euro.
Germania a rămas țara europeană cu cea mai mare
capacitate instalată (34,3 GW), urmată de Marea
Britanie, Spania și Italia. Dintre piețele emergente din
Europa centrală și de Est, România și Polonia au avut
ambele, ani productivi, Polonia, cu 3,4 GW, depășind
acum capacitatea cumulată a Olandei. Ambele piețe
sunt acum în topul cinci UE al capacităților instalate
anual. De asemenea, este important de menționat
valoarea capacităților instalate în Spania, Marea
Britanie și Italia. Aceste trei piețe reprezintă 19%, 9% și
respectiv 7% din totalul instalațiilor din UE la sfârșitul
lui 2013. Capacitățile de energie eoliană instalate până
la sfârșitul anului 2013 ar putea produce într-un an cu
vânt normal, 257 TWh de energie electrică, suficient
pentru a acoperi 8% din consumul de electricitate al UE
– o mică creștere față de 7% în anul anterior.
Per total, 12.030 MW de energie eoliană au fost instalați
în întreaga Europă în 2013, dintre care 11.159 MW în
Uniunea Europeană. Aceasta corespunde cu o scădere
cu 8% față de anul precedent. Energia eoliană instalată
în UE are valoarea între 13 miliarde euro și 18 miliarde
euro. Energia eoliană este responsabilă pentru un total
de 13% din puterea totală instalată. Instalările anuale
au crescut exponențial în ultimii 12 ani. În anul 2000 au
fost doar 3,2 GW, comparativ cu 11 GW în 2013, o rată
de creștere anuală compusă de peste 10%.Having achieved the milestone of 100 GW of total
installed wind capacity in 2012, there was a shift in
the interests of European investors in 2013. While
the onshore market decreased by 12%, offshore
enjoyed a substantial 34% in growth. While it is
encouraging to see interest in both forms of wind
energy, overall new wind energy installations fell
by 8% compared with 2012. And despite the variety
of players on the renewables market, investment
in new renewable energy projects fell by 44% to
approximately EUR 37 billion.

Germany retains the largest installed capacity (34.3
GW) in Europe, followed by the UK, Spain and Italy.
Among the emerging markets of Central and Eastern
Europe, Romania and Poland both had good years,
with Poland surpassing the Netherlands with 3.4
GW of cumulative capacity. Both markets are now
in the top five in the EU in terms of annual installed
capacity. It is also important to note the amount of
new installations in Spain, the UK and Italy. These
markets accounted for 19%, 9% and 7%, respectively,
of total new installations in the EU at the end of
2013. The amount of wind power capacity installed
by the end of 2013 would in a normal wind year
produce 257 TWh of electricity, which is enough to
cover 8% of the EU’s total electricity consumption
(and a small increase from 7% the year before).
In total, 12,030 MW of wind power were installed
across Europe in 2013, and of this 11,159 MW was in
the European Union. This represents an 8% decrease
on the previous year. The wind energy installed
in the EU is worth between EUR 13 billion and 18
billion. Wind power accounts for 13% of the total
installed power capacity. Annual installations have
increased dramatically over the last 12 years – from
only 3.2 GW in 2000 to 11 GW in 2013, representing a
compound annual growth rate of over 10%.
12»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Din cei 11.159 MW instalați în UE în 2013, 9.592 MW au
fost în centrale pe uscat și 1.567 MW în centrale marine.
Parcurile eoliene de uscat au atras între 8 miliarde euro
și 12 miliarde euro, în timp ce parcurile eoliene marine
au reprezentat între 4,6 miliarde euro și 6,4 miliarde
euro. În momentul de față, capacitatea eoliană de
uscat are un total de 110,7 GW, în timp ce parcurile
marine produc 6,6 GW. Acest lucru duce la un total de
117,3 GW de capacitate eoliană instalată pe teritoriul
Europei. Continentul este lider mondial în energie
eoliană marină, în special datorită Marii Britanii, care
reprezintă peste jumătate din această piața europeană
și mondială. Aceasta este o industrie tânără și de
pionierat, importantă pentru reducerea importului
de combustibili fosili și care poate aduce o creștere
importantă și oportunități comerciale. De asemenea,
are cel mai mare potențial de a crea locuri de muncă la
nivel local, cu impact social zero asupra mediului.
În cursul anului 2013, sectorul a înregistrat un impact
negativ semnificativ ca urmare a incertitudinilor
politice și de reglementare de pe piața europeană.
Cadrul legislativ slăbește investițiile și descurajează
potențialele companii interesate în acest sector. Cu
toate acestea, există o tendință generală de îndepărtare
de energia pe bază de combustibil și petrol, fiecare
dintre cele două tehnologii dezafectând mai multe
capacități decât instalează. Of the 11,159 MW of capacity installed in the EU in
2013, 9,592 MW were from onshore and 1,567 MW
offshore wind farms. Onshore wind farms attracted
between EUR 8 billion and EUR 12 billion, while offshore
wind farms accounted for between EUR 4.6 billion
and EUR 6.4 billion. Currently, onshore wind capacity
accounts for a total of 110.7 GW, while offshore plants
produce 6.6 GW, which combines to give a total of
117.3 GW of installed wind capacity across Europe. This
makes Europe the world leader in offshore wind energy,
particularly thanks to the UK, which accounts for over
half the European and global offshore market. This is
a young and pioneering industry. It has an important
role to play in the reduction of fossil fuel imports and
can generate substantial economic expansion and
commercial opportunities. It also offers enormous
potential to create local jobs with zero social impact on
the environment.
In 2013, the wind energy sector was significantly affected
by the political and regulatory uncertainty on the
European market. Legislative instability has a negative
effect on investment and discourages potential new
players from entering the sector. However, there is a
general trend to move away from oil- and fuel-based
energy production, with both these technologies
decommissioning more than they are installing.The chart below shows how wind energy in
Europe has gained in importance over the years in
comparison with other energy sources.În graficul de mai jos este prezentat rolul important pe
care energia eoliană l-a acumulat în Europa de-a lungul
anilor, în comparație cu alte surse de energie:
80
0100
204060
-20120
[GW]
105 103 80 7 7 2 2 0 0 0 -13 -19 -24
Wind Gas PV Biomass Hydro CSP Waste Geothermal Peat Ocean Nuclear Coal Fuel oilSursa: AEEE / Source: EWEA
13Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Irlanda
Ireland
2,037
Marea Britanie
UK
10,531
Spania
Spain
22,959Franța
France
8,254Belgia
Belgium
1,651Olanda
Netherlands
2,693 Germania
Germany
33,730Polonia
Poland
3,990
România
Romania
2,599
Turcia
Turkey
2,956Ucraina
Ukraine
371Lituania
Lithuania
279Letonia
Latvia
62Norvegia
Norway
768Suedia
Sweden
4,470Finlanda
Finland
448
Rusia
Russia
15
Belarus
3Estonia
280
Bulgaria
681Cehia
Czech Republic
269
Austria
1,684
Croația
Croatia
302
Grecia
Greece
1,865
Cipru
Cyprus
147Slovacia
Slovakia
3
Ungaria
Hungary
329Danemarca
Denmark
4,772
Elveția
Switzerland
60
Italia
Italy
8,551 Portugalia
Portugal
4,724
Sursa: AEEE / Source: EWEAPuterea eoliană instalată în Europa la sfârșitul lui 2013
Wind power installed in Europe by the end of 2013
14»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

ȚaraCreșterea
capacității (MW)
în 2013 Poziția privind
capacitatea
instalată Capacitatea
cumulată la final
de 2013 (MW)Procent de
creștere (2012-
2013)Procent în
capacitatea UE27
CountryCapacity increase
(MW) in 2013 Capacity increase
ranking position Aggregated
capacity at the
end of 2013 (MW)Capacity change
(2012-2013)Share in capacity
in EU27
Germania Germany 3.238 1 33.730 10.34% 28.70%
Marea Britanie United Kingdom 1.883 2 10.531 22.29% 9.00%
Polonia Poland 894 3 3.390 35.80% 2.90%
Suedia Sweden 724 4 4.470 19.33% 3.80%
România Romania 695 5 2.599 36.48% 2.20%
Danemarca Denmark 657 6 4.772 15.79% 4.07%
Franța France 631 7 8.254 8.34% 7.03%
Italia Italy 444 8 8.551 5.45% 7.30%
Austria Austria 308 9 1.684 22.35% 1.43%
Olanda Netherlands 303 10 2.693 12.67% 2.30%
Irlanda Ireland 288 11 2.037 16.57% 1.74%
Belgia Belgium 276 12 1.651 20.07% 1.40%
Portugalia Portugal 196 13 4.724 4.33% 4.03%
Spania Spain 175 14 22.959 0.77% 19.60%
Finlanda Finland 162 15 448 56.25% 0.38%
Croatia Croatia 122 16 302 67.77% 0.26%
Grecia Greece 116 17 1.865 6.63% 1.60%
Lituania Lithuania 16 18 279 7.11% 0.24%
Estonia Estonia 11 19 280 4.09% 0.24%
Bulgaria Bulgaria 7.1 20 681 1.04% 0.58%
Cehia Czech Republic 9 21 269 3.46% 0.23%
Letonia Latvia 2 22 62 2.94% 0.05%
Ungaria Hungary 0 23 329 0.00% 0.28%
Cipru Cyprus 0 24 147 0.00% 0.12%
Luxemburg Luxemburg 0 25 58 0.00% 0.05%
Slovacia Slovakia 0 26 3 0.00% 0.002%
Malta Malta 0 27 0 0.00% 0.00%
UE 27 EU 27 11.159 117.289 10.52% 100.00%
According to the EWEA data, there was an increase
in the amount of new wind power capacity
during 2013, from 27% at the end of 2012 to 32%
at the end of 2013, while the share of installed
photovoltaic capacity fell from 37% to 31% over
the same period.
This means that at the end of 2013 wind power
accounted for 13% of total installed energy
capacity in the European Union (as compared with
11% the previous year) and that the proportion of
photovoltaic power increased to 9% (compared
with 7% in 2012).Conform datelor prezentate de AEEE, în cursul anului
2013 a fost înregistrată o creștere a capacităților nou
instalate de centrale eoliene, reprezentând 32% faț ă
de 27% la sfârșitul anului 2012, în timp ce ponderea
capacităților instalate în centrale fotovoltaice a scăzut
de la 37% la 31%.
Astfel, la sfârșitul anului 2013 capacitățile instalate
în centrale eoliene au reprezentat 13% din totalul
capacităților energetice instalate în Uniunea Europeană
(față de 11% în anul precedent), iar ponderea
centralelor fotovoltaice a crescut de la 7% în 2012 la 9%
în 2013.Sursa: AEEE / Source: EWEA
15Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

500
2010
ANRE NREAP REALITY2011 2012 2013 2017 2014 2018 2015 2019 2016 202020003500
100025004000
15003000
5601250185019052600
2450288032003400 3400 3400 34003900
34004000
3750
3600
519992 3. Situația sectorului de energie eoliană
în România
3. Wind energy in Romania
În 2013 Uniunea Europeană a continuat instalarea de
noi capacități de energie eoliană totalizând 11.159 MW,
comparativ cu 11.896 MW în 2012. Conform AEEE, în
România capacitatea nou instalată în 2013 a fost de
695 MW, care acoperă 6% din totalul de noi surse de
energie eoliană al UE în 2013. Creșterea remarcabilă în
capacitate totală eoliană realizată de România în 2012
nu a putut fi egalată anul trecut și nu este de așteptat
să fie egalată în viitor.
La sfârșitul anului 2013, energia eoliană acoperea 8%
din necesarul de energie totală în UE, în timp ce în
România acest indicator a crescut de la 4,4% în 2012 la
8% în 2013. Este un procent remarcabil având în vedere
faptul că în 2009 doar 0,1% din necesarul de energie a
fost acoperit din surse de energie eoliană.
Chiar și în condițiile de impredictibilitate legislativă
majoră din acest an, care vor avea drept consecință
instalarea unui numar și mai mic de capacități, se
preconizează că energia eoliană va depăși 8% din totalul
consumului brut de energie al României. Este posibil
ca România să se situeze peste media europeană,
deoarece toți cei 2.599 MW instalați până la sfârșitul lui
2013 vor genera energie de-a lungul întregului an 2014.
Până la sfârșitul anului 2013, piața de energie eoliană
în România a fost peste estimările ANRE-ului și cele
ale Planului Național de Acțiune pentru Energii
Regenerabile (PNAER), așa cum este ilustrat în tabelul
de mai jos. Tendința s-a menținut în 2014.The European Union continued to install new wind
energy capacity in 2013, reaching a total 11,159 MW,
compared with 11,896 MW in 2012. According to
the EWEA, the new capacity installed in Romania in
2013 amounted to 695 MW, accounting for 6% of the
total new wind energy sources in the EU for 2013.
The remarkable rate of increase in total wind capacity
achieved by Romania in 2012 was not repeated in 2013
and is not expected to be seen again in the future.
At the end of 2013 wind energy accounted for 8%
of the EU’s total energy needs, while in Romania its
contribution increased from 4.4% in 2012 to 8% in
2013. This is a remarkable achievement given that in
2009 only 0.1% of the country’s energy requirements
were met by wind energy.
Even with the major legislative unpredictability
encountered this year, which will most likely result in an
even smaller amount of new capacity, wind power is still
expected to exceed 8% of Romania’s total gross energy
requirements. This high level of performance, which is
above the European average, will be possible because the
2,599 MW of installed capacity at the end of 2013 will
generate energy throughout the whole of 2014.
By the end of 2013, the wind energy market in
Romania had exceeded the forecasts made by the
Regulatory Authority for Energy (ANRE) as well as
those made in the National Renewable Energy Action
Plan (NREAP), as can be seen from the chart below. This
positive trend continued in 2014.
Sursa: AREE / Source: RWEA
16»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Conform raportărilor AEEE, România a fost pe locul cinci
printre piețele emergente ale Europei în 2013, instalând
695 MW de noi capacități, o descreștere față de cei 923
MW instalați în anul 2012, înregistrând o capacitate
cumulată de 2.599 MW la sfârșitul anului trecut.
În 2013 energia electrică produsă în România a fost
de 58,94 TWh (2012: 60,44 TWh), din care: energie
termică convențională 27,03 TWh (2012: 33,18
TWh); hidroenergie 15,4 TWh (2012: 12,23 TWh);
energie nucleară 11,62 TWh (2012: 12,33 TWh);
energie eoliană 4,70 TWh (2012: 2,64 TWh) și alte
surse de energie regenerabilă 0,4 TWh. Creșterea
cifrelor în ceea ce privește energia alternativă este
promițătoare, în timp ce consumul de energie a
scăzut cu 6%, la 49,79 TW în 2013.
Producția de electricitate generată în anul 2013
de turbinele eoliene a acoperit 8,07% din totalul
consumului brut de energie din România. În anul
2014 este posibil ca producția de electricitate să
atingă aproximativ 9% din totalul consumului brut
de electricitate, iar în 2015 acest procent să ajungă la
10%, ca urmare a faptului că centralele eoliene puse
în funcțiune în 2014, vor funcționa în 2015 la nivelul
întregului an.
Mai jos este prezentată evoluția puterii instalate
în parcuri eoliene în România în perioada 2009 –
31 octombrie 2014, conform raportărilor ANRE și
Transelectrica:
AnPutere instalată
în anul respectiv [MW]Putere instalată
cumulată [MW]
YearInstalled capacity
in the year [MW]Aggregated
installed capacity [MW]
2009 7 14
2010 356 370
2011 451 821
2012 976 1797
2013 797 2594
31octombrie 2014/31 October 2014 373 2967
Estimare 2014/Estimated 2014 406 3000According to the EWEA , Romania was ranked fifth
among Europe’s emerging markets in 2013, installing
695 MW of new capacity, down from the 923 MW
installed in 2012, with a total capacity of 2,599 MW
reached by the end of the year.
In 2013 Romania produced a total 58.94 TWh of
electricity (compared with 60.44 TWh in 2012), of
which conventional thermal power accounted for
27.03 TWh (33.18 TWh); hydro power 15.4 TWh
(12.23 TWh); nuclear power 11.62 TWh (12.33
TWh); wind power 4.70 TWh (2.64 TWh); and other
renewable energy sources 0.4 TWh. The growing
contribution of alternative energy sources is
encouraging, even if total energy consumption fell by
6% in 2013 to 49.79 TWh.
The electricity generated by wind farms in 2013
covered 8.07% of gross electricity consumption in
Romania. In 2014 this is likely to reach around 9%
of total gross electricity consumption, increasing
further to 10% in 2015 on account of the fact that
the wind farms commissioned in 2014 will operate
throughout the whole of 2015.

The table below shows the growth in installed wind
farm capacity in Romania from 2009 to 31 October
2014 based on ANRE and Transelectrica data:
Sursa: ANRE și Transelectrica / Source: ANRE and Translectrica
În România, un parc eolian mediu are circa 50 MW, ceea
ce depășește cu mult media europeană. Lucrul acesta
este posibil datorită densității reduse a populației în
spațiul rural din Dobrogea, principala zonă de resursă
eoliană a României. In Romania, a wind park has approximately 50 MW
in average which is far above the European average.
This is possible because of the low population
density in the rural areas of Dobrogea, Romania’s
main windy region.
17Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

În 2012 cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa
a fost finalizat de către CEZ la Fântânele-Cogealac-
Grădina (capacitate totală de 600 MW), iar în 2013 a
început construcția celui de-al doilea parc eolian ca
mărime din România. Acesta este dezvoltat de către
EDPR-Ialomița Power SRL, al cărui acționar principal
este EDP . Parcul va avea capacitate totală de 264 MW și
va fi amplasat în Făcăieni – Vlădeni.
Per ansamblu, companiile multinaționale domină piața:
CEZ, ENEL, EDP, Iberdrola și Verbund însumează în jur de
80% din totalul de capacitate instalată.
Cele mai mari parcuri eoliene care au devenit
operaționale în 2013 sunt:
Parcul Pantelimon (123 MW), dezvoltat de EWIND »
în Constanța
Parcul Târgușor 1 (119,6 MW), dezvoltat de »
ELCOMEX EOL în Constanța
Parcul Topolog-Dorobanțu (84 MW), dezvoltat de »
LAND POWER în Tulcea
Parcul Chirnogeni (80 MW), dezvoltat de către PE »
WIND PROJECT 6 din Constanța
Parcul Ventus Nord 2 (69 MW), dezvoltat de »
VENTUS RENEW ROMÂNIA în Tulcea
Parcul Nicolae Balcescu-Târgușor (59,8 MW), »
dezvoltat de TÂRGUȘOR WIND FARM în Constanța
Parcul Baleni (50 MW), dezvoltat de ALIZEU »
EOLIAN în Galați
Parcul Stejaru (34,5 MW), dezvoltat de »
ECOENERGIA în Tulcea
Parcul Albești (28 MW), dezvoltat de SIBIOARA »
WIND FARM în Vaslui
Parcul Cobadin 1 (26 MW), dezvoltat de EDP »
RENEWABLES în Constanța

Unele dintre cele mai importante probleme pentru
investitorii de pe piața românească de energie sunt
instabilitatea infrastructurii de transport a energiei
electrice și nivelul scăzut al consumului de energie. Este
din ce în ce mai greu de făcut previziuni pentru piața
românească de energie regenerabilă și industrializarea
sectorului aduce provocare suplimentară pentru
investitori. Chiar și în aceste condiții, la sfârșitul lui 2013
s-au investit în total 4,4 miliarde EUR în sectorul eolian
din România.
Parcurile eoliene operaționale din România sunt
situate în principal în Dobrogea, pe coasta Mării Negre,
unde viteza medie a vântului poate ajunge la 7 m/s
la altitudine de 100 m. Regiunea este plată și puțin
populată, ceea ce face posibilă instalarea unui număr
mare de turbine eoliene. Există, de asemenea, alte
două regiuni cu un potențial eolian mare în România:
Moldova și Caraș Severin. La sfârșitul anului 2011,
88% din capacitatea instalată în România era în zona
Dobrogea, iar în 2012 a existat extindere spre nord
est-ul țării.In 2012 the largest onshore wind farm in Europe was
finalised by CEZ in Fântânele-Cogealac-Grădina (total
capacity 600 MW). In 2013 work began on the second
largest wind farm in Romania as part of the project
being developed by EDPR-Ialomița Power SRL, whose
main shareholder is EDP. The new wind farm will
have a total capacity of 264 MW and be located in
Făcăieni-Vlădeni.
Multinational companies dominate the market, with
CEZ, ENEL, EDP, Iberdrola and Verbund accounting for
around 80% of the total of installed capacity.
The largest wind farms that became operational in
2013 are:
Pantelimon (123 MW), developed by EWIND in »
Constanța County
Târgușor 1 (119.6 MW), developed by ELCOMEX »
EOL in Constanța County
Topolog-Dorobanțu (84 MW), developed by LAND »
POWER in Tulcea County
Chirnogeni (80 MW), developed by EP WIND »
PROJECT 6 in Constanța County
Ventus Nord 2 (69 MW), developed by VENTUS »
RENEW ROMANIA in Tulcea County
Nicolae-Balcescu Târgușor (59.8 MW), developed »
by TARGUSOR WIND FARM in Constanța County
Baleni (50 MW), developed by ALIZEU EOLIAN in »
Galați County
Stejaru (34.5 MW), developed by ECOENERGIA in »
Tulcea County
Albești (28 MW), developed by SIBIOARA WIND »
FARM in Vaslui County
Cobadin 1 (26 MW), developed by EDP »
RENEWABLES in Constanța County

The most important problems facing investors
on the Romanian energy market are the unstable
electricity transmission infrastructure and the
low level of power consumption. It is becoming
more difficult to make forecasts for the Romanian
renewable energy market, while the industrialisation
of the sector is providing investors with an additional
challenge. Despite these circumstances, by the end
of 2013 a total of EUR 4.4 billion had been invested in
Romania’s wind energy sector.
Romania’s operational wind farms are mainly located
in the Dobrogea region, on the Black Sea coast, where
average wind speeds can reach 7 m/s at an altitude
of 100 m. The region is flat and sparsely populated,
which makes it possible to install a large number
of wind turbines. There are also two other regions
with a high wind power potential in Romania:
Moldova and Caraș Severin. At the end of 2011, 88%
of Romania’s installed capacity was in the Dobrogea
region, while starting with 2012 there was a shift
towards the northeast of the country.
18»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Sub imperiul noii legislații (Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 57/2013 și Raportului de
monitorizare al ANRE privind supracompensarea),
dezvoltatorii au făcut eforturi deosebite pentru
a încheia anul 2013 cu capacități care să posede
acreditarea finală în așa fel încât să beneficieze de
dou ă certificate verzi până în 2017.
Oricum, în condițiile în care în ianuarie 2013 au apărut
zvonuri persistente privind modificarea legislației
în domeniu, iar apoi a apărut o legislație restrictivă
și cu puternice accente de retroactivitate, ritmul de
instalări de noi proiecte a scăzut. În fapt, aproape toate
proiectele finalizate în 2013 și 2014 au fost începute în
2011 sau chiar mai devreme.
În 2014, până în prezent, au fost acreditate final
dou ă proiecte mici de 8 MW la Pogoanele (județul
Buzău) și un altul aparținând Vestas de 6 MW la
Frumușica (județul Galați). Ambele proiecte au
utilizat turbine Vestas.
Până la sfârșitul anului urmează finalizarea unor
proiecte mari, testele fiind trecute de următoarele
proiecte: EDPR – 132 MW (turbine Vestas) la F ăcaieni
(județul Ialomița), Steag – 108 MW (turbine Vestas)
la Crucea (județul Constanța), Monsson -50 MW la
Mireasa (județul Constanța) folosind în premieră în
România turbine chinezești Goldwin, Energie Verde
Venturis 17,5 MW (turbine General Electric) la Cerna
(județul Tulcea) și centrale eoliene de 14MW dezvoltate
în Dobrogea și în Moldova, utilizând turbine Vestas.
În construcție se mai află dou ă parcuri eoliene, unul de
10 MW în județul Iași și un altul de 30 de MW, în județul
Constanța (ambele urmând a folosi turbine Gamesa).
La 31 octombrie 2014, totalul puterii instalate în
România era de 2.967 MW.
Pe ansamblu, industria eoliană va încheia anul cu o
putere instalată de circa 3.000 MW, marcând un spor de
circa 400 de MW, față de anul anterior.Prognoza 2014 pentru România
Under pressure from new legislation (Emergency
Government Ordinance no. 57/2013 and the
ANRE monitoring report on overcompensation),
developers made special efforts to end 2013 with a
capacity that possesses the final accreditation so as
to benefit from the two green certificates by 2017.

However, given the rumours that emerged in
January 2013 of a substantial change to the
legislation, followed by the issuing of restrictive
legislation with a number of strongly retroactive
components, the pace of new installations slowed.
In fact, almost all the projects completed in 2013
and 2014 were begun in 2011 or even earlier.
So far in 2014 two projects of 8 MW, in Pogoanele
(Buzău County), and another of 6 MW, in Frumusica
(Galati County), have been approved. Both
developments use Vestas turbines.2014 forecast for Romania

The following large projects are expected to be
completed in the final months of 2014: EDPR, 132 MW
(Vestas turbines), in F ăcăieni (Ialomița County); Steag,
108 MW (Vestas turbines), in Crucea (Constanța County);
Monsson, 50 MW (using Goldwin Chinese turbines for
the first time in Romania), in Mireasa (Constanța County);
Energie Verde Venturis, 17.5 MW (General Electric
turbines), in Cerna (Tulcea County); and other wind farms
with a total 14 MW in installed capacity (using Vestas
turbines), in the Dobrogea and Moldova regions.
There are two more wind farms under construction:
one of 10 MW in Iași County, and another of 30 MW, in
Constanța County, both of which use Gamesa turbines.
As of 31 October 2014, the total installed capacity in
Romania was 2,967 MW.
The Romanian wind industry will end the year with an
overall installed capacity of around 3,000 MW,
representing an increase of 400 MW over the previous year.
19Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Șansele de atingere a capacității țintă de 4.000
MW până în 2020 sunt reduse în absența unei noi
legislații. De schema de promovare nu vor beneficia
decât proiectele care vor fi puse în funcțiune până
la 31 decembrie 2016. Timpul este scurt, astfel încât
este puțin probabil că se vor mai instala 1.000 de
MW în acești doi ani. După 2016, noile proiecte nu
vor putea beneficia decât de prețul de vânzare al
electricității, ceea ce, la tehnologia actuală, ar face
proiectele neviabile.
La nivelul Uniunii Europene s-a stabilit ca în 2020,
nivelul de energie regenerabilă din totalul energiei
brute consumate s ă fie de 20%. Energia verde
cuprinde încălzirea cu biomasă a populației (lemne
de foc), electricitatea din surse regenerabile (cele care
beneficiază de schema suport cum sunt eolianul,
solarul, biomasa, dar și din hidrocentralele mari, care
nu beneficiaz ă de schema suport) și transporturile în
măsura în care se folosesc biocombustibili.
Fiind o țară muntoasă, deci presupunându-se că
se pot construi hidrocentrale de mare capacitate,
România are o sarcină mai mare decât restul Uniunii
Europene, respectiv 24% până în 2020.
În 2012, traiectoria intermediar ă fixa României o
sarcină de 19,04% în timp ce țara noastră a atins
22,90%. Toate calculele arată că în 2014, sarcina de
24% a fost atinsă în avans.
Această cotă a fost influențată și de faptul că
România a fost avantajată în ultimii ani de o climă
ploioasă care a asigurat o foarte bun ă funcționare a
hidrocentralelor. Per ansamblu, aproximativ 60-65%
din consumul de energie regenerabilă este asigurat
de către încălzirea cu lemne a populației, în condițiile
în care cel putin 40% din gospodării folosesc acest
mijloc de încălzire. În alte țări, cum ar fi Germania
sau Marea Britanie, încălzirea se face aproape exlusiv
cu energie electrică sau gaze, și din acest motiv, cu
toate că realizările lor sunt considerabile în domeniul
electricității verzi sprijinite de schema suport, aceste
două țări care simbolizează putere tehnologică, nu
și-au îndeplinit sarcinile intermediare solicitate de
Comisia Europeană si este incert dacă acest lucru se
va îndeplini în 2020.Prognoza 2020 pentru România
In the absence of new legislation, the chances of
achieving the target capacity of 4,000 MW by 2020
are not high. Only projects commissioned by 31
December 2016 will benefit from the promotion
scheme. Time is running out and it is unlikely that
an additional 1,000 MW will be installed during
these two years. After 2016, new projects will only
benefit from the selling price of electricity, which
given the current technology would make the
projects unfeasible.
The European Union’s target for renewable energy
is 20% of total gross energy consumption by 2020.
Green energy includes heating for the population
using biomass (firewood), electricity generated from
renewable sources (i.e. those benefiting from the
support scheme, such as wind, solar and biomass,
but also large hydro, which does not fall under the
support scheme) and transport to the extent that it
uses biofuels.
Being a mountainous country, and therefore with
a large potential hydroelectric capacity, Romania’s
target for hydroelectric energy is higher than for the
rest of the European Union, at 24% by 2020.
In 2012, Romanian fixed intermediate path indicated
a target of 19.04% while our country has reached
22.90%. All the data indicate that the 24% target is
already achieved in 2014.
Setting the target at this level is also a result of the
rainy climate experienced in Romania in recent years,
which affords excellent conditions for the operation
of hydropower plants. Overall, approximately 60-
65% of renewable energy consumption is accounted
for by the population’s use of wood as a source of
heat, with at least 40% of households relying on this
type of fuel as a source of heat. In other countries,
such as Germany and Britain, the population relies
almost exclusively on electricity and gas for its
heat and, therefore, although their achievements
are considerable in terms of the amount of green
electricity produced under the support scheme, both
countries, while symbols of technological power,
are not fulfilling the intermediate goals set by the
European Commission and it is uncertain whether
they will do so by 2020.2020 forecast for Romania
20»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Investitorii în industria eoliană din România au
în portofoliul lor numeroase proiecte, dezvoltate
în baza unui cadru legislativ atractiv introdus în
perioada 2005-2008. În prezent, constrângerile
principale derivă tocmai din incertitudinea cadrului
legislativ, în principiu schema de promovare fiind
aplicabilă tuturor proiectelor de energie regenerabilă
care se finalizează până în 2016, inclusiv. Toate
modificările recente în schema de promovare au
generat însă o scădere masivă a IRR-ului, fapt care
duce la dificultăți de obținere a finanțărilor.
Cu toate acestea, fonduri de investiții par a fi încă active
și încearcă să finalizeze noi proiecte, în speranța că
circumstanțele se vor ameliora. Există însă elemente de
speranță care sunt derivate din urmatoarele aspecte:
Uniunea Europeană nu numai că nu a redus ținta »
de energie verde din totalul consumului brut de
energie valabilă pentru anul 2020 (20% la nivelul
Uniunii Europene), ci a anunțat oficial că această
țintă pentru 2030 va crește la 27% la nivelul UE.
Acest lucru se întâmplă în pofida opoziției statelor
estice, în rândul cărora se află și România, dar este
din acest moment obligatoriu la nivelul tuturor celor
28 de state. Prin urmare, România va trebui să aibă
în vedere faptul că blocajul legislativ din prezent nu
își are acoperire în modul în care Uniunea European ă
își concepe drumul energetic în viitorii 15 ani;
Investitori străini din România au anunțat că »
sunt gata să acționeze statul român în judecată
la ICSID, Washington, pentru încălcarea
principiului „așteptărilor legitime” ale
investitorilor străini, așteptări create în acest caz
de legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului
de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile, cu modificările ulterioare adoptate
de Parlamentul României;
Departamentul Energiei a elaborat la începutul »
lunii octombrie 2014 un Memorandum care
descrie cum schimbările legislative au putut duce
la insolvențe în sectorul eolian, ceea ce este cu
totul contrar ideii de ajutor de stat. Faptul că o
autoritate publică atât de importantă ajunge la o
astfel de concluzie este de bun augur pentru viitor
și este de așteptat ca la începutul anului 2015 să
fie demarate discuții, inclusiv cu industria, pentru o
regândire în termeni pozitivi a legislației;Investors in the Romanian wind industry have many
projects in their portfolio that were developed under
the attractive legislative framework in place in the
period 2005-2008. Currently, the main constraints
on the industry derive from the uncertainty of the
legal framework, which is in principle generated by
the promotion scheme applicable to all renewable
energy projects scheduled for completion by 2016.
However, recent changes to the promotion scheme
have generated a massive fall in IRR, which leads to
difficulties in obtaining financing.
Nonetheless, a number of investment funds still appear
to be active in trying to finalise new projects in the hope
that the situation will improve. There are reasons for
hope in light of the following circumstances:Ionel David

Director Executiv, AREE / Executive Director of RWEA
The European Union has not only that did not »
reduce the target for total green energy as a
proportion of gross energy consumption for 2020
(20% at EU level); it has also officially announced
that the target for 2030 will be increased to 27%
at EU level. This is happening despite opposition
from the Eastern countries, which includes
Romania, and is set to become compulsory in all
28 member states. Romania therefore needs to
accept that the current legislative deadlock is
not in keeping with the European Union’s energy
policy for the next 15 years;
Foreign investors in Romania have announced they are »
ready to bring legal proceedings against the Romanian
state before the ICSID in Washington for infringement
of the principle of “legitimate expectations” of the
foreign investor, the expectations in this case being
created by Law 220/2008, which establishes the
promotion system for the production of energy from
renewable sources, with its subsequent amendments,
as adopted by the Romanian Parliament;
At the beginning of October 2014, the Energy »
Department drew up a Memorandum that describes
how changes in the law could lead to insolvencies in
the wind energy sector, something which is totally
contrary to the idea of state aid. The fact that such an
important public authority has reached this conclusion
holds promise for the future, and it is expected that
discussions with industry players will commence
in early 2015 with a view to re-thinking the current
legislation in more positive terms;
21Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

It is possible that a more relaxed approach to »
the renewables issue will be adopted after the
elections, with the authorities focusing more
on the benefits this industry can bring and
abandoning populist rhetoric designed to win
votes;
The use of a statistical exchange mechanism could »
allow the Romanian state to receive funds that
would make it easier to take advantage of wind
energy support mechanisms. It should be noted,
however, that it would be difficult to make use of
this mechanism, as it is yet to be finalised through
an agreement between the member states. On
the other hand, this mechanism is provided for
in Directive 28/2009 on renewable energy, and
Romania, having exceeded its intermediate goals
in terms of the consumption of renewable energy
as a proportion of total gross consumption of
renewable energy, is very well placed among
European countries. Many EU countries have not
met this performance indicator and are only able
to balance the deficit by buying from countries that
have exceeded the target.

Although the prevailing feeling in the industry is one
of uncertainty, investment funds are nonetheless
studying the Romanian market with a view to
acquiring projects, while other developers are
looking to secure financing before starting to build.

However, I would like to convey to readers of this
report a message of confidence as to the future
development of this industry. Wind energy is
Romania’s leading industry in terms of quality of
equipment. It is also one of the country’s flagship
industries in terms of the feedback received
from the investments already completed or those
still underway.
The entire renewable energy industry has taken
a step back due to inadequacies of the legislative
framework, with the result that the level of foreign
investment has fallen to levels last seen 10 years
ago in Romania. However, the situation has clearly
come to the attention of decision makers, with the
Memorandum drawn up by the Energy Department
providing ample proof of this.
I trust that 2015 will be an important year in terms
of a re-thinking of the legislative framework in
Romania, especially in a post-election period in which
politicians are able to analyse the situation with
more clarity.Este posibil ca după alegeri să se ajungă la »
o abordare ceva mai relaxată a subiectului
regenerabilelor, fiind de așteptat ca autoritățile
să abordeze cu prioritate avantajele ce derivă din
acest tip de industrie, abandonând retorica de tip
populist menită să aducă voturi;
Folosirea mecanismului schimburilor statistice ar »
putea pune la îndemâna statului român fonduri
care să facă mai lejeră susținerea mecanismelor
suport ale energiei eoliene. Este drept însă că
apelarea la acest mecanism este una dificilă,
ea nefiind încă finalizată prin niciun acord între
statele membre ale UE. Pe de altă parte, el este
prevăzut în Directiva pentru energie regenerabilă
28/2009, iar România prin faptul că și-a depășit
traiectoriile intermediare ale consumului de
energie regenerabilă din totalul consumului brut
de energie, este foarte bine plasată în rândul
țărilor europene. Multe din țările UE nu și-au
îndeplinit acest indicator de performanță și își pot
echilibra deficitele doar cumparând de la țări care
au depășit cota.

Deși în momentul de față predomină sentimentul
de incertitudine, există fonduri de investiții care
prospectează piața românească în dorința de
a achiziționa proiecte. Alți dezvoltatori doresc
să obțină finanțarea și după aceea vor demara
construcția propriu-zisă.
Doresc însă să transmit cititorilor un semnal de
încredere în dezvoltarea viitoare a acestei industrii.
Eolianul din România prin calitatea echipamentelor
sale este pe primul loc între industriile din România.
Este totodată și o industrie pilot în România din
punct de vedere al ecoului pe care l-a avut în rândul
tututor celorlalate investiții care s-au făcut sau se fac
în România.
Industria regenerabilelor a făcut un pas înapoi din
cauza măsurilor legislative inadecvate, iar în prezent
volumul investițiilor străine marchează niveluri
pe care le-a avut acum 10 ani în România. Este
limpede că există factori decizionali care au sesizat
acest lucru, iar Memorandumul pe care l-a elaborat
Departamentul Energiei este o dovadă în acest sens.

Am încredere că anul 2015 este un an important în
regândirea cadrului legislativ din România, mai ales
că intervine intr-o perioadă post-electorală când
lucrurile sunt analizate cu mai multă luciditate de
către politicieni.
22»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Prevederi legale
Legal Regulations

1. Pregătirea proiectului de investiție și
construcția unei centrale electrice
1. Preparation of the investment project
and construction of a renewable
energy plant
Primul pas în implementarea unui proiect de
investiții pentru o centrală electrică îl reprezintă
obținerea locației necesare amplasării acesteia.
Conform dreptului românesc, pentru construcția
oricărei capacități energetice este necesară obținerea
unei autorizații de construire. Această autorizație
de construire se acordă doar în baza unui drept real
asupra terenului pe care urmează a fi construită
capacitatea energetică. Astfel, investitorii care
doresc să dezvolte o centrală electrică în România,
au în general două modalități principale pentru
dobândirea dreptului real necesar în vederea emiterii
autorizației de construire, respectiv (i) obținerea
dreptului de proprietate asupra terenului sau (ii)
obținerea dreptului de superficie asupra terenului. În
vederea dezvoltării, construirii și operării capacității
energetice pot fi necesare și alte drepturi reale cu
privire la teren, cum ar fi dreptul de uz, dreptul de
servitute, dreptul de uzufruct, etc.Prezenta secțiune tratează o serie de aspecte juridice
în legătură cu investițiile în energie regenerabilă
din România, precum și din Uniunea Europeană și
cuprinde trei părți.
Primele două părți expun reglementările legislației
românești cu privire la regimul juridic al imobilelor,
la autorizațiile necesare și la legislația de mediu
aplicabile construirii și operării unei centrale de
producere a energiei electrice din surse regenerabile.
Partea a treia analizează dezvoltarea domeniului
energiei regenerabile în contextul mai larg al
reglementărilor europene.
The first stage when implementing an investment
project is obtaining the location for erecting the
energy plant. Under Romanian law, a building permit
is needed to build any facility for the production
of energy. The building permit is granted only if a
specific real right ( in rem right) to the land on which
the energy plant is to be erected is proved. Under
Romanian law there are generally two main ways for
investors to hold the specific in rem right required
for a building permit, namely (i) an ownership title to
the land or (ii) a superficies right to the land. In order
to develop, erect and operate the energy plant other
real rights to the land, such as right of usage, right of
easement, usufruct right, etc. might be required.This section focuses on several legal aspects of
renewable energy investments in Romania, as well
as within the European Union, and consists of three
parts.
The first two parts deal with Romanian real estate,
regulatory and environmental regulations applicable
to the construction and the operation of a renewable
energy plant. The third part places Romanian
renewable energy development within the larger
context of EU regulations.
1.1 Drepturile reale necesare pentru construirea
unei centrale electrice
1.1 Real rights required for developing
a renewable energy plant
24»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

1.1 Real rights required for developing
a renewable energy plant1.1.1 Dreptul de proprietate
Conform dreptului românesc, titularul dreptului de
proprietate dispune de un drept absolut de a folosi
și de a dispune de proprietatea sa, fără limitare în
timp. Acest drept îl include și pe acela de a edifica în
subsolul, pe sau deasupra terenului construcții sau
orice alte structuri permanente sau temporare.
Dreptul de proprietate se dobândește de regulă
în baza unui contract încheiat pentru validitate în
formă autentică. Cu toate acestea, după finalizarea
lucrărilor cadastrale pentru fiecare unitate
administrativ – teritorială și deschiderea cărților
funciare pentru terenurile respective, dreptul de
proprietate asupra terenurilor înscrise în cartea
funciară se va dobândi atât între părți, cât și față de
terți numai prin înscrierea dreptului de proprietate
în cartea funciară în baza contractului prin care s-a
agreat transferul dreptului de proprietate.
Dacă în prezent dreptul de proprietate poate fi
dovedit prin orice înscris ce atestă proprietatea,
Codul Civil prevede că dovada dreptului de
proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea
funciară, se va face cu extrasul de carte funciară1.

