Ene Cristina Bpa 2019(1) [614693]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA ȘI GESTIUNEA PRODUCȚ IILOR
ANIMALIERE
PROGRAM DE STUDII DE MASTER
BIOSECURITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
ȘEF LUCR. DR. IANIȚCHI DANIELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

VALORILE NUTRIȚIONALE ALE PRODUSELOR
OLEAGINOASE ȘI BENEFICIILE PENTRU
SĂNĂTATE

INTRODUCERE

Compania Orlando’s își desfășoară activitatea în domeniul I ndustriei alimentare, fiind
prezentă pe piață cu marca proprie ORLAND O’S, NUTCO și OBLIO, de asemenea este
prezenta î n toate hypermarketurile din România sub forma mărcilor proprii ale acestora.
Portofoliu l de produse ale firmei Orlando, cu prinde următoarele : condimente și mixuri
ale acestora, fructe uscate și deshidratate, o gamă largă de oleaginoase (arahide, alune de
pădure, nuci caju, nuci braziliene, nuci pecan sau nuci macadamia, migdale, fistic, semințe de
in, semințe de pin, miez de nucă, semințe de dovleac, semințe de floarea soarelui).
Oportunitățile ce derivă din crearea capacității de achiziționare, recepți onare,
depozitare, prelucrare și industrializare de produse oleaginoase sunt mai mari ca niciodată.
De asemenea, promovarea eficientă a produselor oleaginoase poate influența în mod
hotărâtor condițiile de viață și starea genera lă de sănătate a consumato rilor, având o valoare
alimentară deosebită, fiind de nelipsit din dieta zilnică.
Potențialul foarte mare al acestui sector economic necesită realizarea de capacități
performante de valorificare integrată a tot ceea ce înseamnă produse oleaginoase.
Produsele oleaginoase și -au câștigat un loc bine meritat în noua piramidă nutrițională
fiind excelente surse de proteine, fibre, grăsimi esențiale, vitamine, minerale și antioxidanți,
având un important rol în medicina preventivă.
Prin diversitatea compon entelor sale ce acționează sinergic aceste produse oleaginoase
contribuie la reducerea riscului coronarian, inhibiția dezvoltării tumorilor canceroase,
reducerea stresului celular oxidativ, buna funcționare a întregului sistem nervos , prevenirea
diabetului zaharat de tip 2, activitate antimicrobiană relevantă împotriva bacteriilor gram
pozitive, gram negative și fungi, scăderea indicelui de masă corporală influențând
considerabil calitatea vieții.

CUPRINS
I. ALUNE DE PĂDURE ÎN COAJĂ COAPTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
1.1 Descriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 1
1.2. Compoziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
1.3. Caracteristic i organoleptice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2
1.4. Caracteristici fizico -chimice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
1.5. Caracteristici microbiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
1.6. Informații nutriționale –valori medii pentru 100g ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
II. ARAHIDE ÎN COAJĂ SUBȚIRE COAPTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
2.1. Descriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
2.2. Compoziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
2.3. Caracteristici organoleptice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
2.4. Caracteristici fizico -chimice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2.5. Caracteristici microbiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
2.6. Informații nutriționale – valori medii pentru 100 g. ………………………….. ………………………….. ………………. 7
2.7 Alergii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
2.8 Contaminarea cu aflatoxine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
III. CAJU PRĂJIT ȘI SĂRAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
3.1. Descriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
3.3. Caracteristici organoleptice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 12
3.4. Caracteristici fizico -chimice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
3.5. Caracteristici microbiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
3.6. Informa ții nutriționale – valori medii pentru 100g. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
3.7 Alergii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 14
IV. FISTIC ÎN COAJĂ COPT ȘI SĂRAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
4.1. Descriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 15
4.2. Compoziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
4.3. Caracteristic i organoleptice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
4.4. Caracteristici fizico -chimice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
4.5. Caracteristici microbiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
4.6. Contaminanți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
4.7. Informații nutriționale – valori medii pentru 100g ………………………….. ………………………….. ………………. 17
4.8. Preocupări legate de toxine și siguranță ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
V. MIGDALE COAPTE CU SARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
5.1. Descriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 20
5.2. Compoziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
5.3. Caracteristici organoleptice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
5.4. Caracteristici fizico -chimice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
5.5. Caracteristici microbiologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
5.6. Informații nutriționale – valori medii pentru 100 g ………………………….. ………………………….. ……………… 22
5.7. Migdale dulci și amare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 23

5.8. Posibile alergii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
5.9. Alfatoxinele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
VI. BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE ȘI NUTRIȚIE ………………………….. ………………………….. ………………. 25
6.1. Beneficiile consumului alunelor de pădure : ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
6.2. Beneficiile consumului de arahide ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 26
6.3. Beneficiile consumului de caju ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
6.5. Ben eficiile consumului de migdale: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 31
VII. COMPARAȚIA VALORILOR NUTRIȚIONALE ………………………….. ………………………….. ………………. 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 40
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42

1
I. ALUNE DE PĂDURE ÎN COAJĂ COAPTE
1.1 Descriere
Alunele sunt nucile alunului și prin urmare, includ oricare dintre fructe le cu coajă
lemnoasă derivate din speciile din genul Corylus, în special nucile di n specia Corylus avellana
("Full Report (All Nutrients): 12120, Nuts, hazelnuts or filberts" . USDA National Nutrient
Database, version SR -27. 2015 . Retrieved 19 August 2015 ). Nuca este aproximativ sferică, de
15-25 mm lungime și 10 -15 mm diametru, cu o coajă fibroasă exterioară car e înconjoară o
cochilie netedă ( "Hazelnuts" . Ag Marketing Resource Center, Iowa State University, Ames,
IA. August 2015 . Retrieved 6 December 2016 ). Aluna este mai alungită, fiind de aproximativ
de două ori mai mare decât diametrul acesteia. Aceasta cade din coajă când este coaptă,
aproximativ 7 până la luni 8 după polenizare ("Full Report (All Nutrients): 12120, Nuts,
hazelnuts or filberts" . USDA National Nutrient Database, version SR -27. 2015 . Retrieved 19
August 2015 ). Miezul este comestibil și utilizat crud, prăjit sau măcinat într-o pastă
("Hazelnuts" . Ag Marketing Resource Center, Iowa State University, Ames, IA. August 2015 .
Retrieved 6 December 2016 ). Sămânța are o un înveliș subțire, maro închis, care uneori este
îndepărtată înainte de gătire .
Turcia este cel mai mare producător de alune din lume ("Full Report (All Nutrie nts):
12120, Nuts, hazelnuts or filberts" . USDA National Nutrient Database, version SR -27. 2 015.
Retrieved 19 August 2015 ).

Fig.1 Alune de pădure

2
1.2. Compoziție
INGREDIENT TARĂ DE ORIGINE
Alune de pădure în coajă
subțire crude Turcia,Georgia,
Azerbaijan
Sare de mare neiodată Grecia, România

Alunele de pădure crude, fie decojite sau în coajă su bțire ajung în fabrica noastră.
Acestea sunt sortate în funcție de calibre, iar înainte de a se prăji sunt supuse unor controale
stricte , pentru a ne asigura că întrunesc cele mai înalte standarde de calitate și siguranță
alimentară. Procesarea alunelor de pădure se realizează în fabrica noastră. Acest lucru ne
permite să le prăjim cu puțin timp înainte de a fi amba late, a sigurând și păstrând maximul di n
aroma și prospețimea lor. Alunele de pădure se prăjesc în serii de aceleași calibre, pentru o
mai bună uniformitate senzorială.

1.3. Caracteristici organoleptice
Alune de pădure în coajă subțire, forma caracteristică de alună, fără urme vizibile de
insecte. Miros plăcut caracteristic de alună de pădure, fără miros de mucegai sau alte mirosuri
străine. Gust plăcut, caracteristic alunelor de pădure coapte sărate. Textura specifică de alună
coaptă cu sare.

1.4. Caracteristici fizico -chimice
PARAMETRUL UNITATE DE
MĂSURĂ TOLERANȚĂ
Umiditate % Max.6
Greutate ¹ʾ g TU1,TU2 ¹ʾ
Impurități ²ʾ % Max 0,25
Corpuri străine ( metal,
sticlă, plastic, ceramică) g/100g absent
Imature,zbârcite % Max 4
Râncede % Max 2
Fructe sparte inclusiv
bucăți de până la 5 mm % Max 8
Bucăți mai mici de 5 mm % Max 1
Mărimi diferite % Max 10

3

¹ʾ Conform Dir.76 /211/CEE din 20 ianuarie 1976 și a IML 8 -01, Instrucțiuni din 7 iunie
2001 de metrologie legală IML 8 -01 “ Preambalarea unor produse în funcție de masă sau
volum ” cu modific ările ulterioare.
²ʾ Din care, inevitabil, părți vegetale ale fructului sau resturi de coajă.

1.5. Caracteristici microbiologice
MICROORGANISME UNITATE
DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ LEGISLAȚIE
Drojdii și mucegaiuri Cfu/g Max. 5000 – Cf.Ordinului
27/2011

1.6. Informații nutriționale –valori medii pentru 100g .

Alunele sunt bogate în proteine, grăsimi monosaturate, vitamina E , mangan și
numeroase alte subst anțe nutritive esențiale (Perna, S., Giacosa, A., Bonitta, G., Bologna, C.,
Isu, A., Guido, D., & Rondanelli, M. (2016, December. Effects of hazelnut consumption on
blood lipids and body weight: A systematic review and Bayesian meta -analysis. Nutrients ,
8(12), 747 ).

