Eneida partea I [606324]

Eneida partea I
Lupte vă cânt și pe -oșteanul ce -odată din câmpii troianici
Dus de meniri a sosit în pământul ital, la lavinii,
Cei de pe mal. Îl zvârliră prin țări și pe -adâncuri într -una
Zeii, cât timp a ținut mânia mâhnitei Iunone,
Patimi și -n lupte -a-ndurat, în Latium până s -aducă
Zeii troieni și temeiuri să -și pună cetății din care
Neamul latin a purces, poporul albanic și Roma.
Muză, vestește -mi temeiul, din care călcare -a poruncii
Astfel de multe dureri s -aducă vrăjmașa regină
Celui mai vrednic bărbat, amaruri atâtea gătindu -i ?
Patimi atâta de mari s -ascundă sub piepturi chiar zeii ?
Veche -o cetate era, de tirii clădită, Cartago –
Malul italic avându -l în față, departe, și gura
Tibrului -tare-n puteri, cu zel și -ndărătnică -n lupte:
Pe-astă cetate -o iubea mai mult decât toate Iunona,
Chiar decât Samos mai mult -se zice. Ținându -și acolo
Carul și stemele toate, se luptă și tinde s -aducă
Neamuri sub mândru -i toiag, de cumva o -ngăduie soarta.
Însă, prin veacuri, un neam veni -va, din sânge troianic
Astfel s -aude, peire -aducând cetății Cartago,
Neam îndrăzneț în război și deprins să supuie popoare,
Libia făcând -o pustiu: torc Parcele firul lor astfel.
Asta e temerea ei.Și -n urm' amintindu -și de Troia,
Unde -n trecutul război s -a luptat împotriva lui Hector,
Simte că nu i s -a stins în suflet mânia și -amarul,
Tot supărat a rămas, și -o zbuciumă până -n adâncuri
Cruda rostire -a lui Paris și -ocara frumuseții respinse,
Ah ! Și -urâciosul popor și mărirea ce -avea Ganimede !
Plină de furie deci, pe mări azvârli pe troienii
Câți au scăpat de mânia danae, de crudul Ahile,
Mult încurcându -i pe drumuri departe de Latium. Umblat -au
Ani îndelungi, prigoniți de menire, prin mările toate,
Trude -așa mari trebuiau spre -a naște poporul romanic.

•Malul siculicde -abia li se -ascunse vederii și -n larguri
Veseli pluteau spintecând cu prora săratele spume,
Iată și Iuno, purtând în suflet eterna -i durere
Zise:„Să -mi lepăd eu gândul de -acum ? Să mă dau biruită ?
N-am eu să -mpedec în drum spre Latiu pe prințul troianic ?
Soarta m -oprește ! De ce ? Dar cum aprinsese și Palas
Flota grecească din port, pe -ahei în vâltori înecându -i,
Numai căci Aiaz greșise, turbatul născut din Oileus ?
Însăși din cer aruncând puternicul foc al lui Joe,
Flota -n nisip a sfărmat -o și vifor pornit -a pe-adâncuri,
Chiar și pe cel ce din pieptul strivit își respiră văpaia
Dânsa -l răpi cu vârtejuri, de stânci ascuțute strivindu -l.
Darmite eu ! Că mă plimb o regină prin ceruri, lui Joe
Soră fiind și nevastă ! Să port cu poporul acesta
Lupta, cu unul de ani ? Dar cine de -acum să se -nchine
Slabei Iunone, aducându -i cu rugă pe -altare vreo jertfă ?”
Astfel cu pieptul aprins jelindu -se-n sineși, zeița
Pleacă -n pământul eolic, în țara furtunelor, pe -unde
Austru turbează -n vârtejuri; acolo -n ponorul noptatec
Aeol prin aspre porunci domolește turbatele volburi
Pline de urlet, și negre furtuni, și le ține -n prinsoare.
Ele cu vuiet se -ndeasă spre porți, răzvrătite, și geme
Muntele -ntreg de murmur; dar Aeol pe stâncă cu sceptru
Șade -ndârjit, domolindu -le focul și -aleanul mâniei,
Astfel ieșind, ar preface și marea și țara și -adâncul
Cerului tot un amestec, văzduhul întreg frământându -l;
Însă puternicul tată le -ascunde -n noptatece peșteri,
Grijă cumplită purtând, și munte pe munte grămadă
Puse deasupra, și -n pază le dete lui Aeol, să -mpace
Vânturi nebune prin legi, iar vânturi domoale s -aprindă.
Iuno s -apropie -acum de bătrân cu vorbire rugată:
„Aeolus, ție ți -a dat al zeilor tată puterea
Mări furioase s -adormi și mări liniștite să -nfurii –
Mie potrivnic de mult, un neam, pe tirhenice -adâncuri
Vine-n pământul italic și -aduce penații din Troia.
Scutură repezi furtuni și scufundă -le flota în adâncuri,
Mână -i pe mări risipiți și cu morții lor seamănă marea !
Nimfe, de două ori șapte eu am, nespus de frumoase,
Uite, pe cea mai cu farmec copilă, pe Deifobeia
Ție nevastă ți -o dau și -a ta s -o numești de -a pururi,
Drept răsplată că -mi faci și binele -acesta, iar anii
Dulci să ți -i facă: s -ajungi și părinte de -odrasle frumoase!”