Cu excepția cazurilor în care legile speciale prevăd
diferit, dreptul de proprietate asupra terenurilor
în România se dobândește în mod liber de către
cetățenii unui stat membru UE nerezidenți în
România, apatrizii nerezidenți în România cu
domiciliul într-un stat membru UE, precum și
persoanele juridice nerezidente constituite în
conformitate cu legislația unui stat membru UE.
Astfel, aceștia pot dobândi dreptul de proprietate
asupra terenurilor în România în aceleași condiții
cu cele prevăzute de lege pentru cetățenii români
și persoanele juridice române. Cetățenii străini,
apatrizii și persoanele juridice aparținând statelor
terțe pot dobândi dreptul de proprietate asupra
terenurilor, în condițiile reglementate prin tratate
internaționale, pe bază de reciprocitate. În ciuda
acestor restricții, străinii din state terțe pot deține
dreptul de proprietate asupra terenurilor în România
prin intermediul societăților înființate în acest sens
de aceștia în conformitate cu legislația aplicabilă în
România.
1. Această prevedere este aplicabilă doar după încheierea lucrărilor
cadastrale pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.1.1.1 Ownership right
The ownership right under Romanian law offers
the owner an absolute right to use, encumber and
sell the owned real property without limitation in
time. This also includes the right to build on the real
property, on top or under it any building or other
type of structure, either permanent or temporary.
The ownership right is usually established by
way of agreement executed in notarised form for
validity purposes. Nevertheless, after completion of
cadastral works for each administrative-territorial
unit and opening of Land Registers for the relevant
lands, the ownership right to lands registered with
the Land Register shall be transferred between
the parties, as well as towards third parties, only
upon registration of the ownership right with the
Land Register on the basis of the agreement on the
transfer of ownership right.
While currently an ownership right may be proved
by way of any attesting ownership documents, the
Civil Code provides that the proof of ownership right
to real estate subject to registration with the Land
Register shall be made with the excerpt from the
Land Register1.
Except for the cases where special laws provide
different regulations, an ownership right over the
lands in Romania may be acquired also by the citizens
of an EU member state non-resident in Romania,
the stateless people non-resident in Romania, with
the inhabitancy in a EU member state, as well as
legal entities non-resident in Romania, established
accordingly to the legislation of a EU member state.
Hence, they can acquire the ownership right on the
lands in Romania under the same conditions with
the ones provided by the law for the Romanian
citizens and Romanian legal entities. Foreign citizens,
stateless people and legal entities belonging to third
countries can acquire the ownership right over the
lands, in compliance with the conditions provided
by international treaties, based on reciprocity.
Despite these restrictions, the foreigners from third
countries can hold the ownership right over the
lands in Romania by mean of special purpose vehicle
companies registered in Romania.
1. This provision shall be applicable only after completion of the
cadastral works for each administrative-territorial unit.
25Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

În legătură cu vânzarea terenurilor agricole situate
în extravilanul localităților, există o serie de reguli
speciale aplicabile introduse prin Legea nr. 17/20142.
Astfel, conform acestor reguli, vânzarea terenurilor
agricole situate în extravilanul localităților se
poate face doar cu respectarea dreptului de
preempțiune legal la cumpărarea terenurilor al
coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini
și statului român, prin Agenția Domeniilor Statului
(în acestă ordine, la preț și condiții egale). Pentru ca
dreptul de preempțiune la cumpărarea terenului să
fie respectat, Legea nr. 17/2014 prevede în detaliu
procedura ce trebuie urmată în cazul vânzării
unui teren agricol extravilan. Astfel, proprietarul
terenului va depune la primăria din raza unității
administrativ-teritoriale unde se află situat terenul,
oferta de vânzare care va fi afișată timp de 30 de
zile la sediul primăriei și pe pagina de Internet a
acesteia, dacă există. În această perioadă, titularii
dreptului de preempțiune trebuie să își exercite
dreptul de preempțiune la cumpărarea terenului.
În cazul în care, niciunul dintre preemptori nu își
exercită dreptul în vederea achiziționării terenului,
proprietarul va putea să vândă liber terenul, însă
nu la un preț mai mic ori în condiții mai avantajoase
decât cele prevăzute în oferta de vânzare inițială.
În cazul în care unul dintre titularii dreptului de
preempțiune își manifestă intenția de a cumpăra
terenul, vânzarea poate avea loc către acesta numai
în baza avizului final emis de către Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De asemenea, pentru vânzarea anumitor categorii de
terenuri agricole situate în extravilan, este necesară
obținerea unor avize speciale emise de Ministerul
Apărării Naționale și Ministerul Culturii.
Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan
fără respectarea regulilor cu privire la dreptul de
preempțiune la cumpărare ori fără obținerea avizelor
din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, respectiv din partea Ministerului Apărării
Naționale sau a Ministerului Culturii, după caz, se
sancționează cu nulitatea relativă a contractului de
vânzare.
2. Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a
vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de
modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților
comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică
și privată a statului și înființarea Agenției Domeniilor Statului,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 178 din data de
12.03.2014.In relation to the sale of agricultural lands located
outside the built-up area, there are some special
rules introduced by Law no. 17/20142. Hence, the sale
of agricultural lands situated outside the built-up
area can be done only with observance of the legal
pre-emption right to purchase the lands established
in favour of the co-owners, the lessees, the owners
of the neighboring lands and the State, through the
State Property Agency (in this order, under equal
price and conditions). In order for the pre-emption
right to be observed, Law no. 17/2014 provides
detailed procedure to be followed in case of sale
of agricultural lands located outside the built-up
area. Hence, the owner of the land shall file with
the City Hall of the territorial-administrative unit
where the land is located, the sale offer that shall
be displayed for 30 days at the City Hall seat and on
the web site of the City Hall, if available. During this
period, the holders of the pre-emption right must
exercise their right to acquire the land. In case none
of the pre-emptors exercises its right in view of the
acquisition of the land, the owner may freely sell
the land, but not for a lower price or under more
advantageous conditions than the ones provided in
the initial sale offer. In case one of the pre-emptors
expresses his intention to purchase the land, the sale
may be executed only on the basis of the final permit
issued by the Ministry of Agriculture and Rural
Development.

In addition, for the sale of some categories of
agricultural lands located out-side the built up area, it is
necessary to obtain some specific permits issued by the
Ministry of National Defense and Ministry of Culture.
The sale of the agricultural lands located outside the
built-up area without observing the rules on the pre-
emption right or without obtaining the permits from
the Ministry of Agriculture and Rural Development,
respectively from the Ministry of National Defense
or Ministry of Culture, if the case, triggers the
annulment of the sale agreement.
2. Law no. 17/2014 regarding some measures for the regulation
of the sale-purchase of the agricultural lands located outside the
built-up area and for the amendment of Law no. 268/2001 for the
privatization of the companies that hold in administration lands
which are in the public or private property of the state and for the
establishment of the State Property Agency, published in Official
Gazette, Part I, no. 178 from 12.03.2014.
26»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

1.1.2 Dreptul de superficie
Dreptul de superficie constă în: (i) dreptul de a
avea sau de a edifica o construcție pe, deasupra
sau în subsolul terenului deținut în proprietate de
o altă persoană; (ii) dreptul de proprietate asupra
construcției și (iii) dreptul de folosință asupra
terenului pe care se află amplasată construcția.
Dreptul de superficie permite delimitarea între
dreptul de proprietate asupra terenului și dreptul de
proprietate asupra construcției ridicate pe, deasupra
sau în subsolul terenului proprietatea altei persoane.
Codul Civil limitează durata dreptului de superficie la
maximum 99 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Un drept de superficie se constituie de regulă în
baza unui contract încheiat, pentru validitate în
formă autentică. Cu toate acestea, după finalizarea
lucrărilor cadastrale pentru fiecare unitate
administrativ – teritorială și deschiderea cărților
funciare pentru terenurile respective, dreptul de
superficie asupra terenurilor înscrise în cartea
funciară se va dobândi atât între părți, cât și față
de terți numai prin înscrierea dreptului în cartea
funciară în baza contractului prin care s-a constituit
dreptul de superficie.
Nu există restricții impuse străinilor cu privire
la dobândirea unui drept de superficie asupra
terenurilor în România.
1.1.2.1 Dreptul de superficie vs. dreptul
de folosință (locațiune)

Orice drept de superficie include dreptul de a folosi
suprafața de teren ocupată de construcția amplasată
pe teren. Dacă proprietarul unui teren acordă unui
terț dreptul de folosință în baza unui contract de
locațiune ori în baza altei convenții, terțului nu îi va fi
permis, din punct de vedere legal, să construiască pe
acel teren. Cu alte cuvinte, autoritățile competente
nu vor emite autorizația de construire în baza unui
drept de folosință obținut în baza unui contract de
locațiune.1.1.2 Superficies right
A superficies right consists of: (i) the right to have
or to erect a building on, under or above the land
owned by another person; (ii) the ownership right
to the building; and (iii) the right to use the land
pertaining to the building ( drept de folosință ). The
superficies right allows for delimitation between
the ownership to the land and the ownership to the
building erected on, under or above the land owned
by another person.

The Civil Code limits the duration of a superficies right
to a maximum of 99 years, with a prolongation option.
A superficies right may be established by way of an
agreement executed in notarised form for validity
purposes. Nevertheless, after completion of the
cadastral works for each administrative-territorial
unit and opening of Land Registers for the relevant
lands, the superficies right to lands registered with
the Land Register shall be transferred between
the parties, as well as towards third parties, only
upon registration of the superficies right with the
Land Register on the basis of the agreement on the
establishment of the superficies right.
Foreigners are in no way restricted from directly
holding superficies rights to lands in Romania.
1.1.2.1 Superficies right vs. right of use
(lease)

Any superficies right includes a right of use over the
plot of land on which the building has been erected.
If the owner of a land grants to a third party only the
right of use through a letting/lease or other kind of
agreement, the third party will not be allowed from a
legal point of view to build any permanent structure
on that land. A third party whose right of use to the
land is based only on a letting/lease agreement will
not be granted permits to build on that land.
27Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

1.1.3 Uzufructul
Potrivit dreptului românesc, uzufructul constă în
dreptul cuiva de a se folosi și de a culege fructele
bunului ce aparține altei persoane, atât timp cât prin
acestea nu se aduce atingere substanței bunului.
Uzufructul este un drept real asupra proprietății
altuia, limitat ca durată. Dreptul de uzufruct constituit
în favoarea unei persoane fizice poate fi cel mult
viager iar cel constituit în favoarea unei persoane
juridice poate avea o durată de cel mult 30 de ani.
Titularul unui uzufruct, cunoscut și sub denumirea de
uzufructuar, are dreptul de a folosi și de a se bucura
de bun și de a obține profit din fructele bunului.
Uzufructul poate fi constituit prin convenție
încheiată pentru validitate, în formă autentică. Cu
toate acestea, după finalizarea lucrărilor cadastrale
pentru fiecare unitate administrativ – teritorială
și deschiderea cărților funciare pentru terenurile
respective, dreptul de uzufruct asupra terenurilor
înscrise în cartea funciară se va dobândi atât între
părți, cât și față de terți numai prin înscrierea
dreptului de uzufruct în cartea funciară în baza
contractului prin care s-a constituit.
Drepturile de uzufruct constituite înainte de 1
octombrie 2011 se sting prin neuz timp de 30 de
ani iar drepturile de uzufruct constituite după 1
octombrie 2011, odată cu intrarea în vigoare a noului
Cod Civil, se sting prin neuz timp de 10 ani.
1.1.4 Drepturile convenționale și
legale de uz și de servitute
Dreptul de uz este similar celui de uzufruct, astfel
cum este descris la pct. 1.1.3. de mai sus. Titularul
dreptului de uz are dreptul de a folosi și de a se
bucura de bunul afectat, precum și dreptul de a
culege fructele bunului însă doar în limitele necesare
lui și familiei sale.
Dreptul de servitute facilitează beneficiarului dreptul
de acces pe proprietatea altei persoane, pentru
asigurarea utilității unui teren învecinat, ce aparține
unui alt proprietar.
Pentru accesul la capacitatea energetică, în timpul
și după finalizarea lucrărilor de construcție ori
pentru traseul rețelelor electrice care traversează
proprietatea terților, dezvoltatorul trebuie să dețină
drept de servitute pe terenurile afectate de căile de
acces sau de rețelele electrice.1.1.3 Usufruct right
Pursuant to Romanian law, the usufruct is the legal right to
use and derive profit or benefit from property that belongs
to another person, as long as the substance of the property is
preserved. The usufruct is a real right of limited duration on
the property of another. The usufruct established in favour
of a natural person may have a maximum duration equal
with the lifetime of the usufructuary while the usufruct
established in favour of a legal person may have a duration
of maximum 30 years.
The holder of a usufruct right, also known as the usufructuary,
has the right to use and enjoy the property, as well as the right
to receive profits from the fruits of the property.
A usufruct right may be established by an agreement
executed in notarised form for validity purposes.
Nevertheless, after completion of cadastral works for each
administrative-territorial unit and opening of land registers
for the relevant lands, the usufruct right to lands registered
with the Land Register shall be transferred between
the parties, as well as towards third parties, only upon
registration of the usufruct right with the Land Register
on the basis of the agreement on the establishment of the
usufruct right.
The usufruct rights established before 1 October 2011
expire after 30 years of non-use while the usufruct rights
established after 1 October 2011, when the new Civil Code
entered into force, expire after 10 years of non-use.
1.1.4 Conventional and statutory right of
usage and easements
The right of usage is quite similar to the usufruct right as
described under point 1.1.3 above. The holder of the right of
usage has the right to use and enjoy the affected property,
as well as the right to receive profits from the fruits of the
property within the limits required for himself and his family.
The easement right enables the beneficiary to have access
to the property held by another person, aimed to ensure
the utility of a neighbouring land held in ownership by a
different person.
For access to the energy plant during and after the
finalisation of the construction works or for the route of
the electric cables that cross third parties’ properties, the
investor must hold rights of easement to the lands crossed
by the access ways or by the cables.
28»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Depending on the stage of development of the
renewable energy plant, the rights of usage or the
easements may be established (i) by executing
a notarised agreement or (ii) by virtue of law.
Nevertheless, after completion of cadastral works for
each administrative-territorial unit and opening of
Land Registers for the relevant lands, the conventional
right of usage and easement rights to lands registered
with the Land Register shall be transferred between
the parties, as well as towards third parties, only upon
registration of the rights with the Land Register on the
basis of the agreements on the establishment of the
right of usage or easement right.
Depending on the stage of development of the
energy plant, distinction should be made between
the period prior to obtaining the setting-up
authorisation and the period after obtaining
the setting-up authorisation. Prior to obtaining
the setting-up authorisation, the developer may
benefit from the right of usage or easements
only by executing notarised agreements. The
developer may benefit by virtue of law from the
mentioned rights only after obtaining the setting-
up authorisation.
Depending on the legal status of lands to be
affected by the route of the electric cables and
the access routes, before obtaining the setting
up authorization, certain specific procedures for
securing said affected lands should be observed.

The rights of usage and the easements granted by
virtue of law are regulated by Law no. 123/2012
on energy and natural gas3 (the “Energy Law”),
which grants the developer certain rights of usage
or easements over plots of land surrounding the
energy plant.
3. Law no 123/2012 on energy and natural gas, published in the
Romanian Official Gazette no.485 of 16 July 2012 and entered into
force on 19 July 2012Constituirea servituților de trecere este valabilă doar
dacă beneficiarul obține în acest scop un certificat de
urbanism (pentru detalii a se vedea pct. 1.3.6 de mai
jos). Drepturile de servitute constituite înainte de 1
octombrie 2011 se sting prin neuz timp de 30 de ani,
în timp ce drepturile de servitute constituite după 1
octombrie 2011 se sting prin neuz timp de 10 ani.
În funcție de stadiul de dezvoltare a centralei
electrice, drepturile de uz și de servitute pot fi
constituite (i) prin încheierea unui contract în formă
autentică sau (ii) în baza legii. Cu toate acestea, după
finalizarea lucrărilor cadastrale pentru fiecare unitate
administrativ – teritorială și deschiderea cărților
funciare pentru terenurile respective, drepturile
convenționale de uz și de servitute asupra terenurilor
înscrise în cartea funciară se vor dobândi atât
între părți, cât și față de terți numai prin înscrierea
dreptului de uz, respectiv a dreptului de servitute în
cartea funciară în baza contractelor prin care s-au
constituit aceste drepturi.
În funcție de stadiul de dezvoltare a capacității
energetice, se va face distincție între perioada de
timp cuprinsă până la obținerea autorizației de
înființare și perioada de timp ulterioară obținerii
autorizației de înființare. Înainte de obținerea
autorizației de înființare, dezvoltatorul poate
beneficia de drepturile de uz și servitute doar în
baza unui contract în formă autentică încheiat cu
proprietarul terenului afectat. Dezvoltatorul poate
beneficia prin lege de drepturile reale menționate
doar după obținerea autorizației de înființare.
Menționăm că, în funcție de regimul juridic al
terenurilor ce vor fi afectate de traseul rețelelor
electrice, respectiv de căile de acces, înainte
de obținerea autorizației de înființare trebuie
urmărite anumite proceduri speciale de securizare
a terenurilor afectate de rețelele electrice și a
terenurilor pe care se asigură accesul la aceste rețele.
Drepturile de uz și de servitute acordate în baza
legii sunt prevăzute în Legea energiei electrice și a
gazelor naturale nr. 123/20123 („Legea Energiei”),
ce acordă dezvoltatorului drepturi de uz și
servitute asupra terenurilor aflate în vecinătatea
capacităților energetice.
3. Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012,
publicată în Monitorul Oficial , Partea I, nr.485, din data de 16 iulie
2012 și intrată în vigoare la 19 iulie 2012The establishment of passage easements is valid only if
the beneficiary first obtains an urbanism certificate (for
details please see point 1.3.6 below). The easement rights
established prior to 1 October 2011 expire after 30 years
of non-use while the easement rights established after 1
October 2011, when the new Civil Code entered into force,
expire after 10 years of non-use.
29Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Dreptul de uz acordat în baza Legii Energiei se
exercită pe durata necesară executării de lucrări
în vederea realizării, relocării, desființării sau
retehnologizării capacității energetice, cât și pentru
intervenții în caz de avarie. Drepturile de servitute
legală pot fi de trecere subterană, de suprafață sau
aeriană pentru instalarea, respectiv desființarea
rețelelor electrice sau altor echipamente aferente
centralei electrice, precum și pentru acces la locul de
amplasare al acestora.
Drepturile de uz și servitute asupra proprietăților
statului și ale unităților administrativ-teritoriale
afectate de centrale electrice se acordă cu titlu
gratuit pe toată durata existenței acestora, în timp
ce pentru exercitarea drepturilor de uz și servitute
asupra terenurilor aflate în proprietate privată, Legea
Energiei prevede reguli speciale, detaliate la pct.
1.1.4.1. de mai jos.
1.1.4.1. Exercitarea drepturilor de uz
și servitute asupra terenurilor aflate în
proprietatea privată a terților, astfel cum
este reglementată în Legea Energiei și în
Hotărârea de Guvern nr. 135/ 2011
În vederea stabilirii termenilor și condițiilor în care
dezvoltatorul poate exercita drepturile legale de
uz și servitute, proprietarii terenurilor afectate
de aceste drepturi pot solicita dezvoltatorului să
încheie convenția-cadru, astfel cum este aprobată
în anexa la Hotărârea de Guvern nr. 135/20114(„HG
135”). Durata convenției va acoperi de principiu, atât
perioada necesară construirii centralei electrice, cât
și perioada ulterioară de întreținere și funcționare a
centralei electrice.
În toate cazurile în care se vor încheia astfel de
convenții, cuantumul maxim al indemnizației la care
sunt îndreptățiți proprietarii în schimbul afectării
terenurilor se va stabili prin negociere de către părți,
cel mult la nivelul chiriei minime pe m2 stabilite
de către administrația publică locală în a cărei rază
teritorială se află terenul, pentru folosința unui teren
din aceeași categorie și se calculează numai pentru
suprafața de teren ce urmează a fi efectiv afectată
de exercitarea drepturilor de uz și servitute. În
situația în care la nivelul administrației publice locale
în a cărei rază teritorială se află terenul nu există
stabilit un nivel al chiriei minime pe m2, cuantumul
indemnizației va fi determinat de către un evaluator
autorizat în condițiile legii, ales de comun acord de
către părți, al cărui onorariu va fi suportat de către
dezvoltator.
4. Hotărârea de Guvern nr. 135/2011 pentru aprobarea regulilor
procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata,
conținutul și limitele de exercitare a drepturilor de uz și servitute
asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice,a
convenției-cadru, precum și a regulilor procedurale pentru
determinarea cuantumului indemnizațiilor și a despăgubirilor și a
modului de plată a acestora, publicată în Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 236 din data de 05 aprilie 2011The right of usage granted on the basis of the
Energy Law may be exercised during the period
required for the erection, relocation, dismantling
or modernization of the energy capacity, as well as
for interventions in case of damage. The statutory
easements may be underground, terrestrial or
aerial passage easements required for installing
and removing electric cables and other equipments
belonging to the energy plant, as well as for access to
their location.
Such rights affecting land owned by the State and
local authorities are granted free-of-charge during
the entire lifespan of the energy plant, while those
affecting third owners’ properties follow specific
rules stipulated by Energy Law, as detailed under
point 1.1.4.1 below.

1.1.4.1 Exercise of rights of usage and
easements over third owners’ properties,
as provided under the Energy Law and
Governmental Decision no. 135/2011

In order to set the terms and conditions under which
the developer may exercise the statutory rights
of usage and easements, the owners of affected
lands may request the developer to execute the
framework agreement as approved in the annex to
Governmental Decision No. 135/20114 (“GD 135”).
The duration of the agreement will cover, in principle,
the necessary period required to erect the energy
plant, as well as the necessary period required for the
maintenance and operation of the energy plant.
In all cases where agreements will be executed, the
maximum amount of compensation to be paid to the
owners is to be established by the parties, but not
higher than the level of minimum rent established by
the local authority per sqm of land having the same
category, and shall be calculated only for the surface
of land directly affected by usage and easement
rights. Where no minimum rent is established by the
local fiscal authority, the amount of compensation is
to be determined by an authorized expert chosen by
the parties and paid by the developer.
4. Government Decision no.135/2011 for the approval of the
procedural rules on conditions and terms of duration, content
and limits of usage and easement rights over private properties
affected y energy capacities, the framework – agreement, as well
as for determining the amount of compensations and indemnities
and the payment method thereof, published in the Romanian
Official Gazette no.236 of 5 April 2011
30»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Pe lângă indemnizație, proprietarii terenurilor afectate
de exercitarea drepturilor de uz și servitute vor fi
despăgubiți pentru prejudiciile cauzate de realizarea
centralei electrice, prejudicii ce vor fi evaluate avându-
se în vedere anumite criterii (e.g. suprafața de teren
afectată de lucrările prevăzute în convenție; tipurile
de culturi și plantații existente la data încheierii
convenției pe terenul afectat; valoarea producției
afectate de lucrările efectuate de dezvoltator; etc.).
Vor beneficia de indemnizații, respectiv de
despăgubiri și proprietarii terenurilor afectate de
exercitarea drepturilor de uz și de servitute care
la data intrării în vigoare a Legii Energiei aveau
în derulare convenții privind exercitarea acestor
drepturi reale încheiate în condițiile legii.
În cazul existenței unui contract deja încheiat între
părți, conform HG 135 și Legii Energiei, proprietarii
terenurilor afectate au posibilitatea de a solicita
încheierea unui nou contract, care să aibă forma
și conținutul convenției anexate HG 135. Conform
art. 12 alin. 8 din Legea Energiei, dezvoltatorii sunt
obligați să procedeze la încheierea convenției-cadru
în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea
proprietarilor. Cu toate acestea, atât HG 135 cât și
Legea Energiei nu prevăd (i) o sancțiune în cazul în
care dezvoltatorii nu răspund cererii proprietarilor
de terenuri, sau nu sunt de acord cu modificările
contractului care este deja în vigoare, respectiv (ii) un
termen legal în cadrul căruia proprietarii de terenuri
pot solicita încheierea contractului.Besides the compensation, the owners of lands
affected will be indemnified for any damages caused
by the energy plant, damages to be determined with
consideration to a series of criteria (e.g. the surface
of land affected by the works agreed upon under
the agreement; the types of crops and plantation
existing on the affected land at the execution date of
the agreement; the value of production affected by
the works performed by the developer; etc.).
The owners of the lands affected by usage and
easement rights, that have ongoing agreements
establishing such real rights upon the entry into
force of Energy Law, shall also benefit from said
indemnities and compensation.

In case of an ongoing agreement between the parties,
pursuant to GD 135 and the Energy Law, the owners
of the affected lands have the option to request for a
new contract observing the form and content of the
agreement approved by GD 135 to be concluded with
the developer. According to Article 12 (8) of the Energy
Law, the developer is bound to execute the agreement
no later than 30 days after the request addressed
by the owners of affected lands. However, neither
GD 135 nor the Energy Law provide (i) a sanction in
case the developers do not reply to the land owners’
request or do not agree on the amendment of the
already in-force agreement, respectively (ii) if a legal
deadline is to be met by the land owners in order to
request the conclusion of the agreement.
31Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Opozabilitatea precum și transferul drepturilor reale
asupra imobilelor în România sunt strâns legate de
sistemul cărții funciare.
Sub actualul sistem al cărții funciare, orice constituire,
transfer sau limitare a drepturilor cu privire la imobile
operează între părți, ca regulă, prin semnarea
contractului, respectiv a actului de transfer. Lipsa
înregistrării ulterioare a acestor contracte sau acte
de transfer nu împiedică transferul dreptului de
proprietate sau constituirea altor drepturi reale; cu
toate acestea, cu anumite excepții, un astfel de transfer
sau constituire de drepturi nu va fi opozabil terților
decât în momentul înregistrării în cartea funciară.

Drepturile de uz și de servitute acordate în baza
Legii Energiei, având caracter legal, sunt opozabile
terților fără necesitatea înscrierii acestora în
cartea funciară.
În viitor, sistemul cărții funciare va suferi o serie de
modificări. Potrivit Codului Civil, înscrierile în cartea
funciară vor avea efect constitutiv de drepturi, în
sensul în care drepturile reale asupra imobilelor
înscrise în cartea funciară se vor dobândi, atât între
părți cât și față de terți, numai prin înscrierea lor
în cartea funciară. Înscrierile în cartea funciară
își vor produce efectele de la data înregistrării
cererilor, ținându-se însă cont de data, ora și minutul
înregistrării acestora5.
5. Prevederile Codului Civil se vor aplica doar acelor contracte
încheiate,respectiv drepturi constituite după intrarea în vigoare
a noului Cod Civil, respectiv după 1 octombrie 2011 și doar după
ce lucrările cadastrale vor fi încheiate pentru fiecare unitate
administrativ-teritorială și cărțile funciare vor fi fost deschise
pentru terenurile în cauză.In relation to the real rights on real property in
Romania, opposability as well as transfer of said
rights should also be considered.
Under the current Land Register system any
establishment, transfer or limitation of rights
pertaining to real property is generally effective
between the parties upon signing the underlying
agreement (e.g. the transfer deed). The lack of
registration following execution of a transfer deed
does not prevent, with some exceptions, ownership
transfer or establishment of other real rights;
however, this transfer or establishment will not be
opposable towards third parties until registration
with the Land Register.
The statutory easement rights and the rights
of usage granted on the basis of Energy Law are
opposable towards third parties without any
registration with the Land Register.
The Romanian Land Register system will face some
changes in the future. Pursuant to the Civil Code, the
entries in the Land Register will have a constitutive
effect and real rights will not be transferred prior to
their registration with the Land Register. Rights will
be ranked according to the date, hour and minute of
their registration applications5.
5. These provisions of the Civil Code apply only to those
agreements executed/rights established after the entry into force
of the new Civil Code, namely after 1 October 2011, and only after
the completion of the cadastral works for each administrative-
territorial unit and registration of the lands with the Land Register.1.2 Sistemul de carte funciară în România
1.2 Romanian land register system
32»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

1.3.1 Proprietatea publică
Conform dreptului românesc, imobilele deținute de
stat și unitățile administrativ-teritoriale se împart în
două categorii: imobile aflate în proprietate publică,
cele care aparțin domeniului public și imobile aflate în
proprietate privată, ce aparțin domeniului privat.

Importanța de a ști în care dintre aceste categorii este
inclus terenul necesar pentru construcția capacității
energetice determină tipul de contract în baza căruia
terenul poate fi securizat în vederea dezvoltării
centralei electrice, având în vedere că terenurile
deținute în proprietate publică pot fi obținute în
vederea exploatării într-un astfel de scop, în baza unui
contract de concesiune.
Întrebarea „cum” își pot alege statul și unitățile
administrativ-teritoriale partenerii contractuali atunci
când acordă drepturi asupra terenurilor deținute în
proprietate, este un subiect nelipsit de controverse în
practică. Vânzarea, concesionarea sau închirierea unor
terenuri din domeniului public sau privat al statului
sau al unităților administrativ-teritoriale sunt supuse
procedurilor de licitație publică. Detaliile unor astfel
de proceduri nu au fost până în prezent complet
clarificate; legea, doctrina sau jurisprudența nu oferă
un set de reguli unitare cu privire la modalitatea în
care autoritățile publice trebuie să organizeze astfel
de proceduri de licitație. Cu toate acestea, dacă o
autoritate publică acordă unui terț drepturi asupra
unui teren deținut în proprietate publică sau privată
fără organizarea unei licitații publice în acest sens,
contractul astfel încheiat poate fi anulat de către
instanța de judecată. Această anulare ar produce o
serie de efecte negative asupra unui proiect în curs de
dezvoltare sau deja dezvoltat pe teren și chiar asupra
autorizațiilor și avizelor emise pentru construirea și
operarea centralei electrice.1.3.1 Public ownership
Under Romanian law, real estates held by the State
and local authorities can be of two categories: real
properties held in public ownership that belong
to the public domain and real properties held in
private ownership that belong to the private domain
(domeniul public sau privat ).
The importance of knowing in which category the
land needed for an energy plant falls into lays with
the type of agreement the land can be secured under,
as land in public domain can be obtained mainly
subject to a concession agreement.

The question of “how” the State and the local
authorities can choose their contract partners when
granting rights over land is a controversial matter.
The sale, concession or leasing of the plots of land,
part of the public or private domain of the state or
administrative units are subject to a public tender
procedure. The details of such procedures are not
yet completely clarified; neither the statutes nor the
legal writings nor the case law provide a uniform
set of rules as to how the local authorities should
conduct such a public tender procedure. However, if
the local authority grants real rights to real estates
to a party without conducting a public tender,
the contract concluded with such a party may be
declared null and void. This would have a series of
adverse effects on the ownership over the project
ongoing or developed on the land and even on the
authorisations and permits issued for the building
and operation of the energy plant.1.3 Situații care ar putea împiedica/ întârzia proiectul de investiție
1.3 Issues that might impede/delay the investment process
33Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

1.3.2 Cereri de restituire/ litigii cu
privire la terenuri
În perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
parțial în baza unor legi, parțial fără vreo bază legală,
statul român a confiscat/ naționalizat/ expropriat
anumite imobile fără a plăti respectivilor proprietari
despăgubiri (corespunzătoare). Pentru a remedia
aceste anormalități statul român a adoptat o serie de
legi cum ar fi Legea nr. 18/19916, Legea nr. 1/20007,
Legea nr. 10/20018, Legea nr. 165/20139 pentru
reglementarea proprietății private asupra terenurilor.
Pe baza acestor legi, persoanele fizice au putut
prezenta cereri de restituire solicitând reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute
în proprietate personal sau de către ascendenții
acestora înainte de a fi expropriate de către statul
român. În același timp, la cererea persoanelor fizice
sau societăților/ asociațiilor private, au fost acordate
în proprietate terenuri în baza constituirii dreptului de
proprietate (a se vedea pct. 1.3.3. de mai jos).
Cu toate că termenul pentru depunerea cererilor
de restituire a expirat (30 noiembrie 2005), foștii
proprietari care pot dovedi un titlu mai puternic (mai
vechi) asupra unui teren pot contesta titlurile de
proprietate înregistrate în prezent.
Având în vedere că sunt imposibil de identificat
toate exproprierile/ naționalizările realizate în
perioada 1945-1989 (e.g. din lipsa unor înregistrări
corespunzătoare, din cauza efectuării unor
dezmembrări sau alipiri ale terenurilor, etc.), pentru a
evita riscuri viitoare care ar putea întârzia investiția,
sunt recomandabile investigații oficiale la autoritățile
locale competente în cauză (cu privire la cererile de
restituire înregistrate/ depuse la aceste autorități).
Aceleași investigații sunt recomandate pentru a
verifica dacă terenurile sunt afectate de litigii care
ar putea avea un potențial impact asupra dezvoltării
centralei electrice.
6. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar republicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr.1 din data de 5 ianuarie 1998
7. Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de
proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și a Legii nr.169/1997,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 8 din data de 12 ianuarie
2000
8. Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.798 din 2 septembrie
2005
9. Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor
preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România1.3.2 Restitution claims/litigations
affecting the lands
Between 6 March 1945 and 22 December 1989,
the Romanian State confiscated/ nationalised/
expropriated real estate property without paying
adequate compensation to the owners, partly on
the basis of enacted laws, partly without any legal
basis. In order to correct such abnormalities and to
open up access to private property over land, the
Romanian State enacted several laws, such as laws
Nos. 18/19916, 1/20007, 10/20018, and 165/20139
as means to regulate private ownership over land.
Based on these laws, individuals were able to file
restitution claims requesting the reinstatement
(reconstituire ) of ownership titles to land owned by
them or their ancestors prior to expropriation by
the State. At the same time, land was distributed
on request to private individuals or corporations by
means of instatement ( constituire ) of titles to land
(see point 1.3.3 below).
Although the time period for initiating restitution
claims has expired (30 November 2005), former
owners that can prove a stronger (i.e. older)
title to a particular land may challenge currently
registered titles.
Since it is impossible to track down all
expropriations/nationalisations made in the
period 1945 through 1989 (e.g. due to the lack of
proper records, partitioning and unifications of
concerned plots, etc.), in order to avoid future risks
that might delay the investment process, official
inquiries with the relevant local councils are
recommended (with a view to restitution claims
filed/ submitted).
The same inquiries are recommended in order to
verify whether the lands are affected by other
litigations that might have a potential impact on the
development of the renewable energy plant.
6. Law no.18/1991 on land resources, published in the Romanian
Official Gazette no.1 of 5 January 1998
7. Law no.1/2000 regarding the reinstatement of the ownership
right over agricultural lands and forest lands, requested per
provisions of Law no.18/1991 and Law no 19/1997 published in the
Romanian Official Gazette no.8 of 12 January 2000
8. Law no.10/2001 on the legal regime of immovable assets’
abusively taken over in the period between 6 March 1945 and 22
December 1989, republished in the Romanian Official Gazette no.
798 of 2 September 2005
9. Law no. 165/2013 on measures for the completion of the
restitution process, in kind or by means of compensation, regarding
the immovable assets abusively taken over during the communist
regime in Romania
34»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

1.3.3 Instatement of ownership title;
Prohibitions to alienate
Subject to certain preconditions, persons were granted
the private ownership right to lands by means of
instatement of the ownership right, even if they had not
been expropriated during the Communist era. Pursuant
to Article 32 Law No. 18/1991 on land resources, certain
persons whose ownership right to a plot of land has
been instated ( “constituit” – as opposed to reinstated,
“reconstituit” ) are not allowed to sell or otherwise
transfer their ownership right to the respective land for
a period of ten years calculated as of the beginning of
the year subsequent to the year when their ownership
was registered. Although the new Civil Code abolished
the aforementioned alienation prohibition, breach of
observing said prohibition prior to 1 October 2011 may
still reflect in the present.
Thus, breach of such prohibition results in absolutely
null and void transfer documents concluded prior
to 1 October 2011 (e.g. null and void sale purchase
agreement), nullity that may be asserted at any time by
the court upon the request of the City Hall, prefect and
prosecutor, as well as of any interested person.
In order to assess whether the prohibition has been
observed, attention should be paid to the date when
the prohibition term starts to run. As Article 32 of Law
No. 18/1991 stipulated that the term shall run as of
the beginning of the year following “registration” of
ownership, various interpretations of the meaning of
the term “registration” and, implicitly, of the date when
the prohibition term starts to run were developed by the
legal scholars, and the case law. Thus, the risks should be
assessed in each project individually.

1.3.4 Historical monuments status
Law No. 422/2001 on protection of historical
monuments10 defines historical monuments as
constructions and lands11 situated in Romania that are
significant for Romanian and universal history, culture
and civilisation.
10. Law no.422/2001 on protection of historical monuments,
republished in the Romanian Official Gazette, Part I, no.938 of 20
November 2006
11. Although this provision may well be interpreted as only applying
to land corresponding to constructions designated as historical
monuments, in practice local authorities have also considered empty
plots and lands (agricultural) as historical monuments.1.3.3 Constituirea dreptului de
proprietate; Interdicții de înstrăinare
În urma îndeplinirii anumitor condiții preliminare,
anumitor persoane li s-a acordat dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor prin constituirea
dreptului de proprietate, chiar dacă nu fuseseră
expropriați în perioada comunistă. Potrivit art. 32 din
Legea nr. 18/1991 asupra fondului funciar, persoanelor
cărora li s-a constituit dreptul de proprietate asupra
terenurilor le este interzis să vândă sau să transfere
dreptul de proprietate asupra terenurilor respective
timp de 10 ani calculați de la începutul anului următor
anului în care s-a înregistrat proprietatea. Deși Codul
Civil a abrogat interdicția de înstrăinare menționată
anterior, nerespectarea acesteia înainte de 1
octombrie 2011 poate avea consecințe și în prezent.

Astfel, încălcarea acestei interdicții se sancționează cu
nulitatea absolută a actelor de înstrăinare încheiate
înainte de 1 octombrie 2011, iar constatarea nulității
poate fi cerută în instanță în orice moment de către
primărie, prefectură, procuror, precum și de către orice
altă persoană interesată.
Pentru a aprecia dacă această interdicție a fost
respectată, trebuie urmărit momentul de la care
interdicția de înstrăinare începea să curgă. Art. 32 al
Legii nr. 18/1991 prevedea că termenul va începe să
curgă la începutul anului următor anului în care s-a
făcut „înregistrarea” proprietății. Doctrina, precum
și jurisprudența au exprimat numeroase interpretări
diferite cu privire la înțelegerea termenului
„înregistrare” și implicit, a datei de la care interdicția
de înstrăinare începe să curgă, astfel încât riscul cu
privire la acest aspect trebuie evaluat individual în
fiecare proiect.
1.3.4 Regimul monumentelor istorice
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice definește monumentele istorice10 drept
imobile, construcții și terenuri11 situate pe teritoriul
României, importante pentru istoria, cultura și
civilizația națională și universală.
10. Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie
2006
11. Cu toate că această dispoziție legală poate fi intrepretată ca
aplicându-se doar terenurilor aferente construcțiilor clasificate
ca monumente istorice, în practică autoritățile au considerat și
parcele de teren liber ca fiind monumente istorice.
35Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

În conformitate cu art. 4 alin. 4 al Legii nr. 422/2001,
dreptul de proprietate asupra unor proprietăți
clasificate ca monumente istorice poate fi transferat
de proprietarii de drept privat doar cu respectarea
dreptului de preempțiune al statului român de a
cumpăra astfel de proprietăți. Actele de transfer
încheiate cu nerespectarea acestui drept de
preempțiune sunt nule absolut. Constatarea nulității
poate fi invocată oricând în instanță de către orice
persoană interesată.
Pentru a evita acest risc, este recomandabilă obținerea
unei adrese oficiale cu privire la situația terenurilor
de la Direcția Patrimoniu Cultural competentă și de la
Ministerul Culturii.
1.3.5 Regimul arheologic
Proprietarii terenurilor localizate în perimetrul
unor situri arheologice, astfel cum sunt definite
de Ordonanța de Guvern nr. 43/200012 trebuie să
respecte anumite restricții special prevăzute, în
scopul de a proteja și recupera patrimoniul arheologic.
Dacă pe terenurile respective sunt necesare lucrări
arheologice, orice altă activitate va fi suspendată până
la executarea și încheierea cercetărilor arheologice,
în baza unui certificat de descărcare de sarcină
arheologică.
Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile
arheologice, în absența certificatului de descărcare
de sarcină arheologică, ca și desființarea, distrugerea
parțială sau degradarea siturilor arheologice
constituie infracțiune și se pedepsește conform
legii. Pentru evitarea unor astfel de riscuri, este
recomandabilă obținerea unor documente oficiale
care atestă situația arheologică a terenurilor.
1.3.6 Lipsa certificatului de urbanism
Art. 6 alin. 6 lit. c) al Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții13
prevede necesitatea emiterii unui certificat de
urbanism pentru operațiunile notariale ce au ca obiect
(i) dezmembrări ori comasări de parcele solicitate în
scopul realizării de lucrări de construcții, precum și
(ii) constituirea unei servituți de trecere cu privire la
un imobil. Astfel de operațiuni juridice executate în
lipsa certificatului de urbanism sunt lovite de nulitate
absolută.
12. Ordonanta de Guvern nr. 43/2000 privind protectia
patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca
zone de interes national, republicata in Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 951 din data de 24 noiembrie 2006
13. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata in Monitorul Oficial , Partea I, nr. 933 din 13
octombrie 2004.In accordance with Article 4, paragraph 4 of Law
No. 422/2001, ownership title to property listed
as a historical monument may only be transferred
by private owners with due observance of the
Romanian State’s pre-emption right to purchase such
property. Transfer documents concluded in breach
of said pre-emption right are null and void. The
nullity may be brought up in court at any time, by any
interested person.