CATEGORIE VALOARE
NUTRIȚIONALĂ VALOARE
VALOAREA ENERGETICĂ
kJ /kcal 2913 kJ /705 kcal
Grăsimi g :
din care
Acizi gra și saturați g : 61,3

4,5
Glucide g:
din care
Zaharuri g: 17,8

4,1
Fibre g: 10,1
Proteine g: 15,4
Sare *g : 2,0

Într-o cantitate de referință de 100 de grame, alunele furnizează 2913 kJ ( 705 kcal) și
reprezintă o sursă bogată (20% sau mai mult din valoarea zilnică) a n umeroaselor substanțe

4
esențiale . În special în cantități mari sunt proteinele, fibrele dietetice, vitam ina E (15,03 mg),
tiamin a (0,643 mg), fosfor (290 mg), mangan (6,175 mg) și magneziu ( 163 mg) , toate
depășind 30% din valoarea zilnică (Perna, S., Giacosa, A., Bonitta, G., Bologna, C., Isu, A.,
Guido, D., & Rondanelli, M. (2016, December). Effects of haz elnut consumption on blood
lipids and body weight: A systematic review and Bayesian meta -analysis. Nutrients , 8(12),
747).
Mai multe vitamine din complexul B ( Vitamina B 6 – 0,563 mg) au un conținut
apreciabil . În cantități mai mici, dar încă semnificative (cu un conținut moderat, 10 -19% din
valoarea zilnică) , sunt vitamina K ( 14,2 µg), calciu (114 mg), zinc (2,45 mg) și potasiu (680
mg) Alunele sunt o sursă importantă de grăsime totală reprezentând 93% din v aloarea zilnică
într-o cantitate de 100 de grame ("Full Report (All Nutrients): 12120, Nuts, hazelnuts or
filberts" . USDA National Nutrient Database, version SR -27. 2015 . Retrie ved 19 August
2015 ).

5
II. ARAHIDE ÎN COAJĂ SUBȚIRE COAPTE

2.1. Descriere
Arahidele care se cultivă astăzi sunt rezultatul hibridizării a două specii de arahide
sălbatice, numite A. duranensis și A. ipaensis ("Full Report (All Nutrients): 12120, Nuts,
hazelnuts or filberts" . USDA National Nutrient Database, version SR -27. 2015 . Retrieved 19
August 2015 ). Hibridul inițial ar fi trebuit să fie steril, dar dublarea spontană a cromozomului
și-a restabilit fertilitatea, formând ce se numește amfidiploid vs alotetraploid ("History of
Peanuts & Peanut Butter" . US National Peanut Board . 2017 . Retrieved December 6,
2017 .Putnam, D.H.; Oplinger, E.S.; Teynor, T.M.; Oelke, E.A.; K elling, K.A.; Doll, J.D.
1991 ). Analiza genetică sugerează că hibridizarea doar o dată cu naște rea soiului A.
monticola, o formă sălbatică de arahidă care apare doar în câteva regiuni restrânse din nord –
vestul Argentinei. Prin selecție naturală a luat naștere soiul A.hpogaea (Food name: Peanuts.
2017 ).
Procesul domesticirii prin selecție artificială a schimbat în mod dramatic soiul A.
hpogaea diferențiând -o față de soiurile sălbatice înrudite ("History of Peanuts & Peanut
Butter" . US National Peanu t Board . 2017 . Retrieved December 6, 2017 .Putnam, D.H.;
Oplinger, E.S.; Teynor, T.M.; Oelke, E.A.; Kelling, K.A.; Doll, J.D. 1991 ).
Plantele domesticite sunt sub formă de tufișuri, sunt mai compacte, au o păstaie cu o structură
diferită și cu sâmânț a mai mare ("History of Peanuts & Peanut Butter" . US National Peanut
Board. 2017 . Retrieved December 6, 2017 .Putnam, D.H.; Oplinger, E.S.; Teynor, T.M.;
Oelke, E .A.; Kel ling, K.A.; Doll, J.D. 1991). Domesticirea in ițială se poate să se fi întâmplat
în nord -vestul Argentinei sau î n sud -estul Bolivi ei unde arahidele cu cele mai sălbatice
trăsă turi sunt cultivate astă zi . Din aceste centru primar al originii, cultivarea s -a răspândit și a
format centrele secundare și terțiare ale diversității în Peru, Ecuador, Brazilia, Paraguay și
Uruguay . Arahida este o plantă anuală erbacee care crește de la 30 -50 cm înălțime. La fel c a
majoritatea păstăilor, arahidele adăpostesc bacterii simbotice fixatoare de azot în nodulii
rădăcinilor (Food name: Peanuts. 2017).

Păstăile de arahide se dezolta sub pământ, o trăsătură neobișnuită cunoscută sub
numele de geocarpie . După fertilizare , o tulpină scurtă la baza pedicelului se lungește și
formează o structură asemănătoare cu un fir numit cârlig . Cârligul crește în pământ și vâ rful
care conține pistilul se dezvolă într -o păstaie matură de arahidă . Păstăile au între 3 ș i 7 cm

6
lungime și conțin în mod normal între una și patru seminț e ( "Full Report (All Nutrients):
12120, Nuts, hazelnuts or filberts" . USDA National Nutrient Database, version SR -27. 2015 .
Retrie ved 19 August 2015 ).

Fig.2 Arahide
2.2. Compoziție
INGREDIENTE COMPOZIȚIE
INGREDIENT
COMPUS TARĂ DE ORIGINE
Arahide în coajă subțire – China, Argentina, SUA
Ulei vegetal de floarea
soarelui – România
Sare – România, Grecia

Arahidele pot f i prăjite în coajă sau decojite, în cuptor, la temperatură de
177°C, timp de 15 -20 minute ( decojite) și 20 -25 minute ( în coajă).

2.3. Caracteristici organoleptice
Arahide în coajă subțire coapte cu sare, sănătoase, fără urme vizibile de mucegai sau
infestare. Miros și gust specific arahidelor prajite, fără influențe străine. Consistența fermă ,
specifică arahidelor prăjite.

2.4. Caracteristici fizico -chimice
PARAMETRUL UNITATE DE
MASURĂ TOLERANȚĂ METODA DE
CONTROL
Greutate ¹ʾ G TU1,TU2¹ʾ Cântărire
Umiditate % Max. 6 SR EN ISO 665 :03
Sare % Max. 6 STAS 2445/83

7
Impurități vegetale
(coaj ă, fragmente de
tegument, materii
vegetale străine de
plantă), praf
%
Max. 0,5
Cântărire
Râncede % Max. 2 Cântărire
Defecte mecanice,
spărtură % Max. 10 Cântărire

¹ʾ Conform Dir.76 /211/CEE din 20 ianuarie 1976 și a IML 8 -01, Instrucțiuni din 7 iunie
2001 de metrologie legală IML 8 -01 “ Preambalarea unor produse în funcție de masă sau
volum ” cu modific ările ulterioare .

2.5. Caracteristici microbiologice
MICROORGANISME UNITATE
DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ METODA
DE
CONTROL
Drojdii și mucegaiuri Cfu/g Max. 5000 – SR ISO
21527/1

2.6. Informații nutriționale – valori medii pentru 100 g.
CATEGORIE VALOARE
NUTRIȚIONALĂ VALOARE
VALOAREA ENERGETICĂ
kJ /kcal 2356 kJ /568 kcal
Grăsimi g :
din care
Acizi gra și saturați g : 42,7

30,4
Glucide g:
din care
Zaharuri g: 16,5

5,0
Fibre g: 7,0
Proteine g: 25,8
Sare *g : 6

Arahidele sunt bogate în substa nțe nutritive esențiale . Într-o porție de 100 de grame,
arahidele oferă 568 kcal (2356 kJ) și reprezintă o sursă excelentă ( mai mult de 20% din
valoarea zilnică ) a mai multor vitamine B (0,3 mg) , vitamine E (6,6 mg) , câteva minerale
dietetice, cum ar fi manganul (2,0 mg) , magneziul (184 mg), fosforul (336 mg) și fibre

8
dietetice . Aces tea conțin, de asemenea, aproximativ 25 g de proteine (Food name: Peanuts.
(2017).
2.7 Alergii
Unii oameni ( 0,6 % din polulația Statelor Unite) raporteză că au reacții alergice la
expunerea la arahide . Simptomele sunt deosebit de severe pentru acest tip de produs, variind
de la conjunctivită până la șoc anafilactic , putând fi fatal dacă este netratat . Consumul unei
cantități mici de arahide poate provoca o reacție . Datorită utilizării pe scară largă a acestora
în alimente preparate și ambalate, evitarea arahidelor poate fi dificilă . Citirea ingredientelor și
avertizările pe ambalajul produsului este necesară pentru a evita acest alergen ("Protein foods:
nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA. 4 October 2018 . Retrieved 16
April 2019 ).
În cazul alimentelor procesate în aceleași instalații în care su nt prelucrate arahidele,
este obligatorie menționarea acestui lucru pe etichetă. Evitarea contaminării încrucișate cu
arahide și produse din arahide este o practică obișnuită și promovată de bucătarii și
restaurantele din întrega lume. Studiile care compa ră vârsta introducerii arahidelor î n Marea
Britanie, respectiv Israel au arătat că întârzierea expunerii la arahide în copilărie poate creș te
dramatic riscul de a dezvolta alergii la arahide ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA. 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).
Unele unități ș colare din SUA au interzis consumul de arahide. Cu toate acestea,
eficacitatea interdicțiilor de a reduce reacțiile alergice este incertă. Un studiu recent în Canada
a arătat că nu există nicio diferență î ntre procentajul exp unerilor accidentale care apar în
școlile care interzic arahidele, decât în ș colile care le permit ("Full Report (All Nutrients):
12120, Nuts, hazelnuts or filberts" . USDA National Nutrient Database, version SR -27. 2015 .
Retrieved 19 August 2015 ).
Uleiul de arahide rafinat nu v a provoca reacț ii alergice la majoritatea persoanelor cu
alergii la arahide. Cu toate acestea, ulei urile de arahide nerafinate conț in proteine care pot
cauza reacții alergice. Î ntr-un studiu randomizat , dublu -orb încruciș at , 60 de pe rsoane cu
alergie dovedită la arahide, au fost provocate atât cu ulei de arahide rafinat, cât ș i nerafinat
("Peanut" . Alternative Field Crops Manual, NewCROP Center, Purdue University . Retrieved
September 26, 2015 ).
Autorii au concluzionat că uleiul de ar ahide nerafinat a provocat reacț ii alergice la
10% dintr e persoanele alergice studiate ș i ar trebui evi tat. De asemenea, au declarat că uleiul
de arahide rafinat nu pare să reprezinte u n risc pentru majoritatea persoanelor cu alergii la

9
arahide. Cu toate acestea , ei subliniază faptul că uleiul de ar ahide rafinat poate reprezenta
încă un risc pentru indiv izii cu alergii la arahide, dacă uleiul a fost folosit anterior pentru a
găti alimen te care conț in arahide ("Peanut" . Alternative Field Crops Manual, NewCROP
Center, Purdue University . Retrieved September 26, 2015 ).
2.8 Contaminarea cu aflatoxine
Dacă plantele de arahide sunt supuse unei secete severe în timpul formării păstăii sau
dacă păstăile n u sunt depozitate corespunzător , ele ar putea fi contaminate cu mucegaiul
Aspergillus flavus care pot pr oduce micotoxine. Arahidele de calitate inferioară , în special în
cazul î n care mucegaiul este evident, sunt mai susceptibile de a fi contaminate .
Departamentul Agriculturii din SUA testează fiecare camion cu arahide pentru
determinarea aflatoxinei . Toate cele care conțin nivele de aflatoxine mari sunt distruse (Basic
report: 12151, nuts, pistachio nuts, raw. 2018, April).

10
III. CAJU PRĂJIT ȘI SĂRAT
3.1. Descriere
Arborele de caju ( Anacardium occidental) este o plantă tropicală perenă, care produce
semințele de caju. Poate crește până la o înalțime de 14 m, dar caju -ul pitic poate crește până
la 6 m, dovedindu -se a fi mai profitabil , maturizându -se mai devreme și aducând randamente
mai mari ("Cashew Allergies" . Informall Database – funded by European Union. 2010 .
Archived from the original on 29 October 2010 ).
Speciile sunt originare din America Centrală, Insulele Caraibe și America de Nord .
Coloniștii portughezi din Brazilia au început să exporte nuci de caju încă din anii 1550.
În 2017, Vietnam, India și Coasta de Fildeș erau principalii producători ("Cashew Allergies" .
Informall Database – funded by European Union. 2010. Archived from the original on 29
October 2010 ).
Seminț ele de caju sunt consumate pe scară largă . Se pot consuma ca atare, se pot folosi
în rețete, se pot transforma în brânză sau unt de caju. Coaja seminț elor de caju poate avea
multiple întrebuințări: lubrifianți, hidroizolații, vopsele și producția de arme, începand cu al
doilea Război Mondial. Mărul de caju este un fruct roș u deschis spr e galben, a cărui pulpă
poate fi transformată într -o băutură dulce, as tringentă sau distilată î ntr-un lichior ("Cultivating
Cashew Nuts" . ARC -Institute for Tropical and Subtropical Crops, South Africa . Archived
from the original on 2015 -02-21. Retrieved February 15, 2015 ).
Arborele de caju este mare si peren, crescand până la 14 m înalțime cu un trunchi
scurt, de formă neregulată . Frunzele sunt dispuse în spirală, lungi de 4 -22 cm , cu margini
netede ( "Cultivating Cashew Nuts" . ARC -Institute for Tropical and Subtropical Crops, South
Africa. Archived from the original on 2015 -02-21. Retrieved February 15, 2015 ).
Fiecare floare este mică, verde, palidă la început, apoi devine roșie cu 5 petale subțiri
de 7-15 mm în lungime. Cel mai mare arbore caju din lume acoperă o suprafață de
aproximativ 7500 m² . Este situat în Natal, Rio Grande do Norte, Brazilia ( "Cultivating
Cashew Nuts" . ARC -Institute for Tropical and Subtropical Crops, South Africa. Archived
from the original on 2015 -02-21. Retrieved February 15, 2015 ).

11

Fig.3 Caju

Fructul arborelui caju este un fruct accesoriu ( adesea numit pseudocarp sau fruct fals) .
Ceea ce pare a fi fruct este o structură ovală sau în formă de pară, un hipocarp, care se
dezvoltă de la pedicel și de la receptaculul florii de caju ("Cashew" . Department of
Horticulture, Cornell University. 20 October 2015 . Retrieved 16 March 2019 .).
Numit mărul de caju, cunoscut în America Centrală ca maraňόn, se coace într -o
structură galbenă sau roșie de 5 -11 cm lungime. Este comestibil, are un puternic miros și gust
dulce ("Cashew" . Department of Horticulture, Cornell University. 20 October 2015 .
Retrieved 16 March 2019 ).
Adevăratul fruct al arborelui caju este o drupă în formă de rinichi sau mănușa de box,
care crește la sfârșitul mărului caju. Drupa se dezvoltă mai întâi pe copac, apoi pediculul se
extinde pentru a deveni mărul caju.
În fructul ad evarat există o singu ră sămânță , adesea considerată o nucă, în sensul
culinar . Sămânța es te înconjurată de o dublă coajă , care conține o rașină fenolică alergenică,
acid anacardic, un puternic iritant al pielii ("Cashew" . Department of Horticulture, Cornell
University. 20 October 2015 . Retrieved 16 March 2019 ).
Unii oameni sunt alergici la caju, dar acesta este un alergen mai puțin frecvent decât
nucile sau arahidele (Cashew nuts. 2015 ).
În timp ce planta caju es te originară din Nord -Estul Br aziliei, portughezii l -au adus în
Goa, India, între 1560 -1565. De aici s -a răspândit în toată Asia de Sud -Est și în cele din urmă
în Africa (Cashew nuts. 2015 ).

12
3.2. Compoziție

INGREDIENT ȚARĂ DE ORIGINE
Nuci caju Vietnam, India
Sare neiodată Grecia, România
Ulei vegetal de floarea soarelui România
3.3. Carac teristici organoleptice
Caju, de aceeași calitate, sănătos, fără urme de infestare, acoperit cu un strat subțire de
sare. Culoare specifică varietății. Miros plăcut, de produs prăjit, fără miros de mucegai.
Textura ușor crocantă. Gust plăcut, caracteristic de produs prăji t și sărat, fără nuanțe străine .
3.4. Caracteristici fizico -chimice
PARAMETRUL UNITATE DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANTĂ METODA DE
CONTROL
Greutate ¹ʾ g Cf.rețeta TU1, TU2¹ʾ Cântârire
Umiditate % Max. 6 SR EN ISO
665:03
Sare % Max. 1,5
Defecte
mecanice,
spărtură %
Max. 5
Vizual,
cântărire
Defecte de
culoare % Max. 7,5
Vizual,
cântărire
¹ʾ Conform Dir.76 /211/CEE din 20 ianuarie 1976 și a IML 8 -01, Instrucțiuni din 7 iunie
2001 de metrologie legală IML 8 -01 “ Preambalarea unor produse în funcție de masă sau
volum ” cu modific ările ulterioare .

3.5. Caracteristici microbiologice
MICROORGANISME UNITATE
DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ METODA DE
CONTROL
Drojdii și mucegaiuri Cfu/g Max.106 SR ISO 21527 –
2:200 9

13
3.6. Informa ții nutriționale – valori medii pentru 100g.
CATEGORIE VALOARE
NUTRIȚIONLĂ VALOARE
VALOAREA ENERGETICĂ
kJ/ kcal 2705 kj/ 652 kcal
Grăsimi g:
din care
Acizi grași saturați g: 50,14

7,78
Glucide g:
din care
Zaharuri g: 30,19

5,91
Fibre g 3,3
Proteine g: 18,22
Sare* g : 0,20

Într-o 100 g , nucile de caju produc 652 kcal, 67 % din valoarea zilnică în grăsimi
totale, 36% din proteine, 13% din fibrele dietetice și 11% din carbohidrați (Cashew nuts.
2015 ).
Nucile caju sunt surse bogate ( > 19% din valoarea zilnic ă) de minerale dietetice,
incluzând în principal cuprul (2,2 mg), manganul (1,66 mg), fosforul (593 mg), magneziul
(292 mg), precum și tiamina (0,423 mg), vitamina B 6 (0,417 mg) și vitamina K (34,1µg)
(Cashew nuts. 2015 ).
Fierul (6,68 mg), potasiul (660 mg), zincul (5,78 mg) și seleniul (19,9µg) sunt
prezente în conținut semnificativ de (14 -61% din valoarea zilnică) (Cashew nuts. 2015 ).
Nucile caju (100 g, crude) conțin 113 mg (1,74 g) de beta -sitosterol (Cashew nuts.
2015 ).
Nucile caju sunt o formă extrem de hrănitoare și de concentrată de hrană, care asigură
o cantitate substanțială de energie. Au un gust plăcut și pot fi consumate în stare crudă,
prajite, uneori sărate sau îndulcide cu zahăr. De asemen ea, contribuie ca o sursă importantă de
grăsime invizibilă în dietă , fiind folosită într -o varietate de moduri (Cashew nuts. 2015 ).

14
3.7 Alergii
Pentru aproximativ 6% dintre persoane, caju -ul poate provoca complicații sau reacții
alergice care pot pune viața în pericol ("Cas hew Allergies" . Informall Database – funded by
European Union. 2010. Archived from the original on 29 October 2010 ).
Aceste alergii sunt declanșate de proteinele găsite în nucile arborelui, deseori procesul
termic nu îndepărtează sau modifică aceste proteine ("Cashew Allergies" . Informall Database
– funded by Europea n Union. 2010. Archived from the original on 29 October 2010 ).
Reactiile alergice la caju si nuci pot aparea ca o consecinta a ascunderii ingredientelor
sau urmelor de nuci, care p ot fi introduse din greseala in timpul prelucrarii, manipularii sau
fabricarii alimentelor, in special la europeni ("Cashew Allergies" . Informall Database –
funded by European Union. 2010. Archived from the original on 29 October 2010 ).