In order to avoid this risk, requesting an official
inquiry from the competent Directorate for Cultural
Heritage and the Romanian Ministry for Culture is
recommended.
1.3.5 Archaeological status
The owner of land located within the perimeter
of archaeological sites, as defined by Government
Ordinance No. 43/200012, must observe specific
regulations concerning restrictions for the purpose
of protecting and recovering of the archaeological
patrimony. Should archaeological works be
required in a specific area, any other activity shall be
suspended until the performance and termination
of archaeological investigations, as evidenced by a
certificate for archaeological clearance.
Performance of any work that may affect the
archaeological sites in the absence of the certificate
for archaeological clearance, as well as destruction or
damage to archaeological sites represents a criminal
offence and is punishable by law. In order to avoid
such risks, documents evidencing the archaeological
status of the lands should be obtained.
1.3.6 Lack of urbanism certificate
Under Article 6 paragraph 6 c) of Law No. 50/1991
on the authorisation of construction works13, an
urbanism certificate must be issued for all notarised
deeds related to real estates, whenever such deeds
have as subject (i) the partitioning or unification of
plots for the purpose of performing construction
works or (ii) the establishment of easements of
passage. Such deeds performed in the absence of an
urbanism certificate are null and void.
12. Government ordinance no.43/2000 on protection of
archaeological patrimony and declaring of archaeological sites as
areas of national interest, republished in the Romanian Official
Gazette, Part I, no.951 of 24 November 2006
13. Law no. 50/1991 on the authorisation of the execution of
construction works, republished in the Romanian Official Gazette,
Part I, no. 933 of 13 October 2004.
36»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Prevederi similare conține și Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul14 care în
art. 29 alin. 2 precizează ca fiind obligatorie obținerea
unui certificat de urbanism (i) pentru întocmirea
documentațiilor cadastrale de comasare, respectiv de
dezmembrare a bunurilor imobile în cel puțin 3 parcele
atunci când operațiunile respective au ca obiect
împărțeli ori comasări de parcele solicitate în scopul
realizării de lucrări de construcții și de infrastructură,
precum și (ii) pentru constituirea unei servituți de
trecere cu privire la un imobil.
De asemenea, conform art. 47 alin. 3 lit. e) din Legea
nr. 350/2001, elaborarea unui plan urbanistic zonal
este obligatorie în cazul parcelărilor, pentru divizarea
în mai mult de 3 parcele a terenului.
14. Legea nr.250/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 373 din 10
iulie 2001Pentru construirea unei centrale electrice este
necesară o autorizație de construire, indiferent de
capacitatea instalată.
În general, administrația publică locală are
competența de a emite autorizații de construire
pentru capacitățile energetice construite pe teritoriul
său administrativ. Cu toate acestea, în cazul în care
centrala electrică este localizată (i) pe teritoriul
mai multor unități administrativ-teritoriale (oraș/
comună); sau (ii) în extravilanul unei comune care nu
are organizată o structură specializată, autorizația de
construire va fi emisă de către președintele Consiliului
Județean, cu acordul primarului orașului sau al
comunei respective.
Autorizația de construire se emite în 30 de zile de la
data depunerii documentației complete la autoritatea
competentă. Procesul de obținere a documentației
complete necesită diferite alte autorizații și
acorduri care diferă în funcție de amplasament (de
exemplu, certificat de urbanism, acord de mediu,
avizul autorității aeronautice, aviz arheologic, avize
pentru scoaterea din circuitul agricol), precum și
documentație tehnică specifică și drepturi reale
asupra terenului aferent proiectului. Din aceste
motive, durata procesului de autorizare va depinde de
caracteristicile proiectului, cum ar fi amplasamentul
sau capacitatea instalată.Law no. 350/2001 on land development and
urbanism14 contains under Article 29 paragraph 2
similar provisions stipulating as mandatory to obtain
an urbanism certificate (i) for drawing up of cadastral
documentation for unification or partitioning of real
properties in at least 3 plots, when the unification or
partitioning is required for performing construction
or infrastructure works as well as (ii) for the
establishment of easements of passage.

Also, according to Article 47 paragraph 3, letter e) of
Law no. 350/2001, the elaboration of a zonal urban
plan is mandatory in case of plotting, for the division
in 3 or more plots of the land.
14. Law no. 350/2001 on land development and urbanism,
published in the Romanian Official Gazette, Part I, no.373 of July
2001The construction of a renewable energy plant always
requires a building permit, irrespective of its installed
capacity.
Generally, the local public administration is
competent to issue the building permit for those
plants erected on its administrative territory.
However, in cases where a plant is located (i) on the
territory of more than one administrative unit (town/
commune); or (ii) extra muros of a commune that
does not have a specialised structure, the building
permit shall be issued by the president of the
county council, with the consent of the mayor of the
respective town or commune.

The building permit is issued within 30 days upon
submitting the complete documentation to the
competent authority. The process of obtaining the
complete documentation requires various other
permits and approvals that will vary depending
on the location (e.g., urbanism certificate,
environmental approval, approval from the
aeronautical authority, archaeological approval,
approvals for change of land designation, etc.) and
specific technical documentation and real rights
over the project land. Therefore, the timeframe
will depend on the features of the project, such as
location or installed capacity. 1.4 Autorizația de construire
1.4 Building permit
37Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Autorizația de construire poate fi emisă doar atunci
când construcția centralei electrice este permisă prin
planul urbanistic al municipalității (Plan Urbanistic
General – PUG). Atunci când planificarea urbanistică
nu permite construirea unei centrale electrice, sunt
posibile modificări prin pregătirea unui plan urbanistic
pentru suprafața relevantă pentru proiect (Plan
Urbanistic Zonal – PUZ) sau, în anume situații, a unui
plan urbanistic de detaliu – PUD). Similar PUG-ului,
atât PUZ-ul, cât și PUD-ul, se aprobă prin hotărâre
a consiliului local. În anumite cazuri, modificarea
necesită o evaluare strategică de mediu (SEA).
Modificarea planului urbanistic trebuie finalizată
anterior emiterii autorizației de construcție.
Scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent
proiectului este o condiție pentru obținerea
autorizației de construcție. Procedura este diferită
în funcție de suprafața terenului, precum și în
funcție de alte criterii, cum ar fi calitatea solului sau
capacitățile de irigare, astfel încât procesul este mai
dificil și necesită o perioadă mai îndelungată de timp
în cazul terenurilor cu suprafețe mai mari sau în cazul
suprafețelor cu capacități de irigare, întrucât vor fi
implicate mai multe autorități. Prevederi speciale se
aplică scoaterii din circuitul agricol a pajiștilor. Ca o
excepție, terenurile aflate în intravilanul localităților
vor fi scoase din circuitul agricol prin emiterea
autorizației de construire.
În cazul parcurilor eoliene, este necesară scoaterea
din circuitul agricol numai a acelor suprafețe direct
afectate de construcții (cum ar fi cele aferente
fundațiilor turbinelor, stației de transformare, căilor
de acces, liniilor electrice etc.). A building permit can only be issued if the construction
of a plant is permitted according to the zoning plan of
the municipality (Plan Urbanistic General – PUG). If the
zoning classification does not allow for the erection
of an energy facility, it can be amended by preparing
a zoning plan for the specific area considered for the
project (Plan Urbanistic Zonal – PUZ) or, in certain
situations, a Detailed Urban Plan (Plan Urbanistic de
Detaliu – PUD). Similarly to the PUG, both PUZ and
PUD are approved by resolution of the local councils. In
some cases, the amendment requires the execution of
a Strategic Environmental Assessment (SEA).
The amendment of the zoning plan has to be
completed prior to issuing the building permit.
Changing the designation of the project land from
agricultural land to non-agricultural land is a condition
for obtaining the building permit. The procedure
differs depending on the surface of the land and on
other criteria (e.g., soil quality, irrigation capacities),
with the consequence that the process is more difficult
and time consuming for large surfaces of land or for
surfaces with irrigation capacities, as more authorities
get involved. Special provisions regulate the change of
designation for pastures. As an exception, land located
within the town/city limits (intravilan) will be directly
redesignated upon issuing the building permit.

In the case of wind parks, it will be necessary to
change the designation only for those surfaces directly
affected by constructions (such as the surface of the
foundations of the turbines, the transformer station,
access roads, electrical lines, etc.). 1.5. Planificare urbanistică și categorii de folosință
1.5. Zoning classification and land designation
38»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

1.6.1 Evaluarea impactului asupra
mediului (EIA)
Agențiile de mediu locale decid de la caz la caz și
pe baza unor criterii specifice (capacitate instalată,
amplasament, emisii poluante, inclusiv poluare
fonică) dacă o centrală de producere a energiei din
surse regenerabile va avea impact semnificativ asupra
mediului, urmând ca în acest caz să fie solicitată o EIA.
În general, EIA este efectuată de către agenția
de mediu competentă. Durata necesară pentru
emiterea acordului de mediu conform legislației
EIA este de 45 de zile lucrătoare de la depunerea
documentației complete. În funcție de proiect,
întregul proces poate dura mai mult de 12 luni.
1.6.2 Protecția naturii și conservarea
peisajului
Protecția naturii și conservarea peisajului constituie
parte a procedurii EIA. Pentru proiecte eoliene
localizate în siturile Natura 2000 care nu se califică
drept proiecte cu impact semnificativ asupra
mediului (însemnând că acordul de mediu nu este
necesar) este necesar avizul Natura 2000. Avizul
Natura 2000 este emis de agenția pentru protecția
mediului competentă.
În baza Legii 220 (după cum este definită mai jos),
energia electrică care beneficiază de sistemul de
promovare prin certificate verzi se bucură de acces
garantat la rețea, în măsura în care nu este afectată
siguranța Sistemului Electroenergetic Național.
„Accesul garantat” este definit de Legea 220 drept
ansamblul de reguli și condiții tehnice și comerciale
în baza cărora pentru energia electrică produsă
din surse regenerabile de energie care beneficiază
de sistemul de promovare prin certificate verzi
contractată și vândută pe piața de energie electrică
se garantează preluarea în rețeaua electrică.1.6.1 Environmental impact assessment
(EIA)
The local environmental agencies decide on a case-
by-case basis and after considering specific criteria
(installed capacity, location, polluting emissions,
including noise) whether a renewable energy plant will
have a significant impact on the environment, with the
consequence that in such cases an EIA shall be required.
Generally, the EIA will be conducted by the competent
environmental agency. The timeframe for the issuance
of the environmental approval (acord de mediu) in
accordance with EIA applicable regulations is 45 working
days upon submission of the complete documentation.
Depending on the project, however, the overall process
may take more than 12 months.
1.6.2 Nature protection and landscape
conservation
Nature protection and landscape conservation are
part of the EIA procedure. For projects located on
Natura 2000 sites that do not qualify as projects with a
significant impact on the environment (meaning that an
environmental approval shall not be required) a Natura
2000 permit (aviz Natura 2000) is needed. The Natura
2000 permit is issued by the competent environmental
protection agency.
Pursuant to Law 220 (as defined below), renewable
electricity benefitting from the GCs support scheme
enjoys guaranteed access to the grid, provided
that the safety of the national power system is
not affected. “Guaranteed access” is defined by
Law 220 as an ensemble of rules and technical
and commercial conditions on the basis of which
renewable electricity benefitting from the support
scheme contracted and sold on the electricity market
is guaranteed to be released into the network.1.6 Prevederi cu privire la mediu
1.7 Racordarea la rețea1.6 Environmental regulations
1.7 Grid connection
39Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

În scopul de a racorda o centrală eoliană la rețeaua
publică, este necesară emiterea unui aviz tehnic de
racordare de către operatorul de distribuție sau de
către operatorul de transport, după caz. Avizul tehnic
de racordare este emis pe baza studiilor de conectare
aprobate de către operatorii de rețea. Accesul poate
fi refuzat doar în cazul unei lipse de capacitate a
rețelei. În situația în care racordarea unei centrale
cu o putere instalată mai mare de 1 MW presupune
lucrări de întărire a rețelei electrice în amonte de
punctul de racordare, operatorul de rețea va solicita
prin avizul tehnic de racordare ca utilizatorul să
constituie o garanție financiară.
Avizul tehnic de racordare este valabil până la data
emiterii certificatului de racordare, cu condiția ca
garanția financiară să fie constituită și contractul
de racordare să fie semnat cu operatorul de rețea
competent în trei, respectiv douăsprezece luni de la
emiterea avizului.
Înainte de începerea construcției instalației de
racordare și respectând termenele limită de mai sus,
se va semna un contract de racordare cu operatorul
de rețea. Scopul contractului de racordare este
de a determina termenii și condițiile construcției
instalației de racordare. Următoarele documente
trebuie depuse la operator:
copie a avizului tehnic de racordare; (i)
copie a certificatului de înregistrare la (ii)
Registrul Comerțului;
dovada constituirii garanției financiare; (iii)
acordurile proprietarilor de terenuri cu privire (iv)
la trecerea sau ocuparea acestora, precum și
cu privire la exercitarea drepturilor de uz și
servitute de către operator asupra suprafețelor
de teren afectate de instalația de racordare.

Operatorul este obligat să propună utilizatorului un
contract de racordare în termen de cel mult zece zile
calendaristice de la depunerea documentelor. O dată
ce a intervenit acordul reciproc asupra conținutului
contractului, operatorul de rețea are obligația să
transmită utilizatorului contractul semnat în termen
de maximum 5 zile lucrătoare.
Încheierea contractului de racordare este urmată de
încheierea unui contract pentru execuția instalației de
racordare între operatorul de rețea și un terț ce poate
fi desemnat de către utilizator.In order to connect a plant to the public grid,
a technical connection permit (aviz tehnic de
racordare) should be issued by the distribution
system operator or by the transmission system
operator, as applicable. The technical connection
permit is issued on the basis of connectivity studies
approved by the network operators. Access can only
be denied in the event of lack of grid capacity. In
case the connection of plants with installed power
exceeding 1 MW requires grid reinforcement works,
the connection permit will list the obligation of the
user to set up a financial guarantee to this end.

Prior to starting construction of the connection installations
and observing the above deadlines, a connection agreement
(contract de racordare) shall be signed with the network
operator. The purpose of the connection agreement is to
determine the terms and conditions of the construction of
the connection installations. The following documents must
be submitted to the operator:
copy of the technical connection permit; (i)
copy of the registration certificate with the (ii)
Trade Registry;
proofs of establishment of the financial guarantee; (iii)
approvals of the land owners to occupy or cross (iv)
a plot of land and for exercise by the operator of
the use and easement rights over the plots of land
affected by the connection installation.

The operator is obliged to propose a draft connection
agreement to the user within maximum ten calendar
days from the submission of the documents. Once the
parties agree on the final version of the agreement, the
operator has to sign it within five business days.

The conclusion of the connection agreement is
followed by the conclusion of an agreement for the
execution of the connection installation between
the network operator and a third party that may be
designated by the user.The technical connection permit is valid until the issuance
of the connection certificate ( certificat de racordare ),
provided that the financial guarantee is constituted and
the connection agreement is signed with the competent
network operator within three, respectively twelve
months of the issuance of the permit.
40»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Autorizația de înființare este independentă de
autorizația de construire și este necesară pentru
capacități energetice cu o capacitate instalată de
peste 1 MW.
Dacă puterea electrică instalată a capacității energetice
este între 500 kW și 1 MW (ambele inclusiv), nu este
necesară obținerea unei autorizații de înființare, dar
sunt obligatorii notificarea Autorității Naționale de
Reglementare în domeniul Energiei („ANRE”) privind
proiectul investițional, precum și raportarea periodică
a stadiului realizării acestuia. Dacă puterea electrică
instalată a capacității respective este mai mică de 500
kW, aceste obligații de notificare și raportare revin
operatorilor de distribuție a energiei electrice.
Autorizația de înființare se emite de către ANRE în
termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea
documentației complete și plata taxei corespunzătoare.
Valabilitatea acestei autorizații se stabilește de către
ANRE în conformitate cu durata estimată a lucrărilor de
construire și cu complexitatea proiectului.
Autorizația de înființare este necesară într-o etapă
avansată a procesului de dezvoltare, și anume după
emiterea acordului de mediu (dacă este necesar) și a
avizului tehnic de racordare. Suplimentar, solicitantul
trebuie să pună la dispoziție, printre altele, următoarele
documente: (i) titlul asupra terenului împreună cu
extrasele de carte funciară; (ii) dovezile de efectuare
a anunțurilor publice privind intenția de a dezvolta
centrala; (iii) memoriul de prezentare; (iv) documentele
care atestă asigurarea finanțării construcției; (v) planul
de amplasament al proiectului; (vi) limitele zonelor de
protecție și siguranță; și (vii) o specificație cu privire
la etapele lucrărilor de înființare. Dovada finanțării
[documentul prevăzut la punctul (iv)] este unul dintre
documentele critice care trebuie furnizat implicând un
angajament ferm pentru investiție.
În urma obținerii autorizației de înființare, centrala
electrică va beneficia de diferite drepturi legale asupra
proprietății terților necesare fazelor de dezvoltare și
construire. Ar putea fi menționate dreptul legal de
servitute pentru liniile electrice sau dreptul legal de uz
pentru depozitarea materialelor de construcție.The setting-up authorisation (autorizatie de infiintare)
is independent from the building permit and is
required for the construction of energy plants with an
installed capacity above 1 MW.
Where the installed capacity of the plant lies
between 500 kW and 1 MW (both inclusively), a
setting-up authorisation is not necessary, being
however necessary to notify the Romanian Energy
Regulatory Authority (“ANRE”) data regarding the
investment project and to regularly report its status of
development. Where the installed capacity is
below 500 kW, such notification and reporting
obligations are incumbent upon the distribution
network operators.
The setting-up authorisation is issued by ANRE within
30 calendar days from the submission of the complete
documentation and payment of the corresponding
fee. The validity term of this permit is set forth by
ANRE in accordance with the expected duration of the
construction works and the complexity of the project.
The setting-up authorisation is required in an
advanced stage of the development process, after
the issuance of the environmental approval (if
required) and the technical connection permit. In
addition, the applicant must provide, among other
things, the following documents: (i) title to the land
together with land book excerpts; (ii) proofs of public
announcements of the intention to develop the plant;
(iii) presentation memorandum; (iv) documents
attesting that the financing of the construction is
secured; (v) the location plan of the project; (vi) the
limits of the protection and safety areas; and (vii) a
specification regarding the stages of the setting-up
works. The financing proof [document under letter
(iv)] is one of the critical documents to be provided,
implying a firm investment commitment.
Upon obtaining the setting-up authorisation, the
plant will enjoy various statutory rights over third-
party property required for the development and
construction of the plant. The statutory easement
rights for the electrical lines or the statutory rights of
use for depositing construction materials should be
mentioned.1.8 Autorizația de înființare
1.8 Setting-up authorization
41Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

2. Operarea centralei electrice
2. Power plant operation
O autorizație de mediu trebuie obținută de la agenția
locală de protecție a mediului la punerea în funcțiune
a centralei electrice. Autorizația de mediu determină
condițiile și parametrii de funcționare a capacității
energetice.
Pentru operarea centralelor electrice este necesară
o licență pentru exploatarea comercială a unei
capacități de producere a energiei electrice care
trebuie obținută după punerea în funcțiune și
anterior începerii operațiunilor comerciale.
Solicitantul trebuie să depună o documentație
detaliată după cum urmează: (i) specificarea
capacităților de producție; (ii) organigrama
solicitantului, valabilă la data solicitării licenței,
indicând departamentul responsabil cu desfășurarea
activității pentru care se solicită licența; (iii) structura
personalului, pe specialități, care atestă calificarea
personalului alocat activității pentru care se solicită
licența; (iv) cifra de afaceri estimată a se realiza
în anul acordării licenței solicitate ca urmare a
desfășurării activităților ce fac obiectul acesteia; (v)
proces verbal de punere în funcțiune a capacității
energetice ; (vi) documente care atestă demararea
de către solicitant a procedurii necesare pentru
obținerea autorizației de mediu ; și (vii) certificatul de
conformitate.Înainte de a deveni operațională, o centrală electrică
trebuie acreditată de ANRE (pentru a beneficia de
schema de sprijin – a se vedea mai jos pentru detalii)
și trebuie să obțină câteva autorizații esențiale:
autorizația de mediu și alte permise specifice.
An environmental authorisation (autorizatie de mediu)
should be obtained from the local environmental
protection agency upon the commissioning into function
of the power plant. The environmental authorisation
determines the environmental conditions and
parameters for the functioning of the plant.
For the operation of a power plant, an operational licence
(licenta pentru exploatarea comerciala a unor capacitati
de producere a energiei electrice) is required and should
be obtained after the plant is commissioned and prior to
the commencement of commercial operations.Prior to becoming operational, a power plant
should be accredited by ANRE (in order to benefit
from the support scheme – see below for details)
and be granted several permits: an environmental
authorisation and other energy permits.
2.1 Mediu
2.2 Permise specifice2.1 Environmental
2.2 Energy permits
The applicant must submit detailed documentation as
follows: (i) specification of the electricity production
capacities; (ii) the applicant’s organisational chart, valid
on the application date, indicating the department
in charge of the performance of the licensed activity;
(iii) an organisational chart attesting the qualification
of personnel allocated to the licensed activity; (iv)
estimated turnover for the year of granting the
license related to the electricity generation activity;
(v) the reception protocol for the commissioning
into function of the energy plant; (vi) documents
attesting the initiation of the process for issuing of the
environmental authorization; and (vii) the technical
conformity certificate (certificat de conformitate).
42»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Odată ce capacitatea energetică a devenit
operațională, producătorul trebuie să vândă energia
produsă din resurse regenerabile (E-SRE) în mod
public și nediscriminatoriu.
Legea Energiei permite producătorilor să vândă angro
energia electrică doar pe piețele centralizate operate
de OPCOM. Astfel, nu mai este permisă comercializarea
prin contracte bilaterale direct negociate. Acest lucru
se traduce prin faptul că vânzarea de energie electrică
poate avea loc doar o dată ce producătorul a primit
licența de operare; pe cale de consecință, acesta nu își
mai poate securiza veniturile din această sursă încă din
faza de dezvoltare, întâmpinand astfel dificultăți în
asigurarea finanțării.
Prin excepție de la regula tranzacționării centralizate,
producătorii de energie electrică din surse
regenerabile de energie care dețin centrale electrice
care beneficiază de sistemul de promovare, cu puteri
instalate de cel mult 1 MW pe producător și 2 MW pe
producător pentru cogenerare de înaltă eficiență pe
bază de biomasă, pot încheia contracte bilaterale de
vânzare / cumpărare a energiei electrice negociate
direct numai cu furnizorii consumatorilor finali.Once the power plant is operational, the producer
should sell the generated energy from renewable
sources (E-RES) publicly and on a non-discriminatory
basis.
The Energy Law allows producers to wholesale
trade their energy output only on the centralised
markets operated by OPCOM. Thus, over the counter
(via bilateral agreements) trading is no longer
possible. This implies that sale of electricity may
happen only once the producer has received the
operational license; as a result, it cannot secure the
stream of revenues from this source already during
the development stage, and consequently will face
difficulties in securing project financing.
As an exception, holders of projects of up to 1 MW/
per producer or 2 MW/producer for co-generation
plants are allowed to enter into bilateral sale-
purchase agreements for electricity directly
negotiated with suppliers to end consumers.2.3 Vânzarea de energie2.1 Environmental
2.2 Energy permits
2.3 Sale of energyThe operational licence is issued by ANRE within 30
calendar days after the submission of the complete
documentation and payment of the corresponding
fee. The validity term of an operational licence shall
not exceed 25 years.
Licence holders shall constitute and maintain a
financial guarantee representing 1‰ of the value
of the assets used to carry out the licensed activity,
however, no less than 1% of the annual turnover.

Licence holders pay to ANRE an annual contribution
representing 0.08% of the turnover resulting
from the commercial activities performed in the
electricity field.
The technical conformity certificate – a prerequisite
for the operational license – acknowledges
the compliance of wind and solar plants with
installed capacities above 1 MW with the technical
requirements for grid connection.
Once the plant is connected and commissioned,
the grid operator issues the connection certificate
within 10 calendar days upon submission by the user
of the commissioning protocol and the technical
conformity certificate (if applicable).Licența de exploatare este emisă de către ANRE în 30
de zile calendaristice de la depunerea documentației
complete și plata taxei corespunzătoare. Termenul
de valabilitate a licenței de exploatare nu trebuie să
depășească 25 de ani.
Titularii de licențe trebuie să constituie și să mențină
o garanție financiară care să reprezinte 1‰ din
valoarea valoarea activelor aferente activităților
care fac obiectul licenței, dar nu mai puțin de 1% din
valoarea cifrei de afaceri anuale.
Titularii de licență plătesc către ANRE o contribuție
anuală reprezentând 0,08% din cifra de afaceri
rezultată din activitățile comerciale desfășurate în
domeniul energiei electrice.
Certificatul de conformitate – un document care stă
la baza emiterii licenței de exploatare – confirmă
îndeplinirea condițiilor tehnice de racordare a
centralelor eoliene și fotovoltaice cu puteri instalate
de peste 1 MW.
O dată ce centrala este racordată și pusă în funcțiune,
operatorul de rețea emite certificatul de racordare
în termen de zece zile calendaristice de la depunerea
de către utilizator a procesului verbal de punere în
funcțiune și a certificatului de conformitate (acolo
unde este aplicabil).
43Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

3. Sistemul de promovare și
tranzacționarea certificatelor verzi
3. Support scheme and
green certificates trading
Sistemul de promovare a energiei regenerabile în
România este, în principal, reglementat prin Legea
220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare
a producerii energiei din surse regenerabile
de energie („Legea 220”)15. Parte din legislația
secundară publicată de ANRE, dezvoltă cadrul legal
stabilit de Legea 220.
15. Publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 743 din data de 3
noiembrie 2008The Romanian renewable energy support scheme is
mainly regulated by Law 220/2008 on the promotion
system for the energy generation from renewable
energy sources (“Law 220”)15. Several pieces of
secondary legislation, amongst others published by
ANRE, develop the legal framework set by Law 220.
15. As published in the Romanian Official Gazette no.743 of
November 2008.3.1 Reglementări legale
3.1 Legal provisions
3.2 Cadrul general
3.2 General framework
În anul 2005 România a implementat sistemul
de promovare pentru energia regenerabilă care
presupune o cotă obligatorie combinată cu
tranzacționarea de certificate verzi („CV”).
De sistemul de promovare beneficiază producătorii
de energie regenerabilă din energie eoliană, energie
solară, energie geotermală, biomasă, biolichide,
biogaz, gaz de fermentare a deșeurilor și energie
hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată
de cel mult 10 MW, atât timp cât capacitățile de
producere sunt (i) acreditate de ANRE și (ii) puse
în funcțiune sau retehnologizate până la sfârșitul
anului 2016. Perioada de aplicare a sistemului de
promovare depinde de sursa de energie folosită și de
capacitatea instalată.
Conform sistemului de promovare, un producător de
energie electrică din surse regenerabile primește CV
pentru energia electrică livrată furnizorilor sau direct
consumatorilor finali. De cealaltă parte, furnizorii de
energie electrică – precum și anumiți producători
– sunt obligați să achiziționeze CV pentru a se
conforma unor cote obligatorii de achiziție. ANRE
monitorizează și determină anual gradul de
îndeplinire de către furnizori/producători a cotelor
obligatorii de achiziție.Romania implemented a support scheme for the
renewable energy that entails a quota obligation
combined with a green certificates (“GC”) trading
system in 2005.
The renewable energy support scheme benefits the
producers of renewable electricity generated from
wind, solar energy, geothermal energy, biomass,
bioliquids, biogas, gas from waste, gas from waste
water treatment, and energy produced in hydro
power units with installed power of 10 MW or less,
provided the power units are (i) accredited by ANRE
and (ii) either commissioned or retrofitted by the end
of 2016. The life span of the support scheme depends
on energy source and generation capacity.

Under the support scheme a producer of electricity
from renewable energy sources is granted GCs for
the power provided to the suppliers or supplied
directly to the final consumers. At the other end of
the chain, the suppliers – as well as certain producers
– of electricity are obliged to acquire GCs in order to
comply with the mandatory GCs acquisition quotas.
ANRE monitors and assesses on an annual basis the
compliance targets for each supplier/producer. The
penalty for not reaching the annual mandatory GCs
acquisition quota is EUR 110 (subsequently indexed)
per each missing GC.
44»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

3.1 Legal provisionsNumai anumite cote de E-SRE beneficiază de sistemul
de promovare („Cote de SRE”). Aceste Cote de SRE
au fost fixate până în anul 2013. Începând cu 2014,
Cotele de SRE sunt determinate anual de ANRE (în
avans pentru anul următor), în funcție de gradul
de realizare a obiectivului național de energie
regenerabilă și de impactul la consumatorul final.
Cotele de SRE aplicabile în 2014 și 2015 sunt de
11,1%, respectiv 11,9%.Only certain quotas of E-RES benefit from the
support scheme (“RES Quotas”). These RES Quotas
have been fixed for each year until 2013. Starting
with 2014, the RES Quotas are determined yearly by
ANRE (in advance, for the following year), based on
the degree of fulfillment of the national renewable
energy targets and the impact to the final consumer.
The RES Quotas applicable in 2014 and 2015 are
11.1% and 11.9%, respectively.
3.3 Acreditarea
Producătorii de E-SRE beneficiază de sistemul de
promovare prin CV o dată ce sunt acreditați de ANRE.
Acreditarea se poate obține și preliminar, încă din
perioada de probe.
3.4 Emiterea certificatelor verzi
CV sunt emise de operatorul de transport și
sistem Transelectrica S.A. („OTS”). Numărul de CV
alocate producătorilor depinde de sursa de energie
regenerabilă și de puterea instalată a capacității
energetice, astfel:
2,3 CV verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, a)
dacă centralele hidroelectrice sunt noi, sau 2
CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, dacă
centralele hidroelectrice sunt retehnologizate,
pentru energia electrică din centrale hidroelectrice
cu puteri instalate de cel mult 10 MW;
1 CV pentru fiecare 2 MWh din centrale b)
hidroelectrice cu o putere instalată de cel mult 10
MW, care nu se încadrează în condițiile prevăzute
la lit. a);
1,5 CV, până în anul 2017, și 0,75 CV, începând cu c)
anul 2018, pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de
producătorii de energie electrică din energie eoliană;
2 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de d)
producătorii de energie electrică din sursele energie
geotermală, biomasă, biolichide și biogaz;
1 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de e)
producătorii de energie electrică din sursele gaz
de fermentare a deșeurilor și gaz de fermentare a
nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate;
3 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de f)
producătorii de energie electrică din sursă solară; și
1 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat în g)
perioada de probe, indiferent de sursa de energie
regenerabilă. 3.3 Accreditation
E-RES producers benefit from the GCs support
scheme upon accreditation by ANRE. Accreditation
may be applied for already in the testing period. In
this case, a preliminary accreditation is granted.
3.4 Green certificates issuing
GCs are issued by the transport and system operator
Transelectrica S.A (“TSO”). The number of GCs
allocated to producers depends on the type of
renewable energy and the installed power of their
generation capacities as follows:
for hydro-power plants with a capacity of up to a)
10 MW: 2.3 GCs for each MWh generated and fed
into the grid by new hydro-power plants; and 2
GCs for each MWh generated and fed into the grid
by retrofitted hydro-power plants;
1 GC for each 2 MWh fed into the grid by hydro- b)
power plants with an installed power ranging
from 1 to 10 MWh, which do not fall within the
scope of point a);
1.5 GCs, until 2017, and 0.75 GC, starting with c)
2018, for each MWh fed into the grid by wind
farms;
2 GCs for each MWh fed into the grid generated d)
from geothermal energy, biomass, bioliquids,
biogas;
1 GC for each MWh fed into the grid generated e)
from gas from waste, gas from waste water
treatment;
3 GCs for each MWh fed into the grid generated f)
from solar sources; and
1 GC for each MWh fed into the grid during the g)
testing period, regardless of the RES.
45Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

În plus față de cele menționate anterior:
cogenerarea calificată de ANRE ca fiind de înaltă »
eficiență și utilizând ca sursă: energie geotermală,
biomasă, biolichide, biogaz, gaz provenit din
deșeuri sau gaz provenit din tratarea apelor uzate și
energia electrică produsă din biomasa provenită »
din culturi energetice
beneficiază de un CV suplimentar pentru fiecare MW
produs și livrat în rețea.
Un CV este valabil 12 luni de la data emiterii de
către OTS, timp în care poate fi (i) utilizat/consumat
sau (ii) anulat (dacă nu a fost folosit de către un
furnizor/producător pentru îndeplinirea cotei
obligatorii de achiziție).
Producătorilor acreditați până la data de 31 decembrie
2013 li se aplică măsura amânării temporare – pentru
perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2016 – a
tranzacționării unui număr de CV pentru anumite tipuri
de tehnologii după cum urmează:
Centrale hidroelectrice noi (cu puteri instalate (i)
mai mici de 10 MW): 1 CV amânat;
Eoliană: 1 CV amânat; (ii)
Solară: 2 CV amânate; (iii)

Certificatele verzi amânate vor fi recuperate
începând cu 1 ianuarie 2017 (pentru hidrocentrale
și centrale electrice fotovoltaice) și de la 1 ianuarie
2018 (pentru centrale eoliene).
Recuperarea CV amânate se va efectua în tranșe,
până la data de 30 decembrie 2020.In addition to the above, each of :
cogeneration qualified by ANRE as being of »
high efficiency and using as source: geothermal
energy, biomass, bioliquids, biogas, gas from
waste, or gas from waste water treatment, and
electricity generated from biomass resulting from »
energetic crops,
benefits from a supplementary GC for each MW
produced and fed-into the network.
A GC is valid for 12 months from the date of
issuance of a GC by the TSO and will either be (i)
used/consumed, or (ii) annulled (if not used by the
supplier/producer to fulfill its mandatory GCs quota).

Producers accredited until 31 December 2013 have
seen part of their GCs blocked from trading for the
period starting on 1 July 2013 and ending on 31
December 2016, as follows:
New Hydro Power Plants (below 10 MW): 1 GC (i)
blocked;
Wind: 1 GC blocked; (ii)
Solar: 2 GCs blocked. (iii)

The blocked GCs shall be released starting with
1 April 2017 (for new HPPs and solar) and with 1
January 2018 (for wind).

The release will be done in tranches, until 30
December 2020.
3.5 Tranzacționarea și înregistrarea certificatelor verzi
3.5 Green certificates trading and registry
There are two dedicated centralized markets for
trading GCs: the centralized bilateral contracts
market and the centralized (spot) market. These
national markets run in parallel without any priority
order. Similar to energy trading, producers may enter
into bilateral sale-purchase agreements for GCs
directly negotiated with suppliers to end consumers,
if the power plants they hold totalize an installed
capacity of up to 1 MW/per producer or 2 MW/
producer for co-generation plants.În prezent există două piețe centralizate pentru
tranzacționarea CV: piața centralizată a contractelor
bilaterale și piața centralizată (spot). Aceste piețe
naționale coexistă fără ca vreuna dintre ele să aibă
prioritate. Similar tranzacționării energiei electrice,
producătorii pot încheia contracte bilaterale de
vânzare / cumpărare a CV negociate direct numai
cu furnizorii consumatorilor finali, dacă centralele
electrice deținute care beneficiază de sistemul de
promovare au puteri instalate de cel mult 1 MW pe
producător și 2 MW pe producător pentru cogenerare
de înaltă eficiență pe bază de biomasă.
46»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

The producers can trade the allocated GCs separately
from the E-RES associated with the same GCs.
The trading prices are determined by competitive
mechanisms specific to each of these markets.
However, they have to lie between a floor and a
cap price originally fixed at EUR 27 and EUR 55,
respectively, and indexed on a yearly base.
GCs can be traded solely on the Romanian market,
until the national targets set forth by Law 220 are
reached. From a practical perspective, however, even
if these national targets are reached, international
trading is not possible due to the lack of a trading
platform that would allow trading GCs with other
EU countries. A certain harmonisation between the
EU countries that have implemented the GCs system
would be required in order to allow international GCs
trading. Directive 2009/28 stipulates that Member
States may voluntarily decide to join or partially
coordinate their national support schemes. Romania
has implemented this principle in the national
legislation, but has not taken any steps to agree with
another Member State (that has also implemented
the green certificates system) on a joint support
scheme that would allow for inter-state trading.

The transfer of GCs is recorded in a special registry
dedicated to GCs.
The participants to GCs markets are producers and
suppliers.Producătorii pot tranzacționa CV alocate separat de
E-SRE corespunzătoare respectivelor CV.
Prețurile sunt deteminate de mecanismele
concurențiale specifice fiecărei piețe, însă trebuie să
se încadreze între limitele legale stabilite inițial între
27 euro și 55 euro, astfel cum sunt indexate anual.