15
IV. FISTIC ÎN COAJĂ COPT ȘI SĂRAT
4.1. Descriere

Fisticul este un arbore mic originar din Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Arborele
produce semințe care sunt consumate p e scară largă drept hrană. Alte specii de fistic pot fi
indentificate prin răspândirea lor geografică ( în sălbăticie) prin semintele care sunt mult mai
mici și au o coajă moale ( Dreher, ML (April 2012). "Pistachio nuts: composition and
potential health benefits". Nutrition Revie ws ).
Fisticul este o plantă deșertică și tolerează foarte mult solul salin. S -a raportat că se
dezvoltă bine atunci când este irigată cu apă conținând 3000 -4000 ppm de săruri solubile.
Fisticul poate supraviețui la temperaturi cuprins e între -10° C iarna si 48 ° C î n timpul verii .
Trebuie să fie poziț ionat către soare și are nevoie de un sol bine drenat (Dreher, ML (April
2012). "Pistachio nuts: composition and potential health benefits". Nutrition Reviews ).
Arborii de fistic sunt susceptibili la putrezirea rădăcinii în timpul iernii, dacă solul în
care se dezvoltă este excesiv hidratat.Verile lungi și fierbinți sunt prielnice pentru maturarea
corectă a fructelor (E. Boutrif (1998). "Prevention of aflatoxin in pistachios" (PDF) . FAO,
United Nations ).
Etapa corectă de maturitate este esenț ială în momentul recoltării. La exterior se
transfomă de la un roz opac la străveziu, atunci când sunt coapte. Cojile se despică în mod
natural pentru a expune miezul atunci când sunt gata de recoltare (E. Boutrif (1998).
"Prevention of aflatoxin in pistachios" (PDF) . FAO, United Nations ).

Fig.4 Fistic

16

Arborele crește până la 10 m înălțime. Are frunze căză toare pinate de 10 -20 cm
lungime. Florile nu au petale, sunt unisexuate, fiind purtate î n panicule . Fructul este o drupă
cu co ajă tare, bej colorată, care conține o sămânță alungită, având o nuanță de mov și verde
deschis reprezentând porțiunea comestibilă , cu aromă specifică . Când fructul se coace, coaja
își schimbă culoarea din verde în galben/ roșu tomnatic și despică parțial. Aceasta este
cunoscută sub numele de dehiscență și produce un pocnet. Această deschidere este o trăsătură
selectată de că tre oa meni. Culturile destinate comerțului, variază în funcție de modul
deschiză turii (Nugent, Jeff; Julia Boniface (30 March 2005). "Pistachio Nuts" . Permaculture
Plants: A Selection. Permanent Publications ).
Fiecare arbore de fistic produce î n jur d e 50 de kg de seminț e sau 50.000 la fiecare doi
ani. Coaja de fistic este în mod natural bej colorată, dar uneori este colorată în verde sau roșu
în fist icul comercializat. Iniț ial, colorantul a fost aplicat de importatori pentru a ascunde
urmele de pe co ji cauzate de manipularea semințelor. De cele mai multe ori fisticul este cules
mecanizat și cojile rămân nepătate, făcând inutilă vopsirea, cu excepția a șteptărilor înră ite ale
consumatorilor (Nugent, Jeff; Julia Boniface (30 March 2005 ). "Pistachio Nuts" .
Permaculture Plants: A Selection. Permanent Publications. )
4.2. Compoziție
INGREDIENT E ȚARĂ DE ORIGINE
Fistic în coajă Turcia, Iran, SUA
Sare neiodată Grecia, România

4.3. Caracteristici organoleptice
Fistic de aceeși calitate , acoperit cu un strat subțire de sare, sănătos, fără urme de
infestare. Culoare specifică varietății. Miros plăcut de produs copt, fără miros de mucegai.
Miez ușor crocant. Gust plăcut, caracteristic de produs copt și sărat, fără nuanțe străine.

17
4.4. Caracteristici fizico -chimice

PARAMETRUL UNITATE DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ METODA DE
CONTROL
Umiditate % Max. 4 – SR EN ISO
665:2003
Sare % Max. 3,5 ± 0,7
Coji goale și
fragmente de
coji %
Max. 3 Vizual, cântărire
Imature % Max. 6 Vizual, cântărire
4.5. Caracteristici microbiologice
MICROORGANISME UNITATE
DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ METODA DE
CONTROL
Drojdii și mucegaiuri Cfu/g Max.5000 – Cf. Ordinului
27/2011
4.6. Contaminanți
MICOTOXINE UNITATE DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ LEGISLAȚIE
Aflatoxine B1 µg/kg Max.12 – Cf.Reg.CE
165/2010
Aflatoxine
B1,B2,G1 și
G2 µg/kg
Max.15 – Cf.Reg.CE
165/2010

4.7. Informații nutriționale – valori medii pentru 100g .

CATEGORIE VALOARE
NUTRIȚIONALĂ VALOARE
VALOAREA ENERGETICĂ
kJ/ kcal 2551 kJ/ 765 kcal
Grăsimi g:
din care
Acizi grași saturați g: 51,4

5,8
Glucide g:
din care
Zaharuri g: 9,3

6,7
Fibre g: 10,8
Proteine g: 23,8
Sare *g : 0,69

18
Într-o 100 g, fisticul conferă 765 kcal și este o sursă bogată de ( 20% sau mai mult din
valoarea zilnică ) a proteinelor, a fibrelor dietetice, a mai multor minerale dietetice și a
vitaminelor B, a tiaminei (0,87 mg) și mai ales a vitaminei B 6 (1700mg) (Basic report: 12151,
nuts, pistachio nuts, raw. 2018, April ).
Fisticul este o sursă bogată de calciu (105 mg) , riboflavină (0,160 mg) , vitamina B 5
(0,52 mg) , acid folic ( 51µg) , vitam ina E ( 2,3 mg)și vitamina K (13,2 µg) (Basic report:
12151, nuts, pistachio nuts, raw. 2018, April ).
Conținutul în grăsimi al fisticului crud constă în gră simi sat urate (5.556 g) ,
mononesaturate (23.820 g) și polinesaturate (13.744 g) ((Basic report: 12151, nuts, pistachio
nuts, raw. 2018, April ).
Acizii grași saturaț i includ a cidul palmitic (10% din total) și acidul stearic (2 % din
total). Acidul oleic este cel mai comun acid gras mononesaturat (51% din gră simile totale) , iar
acidul li noleic, un acid gras polinesatu rat reprezintă 31% din totalul gră similor ((Basic report:
12151, nuts, pistachio nuts, raw. 2018, April ).
În raport cu alte nuci fisticul conține o cantitate mai scăzută de grăsimi și calorii, dar
un conț inut ma i ridicat de potasiu (1025 mg) , vitamina K (13,2 µg) , γ-tocoferol și anumite
substanț e fitochimice precum carotenoizi ș i fitosteroli ((Basic report: 12151, nuts, pistachio
nuts, raw. 2018, April ).
4.8. Preocupări legate de toxine și siguranță
Ca și în cazul altor semințe ale arborilor, aflatoxina se găsește î n fisticul r ecoltat
timpuriu sau prelucrat. Aflatoxinele sunt potenț iale carcinogene, produse de fungi precum
Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. Contaminarea mucegaiului se poate p roduce din
sol, depozitare necorespunzătoare și răspândire de către dăunători. Mucegaiul se dezvoltă î n
mod o bișnuit sub forma unor filamente negre -cenușii. Este nesigură consumarea fisticului
contaminat cu mucegai sau aflatoxină . Conta minarea cu aflatoxin e reprezintă un risc frecvent,
în special în medii umede ș i calde. Contaminarea alimentelor cu aflatoxine est e o cauză
frecventă în apariția bolilor acute în diferitele părți ale lumii. În unele cazuri, cum ar fi î n
Kenya, acest lucru a dus la mai multe de cese (E. Boutrif (1998). "Prevention of aflatoxin in
pistachios" (PDF) . FAO, United Nations ).
Cojile de fistic se deschid în mod natural î naint e de recoltare. Coaja protejează miezul
de invazia mucegaiurilor sau insectelo r, dar aceasta poate fi afectată de o proastă manageriere
a întreținerii livezilor, de păsări sau după recolt are, ceea ce face ca fisticul să fie mult mai

19
expus contaminării. Uneori fisticul suferă așa numita divizare timpurie î n care atât coaja cât
și miezul se divid (E. Boutrif (1998). "Prevention of aflatoxin in pistachios" (PDF) . FAO,
United Nations ).
În unele cazuri, recolta poate fi tratată pentru a menț ine posibila contaminare sub
praguri stricte de sigurantă alimentară. În alte cazuri un întreg lot de fistic trebuie să fie distrus
din cauza contamină rii cu aflat oxine. Ca și alț i membrii ai familiei Anacard iaceae
( care includ iedera otrăv itoare, sumac, mango și caju) fisticul conț ine urusiol, un iritant care
poate provoca reacț ii alergice (E. Boutrif (1998). "Prevention of aflatoxin in pistachios"
(PDF) . FAO, United Nations ).

20
V. MIGDALE COAPTE CU SARE

5.1. Descriere
Migdalele sunt denumite științific Prunus Dulcis. Ele sunt de fapt sâmburi mici care
fac parte din familia Amygdalus. Migdalele sunt un tip de nuci , care împreună cu alte fructe
cu coajă lemnoasă, cum ar fi nucile macadamia, nucile pecan au straturi multiple care
înconjoară o singură sămânță tare în centru. Deoarece migdalele sunt drupe uscate, trebuie
mai întâi să fie extrase înainte de a fi consumate. Migdala face parte din spec ia arborilor
originari din regiunile mediterareene ale Orientului Mijlo ciu, dar sunt cultivate pe scară largă
și în altă parte. Migdala e ste de asemenea denumirea seminței comestibile și cultivată pe scară
largă a acestui copac. Ală turi de genul Prunus est e clasificată împreună cu piersicul î n
subgenul amigdalus, deosebindu -se de celelalte subgenuri prin striațiile de pe coajă
(endocarp) care înconjoară sămânț a ("Almonds" . TH Chan School of Public Health, Harvard
University. 2019 . Retrieved 16 April 2019 ).

Fig.5 Migdale
Migdalul este un arbore cu frunze căzătoare, crescând până la 4 -10 m în înalțime, cu
un trunchi de până la 30 cm în diametru. Lăstarii la î nceput sunt verzi devenid purpurii î n
cazul expunerii la lumina solară, apoi gri î n cel de al doilea an. Frunzele au 8-13 cm lungime,
margine zimțată și un peț iol de 2,5 cm (Karl-Franzens -Universität (Graz). "Almond (Prunus
dulcis [Mill.] D. A. Webb.) ". Archived from the original on 14 May 2011 . Retrieved 10 April
2011 ).

21
Florile sunt albe spre roz deschis, având 3 -5 cm î n diametru, cu 5 petale, produse
singure sau în perechi, care apar înaintea frunzelor la începutul primă verii. Migdalele cresc
cel mai bine î n climate le mediteraneene cu veri calde și uscate și ierni ușoare și ume de.
Temperatura optimă necesară creșterii se situează î ntre 15 -30° C , iar mugurii mi gdalului au
nevoie de o ră cire sub 7,2 ° C timp de 300 -600 de ore pentru a î ntrerupe procesul dormant
(Karl-Franzens -Universität (Graz). "Almond (Prunus dulcis [Mill.] D. A. Webb.) ". Archived
from the original on 14 May 2011 . Retrieved 10 April 2011 ).
Migdalele încep să aducă un beneficiu economic abia în anul al treilea după plantare.
Arborii ating rodul maxim dupa 5 -6 ani de la plantare . Fructul se matu rizează în toamnă, la 7 –
8 luni după î nflorire ("Almonds" . TH Chan School of Public Health, Harvard University.
2019 . Retrieved 16 April 2019 ).
Fruct ul are o lungime de 3,5 -6 cm. Î n termeni botanici nu este o nucă ci o drupă.
Învelișul exterior sau exocarpul, cărnos la alț i membrii a i genului Prunus, precum pruna și
cireaș a, este gros, tare, gri -verzui ( c u un exterior pufos) numit coajă. În interiorul cojii se află
endocar pul, care este reticulat, tare ș i lemnos ("Almonds" . TH Chan School of Public Health,
Harvard University. 2019 . Retrieved 16 April 2019 ).
În interiorul cojii se află o sămânță comestibilă numit ă în mod obișnuit nucă. În mod
normal este prezentă o singură sămânță , dar ocazional pot exista două . După ce fructul se
maturizează, miezul se despică și se separă de coajă (Almonds. 2015, June).
In lumea medicală, migdalele sunt cele mai apreciate datorită prezenței acizilor grași
mononesaturați, a fibrelor dietetice și a antioxidanților. De asemenea, conțin vitamine cum ar
fi vitamina E și riboflavină, precum și minerale, calciu și magneziu (Almonds. 2015, June).
5.2. Compoziție

INGREDIENTE ȚARĂ DE ORIGINE
Migdale SUA, Australia
Sare de mare neiodată Grecia, România

22
5.3. Caracteristici organoleptice
Migdale de aceeași calitate, sănătoase, fără urme de infesare. Miros plăcut de produs
copt, fără miros de mucegai. Culoare c aracteristică varietății și textură crocantă. Gust plăcut
caracteristic de produs copt fără gusturi străine.
5.4. Caracteristici fizico -chimice
PARAMETRUL UNIATTE DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ METODA DE
CONTROL
Greutate¹ʾ g Cf.rețeta TU1,TU2 ¹ʾ Cântărire
Umiditate % Max. 8 SR EN ISO
665:03
Sparte, rupte,
jumătăți % Max. 3 Vizual,
cântărire
Impurități
vegetale % Max.0,5 Vizual,
cântărire

¹ʾ Conform Dir.76 /211/CEE din 20 ianuarie 1976 și a IML 8 -01, Instrucțiuni din 7 iunie
2001 de metrologie legală IML 8 -01 “ Preambalarea unor produse în funcție de masă sau
volum ” cu modific ările ulterioare .

5.5. Caracteristici microbiologice
MICROORGANISME UNITATE
DE
MĂSURĂ VALOARE TOLERANȚĂ METODA DE
CONTROL
Drojdii și mucegaiuri Cfu/g Max.5000 – SR ISO 21527 –
2:2009

5.6. Informații nutriționale – valori medii pentru 100 g .

VALOAREA ENERGETICĂ
kJ/ kcal 2721 kJ/ 657 kcal
Grăsimi g:
din care
Acizi grași saturați g: 50,4

3,7
Glucide g:
din care
Zaharuri g: 22,6

3,9
Fibre g: 12,7
Proteine g: 21,8
Sare g : 0,05

23
Migdalele conțin 4% apă, 22,6 % carbohidrați, 21,8% proteine și 50,4% grăsimi. Într -o
cantitate de 100 de grame, migdalele furnizează 657 kcal. Migdala reprezintă o sursă bogată
(20% sau mai mult din valoarea zilnică) de vi tamine B, riboflavină (1,014 mg), niacină (3385
mg), vitamina E (25,6 mg) și minerale esențiale, calciu (264 mg), cupru (0,99 mg), fier (3,72
mg), magneziu (268 mg) , mangan (2285 mg) , fosfor (484 mg) și zinc (3,08 mg) (Almonds.
(2015, June ).
Migdalele sunt o sursă moderată (10 -19 % din valoarea zilnică de vitamine B, tiamină
(0,211 mg), vitamina B6 (0,143 mg), folatul (50 µg), colina (52,1 mg) și potasiul mineral
esențial (705 mg) (Almonds. (2015, June ).
Acestea conțin, de asemenea, fibre dietetice sub stanțiale, grăsimi mononesaturate, acid
oleic, grăsime polinesaturată și acidul linoleic (Almonds. (2015, June ).
Caracteristice nucilor și semințelor, migdalele sunt o sursă de fitosterol, cum ar fi beta –
sitosterol, stigmatosterol, campesterol, sitostanol și campestanol (Almonds. (2015, June ).
5.7. Migdale dulci și amare
Seminț ele genului Prunus dulcis sunt predominant dulc i, dar unii arbori produc
seminț e care sunt oarecum mai amare . Baza genetică pentru ace astă amărăciune implică o
singură genă, gustul amar fiind î n plus recesiv, ambele aspecte făcând această trăsătură mai
ușor de domesticit. Fructele din genul P runus dulcis versus amara sunt întotdeauna mai amare,
ca și sâ mburii altor specii din genul Pr unus, precum caisul, piersicul ș i cireașa ( deși î ntr-o
masură mai mică ) (Karl-Franzens -Universität (Graz). "Almond (Prunus dulcis [Mill.] D. A.
Webb.)" . Archived from the original on 14 May 2011 . Retrieved 10 April 2011 ).
Migdala amară este mai mare și mai scurtă decâ t migdala dulce și conț ine aproximativ
50% din uleiul conținut în migdalele dulci. De asemenea, conține enzima emulsină care în
prezența apei acționează asupra celor două glucozide solubile, amigdalina și prunasina,
producând glucoza, cianura și uleiul esenț ial de migdale amare care este aproape o
benzaldehidă pură, substanț a care este r esponsabilă de aroma amară (Karl-Franzens –
Universität (Graz). "Almond (Prunus dulcis [Mill. ] D. A. Webb.)" . Archived from the original
on 14 May 2011 . Retrieved 10 April 2011 ).
Migdalele amare pot produce 4 -9 mg de acid cianhidric per migdală și conțin de 42 ori
mai multa cianură decât migdala dulce. Originea conținutului de cianură din migdalele amare
se datorează hidrolizei enzimatice a amigdalinei (Karl-Franzens -Universität (Graz). "Almond
(Prunus dulcis [Mill.] D. A. Webb.)" . Archived from the original on 14 May 2011 . Retrieved
10 April 2011 ).

24
Extractul de migd ale amare a fost folosit odata în scop medical, dar chiar și î n doze
mici e fectele sunt severe sau letale î n spec ial la copii. Cianura trebuie să fie eliminată înainte
de consum. Doza orală letală de cianură la adulți este raportată a fi de 0,5 -3,5 mg/ kg corp (
aproximativ 50 de migdale amare) , în timp ce pentru copii, consumul a 5 -10 migdale amare
poate fi fatal ("Almonds" . TH Chan School of Public Health, Harvard University. 2019 .
Retrieved 16 April 2019 ).
Toate mig dalele cultivate în scop comercial, vândute ca hrană î n SUA , sunt soiuri
dulci. Administrația americană pentru alimente și medicamente a raportat în 2010 că anumite
fracțiuni din migdalele dulci importate au fost contaminate cu migdale amare. Consumul
acestora poate duce la vertij ș i la alte efecte specifice intoxicării cu cianură
( conținută î n migdalele amare) ("Almonds" . TH Chan School of Public Health, Harv ard
University. 2019 . Retrieved 16 April 2019 ).
5.8. Posibile alergii
Migdalele po t provoca alergii sau intoleranță ("Almonds" . TH Chan School of Public
Health, Harvard University. 2019 . Retrieved 16 April 2019 ). Reactivitatea incrucișată este
comună cu alergenii piersicii ( proteine de transfer lipidic) ș i nuci i . Simptomele variază de la
semne locale ș i simpt ome ( sindromul de alergie orală , urticaria de contact) la semne și
simptome sistemice incluzâ nd anafilaxia ( urticaria, angioedem ul, simptome gastrointestinale
și respiratorii) (Karl-Franzens -Universität (Graz). "Almond (Prunus dulcis [Mill.] D. A.
Webb.)" . Archived from the original on 14 May 2011 . Retrieved 10 April 2011 ).
5.9. Alfatoxinele
Migdalele sunt susceptibile la contaminarea cu aflatoxine . Aflatoxinele sunt substanț e
chimice carcinogene produse de ciup erci precum Aspergillus flavus ș i Aspergillus parasiticus.
Contaminarea cu ciuperci poate apă rea din s ol, migdale infestate anterior și dăunătorii
migdalelor. Creșterea mucegaiului apare î n mod tipi c sub forma unor filamente cenuș ii-negre.
Este nesigur consumul migdalelor infestate (Almonds. (2015, June ).
În unele țări există limite stricte î n ceea ce privesc nivelurile admise ale contaminării
migdalelor cu aflatoxine și necesită testare adecvată î nainte ca acestea să fie comercializate
cetățenilor. Uniunea Europeană a introdus o cerință din 2007, conform că reia to ate
transporturile de migdale că tre UE să fie testate pentru aflatoxină. Dacă aflatoxina nu respectă
reglementările str icte de siguranță î ntregul lot poate fi reprocesat pentru a e limina aflatoxina
sau trebuie să fie distrus (Almonds. (2015, June ).