CV pot fi tranzacționate doar pe piața din România,
până ce țintele naționale prevăzute de Legea 220 sunt
atinse. Din perspectivă practică, totuși, chiar și dacă
aceste ținte naționale sunt atinse, tranzacționarea
pe plan internațional nu este posibilă din cauza
lipsei unei platforme internaționale ce ar permite
tranzacționarea de CV în alte țări din UE. O anumită
armonizare între țările UE care au implementat
sistemul de CV ar fi necesară pentru a permite
tranzacționarea pe plan internațional. Directiva
2009/28 prevede că statele membre pot hotărî,
pe o bază voluntară, să pună în comun sau să își
coordoneze parțial schemele naționale de sprijin.
România a implementat acest principiu în legislația
națională, dar nu a făcut pași pentru a agrea cu un
alt stat membru (care a și implementat sistemul de
certificate verzi) o schemă de sprijin comună care să
permită tranzacționarea între state.
Transferul CV (pe oricare dintre piețe) este înregistrat
într-un registru special al CV.
Participanții la piața internă de CV sunt producătorii
de energie regenerabilă și furnizorii de energie.
3.6 Capacități energetice cu puteri instalate mari
3.6 Large energy facilities
Law 220 imposes an individual obligation applicable
to producers that develop renewable electricity
projects with an installed capacity in excess of 125
MW/plant and that are eligible for the GCs support
scheme. In this case, the European Commission
analyses the respective project pursuant to the
provisions of the Community Guidelines on state
aid for environmental protection 2008/C82/01. The
producers will benefit from the support scheme only
upon authorisation from the European Commission.
The 125 MW-threshold will be increased to 250 MW
and will be referenced to installed capacity in “sites”
and not per plant, according to a bill of law amending
Law 220, aimed at rendering the law compliant with
the new Guidelines on State aid for environmental
protection and energy 2014-2020 (2014/C 200/01).Legea 220 prevede o obligație individuală aplicabilă
producătorilor care dezvoltă proiecte de energie
regenerabilă cu o capacitate instalată de mai mult de
125 MW/centrală și care sunt eligibili pentru sistemul
de promovare. Obligația se referă la notificarea unei
documentații specifice care să permită Comisiei
Europene o analiză asupra proiectului, conform
prevederilor orientărilor comunitare privind ajutorul
de stat pentru protecția mediului 2008/C82/01.
Acești producători vor beneficia de sistemul de
promovare numai după autorizarea de către Comisia
Europeană. Pragul de 125 MW va fi ridicat la 250
MW, iar referința se va face la capacitate instalată
în ”sit” și nu pe centrală, conform unei propuneri de
modificare a Legii 220, menite să alinieze legea la
prevederile noilor Orientări privind ajutoarele pentru
protecția mediului și energie pentru perioada 2014-
2020 (2014/C 200/01).
47Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

“Overcompensation” is defined as an internal rate
of return 10% higher than the reference internal
rate of return for a specific technology. The internal
rate of return is the return on an investment project
and calculated by a cost-benefit analysis, which is
performed by using the updating technique applied
to the investment costs, operating costs and the
resulting income throughout the lifespan of the
projects.
ANRE monitors the renewable energy producers
that benefit from the support scheme and prepares
annual reports. Should this monitoring process
emphasize that the applicable support scheme
triggers an overcompensation of the renewable
energy producers, ANRE should propose measures
to decrease the number of GCs granted according to
the scheme, which should be further approved by
the Romanian Government. However, in the case of a
downward adjustment of the scheme, the amended
scheme shall not apply retroactively.„Supracompensarea” este definită ca fiind o rată
internă de rentabilitate mai mare cu 10% față de
valoarea considerată pentru tehnologia respectivă.
Rata internă de rentabilitate este un indicator
rezultat dintr-o analiză cost-beneficiu care exprimă
rentabilitatea unui proiect de investiție, și anume
rata de actualizare pentru care veniturile actualizate
sunt egale cu cheltuielile actualizate, pe întreaga
durată de viață a proiectului.
ANRE monitorizează producătorii beneficiari ai
sistemului de promovare și pregătește rapoarte
anuale. În cazul în care un astfel de proces de
monitorizare relevă faptul că sistemul de promovare
aplicabil cauzează o supracompensare pentru
producătorii de energie regenerabilă, ANRE propune
măsuri pentru a reduce numărul de CV acordate, care
se vor aproba prin hotărâre de Guvern. În orice caz, în
cazul unei ajustări în minus, sistemul modificat nu se
va aplica retroactiv, însemnând că se va aplica doar
acelor proiecte care devin operaționale după intrarea
în vigoare a sistemului modificat. 3.7 Supracompensarea
3.7 Overcompensation
3.8 Cumulul de ajutoare
În cazul în care un producător beneficiază de mai
multe ajutoare de stat, suplimentar față de CV,
numărul de CV acordate va fi redus, conform unei
formule prevăzute de lege. Măsura amânării unor
CV de la tranzacționare nu se va aplica acestui tip de
investiții în cazul în care, drept rezultat al măsurii,
numărul acordat de CV ar fi subunitar.3.8 Various investment aids and green certificates
In case a producer benefits from other investment aids
in addition to GCs, the number of GCs granted will be
then reduced, according to a formula determined by
law. The measure of blocking GCs from trading shall
not apply to this type of investments in case that, as a
result of the measure, the number of GC granted per
MWh would be below 1.
48»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

3.9 Exceptarea marilor consumatori
Acest ajutor de stat constă în exceptarea furnizorilor
de energie electrică de la achiziționarea CV
corespunzătoare energiei electrice furnizate unui
consumator exceptat. Astfel, un consumator poate
fi exceptat de la plata unui procent de până la 85%
din CV, în baza unei decizii individuale, care confirmă
eligibilitatea sa pentru ajutor.
Exceptarea a intrat în vigoare la data de 1 decembrie
2014 și este valabilă pentru o perioadă de 10 ani.3.9 Exemption for large consumers
This state aid measure consists in the exemption of
electricity suppliers from the obligation to acquire
GCs corresponding to the electricity supplied to
an exempted consumer. The consumer may be
exempted from payment of up to 85% of the GCs,
based on an individual exemption decision, which
confirms its eligibility for the aid.
The exemption entered into force on 1 December
2014 and is valid for a period of 10 years.
4. Legislația Uniunii Europene privind
industria energiei regenerabile
4. European Union legislation as regards
the renewable energy industry
Directiva pentru energie regenerabilă (Directiva
2009/28/CE de modificare și ulterior de abrogare
a Directivei 2001/77/CE privind promovarea
electricității produse din surse de energie
regenerabile pe piața internă a electricității)
promovează obiective strategice cu scopul de a
crește semnificativ producția de energie regenerabilă
la nivel european. Directiva prevede un obiectiv
obligatoriu în conformitate cu o pondere de 20%
a E-SRE din consumul brut la nivel comunitar care
trebuie îndeplinită până în anul 2020, precum și
un alt obiectiv național privind o pondere de 10% a
E-SRE în transporturi.
Pentru a îndeplini obiectivele generale, Directiva
impune fiecărui stat membru obiective naționale.
României i s-a stabilit un ambițios obiectiv
obligatoriu privind o pondere de 24% a E-SRE din
consumul final brut de energie până în anul 2020.The Renewable Energy Directive (Directive 2009/28/
EC amending and repealing Directive 2001/77/
EC on the promotion of electricity produced from
renewable energy sources on the internal electricity
market) promotes strategic objectives aimed at
significantly increasing the production of renewable
energy at the Community level. The Directive sets
a mandatory target of 20% of the share of E-RES
(energy from renewable sources) in the Community’s
gross consumption to be reached by 2020, including
a further target of 10% for E-RES for each Member
State’s transport energy consumption.
In order to achieve the overall targets, the Directive
imposes national targets for each Member State.
Romania has been set an ambitious mandatory
target of 24% of E-RES in the final gross consumption
of energy by 2020.
49Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Surse de finanțare a investițiilor
în energia regenerabilă
Sources of financing for
renewable energy investment

Proiectele de energie alternativă au fost parte a
programului 2007-2013 pentru fondurile structurale
și mai mult de 400 de proiecte au fost pregătite și
prezentate. Chiar dacă aproape 150 dintre aceste
proiecte au fost declarate eligibile și le-au fost aprobate
fonduri UE, doar o mică parte dintre ele ar putea fi puse
în aplicare – în mare parte din cauza crizei economice,
pe de o parte, și a reducerii certificatelor verzi pe de altă
parte – o combinație care a făcut băncile și investitorii să
stea departe de piața românească de surse regenerabile
și a lăsat multe proiecte bine planificate fără o șansă
reală de a fi construite.
Următoarea perioadă de finanțare pentru fondurile
UE 2014-2020 este încă în discuție, însă este clar că
posibilitățile de a primi fonduri europene pentru
energie alternativă au fost reduse drastic. Proiectele
de energie eoliană și fotovoltaică nu vor mai fi
eligibile. Numai proiectele de biomasă, energie
geotermală și micro hidro centrale mai pot primi
fonduri europene pentru investiții, precum și câteva
activități legate de eficiența energetică.
De asemenea, Fondul Național de Mediu, care
a acordat subvenții pentru investiții în energia
alternativă până în 2010, cel mai probabil nu va mai
lansa acest tip de programe în viitor.
Subvențiile pentru energia alternativă
Din moment ce România și-a îndeplinit deja obiectivul
privind ponderea producției de energie alternativă
stabilit în cadrul strategiei Europa 2020, nu există nicio
presiune asupra guvernului român să aloce oricare dintre
fondurile sale UE-structurale sau scheme naționale de
ajutor de stat pentru energia alternativă. Fondurile UE
și ajutoarele de stat țintesc sectoarele economice care
suferă de deficiențe și sunt sub presiunea unei piețe
non-funcționale – aceste două situații nefiind aplicabile
pentru o mare parte a pieței de energie alternativă din
România, după cum dezvoltarea acestui sector a arătat
în ultimii ani. Alternative energy projects were part of the 2007-
2013 program for Structural Funds, and more than
400 projects had been prepared and submitted.
Even though almost 150 of these projects had been
declared eligible and approved for EU-funds, only a
small part of them could be implemented – mostly
due to the economic crisis on one hand and the
reduction of green certificates on the other – a
combination that made banks and investors stay
away from the Romanian renewable market and
left many well prepared projects without a realistic
chance of being built.
The next financing period for EU-funds 2014-2020
is still under discussion, but nonetheless it is clear
that the possibilities of receiving EU-funds for
alternative energy have been drastically reduced.
Wind energy and photovoltaic projects will no longer
be eligible. Only biomass, geothermal energy and
small hydro power plants can still receive EU-funds
for investments, as well as few activities related to
energy efficiency.
Moreover, the National Environmental Fund that
granted subsidies for investments in alternative
energy until 2010, most likely will not launch this
kind of programs in the future. 1. Programe cofinanțate de către UE
1. Programmes co-financed by the EU
Johannes Becker

Founding Partner, Becker Consult
Subsidies for Alternative Energy
Since Romania has already fulfilled its overall target
regarding the share of alternative energy production
set within the Europe-2020 strategy, there is no
pressure on the Romanian government to allocate
any of its EU-structural funds or national state-
aid schemes for alternative energy. EU-funds and
state-aid both target economic sectors suffering
from deficiencies and under pressure from a non-
functioning market – both of which is not the case
for large parts of the alternative energy market in
Romania, as the development of this sector showed
during the past years.
51Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

The EU-structural funds 2014-2020 therefore
cover only those areas of the alternative energy
market that did not develop according to earlier
expectations: biomass, geothermal and small hydro
power plants. Wind energy and photovoltaic will no
longer be eligible to receive EU-funds.
There will be EU-funds though for investments
in biomass, geothermal and small hydro power
plants (up to 10 MW) within the POIM-program
(Operational Program for Large Infrastructure
Projects). Eligible for receiving funds will be private
companies as well as local public authorities,
irrespective of whether they use the energy
(electricity and heat) for their own purpose or
whether they want to feed it into a public network.
But also for these areas, ANRE has already announced
that they would issue authorizations only for small
projects, preferably up to 1 MW. Their main problem
at this moment is the power fluctuation in the grid
due to the high percentage of wind and photovoltaic
plants in the overall electricity production capacity
which makes it more and more difficult to provide a
constant power supply.
Decreasing demand and as a result of overproduction
of electricity, and the higher production costs for
alternative energy became issues increasingly
apparent in public debate during the past 12-
18 months. Large energy consuming industrial
companies and private consumers started
complaining at the same time about the increasing
electricity prices. It was this public pressure forcing
the government to take action by reducing benefits
and payments for producers of alternative energy.
Within a period of only five years, alternative energy
transformed from literally inexistent to the superstar
of investment opportunities and further on to the
unloved child of economic policies. Prin urmare, fondurile UE structurale 2014-2020
acoperă numai acele domenii ale pieței alternative
de energie, care nu s-au dezvoltat în conformitate
cu așteptările anterioare: biomasă, geotermal și
micro hidro centralele. Energia eoliană și panourile
fotovoltaice nu vor mai fi eligibile pentru a primi fonduri
europene.
Vor fi totuși fonduri pentru investiții în biomasă,
geotermal și micro hidrocentrale (de până la 10 MW)
în cadrul programului POIM (Programul Operațional
pentru proiecte mari de Infrastructură). Sunt eligibile
pentru a primi fonduri companii private, precum și
autoritățile publice locale, indiferent dacă folosesc
energia (electricitate și căldură) pentru propriul lor scop
sau dacă doresc să o furnizeze într-o rețea publică. Dar,
de asemenea pentru aceste domenii, ANRE a anunțat
deja că va emite autorizații doar pentru proiecte mici,
de preferință până la 1 MW. Principala lor problemă
în acest moment este fluctuația de putere în rețea,
cauzată de procentul ridicat de parcuri eoliene și
fotovoltaice în capacitatea totală de producție de
energie electrică, ceea ce face ca furnizarea unei puteri
constante să fie din ce în ce mai dificilă.
Reducerea cererii și implicit supraproducția de
electricitate, precum și costurile de producție mai
ridicate pentru energia alternativă au devenit probleme
tot mai evidente în dezbaterile publice în ultimele 12-18
luni. Întreprinderile industriale mari consumatoare
de energie și consumatorii privați au început să se
plângă în același timp cu privire la creșterea prețurilor
la electricitate. A existat această presiune publică care
a forțat guvernul să ia măsuri de reducere a beneficiilor
și a plăților pentru producătorii de energie alternativă.
Într-o perioadă de numai cinci ani, energia alternativă
s-a transformat dintr-o stare literalmente inexistentă în
superstarul oportunităților de investiții, ca mai apoi sa
devină copilul neiubit al politicilor economice.
52»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
(BERD) este una dintre puținele instituții de finanțare
încă implicate în finanțarea proiectelor de energie
eoliană în România. În iunie 2014 BERD a aprobat
împreună cu Unicredit un credit sindicalizat de 57
milioane euro pentru un parc eolian de 84 MW în
Topolog-Dorobanțu, în sud-estul României, din
care aproximativ jumătate a fost finanțat de către
BERD. Până în prezent, BERD a finanțat 473 MW de
energie eoliană în România, reprezentând cca 18%
din întreaga capacitate instalată în prezent. Pentru
aceste investiții, BERD a strâns mai mult de 220
milioane euro de la parteneri externi și a contribuit
cu 164 milioane euro din fonduri proprii.The European Bank for Reconstruction and
Development (EBRD) is one of the few financing
institutions still involved in the financing of wind
energy projects in Romania. In June 2014 they
approved together with Unicredit a syndicated loan
of EUR 57 million for a 84 MW-windpark in Topolog-
Dorobanțu, in the South-East of Romania, about
half of which was financed by EBRD. Until now,
EBRD financed 473 MW of wind energy in Romania,
representing approximately 18% of the entire
capacity currently installed. For these investments,
EBRD rose more than EUR 220 million from external
partners and contributed with EUR 164 million from
their own funds. 2. Alte instituții care oferă finanțări pentru
proiectele de parcuri eoliene
2. Other institutions which offer financing
for wind park projects
Criteria and financing structure
Every wind energy and corporate finance project
has the commercial banks as a first point of contact.
The Austrian Erste Group and Raiffeisen Bank
International, the Italian Unicredit and the French
Société Générale are the most important and active
banks in this sector.
Romania, Turkey, and Poland are viewed as the
most promising countries by the commercial banks
in the wind energy development sector. Croatia is
increasingly important as well and already has some
projects under development. 3. Băncile comerciale
3. Commercial banks
Criterii și structura de finanțare
Băncile comerciale reprezintă un prim punct de
contact pentru finanțarea proiectelor de energie
eoliană. Grupurile austriece Erste și Raiffeisen Bank
International, italienii Unicredit și francezii Société
Générale sunt băncile cele mai importante și active
în acest sector.
România, Turcia și Polonia sunt privite ca țările cele
mai promițătoare de către băncile comerciale în
sectorul de dezvoltare al energiei eoliene. Croația
este de asemenea din ce în ce mai importantă și are
deja câteva proiecte în curs de dezvoltare.
53Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

When obtaining bank financing there are a few
criteria that have to be fulfilled:
Country. » The location of the project has to be
in a country with a robust regulatory regime:
permitting, grid connection and dispatch;
Equity. » 20% to 30% of the project’s volume is
required as a minimum equity. Depending on
the cost of debt the percent could increase. A
reputable investor could bring a plus.
Permits. » The filing of the necessary licenses and
permits has to be done before the application for
the financing;
Location. » The chosen region has to have
a significant wind potential. The wind
measurements have to be performed for at least
one year;
Planning. » The banks are requesting a due
diligence, a program including the financial
model for the project and a detailed outline of the
construction budget;
Technology. » Reputable consultants have
conduct the financial, tax, technical and legal
due diligence and the project must use state
of the art technology produced by established
manufacturers. The submission of all contractual
conditions with the manufacturer is mandatory
(unit price, payment method, warranty period and
scope of warranty service, etc.);
Project developer. » The banks request a developer
with an established track record and experience.
An important factor that has to be written in the
application is the corporate governance of the
parties because it is seen as a risk by the banks;
Power Purchase Agreement. » The chances of
obtaining the financing are highly increased if a
PPA already exist.

The project has high chances of obtaining a
financing if the above criteria are met. The financing
will be mainly non-recourse or limited recourse
and will be done through senior loans and other
instruments (leasing, etc.). Due to the fact that
equity requirements are considered manageable,
mezzanine capital and junior loans are not being
offered by the majority of the commercial banks
anymore, starting with July 2012. Mezzanine capital
is usually not needed because almost all large
projects are backed by investment funds. Since it has
become nearly impossible for developers to obtain
bank financing for their ready-to-build projects,
many of these developed projects are for sale.Pentru obținerea finanțării bancare trebuie
îndeplinite un număr de criterii:
Țara. » Locația proiectului trebuie să fie într-o
țară cu un regim de reglementare robust care
să vizeze: obținerea autorizațiilor, conectarea la
rețea și furnizarea;
Capitalizare. » Între 20% și 30% din volumul
proiectului este necesar ca un minim de capital.
În funcție de costul datoriei ar putea crește
procentul. Un investitor de renume ar putea
aduce un plus;
Permise. » Licențele și autorizațiile necesare trebuie
depuse înainte de cererea de finanțare;
Locație. » Regiunea aleasă trebuie să aibă un
potențial eolian semnificativ. Măsurătorile de
vânt trebuie efectuate timp de cel puțin un an;
Planificare. » Băncile solicită un due diligence, un
plan care să includă modelul financiar pentru
proiect și o schiță detaliată a bugetului de
construcție;
Tehnologie. » Consultanți renumiți trebuie să
efectueze due diligence-ul financiar, fiscal, tehnic și
juridic iar proiectul trebuie să utilizeze tehnologie
de ultimă oră creată de către producători renumiți.
Prezentarea tuturor condițiilor contractuale
convenite cu producătorul este obligatorie (preț
unitar, metoda de plată, perioada de garanție și
aria de cuprindere a garanției, etc.);
Dezvoltator de proiect. » Băncile solicită un
dezvoltator cu un portofoliu renumit și experiență.
Un factor important care trebuie să fie scris în
cerere este guvernanța corporativă a părților,
deoarece este văzută ca un risc de către bănci;
Contract de Achiziție a Energiei (CAE). » Șansele de
a obține finanțarea sunt foarte crescute în cazul în
care un CAE există deja.

Proiectul are șanse mari de a obține o finanțare în
cazul în care sunt îndeplinite criteriile de mai sus.
Finanțarea va fi în principal non-recurs sau cu recurs
limitat și va fi realizată prin credite senior și alte
instrumente (de leasing, etc.). Datorită faptului
că cerințele de capital din partea investitorilor
sunt considerate ușor de gestionat, finanțarea de
tip mezanin și creditele junior nu mai sunt oferite
de majoritatea băncilor comerciale, începând cu
iulie 2012. Mezaninul financiar nu este necesar de
obicei pentru că aproape toate proiectele mari sunt
susținute de fonduri de investiții. Din moment ce
a devenit aproape imposibil pentru dezvoltatori să
obțină finanțări bancare pentru proiectele lor gata de
construcție, multe dintre aceste proiecte dezvoltate
sunt de vânzare.
54»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

The preferred currency for the financing is EUR and
the maturity is in average 12 years. The maturity
has to be individually tailored due to the fact that it
depends on the project and developer. The share of
investment costs financed by senior loans is set at a
maximum of 70% or 80% and is based on the project
company’s provided financial model. It is influenced
by different factors such as price assumption and
wind site. A sculpted repayment adjusted to the
predicted revenue streams is usually preferred
by commercial banks. The wind project financing
is expected to become an important part of the
Western European banks projects and corporate
finance activities. Interest rates are generally higher
in Romania than in Western European countries,
therefore a solution for financing from outside
Romania might be considered.
Risks
The availability of grid capacity and the regulatory
framework were identified as the most important
risks by the banks. Under regulatory risks can
be included the stability and functioning of the
renewable energy support mechanism. The financing
institutions take big risks with the retroactive changes
to support mechanisms. The repayment plans and the
operator’s cash flows suffer significantly after such
regulatory instabilities. Another consequence can also
be the change in the bank rating of developers. In a lot
of countries the projects have a risk of delays or even
rejection due to the changing and unclear regulatory
frameworks for permitting.

The lack of uncompensated connection capacity is
one of the most important risks for the banks. There
are a few countries in the region where the number
of contracts is much higher than the available
connection capacity. Some of these countries
are Romania and Bulgaria. In other countries the
currency risks are elevated, for example Croatia, and
in other countries like Turkey, the electricity price
risks are significant.
All these technical risks can be minimized through
a good cooperation with an established project
developer that has a positive track record. This
reduces the significance of the above risks. The
power purchase agreements are still uncommon in
these markets but they are a short-term focus for the
investors and represent a revenue guarantee for the
banks. Moneda preferată de finanțare este euro, iar
scadența este în medie de 12 ani. Scadența trebuie să
fie adaptată individual datorită faptului că depinde
de proiect și de dezvoltator. Cota din costurile de
investiții finanțată prin împrumuturi senior este
situată la maximum 70% sau 80% și se bazează pe
proiectul/modelul financiar furnizat de companie.
Acesta este influențat de diverși factori precum
ipotezele de lucru în privința prețurilor și amplasarea
parcului. O rambursare ajustată la fluxurile de
venituri previzibile este de obicei preferată de băncile
comerciale. Finanțarea proiectelor eoliene este
așteptată să devină o parte importantă a proiectelor
și activităților de finanțare ale băncilor Europene
occidentale. Ratele dobânzilor sunt în general mai
mari în România decât în țările vest-europene, de
aceea o soluție pentru finanțarea din străinătate ar
putea fi luată în considerare.
Riscuri
Capacitatea disponibilă a rețelei și cadrul de
reglementare au fost identificate de către bănci ca
fiind cele mai importante riscuri. Printre riscurile de
reglementare se numără stabilitatea și funcționarea
mecanismului de sprijin al energiei regenerabile.
Instituțiile financiare își asumă riscuri mari rezultând
din modificările retroactive ale schemelor de sprijin.
Planul de rambursare și fluxurile de numerar al
operatorului suferă în mod semnificativ după aceste
instabilități în reglementare. O altă consecință
poate fi, de asemenea, schimbarea ratingului
dezvoltatorilor de către bănci. În multe țări proiectele
prezintă un risc de întârzieri sau chiar de respingere
din cauza reglementărilor schimbătoare și neclare
privind obținerea autorizațiilor necesare.
Lipsa de capacitate a rețelei este unul dintre cele mai
importante riscuri pentru bănci. Există câteva țări
din regiune în care numărul de contracte este mult
mai mare decât capacitatea disponibilă a rețelei.
Unele dintre aceste țări sunt România și Bulgaria. În
alte țări riscurile valutare sunt crescute, de exemplu,
în Croația și în alte țări ca Turcia, riscurile legate de
prețurile energiei electrice sunt semnificative.
Toate aceste riscuri tehnice pot fi minimizate
printr-o bună colaborare cu un dezvoltator de
proiect renumit, care are un portofoliu convingător.
Acest lucru reduce impactul riscurilor de mai sus.
Contractele de Achiziție ale Energiei sunt încă mai
puțin frecvente pe aceste piețe, dar ele reprezintă
o prioritate pe termen scurt pentru investitori și o
garanție de venituri pentru bănci.
55Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Since the crisis, banks are still not lending much, even
if the inter-bank interest rates have decreased and
the risk-premiums have increased. The financing of
capital intensive investments is thus more difficult to
achieve. Even though the main financing model for
large capital projects is a syndicated loan, banks do
not trust each other and are less willing to participate
in these loans. This is a pattern visible in all Europe
but mainly in the central and eastern areas. The
commercial banks are interested in supporting
the project developers that apply for structured
financing by international financial institutions.
Cerințe Riscuri
Requirements Risks
Dezvoltator cu portofoliuDeveloper with track
recordSchimbări legislative Legal changes
Un proiect complet
dezvoltatFully developed project Riscuri de reglementare Regulatory risks
Îndeplinirea cerințelor de
capitalFulfilling equity
requirementsLipsa aprobărilor/
autorizațiilorLack of approval/
authorization
Folosirea unei tehnologii
fiabileUse of reliable
technologyCorupția Corruption
Turbine de ultimă
generațieState of the art wind
turbinesRiscuri de curs valuar Currency risks
Cadru de reglementare
stabilReliable regulatory
frameworkRiscuri de preț Price risks
Tarife sigure Secured tariffs Riscuri legate de rețea Grid risksDe la debutul crizei, băncile au redus creditarea,
chiar dacă dobânzile interbancare au scăzut și
primele de risc au crescut. Finanțarea investițiilor
care necesită în mod intensiv capital este astfel mai
greu de realizat. Chiar dacă modelul de finanțare
principal pentru proiectele mari de capital este un
împrumut sindicalizat, băncile nu au încredere unele
în altele și sunt mai puțin dispuse să participe la
astfel de împrumuturi. Acesta este un model vizibil
în toată Europa, dar mai ales în zonele centrale și de
est. Băncile comerciale sunt interesate să îi sprijine
pe acei dezvoltatori care aplică pentru finanțare
structurată prin instituții financiare internaționale.
56»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Business limitations and
prospectsConstrângeri potențiale și
perspective

În cazul în care se are în vedere achiziția/vânzarea
unui proiect pe calea vânzării de acțiuni, istoricul
societății care derulează proiectul devine relevant.
O societate cu un istoric bogat de la înființare
presupune și anumite riscuri societare, financiare
și fiscale. Mai mult, este destul de comun ca
dezvoltatorii să folosească o singură societate
pentru dezvoltarea mai multor parcuri. În cazul în
care se dorește achiziția unui singur parc, societatea
deținătoare va trebui divizată. Procesul de divizare
are implicații importante de natură juridică și
limitări administrative care trebuie analizate în
fiecare caz în parte.
Numeroase parcuri eoliene au fost deja dezvoltate,
iar altele au fost avizate, mai ales în zone cu potențial
eolian, precum Dobrogea, în sud-estul României,
Moldova și Caraș-Severin. Acest fapt a condus la o
saturație a capacității rețelei, care ar putea să nu
mai suporte alte capacități instalate, dacă operatorii
de rețea nu vor efectua îmbunătățiri substanțiale și
lucrări de întărire.
Pe lângă capacitatea rețelei, racordarea la rețea în
sine constituie o altă problemă delicată. Racordarea
se obține numai după emiterea avizului tehnic de
racordare (ATR), încheierea contractului și plata
tarifului de conectare într-un interval de timp
stabilit de la emiterea ATR-ului. Încadrarea în timp
este crucială. Anumiți pași (de exemplu obținerea
autorizației de construire) trebuie să fie anteriori
semnării contractului de racordare. Plata tarifului
de racordare, care este în general destul de mare,
impune ca finanțarea să fie deja asigurată.In case it is contemplated to acquire/sell a project
by way of a share deal, the history of the company
that owns the project is relevant. A company with a
rather long history since incorporation carries certain
corporate, financial and fiscal risks. Moreover, it is
common for developers to use one single corporate
vehicle for the development of several different
projects. If only one of these projects would make
the object of a prospective transaction, it would
need to be spun-off from the corporate vehicle. This
spin-off process commonly triggers regulatory issues
and other administrative law constraints that would
need to be assessed on a case by case basis. 1. Organizare societară
2. Capacitatea rețelei și conectarea 1. Corporate
2. Grid capacity and connection
Numerous wind farms have already been developed
and others have received the required permits,
especially in areas with high wind potential, such
as Dobrogea, in southeast Romania, Moldova and
Caraș-Severin. This has led to a certain saturation
of the grid, which might not be able to cope with
any further installed capacity unless substantial
improvements are made by the network operators.
In addition to grid capacity, grid connection itself
is also a highly sensitive issue. A connection is not
obtained unless, after the technical connection
permit (ATR) is issued, a connection agreement is
concluded and the connection fee paid within a given
timeframe from the date of issuance of the ATR.
Timing is crucial. Certain steps (e.g. obtaining the
building permit) should be completed prior to the
signing of the connection agreement. The payment
of the connection fee, which is generally substantial,
means that the financing must already be secured.
58»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

The technical requirements for connecting a
generator to the public grid are often termed ‘Grid
Codes’. There may also be additional technical
requirements not referred to in the Grid Code, but
which apply to the project through the connection
agreement, the power purchase agreement or in
some other way. The purpose of these technical
requirements is to define the technical characteristics
and obligations of generators and the system
operator, meaning that:
Electricity system operators can be confident »
that their system will be safe irrespective of the
generation projects and technologies applied;
The amount of project-specific technical negotiation »
and design is minimized;
Equipment manufacturers can design their »
equipment in the knowledge that the requirements
are clearly defined and will not change without
warning or consultation;
Project developers have a wider range of equipment »
suppliers to choose from;
Equivalent projects are treated fairly; »
Different generator technologies are treated equally. »

In the past, with vertically-integrated utilities, the
same organisation was responsible for the planning
and operation of networks and generators, which
meant the technical requirements did not need to
be particularly clearly defined or fair. Today, in order
to avoid distortions of competition and to comply
with a liberalized energy market in Europe, there is
a trend towards the legal separation of generators
and system owners/operators. As a result, the
technical requirements governing the relationship
between generators and system operators need
to be more clearly defined. The introduction of
renewable generation has often complicated this
process significantly, as these generators have
physical characteristics that are different from the
directly connected synchronous generators used in
large conventional power plants. In some countries,
this problem has caused significant delays in the
development of fair grid code requirements for wind
generation.
In Romania, a grid code has been produced by
the national system operator, Transelectrica, and
authorized by ANRE in 2004, the aim being to define
the requirements in a way that is as independent as
possible from the power plant technology. There are
benefits to having requirements that are as general
as possible and treat all projects equally. However,
this can result in small projects facing the same
requirements as the largest projects, which may not be
technically justifiable.Condițiile tehnice necesare pentru conectarea unui
producător la rețeaua publică sunt deseori denumite
„Coduri de Rețea”. Pot exista și condiții tehnice
adiționale ce nu sunt incluse în codurile de rețea,
dar care se aplică proiectului în urma contractului
de racordare, contractului de furnizare a energiei
sau într-o altă modalitate. Scopul acestor condiții
este de a defini caracteristicile tehnice și obligațiile
producătorilor, precum și pe cele ale operatorului de
sistem, adică:
Operatorii sistemului energetic pot avea »
încredere că sistemul lor va fi unul sigur,
independent de proiectele de generare a energiei
și de tehnologiile aplicate;
Este minimizat timpul afectat negocierii tehnice »
specifice proiectului și planului;
Producătorii de echipament își pot crea »
echipamentul în condiții bine definite anterior
și cărora nu li se vor aduce modificări fără
avertisment sau consultare;
Dezvoltatorii de proiecte au o gamă mai largă de »
furnizori de echipamente din care să aleagă;
Proiectele echivalente sunt abordate obiectiv; »
Tehnologiile diferite de producere sunt abordate »
în mod egal.

În trecut, când companiile de utilități erau integrate
vertical, aceeași organizație răspundea de planificarea
și operarea rețelelor și a producătorilor, ceea ce
însemna că nu era nevoie ca cerințele tehnice sau
obiectivele să fie clar definite. În prezent, pentru
a evita distorsionarea concurenței și pentru a
corespunde unei piețe energetice liberalizate în
Europa, există o tendință spre separarea legală a
producătorilor și operatorilor de sistem. În consecință,
condițiile tehnice ce stau la baza legăturii dintre
producători și operatorii de sisteme trebuie să fie
mai clar definite. Introducerea producției de energii
regenerabile a complicat de multe ori în mod
semnificativ acest proces, deoarece acești producători
au anumite caracteristici fizice diferite de capacitățile
sincrone de producere conectate direct, utilizate în
cadrul centralelor energetice convenționale. În unele
țări, această problemă a cauzat întârzieri majore în
dezvoltarea unor cerințe obiective ale Codului de
Rețea pentru producerea energiei eoliene.
În România, un cod de rețea a fost redactat de
Transelectrica, operatorul de transport și de sistem,
și autorizat de ANRE în 2004, scopul fiind de a defini
cerințele într-un mod care este cât se poate de
independent de tehnologia centralelor energetice.
Există beneficii în a avea cerințe care sunt cât se
poate de generale și în a trata toate proiectele în mod
egal. Totuși, acesta ar putea face ca proiectele mici să
aibă aceleași cerințe ca cele mari, lucru care nu ar fi
justificabil din punct de vedere tehnic.
59Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Requirements are usually established by the
system operator and often overseen by the energy
regulatory body or government. The process to
modify requirements should be transparent and
include consultation with generators, system users,
equipment suppliers and other affected parties.
The main obstacles identified by Transelectrica for
the development of the Romanian power network
are the identification of the financing sources and
the timeframe. The time necessary for building a
power line is far greater than that for building a
wind farm. Also, the legislation regarding the land
acquisition is not supportive enough and does not
facilitate the development plan.
Below is the grid investment plan of Transelectrica
in total amount of EUR 600 million, by projects and
estimated commissioning date:
Below is the forecast of wind power which may
be sustainably integrated by the National Power
System, as per Transelectrica:Nr. Descrierea proiectuluiData estimativă a
recepției
No. Project DescriptionEstimated
commissioning
1Connection of power station Medgidia in OHL 400 kV Issacea (RO) – Varna (BG) and
Isaccea (RO) – Dobrudja (BG)2016
2 OHL 400 kV d.c. Smardan – Gutinas 2020
3 OHL 400 kv d.c. Cernavoda – Gura Ialomitei – Stalpu 2019
4 Upgrade to 400 kV OHL Stalpu – Teleajen – Brazi 2018
5 OHL 400 kV s.c. Suceava – Gadalin 2023
6 OHL 400 kV d.c. Medgidia – Constanta 2023
7 OHL 400 kV s.c. Portile de Fier – Resita 2017
8 OHL 400 kV s.c. Romania – Serbia 2015
9 Upgrade to 400 kV Resita – Timisoara – Sacalaz 2023
An / Year u.m. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pi WPP [MW] 2800 2850 2900 3.100 3.400 4.100 4.700 5.000
Generation
Park Evolution*CommissioningFull
capacity
operation
of OMV PP50 MW
HPP50 MW
HPP50 MW
HPP + 150
MW Gas PP50 MW
HPP + 370
MW Gas PP50 MW
HPP + 370
MW Gas PP
+ 500MW
HPS Tarnita50 MW
HPP +
500MW
HPS Tarnita50 MW
HPP + 90
MW Gas PPCerințele sunt de obicei stabilite de operatorul de sistem
și deseori supervizate de instituția de reglementare în
domeniul energiei sau de guvern. Procesul de modificare
a cerințelor ar trebui să fie transparent și să includă
consultarea producătorilor, utilizatorilor sistemului,
furnizorilor de echipamente și a altor părți afectate.
Obstacolele principale identificate de Transelectrica
pentru dezvoltarea rețelei românești de energie
sunt identificarea surselor de finanțare și intervalul
de timp. Timpul necesar pentru a construi o
linie electrică este mult mai mare decât pentru
construirea unui parc eolian. De asemenea, legislația
referitoare la achiziția de terenuri nu ofera destulă
susținere și nu facilitează planul de dezvoltare.
Mai jos este planul de investiții în rețea al
Transelectrica, în valoare totală de 600 milioane
de euro, prezentat pe proiecte și data estimată de
punere în funcțiune:
În continuare este prezentată prognoza de energie
eoliană care poate fi integrată în mod durabil în
Sistemul Energetic Național, conform Transelectrica:
60»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

5000
4000
3000
2000
1000[MW]
2013 2016 2019 2014 2017 2020 2015 2018Capacitatea eoliană care poate fi integrată în mod durabil de sistemul electroenergetic național [MW]
WPP installed capacity sustenably accomodated by the National Power System [MW]Sursa: Transelectrica, Martie 2013 / Source: Transelectrica, March 2013
3. Amendments to technical specifications
Another issue arises when investors acquire projects
already under development and wish to implement
certain technical amendments to the project. Any
amendment to various technical specifications of
a project can trigger the need for a new permit or
an amended one, as every permit issued for the
establishment of a renewable energy unit takes into
consideration the technical specifications of the
project as a whole, as well as its components, e.g.,
turbines/panels, cabling, transformer station, etc.

For example, changing the project’s layout directly
influences several permits, such as permits
pertaining to the change of land designation, as only
plots of land affected by construction works should
be re-designated. For the specific case of wind parks,
the permit issued by the Romanian Civil Aeronautical
Authority is affected, as it relates to the exact
geographical location of each turbine. The latter
permit is also affected by a change of turbine height,
which may result from the choice of a different type
of turbine.O altă problemă apare în momentul în care investitorii
preiau proiecte aflate deja în curs de dezvoltare și
doresc să implementeze anumite amendamente
tehnice la proiect. Orice amendament adus diverselor
specificații tehnice din cadrul unui proiect poate genera
necesitatea unui nou aviz sau a unuia modificat,
deoarece fiecare aviz emis pentru înființarea unei
unități de producție de energie regenerabilă ține cont
de specificațiile tehnice ale proiectului în ansamblu,
cât și de părțile sale componente, cum ar fi turbine/
panouri, cabluri, stație de transformare.
De exemplu, schimbarea amplasamentului
componentelor centralei electrice influențează direct
mai multe avize, cum ar fi avizele privind scoaterea din
circuitul agricol, deoarece numai terenurile afectate de
construcții ar trebui scoase din circuitul agricol. Pentru
cazul specific al parcurilor eoliene, și avizul emis de
Autoritatea Aeronautică Civilă va fi afectat, întrucât
ține cont de coordonatele geografice exacte ale fiecărei
turbine. Acest aviz este de asemenea influențat de
schimbarea înălțimii turbinei, care poate rezulta din
alegerea unui tip diferit de turbină. 3. Modificări ale specificațiilor tehnice
61Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

The obligation to obtain a favorable environmental
decision constitutes one of the most difficult phases
of project execution. Any plan or project likely to
have a significant effect on a site (whether located
within the site boundary or not), either individually or
in combination with other plans or projects, shall be
subject to appropriate assessment of its implications
for the site in view of the site’s conservation
objectives. The competent authorities will agree to the
plan or project if the integrity of the site is guaranteed.
Natura 2000 is a European network of protected
natural areas that are the natural habitats of
rare and endangered plant and animal species.
The purpose of the network is to protect the
biodiversity of the European continent. Inclusion
of a site among the Natura 2000 protected regions
means its recognition as being of European interest.
Over the last 25 years, the EU has built up a vast
network of 26,000 protected areas in all the
Member States and an area of more than 750,000
km2, which is 18% of the EU’s land area. Natura
2000 is the largest network of protected areas in
the world and a testament to the importance EU
citizens attach to biodiversity.
The legal basis for Natura 2000 comes from the
Birds Directive and the Habitats Directive, which
form the backbone of the EU’s internal biodiversity
policy and have been transposed into the local
legislation through Government Ordinance no
57/2007. Under the Birds Directive, Member
States select the most suitable sites and designate
them directly as Special Protection Areas (SPAs).
These sites then automatically become part of the
Natura 2000 network. The European Union has
nine biogeographical regions, each with its own
characteristic blend of vegetation, climate, and
geology. Under the Habitats Directive, Natura 2000
sites are selected based on national lists proposed by
the Member States. For each bio geographical region,
the Commission adopts a list of Sites of Community
Importance (SCI) which then become part of the
network. Finally, the SCI are designated at the
national level as Special Areas of Conservation (SAC).
Biogeographical regions relevant to Romania are:
Alpine biogeographical region; »
Black Sea biogeographical region; »
Pannonian biogeographical region; »
Continental biogeographical region; »
Steppic biogeographical region. »
4. Environmental protection
Obligația de a obține o decizie favorabilă de mediu
reprezintă una din cele mai dificile faze ale execuției
proiectului. Orice plan sau proiect care poate avea un
impact semnificativ asupra unei anumite zone (fie că
este localizat în perimetrul zonei sau nu), individual
sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, va fi
subiectul unei evaluări corespunzătoare a implicațiilor,
în vederea conservării zonei respective. Autoritățile
competente vor fi de acord cu un plan sau un proiect
doar dacă integritatea zonei este garantată.
„Natura 2000” este o rețea europeană de zone
naturale protejate, care constituie habitate naturale
ale unor specii de plante și animale rare și pe
cale de dispariție. Scopul rețelei este de a proteja
biodiversitatea continentului european. Includerea
unei zone printre regiunile protejate de „Natura
2000” înseamnă recunoașterea sa ca fiind de interes
european. În ultimii 25 de ani, UE a construit o vastă
rețea de 26.000 de zone protejate în toate statele
membre, precum și o suprafață de mai mult de
750.000 km2, care reprezintă 18% din suprafața
UE. „Natura 2000” este cea mai mare rețea de arii
protejate din lume și o dovadă a importanței pe care
cetățenii UE o acordă biodiversității.
Temeiul juridic pentru „Natura 2000” vine din
Directiva Păsări și Directiva Habitate, care formează
coloana vertebrală a politicii interne a UE privind
biodiversitatea și care au fost transpuse în legislația
locală prin Ordonanța de Guvern nr. 57/2007. În
conformitate cu Directiva Păsări, statele membre
selectează zonele cele mai potrivite și le desemnează
direct, ca Arii de Protecție Specială (SPAs). Aceste arii
devin apoi automat parte din rețeaua Natura 2000.
Uniunea Europeană are nouă regiuni biogeografice,
fiecare cu propria sa combinație caracteristică de
vegetație, climă și geologie. În conformitate cu
Directiva Habitate, zonele Natura 2000 sunt selectate
pe baza listelor naționale, propuse de către statele
membre. Pentru fiecare regiune biogeografică,
Comisia adoptă o listă a Zonelor de Importanță
pentru Comunitate (SCI), care devin apoi parte din
rețea. În cele din urmă, SCI sunt desemnate la nivel
național, ca Arii Speciale de Conservare (SAC). Regiuni
biogeografice relevante pentru România sunt:
Regiunea biogeografică alpină »
Regiunea biogeografică a Mării Negre »
Regiunea biogeografică Panonică »
Regiunea biogeografică continentală »
Regiunea biogeografică stepică » 4. Protecția mediului
62»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

The Natura 2000 initiative undertaken by the EU
member states forms a Europe-wide network
that strives to study and preserve biodiversity and
ecosystems against abuse and pollution.
Damaging activities that could significantly disturb
the species and/or habitats for which the site has
been designated must be avoided on all Natura 2000
sites. Where necessary positive measures are taken
to maintain and restore these habitats and species to
a favorable conservation status within their natural
range. The existence and consistent expansion of
the areas covered by the Natura 2000 programme
constitutes a serious obstacle to the establishment
of wind farms. According to the Natura 2000 data,
the Special Protection Area (SPA) covers as much
as 14.91% of the country’s landmass and 16.76%
falls under Potential Areas of Significance for the
Community (pSCI). Romania currently has 148
Special Protection Areas and 383 Potential Areas of
Significance for the Community.
The total area of Natura 2000 sites (both SPA and
pSCI) currently represents 22.68% of the country’s
landmass, many of these sites overlapping with
national protected areas in Romania (national parks,
natural parks, reserves).
Construction and infrastructure works that affect
the habitats or species for which an area has been
declared a Natura 2000 site are not allowed, except
for works that are important to people’s safety and
national security. According to local legislation,
activities within Natura 2000 sites are subject to
environmental impact assessment procedures, if
such activities affect the habitats and/or species
protected by Natura 2000.
Dobrogea, one of the country’s windiest areas,
is part of the main migration route for birds and
the host of the Danube Delta Biosphere Reserve,
recognized under UNESCO’s programmes. More
than 80% of Tulcea county is included in Natura
2000 protected sites.
Investors who began their investment in areas
destined to be covered by the programme in the
future may face formal and legal obstacles or, in
extreme cases, be deprived of the possibility to
develop their investment.Inițiativa Natura 2000 întreprinsă de către statele
membre UE formează o rețea la nivel european, care
depune eforturi susținute pentru studiul și protejarea
biodiversității și a ecosistemelor împotriva abuzurilor
și a poluării.
Activitățile dăunătoare care ar putea să deranjeze
considerabil speciile și/sau habitatele pentru care
zonele respective au fost declarate protejate trebuiesc
evitate în toate ariile Natura 2000. Acolo unde este
necesar, sunt luate măsuri pozitive pentru menținerea
și restaurarea acestor habitate și specii la un statut de
conservare favorabil în limita lor naturală. Existența
și expansiunea constantă a suprafețelor acoperite de
programul Natura 2000 constituie un obstacol serios
pentru amplasarea parcurilor eoliene. După datele
furnizate de Natura 2000, Ariile de Protecție Specială
Avifaunistică (SPA) acoperă deja 14,91% din solul țării,
iar 16,76% aparține categoriei Zone Potențiale de
Importanță pentru Comunitate (pSCI). România are în
acest moment 148 de Arii de Protecție Specială și 383
de Zone Potențiale de Importanță pentru Comunitate.
Suprafața totală a siturilor Natura 2000 (atât SPA cât
și pSCI) reprezintă în prezent 22,68% din suprafața
țării, multe din aceste situri suprapunându-se cu
zone protejate la nivel național în România (parcuri
naționale, parcuri naturale, rezervații).
Nu sunt permise lucrări de construcții și infrastructură
care afectează habitatele sau speciile pentru care o
zonă a fost declarată sit Natura 2000, cu excepția
lucrărilor care sunt importante pentru siguranța
oamenilor și securitatea națională. Conform legislației
locale, activitățile din cadrul zonelor Natura 2000
sunt supuse procedurilor de evaluare a impactului
de mediu, în cazul în care aceste activități afectează
habitatele și/sau speciile protejate prin Natura 2000.
Dobrogea, una dintre zonele cu cel mai puternic vânt
din țară, face parte din principala rută de migrație
a păsărilor și găzduiește Rezervația Biosferei Delta
Dunării, recunoscută în cadrul programelor UNESCO.
Mai mult de 80% din suprafața județului Tulcea este
inclusă în siturile protejate Natura 2000.
Investitorii care au început investițiile în zonele
destinate a fi acoperite de program în viitor se pot
confrunta cu dificultăți de ordin formal și juridic sau
în cazuri foarte rare pot fi în imposibilitatea de a-și
dezvolta proiectele de investiții.
63Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

The level of activity of organizations opposing the
construction of wind farms increases every year.
Wind farm opponents stage protests at which they
demonstrate their opposition to the destruction of
the natural environment and the building of power
facilities too close to residential buildings. The key
arguments against wind farms include: vibroacoustic
disease, the risk of a turbine propeller falling off,
icicles falling from propellers during winter, bird
slaughter, a decrease in property values following
announcement of a plan to build a wind farm and
landscape deformation.
These protests take place in a number of countries
where wind energy is being developed, and Romania
is no different in this respect. This phenomenon
is currently very dynamic and explicitly harmful
to the development of the industry. Spreading a
negative image of wind investment, whether based
on verifiable arguments or not, increasingly places
pressure on the state administration in terms of both
national legislation and the procedural methods
applied in administrative proceedings by local
governments, something that will only increase in
future. The occurrence of social resistance should
therefore be seen, firstly, as an increasing trend and,
secondly, as a phenomenon that could delay or even
suspend the preparation and implementation of a
wind power investment.
Numerous protests have been initiated by
environmental organizations against wind farms
located within or in the proximity of Natura 2000
sites in Dobrogea. Certain NGO’s and writers have
suggested that a map of areas where construction of
wind farms is not allowed be drawn up by the Ministry
of Environment and Climate Change in order to clarify
the situation from a legal perspective. In addition,
other themes have recently been brought into public
discussion in Romania, such as the following:
The connection of new wind farms to the »
national power grid leads to an increase in
electricity prices;
The profits generated by wind farm projects are »
not reinvested in Romania but rather repatriated;
The land relating to wind farms is permanently »
removed from agricultural use and plant
cultivation and pastures may disappear in the
respective areas;
The number of new jobs created by wind farms is »
very small. 5. Social protests
Nivelul de activitate a organizațiilor care se opun
construirii de parcuri eoliene crește în fiecare an.
Oponenții parcurilor eoliene pun la cale proteste în
care își demonstrează opoziția față de distrugerea
mediului natural și construirea instalațiilor
energetice în vecinătatea clădirilor rezidențiale.
Argumentele cheie împotriva parcurilor eoliene
includ: boli vibroacustice, riscul ca o elice a turbinei
să cadă, țurțuri care pot cădea de pe elice pe
timpul iernii, omorârea păsărilor, scăderea valorilor
proprietăților în urma anunțării planului de a
construi o fermă eoliană și deformarea peisajului.
Asemenea proteste au loc în multe țări în care
energia eoliană este în curs de dezvoltare, iar
România nu este diferită în această privință. Acest
fenomen este în prezent foarte dinamic și foarte
nociv pentru dezvoltarea industriei. Răspândirea
unei imagini negative asupra investițiilor eoliene, fie
bazate pe argumente verificabile sau nu, pune din ce
în ce mai multă presiune pe administrația de stat, în
ceea ce privește atât legislația națională, precum și
metodele procedurale aplicate în cadrul procedurilor
administrative de către administrațiile locale,
lucru care se va intensifica în viitor. Întâmpinarea
rezistenței sociale, prin urmare, ar trebui să fie
văzută, în primul rând, ca o tendință în creștere și în
al doilea rând, ca un fenomen care ar putea întârzia
sau chiar suspenda pregătirea și punerea în aplicare a
unei investiții în energia eoliană.
Au fost inițiate numeroase proteste de către
organizațiile de mediu împotriva parcurilor eoliene
situate în cadrul sau în imediata apropiere a siturilor
Natura 2000 în Dobrogea. Anumite ONG-uri și
formatori de opinie au sugerat să fie întocmită de
către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice o
hartă a zonelor în care construcția de parcuri eoliene
nu este permisă, în scopul de a clarifica situația din
punct de vedere juridic. În plus, au fost recent aduse
în discuție publică în România alte teme, precum:
Conectarea la rețeaua națională a parcurilor »
eoliene noi determină creșterea prețurilor la
energie electrică;
Profiturile generate de proiectele eoliene nu sunt »
reinvestite în România, ci mai degrabă repatriate;
Terenul care aparține parcurilor eoliene este »
eliminat definitiv din domeniul agricol și
cultivarea plantelor și pășunatul pot să dispară în
zonele respective;
Numărul de noi locuri de muncă create de »
parcurile eoliene este foarte mic. 5. Proteste sociale
64»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

As in the rest of Europe, wind energy development
in Romania finds a natural impediment in the
limitations brought by the energetic infrastructure.
There are two important elements in the
approximation of the wind energy sizing:
The technical capacity of the network of energy »
absorption (connection points, stations, and
electrical substations). In this case, the wind
energy producers are the ones who assure on
their own money the network entrances, the
connection to the already existing network, the
building of new stations or renewal of the already
existing ones. These expenses can reach 5% of the
total amount of the investment.
Backup to balance out the fluctuations »
experienced in wind energy production.

The investments in the Development plan of
Transelectrica for period 2014 – 2015 provides the
necessary support for the discharge, without major
restrictions, of the recommended power in wind
power stations, representing approximately 3,200
MW installed in Dobrogea and Moldova, 750 MW
in Banat and approximately 250 MW in other areas
(e.g. Buzău, south of Muntenia). If higher power
is installed in the mentioned areas, the network
development needs will be greater, the geographic
location of the new plants having a decisive influence
in this case.
Two types of investments will be accomplished:
The expansion of the electricity transmission »
network by building new lines (about 1,000 km),
increasing the capacity of existing transmission
lines, expanding the stations and increasing the
transformation capacity in stations;
Refurbishment of the existing stations. » 6. Infrastructural limitations
Ca și în restul Europei, dezvoltarea capacităților
de energie eoliană din România întâmpină un
impediment natural constând în limitările aduse de
infrastructura energetică.
Există două elemente importante în aproximarea
dimensionării energiei eoliene:
Capacitatea tehnică a rețelei de absorbție »
a energiei (puncte de conexiune, posturi și
stații electrice). În acest caz, producătorii de
energie eoliană sunt cei care asigură din banii
proprii intrarea în rețea, conexiunea la rețeaua
deja existentă, construirea unor stații noi sau
reînnoirea celor deja existente. Aceste cheltuieli
pot ajunge la 5% din valoarea totală a investiției.
Plan de rezervă pentru echilibrarea fluctuațiilor »
înregistrate de producția de energie eoliană.

Investițiile din Planul de dezvoltare al Transelectrica
pentru perioada 2014 – 2015 oferă sprijinul
necesar pentru evacuarea, fără restricții majore,
a electricității recomandate în stațiile electrice
eoliene, presupunând aproximativ 3.200 MW
instalați în Dobrogea și Moldova, 750 MW în Banat
și aproximativ 250 de MW în alte zone (ex.: Buzău,
sudul Munteniei). În cazul în care se vor instala
puteri mai mari în zonele menționate, necesitățile
de dezvoltare a rețelei vor fi mai mari, o influență
decisivă având în acest sens localizarea geografică a
noilor centrale.
Se vor realiza două categorii de investiții:
Extinderea rețelei electrice de transport prin »
construcția de linii noi (aproximativ 1.000 km),
creșterea capacității de transport a liniilor
existente, extinderea stațiilor și creșterea
capacității de transformare în stații;
Retehnologizarea stațiilor existente. » 6. Limitările infrastructurii
65Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Currently, wind energy investors in Romania
are required to obtain some 85 permits and
authorizations in order to initiate and implement a
project. This excessive bureaucracy, as well as the
long response times of the local authorities mean
that it takes 2-3 years to pass from the initiation
phase of a project to implementation. The typical
stages in developing and implementing a wind
energy investment in Romania are: 7. Length of procedure
Identification of the wind farm location; 1.
Performance of the geotechnical study; 2.
Performance of the pre-feasibility study; 3.
Obtaining the required real estate rights; 4.
Cadastral works and registration with the land register; 5.
Execution of the expropriation procedure (where 6.
applicable);
Performance of the feasibility study (recovery, 7.
return on investment, etc); În prezent, investitorii în energie eoliană din România
sunt obligați să obțină circa 85 avize și autorizații, în
scopul de a iniția și implementa un proiect. Această
birocrație excesivă, precum și perioadele lungi de
răspuns ale autoritaților locale, implică un interval
de 2-3 ani pentru a trece de la faza de inițiere a
unui proiect la implementare. Etapele tipice în
dezvoltarea și implementarea unei investițiii în
energia eoliană sunt:
Identificarea amplasamentului parcului eolian; 1.
Realizarea studiului geotehnic; 2.
Realizarea studiului de pre-fezabilitate; 3.
Obținerea drepturilor imobiliare necesare; 4.
Lucrări cadastrale și înscrierea în cartea funciară; 5.
Executarea procedurii de expropriere (acolo unde 6.
este cazul);
Elaborarea studiului de fezabilitate (recuperarea 7.
și randamentul investiției, etc);
Realizarea studiului cu privire la soluția tehnică de 8.
racordare (alegerea amplasamentului punctului
de racordare la rețeaua electrică, investiția fie
rămâne în proprietatea investitorului, fie devine
proprietate publică);
Proiectarea parcului eolian – elaborarea 9.
planurilor de construcție;
Obținerea avizelor de proiect și a autorizațiilor 10.
Certificat de urbanisma.
PUZ aprobat de consiliul local b.
Autorizație de construire c.
Raport de impact asupra mediului necesar d.
pentru a obține de la autoritățile locale
de resort acordul de mediu privitor la
considerațiile de mediu ale investiției. Această
etapă include consultări publice referitoare
la zonele învecinate, dacă acestea sunt arii
protejate (rezervații ale biosferei, parcuri
naționale, zonele protejate Natura 2000, etc.)
Certificat care să ateste că turbinele nu e.
sunt instalate în zone care se suprapun cu
coridoare de migrație a păsărilor;
Obținerea avizului Autorității Aeronautice Civile 11.
Române;
Autorizație de înființare eliberată de ANRE 12.
Conectarea la rețeaua operatorului național de 13.
sistem:
Studiul de soluție de racordare a.
Avizul de amplasament b.
Avizul tehnic de racordare c.
Încheierea contractului de racordare;d. 7. Durata procedurii
Performance of the study on the electrical 8.
solution (choice for the location of the grid
connection, investment either stays in the
ownership of the investor or becomes public
property);
Development of the wind farm – drafting the 9.
building plans;
Obtaining the project permits and authorizations: 10.
Urban planning certificate a.
PUZ approved by the local council b.
Building permit c.
Environmental impact report required in order to d.
obtain the permit from the local environmental
authorities concerning the environmental
considerations of the investment. This stage
includes public consultations with respect to
neighboring areas if these are protected areas
(biosphere reserves, national parks, Natura 2000
protected areas, etc.)
Certificate stating the turbines are not located e.
in the areas that overlap with bird migration
corridors;
Obtaining the civil aviation permit; 11.
Obtaining the setting-up authorization; 12.
Connection to the national system operator: 13.
Study of the grid connections solutions a.
Approval of location b.
Technical connection permit c.
Execution of grid connection agreement;d.
66»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Biomasă
Biomass
Eolian
WindMicro-hidro
Micro-hydro560MW
100MW
2,829MWFotovoltaic
Solar1,200MWSursa: Transelectrica, mai 2014
Source: Transelectrica, May 2014Acquisition of equipment: 14.
Performance of construction works a.
Assembly; b.
Concluding the agreement for the energy produced 15.
and service agreement;
Commissioning; 16.
Obtaining the operation license issued by the ANRE; 17.
Establishing the terms and signing the 18.
agreement with the company that distributes and
supplies the electricity;
Obtaining guarantees of origin for the electric 19.
energy generated from renewable energy sources
and obtaining green certificates.
8. Dispersion of sources
According to Transelectrica, renewable energy plants
reached a total capacity of 4,689 MW at the end of
May 2014. Thus, in the system, there were wind
power plants of 2,829 MW, solar parks with a total
capacity of 1,200 MW, 560 MW micro-hydro and
biomass plants with a cumulative output of 100 MW.
Romania’s solar market has continued to grow
exponentially and has shown high levels of activity.
According to the European Photovoltaic Industry
Association (EPIA), after installation of only 46 MW
in photovoltaic parks in 2012 and total cumulated
capacity of 51 MW at year-end, 1,100 MW were
installed in such parks in Romania in 2013 only,
leading to a cumulative capacity of 1,151 MW at
2013 year-end. According to ANRE, it is estimated
that in the period 2014-2015, renewable energy
capacities of about 2,500 MW will be commissioned.
Out of these, biomass projects have only 48 MW. 8. Dispersia surselorAchiziționarea echipamentelor14.
Desfășurarea lucrărilor de construcții a.
Asamblare; b.
Încheierea contractului de vânzare pentru 15.
energia produsă și a contractului de service;
Punerea în funcțiune; 16.
Licența de exploatare eliberată de ANRE;17.
Stabilirea termenilor și semnarea 18.
contractului cu compania care distribuie și
furnizează energie electrică;
Obținerea garanțiilor de origine pentru energia 19.
electrică produsă din surse regenerabile de
energie și obținerea certificatelor verzi.
Pe piața de energie solară, România a continuat să
crească exponențial în 2013 și a demonstrat un nivel
ridicat de activitate. Conform Asociației Europene
a Industiei Fotovoltaice (AEIF), după instalarea a
doar 46 MW în parcuri fotovoltaice în 2012 și cu o
capacitate cumulată de 51 MW la sfârșitul acelui
an, doar în 2013 au fost instalați 1.100 MW în
astfel de parcuri în România, ajungându-se la finele
anului 2013 la o capacitate cumulată de 1.151 MW.
Conform datelor ANRE, se estimează că în perioada
2014-2015, vor mai fi puse în funcțiune capacități
de producere a energiei regenerabile de circa 2.500
MW. Dintre acestea, proiectele pe bază de biomasă
însumează doar 48 MW.Conform datelor Transelectrica, centralele de
producere a energiei din surse regenerabile au ajuns
la o capacitate totală de 4.689 MW, la finele lunii mai
2014. Astfel, în sistem, existau capacități eoliene cu
o putere de 2.829 de MW, parcuri fotovoltaice cu o
capacitate totală de 1.200 de MW, microhidrocentrale
de 560 de MW și capacități pe bază de biomasă cu o
putere cumulată de 100 de MW.
67Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

The country’s climate and geographical position –
with the Black Sea to the east, the Carpathians in
the centre and the Danube crossing the territory
in the south – provides many opportunities to
exploit its renewable energy sources. For over
30 years, Romania’s most important source of
clean energy has been large hydro power plants.
Up to and including 2009, other renewable
sources accounted for only a very small share of
electricity production in Romania. In 2010 the
situation began to change dramatically in favor of
renewable energy sources (other than large hydro
power plants) and especially wind.
The first wind turbine was installed in Romania in
2004. It was a second-hand turbine and was under
1 MW. In 2007 and 2008 hundreds of masts were
installed around Romania to collect data on wind
patterns. Additionally, conditions created by Law no.
220 stimulated the interest of investors.
The National Action Plan for Renewable Energy
drawn up by the Ministry of the Economy and
presented to the European Commission forecasts
4,000 MW by 2020. The same figure is retained in the
revised energy strategy.
According to ANRE, Romania has already reached
the mandatory quota of 24% for renewable energy
committed in front of the European Commission
for 2020.
The target of 24% was achieved because the initial
plan was prepared based on data from 2007-2008,
when the Romanian economy was growing strongly
and electricity consumption was also increasing.
Meanwhile, large consumers have streamlined
production and others closed their manufacturing
activity, leading to decreased consumption.
The target of 24% is composed of targets for
electricity, heat and biofuels. The heating has a
significant contribution to meeting the target
assumed by Romania considering that 43% of fuel
represents wood which is used mainly for heating in
rural areas.
Reducing the share of green energy has been urged
by large industrial customers in Romania, after
they have recorded high cost of green certificates.
Decreased binding quote means less pressure on
consumers to buy green certificates.Clima țării și poziția sa geografică – cu Marea Neagră
la est, Carpații în centru și Dunărea trecând prin
partea de sud – oferă oportunități multiple de a
exploata sursele de energie regenerabilă. De peste
30 de ani, cea mai importantă sursă de energie
curată din România a fost reprezentată de marile
hidrocentrale. Până în 2009 inclusiv, alte surse
regenerabile au reprezentat doar o foarte mică parte
din producția de energie electrică în România. În
2010, situația a început să se schimbe semnificativ
în favoarea surselor de energie regenerabilă (altele
decât centralele hidroelectrice de mare putere), în
special a energiei eoliene.
Prima turbină eoliană a fost instalată în România în anul
2004. A fost o turbină la mâna a doua cu o capacitate
sub 1 MW. În 2007 și 2008, sute de anemometre au
fost instalate în România pentru a colecta date privind
modelele de vânt. În plus, condițiile create de Legea 220
au stimulat interesul investitorilor.
Planul Național de Acțiune pentru Energie
Regenerabilă elaborat de Ministerul Economiei și
prezentat Comisiei Europene prevede 4.000 MW
până în 2020. Aceeași cifră este păstrată în strategia
energetică revizuită.
Conform datelor ANRE, Romania a atins deja
cota obligatorie de 24% pentru energie regenerabilă,
asumată față de Comisia Europeană pentru
anul 2020.
Ținta de 24% a fost atinsă ca urmare a faptului că
planul inițial a fost realizat pe datele din anii 2007-
2008, când economia României creștea puternic
și consumul de energie electrică era de asemenea
în creștere. Între timp marii consumatori și-au
eficientizat producția, alții și-au închis activitatea
productivă, ceea ce a dus la scăderea consumului.
Ținta de 24% se compune din țintele pentru energie
electrică, energie termică și biocombustibili. Energia
termică are un aport semnificativ la indeplinirea țintei
asumate de România, ca urmare a faptului că 43%
din combustibili îl reprezintă lemnul de foc, folosit în
special pentru încălzire în mediul rural.
Reducerea cotei de energie verde a fost solicitată
insistent de marii consumatori industriali din
România, după ce aceștia au înregistrat costuri mari cu
certificatele verzi. Scăderea cotei obligatorii înseamnă
reducerea presiunii asupra consumatorilor de a
cumpăra certificate verzi.
68»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Q1: What are some of the challenges you
encountered in the energy industry so far and what
other future obstacles that you foresee?
A: Being active on the Romanian energy market
since 2010, we have encountered many challenges
from the very beginning. The most general
challenge here (n.r. in Romania) is that the
Regulations and first of all, the Energy Law, are very
volatile and we, as energy producers, cannot take
any long term decisions regarding new investments
and cannot foresee anything. You can expect that
anything can happen and you must always take
the so called “worst case scenario” into account.
I can mention only the last challenges we have
encountered in 2014, such as the support scheme
the Government gave for 10 years starting the 1st
of August 2014 for the major consumers in order
to reduce the annual amount of purchased Green
Certificates (GSs) up to 85%. In our opinion, we
find this scheme discriminatory for all the other
energy consumers on one hand, and on the other
hand this scheme totally changes the cash-flow and
the future plans and possible investments of the
producers in this energy industry. Another major
challenge that affects all the energy producers and
has a huge negative impact upon the producers
is the new tax on “special buildings” consisting in
1.5% of their gross value, applied by the Romanian
Government from May 2014.
About possible future obstacles towards energy
producers I could think about right now, it could
consist in new regulations by cutting off by 100% the
Green Certificates (GSs) and the impossibility of the
Romanian authorities to give back the amount of GSs
blocked up to 2017 and 2018 (solar and wind parks).
This kind of obstacles would force unfortunately
many investors to leave Romania and the Romanian
energy market, despite the huge national natural
potential of the country. Thomas Spindler

Member of the Board, Stream Invest Holding
Q1: Care sunt câteva dintre provocările întâmpinate
în industria energetică până în prezent și ce alte
obstacole viitoare previzionați?
R: Fiind activi pe piața energetică românească
începând cu anul 2010, ne-am confruntat cu multe
probleme de la bun început. Provocarea cea mai
generală de aici (în România), este că reglementarea
și, în primul rând, Legea Energiei, sunt foarte volatile
și noi, ca producători de energie, nu putem lua orice
decizii pe termen lung cu privire la investiții noi și
nu se poate prevedea nimic. Te poți aștepta la orice
și trebuie să iei întotdeauna așa-numitul “cel mai
rău caz” în considerare. Pot menționa doar ultimele
provocări cu care ne-am confruntat în 2014, cum ar
fi schema de sprijin pe care Guvernul a dat-o pentru
următorii 10 ani, începând cu 1 august 2014, pentru
marii consumatori, în scopul de a reduce cantitatea
anuală de certificate verzi (GSs) achiziționată până la
85%. În opinia noastră, considerăm că acest sistem
este discriminatoriu pentru toți ceilalți consumatori
de energie pe de o parte, iar pe de altă parte, această
schemă schimbă în totalitate fluxul de numerar,
precum și planurile de viitor și posibilele investiții ale
producătorilor în această industrie energetică. O altă
provocare majoră care afectează toți producătorii
de energie și are un impact negativ imens este noua
taxă pe “construcții speciale”, care constă în 1,5% din
valoarea lor brută, aplicată din luna mai 2014 de către
Guvernul român.
Posibile obstacole viitoare în calea producătorilor
de energie, la care mă pot gândi chiar acum, ar
putea consta în noi reglementări de tăiere cu
100% a Certificatele Verzi (GSs) și imposibilitatea
autorităților române de a returna valoarea
certificatelor verzi blocate până în 2017 și 2018
(parcuri solare și eoliene). Acest tip de obstacole ar
obliga, din păcate, mulți investitori să părăsească
România și piața energetică românească, în ciuda
imensului potențial natural al țării.
69Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Q2: What are your current strategy and growth
plans for the future, in this sector, given the current
market situation?
A: As far as we are concerned, meaning Stream Invest
Holding AG, our actual strategy is to remain active
on the Romanian energy market. This thing is very
difficult for us given the current market situation
in Romania, due to the volatile legislation and the
taxes we are forced to pay. Unfortunately, these
legislative changes and these taxes are applied
without any prior discussion or notification to major
active players on the energy market. Furthermore,
these changes are due and effective even if the
European Commission (EC) has not given a written
legal approval or disapproval, nobody cares about
grandfathering. Due to all these taxes and volatile
and ever-changing regulations, the energy producers
are forced to periodically cut off their budget, to
drastically reduce their expenses and last but not
least, to stop their future investments in Romania.
As already said, we do not focus for the moment on
growth. In the case the legislative regulations will be
at least a little bit improved or more permissive to
the producers, after the elections that will take place
by the end of this year in Romania, we probably will
take some small investment actions and plans into
account, in order to grow our participation on the
Romanian energy market. Our future plans depend
on the possible upcoming regulations. We are ready
to invest and reinvest more in Romania, but not at
any cost.
Q3: Can financial performance be reached in
Romania at the moment, through all the changes
that are happening?
A: Financial performance under the current changes
can either be barely reached or even worse, cannot
be reached at all. At one hand the energy producers
are forced to pay more and more taxes, on the
other hand the income is getting tremendously
reduced, these impacts are changing periodically
the financial status and figures of the company.
Many energy producers are trying to find reliable
solutions in order “to survive” and to remain active
on the market. Without a real long-term sustainable
scheme provided as soon as possible to the energy
producers, we do not see any positive financial
performances in Romania. Q2: Care sunt strategiile actuale și planurile
dumneavoastră de creștere pentru viitor, în acest
sector, având în vedere situația actuală a pieței?
R: În ceea ce ne privește pe noi, Stream Invest Holding
AG, strategia noastră actuală este de a rămâne activi
pe piața energetică românească. Acest lucru este
foarte dificil pentru noi, având în vedere situația
actuală a pieței în România, ca urmare a legislației
volatile și a impozitelor pe care suntem obligați să le
plătim. Din păcate, aceste modificări legislative și taxe
se aplică fără nicio discuție sau notificare prealabilă
a participanților activi majori de pe piața de energie.
Mai mult decât atât, aceste schimbări sunt în vigoare
și se aplică fără aprobarea sau dezaprobarea legală
în scris a Comisiei Europene (CE), nimănui nu îi pasă
de aprobări. Având în vedere toate aceste taxe și
reglementările volatile și în continuă schimbare,
producătorii de energie sunt obligați să taie periodic
din bugetul lor, să reducă drastic cheltuielile și nu
în ultimul rând, să oprească investițiile viitoare în
România. Așa cum am spus deja, nu ne concentrăm
momentan pe creștere. În cazul în care reglementările
legislative vor fi măcar ușor îmbunătățite sau mai
permisive pentru producători după alegerile care
vor avea loc până la sfârșitul acestui an în România,
probabil vom lua în considerare unele mici investiții și
planuri pentru a crește participarea noastră pe piața
energetică românească. Planurile noastre de viitor
depind de eventualele reglementări viitoare. Suntem
gata să investim și să reinvestim mai mult în România,
dar nu cu orice preț.
Q3: Poate fi atinsă performanța financiară în România
în acest moment, în condițiile tuturor schimbărilor
care au loc?
R: Performanța financiară în condițiile schimbărilor
actuale poate fi atinsă cu greu sau chiar mai rău, nu
se poate atinge deloc. Pe de o parte, producătorii
de energie sunt obligați să plătească din ce în ce
mai multe taxe, pe de altă parte, venitul obținut
este redus foarte mult, iar aceste efecte modifică
periodic situația financiară și cifrele companiei.
Mulți producători de energie încearcă să găsească
soluții fiabile în scopul de “a supraviețui” și a rămâne
activi pe piață. Fără o schemă reală sustenabilă pe
termen lung care să fie concepută cât mai curând
posibil pentru producătorii de energie, nu vedem
performanțe financiare pozitive în România.
70»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Q4: What is your projection for the short term/long
term development of the market?
A:We cannot talk about development of the energy
market without reliable long-term regulations. A
company cannot develop in a “hostile” environment.
The development of the market depends on the
development of the producers on one hand and
on the development of the consumers on the
other hand. In our opinion, a strong and healthy
development of the market could be possible only
if all parties are treated fairly and equally, without
favoring one side or even parts of one side over the
other. If the Romanian Government could reach a
common point of view and a long-term strategy
together with the local and national authorities, and
last but not least with the major players (producers
and consumers), the Romanian energy market could
have really good chances of development, on short
term as well as on long term. In case the Romanian
Government is not able to reach these targets, we
cannot see a possible development of the energy
market in Romania. If there is no progress in the next
couple of years maybe even the strongest and most
optimistic investors will turn their back on Romania.
9. Insurance and Renewable Energy
The risks associated with renewable energy
sources (whether wind, solar, hydro, biomass,
biogas, biodiesel, etc.) can be divided into three
categories based on the current stage of the project:
development, construction and operational.
During the development stage, all projects face the
difficulty of securing the title for the land where the
investment is going to take place. The solution for
this type of situation is Title Insurance, which offers
protection in terms of the ownership of the land
title, including ownership of future developments
built on the land in question. The development
stage also involves related strategic risks, such as the
interruption of works due to environmental issues,
changes in legislation, budget overruns and other
risks of this nature. In these situations the usual
insurance policies do not offer protection of any
kind. In addition, it will often be required that the
risks affecting the investment be aligned to reflect
the various financing options chosen for the project. Q4: Care sunt proiecțiile dumneavoastră pe termen
scurt și lung privind dezvoltarea pieței?
R: Nu putem vorbi despre dezvoltarea pieței de
energie fără reglementări solide pe termen lung.
O companie nu se poate dezvolta într-un mediu
“ostil”. Dezvoltarea pieței depinde de dezvoltarea
producătorilor pe de o parte și de dezvoltarea
consumatorilor pe de altă parte. În opinia noastră, o
dezvoltare puternică și sănătoasă a pieței ar putea
fi posibilă numai în cazul în care toate părțile sunt
tratate corect și egal, fără a favoriza o parte sau
chiar parte dintr-o parte în defavoarea celeilalte. În
cazul în care Guvernul român ar putea ajunge la un
punct de vedere comun și la o strategie pe termen
lung, împreună cu autoritățile locale și naționale și
nu în ultimul rând, cu cei mai importanti participanți
(producători și consumatori), piața energetică
românească ar putea avea într-adevăr șanse mari
de dezvoltare, atât pe termen scurt cât și pe termen
lung. Dacă Guvernul român nu este capabil de a atinge
aceste obiective, nu putem vedea o posibilitate de
dezvoltare a pieței de energie din România. În cazul
în care nu va exista niciun progres în următorii doi
ani, poate chiar și cei mai puternici și mai optimiști
investitori vor întoarce spatele către România.
9. Asigurările și energia regenerabilă
Riscurile asociate surselor de energie regenerabilă
(fie eoliană, solară, hidro, biomasă, biogaz, biodiesel,
etc.) pot fi împărțite în trei categorii în funcție
de stadiile proiectului: etapa de dezvoltare, de
construcție și cea de operare.
În etapa de dezvoltare, proiectele se confruntă cu
dificultățile aferente obținerii dreptului legal asupra
terenului pe care se va amplasa proiectul. Soluția
în cazul acestei situații este asigurarea titlului de
proprietate („Title Insurance”) care oferă protecție
în ceea ce privește titlul de proprietate asupra
terenului, inclusiv asupra viitoarelor construcții care
se pot ridica pe acesta. Din categoria riscurilor din
perioada de dezvoltare fac parte și riscurile strategice
aferente, cum ar fi suspendarea lucrărilor din cauza
problemelor legate de mediu, schimbări legislative,
depășiri ale bugetului și altele de aceeași natură,
situații în care polițele de asigurare uzuale nu oferă
protecție de niciun fel. De asemenea, adesea va
exista cerința ca riscurile care pot afecta investiția
să fie aliniate în funcție de diversele metode de
finanțare a proiectului. Astfel, este necesară
71Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

In these circumstances it is necessary that the risk
due diligence be carried out by an independent
contractor with a good understanding of the
renewable energy sector, the associated risks and risk
management solutions (through which risks can be
translated into sound risk management practices and
insurance backed solutions). All renewable energy
projects undergo legal, financial, tax and technical
due diligence that aim to determine the stability of
the project. Risk due diligence adds an image of the
risks that could bring the investment to a halt to the
overall picture.
During the construction stage, the associated
risks may be greater during transportation of the
equipment (solar panels, turbines, pillars, blades,
etc.) from the producing country to the investment
site. The solution in these circumstances is Cargo
Insurance to cover any transport-related risks.
During the construction process, the associated risks
include damage to property, bodily harm or on-site
accidents, third party liability and the financial losses
incurred due to late delivery of the project. The
solution to these risks is Construction/Erection All
Risks Insurance.

When the project enters the operational stage,
the main risks are related to damage to property,
damage due to external causes (e.g. extreme
weather phenomena, landslides, floods, etc.) and
machinery breakdown due to internal causes. The
solution in this case is an Operational All Risks
policy. The main advantage of Operational All Risks
policies is the wide cover they offer in terms of all
the possible risks affecting the project with only one
touch point. In addition, it should be noted that the
range of risks that can affect any renewable energy
project is so wide that only a global insurance policy,
offering full control of these risks, can cover them.

Insurance forms the backbone of any project finance
deal, including the many renewable energy projects
developed around the world. Since financers choose
this financing structure, insurance is one of the
components of a deal that secures the investment,
given that there is no other collateral than the project
itself. Furthermore, the insurance solutions available
for the different project stages provide the peace of
mind that an investment is financially protected and
that the project lenders can implement the finance
scheme without being concerned about any severe
impact on the total finance cost. realizarea unei analize de risc (due diligence) de
către o societate terță cu bune cunoștințe în ceea
ce privește sectorul energiei regenerabile, riscurile
asociate și soluțiile de management al riscurilor (prin
care riscurile pot fi transpuse în practici optime de
management ale riscului și în soluții garantate prin
asigurare). Toate proiectele de energie regenerabilă
trec prin procese de due diligence de natură juridică,
financiară, fiscală și tehnică, analize care urmăresc să
determine soliditatea proiectului. Due diligence-ul
de risc completează imaginea de ansamblu, arătând
riscurile care ar putea opri investiția.
În etapa de construcție, riscurile pot fi mai mari
în perioada de transport a echipamentelor
(panouri solare, turbine, piloni, elice, etc.), din țara
producătoare până la locul investiției. Soluția în acest
caz este asigurarea bunurilor pe timpul transportului,
care poate prelua orice riscuri asociate transportului.
Pe parcursul lucrărilor de construcții, riscurile
includ pagubele materiale, vătămările corporale
sau accidentele de muncă pe șantier, răspunderea
civilă față de terți și pierderile financiare cauzate de
întârzierea finalizării lucrărilor. Soluția este asigurarea
lucrărilor de construcții-montaj și răspunderea față de
terți a constructorului-montorului (CAR-EAR).
Odată ce proiectul intră în etapa operațională,
riscurile care îl pot afecta sunt de natura pagubelor
materiale, pagubelor cauzate de evenimente externe
(de exemplu fenomene meteorologice extreme,
alunecări de teren, inundații, etc.) sau avariilor din
cauze instrinseci ale echipamentelor. Soluția în acest
caz este asigurarea pentru toate riscurile operaționale
(Operational All Risks Insurance). Avantajul principal
al polițelor pentru toate riscurile operaționale este dat
de acoperirea largă pe care o oferă în doar un pachet
în privința tuturor riscurilor care ar putea afecta
proiectul. În plus, gama riscurilor care pot afecta orice
proiect de energie regenerabilă este atât de largă,
încât numai o poliță de asigurare globală care să ofere
control deplin asupra acestor riscuri le poate acoperi.
Asigurările reprezintă coloana vertebrală a oricărei
finanțări de proiect, inclusiv a numeroaselor proiecte
de energie regenerabilă din întreaga lume. Întrucât
finanțatorii aleg această structură de finanțare,
asigurările reprezintă una dintre componentele
tranzacției care pun la adăpost investiția, având în
vedere că nu există alte garanții suplimentare în
afară de proiectul în sine. De asemenea, soluțiile de
asigurare care sunt disponibile pentru fiecare dintre
etapele proiectului oferă confortul că investiția
este protejată din punct de vedere financiar și că
finanțatorii proiectului pot implementa schema
financiară fără temeri legate de un impact serios
asupra costului total al finanțării.
72»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

The investors that are part of this industry understand
the risks affecting their projects and investments and
therefore also understand that it is not possible to
have project finance without insurance.
The technologies used in renewable energy projects
in Romania may appear to be new to this market,
but, operating on a global market with global
players using these investments, the investors tend
to replicate the technologies used in other parts of
the world. Furthermore, the insurers involved in
the business of insuring renewable energy projects
are global insurers already familiar with similar
technologies from other countries.
In this respect, there is already a history of claims with
a breakdown for different components, even in the
event that a particular equipment supplier (of turbines,
panels, etc.) decides to enter the Romanian market.

Contracting insurance cover has never been easier.
The first recommended step is to select a broker
that understands this field of activity, has proven
capabilities and experience, and can help design the
most suitable insurance cover for your investment.

Second, once your broker has identified, quantified and
assessed the risks associated with your investment,
they can then approach insurance carriers to request,
negotiate and implement your insurance scheme.