25
VI. BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE ȘI NUTRIȚIE

6.1. Beneficiile consumului alune lor de pădure :
– Susținerea tranzitului intestinal sănă tos
Alunele sunt o surs ă bună de fibre dietetice. Consumul multor fibre încurajează
mișcarile normale ale intestinului și ajută la prevenirea constipației.
Recomandările dietetice din SUA recomandă femeilor cu vârste cuprinse între 31 -50
de ani să consume 25,2 gr ame de fibre dietetice pe zi. Bărbații din aceeași vârstă ar trebui să
mănâ nce 30,8 grame de fibre pe zi.
O porție de alune de 28 g conț ine aproximat iv 2,7 g de fibră dietetică ("Protein foods:
nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16
April 2019 ).

– Scăderea î n greutate
Conform cercetă rilor recente consumul de nu ci poate ajuta unele persoane să câștige
mai puțin în greutate.
Un studiu din 2018 a găsit o legătura între consumul de nuci, scăderea în greutate și un
risc scăzut al obezității.
În studiu participanț ii care au consumat mai multe nuci au fost mai putin susceptibili
de a deveni suprapond erali decâ t cei care nu au facut -o ("Protein foods: nutrients and health
benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Protejarea împotriva îmbătrâ nirii celulare
Alunele sunt bogate în antioxidanți, compuși care protejează împotriva oxidă rii
celulare (4). Acestea reduc amp loarea leziunilor celulare de că tre radicalii liberi.
Alunele conț in vit amina E antioxidantă. Unii cercetători sugerează că vitamina E poate
proteja organismul de tipurile celulare implicate în carcinogeneză ("Protein foods: nutrients
and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Scăderea colesterolului
Consumul de alune poate reduce colesterolul.
Un studiu din 2013 a constatat că dieta bogată î n alune a scă zut nivelurile de
lipoproteine cu densitate scăzută ale participantilor. Ac est tip de colesterol poate creș te risc ul

26
problemelor cardiovasculare. Cercetătorii au ajuns la concluzia că cel mai bun mod de a
profita de beneficiile alunelor este cons umul lor zilnic fără a creș te aportul caloric al unei
persoane ("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4
October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).
Rezultatele unei revizuiri din 2016 au indicat deasemenea , că alunele pot red uce
nivelurile colesterolului rău. Cercetă torii au remarcat deasemenea , nicio creștere a greutăț ii
corporale a partic ipanț ilor. Acest lucru poate anula unele preocupări conform că rora consumu l
de nuci ar putea induce o creștere î n greutate ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Îmbunătățirea sensibilității la insulină
Consumul mixului de nuci care include alunele poate ajuta la îmbunătă țirea
sensibilităț ii la insulină .
Un mic studiu din 2011 a constat că ingestia î n fiecare zi a 30 de grame mix de nuci
care conțineau 7,5 grame de alune au îmbunătăț it sensibilitatea participanților la insulină timp
de 12 săptămâ ni.
Diminuarea sensibilității la insulină joacă un rol î n dez voltarea diabetului zaharat de
tip 2. Imbunătățirea acestei sensibilităț i reduce riscul acestui tip de afecț iune ("Protein foods:
nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16
April 2019 ) .

– Sprijinirea sănătăț ii inimii
Alunele pot a juta la promovarea unei inimi sănă toase .
Un studiu din 2013 a arătat că o alimentaț ie bogată în alune poate îmbunătăț i
biomarkerii de risc cardiovascular, reducând riscul de apariț ie a problemelor cardiovasculare
("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 .
Retrieved 16 April 2019 ).
6.2. Beneficiile consumului de arahide
Consumul de arahide are trei beneficii principale pentru sănătate :
– Sprijinirea s ănătăț ii inimii
Arahidele conțin mai multe grăsimi mononesaturate și polinesaturate decât grăsimi
saturate. Aces t raport al grăsimilor face ca arahidele să fie mai bune pentru inimă decât
sursele de grăsime cu o proporție mai mare de grăsimi saturate. Un studiu din 2014 a

27
demonstrat că un consum de 46 grame de arahide sau unt de arahide în fiecare zi poate
îmbunătăți sănă tatea inimii pentru persoanele cu diabet zaharat ("Protein foods: nutrients a nd
health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Menținerea unei greutăți corporale sănă toase
Deoarece arahidele sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine ș i fibre, ele pot fi o
gustare satisfăcătoare. Consumul lor cu moderație poate ajuta o persoană să își mențină o
greutate corporală sănătoasă.
Cercetătorii au descoperit că femeile car e au consuma t nuci, inclusiv arahide de două
ori pe săptămână au avut un ris c mai mic de a crește în greutate și obezitate peste 8 ani decât
cele care au mâ ncat rar nuci.
Un studiu pe scară largă a arătat că o alimentație cu arahide ș i alte nuci poate reduce
riscul unei persoane de a deveni obeză peste 5 ani ("Protein foods: nutrients and health
benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Gestionarea nivelului de zahăr din sâ nge
Arahidele sunt o excelentă sursă de hrană pentru persoanele cu diabet sau cu risc de a
dezvolta diabet. Arahidele au indice glicemic scăzut ceea ce înseamnă că nu cauzează niveluri
crescute ale glicemiei.
Acestea au indice glicemic de 23, ajutâ nd la co ntrolul nivelului d e zahăr din sânge
fiind bogate în proteine, grăsimi ș i fibre. Fibrele î ncetinesc procesele digestive permițând o
eliberare mai strictă a energiei, iar proteinele necesită un timp mai î ndelu ngat pentru a se
descompune decât simplii carbohidrați .
Cercetăto rii au sugerat că consumul de unt de arahide sau arahide po ate ajuta femeile
cu obezitate ș i cu un risc crescut de a dezolta diabet zaharat tip 2 pentru a -și gestiona nivelul
glicemiei ("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4
October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

6.3. Beneficiile consumului de caju sunt următoarele :
– Sănătatea inimii
Acizii grași mononesaturați și polinesaturați găsiți în nucile caju ajută la scă derea
nivelului de colesterol LDL și trigliceridelor. Acesta reduce riscul bolilor cardiovasculare, ale
accidentului vascular cerebral ș i al infarctului miocardic .

28
Un studiu publicat în Jurnalul de Nutriți e al Marii Britanii a arătat că riscul de boală
coronariană poate fi cu 37% ma i mic la persoanele care consumă nuci de mai mult de patru
ori pe saptămână , comparat iv cu persoanele care nu consumă niciodată sau rareori nuci.
Nucil e caju sunt o bogată surs ă în magneziu, care joacă un rol important î n peste 300
de re acții enzimatice din organism. Acestea includ metabolizarea al imentelor, sinteza acizilor
grași ș i a proteinelor.
Magnezi ul este, de asemenea, implicat î n relaxarea muscu lară, transmiterea și
activitatea neuromusculară .
Deficitul de magneziu, preponderent la persoanele mai în vârstă, este legat de
rezistența la insulină , sindro mul metabolic, boala coronariană ș i osteoporoza .
Mai multe studii au constat at că un aport ridic at de calciu fără magneziu suficient ar
putea creș te riscul de calcifiere arterială și boli cardiovasculare, precum ș i litiază renală
("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate. gov, USDA . 4 October 2018 .
Retrieved 16 April 2019 ).

– Gestionarea greutății
Datele limitate sugerează că alimentația obișnuită cu nuci caju este asociată cu un
consum mai mare de energie î n timpul odihnei. Ac est lucru ar putea avea implicații pentru
gestionarea greutăț ii.
În plus, studiile care compară pierderea î n greutate cu regimurile alimentare care
includ sau exclud nucile, cele care includ consumul de nuci î n mod moderat au fost lega te de
o pierdere mai mare î n greutate.
Un studiu publicat î n Jurnalul American de Nutriție Clinică din 2004 a constat că
femeile care au raportat rareori con sumul de nuci au avut o incidență mai mare de creștere în
greutate pe o perioadă de 8 ani, comparativ cu femei le care au consumat nuci de două sau mai
multe o ri pe săptămână .
Cercetătorii au ajuns la concluzia că ingerarea de nuci nu duce la creșterea în greutate,
ci că poate ajuta la menținerea unei greutăți sănă toase ("Protein foods: nutrients and health
benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Sănătatea oaselor
Nucile caju sunt unele dintre pu ținele surse de hrană bogate î n cupru.
Deficitul sever de cupru este asociat cu o densitate minerală osoasă mai scăzută ș i cu
un risc crescut de osteoporoză. Sunt totuși necesare mai multe cercetă ri privind efectele

29
deficitului de cupru periferi c și beneficiile potenț iale ale suplimente lor de cupru pentru
prevenirea ș i gestionarea osteoporozei .
Cuprul joacă , de asemenea, un rol important în menținerea colagenului ș i a elastinei,
principalele componente str ucturale ale corpului nostru . Fără sufficient cupru, corpul nu poate
înlocui ț esutul conjunctiv deteriorat sau colage nul . Acest lucru duce la o seri e de probleme,
inclusiv disfuncții articulare.
Magneziul conț inut de nucile caju este, de asemenea, important pentru formarea
osoasă, deoarece ajută la asimilarea calciului î n oase. Manganul, un alt mineral din caju, s -a
dovedit că previne osteoporoza în combinație cu calciul ș i cuprul ("Protein foods: nutrients
and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

6.4. Beneficiile consumului de fistic
Fisticul este un tip de arbore cu numeroase beneficii pentru sănătate. Este o sursă
excelentă de proteine, de antioxidanți și fibre.