The main advantage of working with a broker is
that they will represent your investment through a
direct relationship with the insurers, offering their
experience in the design of appropriate insurance
solutions as well as during claims, when it is
recommended to seek the help of an expert.Investitorii din industria energiei regenerabile înțeleg
riscurile care le pot afecta proiectele și investițiile și,
în consecință, înțeleg și faptul că fără asigurare nu
pot avea o schemă de finanțare a proiectului.
Tehnologiile utilizate în proiectele de energie
regenerabilă pot părea noi pentru piața din
România, dar operând pe o piață globală cu jucători
globali care folosesc aceste investiții, investitorii
tind să aplice aceleași tehnologii folosite în alte
părți ale lumii. De asemenea, asigurătorii prezenți
pe piața asigurărilor proiectelor de energie
regenerabilă sunt asigurători globali care sunt deja
familiarizați cu tehnologiile din alte țări.
În acest sens, există deja un istoric de cereri de
despăgubire împărțite pe diferite componente,
chiar și în cazul în care un anume furnizor de
echipamente (turbine, panouri, etc.) decide să intre
pe piața din România.
Contractarea polițelor de asigurare nu a fost
niciodată mai ușoară. Primul pas recomandat este
acela al selectării unui broker de asigurare care
înțelege acest domeniu de activitate, cu experiență
și capabilități demonstrate și care poate asista în
proiectarea celei mai bune polițe de asigurare pentru
investiția dumneavoastră.
Ulterior, după ce brokerul identifică, cuantifică
și evaluează riscurile asociate investiției
dumneavoastră, acesta poate aborda asigurătorii
pentru solicitarea, negocierea și implementarea
schemei de asigurare.
Principalul avantaj al colaborării cu un broker este
reprezentat de faptul că acesta vă va reprezenta
investiția printr-o relație directă cu asigurătorii,
oferind experiența sa în proiectarea soluțiilor de
asigurare potrivite, precum și pe durata unor cereri
de despăgubire, situații în care este recomandabil să
se solicite ajutorul unui expert.
73Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Property Tax
The wind energy sector was adversely affected
by the introduction at the beginning of 2014 of
an additional fiscal liability in the form of a tax on
constructions (i.e. structures other than buildings
which are already subject to local building tax). The
extent to which wind farms are affected by this
new tax and by the existing local building tax is
described below.
Construction tax
As mentioned above, as of January 2014
companies have been required to pay to the state
budget a new tax on constructions not subject to
the local building tax described in the following
section. The types of construction subject to this
new tax are listed in Group 1 of the Catalogue of
Fixed Assets (approved by Government Decision
no. 2139/2004). The main types of constructions
mentioned are those used in: industry, agriculture,
transport, post and telecommunications, business,
commerce and storage, the transmission of
electric power, water supply, the transport and
distribution of oil and gas, housing and social-
cultural buildings.
Certain types of construction are exempted from the
construction tax:
structures subject to the local building tax, as »
well as the value of reconstruction, consolidation,
modernisation, modification or expansion works
performed on these buildings (which account for
more than 25% of the value of said buildings and
for which the local building tax is due) ;
The value of reconstruction, consolidation, »
modernisation or expansion works performed
on the buildings that are to be transferred to the
Romanian state or to regional
administrative bodies;
structures included in the “terraces on arable »
land, fruit-tree and wine-growing plantations”
category in the Catalogue of Fixed Assets.
10. Tax issues10. Aspecte fiscale
Impozitul pe proprietate
Sectorul energiei eoliene a fost influențat în mod
negativ, la începutul anului 2014, de introducerea
unei noi obligații fiscale sub forma impozitului
pe construcții (însemnând alte construcții decât
clădirile care sunt deja supuse impozitului pe clădiri).
Impactul acestui nou impozit pe construcții precum
și al impozitului pe clădiri asupra parcurilor eoliene
este descris în paragrafele următoarele.
Impozitul pe construcții
Așa cum am menționat anterior, începând
cu ianuarie 2014, societățile datorează către
bugetul de stat impozit pe construcțiile care nu
sunt supuse impozitului pe clădiri menționat în
secțiunea următoare. Construcțiile care sunt supuse
impozitului pe construcții sunt cele incluse în grupa
1 a Catalogului mijloacelor fixe, conform Hotărârii
Guvernului nr. 2139/2004. Pe scurt, principalele
tipuri de construcții sunt: industriale, agricole,
pentru transport, poștă și telecomunicații, pentru
afaceri, comerț și depozitare, pentru transportul
energiei electrice, pentru alimentarea cu apă, pentru
transportul și distribuția de petrol și gaze, locuințe și
construcții social-culturale.
Pentru următoarele tipuri de construcții sunt prevăzute
excepții de la aplicarea impozitului pe construcții:
Clădirile pentru care se datorează impozit »
pe clădiri, precum și valoarea lucrărilor de
reconstrucție, consolidare, modernizare,
modificare sau extindere efectuate la aceste
clădiri (care reprezintă mai mult de 25% din
valoarea clădirilor si pentru care se datorează
impozit pe clădiri);
Valoarea lucrărilor de reconstrucție, consolidare, »
modernizare sau extindere efectuate la clădirile
care urmează să fie trecute în proprietatea
statului sau a unităților administrative-teritoriale;
Construcțiile incluse în categoria “terase pe »
arabil, plantații pomicole și viticole” din Catalogul
mijloacelor fixe.

74»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

The construction tax is set at 1.5% of the gross book
value of constructions (other than investments in
progress) as recorded in the companies’ accounts on
31 December of the year prior to the year for which
the tax is due. This tax is currently administered by
the National Agency of Fiscal Administration and
is paid to the state budget (as opposed to the local
building tax, which is collected by the local city hall).
However, the Romanian parliament is currently
debating whether to reduce this tax to 1% as of
January 2015.
From a tax compliance perspective, companies are
required to declare their annual tax liabilities by
25 May of the year for which the tax is due, while
payment of the tax should be made in two equal
instalments, by 25 May and 25 September of the
relevant year.
Following introduction in January 2014 of the
construction tax, there have been cases in practice
where companies working in the renewable
energy sector have been required to pay both the
local building tax (payable to the local authorities)
and the new construction tax (payable to the
state budget) for items such as the foundations
of wind turbines. While some local authorities
acknowledge that they are not entitled to impose
building tax on these kinds of structure, some
have continued to do so. Moreover, some local
authorities that do not impose a local building tax
in the case of wind turbines have imposed other
special taxes, usually in the form of a fixed amount
for each wind turbine.
Local building tax
In 2014 the situation regarding the application of a
local building tax in the specific case of wind farms
remains unclear.
Under current legislation only buildings or other
structures built or incorporated on land are
currently subject to a local building tax. For local
tax purposes, a building is considered to be any
construction located above or below ground,
regardless of its name or use, that has one or more
rooms that can be used to shelter people, animals,
objects, products, materials, facilities, equipment
or other similar items and whose basic structural
elements comprise walls and roofs, regardless of
the materials they are made of.Impozitul pe construcții se calculează ca 1,5% din
valoarea contabilă brută a construcțiilor (altele decât
investițiile în curs) înregistrate în contabilitatea
societăților la data de 31 decembrie a anului
anterior celui pentru care se datorează impozitul. În
momentul de față, acest impozit este administrat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală și este
plătit către bugetul de stat (comparativ cu impozitul
pe clădiri care este plătit către consiliul local). În
prezent, Parlamentul dezbate posibilitatea reducerii
impozitului pe construcții la 1% de la 1 ianuarie 2015.
Din punct de vedere al conformării fiscale, societățile
trebuie să declare obligația fiscală anuală până la
data de 25 mai a anului pentru care impozitul este
datorat, iar plata impozitului ar trebui efectuată în
două tranșe egale, până la data de 25 mai și respectiv
25 septembrie a anului în cauză.
Ca urmare a introducerii, în ianuarie 2014, a
impozitului pe construcții, au existat cazuri în
practică în care societăți din sectorul energiei
regenerabile au fost obligate să plătească atât
impozit pe clădiri (către autoritățile locale) cât și
impozit pe construcții (către bugetul de stat) pentru
elemente precum fundația turbinei eoliene. În
timp ce unele autorități locale au recunoscut că nu
sunt îndreptățite să aplice impozit pe clădiri asupra
acestor construcții, anumite autorități locale au
continuat să impună acest impozit. De asemenea,
unele autorități locale care nu impun impozit pe
clădiri asupra turbinelor eoliene aplică taxe locale
speciale, stabilite de regulă ca o sumă fixă pentru
fiecare turbină eoliană.
Impozitul pe clădiri
Anul 2014 nu a adus multă claritate în aplicarea
impozitului pe clădiri în cazul parcurilor eoliene.
Conform legislației fiscale aplicabile în prezent, sunt
supuse impozitului pe clădiri numai clădirile sau
alte structuri construite sau încorporate pe teren.
Din punct de vedere al impozitelor locale, o clădire
este orice construcție situată deasupra solului și/sau
sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de
folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce
pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte,
produse, materiale, instalații, echipamente și altele
asemenea, iar elementele structurale de bază ale
acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de
materialele din care sunt construite.
75Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

While the definition of a “building” in the Romanian
Tax Code leaves no room for serious doubt, the
issue as to whether the elements of a wind turbine
constitute a “building or other structure”, and are
thus subject to local building tax, has been unclear
for a long time, with the result that local authorities
have not been consistent in their approach regarding
the application of local building tax in the case
of wind turbines (e.g. some local authorities have
required tax to be paid on the entire wind turbine
structure, while others have requested local taxes be
paid only on the foundations). For the period January
to September 2014, the introduction of the new
“construction tax” (as described in the above section)
resulted in the taxation of structures not subject
to local building tax, including the foundations and
support pillars of wind turbines.
With a view to clarifying these discrepancies, in
September 2014 the tax authorities ruled that wind
turbine support pillars qualify as buildings and
are thus subject to local building tax. While this
decision goes someway to clarifying the position
of the tax authorities with respect to the tax
treatment of support pillars, the tax treatment
of the foundations of support pillars remains
unclear (the law still does not stipulate whether
the foundations should be treated as part of the
“building”). Other areas where the law remains
unclear, for example, include the period of time
for which local building tax should be applied to
support pillars.
On a related note, the Romanian tax legislation
stipulates that buildings used as transformer
stations and connector stations are exempt from
local building tax. As a result, substation and
transformer buildings should not normally be subject
to local building tax (although they are still subject to
the new construction tax described above).
In conclusion, as a result of the lack of legal clarity,
in recent years the approach of local authorities
with respect to the application of local building tax
has not been consistent, and discrepancies may still
continue to occur with respect to the tax treatment
of the foundations of wind turbines, even after
January 2015.
In financial terms, the annual local building tax
due by taxpayers is calculated by applying a rate
(established by the local council) ranging between
0.25% and 1.50% to the gross book value of the
buildings. In the specific case of wind turbines, given
the debate and various interpretations surrounding
the applicable accounting treatment, it can be
difficult to accurately determine the gross book value
of a wind turbine.În timp ce definiția „clădirii” din Codul Fiscal nu
lasă loc pentru îndoieli semnificative, răspunsul la
întrebarea dacă elementele unei turbine eoliene
constituie o “clădire sau o construcție” supusă
impozitului pe clădiri rămâne neclar, iar autoritățile
locale nu au avut o abordare unitară în ceea ce
privește aplicarea impozitului pe clădiri asupra
turbinelor eoliene (unele autorități locale au
solicitat plata impozitului asupra întregii turbine
eoliene, în timp ce alte autorități locale au solicitat
plata de taxe locale doar asupra fundațiilor). În
perioada ianuarie – septembrie 2014, introducerea
noului “impozit pe construcții” (prezentat la
secțiunea anterioară) a avut ca efect impozitarea
construcțiilor care nu erau anterior supuse
impozitului pe clădiri, inclusiv fundațiile și turnurile
de susținere a turbinelor eoliene.
Cu scopul de a clarifica aceste discrepanțe, în
septembrie 2014, autoritățile fiscale au stabilit că
turnurile de susținere a turbinelor eoliene se califică
drept clădiri supuse impozitului pe clădiri. Chiar dacă
această reglementare aduce unele clarificări în ceea
ce privește abordarea autorităților fiscale cu privire
la tratamentul fiscal aplicabil pentru turnurile de
susținere, există în continuare neclarități legate
de tratamentul fiscal aplicabil fundației aferente
turnului de susținere (legislația nu conține nicio
prevedere privind calificarea fundației drept parte
din „clădire”). Alte aspecte neclare sunt legate, de
exemplu, de perioada de timp pentru care s-ar datora
impozit pe clădiri asupra turnurilor de susținere.
În același context, conform reglementărilor fiscale,
clădirile aferente stațiilor de transformare și de
conectare sunt scutite de impozit pe clădiri. În
consecință, sub-stațiile și construcțiile unde se află
posturile de transformare a energiei nu ar trebui să
fie supuse impozitului pe clădiri (acestea sunt însă
supuse impozitului pe construcții descris anterior).
Concluzionând, pe fondul lipsei de claritate în
legislație, abordarea autorităților locale cu privire la
aplicarea impozitului pe clădiri nu a fost consecventă
în ultimii ani și în continuare ar putea să apară
discrepanțe în ceea ce privește tratamentul fiscal
aplicabil fundațiilor turbinelor eoliene, chiar și după
ianuarie 2015.
În termeni financiari, impozitul pe clădiri datorat de
contribuabili se calculează prin aplicarea unei cote
cuprinse între 0,25% și 1,50% (conform hotărârii
consiliului local) asupra valorii contabile brute a
clădirilor. În cazul specific al turbinelor eoliene, având
în vedere neclaritățile și diferitele interpretări legate
de tratamentul contabil aplicabil, determinarea
cu exactitate a valorii contabile brute a turbinelor
eoliene poate fi un exercițiu dificil.
76»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Local building tax should be paid in two equal
instalments, by 31 March and 30 September of the
relevant year, respectively. A 10% discount is granted
by some local city halls in the event of a full up-front
payment of the annual liability by 31 March of the
year in question. This means that the overall tax
burden can be reduced from 1.5% to 1.35%.
The tax rates cited above are significantly higher for
buildings that have not been revalued during the last
three years, i.e. between 10% and 40% (the upper
limit applies to buildings that have not been revalued
during the last five years).
It is of the utmost importance that the legislation
governing the applicability of local building tax
and the construction tax in the wind energy sector
is clarified. Doing this would help eliminate the
aforementioned issues and remove any room for
interpretation. This is the only way investors in the
wind energy sector will be able to assess correctly the
value of taxes due and make suitable business plans
and investment decisions.
Local land tax
Taxpayers who own land located in Romania or who
acquire land under a financial leasing arrangement or
under concession are liable to pay local tax on their
land to the local authorities. This tax liability takes
the form of a fixed amount per hectare, depending
on the location of the land.
Wind farm depreciation
Another important aspect that requires clarification
in terms of the tax exposure of wind farm activities
is the recognition in the accounting books of assets
and their associated depreciation. Expenditure
incurred in relation to wind turbines is tax
deductible in the form of depreciation write-offs
(the allocation of the cost of assets to periods
during which the assets are used).
It is often debatable whether, for the purposes
of depreciation, a wind turbine should be treated
as a whole or divided into separate sections (e.g.
foundation, support pillar, generator, propeller,
nacelle, etc.), with different depreciation rates
applied accordingly. This issue is not regulated
for and, where it arises, it can be considered as an
unauthorised request by the tax authority to apply
the concept of structural division of the property for
tax purposes. According to the Romanian accounting
regulations approved by Ministry of Public Finance
Order no. 3055/2009 and in keeping with the Impozitul pe clădiri se plătește în două tranșe egale,
până la 31 martie și 30 septembrie a anului în cauză.
O reducere de 10% este acordată de către unele
primării în cazul plății integrale în avans, până la
31 martie, a impozitului anual total; acest lucru
înseamnă că sarcina fiscală totală poate fi redusă de
la 1,5% la 1,35%.
Cotele de impozitare menționate mai sus sunt majorate
în mod semnificativ pentru clădirile care nu au fost
reevaluate în ultimii 3 ani; cotele majorate variază
de la 10% la 40% (cota cea mai mare se aplică în cazul
clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani).
Se impune clarificarea neîntârziată a prevederilor
legale în materie de aplicare a impozitului pe clădiri și a
impozitului pe construcții în domeniul energiei eoliene.
Aceste clarificări ar trebui să alunge dezbaterile din
jurul problemelor menționate mai sus și să nu mai lase
loc pentru interpretări. Numai în acest fel vor putea
investitorii în sectorul energiei eoliene să estimeze
corect valoarea taxelor, să întocmească planuri de
afaceri corecte și să ia decizii cu privire la investiții.
Impozitul pe teren
Contribuabilii care dețin terenuri situate în România
sau care dobândesc terenuri în baza unui contract
de leasing financiar sau de concesiune datorează
impozit pe teren către autoritățile locale. Obligația
fiscală este determinată ca o sumă fixă pe hectar,
care depinde de amplasarea terenului.
Amortizarea parcurilor eoliene
Un alt aspect important care necesită clarificări
în ceea ce privește expunerea la riscuri fiscale a
activității parcurilor eoliene este recunoașterea
în contabilitate a activelor și a amortizării
acestora. Cheltuielile aferente turbinelor eoliene
sunt deductibile fiscal sub forma deducerilor de
amortizare (alocarea costurilor activelor de-a lungul
perioadelor în care activele sunt utilizate).
Deseori este discutabil dacă, în scopul calculării
amortizării, turbina eoliană ar trebui să fie abordată
ca un întreg sau împărțită în secțiuni separate (de
exemplu fundație, turn, generator, elice, nacelă
etc.), cu rate de amortizare diferite aplicate în mod
corespunzător. Acest aspect nu este reglementat,
iar atunci când apare poate fi considerat ca o cerere
neautorizată a autorității fiscale de a pune în aplicare
conceptul de divizare structurală a proprietății în
scopuri fiscale. Potrivit reglementărilor contabile
române aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor
Publice nr. 3055/2009 și prin Catalogul mijloacelor
77Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Catalogue of Fixed Assets, which represents a
systematic extension of the tax legislation governing
the terms of depreciation, a wind turbine either
constitutes a single fixed asset comprising the entire
“wind power set” together with its foundation or it
can be split into several elements that are individually
depreciated. In the Catalogue of Fixed Assets, several
items can be classified as foundations for accounting
purposes, i.e. “other industrial buildings”, “concrete
runways and platforms” and “special concrete
structures”, all of which are included in Group 1 of the
Catalogue of Fixed Assets with a linear accounting
depreciation over a period ranging from 24 to 36
years, while the other structural, electrical and
technical components of wind turbines (i.e. support
pillar, nacelle and blades) are not very clearly defined.
As part of our analysis we identified the following
components that can be used for determining the
depreciation of wind turbine components (as listed
under Group 2 of the Catalogue of Fixed Assets):
Power generators (12-18 years); »
Wind engines (16-24 years); »
Transformers (16-24 years); »
Other equipment specific to the power plant »
(8-12 years).

New regulations need to be incorporated into
national legislation so that the Catalogue of Fixed
Assets can be updated to include the components
of a wind farm and investors in this field will be able
to comply with local requirements and avoid any
further tax risks.
Capital gains taxation
When developing wind farms in Romania, investors
should also take into consideration the tax treatment
applicable to profits derived on any future exit from
the investment.
In 2014 this kind of capital gains became subject to a
more favourable taxation system. More specifically,
the capital gains obtained by investors (either
Romanian or non-Romanians residing in countries
with which Romania has concluded double taxation
treaties) who have held at least 10% of the shares in
the Romanian company whose shares are being sold
for an un-interrupted period of at least one year are
exempt from Romanian capital gains tax. However,
given the lack of consistency in the tax legislation,
the question arises as to whether this exemption also
applies in cases where the majority of the Romanian
company’s assets consist of immovable property
located in Romania.fixe, care reprezintă o extensie sistematică la
legislația fiscală ce reglementează termenii de
amortizare, o turbină eoliană constituie fie un singur
activ fix care cuprinde întreaga „configurație eoliană”
împreună cu fundația, sau poate fi împărțită în mai
multe elemente care sunt amortizate individual.
Potrivit Catalogului mijloacelor fixe, există mai
multe elemente care pot fi clasificate ca și fundații în
scopuri contabile, și anume „Alte clădiri industriale”,
„Piste de beton și platforme” și „Construcții
speciale din beton”, toate fiind incluse în Grupa
1 din Catalogul mijloacelor- fixe, cu o amortizare
contabilă liniară pe o perioadă cuprinsă între 24 și
36 de ani, în timp ce alte componente structurale,
electrice și tehnice ale turbinelor eoliene nu sunt
foarte clar definite (de exemplu turn, nacelă și elice).
Pe parcursul analizei noastre am identificat mai
multe elemente care ar putea fi utilizate în scopul
amortizării componentelor turbinelor eoliene
(incluse în Grupa 2 din Catalogul mijloacelor fixe):
Generatoare de energie (12-18 ani); »
Motoare eoliene (16-24 ani); »
Transformatoare (16-24 ani); »
Alte echipamente specifice centralei energetice »
(8-12 ani).

Noi reglementări ar trebui să fie adoptate în legislația
națională, astfel încât să se actualizeze Catalogul
mijloacelor fixe cu componentele unui parc eolian,
pentru ca investitorii din acest domeniu să fie în
măsură să se conformeze cerințelor locale și să evite
alte riscuri fiscale.
Impozitarea câștigurilor de capital
În dezvoltarea parcurilor eoliene în România,
investitorii trebuie, de asemenea, să ia în considerare
tratamentul fiscal aplicabil profiturilor obținute în
urma vânzării viitoare.
Anul 2014 a adus un regim fiscal mai favorabil
pentru aceste câștiguri de capital. Astfel, câștigurile
de capital realizate de către investitori (români sau
străini rezidenți în state cu care România a încheiat
tratate de evitare a dublei impuneri) care dețin cel
puțin 10% din acțiunile societății române ale cărei
titluri sunt vândute, pentru o perioadă neîntreruptă
de cel puțin un an, sunt scutite de impozit pe profit
în România. Cu toate acestea, datorită lipsei de
consecvență a prevederilor fiscale, există unele
semne de întrebare cu privire la aplicarea acestei
scutiri în cazul în care majoritatea activelor societății
române constă în proprietăți imobiliare situate în
România.
78»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

If the aforementioned conditions in terms of
shareholding period and minimum share are not
met, and if the above mentioned exemption is
not applicable for the sale of shares in Romanian
companies whose assets mainly consist in real
estate located in Romania, then Romanian capital
gains tax liabilities may be due. This scenario gives
rise to an important question: Can a wind turbine
be classified as an immovable asset? Answering
this question helps determine the place and rate of
capital gains taxation applicable to gains derived
by non-residents from the sale of shares held in a
company whose assets mainly consist of immovable
property located in Romania.

More specifically, as a general rule, the capital gains
obtained by non-residents from the sale of shares
held in Romanian companies are subject to tax in
Romania at the standard rate of 16% (unless the
exemption mentioned above applies). This capital
gains tax liability may be eliminated on the basis of
a tax treaty concluded between Romania and the
home country of the income beneficiary.
Most of the tax treaties entered into by Romania
assign the right to tax capital gains to the foreign
jurisdiction, and hence no capital gains tax is due in
Romania. Examples of such jurisdictions include the
Netherlands, Luxemburg, Cyprus, Bulgaria, Czech
Republic, Poland, Switzerland, Belgium, Italy, UK
and Spain.
However, some tax treaties do allow Romania to
tax capital gains where the assets of the company
whose shares are being sold mainly consist
of immovable property located in Romania.
Examples include the treaties signed with Austria,
Germany, France, Sweden, Slovenia, China,
Ukraine and Portugal.
In light of the above, the question arises as to
whether the components of wind farms (or those
under construction) can be seen as immovable
property for capital gains tax purposes. Although
the legislation is not very clear on the matter, it is
possible to take the view that a wind turbine (or at
least its structural components, i.e. the foundations
and support pillar) should be treated as immovable
property. The power generator, the wind engine and
the other components considered to be equipment
in the Catalogue of Fixed Assets would then be
excluded from the immovable property category.
In order to be able to reflect such treatment in the
accounting books, the investor should keep detailed
and clear evidence of the cost of each component of
the wind farm.În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile
menționate mai sus privind cota și perioada de
deținere, precum și într-o abordare conform căreia
scutirea menționată anterior nu s-ar aplica în cazul
vânzării de titluri în societăți române ale căror active
cuprind în principal proprietăți imobiliare situate în
România, s-ar putea datora impozit pe câștigurile
de capital în România. În acest scenariu se ridică
următoarea întrebare: poate fi clasificată o turbină
eoliană drept un bun imobil? Răspunsul la această
întrebare ajută la determinarea locului și cotei
de impozitare pe câștigurile de capital aplicabile
profiturilor obținute de nerezidenți din vânzarea de
acțiuni deținute în societăți ale căror active constau în
principal în proprietăți imobiliare situate în România.
Concret, ca și regulă generală, câștigurile de capital
obținute de nerezidenți din vânzarea de acțiuni
deținute la societăți românești sunt supuse impozitării
în România în cota standard de 16% (cu excepția cazului
în care este aplicabilă scutirea menționată anterior).
Acest impozit poate fi eliminat în baza prevederilor
convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între
România și țara de rezidență a beneficiarului venitului.
Cele mai multe dintre convențiile de evitare a dublei
impuneri la care România este parte alocă dreptul de
a impozita câștigurile de capital jurisdicției străine și,
prin urmare, nu se datorează impozit pe câștigurile de
capital în România. Exemple de astfel de jurisdicții sunt:
Olanda, Luxemburg, Cipru, Bulgaria, Republica Cehă,
Polonia, Elveția, Belgia, Italia, Marea Britanie și Spania.
Totuși, unele convenții de evitare a dublei impuneri
permit României să impoziteze câștigurile de capital
în cazul în care activele societății ale cărei titluri sunt
vândute constau în principal în proprietăți imobiliare
situate în România. Exemple de astfel de jurisdicții
sunt: Austria, Germania, Franța, Suedia, Slovenia,
China, Ucraina și Portugalia.
Având în vedere aspectele menționate mai sus, se
ridică întrebarea dacă elementele componente ale
parcurilor eoliene (sau a celor în curs de construcție)
pot fi considerate drept bunuri imobile în scopul
stabilirii obligațiilor fiscale în materie de câștiguri
de capital. Cu toate că legislația nu este foarte
clară în această privință, se poate considera că o
turbină eoliană (sau cel puțin componentele sale
structurale, i.e. fundația și turnul de susținere) ar
trebui să fie considerate bunuri imobile. În ceea
ce privește generatorul electric, motorul eolian și
alte componente clasificate drept echipamente în
Catalogul mijloacelor fixe, acestea nu ar trebui să
se încadreze în categoria bunurilor imobile. Pentru
a putea reflecta acest tratament în evidențele
contabile, investitorul ar trebui să păstreze o
evidență clară și detaliată a costurilor pentru fiecare
componentă a unui parc eolian.
79Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

VAT
The installation of wind turbines in Romania,
followed by their operatio, comes with Romanian
VAT implications that need to be taken into account
by investors.
As a general rule, for VAT purposes, the acquisition
and installation of wind turbines in Romania implies
a supply of goods on Romanian territory for which
the supplier may charge the investor Romanian
VAT (currently 24%). This VAT may arise irrespective
of whether the supplier is a Romanian entity or a
non-Romanian entity required to register for VAT
purposes in Romania (i.e. for the purpose of installing
and delivering turbines). In addition, under certain
conditions the sale of electricity to electricity traders
and the transfer of green certificates are subject to
the reverse charge mechanism until 31 December
2018 (i.e. related VAT is recorded as both input and
output VAT, without effective payment of VAT taking
place between the supplier and the customer). This
means that investors are not expected to record
output VAT, which may be offset against the input
VAT relating to the development of the wind park. As
a result, investors typically end up in a VAT recovery
position and may request reimbursement of the
corresponding amounts of VAT from the state budget.
This edition of our renewable energy report
brings good news for investors as far as the VAT
reimbursement process is concerned. This process
has long been a problematic aspect of the Romanian
VAT system, given that it used to take a long time
for taxpayers to receive any recoverable VAT from
the tax authorities (i.e. between 6 months and two
years, even though the law stipulated a 45-day
reimbursement period). Improvements are currently
being made to the VAT refund procedure, and we
have already seen cases in practice where the process
is occurring more quickly.
Several factors have contributed to the positive
changes taking place to the VAT reimbursement
procedure, including:
In September 2013 the European Commission »
formally requested that Romania change the way
it refunds VAT, in order to speed up the process
and hence avoid unreasonable delays and the
creation of a burden on taxpayers;
A recent EU case law is favourable to taxpayers »
prejudiced by the late refunding of VAT (i.e.
beyond the 45-day reimbursement period
provided for in law) by the Romanian tax
authorities and who seek to request late TVA
Instalarea turbinelor eoliene în România, urmată de
operarea acestora, generează implicații de TVA în
România, care trebuie luate în considerare de către
investitori.
Ca și regulă generală, achiziția și instalarea turbinelor
eoliene în România implică, în scopuri de TVA, o
livrare de bunuri efectuată pe teritoriul României,
pentru care furnizorul poate aplica TVA în cotă
de 24%. TVA ar putea fi aplicată indiferent dacă
furnizorul este o entitate română sau o entitate
străină obligată să se înregistreze în scopuri de TVA
în România (în vederea instalării și livrării turbinelor).
De asemenea, livrarea de energie electrică către
un comerciant și transferul certificatelor verzi ar fi
supuse mecanismului de taxare inversă până la data
de 31 decembrie 2018 (ceea ce înseamnă că TVA se
înregistrează atât ca taxă deductibilă, cât și ca taxă
colectată, fără a fi efectuată plata efectivă a TVA
de către client către furnizor), în anumite condiții.
Consecința acestor aspecte este aceea că investitorii
nu ar putea înregistra TVA colectată care să fie
compensată cu TVA aferentă dezvoltării parcului
eolian. Astfel, de regulă, investitorii înregistrează
TVA de recuperat și pot solicita rambursarea acestor
sume de TVA de la bugetul de stat.
Această ediție a raportului nostru de energie
regenerabilă aduce o veste bună pentru investitori
în ceea ce privește procesul de rambursare a TVA;
acest proces a fost mult timp un aspect problematic
al sistemului de TVA din România, deoarece
contribuabilii recuperau într-un termen foarte lung
TVA de la autoritățile fiscale (i.e. într-un interval de
timp de la 6 luni la doi ani, chiar dacă legea prevedea
o perioadă de rambursare de 45 de zile). În prezent se
aduc îmbunătățiri procedurii de rambursare a TVA și
în practică am întâlnit cazuri în care a fost accelerat
acest proces.
Mai mulți factori au contribuit la schimbarea pozitivă
în ceea ce privește procedura de rambursare a TVA,
așa cum menționăm pe scurt mai jos:
În primul rând, în septembrie 2013 Comisia »
Europeană a solicitat în mod oficial României să
schimbe practica administrativă de rambursare a
TVA în sensul de a accelera procesul și astfel de a
evita întârzieri nerezonabile care crează o povară
pentru contribuabili;
Jurisprudența recentă a UE este favorabilă »
contribuabililor care au fost prejudiciați prin
rambursarea cu întârziere a TVA (i.e. prin depășirea
perioadei de rambursare de 45 de zile prevăzute
de lege) de către autoritățile fiscale române și
80»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

payment interest from the tax authorities.
More specifically, in case C-431/12 Rafinăria
Steaua Română, the Court of Justice of the
European Union ruled that, in cases where VAT
is refunded to a taxable person after the elapse
of the reimbursement period mentioned earlier
(irrespective of the reason for the delayed VAT
refund), the taxable person should be indemnified
by the tax authorities by way of late payment
interest in order to ensure the observance of the
VAT neutrality principle;
The change introduced to the legislation with »
respect to the application of the VAT cash
accounting system may also be contributing to
an acceleration of the VAT refund procedure.
In January 2014 application of the VAT cash
accounting system became optional for taxable
persons with a turnover of less than Euro 500,000
(in 2013 application of the system was mandatory).
This means that companies may now deduct
up-front the input VAT charged by suppliers that
have opted out of the VAT cash accounting system
since 1 January 2014 (i.e. the deductibility of VAT
charged by those suppliers may no longer be made
conditional on the payment of invoices)

Another aspect that should be taken into
consideration by players on the wind energy market
is the VAT treatment of restructuring operations
(e.g. mergers, spin-offs, transfers of businesses, etc.),
which can prove to be relatively complex and unclear,
depending on the specific circumstances pertaining
to each transaction.
Generally speaking, the transfer of business
as a going concern should be VAT neutral,
irrespective of whether the transfer is made
through a merger, spin-off or straightforward
sale. However, in the case of a transfer involving
an investment in progress (e.g. a project that is
still under development), there is a risk that the
tax authorities will challenge the VAT neutrality
of the transaction on the grounds that, even if the
assets transferred form an independent functional
structure, this structure is not yet operational as
of the date of transfer. This aspect is in practice
subject to widespread debate, as the wording of the
legislation is not sufficiently clear and the existing
jurisprudence only mentions cases where the
business transferred was functional/operational
(generating revenue) at the moment of transfer.
We have discussed this matter on an informal
basis with representatives of the Ministry of Public
Finance, who told us that, in their view, given the
development stage of such a project, the transfer
may not qualify as a VAT neutral transfer of a going
concern. Consequently, given the lack of clarity care doresc să solicite autorităților fiscale plata de
dobânzi de întârziere. Mai exact, în cazul C-431/12
– Rafinăria Steaua Română, Curtea de Justiție a
Uniunii Europene a decis că, în cazul în care TVA
este rambursată unei persoane impozabile după
expirarea perioadei de rambursare menționate
anterior (indiferent de motivul întârzierii
rambursării TVA), persoana impozabilă trebuie
să fie despăgubită de către autoritățile fiscale
prin plata de dobânzi de întârziere, în scopul de a
asigura respectarea principiului neutralității TVA;
Schimbarea introdusă în legislație cu privire la »
aplicarea sistemului TVA la încasare ar putea de
asemenea să contribuie la accelerarea procedurii
de rambursare de TVA. În acest sens, începând
cu luna ianuarie 2014, sistemul TVA la încasare
este opțional pentru persoanele impozabile care
înregistrează o cifră de afaceri de sub 500.000
Euro (în 2013 acest sistem a fost obligatoriu).
Acest lucru înseamnă că societățile pot deduce
fără întârziere TVA facturată de către furnizorii
care au optat să nu mai aplice sistemul TVA
la încasare începând cu 1 ianuarie 2014 (i.e.
deducerea TVA facturată de acești furnizori nu
mai este condiționată de plata facturilor).

Un alt aspect care ar trebui să fie luat în considerare
de către jucătorii de pe piața de energie eoliană este
reprezentat de tratamentul TVA al operațiunilor
de restructurare (de exemplu fuziuni, divizări,
transferuri ale afacerii etc.), care se poate dovedi
a fi destul de complex și neclar, în funcție de
circumstanțele specifice fiecărei tranzacții.
În general, transferul unei afaceri ar trebui să fie
neutru din punct de vedere al TVA, indiferent dacă
transferul se efectuează în cadrul unei fuziuni,
divizări sau vânzări directe. Cu toate acestea,
în cazul unui transfer care implică o investiție
în curs (de exemplu un proiect care este încă în
curs de dezvoltare), există riscul ca autoritățile
fiscale să conteste neutralitatea TVA a tranzacției
pe motiv că, chiar dacă elementele transferate
formează o structură funcțională independentă,
această structură nu este încă funcțională la data
transferului. Acest aspect este supus în practică
unor numeroase dezbateri, deoarece formularea din
legislație nu este suficient de clară și jurisprudența
existentă menționează doar cazuri în care afacerea
transferată este funcțională / operațională (produce
venituri) în momentul transferului. Am discutat
acest subiect în mod neoficial cu reprezentanți
ai Ministerului Finanțelor Publice; aceștia ne-au
comunicat că, în opinia lor, având în vedere stadiul
de dezvoltare al proiectului, transferul nu s-ar califica
în mod normal ca transfer al unei afaceri, nesupus
TVA. Din cauza lipsei de claritate legată de aceste
81Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

surrounding such transfers, it is advisable that
investors obtain confirmation of the tax treatment
applicable to the restructuring operations from
professional tax advisors prior to embarking on
such projects.
In addition, based on the above, the type of
transaction flow chosen with a view to developing
a wind farm should be carefully analysed from a
VAT perspective (in terms of whether the services
provided under an Engineering, procurement and
construction EPC agreement call for VAT registration
in Romania, applicability of the reverse charge
mechanism, etc.).
Tax risk management
A wind farm is normally developed using a Special
Purpose Vehicle (SPV), a Romanian company held
by an EU-based company. This structure entails
certain tax risks related to the financing of the
investment and remuneration of the shareholders.
If the investment is financed via a loan from the
parent company, both thin capitalisation rules and
arm’s length requirements should be taken into
consideration.

Moreover, service contracts concluded between the
SPV and the parent company should be carefully
scrutinised as, beside deductibility risks and transfer
pricing constraints, they also involve permanent
establishment and fee reclassification risks,
generating withholding taxes.

In addition, upon buying or selling a wind farm
project, the performance of due diligence is advisable
as this can expose potential risks for both parties and
may have an impact on the value of the transaction.transferuri, este recomandabil ca investitorii să
obțină o confirmare a tratamentului fiscal aplicabil
operațiunilor de restructurare din partea unor
consultanți fiscali profesioniști, înaintea începerii
unor astfel de proiecte.
În plus, având în vedere cele de mai sus, fluxul de
tranzacții realizat în scopul dezvoltării unui parc
eolian ar trebui atent analizat din perspectiva TVA
(dacă serviciile furnizate în cadrul unui acord de tip
Proiectare, Achiziție și Construcție EPC determină
nevoia de înregistrare în scopuri de TVA în România,
aplicarea mecanismului de taxare inversă la nivelul
beneficiarului etc.).
Managementul riscului fiscal
De regulă, un parc eolian este dezvoltat folosind
o societate special înființată în acest scop (SPV), o
societate română deținută de o societate din UE.
Această structură presupune anumite riscuri fiscale
legate de finanțarea investițiilor și de remunerarea
acționarilor. În cazul în care investiția este finanțată
prin împrumut de la societatea mamă, ar trebui
avute în vedere atât restricțiile de deductibilitate
a costurilor împrumutului (datorate gradului de
îndatorare), cât și principiul valorii de piață.
În plus, contractele de prestări de servicii încheiate
între societățile special înființate (SPV) și societatea
mamă ar trebui să fie analizate cu atenție, deoarece
sunt supuse nu numai riscurilor de deductibilitate
și constrângerilor privind prețurile de tranfer, ci
și riscurilor de sediu permanent și riscurilor de
reclasificare a tranzacțiilor, generând impozite cu
reținere la sursă.
De asemenea, cu ocazia vânzării / cumpărării unui
proiect eolian, este recomandat să se efectueze
o analiză de tip due-diligence pentru a identifica
potențialele riscuri; concluziile unei astfel de analize
pot avea impact asupra valorii tranzacției.
82»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

11. Profitabilitatea energiei eoliene
11. The profitability of wind energy
In 2013 the number of investments in wind farms
in Romania increased at a slightly slower pace than
in 2012, while still maintaining the upward trend
of recent years and demonstrating the continued
importance of this industry in terms of foreign
investment. At the end of 2013, the aggregate total
installed capacity of wind energy installations was
695 MW, down from the 923 MW of capacity installed
during the previous year, when Romania rose to fifth
place on the European Union wind market.
There has been a lot of interest in wind energy
in previous years on account of the predicted
high rates of return and limited risk. However,
the recent legislative changes introduced by
the government, leading to the suspension
between July 2013 and 2018 of trading in green
certificates, which are to be recorded as deferred
revenue, and therefore a decline in earnings
from the sale of green certificates, as well as
amendments made to the applicable regulations,
have caused a slowdown in the rate of investment
in wind energy projects.
In addition, given current circumstances and the lack
of reliable predictions for wind energy projects, the
uncertainty involved in assessing the profitability has
seen the temporary postponement of new projects.În 2013 numărul investițiilor în parcurile eoliene din
România a înregistrat o creștere mai lentă comparativ
cu anul 2012, menținând un trend crescător în ultimii
ani și demonstrând astfel că această industrie rămâne
una dintre cele mai importante surse de investiții
străine. La finalul anului 2013, capacitatea totală
instalată era de 695 MW comparativ cu anul anterior,
când aceasta însuma 923 MW, România situându-se
pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul piaței de
energie eoliană.
În anii anteriori, investițiile în domeniul energiei
regenerabile s-au remarcat datorită previziunilor
cu privire la o rată importantă a profitabilității cu
riscuri limitate. Cu toate acestea, măsurile legislative
luate de Guvernul României care prevăd amânarea
la tranzacționare a unui certificat verde începând cu
iulie 2013 până în anul 2018, certificate recunoscute
ca venituri amânate, au avut ca efect o scădere
a veniturilor din vânzarea certificatelor verzi. De
asemenea, celelalte modificări care au fost aduse
reglementarilor aplicabile au determinat o încetinire a
proiectelor de investiții noi în sector energiei eoliene.
Mai mult, nesiguranța în evaluarea profitabilității
planurilor de investiții, dată de condițiile actuale și
de incapacitatea unor estimări corecte, a condus la o
amânare temporară a noilor proiecte, sau chiar la o
reducere a capacității previzionate.
83Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

O altă componentă importantă în estimarea
costului unui proiect eolian o constituie accesul la
infrastructură, respectiv, cu cât turbinele se află mai
depărtate de punctul de racordare la rețea, cu atât
costurile de dezvoltare ale investiției vor fi mai ridicate,
și, în consecință, profitabilitatea va fi mai scazută.
Dezvoltarea proiectelor de energie eolienă este
direct legată de costurile semnificative de investiție,
dar care se compensează cu costurile operaționale
scăzute, de aproximativ 3-4 % din cheltuielile anuale
de investiție. În funcție de tehnologia folosită sau de
locația parcului, costurile investiției pot varia între 1,5
milioane euro și 2 milioane euro/ MW.
Un procent important din totalul investiției îl reprezintă
costul turbinelor, ajungând la o suma cuprinsă între
75% și 80% din totalul costurilor investiționale. Pe lângă
acestea, investitorii angajează o serie de alte costuri cu
privire la infrastructură, fundații, tarif de racordare și
alte cheltuieli referitoare la dezvoltarea proiectului.Access to infrastructure is another important factor
to take into account when determining the price of a
wind energy project. The further a turbine is from a
grid connection, the higher the investment cost and,
consequently, the lower the profitability.