– Scăzut în calorii
Oamenii se pot bucura de bene ficiile pentru să nătate ale f isticului, în timp ce se află
mai ușor în limitele zilnice de calorii. O uncie de fistic conține 159 de calorii, o sursă
excelentă de proteine, antioxidan ți și fibre ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Bogat în antioxidanți
Antioxidanții sunt substanțe care au un rol important în sănă tate (4). Ei reduc riscul de
cancer ș i de alt e boli prin prevenirea deterioră rii celulelor corpului .
Nucile și semințele conțin mai mulț i anti oxidanț i, dar fisticul poate avea un nivel mai
ridicat de antioxidanți decât alte nuci .
Cercetările arată că fisticul conține printre cele mai înalte niveluri de antioxidanți,
printre care: γ-tocoferol, fitosteroli, carotenoizi xantofili. Aceste substanțe au efecte
antioxidante ș i antiinflamatorii .
Într-un mic studiu c are a implicat 28 de participanț i cu colesterol ridica t, care au
consumat una sau două porț ii zil nice de fistic, timp de patru săptămâni, a arătat că s -a
înregistrat o creș tere a nivelului l or de antioxidanți : luteina, α -caroten si β -caroten comparativ
cu cei care nu au consu mat nimic ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

30
– Benefic pentru sănătatea ocular ă
Luteina si zeaxantina sunt esențiale pentru sănă tatea ochilor. Fisticul este o sursă
bogată în ambele substanț e.
Acestea reduc ș ansele de a dezvolta afec țiuni oculare, incluzând degenerescență
maculară și cataractă , fiind principalele cauze de cecitate î n SUA.
Consumul unei alimentații sănătoase incluzând fistic reprezintă o modalitate
promițătoare de a preveni apariț ia acestor boli ocular ("Protein foods: nutrients and health
benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Benefic pentru sănătatea digestivă
Toate nucile cu coajă lemnoasă sunt bogate în fibre, îmbunătățind sănă tatea sistemului
digestiv, prin stimular ea peristaltismului intestinal și prevenirea constipaț iei.
Un tip de fibre numite prebiotice pot, de asemenea, hră nii bac teriile bune din
orgasnim, ajutându -le să se înmulțească și să elimine bacteriile dăună toare ("Protein foods:
nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16
April 2019 ).

– Bogate în proteine pentru vegani și vegetarieni
Fisticul contribuie la nevoile proteice zilnice ale unei persoane cu aproape 6 g per
uncie.
Proteinele reprezintă aproxi mativ 21 % din greutatea totală a nucilor, făcându -le o
bună sursă pentru vegeta rieni ș i vegani.
Fisticul are , de asemenea , un raport mai mare de aminoacizi esențiali, în comparaț ie
cu alte nuci precum migdale, alune, nuci pecan ("Protein foods: nutrients and health
benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Utile pentru scăderea în greutate
Consumul regulat de nuci contribuie la reducerea riscului de a crește î n greutate.
Fisticul poate fi bene fic în mod special pentru aceia care își doresc să scadă în greutate
sau să își mențină greutatea datorită valorilor calorice și a conținutului de fibre ș i proteine.
Într-un studiu din 2012, persoanele care au consumat 1 ,87 unci de fistic timp de 12
săptă mâni au experimentat o reducere de două ori a indexului de masă corporală , comparativ
cu cei care au consumat covrigei. Ambele grupur i au consumat aproximativ aceeaș i cantitate

31
de calorii ("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4
October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Benefic pentru echilibrarea glicemiei
Fisticul are un indice glicemic scăzut, astfel că nu produce o creș tere a glicemiei după
ce este consumat .
Într-un studiu mic format din 10 persoane, consumul de fistic reduce nivelul crescut de
zahar din sânge atunci când este consumat cu o masă bogată î n car bohidrați, precum pâinea
albă. Cercetatorii sugerează că aceasta este una dintre modalitățile î n care nucile reduc riscul
de diabet zaharat .
Pentru persoanele diabetice, alt studiu sugerează că ingestia de fistic sub formă de
gustare este benefică pentru nivelurile glicemiei , a tensiunii arteriale, obezității ș i markerilor
inflamat ori ("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4
October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Reduce riscul dezvoltării cancerului de colon
Fisticul poate reduce riscul anumitor cancere, pr ecum cancerul de colon, datorită
conținutului ridicat de fibre ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).
6.5. Beneficiile consumului de migdale :
Există o serie de potențiale beneficii pentru sănă tate asociate cu consumul de migdale .
– Migdalele și riscul cancerigen
Un studiu publicat în 2015, a analizat relația dintre consumul de nuci ș i riscul de a
dezvolta cancer .
S-a decoperit că femeile care au consumat cantităț i crescute de arahide, nuc i și
migdale au avut o reducere de 2 -3 ori a ris cului de a dezvolta cancer de sân. Autorii au
concluzionat că arahidele, nucile ș i migdalel e par a fi un factor de protecț ie pen tru
dezvoltarea cancerului de sâ n ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Migdalele și bolile cardiovasculare
Migdalele împreună cu nucile cu coajă lemnoas ă și seminț ele, î n general sunt adesea
asociate cu îmbunătăț irea nivelurilor de lipide din sâ nge .

32
Există unele dovezi care indică faptul că includerea migdalelor în dietă pot ajuta la
îndepărtarea bolilor de inimă , dar cu toate acestea dovezile sunt neco ncludente .
Într-un studiu publicat î n 2014, oam enii de știință au descoperit că migdalele cresc în
mod semnificativ cantitatea de antio xidanți din sânge, reduc presiunea arterială și
îmbunătăț esc fluxul sangvin ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.g ov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Migdalele și vitamina E
Migdalele conț in niveluri relativ crescute d e vitamina E. De fapt, ele reprezintă una
dintre cele mai bune surse de vitamina E, oferind 37% din doza zilnică recomandată .
Vitamina E protejează celulele de stresul oxidativ. De asemenea, consumul crescut de
vitamina E a fost asociat cu reducerea riscului anumitor boli, pre cum Alzheimer, anumite
cancere ș i boli cardiovasculare ("Protein foods: nutrients and health benefits" .
ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 . Retrieved 16 April 2019 ).

– Migdalele și zahărul din sânge
Există dovezi că migdalele pot ajuta la menț inerea sub control a glicemiei. Această
abilitate se datorează nivelurilor ri dicate de magneziu .
La aproximativ o treime dintre oam enii cu diabet zaharat tip 2, nivelul magneziului
este scăzut, necesitâ nd administrarea su plimentelor de magneziu. Cercetă torii au măsurat o
creștere a nivelurilor de magneziu și au observat îmbunătățiri ale rezistenței la insulină
("Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 October 2018 .
Retrieved 16 April 2019 ).

– Migdalele ajută la gestionarea greutății
Deoarece migdalele au un conținut scăzut în carbohidrați și crescut în proteine și fibre,
pot conduce la o sațietate de durată . Au fost numeroase studii privind migdalele și o varietate
de nuci care au demonstrat capacitatea lor de a oferi o saț ietate pe termen lung ("Protein
foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA . 4 Octobe r 2018 . Retrieved
16 April 2019 ).

33
VII. COMPARAȚIA VALORILOR NUTRIȚIONALE

Produs Valoare
energetică
Grăsimi Acizi
grași
saturați
Glucide
Zaharuri
Fibre
Proteine
Sare
Alune
de
pădure 2913 kJ/
705 kcal
61,3 g
4,5 g
17,8 g
4,1 g
10,1 g
15,4 g
2,0 g
Arahide 2356 kJ/
568 kcal
42,7 g
30,4 g
16,5 g
5,0 g
7,0 g
25,8 g
6,0 g
Caju 2705 kJ/
652 kcal
50,14 g
7,78 g
30,19 g
5,91 g
3,3 g
18,22 g
0,20 g
Fistic 2551 kJ/
765 kcal
51,4 g
5,8 g
9,3 g
6,7 g
10,8 g
23,8g
0,69 g
Migdale 2721 kJ/
657 kcal
50,4 g
3,7 g
22,6 g
3,9 g
12,7 g
21,8 g
0,05g

Fig. 6 Valoarea calorică a produselor oleaginoase
Produsul oleagino s cu valoarea calorică cea mai mare este reprezentat de fistic (765
kcal), urmat de alunele de pădure (705 kcal). Cea mai mică valoare calorică o are caju -ul
( 568 kcal).

34

Fig. 7 Conținutul de grăsimi / 100 grame produs oleaginos
Alunele de pădure au cel mai mare conținut de grăsimi (61,3 g/100 g produs), iar cel
mai scăzut conținut de grăsimi îl au arahidele (42,7 g/ 100 g produs).

Fig. 8 Conținutul în acizi grași saturați/ 100 grame produs oleaginos
Conținutul cel mai mare în acizi grași saturați îl au arahidele (30,4 g/100 g produs), iar
cel mai scăzut îl au migdalele (3,7 g/ 100 g produs).
51.450.14
42.761.3
50.4
010203040506070
Continutul de grasimi/100 g produs
Fistic
Caju
Arahide
Alune de pădure
Migdale
5.87.78
4.53.730.4
05101520253035
Continutul in acizi grasi saturati/100 g produs
Fistic
Caju
Alune de pădure
Migdale
Arahide

35

Fig. 9 Conținutul de glucide/ 100 grame produs oleaginos
Cel mai ridicat conținut de glucide îl are caju -ul (30,19 g/100 g produs), iar cel mai
scăzut conținut îl are fisticul (9,3 g/ 100 g produs).

Fig.10 Conț inutul de fibre / 100 grame produs oleaginos
Alunele de pădure au un conținut ridicat de fibre (12,7 g/ 100 g produs), iar cel mai
scăzut conținut de fibre îl are caju -ul ( 3,3 g/ 100 g produs).
17.8
16.530.19
9.322.6
05101520253035
Continutul de glucide/100 g produsAlune de pădure
Arahide
Caju
Fistic
Migdale
10.1
7
3.310.812.7
02468101214
Continutul de fibre/100 g produsAlune de pădure
Arahide
Caju
Fistic
Migdale

36

Fig.11 Conținutul de proteine/ 100 g rame produs oleaginos
Arahidele au un conținut ridicat de proteine (25,8 g/ 100 g produs), iar conținutul cel
mai scăzut îl au alunele de pădure (15,4 g/ 100 g produs).

15.425.8
18.2223.8
21.8
051015202530
Continutul de proteine/100 g produsAlune de
pădure
Arahide
Caju
Fistic
Migdale

37

Fig.12 Valorile nutriționale/ 100 g rame alune de pădure
Alunele de pădure au c el mai ridicat conținut de grăsimi (61,3 g), urmat de glucide
(17,8 g), proteine (15,4 g), fibre (10,1 g), acizi grași saturați (4,5 g), za haruri (4,1 g) și sare
(2,0 g).

Fig.13 Valorile nutriționale/ 100 g rame arahide
Arahidele au un conținut ridicat de grăsimi (42,7 g), urmat de acizi grași saturați (30,4
g), proteine (25,8 g), glucide (16,5 g), fibre (7,0 g ), sare (6,0 g) și zaharuri (5,0 g).

61.3
4.517.8
4.115.4
210.1
010203040506070
Valori nutritionale/100 g produs
Grăsimi
Acizi grași saturați
Glucide
Zaharuri
Proteine
Sare
FibreALUa Alune de padure
42.7
30.4
16.5
5725.8
6
051015202530354045
Valori nutritionale/100 g produs
Grăsimi
Acizi grași saturați
Glucide
Zaharuri
Fibre
Proteine
SareArahide

38

Fig.14 Valorile nutriționale/ 100 grame caju
Caju-ul are cel mai ridicat conținut în grăsimi (50,14 g), apoi de glucide (30,19 g),
proteine (18,22 g), acizi grași saturați (7,78 g), zaharuri (5,91 g), sare (3,3).

Fig.15 Valorile nutriționale/ 100 g rame fistic
Fisticul are cel mai ridicat conținut în grăsimi (51,4 g), urmat de proteine (23,8 g),
fibre (10,8 g), glucide (9,3 g), zaharuri (6,7 g), acizi grași saturați (5,8 g) și sare (0,69 g).
50.14
7.7830.19
5.913.318.22
0102030405060
Valori nutritionale/100 g produs
Grăsimi
Acizi grași saturați
Glucide
Zaharuri
Fibre
Proteine
SareCCaju
51.4
5.89.3
6.723.8
0.6910.8
0102030405060
Valori nutritionale/100 g produs
Grăsimi
Acizi grași saturați
Glucide
Zaharuri
Proteine
Sare
FibreFFistic

39

Fig.16 Valorile nutriționale/ 100 grame migdale

Migdalele au cel mai mare conținut în grăsimi (50,4 g), urmat de glucide (22,6 g),
proteine (21,8 g), fibre (12,7 g), zaharuri (3,9 g), acizi grași saturați (3,7 g) și sare (0,05).

50.4
3.722.6
3.921.8
0.0512.7
0102030405060
Valori nutritionale/100 g produs
Grăsimi
Acizi grași saturați
Glucide
Zaharuri
Proteine
Sare
FibreMMigdale

40
CONCLUZII

1. Produsul oleagino s cu valoarea calorică cea mai mare este reprezentat de fistic (765
kcal), urmat de alunele de pădure (705 kcal). Cea mai mică valoare calorică o are caju -ul
(568kcal).
2. Alunele de pădure au cel mai mare conținut de grăsimi (61,3 g/100 g produs), iar
cel mai scăzut conținut de grăsimi îl au arahidele (42,7 g/ 100 g produs).
3. Conținutul cel mai mare în acizi grași saturați îl au arahidele (30,4 g/100 g produs),
iar cel mai scăzut îl au migdalele (3,7 g/ 100 g produs).
4. Cel mai ri dicat conținut de glucide îl are caju -ul (30,19 g/100 g produs), iar cel mai
scăzut conținut îl are fisticul (9,3 g/ 100 g produs).
5. Alunele de pădure au un conținut ridicat de fibre (12,7 g/ 100 g produs), iar cel mai
scăzut conținut de fibre îl are c aju-ul ( 3,3 g/ 100 g produs).
6. Arahidele au un conținut ridicat de proteine (25,8 g/ 100 g produs), iar conținutul
cel mai scăzut îl au alunele de pădure (15,4 g/ 100 g produs).
7. Alunele de pădure au cel mai ridicat conținut de grăsimi (61,3 g), urmat de glucide
(17,8 g), proteine (15,4 g), fibre (10,1 g), acizi grași saturați (4,5 g), zaharuri (4,1 g) și sare
(2,0 g).
8. Arahidele au un conținut ridicat de grăsimi (42,7 g), urm at de acizi grași saturați
(30,4 g), proteine (25,8 g), glucide (16,5 g), fibre (7,0 g), sare (6,0 g) și zaharuri (5,0 g).
9. Caju -ul are cel mai ridicat conținut în grăsimi (50,14 g), apoi de glucide (30,19 g),
proteine (18,22 g), acizi grași saturați (7,78 g), zaharuri (5,91 g), sare (3,3).
10. Fisticul are cel mai ridicat conținut în grăsimi (51,4 g), urmat de proteine (23,8 g),
fibre (10,8 g), glucide (9,3 g), zaharuri (6,7 g), acizi grași saturați (5,8 g) și sare (0,69 g).
11. Migdalele au cel ma i mare conținut în grăsimi (50,4 g), urmat de glucide (22,6 g),
proteine (21,8 g), fibre (12,7 g), zaharuri (3,9 g), acizi grași saturați (3,7 g) și sare (0,05).
12. Alunele de pădure pot îmbunătăți sănătatea prin : susținerea tranzitului intestinal
sănătos, protejarea împotriva îmbătrâ nirii celulare , scă derea colesterolului , îmbunătățirea
sensibilității la insulină, sprijinirea sănătăț ii inimii .
13. Consumul de arahide are trei beneficii principale pentru sănătate : sprijinirea
sănătăț ii inimii , menținerea unei greutăți corporale sănă toase , gestionarea nivelului de zahăr
din sâ nge.

41
14. Beneficiile consumului de caju sunt următoarele : sănătatea inimii, gestionarea
greutății, s ănătatea oaselor.
15. Fisticul are nume roase beneficii pentru sănătate : scăzut în calorii , reduce stresul
oxidativ fiind bogat în antioxidanți, b enefic pentru sănătatea ochilor și a sistemului digestiv ,
echilibrează nivelul glicemiei și reduce riscul dezvoltării cancerului de colon.
16. Migdalele reduc de 2 -3 ori riscul de a dezvolta cancer mamar, putând fi
considerate un factor de protecție, îmbunătățesc nivelurile de lipide din sânge, cresc î n mod
semnificativ cantitatea de antio xidanți, reduc presiunea arterială și îmbunătăț esc fluxul
sangvin, îmbunătățesc rezistența l a insulină, conțin vitamina E care protejează celulele de
stresul oxidativ .

42
BIBLIOGRAFIE

1. Dreher, ML (April 2012). "Pistachio nuts: composition and potential health
benefits". Nutrition Reviews .
2. E. Boutrif (1998). "Prevention of aflatoxin in pistachios" (PDF) . FAO, United
Nations.
3. Nugent, Jeff; Julia Boniface (30 March 2005). "Pistachio Nuts" . Permaculture
Plants: A Selection. Permanent Publications.
4. "Protein foods: nutrients and health benefits" . ChooseMyPlate.gov, USDA. 4
October 2018 . Retrieved 16 April 2019 .
5. "Almonds" . TH Chan School of Public Health, Harvard University. 2019 . Retrieved
16 April 2019 .
6. Karl -Franzens -Universität (Graz). "Almond (Prunus dulcis [Mill.] D. A. Webb.)" .
Archived from the original on 14 May 2 011. Retrieved 10 April 2011 .
7. "Cashew Allergies" . Informall Database – funded by European Union. 2010.
Archived from the original on 29 October 2010.
8. "Cultivating Cashew Nuts" . ARC -Institute for Tropical and Subtropical Crops,
South Africa. Archived from the original on 2015 -02-21. Retrieved February 15, 2015 .
9. "Cas hew" . Department of Horticulture, Cornell University. 20 October 2015 .
Retrieved 16 March 2019 .
10. "Hazelnuts" . Ag Marketing Resource Center, Iowa State University, Ames, IA.
Augus t 2015 . Retrieved 6 December 2016 .
11. "Full Report (All Nutrients): 12120, Nuts, hazelnuts or filberts" . USDA National
Nutrient Database, version SR -27. 2015 . Retrieved 19 August 2015 .
12. "History of Peanuts & Peanut Butter" . US National Peanut Board. 2017 . Retrieved
December 6, 2017 .Putnam, D.H.; Oplinger, E.S.; Teynor, T.M.; Oelk e, E.A.; Kelling, K.A.;
Doll, J.D. (1991).
13. "Peanut" . Alternative Field Crops Manual, NewCROP Center, Purdue University .
Retrieved September 26, 2015 .
14. Cashew nuts. (2015)
15. Fo od name: Peanuts. (2017).
16. Almonds. (2015, June).
17. Basic report: 12151, nuts, pistachio nuts, raw. (2018, April).

43
18. Perna, S., Giacosa, A., Bonitta, G., Bologna, C., Isu, A., Guido, D., & Rondanelli,
M. (2016, December). Effects of hazelnut con sumption on blood lipids and body weight: A
systematic review and Bayesian meta -analysis. Nutrients , 8(12), 747.