Investment in wind energy projects involves
relatively high levels of capital expenditure, which
is offset by relatively low operating costs of around
3-4% of annual investment costs. Depending on the
type of technology used and the location of the wind
farm, expenditure can vary between EUR 1.5 million
and 2 million per MW.
By far the largest share of investment expenditure
goes on the wind turbines, which account for
between 75% and 80% of total expenditure.
Investors also incur costs in terms of building the
infrastructure and foundations, project management
and grid connections.Cheltuieli de investiții
Investment expenditure
Densitatea de putere a vântului, precum și locația
parcului eolian reprezintă factori esențiali în
determinarea prețului de piață a unui parc eolian,
precum și pentru analiza randamentului unui
proiect la momentul achiziției (variația densității
medii cu o unitate poate avea un impact major
asupra profitabilității). De asemenea, este de
menționat faptul că evaluarea potențialului eolian
este hotărâtoare pentru stabilirea densității medii a
energiei eoliene, iar acest proces este unul de lungă
durată, ce poate ajunge chiar la un an. The market price of wind farms per MW installed
varies significantly depending on the location of
the turbines and the wind power density available
on a given wind farm. This latter variable is very
important: a 1-unit variation in the wind power
factor can have a significant impact on the
profitability of the project. A wind study is crucial to
establishing wind power density and can take up to
one year to complete.
84»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

3040
2050
[EUR]Venituri
Revenue
În conformitate cu rapoartele istorice publicate de
OPCOM – Operatorul pieței de energie electrică
din România responsabil cu reglementarea Pieței
pentru ziua următoare (PZU) și a pieței certificatelor
verzi, s-a înregistrat o tendință ușor descrescătoare a
prețului mediu de energie electrică în perioada iulie
2013 până în luna septembrie 2014. Astfel, se poate
observa nivelul prețului energiei înregistrat în al doilea
semestru din 2013, ce a variat între 30-40 euro/ Mwh,
în timp ce prețul mediu înregistrat în primul semestru
din anul 2014, a fost de 30 euro/ MWh ajungând în
luna septembrie a acestui an la 25 euro/ MWh.
Rentabilitatea proiectelor eoliene depinde
semnificativ de schema de sprijin pentru surse de
energie regenerabile bazate pe certificate verzi.
Prețul certificatelor este determinat, în principal,
de valoarea taxei de substituție și a condițiilor
economice. Valoarea certificatelor verzi a ajuns la
42 de euro în al doilea semestru din 2013, în timp
ce valoarea medie în primul semestru din 2014 a
înregistrat valori de 30 de euro/certificat. Doar 45%
din totalul veniturilor generate de către producătorii
de energie regenerabilă provin din certificatele
verzi primite în al treilea trimestru al anului 2014,
comparativ cu 50% înregistrate în primul trimestru
al acestui an. Important de menționat este faptul
că veniturile din certificate verzi sunt recunoscute
în funcție de volumul de energie produsă la sfârșitul
fiecărei luni și nu la momentul vânzării acestora,
atunci când se înregistrează doar diferențe de preț.
Evoluția prețului mediu de energie și al certificatelor
verzi în perioada iulie 2013- septembrie 2014.According to the reports published by OPCOM (the
regulatory authority responsible for both the Day-
Ahead Market (DAM) and Green Certificates market,
there was slight decrease in average energy prices
between July 2013 and September 2014. The average
selling price of 1 MWh of electricity in the second
semester of 2013 ranged between EUR 30-40,
whereas the average for the first semester of 2014
was EUR 30, falling further to EUR 25 by September
of the same year.

The profitability of wind farm projects is highly
dependent on the green certificate support scheme.
The price of green certificates mainly depends on
the value of the substitution fee and the prevailing
economic conditions. Green certificates during the
second semester of 2013 cost an average of around
EUR 42, whereas the average price for the first
semester of 2014 was around EUR 30. Only around
45% of the revenues of renewable energy producers
came from green certificates granted during the
third quarter of 2014, a decrease on the 50% derived
during the first quarter of the year. It is important
to note that the revenue generated from green
certificates is calculated based on the volume of
energy produced at the end of each month, and not
at the moment of sale of green certificates, when
price differences arise.

The electricity and green certificate prices for the
period July 2013-September 2014 are shown in the
chart below.
iul aug sept oct nov dec ian febr mar apr mai iun iul aug sept
2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014Preț energie / Electricity, EUR
Prețul unui certificat verde / Green certificates, EUR
85Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Lichiditățile din piața certificatelor verzi rezultă din
obligația companiilor, care vând energie electrică
clienților finali, să achiziționeze și să răscumpere
certificatele, în conformitate cu cotele de energie
minime prevăzute, din surse regenerabile, ca parte
din vânzările totale de energie.
În prezent, din cauza schimbărilor sistemului de
suport privind certificatele verzi, o estimare corectă a
trendului viitor privind prețul energiei, precum și cel
al certificatelor verzi, este dificilă, ceea ce întărește
incertitudinea privind mediul general de afaceri și
analiza profitabilității. Condițiile de piață existente
au condus la o întârziere în vânzarea certificatelor
verzi. În consecință, este dificil pentru investitori să
întocmească o previziune a veniturilor viitoare.
Sumarul principalelor modificări din punct de vedere
legislativ, survenite în cursul anului 2014 și având un
impact major în reducerea vânzărilor din certificate
verzi, cuprinde următoarele:
amânarea la tranzacționare a unui certificat verde, »
începând cu 01.07.2013 și până la 31.12.2017 și
posibilitatea tranzacționării lor în mod eșalonat,
trimestrial, începând cu 01.01.2018;
exceptarea consumatorilor industriali energo- »
intensivi la achiziția certificatelor verzi de până la
85% din consumul de energie al acestora;
reducerea termenului de valabilitate al »
certificatelor verzi de la 16 la 12 luni;
cota de energie electrică produsă din SRE, »
aplicabilă pentru anul 2014, stabilită la 11,1 % din
consumul final brut de energie.

Ar trebui menționat faptul că producerea și vânzarea
energiei eoliene depind de un număr de variabile,
incluzând condițiile de vânt, numărul zilelor fără
activitate, termenilor contractului de racordare și
ai contractului de vânzare, precum și prețurilor la
energia electrică.
Structura veniturilor în anul 2013 și trimestrial în
anul 2014 (euro):Market liquidity under the green certificate support
scheme results from the obligation on the companies
selling electricity to end consumers to purchase and
redeem green certificates in keeping with the prescribed
minimum quotas for energy derived from renewable
sources as a proportion of total energy sales.
As a result of the changes made to the green certificate
support scheme, it is not currently possible to make
reliable predictions as to future electricity and green
certificate prices, something which only increases the
uncertainty about the general business environment
and profitability in the sector. Existing market
conditions have caused a delay in the sale of green
certificates. As a consequence, it is very difficult for
investors to make predictions about future revenue.
The main legislative changes that brought about a
significant decline in the sale of green certificates
during 2014 are as follows:
postponement of trading in green certificates »
granted between 1 July 2013 and 31 December
2017 and tradable in quarterly instalments as of 1
January 2018;
exemption from the green certificate support »
scheme for up to 85% of the energy consumption
of certain industrial consumers of green electricity;
reduction in the period of validity for green »
certificates from 16 to 12 months;
quota of electricity to be produced from renewable »
energy sources in 2014 set at 11.1% of the gross
final consumption of electricity.
It should be noted that the generation and sale of
wind energy depends on a number of variables,
including wind conditions, the number of stoppage
days, the terms of the connection and sales
agreements, and electricity prices.

Breakdown of revenue derived during 2013 and
quarterly in 2014 (EUR):
2013 Q1 2014 Q2 2014 Q3 2014
Average price of green certificate 45 39 28 30
Average price of electricity 29 29 28 30
Percentage revenue from green certificates 67,00% 50,00% 45,00% 45,00%
86»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Performanța parcului eolian nu este influențată
de variația costului utilitaților, deoarece nu
se folosește combustibil pentru producerea
energiei din activitatea operațională a parcului,
ceea ce reprezintă un avantaj important în fața
producătorilor de energie tradițională.
Ca urmare a unui studiu realizat asupra unui eșantion
de proiecte energetice, costurile medii de exploatare
înregistrate anual de companii sunt relativ reduse în
comparație cu costul investiției realizat, fiind situate
la un preț de piață aflat în intervalul 55.000 de euro
și 60.000 de euro, fără a lua în calcul cheltuiala cu
deprecierea. Nivelul acestora depinde, în principal,
de tipul turbinelor eoliene, de termenii și condițiile
agreate cu furnizorul la momentul achiziției și după
aceea, pot include cheltuielile de întreținere și
exploatare, piese de schimb și reparații. În practică,
costurile cu întreținerea sunt de regulă mai mici în
primii doi ani de operare și, de remarcat este faptul că,
o calitate superioară a turbinelor presupune costuri
operaționale reduse și o productivitate ridicată.
Alte costuri operaționale ar putea include impozitele
și taxele locale, asigurarea, supervizarea și
managementul parcului, închirierea, costurile de
echilibare și consultanță.
Costurile cu echilibrarea sunt legate de certitudinea The operation of wind farms is not affected by
fluctuations in the price of basic commodities, as
wind farms do not require fuel to produce energy.
This represents a significant advantage of wind over
conventional energy sources.

The operating costs of a wind farm are relatively low
compared with the level of investment required.
The running costs for onshore wind farms (without
depreciation) can vary between EUR 55,000 and EUR
60,000/MW a year, which accounts for around 50% of
the total operating costs. The final amount depends
mainly on the type of wind turbine used and the
terms and conditions agreed with the provider at the
moment of acquisition, and may subsequently also
include regular maintenance and administration,
spare parts and repairs. In practice, for the first two
years lower maintenance fees are usually offered. It
should be noted that higher quality turbines result
in lower operation and maintenance costs, as well as
higher levels of productivity.
Other operating costs associated with wind
power plants include real estate taxes, insurance,
supervision and management, the cost of the lease,
balancing costs and miscellaneous consultancy fees.Costurile de exploatare ale parcurilor eoliene
Wind farm running costs
previziunilor asupra condițiilor de densitate a energiei
eoliene pentru o perioadă de 24 de ore, urmând în
mod direct prognoza. Prin urmare, acest element de
cost este extrem de dificil de determinat, cu toate că
distribuția costurilor cu echilibrarea dintre investitor
și centrala energetică este reglementată în mod
diferit în contractele individuale de vânzare a energiei.
În general, costul cu echilibrarea constituie o parte
substanțială din costurile totale și se poate ridica și
până la 20% din venitul anual al vânzărilor de energie.
Asigurarea reprezintă o altă componentă de cost care
este în strânsă corelație cu dimensiunea și valoarea
parcului eolian, precum și cu vechimea acestuia.
Trebuie remarcat faptul că valoarea primei anuale
va depinde de acoperirea asigurării selectate (toate
riscurile de proprietăți, pierderile de profit, instalații,
pierderile cauzate de defecțiuni ale utilajelor,
asigurare de răspundere civilă, etc.). Se estimează că,
în funcție de alegerea tipului de asigurare, acest cost
anual va fi cuprins între 2.000 și 6.000 de euro pentru
1 MW de capacitate instalată.Energy balancing costs are based on the forecast of
wind power density for the 24-hour period directly
following the forecast. This cost item is therefore
extremely difficult to determine, and the sharing
of the balancing obligation between investor and
power plant is done different depending on each
individual energy sales contract. Generally speaking,
the balancing cost will account for a substantial
proportion of the total costs, and may amount to
as much as 20% of the annual income derived from
energy sales.
Insurance is another cost item that is closely
correlated with the size and value of the wind farm
as well as its age. It should be noted that the level
of the annual premium will depend on the chosen
insurance coverage (all-risks property insurance, loss
of profits insurance, machinery failure insurance, civil
liability, etc.). Depending on the choice of insurance
cover, this cost item is estimated at between EUR
2,000 and EUR 6,000 per year for every 1 MW of
installed capacity.
87Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

În ceea ce privește anul 2014, viitorul parcurilor
eoliene va fi afectat nu numai de factori precum
alegerea corectă a locației, caracterizată prin
densitatea adecvată a energiei eoliene sau accesul
la infrastructură, dar și de alegerea optimă a
turbinelor, ridicarea lor pe stâlpi și o mentenanță
eficientă. În România, perioada medie de
rentabilitate a capitalului investit (RCI) variază între
11 și 19 ani aproximativ. In 2014, wind farm productivity will be affected
not only by such factors as choice of location (i.e.
wind power density) and access to infrastructure.
It will also depend on choice of turbine, turbine
height and good maintenance. In Romania, the
average return on equity (ROE) period ranges
between 11 and 19 years. România este considerată ca fiind una dintre
cele mai atractive țări europene, având în vedere
condițiile naturale de operare a parcurilor eoliene,
cu o productivitate anuală medie de
2.200-2.800 MWh/ MW.
Estimând că sistemul actual de susținere al energiei
regenerabile este menținut, și luând în calcul o
creștere a prețului energiei cu rata inflației, perioada
medie de rentabilitate a capitalului investit (RCI)
variază între 9 și 14 ani aproximativ pentru un parc
eolian care realizează costurile investiției în anul 2013.Romania is one of Europe’s most attractive
countries in terms of the natural conditions
required for successful wind farm operation
(windiness), with a medium yearly productivity of
2,200-2,800 MWh/MW.
Assuming that the current support scheme continues
and that electricity prices continue to rise in line
with inflation, then the average return on equity
(ROE) period will ranges between 9 and 14 years in
the case of an onshore wind farm for which capital
expenditure was incurred in 2013.Analiza profitabilității
Profitability analysis
RCI medie (pe MWW)
Average ROE (per MW) )
Venituri (mii euro)Costul de exploatare
estimat anual (mii euro)Costul investiției (mii
euro)Perioada de rentabilitate
a capitalurilor proprii
(RCI) (ani)
Income (thousand EUR)Estimated annual
operation cost (thousand
EUR)Investment cost
(thousand EUR)Return on equity (ROE)
period (years)
Rentabilitate
anuală (MWh)

Annual
productivity
(MWh)1800 177 60 1700 14
2200 217 60 1700 11
2600 256 60 1700 9
Perioada medie de rentabilitate a capitalului investit (RCI) variază între 9 și 14 ani aproximativ
Average return on equity (ROE) period ranges between 9 and 14 years
88»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Conform analizelor efectuate, rata internă de
rentabilitate (IRR) poate înregistra în medie 10%, iar
printre factorii cu infuență majoră, se numără efectul
fluctuației cursului valutar, precum și alte riscuri
financiare sau legislative cu privire la certificatele verzi.
Cu toate acestea, perioadele de recuperare a investiției
pot diferi în mod semnificativ, în funcție de amploarea
proiectului, tehnologia aplicată, locația proiectului și de
alți factori. Este de menționat faptul că durata de viață
a proiectului (care în medie este de 20 de ani) și costurile
legate de modernizarea sau de lichidarea centralei
electrice de la sfârșitul perioadei de funcționare trebuie,
de asemenea, să fie luate în considerare atunci când se
analizează profitabilitatea investiției.
Mai mult decât atât, investitorii ar trebui să investigheze
condițiile economice actuale și previzionate, și, în mod
special, să fie atenți la schimbările legislative propuse,
care pot limita în mod semnificativ atractivitatea
investițiilor în parcuri eoliene.According to analyses performed, the average
internal rate of return (IRR) could reach 10% and
depends heavily on factors such as foreign exchange
fluctuations, financing risks and local legislation
changes affecting green certificates.
However, periods of return on investment can vary
significantly, depending on the scale of the project,
the technology used, project location and other
factors. It should be noted that the project lifespan
(on average 20 years) and costs pertaining to the
modernisation or liquidation of the power plant at
the end of the operating period also need to be taken
into account when looking at profitability.

Moreover, investors must take into consideration
current and future economic conditions, especially
any planned changes to the legal regulations,
which may significantly affect the attractiveness of
investing in wind farms.RCI medie (pe MWW)
Average ROE (per MW) )
Venituri (mii euro) Costul de exploatare
estimat anual (mii euro)Costul investiției (mii
euro)Perioada de rentabilitate
a capitalurilor proprii
(RCI) (ani)
Income (thousand EUR)Estimated annual
operation cost (thousand
EUR)Investment cost
(thousand EUR)Return on equity (ROE)
period (years)
Rentabilitate
anuală (MWh)

Annual
productivity
(MWh)1800 151 60 1700 19
2200 185 60 1700 14
2600 218 60 1700 11
Perioada medie de rentabilitate a capitalului investit (RCI) variază între 11 și 19 ani aproximativ
Average return on equity (ROE) period ranges between 11 and 19 years
89Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Rudolf Lukavsky

Consultant Comercial, Ambasada Austriei în București
Commercial Consultant, Austrian Embassy in Bucharest
Potrivit Ministerului Federal al Agriculturii, Silviculturii,
Mediului și Gospodăririi Apelor din Austria, consumul
național brut de energie din Austria a crescut cu
35% din 1990 pentru a ajunge la 1.421 PJ în 2012.
Principalul motiv pentru creșterea consumului de
energie în această perioadă este nivelul mai ridicat
al cererii finale de energie deși, în comparație cu
2010, consumul național brut a scăzut cu 2,5%. 67,1%
din consumul național brut total de energie este
reprezentat de combustibili fosili: petrolul și produsele
petroliere au avut o pondere de 35,4%, în timp ce
gazele și cărbunii au reprezentat 22% și respectiv 9,7%.
Începând cu anul 2001, volumul de energie electrică
importată utilizată pentru a satisface consumul intern
a depășit volumul de energie electrică exportată în
Austria. În consecință, creșterea ponderii energiei
din surse regenerabile nu are doar un impact asupra
mediului – aceasta crește, de asemenea, producția
națională de energie în Austria și, în plus, reduce
dependența Austriei de prețurile de pe piața mondială
pentru combustibilii fosili și de importurile de energie
electrică în general.
Conform celui mai recent raport de mediu emis
de Ministerul Federal al Agriculturii, Silviculturii,
Mediului și Gospodăririi Apelor din Austria, ponderea
energiei din surse regenerabile în Austria a crescut
continuu pentru a ajunge la 32,16% din consumul
final brut de energie în 2010. În conformitate cu
Directiva UE 2009/28/CE privind promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile, Austria s-a
angajat să atingă obiectivul de 34% până în anul
2020. Având în vedere ratele recente de creștere,
acest obiectiv va fi ușor de îndeplinit. Ca parte a
Pachetului European pentru Climă și Energie (care
a fost convenit de către Parlamentul și Consiliul
European în decembrie 2008 și a devenit lege în iunie
2009), Austria s-a angajat, de asemenea, la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră care nu sunt supuse
la tranzacționarea emisiilor cu cel puțin 16%, precum
și la îmbunătățirea eficienței energetice cu 20%.
Pentru a atinge obiectivele Pachetului European
pentru Climă și Energie, Austria a stabilit o strategie
energetică națională. Unul dintre principalele
obiective ale Strategiei este stabilizarea consumului
final de energie în funcție de nivelurile din 2005. According to the Austrian Federal Ministry of
Agriculture, Forestry, Environment and Water
Management the gross national consumption of
energy in Austria has increased by 35% since 1990
to reach 1,421 PJ in 2012. The main reason for the
increase in energy consumption in this period is
the higher level of final demand for energy, though
compared to 2010, the gross national consumption
decreased by 2.5%. 67.1% of the total gross national
consumption of energy is met by fossil fuels: oil and
oil products accounted for a share of 35,4%, while gas
and coal accounted for 22% and 9,7%, respectively.
Since 2001 the volume of imported electricity
used to meet domestic consumption has exceeded
the volume of exported electricity in Austria.
Accordingly, the increase in the share of renewable
energy not only has an environmental impact – it
also increases national energy production in Austria
and, moreover, reduces Austria’s dependence on
world market prices for fossil fuels and imports of
electricity in general.

According to the latest environmental report issued
by the Austrian Federal Ministry of Agriculture,
Forestry, Environment and Water Management,
the share of renewable energy in Austria grew
continuously to reach 32.16% of gross final energy
consumption in 2010. According to EU Directive
2009/28/EC on the promotion of the use of energy
from renewable sources, Austria has committed to
reach the target of 34% by the year 2020. Considering
recent growth rates, this target will be easily met.
As part of the European Climate and Energy Package
(which was agreed by the European Parliament and
Council in December 2008 and became law in June
2009), Austria has also committed to reducing its
greenhouse gas emissions not subject to emissions
trading by at least 16% as well as improving energy
efficiency by 20%. To achieve the objectives of the
European Climate and Energy Package, Austria
established a domestic Energy Strategy. One of the
main goals of the Strategy is the stabilization of final
energy consumption based on 2005 levels.
90»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Austria are o vastă experiență în proiectarea,
construirea și exploatarea instalațiilor de energie
regenerabilă. Mai exact, utilizarea de sisteme termice
solare, utilizarea biomasei drept combustibil și
contractarea energiei ca un instrument de finanțare
sunt toate exemple de transfer de cunoștințe la nivel
instituțional în cadrul Parteneriatului pentru Energie
dintre Austria și România. Pe baza acestor principii,
Austria este capabilă să demonstreze că cooperarea
dintre sectorul public și cel privat, inclusiv sub forma
modelelor de parteneriat public-privat, ar putea servi
ca bază pentru o industrie energetică eficientă în care
considerentele de mediu, securitatea aprovizionării
și protecția consumatorilor și a producătorilor de
energie sunt compatibile.
Companiile energetice austriece acționează ca
și pionieri în domeniul energiei regenerabile în
România. Investitorii austrieci au inființat primele
centrale pe bază de biomasă din România, în
special în ceea ce privește fabricile din industria de
prelucrare a lemnului. Companiile austriece au fost,
de asemenea, primele care s-au implicat în industria
eoliană românească, construind primele centrale
eoliene de mari dimensiuni în regiunea Dobrogea,
din zona Mării Negre. Începând cu jumătatea anului
2014, investitorii austrieci au fost responsabili pentru
mai mult de 300 de MW din capacitatea parcurilor
eoliene operaționale din România. Cu toate acestea,
deciziile politice netransparente și imprevizibile
referitoare la sistemul de subvenții pentru energia
regenerabilă au cauzat un pas înapoi major pentru
industrie. Aceste măsuri nu numai că au adus
turbulențe în sectorul energiei regenerabile, dar au
determinat, de asemenea, deteriorarea reputației
României ca o destinație de afaceri.Austria has extensive experience in the planning,
construction and operation of renewable energy
plants. In particular, the use of thermal solar
systems, the use of biomass as a fuel and energy
contracting as a financing tool are all examples of
knowledge transfer on an institutional level within
the framework of the Energy Partnership between
Austria and Romania. Based on these principles,
Austria is able to help demonstrate that cooperation
between the public and the private sector, also in
the form of PPP models, could serve as the basis for
an efficient energy industry in which environmental
considerations, security of supply and consumer and
energy producer protection are all compatible.

Austrian energy companies count as pioneers in
the field of renewable energy in Romania. Austrian
investors have established the first biomass plants
in Romania, especially in terms of factories in the
wood processing industry. Austrian companies were
also the first to become involved in the Romanian
wind industry, building the first large wind plants
in the Dobrogea region in the Black Sea area. As of
mid-2014, Austrian investors have been responsible
for more than 300 MW of operational wind farm
capacity in Romania. However, untransparent and
unpredictable political decisions regarding the
subsidy scheme for renewable energy have caused
a major setback for the industry. These measures
have not only brought the renewable energy sector
in turbulence, but also caused damage to the
reputation of Romania as a business location.
91Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Other renewable
energy sourcesAlte surse de
energie regenerabilă

Sursa: REN21 / Source: REW21Renewable energy is energy derived from natural
resources that are naturally replenished. These
include, without limitation: sunlight, wind, rain,
tides and geothermal heat. Given the advantages of
E-RES in terms of lower levels of pollution, their use
by millions of households and wide geographical
distribution (compared with traditional energy),
climate change concerns, increasing oil prices and the
global financial crisis, many governments have already
adopted regulations and policies aimed at supporting
the industry.
This chapter looks at the other forms of E-RES apart
from wind energy:
solar energy, » uses solar radiation to produce either
electricity, using photovoltaic (PV) technology, or
thermal energy via thermal solar conversion;
hydropower » used to produce electricity at
hydroelectric power plants with installed
capacities of 10 MW or less (“small hydropower”)
or those with capacities of 10 MW or more (“large
hydropower”);
biomass » an energy source derived from the
biodegradable fraction of products, waste from
agriculture, forestry or interfacing industries
(including vegetable and animal substances), as
well as industrial and urban waste;
geothermal energy » produced through the efficient
exploitation of the energy stored in subterranean
hydro-geothermal deposits and layers.

The table below shows the top five countries in terms
of the amount of installed capacity of the above
alternative energy sources as at 31 December 2013:
Putere/Power 1 2 3 4 5
Putere regenerabilă (inclusiv hidro)/
Renewable power (incl. hydro)China/
China SUA/
United StatesBrazilia/
BrazilCanada/
CanadaGermania/
Germany
Putere regenerabilă (exclusiv hidro)/
Renewable power (not incl. hydro)China/
ChinaSUA/
United StatesGermania/
GermanySpania/Spain
Italia/ItalyIndia/
India
Putere geotermală/
Geothermal powerSUA/
United StatesFilipine/
PhilippinesIndonezia/
IndonesiaMexic/
MexicoItalia/
Italy
Putere hidro/
HydropowerChina/
ChinaBrazilia/
BrazilSUA/
United StatesCanada/
CanadaRusia/
Russia
Fotovoltaic/
Solar PVGermania/
GermanyChina/
ChinaItalia/
ItalyJaponia/
JapanSUA/
United StatesEnergia din surse regenerabile este energia obținută
din resurse naturale, care se reîntregesc în mod
natural. Fără a reprezenta o listă exhaustivă, acestea
se referă la: soare, vânt, ploaie, maree și surse
geotermale. Având în vedere avantajele reprezentate
de aceste energii din surse regenerabile (E-SRE),
și anume poluare mai redusă, utilizarea de către
milioane de gospodării, răspândirea geografică
mare comparativ cu sursele tradiționale de energie,
schimbările climatice, creșterea prețului petrolului
și criza financiară globală, numeroase guverne au
adoptat reglementări și politici în scopul susținerii
acestei industrii.
Acest capitol este dedicat celorlalte E-SRE, excluzând
energia eoliană, precum:
energia solară, » provenită din radiația solară,
din care se obține energie electrică pe baza
tehnologiei fotovoltaice sau energie termală prin
metode de conversie termo-solară;
energia hidro » este energia produsă în
hidrocentrale cu o capacitate instalată de cel
mult 10 MW (categoria „micro hidrocentrale”) și
hidrocentrale cu o capacitate instalată de peste
10 MW (categoria „hidrocentrale mari”);
biomasa » reprezintă fracțiunea biodegradabilă
a produselor, deșeurilor și reziduurilor din
agricultură, silvicultură sau sectoare industriale
conexe, inclusiv substanțe vegetale și animale, dar
și deșeuri industriale și municipale;
energia geotermală » rezultă din energia stocată în
depozite și straturi subterane hidrogeotermale,
exploatate într-o modalitate eficientă.

Un top 5 al țărilor cu cel mai mare număr de MW
instalați din sursele alternative de mai sus este
prezentat mai jos, cu data de referință 31 decembrie
2013:
93Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Păcură / Fuel oil
Păcură / Fuel oilEolian / Wind
Eolian / Wind Eolian / Wind
Solar / PV
Solar / PVGaz / Gas
Gaz / GasCărbune / Coal
Cărbune / Coal7MW / 0%
220MW / 1%11.895MW / 26%
11.159MW / 32% 16.750MW
37%
11.010MW / 31%Deșeuri / Waste
Deșeuri / Waste 50MW / 0%
180MW / 1%Geotermal / Geothermal
Geotermal / GeothermalGeotermal / Geothermal5MW / 0%
10MW / 0%
Valuri și maree /
Wave and tidalValuri și maree /
Wave and tidal6MW / 0%
1MW / 0%Nuclear / Nuclear22MW / 0%
Biomasă / Biomass1.338MW / 3%
Biomasă / Biomass1.455MW / 4%Hidro / Hydro424MW / 1%
Hidro / Hydro1.216MW / 3%Solar concentrat /
CSP833MW / 2%
Solar concentrat / CSP419MW / 1%10.535MW
23%
7.491MW / 21%3.065MW / 7%
1.900MW / 5%Ponderea capacităților energetice nou instalate în UE în 2012 (MW)
Ponderea capacităților energetice nou instalate în UE în 2013 (MW)2012 share of new power capacity installations in EU (MW)
2013 share of new power capacity installations in EU (MW)
Sursa: AEEE / Source: EWEAThere was a total of 35 GW of new electricity
generating capacity installed in the EU during 2013, 10
GW fewer than in 2012. The share of wind power in new
energy installations rose from 27% (11.9 GW) in 2012 to
32% (11.2 GW) in 2013. New solar plants accounted for
the second largest amount of new installations in 2013,
at almost 31.5% (11 GW), which represents a fall on
2012, when new PV plants were in pole position with
37% (16.8 GW); this was followed by gas at 21% (7.5
GW), compared with 23% (10.5 GW) in 2012.
No other technologies can compare to wind, PV and gas
in terms of new installations across the EU in 2012 and
2013.În UE 35 GW de capacități generatoare de
electricitate au fost instalați în total în 2013, cu 10
GW mai puțin decât în 2012. Energia eoliană și-a
majorat ponderea în capacitățile nou instalate de
la 27% (11,9 GW) în 2012 la 32% (11,2 GW) în 2013.
Centralele fotovoltaice noi au ocupat locul secund în
2013 cu aproape 31,5% (11 GW), compativ cu 2012,
când noile parcuri fotovoltaice au ocupat prima
poziție cu 37% (16,8 GW), urmate de gaz, cu 21% în
2013 (7,5 GW) și 23% în 2012 (10,5 GW).
În privința noilor instalări de capacități în UE în 2012
și 2013, nicio altă tehnologie nu se compară cu cele
eoliene, fotovoltaice și pe bază de gaz.
94»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Păcură / Fuel oil
Păcură / Fuel oilEolian / Wind
Eolian / Wind Solar / PV
Solar / PVGaz / Gas
Gaz / GasCărbune / Coal
Cărbune / Coal
50.548MW / 5%
47.528MW / 5%11%
106.041MW
13%
117.288MW 7%
68.990MW
9%
80.000MW Deșeuri / Waste
Deșeuri / Waste 3.854MW / 0%
4.219MW / 0%Geotermal / Geothermal
Geotermal / Geothermal1.487MW / 0%
765MW / 0%Turba / Peat
Turba / PeatValuri și maree /
Wave and tidal
Valuri și maree /
Wave and tidal2.030MW / 0%
1.808MW / 0%260MW / 0%
262MW / 0%Nuclear / Nuclear
Nuclear / Nuclear120.261MW / 13%
122.328MW / 14%Biomasă / Biomass7.315MW / 1%
Biomasă / Biomass0%
11.288MW Hidro / Hydro14%
126.354MW
Hidro / Hydro16%
140.054MW Solar concentrat /
CSP
Solar concentrat /
CSP1.890MW / 0%
2.309MW / 0%23%
214.993MW
22%
201.000MW 24%
227.877MW
19%
171.405MW Ponderea capacităților energetice nou instalate în UE în 2013 (MW)Ponderea în totalul capacităților energetice instalate în UE – 2012 (MW)
Ponderea în totalul capacităților energetice
instalate în UE – 2013 (MW) 2013 share of new power capacity installations in EU (MW) 2012 share of total installed power capacity in EU (MW)
2013 share of total installed power capacity in EU (MW) The share of coal in new power installations in the
EU fell from 7% in 2012 (3.1 GW) to 5% (1.9 GW) in
2013, while biomass and hydro both increased to
4% and 3.5%, respectively, as can be seen from the
above charts.
The share of wind power in total installed power
capacity rose from 11% (106 GW) in 2012 to 13%
(117.3 GW) in 2013. Over the same period, the
amount of installed hydro and solar capacity
also increased from 14% to 16% and 7% to 9%,
respectively, as depicted below.Tehnologia pe bază de cărbune și-a diminuat
ponderea în instalările noi din UE de la 7% în 2012
(3,1 GW) la 5% (1,9 GW) în 2013, în timp ce biomasa și
hidroenergia și-au sporit cota la 4% si respectiv 3,5%,
după cum se indică în graficele de mai sus.
Ponderea centralelor eoliene în capacitatea totală
instalată a crescut de la 11% (106 GW) în 2012 la
13% (117,3 GW) în 2013. În același timp, capacitățile
instalate în hidrocentrale și parcuri fotovoltaice s-au
majorat de la 14% la 16%, și respectiv de la 7% la 9%,
după cum reiese din graficele de mai jos.
95Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Renewable energy as a proportion of total power
capacity increased by 16.6% over the period, from
33.9% of total capacity in 2012 to 39.6% in 2013.
Following Romania accession’s to the EU, it was
decided to encourage exploitation of domestic E-RES
with the aim of reducing imports and improving
energy security while respecting environmental
regulations. The strategy of exploiting E-RES adopted
through GD 1535/2003 establishes the different
types of energy sources and the potential for E-RES in
Romania:
The same legislation that applies to wind energy
also applies to other forms of E-RES, i.e. Law 220. The
green certificates are valid for 12 months. The law
establishes national targets for the amounts of electricity
produced using E-RES as a proportion of the gross final
consumption of electricity (including electricity produced
by hydropower plants with installed capacities of more
than 10 MW) for the years 2010, 2015 and 2020 at 33%,
35% and 38%, respectively.
The mandatory national quotas for E-RES that benefit
from the green certificate support scheme for the period
2010-2014 are given in the table below.
Sursa: HG 1535/2003 / Source: GD 1535/2003Sursa regenerabilă de energiePotențialul
energetic anual Echivalent economic
energie (mii tep)Aplicație
Renewable energy sourceAnnual energy
potentialEnergy economic
equivalent
(thousand tep)Application
Energie solară / Solar energy:
termică / thermal 60×10^6 GJ 1433 Energie termică / Thermal energy
fotovoltaică / photovoltaic 1200 GWh 103 Energie electrică / Electricity
Energie eoliană / Wind energy 23000 GWh 1978 Energie electrică / Electricity
Energie hidro, din care / Hydro energy, of which: 40000 GWh 3440 Energie electrică / Electricity
sub / under 10 MW 6000 GWh 516 Energie electrică / Electricity
Biomasă / Biomass 318×10^6 GJ 7597 Energie termică / Thermal energy
Energie geotermală / Geothermal energy 7×10^6 GJ 167 Energie termică / Thermal energy
An/Year 2010 2011 2012 2013 2014
Cota/Quota 8,30% 10,00% 12,00% 14,00% 11,10%În decursul aceleiași perioade, ponderea energiei
regenerabile în totalul capacităților energetice a
crescut cu 16,6%, de la 33,9% în 2012 la 39,6% în 2013.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană
au fost adoptate hotărâri pentru încurajarea exploatării
E-SRE interne în scopul reducerii importurilor și îmbună-
tățirii siguranței alimentării cu energie în condițiile
respectării normelor de protecție a mediului. Strategia
de valorificare a surselor regenerabile de energie
adoptată prin HG 1535/2003 definește tipurile de surse
și prezintă potențialul energetic al E-SRE din România:
Cadrul legislativ național aplicabil altor E-SRE este
același ca și pentru energia eoliană și anume Legea
220. Valabilitatea unui certificat verde este de 12
luni. Acest act normativ stabilește țintele naționale
privind ponderea energiei electrice produse din
E-SRE în consumul final brut de electricitate pentru
anii 2010, 2015 și 2020: 33%, 35% și respectiv 38%,
inclusiv energie electrică obținută în hidrocentrale
având capacități instalate care depășesc 10 MW.
Cotele anuale obligatorii de E-SRE care beneficiază de
sistemul de promovare prin certificate verzi pentru
perioada 2010 – 2014 sunt prezentate în tabelul
următor:
96»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

1 Certificat Urbanism
City Planning Certificate2.1 Aviz amplasament
Site approval
2.3 Aviz tehnic de
racordare / Technical
connection permit
6.1 Încheiere
contract racordare
Connection Agreement
6.2 Punere sub tensiune
capacități de producție
Power-up the
production line2.2 Studiu de soluție
Feasibility study
7 Autorizație de mediu
Environmental permit3 Acord mediu
Environmental approval
8 Licență producere
Operational licence4 Autorizație de
înființare
Setting-up
authorizationAutorități Publice Locale
Local Public AuthoritiesOperatorii de rețea
Network OperatorsAutorități de protecție
a mediului
Environmental AuthoritiesANRE
5 Autorizație
de construire
Building permit
Sursa: PNAER / Source : PNAERAccording to Law 23, which came into force on
14 March 2014, as of 2014 the ANRE is to begin
monitoring the yearly quotas of electricity produced
from renewable energy sources under the green
certificate promotion system. Depending on the
progress made towards achieving the national target
and the impact on the end consumers, the agency
will estimate and notify the government by 30 June
of the current year in respect of the amount of the
annual mandatory quota of electricity produced
from renewable energy sources under the green
certificate promotion system for the following year.
For the period 2015-2020, the annual mandatory
quota will be established on an annual basis and
approved by government decision within 60 days of
the date of communication by the ANRE.

The stages through which a production facility using
E-RES according to the National Renewable Energy
Action Plan (Planul Național de Acțiune în Domeniul
Energiei din Surse Regenerabile – PNAER) must pass
are as follows:În conformitate cu noua Lege 23 din 14 martie 2014,
ANRE va monitoriza începând cu 2014 cota anuală de
energie electrică produsă din surse regenerabile de
energie care beneficiază de sistemul de promovare
prin certificate verzi și, în funcție de gradul de
realizare a obiectivului național și de impactul
la consumatorul final, estimează și informează
Guvernul până la data de 30 iunie a anului curent
asupra nivelului cotei anuale obligatorii de energie
electrică produsă din surse regenerabile de energie,
care beneficiază de sistemul de promovare prin
certificate verzi pentru anul următor.
Pentru perioada 2015-2020, cota anuală obligatorie
de energie electrică produsă din surse regenerabile
de energie, care beneficiază de sistemul de
promovare prin certificate verzi este stabilită anual
și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de
60 de zile de la data comunicării de către ANRE.
Etapele realizării și punerii în funcțiune a unei
capacități de producție utilizând E-SRE conform
Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei
din Surse Regenerabile (PNAER) sunt următoarele:
97Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Law 220 also established the following periods of
applicability for the support scheme for electricity
produced using E-RES, including electricity produced
during trial periods, upon accreditation by the ANRE,
provided the commissioning or refurbishments are
made by the end of 2016:
15 years – for electricity produced by new »
groups of power plants or new power plants, by
hydropower produced at plants with installed
capacities of 10 MW or less, and from wind, solar,
geothermal, biomass, bio liquids, biogas and gas
from waste
10 years – for electricity produced by refurbished »
hydropower groups with installed capacities of 10
MW or less
3 years – for electricity produced by non- »
refurbished hydropower groups with installed
capacities of 10 MW or less

The law goes on to state that the support scheme
does not apply to the following:
electricity produced from fuel derived from »
biomass, imported industrial and/or urban waste,
regardless of the installed power of the plant
electricity produced at power plants by pumping »
water previously pumped into the upper basin
electricity produced at power plants using »
renewable and conventional energy sources in the
same combustion installation, where the energy
of the conventional fuel used exceeds 10% of the
total energy content
electricity consumed by the power plant itself »
electricity produced in PV plants located on land »
which, on 31 December 2013, was considered
agricultural land according to the law
electricity delivered by dispatchable power »
plants in addition to the quantities of electricity
renewable energy producers notify the system
operator of on an hourly basis

electricity produced at power plants placed on »
vehicles of any kind
Legea 220 stabilește, de asemenea, perioada de
aplicare a sistemului de promovare a energiei electrice
produse din surse regenerabile, inclusiv pentru energia
electrică produsă în perioada de probă, pe baza
deciziei de acreditare emise de ANRE, dacă punerile în
funcțiune, respectiv retehnologizările, se realizează
până la sfârșitul anului 2016, astfel:
15 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri »
sau centrale electrice noi, din energie hidraulică
utilizată în centralele cu o putere instalată de
cel mult 10 MW, energie eoliană, energie solară,
energie geotermală, biomasă, biolichide, biogaz și
din gaz de fermentare a deșeurilor;
10 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri »
din centrale hidroelectrice cu putere instalată de
cel mult 10 MW, retehnologizate;
3 ani, pentru energia electrică produsă în grupuri »
din centrale hidroelectrice cu putere instalată de
cel mult 10 MW, neretehnologizate.

Totodată, Legea 220 prevede că acest sistem de
promovare nu se aplică pentru:
energia electrică produsă din combustibil care »
provine din biomasă, deșeuri industriale și/sau
municipale achiziționate din import, indiferent de
puterea instalată a centralei electrice;
energia electrică produsă în centrale cu acumulare »
prin pompaj din apă pompată anterior în bazinul
superior;
energia electrică produsă în centrale electrice care »
utilizează surse regenerabile și convenționale de
energie în aceeași instalație de ardere, în cazul
în care conținutul energetic al combustibilului
convențional utilizat depășește 10% din
conținutul energetic total;
energia electrică aferentă consumului propriu »
tehnologic al centralei;
energia electrică produsă în centrale electrice »
fotovoltaice situate pe terenuri care, la data de
31 decembrie 2013, erau în circuitul agricol în
condițiile legii;
cantitățile de energie electrică livrate suplimentar »
de unitățile dispecerizabile față de cantitățile
de energie electrică din notificarile fizice orare
transmise de producătorii de energie electrică
din surse regenerabile de energie la operatorul de
transport și sistem;
energia electrică produsă în centrale electrice »
amplasate pe vehicule de orice fel.
98»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

In September 2014, the total capacity approved
in terms of technical connection permits and
connection agreements was as follows:
1. Solar energy
Solar energy is energy derived from the sun in the
form of solar radiation. Solar powered electrical
generation relies on photovoltaic and thermal solar
technology. These technologies can broadly be
characterised as either active or passive, depending
on the way they capture, convert and distribute
solar energy. Active solar techniques imply the use
of photovoltaic panels and solar thermal collectors
to harness energy. Passive solar techniques involve
orienting a building to face the sun, selecting
materials with favourable thermal and light
dispersing properties, and designing spaces in which
air circulates naturally.

Worldwide, solar energy achieved the milestone of
100GW of installed capacity in 2012, saving more
than 53 million tons of CO2. In Europe, photovoltaic
systems were the number one new source of
electricity generation for several years, but in
2013 Asia became the leader in this field. Globally,
photovoltaic ranks third, after hydro and wind
power. The markets leading the way in developing
this technology are China, USA, Japan and India.Sursa Aviz tehnic de racordare Contract de racordare
Source Technical connection permit Connection agreements
(MW) (MW)
Eolian / Wind 651 12836
Fotovoltaic / Solar 3768 3148
Hidro / Hydro 128 581
Biogaz / Biogas 4 18
Biomasa / Biomass 32 135
Cogenerare/ Cogeneration 356 1086
Total 4939 17804În septembrie 2014, situația avizelor și a contractelor
de racordare era următoarea:
Energia solară este energia provenită de la soare sub
forma radiației solare. Generarea energiei electrice
solare se bazează pe metode fotovoltaice și termo
solare. Tehnologiile corespunzătoare sunt în linii
mari caracterizate ca activ sau pasiv utilizatoare
de energie solară, în funcție de modul de captare,
conversie și distribuție a energiei solare. Technicile
activ solare includ folosirea panourilor fotovoltaice
și a captatorilor solar termici pentru exploatarea
energiei. Technicile pasiv solare includ orientarea
unei clădiri către soare, selectarea materialelor cu
potențial termic sau proprietățile de dispersie a
luminii favorabile și conceperea unor spații în care
circulă aerul în mod natural.
La nivel mondial, energia solară a ajuns la recordul de
100GW de capacitate instalată în 2012, economisind
mai mult de 53 milioane tone de CO2. În Europa,
sistemele fotovoltaice au fost timp de mai mulți ani
numărul unu printre sursele de generare a energiei
electrice instalate dar, în 2013 Asia a devenit liderul
numărul unu. La nivel global, acestea se situează pe
locul trei, după energia hidro și eoliană. Piețele care
domină această tehnologie sunt țări precum China,
SUA, Japonia și India. 1. Energia solară
Sursa /Source: C.N. Transelectrica S.A.
99Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

150000
120000
90000
3000060000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Europe116 249 381 580 1.283 2.264 3.258 5.274 10.970 16.777 30.352 52.462 69.699 79.952
APAC368 496 686 916 1.198 1.502 1.827 2.098 2.628 3.373 4.951 7.513 12.159 21.992
AMERICA21 24 54 102 163 246 355 522 828 1.328 2.410 4.590 8.365 13.518
China19 24 42 52 62 70 80 100 140 300 800 3.300 6.800 18.100
MEA0 0 0 0 1 1 1 2 3 25 80 205 570 953
ROW751 807 887 964 993 1.003 1.108 1.150 1.226 1.306 1.590 2.098 2.098 2.183
Total 1.275 1.600 2.050 2.614 3.700 5.086 6.629 9.146 15.795 23.109 40.183 70.168 99.691 136.698Evoluția capacităților cumulate instalate în lume 2000-2013 (MW)
Evolution of global cumulative installed capacity 2000-2013 (MW)There were almost 40 GW of new photovoltaic
systems installed around the world in 2013,
compared with the 30 GW in 2012. Of this Europe
accounted for 11 GW, representing a decrease from
the 17.7 GW installed in 2012. The leading countries
in this respect are China with 11.6 GW, Japan, 6.9
GW, and USA, 4.8 GW. On a European level, Germany
was the leader in 2013 with 3.3 GW of new capacity
installed, followed by the UK, 1.5 GW, Italy, 1.4 GW,
Romania, 1.1 GW, and Greece, 1.04 GW.
The chart below shows the growth in global
cumulative installed capacity for the period 2000-
2013Aproape 40 GW de sisteme fotovoltaice noi au fost
instalați la nivel global în 2013, o creștere de la cei
30 GW instalați în 2012. Europa a fost responsabilă
pentru 11 GW din aceștia, o scădere de la cei 17,7
GW instalați în 2012. Țările care conduc în domeniu
sunt China cu 11,6 GW, Japonia cu 6,9 GW și SUA
cu 4,8 GW. La nivel european, Germania a fost lider
anul trecut cu 3,3 GW de capacitate nouă instalată,
urmată de Marea Britanie (1,5 GW), Italia (1,4 GW),
România (1,1 GW) și Grecia (1,04 GW).
Mai jos este evoluția capacităților cumulate instalate
în lume în perioada 2000-2013 (în MW):
Sursa: AEIF / Source: EPIA
100»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Bacău
ATR 18,3
CR8m5Vaslui
ATR 6,6
CR7,6
Vrancea
ATR 9,7
CR32,6Neamț
ATR 3,0
CR2,4
Brăila
ATR 2,3
CR49,4
Constanța
ATR 21,5
CR16,9Tulcea
ATR 17,0
CR25,6
Giurgiu
ATR 123,7
CR296,6Teleorman
ATR 109,3
CR209,3Gorj
ATR 39,2
CR51,4
Mehedinți
ATR 24,8
CR49,6
Dolj
ATR 147,0
CR130,2Hunedoara
ATR 11,6
CR13,6Timiș
ATR 50,0
CR180,1Galați
ATR 4,6
CR7,4
București
ATR 1,6
CR48,1Dâmbovița
ATR 69,1
CR261,3Prahova
ATR 13,1
CR247,0Brașov
ATR 29,9
CR221,4Sibiu
ATR 62,9
CR81,6Covasna
ATR 14,4
CR26,2Harghita
ATR 0,0
CR40,7Mureș
ATR 17,4
CR38,4
Argeș
ATR 14,7
CR102,1
Vâlcea
ATR 9,9
CR17,2
Olt
ATR 48,3
CR196,4Maramureș
ATR 11,3
CR16,1
Cluj
ATR 11,1
CR90,7Sălaj
ATR 4,5
CR32,8Satu Mare
ATR 19,9
CR106,2
Alba
ATR 5,3
CR19,2Arad
ATR 102,8
CR136,5
Buzău
ATR 4,0
CR49,0
Călărași
ATR 30,3
CR77,5Ialomița
ATR 29,0
CR151,0Caraș-Severin
ATR 2,0
CR57,8Botoșani
ATR 0,5
CR3,5
Suceava
ATR 0,0
CR0,0
Iași
ATR 0,0
CR7,6Bihor
ATR 9,6
CR99,8Bistrița Năsăud
ATR 45,0
CR47,6Parcuri solare cu avize tehnice (ATR)
și contracte de racordare (CR) la data de 16 septembrie 2014
pe județe, în MW
Photovoltaic parks holding permits (ATR)
and connection contracts (CR)
at 16 September 2014
by county, in MW Sursa: prelucrare pe baza datelor Transelectrica / Source: processed based on Transelectrica data
101Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Rest of Europe
GermanyItalyUnited KingdomRomania
Greece
France
Netherlands
Switzerland
Ukraine
Austria
Denmark
Belgium
3%
30%13%14%10%
9%
6%
3%
3%
3%
2%
2%
2%
At the end of 2013 Romania had an installed capacity
of 1,155 MW, of which 41 MW were already installed
in the previous years, achieving 2.5% of the EU 28’s
capacity in only one year. However, this level of
growth is not expected to continue in the following
years. The drastic reduction in the number of green
certificates is currently the number one obstacle to
market growth in Romania.
According to an ICEMENERG study, solar radiation in
Romania is at a maximum in June (1.49 kWh/sqm/
day) and a minimum in February (0.34 kWh/sqm/
day). The study also divides the country into five
areas in terms of the level of annual average solar
flows. The area of Dobrogea and the majority of the
Romanian Plain (Câmpia Română) has the highest
potential, with the intensity of solar radiation
exceeding 1,350 kWh/sqm/year. This is followed by
the northern part of the Romanian Plain, Piedmont
Plateau (Podișul Getic), the Subcarpathians in the
Oltenia and Muntenia regions; the majority of the
Danube Plain, the southern and central parts of the
Moldavian Plateau, and the Western Plain and Hills
and western part of the Transylvanian Plateau, where
the solar radiation ranges between 1,300 and 1,400
MJ/sqm. Overall, more than 50% of the Romanian
landmass enjoys an annual average solar energy flow
of 1,275 kWh/sqm.
.Capacitatea totală instalată în România la sfârșitul
anului 2013 a fost de 1.155 MW, dintre care 41 MW
au fost instalați în anii precedenți, atingând 2,5%
din capacitatea EU28 în numai un an. Acest nivel de
dezvoltare nu este preconizat de către experți să
fie menținut în următorii ani. Reducerea drastică a
certificatelor verzi este în prezent prima cauză care
limitează creșterea pieței din România.
Conform unui studiu în privința radiației solare
întocmit de ICEMENERG, ecartul lunar al valorilor
de pe teritoriul României atinge valori maxime în
luna iunie (1,49 kWh/mp/zi) și valori minime în
luna februarie (0,34 kWh/mp/zi). Conform aceleiași
surse, având în vedere distribuția fluxurilor medii
anuale ale energiei solare incidente pe suprafața
orizontală pe teritoriul României, au fost identificate
cinci zone. Cel mai ridicat potențial acoperă
Dobrogea și o mare parte din Câmpia Română, unde
intensitatea radiației solare depășește 1.350 kWh/
mp/an, urmată de nordul Câmpiei Române, Podișul
Getic, Subcarpații Olteniei și Munteniei și o bună
parte din Lunca Dunării, sudul și centrul Podișului
Moldovenesc, Câmpia și Dealurile Vestice și vestul
Podișului Transilvaniei, unde intensitatea radiației
solare se situează între 1.300 și 1.400 MJ/mp. În
general, mai mult de 50% din teritoriul României
beneficiază de un flux de energie mediu anual de
1.275 kWh/mp.The chart below shows the European market for solar
power in 2013Împărțirea de pe piața europeană a energiei solare în
2013 este ilustrată mai jos:
Sursa: AEIF / Source: EPIACapacitatea totală
instalată 10,975 MW
Total installed
capacity 10,975 MW
102»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

3500
3000
2500
2000
1500
5001000[MW]
United States Philippines Indonesia Mexico Italy New Zealand Iceland JapanSursa: Asociația pentru Energie Geotermală (AEG)
Source: Energy Association (GEA)Worldwide geothermal energy installations are rising
at the slow but steady pace of 4% to 5% a year. There
are some 76 countries currently investing in almost
700 geothermal projects, which make this a growing
and promising market segment. Total global installed
capacity is currently 12,000 MW, of which 530 MW
were installed in 2013, the highest annual amount
since 1997. As to geothermal projects currently in
progress, here the US is leading the way with 124
projects, followed by Indonesia with 63, Turkey, 60,
Chile, 54 and Japan, 47. 2. Geothermal energy
La nivel mondial, instalațiile de energie geotermală
sunt într-o creștere lentă și constantă dar
promițătoare, cu un ritm de 4% până la 5% pe an.
76 de țări investesc în aproape 700 de proiecte
geotermale, ceea ce face ca acest segment de piață
să fie în creștere și promițător. Capacitatea instalată
la nivel global este de aproximativ 12.000 MW, din
care 530 au fost instalați în 2013, depășind pentru
prima dată recodrul pieței din 1997. În privința
proiectelor geotermale aflate în dezvoltare, SUA
conduce cu un număr de 124 de proiecte, urmată de
Indonezia cu 63, Turcia cu 60, Chile cu 54 și Japonia
cu 47. 2. Energia geotermală
The leading countries in terms of installed MW are
depicted below.Țările de top în ceea ce privește numărul de MW
instalați sunt prezentate mai jos:
Se preconizează ca sectorul energiei geotermale să
crească semnificativ la nivel mondial în anii urmatori.
Țări din Africa de est se străduiesc să-și finalizeze
proiectele geotermale aflate în dezvoltare. Kenia și
Etiopia construiesc în prezent capacități geotermale
de peste 100 MW. Prin comparație, o centrală
geotermală în SUA are în medie 25 MW. Creșterea
susținută a sectorului continuă în Pacificul de sud.
Indonezia a anunțat că are în plan instalarea unor noi
capacități însumând 4.400 MW. În Japonia, tarifele
„feed-in” revitalizează piața enegiei geotermale, în
special pentru proiectele de mici dimensiuni. Kenia,
Turcia, Etiopia, Costa Rica și Germania își dezvoltă
rapid infrastructurile lor de energie geotermală.The global geothermal power industry is expected
to grow significantly over the next few years, as
countries in East Africa begin to complete projects.
Kenya and Ethiopia are building power plants with
capacities greater than 100 MW. By comparison,
the average size of a geothermal power plant in
the United States is around 25 MW. Steady growth
also continues in the South Pacific, with Indonesia
announcing 4,400 MW of planned capacity
additions. In Japan feed-in tariffs are revitalising
the geothermal power market, particularly when it
comes to smaller projects. Kenya, Turkey, Ethiopia,
Costa Rica and Germany are developing their
geothermal power infrastructure at a fast rate.
103Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Iceland relies on geothermal energy for 80% of
its energy consumption. It has also begun selling
geothermal energy to several countries in north-
western Europe, making Iceland one of Europe’s
pioneers in the sector and also one of the most
successful examples of this technology in use.
While Romania has the third largest geothermal
potential in Europe, this is not being fully exploited
at the moment. Given the large investment required
in these kinds of projects currently only a few cities
in Bihor County are using geothermal energy: a large
proportion of the city of Oradea and the whole of
Beiuș use geothermal energy as a source of heat. In
February 2013 Transgex connected the first geothermal
power plant to the grid – a 50kW plant in Oradea
with an annual energy production of 400 MWh. This
new infrastructure produces energy at a price of
approximately EUR 20/Gcal, which is the lowest rate in
the country, and is a very promising start for Romania.
According to ICEMENERG, temperature measurements
were used to create geothermal maps for the country
showing the distribution of temperatures at depths of
1, 2, 3 and 5 km. The institute also identified regions
with concentrations of geothermal resources at
between 60 and 120 degrees Celsius (i.e. geothermal
waters for the production of thermal energy) and areas
where the temperature at a depth of 3 km exceeds 140
degrees Celsius (potential areas for the exploitation
of geothermal energy with a view to producing
electricity). The areas where geothermal waters are
used as a source of heat (with a temperatures ranging
from 60 to 120 degrees Celsius) are mostly located in
the northwest of the country.Islanda utilizează energia geotermală ca sursă
pentru 80% din energia consumată. Au început, de
asemenea, să o vândă în mai multe țări din nord-
vestul Europei, ceea ce face din Islanda un pionier în
Europa în acest sector și, de asemenea, unul dintre
exemplele de succes de top ale acestei tehnologii.
România are al treilea cel mai mare potențial
geotermal din Europa, dar nu este pe deplin explorat
în acest moment. Datorită investițiilor mari necesare
pentru aceste tipuri de proiecte, doar câteva orașe
din județul Bihor o folosesc momentan. O mare parte
a municipiului Oradea și întreg orașul Beiuș folosesc
ca sursă de căldură energia geotermală. În februarie
2013 Transgex a conectat la rețea prima centrală
geotermală de 50kW în Oradea, cu o producție
anuală de energie de 400 MWh. Aceasta produce
energie cu prețul de aproximativ 20 euro /Gcal, care
este cel mai scăzut din țară, dovedind că este cu
siguranță un început promițător pentru România.
Studiile geotermale prin măsurători ale temperaturii
au permis elaborarea de hărți geotermice pentru
întregul teritoriu al României, evidențiind distribuția
temperaturii la adâncimi de 1, 2, 3 și 5 km, conform
studiului ICEMENERG. Aceeași sursă identifică
zone cu concentrații de resurse geotermale la
temperaturi de la 60 la 120 grade Celsius (ape
geotermale ce pot fi folosite pentru producerea de
energie termică) și zone în care temperatura la 3
km adâncime depășește 140 grade Celsius (zone
potențiale pentru exploatarea energiei geotermice
în vederea producerii de energie electrică). Conform
ICEMENERG, zonele unde apele geotermale sunt
utilizate în scopul încălzirii (cu o temperatură de 60
până la 120 grade Celsius) sunt majoritatea situate în
nord-vestul țării.
104»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Of the total world population, 1.1 billion have no
access to clean water and 1.2 billion have no access to
electricity. Global demand for energy is expected rise
by 61% by 2050, making renewable energy sources a
very valuable resource. Hydropower, in particular, is
the world’s largest source of renewable energy, with
1,000 GW of installed capacity worldwide at the end
of 2013 (62% of the worldwide renewables total).
In 2013, global hydropower generation reached an
impressive 3,750 TWh.

China was again the leading country with 29 GW
of installed capacity, followed by Turkey, Brazil,
Vietnam, India and Russia. The current global trend
is to modernise existing plants rather than invest in
new infrastructure, something that is resulting in a
more stable market free of any serious fluctuations.
Hydropower is the most significant form of E-RES in
Romania. Based on ANRE data, at the end of 2013
there were 77 producers using micro-hydropower
plants with a total installed capacity of 530 MW, as
well as 51 developers who had either already been
granted or had requested setting-up authorisations
for a expected capacity of 213 MW.
According to the ICEMENERG study, which evaluated
the current power potential of renewable energy
sources in Romania, the rivers with the greatest
micro-hydropower potential are the Olt, Mureș and
Tisa-Someș. 3. Hydropower
Din populația totală a lumii, 1,1 miliarde nu au acces
la apă curată în timp ce 1,2 miliarde nu au acces la
electricitate. Statistic, cererea de energie la nivel
mondial se așteaptă să aibă o creștere de 61% până în
2050, ceea ce face din sursele regenerabile de energie o
resursă foarte valoroasă. Hidrocentralele în mod special
sunt cea mai mare sursă de energie regenerabilă din
lume, cu 1.000 de GW instalați la nivel global la sfârșitul
anului 2013 (62% din totalul capacității de energie din
surse regenerabile instalate la nivel mondial). Generarea
de hidroenergie la nivel mondial în cursul anului 2013 a
ajuns la numărul impresionant de 3.750 TWh.
Liderul a fost China, din nou, cu 29 GW, urmată de
Turcia, Brazilia, Vietnam, India și Rusia. Accentul
la nivel mondial în prezent este pus mai degrabă
pe modernizarea centralelor existente decât pe
investițiile noi, ceea ce face ca progresul actual al pieței
să fie echilibrat, fără fluctuații mari.
Energia hidro reprezintă sursa cea mai importantă de
energie regenerabilă din România (în conformitate
cu cerințele UE). Conform ANRE, la sfârșitul anului
2013 existau 77 de producători de energie în
microhidrocentrale cu o putere instalată totală de 530
MW și 51 de dezvoltatori cu autorizații de înființare
acordate/solicitate și o putere preconizată de 213 MW.
Conform Studiului privind evaluarea potențialului
energetic actual al surselor regenerabile de energie
în România realizat de ICEMENERG, râurile cu cel mai
mare potențial microhidroenergetic al României sunt
Olt, Mureș și Tisa-Someș. 3. Energia hidro
105Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Neamț
ATR 0,0
CR8,3
Gorj
ATR 0,0
CR59,7Hunedoara
ATR 31,7
CR32,5Timiș
ATR 0,0
CR0,1Galați
ATR 0,0
CR39,3
Prahova
ATR 0,0
CR43,9Brașov
ATR 0,0
CR15,1Sibiu
ATR 0,0
CR51,1Harghita
ATR 0,0
CR14,2Mureș
ATR 39,9
CR2,1
Argeș
ATR 0,0
CR25,4Vâlcea
ATR 1,5
CR50,1Suceava
ATR 0,0
CR2,3Maramureș
ATR 4,3
CR37,8
Cluj
ATR 0,0
CR9,7Satu Mare
ATR 0,0
CR1,7
Alba
ATR 0,0
CR11,6Arad
ATR 0,0
CR0,3
Buzău
ATR 0,0
CR97,0
Ialomița
ATR 0,0
CR1,6Caraș-Severin
ATR 0,5
CR63,9Botoșani
ATR 0,0
CR0,8
Bihor
ATR 5,5
CR7,4Bistrița Năsăud
ATR 3,1
CR20,7Hidrocentrale cu avize tehnice (ATR) și contracte de racordare (CR)
la data de 16 septembrie 2014
pe județe, în MW
Hydropower plants holding permits (ATR) and connection contracts (CR)
as at 16 September 2014
by county, in MW
Sursa: prelucrare pe baza datelor Transelectrica / Source: processed based on Transelectrica data
106»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Biomass is a source of renewable energy derived
from a combination of the sun and urban waste,
plant material and animal waste. Biomass can also
regenerate over a relatively short period of time.
The main ways in which plants are used to produce
energy involve the growing of plants specifically for
energy use and the use of plant residues for other
purposes. Approximately 60% of the total biomass
used in the production of energy is traditional
biomass, i.e. wood fuel (some of which is converted
to charcoal), crop residues and animal manure.
Some 10% of the total energy supply consumed
last year came from biomass. The total operational
capacity now lies at 88 GW, of which 5 GW was
installed in 2013. The market leaders in this sector
vary depending on the type of fuel used. Europe was
the world’s largest consumer of modern biomass
energy in 2013, with Germany the lead producer
with 116.6 TWh, compared with 112.6 TWh in 2012.
Overall, the US is the leading producer of electricity
derived from biomass, followed by Germany, China,
Brazil, India, the UK, Italy and Sweden.
In Romania, biomass represents an important
form of E-RES, both in terms of potential and
possible uses. According to the Romanian Ministry
of Agriculture and Rural Development, Romania
has a significant agricultural potential as the raw
materials used in the production of biofuels and
bio liquids are widely cultivated (e.g. sunflower,
rape, soya, corn, sugar cane and sorghum, energetic
willow, Miscanthus and Cynara). The ministry also
says that Romania has a high biomass potential
(around 7.6 million tep/year, the equivalent of 318
PJ).
According to the ANRE, at the end of 2013 there
were 14 accredited producers using biomass
(including gas derived from the fermentation of
waste and gas derived from the fermentation of
the mud from sewage treatment plants), with a
total installed capacity of 66 MW. In 2013 all of this
capacity benefited from green certificates, with a
total production of 443 GWh, which accounted for
7.1% of the 6,279 GWh produced from E-RES under
the support scheme. 4. Biomass
Biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie
care provine de la soare și din deșeuri urbane, materie
din plante și deșeuri animale. Biomasa se poate
regenera într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Principalele metode de folosire a plantelor pentru
obținerea energiei sunt cultivarea plantelor special
pentru uzul energetic și utilizarea deșeurilor din plante
care sunt folosite în alte scopuri. Aproximativ 60%
din biomasa totală utilizată în scopuri energetice este
tradițională: lemn de foc (uneori convertit în cărbune),
resturi vegetale și gunoi de grajd.
10% din resursele totale de energie folosite anul trecut
au provenit din biomasă. Capacitatea operațională
totală a ajuns la 88 GW, din care 5 GW au fost instalați
în 2013. În funcție de tipul de combustibil utilizat,
există mai mulți lideri de piață. Europa a fost cel mai
mare consumator mondial de energie din biomasă
modernă în 2013 iar Germania a fost producătorul
numărul unu cu 116,6 TWh, față de 112,6 TWh în
2012. Per total, SUA este primul producător de energie
electrică din biomasă, urmată de Germania , China,
Brazilia, India, Marea Britanie, Italia și Suedia.
Biomasa constituie pentru România o sursă de energie
regenerabilă promițătoare, atât din punct de vedere
al potențialului, cât și al posibilităților de utilizare.
Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
România are un potențial agricol foarte bun, deorece
se cultivă pe scară largă materiile prime folosite în
producția de biocombustibil și biolichide (floarea
soarelui, rapiță, soia, porumb, sfeclă de zahăr și sorg
zaharat, salcie energetică, Miscanthus, Cynara).
Conform aceleiași surse, țara noastră are un potențial
ridicat de biomasă (în jur de 7,6 milioane tep/an,
aproximativ 318 PJ).
Conform ANRE, la sfârșitul anului 2013 existau 14
producători care utilizează biomasă, inclusiv gaz
de fermentare a deșeurilor și gaz de fermentare a
nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate,
cu o putere totală instalată de 66 MW. Toată această
capacitate a beneficiat în cursul anului 2013 de
certificate verzi pentru o producție totală de 443 GWh,
care a reprezentat 7,1% din totalul de 6.279 GWh al
producției de energie din surse regenerabile ce a fost
susținută prin sistemul de promovare. 4. Biomasa
107Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Neamț
ATR 0,0
CR(b) 12,5
Prahova
ATR (c) 55,5
CR(b) 7,0
(c) 930,1Harghita
ATR (b) 10,0
CR(b) 7,5 (c) 4,1
Vâlcea
ATR 0,0
CR(b) 4,0Argeș
ATR 0,0
CR(b) 1,5Suceava
ATR (b) 0,3
CR(b) 55,9
Cluj
ATR 0,0
CR(b) 20,3Satu Mare
ATR 0,0
CR(b) 4,5
Alba
ATR 0,0
CR(b) 8,8Arad
ATR 0,0
CR(b) 1,0 (c) 1,6
Timiș
ATR 0,0
CR(c) 2,2
Olt
ATR 0,0
CR(c) 2,2Dâmbovița
ATR 0,0
CR(c) 5,4
Teleorman
ATR 0,0
CR(c) 20,3Ilfov
ATR 0,0
CR(c) 33,8 Călărași
ATR 0,0
CR(c) 5,4Ialomița
ATR 0,0
CR(c) 0,6Bihor
ATR 0,0
CR(b) 3,5
Mureș
ATR 0,0
CR(c) 1,2
Sibiu
ATR 0,0
CR(c) 0,2Brașov
ATR (c) 1,3
CR(c) 63,8Covasna
ATR (b) 11,8
CR(c) 2,3Sălaj
ATR 0,0
CR(b) 2,5
Tulcea
ATR(b) 6,6;
(c) 295,0
CR0,0
Giurgiu
ATR 0,0
CR(b) 0,5
(c) 17,6Centrale pe biomasă (b) și de cogenerare (c) cu avize tehnice (ATR) și
contracte de racordare (CR) la data de 16 septembrie 2014
pe județe, în MW
Biomass (b) and cogeneration (c) plants holding permits (ATR) and
connection contracts (CR) as at 16 September 2014
by county, in MW
Sursa: prelucrare pe baza datelor Transelectrica / Source: processed based on Transelectrica data
108»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

63%16%8%6%7%deșeuri agricole (cereale, resturi vegetale ș.a.)
agricultural waste (cereal, vegetable scraps etc.)
reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc
forestry waste and firewood
deșeuri de lemn-rumeguș și alte resturi de lemn
wood dust waste and other wood waste
deșeuri și reziduuri menajere urbane
urban waste and household wastereziduuri din fermele zootehnice
waste from livestock farmsSursa: INCDA Fundulea / Source: INCDA FunduleaThe Transelectrica data show that at the beginning
of September 2014 there were 24 entities in
possession of grid connection agreements for
biomass plants with a total capacity of 135 MW.
There were also 19 other entities in possession of
connection agreements for biogas facilities with a
capacity of 19 MW, and a further 29 entities with
contracts for cogeneration plants with an installed
capacity of 1,086 MW.Potrivit Transelectrica, la începutul lunii septembrie
2014, 24 de operatori economici semnaseră contracte
de racordare pentru centrale pe biomasă însumând
135 MW. La aceeași dată un număr de alți 19 operatori
încheiaseră contracte de racordare a unor capacități
de 19 MW pe biogaz, iar 29 de entități aveau încheiate
contracte de racordare pentru centrale de cogenerare
cu putere instalată totalizând 1.086 MW.
109Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

ATR Technical Connection Permit
EWEA European Wind Energy Association
EFTA European Free Trade Association
RWEA Romanian Wind Energy Association
ANRE Romanian Regulatory Authority for Energy
BCR Romanian Commercial Bank
EIB European Investment Bank
EBRD European Bank for Reconstruction and Development
PPA Power Purchase Agreements
EC European Commission
GWEC Global Wind Energy Council
CSP Concentrated Solar Power
GC Green certificates
EAFRD European Agricultural Fund for Rural Development
CEE Central and Eastern Europe
EIA Environmental Impact Assessment
EPC Engineering, Procurement and Construction
ERDF The European Regional Development Fund
E-RES Energy from renewable energy sources
EUR Euro
FACC Fixed Assets Classification Catalogue
GW Gigawatt
GD Government Decision
IFC International Finance Corporation
IHA International Hydropower Association
ICSID International Centre for Settlement of Investment Disputes
IRR Internal rate of return
LEED Leadership in Energy and Environmental Design
M Metre
m/s Metres per second
sqm Square meter
MW Megawatt
MWh Megawatt hour
RTC Romanian Tax Code
NREL National Renewable Energy Authority
OECD Organization for Economic Cooperation and Development
NGO Non-governmental Organization
OPCOM SA Romanian power market operator
TSO Transelectrica SA, transport and system operator
GDP Gross Domestic Product
IPP Independent Power Producers
NREAP National Renewable Energy Action Plan
SAC Special Area of Conservation
SCI Sites of Community Importance
pSCI Potential Sites of Community Importance
SEA Strategic Environmental Assessment
EEA European Economic Area
SPA Special Protection Areas
PUD Detailed Urban Plan
PUG General Urban Plan
PUZ Local Urban Plan
REN21 Renewable Energy Policy Network for the 21th Century
DAM Day-ahead market
IRR Internal Rate of Return
ROE Return on Equity
RON Romanian Lei
VAT Value added tax
TWh Tera-watt hour
UCL Unicredit Leasing Corporation
EU European Union
USD United States DollarsList of Acronyms
ATR Avizul Tehnic de Racordare
AEEE Asociația Europeană a Energiei Eoliene
AELS Asociația Europeană a Liberului Schimb
AREE Asociația Română pentru Energie Eoliană
ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
BCR Banca Comercială Română
BEI Banca Europeană de Investiții
BERD Banca Română de Reconstrucție și Dezvoltare
CAE Contracte de Achiziție a Energiei
CE Comisia Europeană
CGEE Consiliul Global al Energiei Eoliene
CSP Energie Solară Concentrată
CV Certificate verzi
EAFRD Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
ECE Europa Centrală și de Est
EIA Evaluarea impactului asupra mediului
EPC Proiectare, Achiziție și Construcție
ERDF Fondul de Dezvoltare Regional European
E-SRE Energia din resurse regenerabile
EUR Euro
FACC Catalog de Clasificare a Activelor Fixe
GW Gigawatt
HG Hotărâre de Guvern
IFC Corporația Financiară Internațională
IHA Asociația Internațională de Hidroenergie
ICSID Centrul Internațional de Soluționare al Disputelor Internaționale
IRR Rata de randament intern
LEED Certificare a Construcțiilor Sustenabile
M Metru
m/s Metri/secundă
mp Metru pătrat
MW Megawatt
MWh Megawatt oră
NCC Noul Cod Civil al României
NREL Laboratorul Național pentru Energie Regenerabilă
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
ONG Asociație Non-Guvernamentală
OPCOM SA Operatorul pieței de energie electrică din România
OTS Transelectrica SA, operatorul de transport și de sistem
PIB Produsul Intern Brut
PIE Producătorii Independenți de Energie
PNAER Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
SAC Arii speciale de conservare
SCI Situri de Importanță Comunitară
pSCI Potențiale Situri de Importanță Comunitară
SEA Evaluare Strategică de Mediu
SEE Spațiul Economic European
SPA Arii de Protecție Specială Avifaunistice
PUD Plan Urbanistic de Detaliu
PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
PZU Piața pentru ziua următoare
REN21 Rețeaua pentru politicile în Energie Regenerabilă pentru secolul 21
RIR Rata internă de rentabilitate
ROE Rentabilitatea Capitalului Propriu
RON Lei românești
TVA Taxa pe valoarea adăugată
TWh Tera-watt oră
UCL Unicredit Leasing Corporation
UE Uniunea Europeană
USD Dolari americaniLista Abrevierilor
110»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

TPA Horwath este o firmă internațională de
consultanță, contabilitate și audit. Serviciile
oferite de către o echipă tânără și dinamică de
85 de consultanți, includ contabilitate, servicii
privind resurse umane și salarizare, audit financiar,
consultanță fiscală și juridică.
TPA Horwath România oferă o abordare integrată a
nevoilor investitorilor străini, specifică mediului de
afaceri din România, pentru o mai bună calitate a
consultanței, dar și pentru o practică multidisciplinară
de calitate, în scopul optimizării accesului investitorilor
străini pe piața românească. TPA Horwath, cu
sediul central la Viena, în Austria, este un grup ce își
desfășoară activitatea de la nivel local la nivel global.
Cele 11 birouri regionale din Austria sunt completate
de 14 birouri naționale din țările Europei Centrale și
de Sud Est: Albania, Bulgaria, Croația (partener de
afaceri), Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia,
Slovacia, Slovenia și România. Această rețea regională
a TPA Horwath, asistă clienții în planurile lor de
dezvoltare și răspunde cerințelor regionale și globale.
Cu mai mult de 1.000 de profesioniști în cele 11 țări,
TPA Horwath este un lider al consultanței în regiune.
TPA Horwath este membru al rețelei Crowe
Horwath International, o asociere globală de
firme independente de consultanță fiscală, audit
și consultanță în afaceri. Asocierea cuprinde 191
de membri, 680 de birouri și în jur de 29.400 de
anagajați, clasându-se printre cele mai importante
zece rețele de consultanță din lume.TPA Horwath is an international consultancy,
accounting and audit firm. Our core services
include accounting, payroll, auditing, financial
and tax consulting, legal consulting, all of
which are provided by a young and dynamic
team of 85 consultants.
The Romanian office of TPA Horwath was set up to
offer an integrated solution that meets the needs
of foreign investors in Romania in terms of higher
quality consulting, and a quality multidisciplinary
practice that optimizes foreign investors’ access
to the Romanian market. The TPA Horwath
Group, which is based in Vienna, Austria, acts
both locally and globally. Its 11 offices in Austria
are complemented by 14 other country offices
in the CEE/SEE region: Albania, Bulgaria, Croatia
(exclusive business partner), Czech Republic,
Hungary, Poland, Serbia, Slovakia, Slovenia and
Romania. TPA Horwath regional network assists
clients with their expansion plans and meets
clients’ regional and global needs. With over 1,000
professionals in 11 countries, TPA Horwath is one
of the leading advisory groups in the region.
TPA Horwath is a member of Crowe Horwath
International, a worldwide association of legally
independent tax consultants, auditors and
business consultants. This network has 191
members with over 680 offices and approximately
29,400 employees and is one of the „Top Ten“
consultancy networks worldwide.
Asociația Română pentru Energie Eoliană este o organizație non-guvernamentală ce
sprijină și promovează dezvoltarea energiei eoliene. Scopul său este acela de a crea
condiții favorabile pentru investițiile în domeniul energiei eoliene din România și pentru
extinderea durabilității în ceea ce privește utilizarea energiei eoliene ca sursă regenerabilă
a electricității. Bazele Asociației au fost puse de un grup de persoane interesate de
implementarea tehnologiei eoliene în România și este una dintre cele mai eficiente
organizații cu putere de influență asupra conturării unui cadru legislativ adecvat pentru
a permite dezvoltarea și exploatarea surselor de energie regenerabilă din România, în
special a energiei eoliene. Printre cei 99 de membri ai Asociației, se numără companii de
top active pe piața românească a energiei eoliene: investitori, dezvoltatori, producători de
turbine și componente, atât din România cât și din străinătate.
111Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014
«

Fondată în 1950 în Viena, Schoenherr a devenit
una dintre cele mai importante case de avocatură
din Austria și Europa Centrală și de Est și este una
dintre puținele case de avocatură din Europa care a
dezvoltat o rețea de birouri în Europa Centrală și de
Est, fiind prezenta în Belgrad, Bratislava, Bruxelles,
București, Budapesta, Chișinău, Istanbul, Kiev,
Ljubljana, Praga, Sofia, Viena, Varșovia și Zagreb.
Astăzi, jumătate din cei 310 avocați ai Schoenherr
lucrează în birourile din afara Austriei. Schoenherr
a debutat în București (actualmente Schoenherr
și Asociații SCA) în 1996, fiind la acea vreme una
dintre primele case de avocatură care a implementat
în România standarde de calitate occidentale de
consultanță juridică.
De-a lungul anilor, Schoenherr și Asociații SCA a fost
implicată în numeroase proiecte de anvergură și a
acordat asistență în probleme de natură juridică din
cele mai variate. Se impune a fi menționate achizițiile
unor mari companii din industria grea sau industria
alimentară, precum și proiecte de anvergură în
domeniul consultanței juridice și al litigiilor în
dezvoltarea unor importante rețele de stații de
distribuție de carburanți ori de supermarketuri de
către corporații multinaționale.Schoenherr was founded in 1950 in Vienna and
has grown to become a leading corporate law
firm in Austria and Central and Eastern Europe.
Operating through offices in Belgrade, Bratislava,
Brussels, Bucharest, Budapest, Chisinau, Istanbul,
Kyiv, Ljubljana, Prague, Sofia, Vienna, Warsaw and
Zagreb (cooperation office), Schoenherr is a truly
European firm.
Today, about half of the firm’s 310 lawyers are based
in offices outside Austria. In Romania, Schoenherr
started its operations in 1996, being at the time
among the first law firms offering legal services at
Western quality standards.

Throughout the years, Schoenherr și Asociații has
been involved in projects of the biggest magnitude
and offered legal solutions to problems of the most
diverse types. The firm assisted the acquisitions of
important companies in the heavy industry or food
and beverage. Also, its team of lawyers advised
multinational corporations on the development of
supermarket chains or fuel distribution stations.
112»Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2014 / Wind Energy and other renewable energy sources in Romania 2014

Cristina Petrescu
Partner
cristina.petrescu@tpa-horwath.roMonica Cojocaru
Partner (Bucharest)
m.cojocaru@schoenherr.eu
Klaus Krammer
Partner
klaus.krammer@tpa-horwath.roSimona Chirică, Ph.d
Partner (Bucharest)
s.chirica@schoenherr.euClaudia Stanciu-Stănciulescu
Partner
claudia.stanciu@tpa-horwath.ro
Bogdan Acatrinei
Manager
bogdan.acatrinei@tpa-horwath.roAnca Velicu
Attorney at law
a.velicu@schoenherr.eu
Mădălina Mitan
Attorney at law
m.mitan@schoenherr.eu
TPA Horwath

46 Grigore Cobalcescu Street,
Sector 1, 010196 Bucharest
ROMANIA
Tel: +40 21 310 06 69
Fax: +40 21 310 06 68
E-Mail : info@tpa-horwath.ro
www.tpa-horwath.roschoenherr și asociații sca /
schoenherr attorneys at law
30 Dacia Blvd.
Sector 1, 010413 Bucharest
ROMANIA
Tel: +40 21 319 67 90
Fax: +40 21 319 67 91
E-Mail : office.romania@schoenherr.eu
www.schoenherr.eu